REGULAMENT GENERAL din 26 august 2010

(1)Prezentul Regulament se aplică la manevre în instalaţiile de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice ale sectorului energiei electrice precum şi în instalaţiile electrice ale consumatorilor din SEN, în conformitate cu principiile de conducere prin dispecer a SEN şi Ordinul de investire a centrelor de dispecer cu atribute ale autorităţii de conducere prin dispecer ...

(2)Prezentul Regulament se referă numai la manevrele executate în instalaţiile de medie şi înaltă tensiune. ...

(3)Dispoziţiile locale, procedurile şi instrucţiunile privind efectuarea manevrelor în instalaţiile din Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentului Regulament; reglementările/ normativele tehnice au prioritate faţă de cele economice/organizatorice dacă se pot evita pierderi de vieţi omeneşti, animale, deteriorarea mediului şi a echipamentelor. ... Articolul 4 Regulamentul general de manevre în instalaţiile electrice (RGM) este elaborat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA S.A. Articolul 5 Regulamentul general de manevre se aprobă prin ordin de către Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei - A.N.R.E. (denumită în continuare Autoritatea Competentă). Articolul 6 Prevederile acestui Regulament sunt în concordanţă cu Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport, Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie, Codul Comercial al pieţei angro de energie electrica şi au prioritate faţă de interesele individuale de natură economică sau financiară ale deţinătorilor şi utilizatorilor reţelelor electrice de transport şi distribuţie. Capitolul III DEFINIŢII Articolul 7 În Regulament se folosesc următoarele moduri de indicare a gradului de obligativitate a prevederilor conţinute: - trebuie, este necesar indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză. - de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuie să fie temeinic justificată. - se recomandă indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să fie avută în vedere la soluţionarea problemei; nerespectarea unei astfel de prevederi nu trebuie justificată. - se admite indică o soluţie satisfăcătoare, care poate fi aplicată în cazuri particulare, fiind obligatorie justificarea ei. S-au definit termeni şi expresii utilizate în cuprinsul Regulamentului, după cum urmează: Autoritatea Competentă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE Autoritatea de conducere operativă Ansamblul atributelor cu care este investit un centru de conducere prin dispecer, în scopul conducerii operative Avarie de sistem electroenergetic Stare de funcţionare rezultată după pierderea unor surse de alimentare sau a unor instalaţii importante ale reţelei de transport caracterizată prin valori ale parametrilor de regim în afară limitelor admisibile sau prin oscilaţii de mare amplitudine care pot periclita funcţionarea în sincronism Avarie extinsă de sistem electroenergetic Avarie de sistem electroenergetic care are ca efect şi întreruperea alimentării consumatorilor dintr-o zonă de sistem sau din întregul sistem. Centru de dispecer Structura organizatorică care este investită cu atributele autorităţii de conducere prin dispecer asupra unor echipamente şi instalaţii din SEN. Codul comercial al pieţei angro de energie electrică (Codul Comercial) Colecţie de reglementări referitoare la relaţiile comerciale pe piaţa angro a energiei electrice (definirea participanţilor şi a regulilor pieţei: înregistrare, ofertare, efectuare de plăţi, încheiere de tranzacţii, constituiri de garanţii, regularizări, penalităţi financiare, etc). Codul Tehnic al Reţelelor Electrice de Distribuţie (Cod RED) Colecţie de reglementări cu caracter tehnic prin care se stabilesc reguli şi proceduri obligatorii pentru toţi participanţii la piaţa energiei, pentru planificarea, dezvoltarea, exploatarea, administrarea şi întreţinerea reţelelor electrice de distribuţie. Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport (Cod RET) Colecţie de reglementări cu caracter tehnic prin care se stabilesc reguli şi proceduri obligatorii pentru toţi participanţii la piaţa energiei pentru planificarea, dezvoltarea, exploatarea, administrarea şi întreţinerea reţelelor electrice de transport Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICĂ S.A. Societate comercială de interes public şi naţional care desfăşoară activităţi specifice de Operator de Transport, Operator de Sistem (dispecer) Operator Comercial (bursă a energiei) şi coordonarea planificării, dezvoltării sistemului electroenergetic în baza politicii energetice naţionale. Comanda de execuţie Atribut al autorităţii de conducere prin dispecer cu care este investit un centru de dispecer prin care i se permite a efectua manevre de execuţie şi reglajul parametrilor de funcţionare în instalaţii utilizand un sistem teleinformaţional. Comanda de execuţie se poate considera comanda nemijlocita dacă telecomanda este efectuata de personal operativ din alt punct decat centrul de dispecer sau camera de comanda a instalaţiei. Comanda operativă a SEN Componentă a conducerii prin dispecer a SEN care constă în comanda exercitată ierarhizat, în timp real de către un centru de dispecer referitoare la acţiunile asupra echipamentelor şi instalaţiilor din SEN în scopul coordonării acestora şi menţinerii SEN în stare normală de funcţionare. Conducere prin dispecer (Conducere operativă) Activitate tehnică specifică sectorului energiei electrice care este efectuată de unităţi specializate ce au relaţii de autoritate asupra participanţilor la piaţa energiei electrice, în scopul conducerii coordonate a instalaţiilor şi echipamentelor componente ale SEN care necesită o comandă unitară. Contingenţă simplă Ieşirea din funcţiune ca urmare a unui incident a unui singur echipament din SEN, care poate fi un circuit de linie, o unitate de transformare dintr-o staţie electrică, un grup generator sau un consum concentrat. Criteriu (n-1) Criteriu de dimensionare şi verificare a unui sistem electroenergetic care este satisfăcut dacă, în urma unei contingenţe simple: - nu au loc întreruperi în alimentarea consumatorilor de energie electrică; - sistemul rămâne unitar; - nu declanşează alte echipamente; - SEN trece într-un regim staţionar cu parametri normali de funcţionare; - nu sunt afectate contractele şi convenţiile încheiate privind transferul de putere prin SEN şi între SEN şi vecini. Criteriul (n-1) este îndeplinit când puterea totală generată într-o zonă poate fi transportată în condiţii de ieşire din funcţiune a unui element de reţea, fără a ieşi din limitele parametrilor stării normale de funcţionare. Observaţie: se consideră că schema cu (

1. n)echipamente este: - Schema completă a SEN (în cazul evaluării siguranţei de funcţionare în activitatea de planificare a dezvoltării reţelei); - Schema programată de funcţionare (în cazul evaluării siguranţei în funcţionare în activitatea de programare a funcţionării); - Schema în care se funcţionează în momentul considerat (în cazul evaluării siguranţei în funcţionare în activitatea de conducere operativă). Criteriul de stabilitate statică Criteriu de dimensionare şi verificare prin respectarea puterilor limită de stabilitate în secţiunile SEN astfel încât să fie asigurată rezerva de stabilitate staţică: 1. de 20% din puterea limită de stabilitate pentru fiecare secţiune, în schema cu (
2. n)elemente în funcţiune. 2. De 8% din puterea limită de stabilitate în cazul unei contingenţe simple ţinând seama şi de puterea fluctuantă P(f). Puterea maximă admisibilă în secţiune care asigură o anumită rezervă de stabilitate statică se calculează cu formula: P(limita) - P(
3. f)P(max.adm) = ──────────────── K[rez(%)] 1 + ─────────── 100 unde P(
4. f)= 1,4 Radical PC P(limită) este limita de stabilitate statică în secţiune; P(
5. c)este puterea consumată în zona cu cel mai mic consum de o parte şi de alta a secţiunii; K(rez) este procentul normat de rezervă de stabilitate statică pe secţiune. Curbă de sarcină Evoluţia sarcinii în funcţie de timp. Dispecerizare Conducerea SEN cu luarea în considerare a programării operative şi cu respectarea condiţiilor tehnice de siguranţă şi calitate a funcţionării SEN. Energizare (în vederea restaurării funcţionării SEN) Procedura de punere sub tensiune a elementelor de reţea într-un traseu prestabilit de restaurare, din grupuri generatoare cu capacitate de pornire fără alimentare din sistem (cu surse proprii de pornire) sau dintr-un sistem electroenergetic vecin. Funcţionare în paralel (funcţionare în sincronism) Stare de funcţionare a unui ansamblu de grupuri generatoare interconectate printr-o reţea de curent alternativ, caracterizată prin faptul că fazorii tensiunilor electromotoare ale tuturor grupurilor generatoare se rotesc sincron Gol de consum (gol de sarcină) Valoarea minimă a sarcinii înregistrată într-o perioadă de timp. Grup (generator) Ansamblu de maşini rotative destinat să transforme energia de altă formă în energie electrică Instalaţie electrică de medie tensiune Este instalaţia electrică la care tensiunea de lucru a părţilor active în regim normal de funcţionare este mai mare decât valorile prevăzute pentru instalaţia electrică de joasă tensiune, dar mai mică de 110 kV. Interconectare (Interconexiune) Legătura electrică sincronă sau nesincronă între două sau mai multe sisteme electroenergetice. Limită de stabilitate statică în secţiune Puterea activă maximă de calcul transferată printr-o secţiune a SEN, pentru care se păstrează stabilitatea statică. Mentenanţă Ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra instalaţiilor şi componentelor acestora pentru menţinerea sau restabilirea capacităţii de a-şi îndeplini funcţia pentru care au fost proiectate. Norme Standarde, coduri, reglementări, regulamente, instrucţiuni, prescripţii energetice, hotărâri şi alte acte normative stabilite prin legi, alte acte legislative, contracte sau alte documente oficiale. Obiectiv energetic Ansamblul instalaţiilor, construcţiilor şi echipamentul aferent, care este proiectat să producă, să transporte şi/sau să distribuie energie electrică Operator de Sistem Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice - TRANSELECTRICĂ S.A. care în baza licenţei de Operator de Sistem are misiunea de a asigura dispecerizarea şi funcţionarea coordonată a instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie (la tensiunea de 110 kV) a energiei electrice, componente ale SEN. Operator de Transport (Transportator) Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice - TRANSELECTRICĂ S.A., care în baza licenţei de Operator de Transport deţine, exploatează, întreţine, modernizează şi dezvoltă reţeaua electrică de transport. Ordinul de investire a autorităţii de conducere operativă asupra instalaţiilor (Ordinul de investire) Documentul prin care se stabileşte autoritatea de conducere operativă asupra instalaţiilor şi modul de exercitare a acesteia. Parametri normali de funcţionare SEN Parametrii care respectă simultan toate valorile limită de funcţionare de durată impuse de: 1. Parametrii tehnici de calitate pentru serviciul de transport al energiei electrice; 2. Standardul de performanţă pentru serviciul de furnizare al energiei electrice. 3. Standardul de performanţă pentru serviciul de distribuţie al energiei electrice. Perturbaţie Modificare, de origine internă sau externă care apare la un echipament sau într-un sistem electroenergetic şi care afectează starea normală de funcţionare. Pierderi tehnice de energie Integrală în funcţie de timp, pe un interval determinat, a diferenţei între puterea activă totală la intrarea şi respectiv ieşirea dintr-o reţea, dintr-o parte de reţea sau dintr-un element de reţea. Perturbaţie majoră Scurtcircuite, declanşări de linii, unităţi de transformare sau grupuri generatoare care determină abateri semnificative ale parametrilor de funcţionare ai SEN. Planificarea operaţională Activitate constând în planificarea de către Transelectrică a schemei normale de funcţionare pentru RET şi reţeaua de 110kV din autoritatea să de decizie, a schemei de funcţionare pe diferite orizonturi de timp (lunar, anual etc.) şi în analiza siguranţei în funcţionare a SEN. Planul de Apărare a SEN împotriva perturbaţiilor majore Documentul conţinând măsuri tehnice şi organizatorice, cu rol de a împiedica extinderea avariilor în SEN şi de a limita consecinţele acestora. Planul de restaurare a funcţionării SEN după rămânerea parţială sau totală fără tensiune Documentul conţinând toate măsurile tehnice şi organizatorice ce se iau în vederea revenirii la starea normală de funcţionare după un colaps al SEN sau al unei zone a SEN. Restricţii (de reţea) Situaţiile care pot apare în exploatare când circulaţia de putere între două noduri sau zone ale reţelei este limitată din punct de vedere al normelor privind siguranţa SEN iar acest lucru are consecinţe asupra modului în care urmează a fi dispecerizate grupurile generatoare din cele două zone Rezerva de stabilitate statică într-o secţiune R(st)[%] Se calculează cu formula: R(
6. st)= ([P(limita) - P(
7. f)- P(funcţionare)] / P(funcţionare)) x 100 [%] unde: P(limita) - puterea limită de stabilitate statică într-o secţiune a SEN; P(funcţionare) - puterea care tranzitează o secţiune a SEN în momentul evaluării. P(
8. f)- puterea fluctuantă. SCADA Sistem informatic de monitorizare, comandă şi achiziţie de date a unui proces tehnologic/instalaţie. Schema de funcţionare Schema electrică de conexiuni a echipamentelor şi aparatajului primar dintr-o instalaţie, reţea sau sistem electroenergetic, inclusiv starea protecţiilor prin relee şi automatizările de sistem aferente, în care se funcţionează la un moment dat. Schema normală de funcţionare Schema de funcţionare aprobată de centrul de dispecer cu autoritate de decizie pentru o perioadă de timp determinată Schema programată de funcţionare Schema de funcţionare aprobată de centrul de dispecer cu autoritate de decizie pentru ziua lucrătoare următoare şi, după caz, pentru zilele nelucrătoare care o preced, ţinând cont de situaţia energetică, retragerile din exploatare şi indisponibilităţile din SEN. Scurtcircuit Legătura galvanică accidentală sau intenţionată printr-o impedanţă de valoare relativ redusă între două sau mai multe puncte ale unui circuit care, în regim normal, au tensiuni diferite. Secţiune (a SEN) Totalitatea liniilor electrice care leagă două zone ale SEN. Sisteme electroenergetice interconectate sincron Ansamblul de sisteme electroenergetice ce au un regim comun de functionare legaturile electrice între ele fiind realizate prin linii de interconexiune în curent alternativ Stabilitate statică (stabilitate la perturbaţii mici) Capacitate a unui sistem electroenergetic de a ajunge într-o stare de regim permanent identic cu regimul iniţial sau foarte aproape de acesta, în urma unei perturbaţii mici oarecare. Stabilitate tranzitorie Capacitate a unui sistem electroenergetic de a reveni la o stare de funcţionare sincronă după una sau mai multe perturbaţii majore. Starea critică Regim permanent în care instalaţia electrică sau Sistemul electroenergetic funcţionează cu parametrii în afară limitelor normale. Starea normală de funcţionare Stare de funcţionare care îndeplineşte următoarele criterii: 1. parametrii de funcţionare sunt parametrii normali de funcţionare 2. este starea sigură de funcţionare Starea perturbată de funcţionare Orice stare diferită de starea normală de funcţionare. Starea sigură de funcţionare Starea de funcţionare în care sunt satisfăcute criteriul de siguranţă, (n-1), criteriul de stabilitate staţică şi condiţiile de stabilitate tranzitorie. Staţie electrică de conexiuni (nod de reţea) Instalaţie electrică a cărei funcţiune este de a realiza legătura electrică între două sau mai multe echipamente energetice (linii, transformatoare, autotransformatoare) Staţie electrică de transformare (nod de reţea) Instalaţie electrică a cărei funcţiune este de a transfera energia electrică între două reţele de tensiuni diferite. Telecomanda Acţionarea de la distanţă a aparatelor de comutaţie şi reglaj din alt loc decât camera de comandă a unei staţii / centrale. Centru de telecomanda şi supraveghere instalaţii Structura operativă de monitorizare şi operare de la distanta a instalaţiilor fără personal. Vârf de consum (vârf de sarcină) Valoarea maximă a consumului/sarcinii înregistrată într-o perioadă de timp. Zona de reţea Un ansamblu de echipamente şi instalaţii legate între ele (o parte a unei reţele electrice), operate de aceeaşi formaţie de personal operativ (excepţie făcând doar elementele telecomandate pentru perioada când sunt pe telecomandă). Zonă (de sistem) Parte semnificativă a unui sistem electroenergetic formată dintr-un ansamblu de linii şi staţii electrice grupate în concordanţă cu un criteriu stabilit (administraţiv, geografic, operaţional s.a.) Alţi termeni utilizaţi sunt definiţi în Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Abrevieri AAR Anclansare automata a rezervei ASS Automatica de sectionare la suprasarcina CTSI Centru de telecomandă şi supraveghere instalaţii CEE Centrala electrică eoliana CET Centrală electrică de termoficare CHE Centrală hidroelectrică CTE Centrală termoelectrică CNE Centrală nuclearoelectrică DASF Deconectare Automată a Sarcinii la Frecvenţă (scăzută) DASU Deconectare Automată a Sarcinii la Tensiune (scăzută) DRRI Dispozitiv de rezervare la refuzul de declanşare a întreruptorului LEA Linie electrică aeriană LES Linie electrică subterană (în cablu) IPSSM Instrucţiune Proprie de Securitate şi Sănătate în muncă pentru Instalaţiile Electrice în Exploatare Grupa Grupă de autorizare conform reglementărilor de sănătate şi securitate în SM muncă OC Operator Comercial OD Operator de Distribuţie OS Operator de Sistem OT Operator de Transport OTS Operator de Transport şi Sistem OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului PA Punct de alimentare PE Prescripţie energetică PCO Personal de comandă operativă PO Personal operativ PRAM Protecţia prin relee, automatizări, măsurări PT Post de Transformare RCD Regulament pentru conducerea prin dispecer în SEN( Cod RET partea III-
9. a)RABD Reanclansare automata în bucla deschisa RAR Reanclanşarea automată rapidă SD Sucursală de distribuţie ST Sucursală de transport SEN Sistemul Electroenergetic Naţional St Staţie electrică de transformare TFO Transmisiuni prin fibră optică TIF Transmisiuni prin înaltă frecvenţă Capitolul IV DEFINIŢII GENERALE Exploatarea operativă Articolul 8 Se definesc următoarele noţiuni privitoare la exploatarea operativă:

(1)Unitatea de exploatare este entitatea organizatorică (organul de stat, instituţia publică, asociaţia de orice fel, regia autonomă, societatea comercială, uzina, fabrica, filiala, divizia, sucursala şi alte asemenea) căreia îi revine obligaţia prin Regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin Statut să exploateze ( să întreţină, să repare şi/sau să asigure conducerea operativă) în instalaţiile electrice pe care le gestionează/administrează sau le-a preluat prin convenţie de exploatare(operare) de la proprietar/ administrator. ... Echipamentele unei unităţi de exploatare se atribuie în exploatare nemijlocită: - subunităţilor proprii; - altor unităţi de exploatare, în baza convenţiilor de exploatare.

(2)Personalul operativ este personalul care are ca sarcină de serviciu monitorizarea funcţionării echipamentelor, executarea operaţiilor şi manevrelor în mod nemijlocit (local sau prin telecomanda) într-o instalaţie electrică (staţie, centrală electrică etc.) sau într-un ansamblu funcţional de echipamente şi instalaţii electrice ( grup de staţii, zonă de reţea electrică etc.). În cazul instalaţiilor telecomandate, pentru perioada când sunt pe telecomandă, o aceeaşi formaţie de personal operativ poate comanda instalaţii amplasate în teritorii diferite. ... Personalul operativ face parte, de regulă, din subunitatea care are instalaţia respectivă în gestiune/administrare sau exploatare nemijlocită şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul instalaţiei sau asupra instalaţiei. În cazul instalaţiilor telecomandate, pe perioada când sunt în regim de operare prin telecomandă, instalaţiile pot fi telecomandate de alt personal operativ care îşi desfăşoară activitatea într-un punct de telecomandă şi supraveghere amplasat în afara instalaţiei. Nominalizarea instalaţiilor sau echipamentelor care se află în operarea unei formaţii se face prin decizia unităţii sau subunităţii de exploatare.

(3)Subunitatea de exploatare nemijlocită a instalaţiei sau zonei de reţea electrică asigură desfăşurarea următoarelor activităţi operative: ...

1. a)întocmirea, verificarea şi aprobarea foilor de manevră de execuţie; ...
2. b)dispunerea manevrelor de execuţie; ...
3. c)efectuarea operaţiilor, manevrelor de execuţie în mod nemijlocit de către personalul operativ din instalaţie sau zona de reţea respectivă (staţii electrice de transformare şi/sau conexiunii, centrale electrice, zone de reţea etc.). ...

(4)Personalul operativ al subunităţii de exploatare, numit în acest scop, răspunde de ordinea detaliată de execuţie pe operaţii a unei manevre în instalaţia sau zona de reţea electrică respectivă, de corectitudinea foii de manevră de execuţie şi corectitudinea dispoziţiilor de execuţie pe operaţii a manevrelor. ...

(5)Persoanele răspunzătoare de desfăşurarea manevrelor de execuţie sunt: ...

1. a)persoanele care întocmesc, verifică şi aprobă foaia de manevră de execuţie - răspund de corectitudinea foii de manevră de execuţie; ...
2. b)persoanele care dau dispoziţii - răspund pentru corectitudinea dispoziţiilor privind manevrele de execuţie; ...
3. c)persoanele care participă nemijlocit la executarea manevrelor - răspund pentru executarea corectă a manevrelor de execuţie. ...

(6)Pentru echipamentele telecomandate, responsabilităţile enumerate mai sus revin personalului care telecomandă instalaţia, pentru intervalul de timp cât acestea sunt în regim de "telecomandă". ... După comutarea pe "comandă locală", responsabilităţile revin personalului care operează nemijlocit echipamentul/instalaţia respectiv.

(7)În cazul în care operarea unor instalaţii sau echipamente se face prin cooperare de către personal care nu aparţine subunităţii de exploatare care gestionează/administrează nemijlocit echipamentele/instalaţiile respective, responsabilităţile care revin subunităţii din care face parte acest personal se vor preciza prin decizii ale unităţii de exploatare sau prin convenţii de exploatare/operare scrise, respectându-se prevederile prezentului Regulament. ... Conducerea prin dispecer Articolul 9

(1)Conducerea prin dispecer a Sistemului Electroenergetic Naţional se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului pentru conducerea prin dispecer în Sistemul Electroenergetic Naţional, prevederi ce sunt obligatorii pentru tot personalul de comandă operativă şi personalul operativ atât din cadrul sectorului energiei electrice, cât şi al unităţilor economice ale altor ministere, regii autonome, societăţi comerciale etc., ale căror instalaţii fac parte din SEN. ...

(2)Toate noţiunile referitoare la conducerea prin dispecer folosite în prezentul Regulament sunt cele din COD RET partea III (Regulamentul de conducere prin dispecer a SEN). ...

(3)Dispecerul de serviciu de la centrele de dispecer asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, în care scop în conformitate cu ordinul de investire: ...

1. a)realizează regimurile de funcţionare programate şi dispune sau aprobă modificarea operativă a schemelor de funcţionare a instalaţiilor; ...
2. b)asigură realizarea programelor de retragere şi redare în exploatare a echipamentelor; ...
3. c)coordonează efectuarea manevrelor de execuţie ce necesită coordonare; ...
4. d)efectuează manevre prin telecomandă; ...
5. e)asigură întocmirea, verificarea şi aprobarea FMC şi FME proprii; ...
6. f)dispune efectuarea manevrelor de execuţie; ...
7. g)dispune /reglează parametrii de funcţionare ai echipamentelor aflate în autoritatea de conducere prin dispecer proprie centrului de dispecer; ...
8. h)coordonează activitatea de lichidare a avariilor; ...
9. i)aplică Planul de apărare a SEN împotriva perturbaţiilor majore; ...
10. j)aplică Planul de restaurare a funcţionării SEN; ...
11. k)asigură realizarea rezervelor de stabilitate a sistemului; ...
12. l)asigură realizarea rezervelor de reglaj a SEN. ... Capitolul V. DEFINIŢII CU PRIVIRE LA SITUAŢIILE ŞI STĂRILE OPERATIVE ALE ECHIPAMENTELOR ŞI INSTALAŢIILOR Articolul 10 Pentru a exista o unitate de exprimare, în spiritul prezentului Regulament, în legătură cu concepţia, coordonarea şi executarea manevrelor, se definesc următoarele:
13. a)BARA COLECTOARE: nod electric extins în spaţiu la care se racordează cel puţin 2 echipamente (prin celulele aferente) care au un regim comun şi funcţionează la aceeaşi tensiune. ...
14. b)CELULA unui echipament: un ansamblu funcţional de elemente - de aparate electrice (de comutaţie, de măsură etc.) - prin care se realizează: ... - conexiunea unui echipament cu bara colectoare, - conexiunea barelor colectoare multiple între ele, - conexiunea nodurilor între ele sau între noduri şi barele colectoare. În spiritul prezentului regulament, celula se încadrează în categoria echipamentelor
15. c)CUPLA: echipamentul prin care se realizează conexiunea nodurilor sau barelor colectoare multiple între ele. (caz particular de celula) ... La denumirea cuplei se precizează obligatoriu şi funcţia sa sau echipamentele între care realizează conexiunea în cadrul schemei. Exemplu:CT, CC,CLT etc CUPLA de NODURI: cupla prin care se realizează legătură electrică între două noduri (în schemele cu 1,5 întreruptoare pe circuit şi poligon)
16. d)DIAMETRU: conexiunea funcţională între barele colectoare la o schemă cu 1,5I/circuit ...
17. e)ECHIPAMENT: ansamblul funcţional al unei instalaţii sau reţele electrice prin care se realizează producţia, transportul sau distribuţia energiei electrice, în totalitatea elementelor sale (generator, compensator sincron, bară colectoare, linie, transformator de putere, autotransformator,cuplă etc.) ...
18. f)ELEMENT: entitate funcţională care poate fi parte constitutivă a unui echipament (Ex: un aparat, maşină electrică, separator, întreruptor, transformator de măsură, descărcător, siguranţă etc.);- ... g ) INSTALAŢIE: ansamblul de echipamente, şi elemente legate funcţional între ele, amplasate într-un teritoriu comun şi care sunt operate, de regulă, de aceeaşi formaţie operativă
19. h)LATURA: legătură funcţională printr-o cuplă de noduri - ansamblu de elemente - (separator-întrerupator-separator) între două noduri dintr-o staţie electrică în schema poligon ...
20. i)NOD( NOD colector): punctul fizic în care se realizează (în cazul schemelor de staţii electrice cu 1,5 I/circuit şi poligon ); conexiunea -fără celulă - a unui singur echipament (linie,T, AT, G etc. cu excepţia cuplelor) ...
21. j)SISTEM de BARE COLECTOARE: două sau mai multe bare colectoare la care accesul tuturor echipamentelor este permis la cel puţin două. ...
22. k)SECŢII de BARE COLECTOARE: două sau mai multe bare colectoare la care accesul fiecărui/unui echipament este permis numai la o singură secţie de bare, cu excepţia Cuplei longitudinale şi Cuplei longo-transversale ... Articolul 11 Pentru a preciza situaţia şi starea operativă în care se află un echipament, element etc., se definesc următoarele:

(1)Se consideră "dat în operare" echipamentul care se află în gestiunea/ administraţia unei unităţi de exploatare, în autoritatea de conducere prin dispecer a unor centre de dispecer sau a personalului operativ, care a fost pus sub tensiune cel puţin o dată şi care poate fi repus sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice, prin montarea unor porţiuni de bară sau prin legarea conductoarelor la aparataj. ...

(2)Echipamentele "date în operare" pot fi: ...

1. a)în exploatare ...
2. b)retrase din exploatare. ...

(3)"În exploatare" este echipamentul dat în operare care se află în gestiunea/ administraţia unei unităţi de exploatare, în autoritatea de conducere prin dispecer a unor centre de dispecer sau a personalului operativ, şi a cărui stare operativă se poate schimba în orice moment la solicitarea/aprobarea unui centru de dispecer prin manevrarea aparatajului de comutaţie sau/şi ca urmare a unor constatări/confirmări de natură tehnico- operative. ...

(4)Echipamentele aflate "în exploatare" pot fi: "disponibile" sau "indisponibile" ...

1. a)"disponibil" se consideră echipamentul care este sau poate fi utilizat în orice moment în funcţionarea sistemului electroenergetic, reţelei electrice sau instalaţiei. ... Echipamentele "disponibile" pot fi în "funcţiune" sau "în rezervă".
2. b)"indisponibil" se consideră echipamentul care nu poate fi utilizat în funcţionarea sistemului electroenergetic, reţelei electrice sau instalaţiei ca urmare a unor defecţiuni/neconformităţi sau a altor cauze de natură tehnică care îl fac impropriu unei funcţionări normale. ... EXEMPLU: Trafo cu nivelul uleiului sub limita admisă, cablu cu fazele greşit legate sau cu fazare neverificată, presiune scăzută a agenţilor de comandă /stingere a arcului întreruptorilor etc.

(5)retras din exploatare este echipamentul care pentru o durată determinată, în baza unei cereri aprobate de un centru de dispecer cu autoritate de decizie asupra sa, este supus unor lucrări, probe etc., el nemaiputând fi folosit în orice moment în funcţionarea sistemului electroenergetic, reţelei electrice sau instalaţiei. Redarea în exploatare a unui echipament se face conform timpului maxim (eventual conform condiţiilor impuse de unitatea de exploatare sau de centrul de dispecer cu autoritate de decizie ) de redare în exploatare stabilit prin cerere sau la expirarea perioadei aprobate şi numai după ce toate persoanele - nominalizate prin cerere - cărora le-a fost predat cu mesaj echipamentul confirma ca acesta poate fi redat în exploatare ... Articolul 12 Stările operative ale echipamentelor "în exploatare":

(1)Stările operative ale echipamentelor "disponibile": ...

1. a)"în funcţiune" se consideră echipamentul (generator, compensator sincron, bară, cuplă, transformator, linie electrică etc.) la care: ... - sunt închise separatoare (sunt broşate întreruptoare) prin care se leagă de alte echipamente sau elemente energizate(aflate sub tensiune); - sunt conectate întreruptoare prin care se leagă de alte echipamente sau elemente energizate(aflate sub tensiune); - există o legătură continuă normală între bară/nod (sau alt echipament) şi echipamentul respectiv, pentru a permite circulaţia curentului electric. În cazul sistemelor de bare multiple, se va indica pe care bară este în funcţiune echipamentul respectiv/sau pe care întreruptor, dacă are mai multe întreruptoare, pe fiecare parte a sa, atunci când diferă de schema normală de funcţionare. În cazul schemelor poligonale, se va indica pe care cuplă/cuple este în funcţiune echipamentul respectiv, atunci când diferă de schema normală de funcţionare În cazul schemelor cu 1,5I/ circuit se va indica şi starea operativă a cuplei şi celulei aferente celeilalte bare, dacă starea operativă diferă de schema normală. EXEMPLU: Trafo 2 în funcţiune pe bara de 110 kV şi pe bara 2 de 20 kV. Trafo 3 în funcţiune cu I1M deconectat. În cazul barelor, starea "în funcţiune" a acestora este definită de aflarea în funcţiune, la barele respective, a uneia sau a mai multor echipamente legate de bară sau când bara este legată de o altă bară, aflată în funcţiune, prin legături continue, care să permită circulaţia curentului electric (spre exemplu, printr-una sau mai multe cuple care au separatoarele închise şi întreruptorii conectaţi). Se interzice folosirea expresiei "în funcţiune celula ....", pentru a indica starea operativă "în funcţiune" a unui echipament-cu excepţia cuplelor, pe acea parte. EXEMPLU: Nu se va spune "celula liniei electrice A în funcţiune pe bara 1 în staţia electrică B", ci "linia electrică A în funcţiune pe bara 1 în staţia electrică B". Pentru cuplele dintre bare sau dintre noduri/noduri şi bare, starea "în funcţiune" este definită prin faptul că separatoarele adiacente întreruptorului cuplei sunt închise spre nodurile/ barele pe care le leagă (este broşat întreruptorul) şi întreruptorul cuplei respective este conectat. La cuplele care pot lega între ele mai mult de două bare sau sunt mai multe cuple şi pot apărea confuzii, se vor preciza barele pe care le leagă, deci spre care sunt închise separatoarele cuplei. EXEMPLU: Cupla X în funcţiune între bara 1 şi bara 3. Se interzice folosirea expresiei "cupla în funcţiune" atunci când cupla între bare este realizată cu separator, fără întreruptor, pentru a arăta că separatorul de cuplă este închis. Dacă nu se precizează altfel, prin starea operativă "în funcţiune" se înţelege că automatizările prevăzute să fie în funcţiune prin schema normală de funcţionare sunt în funcţiune (RAR, DAS,AAR etc.) EXEMPLU: Linia electrică A este o linie electrică radială, alimentată din staţia B, unde are prevăzute RAR şi DAS în funcţiune, prin schema normală de funcţionare: prin expresia "linia electrică A în funcţiune" se înţelege că vor fi în funcţiune şi RAR şi DAS, iar dacă, spre exemplu, RAR este anulat, se va spune "linia electrică A în funcţiune cu RAR anulat şi motivul anularii".
2. b)în funcţiune "în regim special de exploatare" se considera echipamentul aflat în funcţiune însă pentru care conform solicitării gestionarului/administratorului/unităţii de exploatare - abilitat prin ordinul de investire - prin cerere de modificare a stării echipamentului au fost efectuate modificări a stării operative a protecţiilor şi/sau automatizărilor şi a modului de operare - măsuri speciale din punct de vedere a securităţii şi sănătăţii în muncă nominalizate în cerere. Odata ce echipamentul a fost adus - de către personalul operativ sau de comandă operativă - în starea solicitată de gestionar/ administrator /unitatea de exploatare în funcţiune în regim special de exploatare şi predat cu mesaj persoanelor nominalizate - în cererea de retragere din exploatare - echipamentului nu i se mai poate modifica starea operativă decât numai după ce se primeşte confirmarea de la toate persoanele la care a fost predat cu mesaj, că acesta poate fi adus în regim normal de exploatare. Mesajul trebuie să conţină toate măsurile speciale solicitate de gestionar/ administrator /unitatea de exploatare necesar a fi luate de către personalul operativ sau de comandă operativă. ... EXEMPLU: LEA 220 kV A-B în funcţiune în regim special de exploatare cu RAR anulat în staţia A şi B cu interdictie de conectare în caz de declansare, decât numai după confirmarea de către admitenţi că poate fi conectată.
3. c)în rezervă se consideră echipamentul care nu este în funcţiune, dar care poate fi pus în funcţiune în orice moment, pentru a fi folosit în funcţionarea sistemului electroenergetic, reţelei electrice sau instalaţiei. ... c1) "în rezervă caldă" se consideră echipamentul (generator, compensator sincron, bară, cuplă, transformator, linie electrică etc.) la care: - sunt deconectate toate întreruptoarele prin care se leagă de alte echipamente sau elemente; - sunt închise separatoare (sunt broşate întreruptoare) prin care se leagă de alte echipamente sau elemente; - există posibilitatea ca prin conectarea unui întreruptor echipamentul să fie adus în starea operativa "în funcţiune". OBSERVAŢIE: În cazul în care un echipament nu are prevăzut la unul din capete sau una din părţi întreruptor, la capătul sau partea respectivă echipamentul nu poate fi considerat "în rezervă caldă" (nu există posibilitatea ca prin conectarea unui întreruptor să fie adus la capătul respectiv, în starea operativa "în funcţiune"). În cazul în care există automatizări care pot trece echipamentul respectiv din starea "în rezervă caldă" în starea "în funcţiune", trebuie să se menţioneze şi dacă automatizarea respectivă este sau nu în funcţiune, atunci când aceasta diferă de schema normală de funcţionare. Dacă nu se precizează altfel, se înţelege că acestea sunt conform schemei normale. EXEMPLU: Trafo 2 în rezervă caldă cu AAR anulat: linia electrică A - B este în funcţiune în A, iar în B este în rezervă caldă cu AAR în funcţiune. Starea automatizărilor şi protecţiilor aferente unui echipament trebuie să fie conform schemei normale. Abaterile de la schema normală a acestora trebuie evidenţiate şi motivate tehnic dacă echipamentele sunt disponibile (în rezervă sau în funcţiune). În cazul sistemelor de bare colectoare multiple, se va indica pe care bară este în rezervă caldă echipamentul respectiv atunci când diferă de schema normală de funcţionare. În cazul staţiilor cu 1,5I/circuit dacă schema de funcţionare a unui echipament diferă de schema normală de funcţionare se precizează starea operativă a fiecărei celule- de cupla- separat. EXEMPLU: Trafo 1 "în rezervă caldă" pe bara 1 de 110 kV, bara 2 de 6 kV; LEA 20 kV "A" în "rezervă caldă", pe bara 2 de 20 kV. În cazul barelor colectoare, starea operativă "în rezervă caldă" a acestora este definită de aflarea în rezervă caldă, la bara respectivă, a unuia sau mai multor echipamente legate de bara colectoare sau cupla (cuplele) de legătură cu alte bare colectoare, astfel încât prin conectarea unui întreruptor de cuplă sau a unui alt echipament la bara colectoare respectivă, aceasta să poată fi trecută în starea "în funcţiune". Transformatorul/transformatoarele celulei de măsură a tensiunii (măsura barei) trebuie să fie disponibile cu separatorul de bară închis - dacă nu sunt legate rigid - pentru a constata lipsa tensiunii pe bară şi pentru ca odata cu punerea în funcţiune a barei să se poată constata prezenta tensiunii pe bară; în caz contrar, va fi precizată starea lor. Descărcătoarele de pe bară vor fi în funcţiune (cu excepţia perioadelor când descărcătoarele sunt scoase din funcţiune din motive tehnice: keraunicitate redusa etc). Nodurile colectoare nu pot fi în rezerva caldă. Pentru cuplele dintre barele colectoare /noduri-noduri, starea "în rezervă caldă" este definită prin faptul că separatoarele sunt închise spre barele/nodurile pe care le leagă (întreruptorul este broşat) şi întreruptorul este deconectat astfel ca prin conectarea întreruptorului să se realizeze legătura continuă între barele colectoare/nodurile respective. La cuplele care pot lega între ele mai mult de două bare colectoare sau sunt multe cuple şi pot apărea confuzii, se vor preciza barele colectoare pe care le leagă, deci spre care sunt închise separatoarele cuplei. EXEMPLU: Cupla X "în rezervă caldă" între bara 1 şi bara 2. Se interzice folosirea expresiei "în rezervă caldă" atunci când cupla dintre barele colectoare este realizată cu separator fără întreruptor, pentru a arăta că separatorul de cuplă este deschis. c2) "în rezervă rece" se consideră echipamentul (generator, compensator sincron, bară, cuplă, transformator, linie electrică etc.) la care: - toate întreruptoarele sunt deconectate; - separatoarele sunt deschise spre toate părţile de unde se poate primi tensiune (întreruptoarele sunt debroşate, în cazul în care nu există separatoare). La întrerupatoarele la care funcţia de separator este realizată în cadrul întrerupatorului aflat într-o poziţie specială, această poziţie este asimilată cu "separator deschis"; - există posibilitatea ca prin închiderea separatoarelor (sau broşarea întreruptoarelor), echipamentul să fie adus în starea "în rezervă caldă". OBSERVAŢIE: În cazul în care un echipament nu are prevăzut la unul din capete sau pe una din părţi întreruptor, la capătul sau partea respectivă echipamentul nu poate fi considerat "în rezervă rece" (nu există posibilitatea ca prin închiderea separatoarelor sau broşarea întreruptorului să fie adus la capătul respectiv, în starea în "rezervă caldă". "În rezervă rece" se pot afla şi celulele unui echipament la care separatoarele sunt deschise atât spre bară, cât şi spre echipament, iar întreruptorul din celula respectivă este deconectat. "În rezervă rece" se pot afla şi celulele cuplelor între bare/ noduri la care separatoarele sunt deschise spre toate barele/ nodurile pe care le leagă, iar întreruptorul acestora este deconectat. Celula al cărei întreruptor nu are prevăzute separatoare atât spre bare/nod, cât şi spre echipamentul respectiv (în cazul cuplelor între bare/noduri, spre toate barele/nodurile pe care le poate lega), nu poate fi "în rezervă rece". Se admite folosirea expresiei "cupla ..... în rezervă rece" pentru a indica faptul că celula cuplei respective este "în rezervă rece". Pentru liniile electrice, prin starea de "rezervă rece", se înţelege că la toate capetele linia electrică este în rezervă rece. EXEMPLU: Linia electrică A - B "în rezervă rece" în A şi B. În cazul în care la un capăt este în altă stare, se nominalizează starea respectivă. EXEMPLU: Linia electrică A - B "în rezervă rece" în A şi cu întreruptorul deconectat şi separatorul de linie deschis în B. Dacă un echipament are la capăt celula prevăzută numai cu întreruptor debroşabil, fără separatoare de bare sau separator spre echipament (sau separatoarele de bare sunt comune pentru mai multe echipamente şi nu există separator spre echipamentul respectiv), starea de rezervă rece a echipamentului la acel capăt se consideră când întreruptorul este debroşat. Dacă un echipament are la un capăt celula prevăzută numai cu întreruptor fără separatoare de bare sau separator spre echipament (sau separatoarele de bare sunt comune pentru mai multe echipamente) sau este legat direct în nod şi nu există separator spre echipamentul respectiv, nu se poate aduce în starea de rezervă rece la acel capăt chiar dacă după deconectarea întreruptorului, din punct de vedere constructiv, întreruptorul poate fi adus în starea "blocat". Excepţie fac celulele echipate cu întreruptoare care au o poziţie specială asimilată cu starea separat vizibil. La transformatoare/autotransformatoare starea de rezervă rece la capetele prevăzute cu celule care au atât separatoare de bare, cât şi separator de trafo se consideră când este deschis separatorul spre trafo/autotrafo sau sunt deschise separatoarele de bare, separatorul de trafo rămânând închis. În acest caz trebuie să se menţioneze care separatoare sunt deschise. La liniile bloc cu un singur trafo cu celula comună se nominalizează poziţia elementelor de comutaţie având în vedere şi configuraţia sistemelor de protecţii ale celor două echipamente. La liniile racord adânc, atunci când nu se poate defini o anume stare operativă numai pentru unul din echipamente, se nominalizează starea întregului linie - trafo. Dacă în terţiarul trafo/ autotrafo sunt legate rigid alte echipamente (trafo ŞI, generatoare, compensatoare etc..) se interzice utilizarea expresiei "în rezervă rece" pentru trafo/autotrafo şi se va nominaliza obligatoriu poziţia aparatelor de comutaţie care deservesc intregul ansamblu. Când este deschis şi separatorul de trafo al celulei de la capătul respectiv (deci şi celula este în rezervă rece), se va preciza şi starea celulei respective. Când sunt deschise şi separatoarele de bare ale celulei de la capătul respectiv (deci şi celula este în rezervă rece), se va preciza şi starea celulei respective. EXEMPLU: Trafo 2 este "în funcţiune" la 110 kV, "în rezervă caldă" la 20 kV şi cu celula "în rezervă rece" la 6 kV; trafo 3 este "în rezervă rece", cu celula la 110 kV "în rezervă rece". La fel se va defini şi starea generatoarelor (sau compensatoarelor, motoarelor sincrone) care au celule prevăzute cu separatoare de bare şi separator de generator (sau compensator, motor sincron), aceasta numai din punct de vedere a conexiunii electrice cu SEN, pentru că un generator, motor sincron compensator se poate rotii în gol fiind acţionat de motorul primar. La ansamblurile generator - transformator, când nu există între transformator şi generator separator şi întreruptor (sau întreruptor debroşabil), nu poate fi considerat "în rezervă rece" decât ansamblul generator - transformator. În cazul barelor, starea operativă "în rezervă rece" a acestora este definită de faptul că toate separatoarele echipamentelor, celulelor, elementelor, legate de bara respectivă sunt deschise spre acea bară (întreruptoarele dinspre bară sunt debroşate la echipamentele care nu au separatoare). Transformatorul/transformatoarele celulei de măsura a tensiunii (măsura barei) trebuie să fie disponibile cu separator de bara închis - dacă nu sunt legate rigid - pentru a constata lipsa tensiunii pe bara şi pentru ca odata cu punerea în funcţiune a barei să se poată constata prezenta tensiunii pe bara; în caz contrar, va fi precizată starea lor. Descărcătoarele de pe bară vor fi în funcţiune (cu excepţia perioadelor când descărcătoarele sunt scoase din funcţiune din motive tehnice: keraunicitate redusa etc).

(2)Stările operative ale echipamentelor "indisponibile": ...

1. b)în stare caldă: starea operativă a echipamentelor "indisponibile" care se defineşte la fel ca şi starea operativă "în rezervă caldă" a echipamentelor disponibile, cu menţiunea că toate automatizările care pot provoca anclanşarea întreruptoarelor acestora (AAR, RABD etc.) şi pot provoca punerea sub tensiune a echipamentului, "indisponibile" vor fi anulate; ...
2. c)în stare rece: starea operativă a echipamentelor "indisponibile" care se defineşte la fel ca şi starea operativă "în rezervă rece" a echipamentelor disponibile. ... OBSERVAŢIE: Pentru a nu exista nici un risc de confuzie, expresiile "în stare caldă" şi "în stare rece", care definesc starea operativă a echipamentelor indisponibile, vor fi însoţite întotdeauna de precizarea că echipamentele sunt indisponibile.;în consemnarile/convorbirile operative se menţionează şi în ce consta indisponibilitatea EXEMPLU: Trafo 2 este indisponibil "în stare rece", a declanşat prin protecţia diferenţială longitudinala. Expresiile "în rezervă caldă" şi " în rezervă rece" nu este obligatoriu să fie însoţite de precizarea că echipamentul este disponibil, deoarece cuvântul "rezervă" desemnează destul de clar disponibilitatea. Echipamentele aflate "în exploatare", care au mai multe posibilităţi de racord (liniile electrice între două sau mai multe staţii electrice şi transformatoarele autotransformatoarele ), pot avea la capete stări operative diferite. În aceste cazuri este obligatorie indicarea stărilor operative pentru fiecare capăt. EXEMPLU: Linia electrică A - B este "în rezervă rece" în A şi "în rezervă caldă" în B; trafo 2 este "în funcţiune" la 110 kV, "în rezervă rece" la 6 kV. EXEMPLU: Linia electrică de 110 kV A - B este în "rezervă caldă", aceasta însemnând că linia electrică A - B este "în rezervă caldă" atât în staţia electrică A, cât şi în B. Articolul 13 Stările operative ale echipamentelor "retrase din exploatare":

(1)În starea "deconectat" este echipamentul (generator, compensator sincron, transformator, linie electrică, bară etc.) la care sunt deconectate toate întreruptoarele prin care se leagă de alte echipamente sau elemente şi sunt anulate toate automatizările care pot provoca anclaşarea acestora (separatoarele fiind însă închise). ... Verificarea poziţiei deconectat a întreruptoarelor se face astfel: - vizual, dacă acţionarea s-a efectuat de la aparat- de la faţa locului; - cu ajutorul indicatorilor de poziţie (hard, soft) a întreruptoarelor din camera de comandă/telecomandă a instalaţiei. Modul de verificare a poziţiei întreruptoarelor se detaliază prin proceduri specifice fiecărui loc de muncă de către gestionar/administrator/unitatea de exploatare sau centrul de dispecer de la care se efectuează telecomanda. În conformitate cu prezentul Regulament starea deconectat este o stare operativă, solicitată de către unitatea de exploatare - printr-o cerere de retragere din exploatare, prin care se creează, din punct de vedere al conducerii operative, condiţiile tehnice necesare ca persoana nominalizată prin cererea de retragere din exploatare- să ia măsurile necesare de securitate în muncă. În cazul sistemelor de bare multiple se va indica pe care bară se află echipamentul în starea operativă deconectat, pe fiecare parte, atunci când diferă de schema normală de funcţionare. OBSERVAŢIE: "În rezervă caldă" este o stare operativă a echipamentelor "în exploatare, disponibile"; "în stare caldă" este o stare operativă a echipamentelor "în exploatare, indisponibile", iar "în starea deconectat" este o stare operativă a echipamentelor "retrase din exploatare". Trebuie făcută distincţia netă între aceste stări operative, cu toate că sunt cazuri când echipamentul respectiv poate avea aparatajul de comutaţie, automatizările etc. în situaţii identice, pentru toate aceste stări. Un echipament aflat "în rezervă caldă" poate fi pus în funcţiune în orice moment; un echipament retras din exploatare "în starea deconectat" va putea fi pus în funcţiune numai după ce persoana care a preluat echipamentul(în starea operativă solicitata prin cerere), pentru a admite la lucru, confirmă că acesta se poate reda în exploatare; un echipament "indisponibil, în stare caldă" va putea fi pus în funcţiune numai după ce persoanele desemnate de gestionar /administrator declară că acesta a devenit disponibil. Fiecare expresie desemnează o stare bine definită motiv pentru care este interzisă folosirea uneia dintre aceste expresii în locul alteia.

(2)În starea "separat vizibil" se consideră echipamentul (generator, compensator, sincron, transformator, linie electrică, bară etc.) la care sunt deschise toate separatoarele (sunt debrosate întrerupatoarele) prin a căror închidere (broşare întreruptoare) echipamentul poate fi adus în stare deconectat şi sunt anulate toate automatizările care ar putea conduce la închiderea lor (deconectarea întrerupatoarelor, verificarea poziţiei lor este o manevră anterioară necesară realizării stării separat vizibil). ... OBSERVAŢIE: La probe cu întreruptorul, când celula respectivă, ca urmare a unei cererii de retragere din exploatare, a fost adusă în stare "separat vizibil", atât starea celulei cât şi a echipamentului deservit de celula se consideră menţinute şi pe perioada probelor chiar dacă, pentru probe, întrerupatorul se conectează fără tensiune pe echipament. Verificarea poziţiei deschis a separatoarelor se face astfel: - vizual, dacă acţionarea separatoarelor s-a efectuat de la aparat - de la faţa locului; - cu ajutorul indicatorilor de poziţie a separatoarelor din camera de comandă/telecomandă a instalaţiei. Modul de verificare a poziţiei separatoarelor se detaliază prin proceduri specifice fiecărui loc de muncă de către gestionar/ administrator/ unitatea de exploatare sau centrul de dispecer de la care se efectuează telecomanda. Verificarea poziţiei debroşat a întreruptoarelor se face astfel: - vizual dacă acţionarea întreruptoarelor s-a efectuat de la aparat- de la faţa locului; - cu ajutorul indicatorilor de poziţie a întreruptoarelor din camera de comandă/ telecomandă /teleconducere a instalaţiei. Modul de verificare a poziţiei debroşat a întreruptorului se detaliază prin proceduri specifice fiecărui loc de muncă de către gestionar/ administrator/ unitatea de exploatare sau centrul de dispecer de la care se efectuează telecomandă. Starea "separat vizibil" a echipamentelor în cazul aparatajului de comutaţie - de construcţie capsulată (SF6, vid, GIS etc.) se consideră realizată pe baza indicaţiilor elementelor mecanice/ electrice proprii aparatajului de semnalizare a acestei poziţii la faţa locului sau în camerele de comandă/telecomandă/teleconducere a instalaţiilor. Starea "separat vizibil" a echipamentelor, în cazul aparatajului de comutaţie întreruptoare de construcţie speciala, se consideră, potrivit instrucţiunilor fabricantului, starea deconectat şi adus în poziţia blocat a întreruptorului. Modul de verificare a poziţiei întreruptorului se detaliază prin proceduri specifice fiecărui loc de muncă, în conformitate cu recomandările fabricantului, de către unitatea de exploatare sau centrul de dispecer de la care se efectuează telecomanda. Starea "separat vizibil", în conformitate cu prezentul Regulament, este o stare operativă a echipamentelor solicitată de către unitatea de exploatare printr-o cerere de retragere din exploatare prin care se creează, din punct de vedere al conducerii operative, condiţiile tehnice necesare ca persoana nominalizată prin cererea de retragere din exploatare să ia măsurile de securitate în muncă necesare efectuării lucrărilor conform cererii de retragere din exploatare PCO/ PO are obligaţia să aducă echipamentul solicitat în starea operativă menţionată prin cerere utilizând numai aparatele de comutaţie. O celulă care nu este prevăzută cu separatoare atât spre bare, cât şi spre echipament (sau în cazul celulelor de cuplă, spre toate barele) nu poate fi adusă "în starea separat vizibil". Pentru linii electrice, la capetele prevăzute cu separatoare de bare şi separator de linie, se considera "starea separat vizibil" cu separatorul de linie deschis. Dacă, din motive întemeiate, separarea vizibilă se face prin deschiderea numai a separatoarelor de bare sau prin deschiderea atât a separatoarelor de bare cât şi a separatorului de linie, aceasta se consemnează ca atare în evidenţele operative. OBSERVAŢIE: Dacă la capătul respectiv linia electrică se aduce "în stare separat vizibil" din "rezervă rece" sau "stare rece" (având atât separatorul de linie, cât şi separatoarele de bare deschise), rămân deschise atât separatorul de linie, cât şi separatorul de bare (nu se justifică efectuarea suplimentara de manevre ) dar se consemnează ca atare. Ex: în staţia B linia A este în stare "separat vizibil" având şi separatoarele de bare deschise. Pentru liniile electrice prevăzute cu întreruptor debroşabil şi separator de linie se va deschide separatorul de linie. În cazul sistemelor de bare multiple se va indica pe care bară se află linia electrică "în starea separat vizibil", atunci când diferă de schema normală de funcţionare. La bara de transfer poziţia separatorului barei de transfer la linia electrică care a fost adusă "în stare separat vizibil" este deschis. OBSERVAŢIE: În FME, în succesiunea manevrelor după aducerea liniei electrice "în stare separat vizibil", se introduce: St. A verifică poziţia deschis şi a separatorului barei de transfer a liniei. În starea "separat vizibil" nu sunt închise CLP-urile echipamentului.

(3)în starea "legat la pământ" se consideră echipamentul (generator, compensator sincron, transformator, linie electrică, bară etc.) aflat "în starea separat vizibil", definită anterior, dotat cu CLP-uri la toate capetele/ la elementele prin care se realizează starea separat vizibil, şi la care sunt închise toate CLP-urile aferente. Starea legat la pământ este o stare operativă solicitată -de către unitatea de exploatare - printr-o cerere de retragere din exploatare, prin care se creează, din punct de vedere al conducerii operative, condiţiile tehnice ca persoana nominalizată prin cererea de retragere din exploatare- să ia măsurile necesare de securitate în muncă. ... Dacă echipamentul nu este prevăzut cu CLP-uri la toate capetele/elementele prin care se realizează starea separat vizibil, atunci se va preciza separat starea operativă la toate capetele echipamentului. În conformitate cu prezentul Regulament, sunt considerate lucrări şi nu manevre: - montarea/demontarea dispozitivelor pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit a instalaţiilor electrice; - secţionarea căilor de curent (demontarea, desfacerea unor cordoane, eclise sau shunturi) pentru realizarea separării vizibile a unor echipamente faţă de altele rămase sub tensiune. Executarea acestor lucrări se face în conformitate cu reglementările interne ale unităţii de exploatare elaborate pentru situaţii şi locuri specifice din instalaţii. Exprimarea stării operative "în starea legat la pământ" trebuie să fie însoţită de indicarea locurilor unde sunt închise CLP-urile. OBSERVAŢIE: Pentru schemele poligonale/scheme cu 1,5I/circuit, unităţile de exploatare vor stabili cu acordul centrelor de dispecer cu autoritate de decizie prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, denumirea exactă a elementelor care în cadrul manevrelor de execuţie definesc stările deconectat, separat vizibil şi legat la pământ ale echipamentelor conţinute în foaia de manevră de coordonare iar, acolo unde se pot produce confuzii, stările echipamentelor se consideră "nenominalizate" şi se precizează poziţia aparatelor de comutaţie. Articolul 14 Stări operative "nenominalizabile"

(1)Există cazuri în care stările operative ale echipamentelor nu pot fi nominalizate clar şi fără pericol de confuzie prin expresiile definite anterior în prezentul Regulament, fie datorită concepţiilor constructive ale staţiilor (scheme poligonale, montarea mai multor întreruptoare sau separatoare în serie, mai multe linii electrice pe acelaşi separator de bare dar cu întreruptor pentru fiecare linie, lipsa separatorului de linie la o celulă de linie, întreruptor pentru legarea la fiecare bară în parte a unei linii într-o staţie electrică etc.), fie datorită unor particularităţi în executarea manevrelor, probelor, măsurătorilor etc. ...

(2)În aceste cazuri starea operativă a echipamentului respectiv, nu se exprimă prin stările operative anterior definite ci se consideră "nenominalizabilă" şi se precizează separat poziţia fiecărui element de comutaţie (care întreruptoare sunt deconectate sau conectate, care separatoare sunt închise sau deschise, care automatizări sunt anulate şi care sunt în funcţiune). ...

(3)În conversaţia şi scrierile operative este interzisă folosirea expresiei "în stare operativă nenominalizabilă" pentru indicarea stării unui echipament. ...

(5)În schemele poligonale cu 1,5I/circuit, celulele care nu pot fi aduse în starea deconectat şi separat vizibil intrucât, din motive constructive, nu se poate realiza schema/starea prin care se definesc stările respective; starea operativă a echipamentelor este nenominalizabilă şi se procedează aşa cum s-a menţionat mai sus ... EXEMPLU: Definirea stărilor în schemele poligonale: - AT 1 220/110 kV în St. A (poligon) retras din exploatare: pe partea de 220 kV cu separatorul de borne deschis şi întreruptoarele cuplelor 1 - 2 şi 2 - 3 conectate şi separatoarele închise, iar pe partea de 110 kV în stare separat vizibil. - Linia electrică A - B este în rezervă rece în St.A, iar în St. B cu întreruptoarele I12 şi I23 deconectate şi separatorul de linie deschis. - Linia electrică A - B este retrasa din exploatare în stare separat vizibil în St.A, iar în St. B cu întreruptorul I12 debrosat şi I1M deconectat şi blocat. Stările operative ale echipamentelor se realizează de către PO şi PCO prin manevrarea de la faţa locului sau din camerele de comandă/telecomandă a dispozitivelor de acţionare - hard/soft - a aparatelor de comutaţie special destinate de fabricant pentru comanda. Utilizarea unor dispozitive improvizate este interzisa. Montarea /demontarea dispozitivelor pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit a instalaţiilor electrice nu face obiectul prezentului regulament ele nefiind aparate de comutaţie, aşa cum s-a menţionat anterior. Tabel recapitulativ cu privire la situaţiile şi stările operative ale echipamentelor date în operare --------- *1)Situaţia echipamentelor disponibile se poate indica prin "în funcţiune" sau "în rezervă", atunci când nu este necesară precizarea stării operative sau aceasta urmează a fi nominalizată detaliat. Articolul 15

(1)Echipamentele pot fi "retrase din exploatare" pentru următoarele motive: ...

1. a)Lucrări (mentenanţă, retehnologizari, modificări de configuraţie, lucrări pregatitoare pentru probe, etc.); ...
2. b)Probe (măsurători în sarcină, probe de scurtcircuit pe viu, deschiciurare, etc.). ...

(2)Echipamentele "retrase din exploatare" pentru lucrări se aduc obligatoriu în starea operativă stabilită de unitatea de exploatare şi nominalizată în cererea de retragere din exploatare. Pe lângă starea operativă, cererea poate prevedea şi alte măsuri tehnice necesare (anularea RAR, interdicţie de conectare fără avizul persoanei desemnate prin cerere etc.) cerute de unităţile de exploatare prin cererea de retragere din exploatare. ...

(3)Echipamentele "retrase din exploatare" care au mai multe posibilităţi de racord (linii între două sau mai multe staţii electrice, transformatoare) pot avea la capete stări operative diferite. ...

(5)În cazurile în care echipamentele au stări operative diferite la capete trebuie indicată separat starea operativă a echipamentului la fiecare capăt. ... EXEMPLU: Linia electrică A - B este retrasă din exploatare "în stare deconectat" în A şi "în stare separat vizibil" în B.

(6)Se consideră că starea operativă a unui echipament este identică la toate capetele dacă nu se menţionează separat starea operativă la fiecare capăt. ... EXEMPLU: Linia electrică A - B este retrasa din exploatare "în stare separat vizibil".

(7)Starea operativă "legat la pământ" la un capăt nu poate avea loc decât dacă la toate celelalte capete echipamentul este "în stare legat la pământ" sau "în stare separat vizibil" aşa cum au fost ele definite mai sus. ...

(8)Pentru elemente, precizarea stării (poziţiei) acestora trebuie să fie făcută aşa cum este prevăzut la Art. 14

(2)("stări operative nenominalizabile") în funcţie de situaţia concretă a fiecărui element. ... Capitolul VI. DEFINIŢII CU PRIVIRE LA PREGĂTIREA, COORDONAREA ŞI EXECUTAREA MANEVRELOR Articolul 16 Operaţie

(1)Prin operaţie se înţelege acţionarea detaliată de către personalul operativ sau de către personalul de comandă operativă care efectuează telecomanda elementelor de comutaţie primară şi reglaj ale unui echipament, celulă, element, a elementelor de comutaţie secundară precum şi executarea unor măsuri speciale sau formalităţi ce derivă din aceste acţionări. ...

(2)La executarea operaţiilor, personalul utilizează numai dispozitivele de acţionare a aparatelor de comutaţie sau cheile de comandă soft sau hard. Este interzisă, în cadrul executării unei operaţii, atingerea directă a părţilor aflate sub tensiune sau destinate a se afla sub tensiune. ... EXEMPLE DE OPERAŢII: Deconectarea întreruptoarelor, deschiderea sau închiderea separatoarelor, scoaterea sau repunerea siguranţelor, debroşarea sau broşarea întreruptoarelor, închiderea sau deschiderea CLP-urilor, comutarea ploturilor transformatoarelor/ autotransformatoarelor, anularea, scoaterea din funcţiune sau repunerea în funcţiune a protecţiilor şi automatizărilor, modificarea reglajelor protecţiei prin relee, verificarea parametrilor echipamentelor (tensiuni, circulaţii) verificarea poziţiei aparatelor de comutaţie primară, blocarea aparatelor de comunicaţie primară în anumite poziţii. Articolul 17 Operaţie distinctă

(1)Prin operaţie distinctă se înţelege operaţia din cadrul unei manevre de execuţie, care necesită coordonarea în timp cu grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte, care au loc în cadrul aceleiaşi manevre de coordonare. ... EXEMPLE de operaţii distincte: deconectarea sau conectarea unui întreruptor, deschiderea sau închiderea unui separator, scoaterea sau repunerea siguranţelor, anularea, scoaterea din funcţiune sau repunerea în funcţiune a protecţiilor prin relee, anularea, scoaterea din funcţiune sau repunerea în funcţiune a automatizărilor, modificarea reglajului unei protecţii prin relee etc.

(2)Pentru un echipament prevăzut cu telecomandă modificarea regimului de operare (comanda locală sau telecomanda) se face la dispoziţia dispecerului care realizează telecomanda, se consemnează în registrele operative şi nu constituie operaţie distinctă în cadrul manevrei. ...

(3)În cadrul comenzii de coordonare, prin dispunerea sau înscrierea unei operaţii distincte de către persoana care are comanda de coordonare, se înţelege că personalul operativ sau care efectuează telecomanda va executa, respectiv înscrie, în succesiunea lor normală şi operaţiile complementare, care nu au legătură cu coordonarea, dar care sunt legate în mod nemijlocit de operaţia distinctă respectivă şi de scopul acesteia, aşa cum sunt indicate în prezentul Regulament şi precizate în procedurile şi instrucţiunile tehnice interne ale instalaţiei sau zonei de reţea respective. ...

(4)Prin confirmarea executării operaţiei distincte se înţelege că au fost executate şi operaţiile complementare necesare. ...

(5)Exemple de operaţii complementare: introducerea cheii (fişei) de sincronizare, controlul lipsei tensiunii, anularea automatizărilor care au ca scop reanclanşarea întreruptoarelor în cazul declanşării acestora (RAR), anularea automatizărilor care au ca scop anclanşarea întreruptoarelor pentru trecerea echipamentului în starea în funcţiune (AAR), anularea automatizărilor care pot provoca anclanşarea accidentală a întreruptoarelor, anularea automatizărilor care pot provoca acţionarea nedorită a altor întreruptoare la manevrarea întreruptorului (RABD), repunerea în funcţiune a automatizărilor, verificarea poziţiei aparatelor acţionate în poziţia respectivă, închiderea (sau deschiderea) separatoarelor de legare directă la pământ a nulului transformatoarelor pentru cazurile prevăzute în proceduri şi instrucţiuni, scoaterea din funcţiune sau repunerea în funcţiune a bobinelor de stingere conform celor prevăzute în proceduri, instrucţiuni etc. ... OBSERVAŢIE: În cadrul grupei distincte de operaţii şi operaţii distincte, pentru elementele de comutaţie cu acţionare pe fiecare fază, personalul operativ va nota în FME ora la care s-a executat, efectuat acţionarea fiecărei faze şi va realiza blocarea şi deblocarea acţionărilor pentru fiecare fază. Articolul 18 Grupă distinctă de operaţii

(1)Prin grupă distinctă de operaţii se înţelege ansamblul acelor operaţii din cuprinsul unei manevre, ce se execută la un echipament, şi care îndeplinesc simultan următoarele condiţii: ...

1. a)au o succesiune bine determinată în cadrul grupei respective; ...
2. b)operaţiile din grupa respectivă se execută în totalitate de către aceeaşi formaţie operativă sau de către acelaşi personal de comanda operativă care efectuează telecomanda; ...
3. c)succesiunea operaţiilor din grupă nu se afectează reciproc cu succesiunea operaţiilor dintr-o altă grupă, ce se efectuează în aceleaşi timp de o altă formaţie operativă sau de alt personal de comandă operativă care efectuează telecomanda în cadrul manevrei; ...
4. d)operaţiile din grupă nu necesită coordonarea în timp cu alte operaţii executate de alte formaţii operative sau personal de comandă operativă care execută direct sau prin telecomandă, la echipamentul respectiv, operaţiile din alte grupe de operaţii. ... Exemple de grupe distincte de operaţii sunt:
5. e)ansamblul operaţiilor pentru aducerea unei linii electrice din "starea deconectat" în "starea separat vizibil" la unul din capetele liniei; ...
6. f)ansamblul operaţiilor pentru aducerea unei linii electrice din "starea separat vizibil" în "starea legat la pământ" la unul capetele liniei ...

(2)Toate operaţiile din "grupa distinctă de operaţii" trebuie să fie executate de către aceeaşi formaţie operativă sau de către acelaşi PCO care telecomandă echipamentul. ...

(3)Ordinea operaţiilor din grupa distinctă de operaţii nu trebuie să aibă legătură cu operaţiile care încadrează grupa respectivă, decât prin starea operativă a echipamentului înainte şi după executarea operaţiilor din grupa distinctă respectivă. ...

(4)Prin operaţiile cuprinse în grupele distincte de operaţii trebuie să se realizeze stări operative ale echipamentelor, aşa cum au fost definite în prezentul Regulament. ...

(5)În cadrul comenzii de coordonare, prin dispunerea sau înscrierea unei grupe distincte de operaţii de către persoana care are comanda de coordonare, se înţelege că personalul operativ sau personalul de comandă operativă care efectuează manevra prin telecomandă, va executa, respectiv înscrie, în succesiunea lor normală, toate operaţiile pentru aducerea echipamentului în starea operativă nominalizată, aşa cum sunt indicate în prezentul Regulament şi precizate în procedurile şi instrucţiunile tehnice interne referitoare la instalaţia sau zona de reţea respectivă. ...

(6)Prin confirmarea executării grupei distincte de operaţii (confirmarea aducerii echipamentului în starea operativă indicată) se înţelege că au fost executate toate operaţiile necesare aducerii echipamentului în starea operativă dispusă, aşa cum este aceasta definită în prezentul Regulament. ... Articolul 19 Manevre

(1)Prin manevră se înţelege ansamblul acelor operaţii, operaţii distincte, grupe distincte de operaţii, prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor, sau a poziţiei elementelor acţionate, regimul de funcţionare sau schema de conexiuni în care funcţionează acestea. Manevrele se fac utilizand dispozitivele de acţionare a aparatelor de comutaţie şi telecomandă sau cheile de comandă hard/soft de către personalul operativ/de comandă operativă fără să atingă direct părţile conductoare aflate sau destinate a se afla sub tensiune. ...

(2)De o importanţă majoră este cunoaşterea scopului manevrelor de către tot personalul operativ angrenat în pregătirea şi executarea manevrelor. De aceea, tot personalul operativ şi de comandă operativă angrenat în pregătirea şi executarea manevrelor trebuie să cunoască scopul acestora. ... Articolul 20

(1)Prin manevre curente se înţeleg acele manevre care au ca scop modificarea - cu o periodicitate relativ constantă - a regimului de funcţionare a sistemului electroenergetic/al reţelei electrice sau a unei instalaţii (realizarea unor niveluri de tensiuni, reducerea unor circulaţii de putere, reducerea pierderilor tehnice de energie etc.) sau sunt determinate de schimbarea regimului de funcţionare a sistemului electroenergetic (vârf de sarcină, gol de sarcină, urmarirea curbei de sarcina). Aceste manevre au un caracter frecvent, se execută mereu în acelaşi fel şi trec echipamentul aflat în exploatare din aceeaşi stare operativă A în aceeaşi stare operativă B sau invers. ...

(2)Nu se consideră manevră curentă aceea care are drept scop retragerea echipamentului din exploatare. ... Articolul 21

(1)Prin manevre programate se înţeleg acele manevre care au drept scop modificarea configuraţiei sistemului electroenergetic, instalaţiei, reţelei electrice, fără ca acestea să aibă un caracter frecvent sau periodic, precum şi acele manevre care au drept scop retragerea din exploatare a echipamentelor pentru lucrări sau probe. ...

(2)Manevrele programate, după felul cum au fost cerute, sunt de două feluri: ...

1. a)Manevre programate normal: cele care sunt programate la intervale de timp stabilite prin proceduri şi instrucţiuni; ...
2. b)Manevre programate accidental: cele care se programează în afara intervalelor de timp stabilite prin proceduri şi instrucţiuni. ... Articolul 22

(1)Prin manevre de lichidare a avariilor se inţeleg acele manevre care se execută cu ocazia apariţiei unor avarii şi au drept scop izolarea elementelor/ echipamentelor defecte, restabilirea alimentării cu energie electrică a consumatorilor, repunerea în paralel a unor generatoare declanşate, realizarea unor regimuri de funcţionare stabile, refacerea rezervei de stabilitate, refacerea rezervelor de reglaj secundar şi/sau terţiar. Tot în această categorie se încadrează şi manevrele care trebuie executate fără amânare (în regim de urgenţă) pentru prevenirea unei avarii sau pentru a împiedica deteriorarea parametrilor de funcţionare a instalaţiilor/SEN. ...

(2)Manevrele legate de prevenirea unei avarii, dar care suferă amânare (nu prezintă un pericol imediat, s-a izolat defectul, s-a restabilit alimentarea cu energie electrică a consumatorilor) se consideră "programate accidental". Nu se consideră manevre de lichidare a avariilor acele manevre prin care se retrag din exploatare sau se redau în exploatare echipamentele pentru reparaţii, măsurători etc. ca urmare a avariilor (sau prevenirea avariilor). ... Articolul 23 Prin manevre cauzate de accident se înţeleg acele manevre care au drept scop scoaterea victimei de sub acţiunea curentului electric. Articolul 24 Prin manevre de execuţie se înţeleg acele manevre ale căror operaţii se desfăşoară în cadrul unei instalaţii (centrală, staţie electrică, post de transformare etc.) sau zonă de reţea şi sunt efectuate (direct sau prin telecomandă) în totalitate nemijlocit de acelaşi personal operativ, de către acelaşi personal delegat special în acel scop, sau prin telecomandă de către personalul de comandă operativă aflat la distanţă faţă de instalaţie sau zonă de reţea. Articolul 25

(1)Prin manevre de coordonare se înţeleg acele manevre ale căror grupe distincte de operaţii sau operaţii distincte afectează un ansamblu de instalaţii (centrale, staţii electrice) sau zone de reţea electrică, fiind executate în două sau mai multe instalaţii sau zone de reţea diferite de către două sau mai multe formaţii operative diferite (direct sau prin telecomandă ) sau de comandă operativă prin telecomandă. Coordonarea executării în timp a grupelor distincte de operaţii sau operaţiilor distincte se efectuează telefonic sau prin radio, de către personalul de comandă operativă care exercită comanda de coordonare. ...

(2)În cadrul unei manevre de coordonare pot avea loc multiple manevre de execuţie. ...

(3)În cadrul unei manevre de coordonare, PCO care efectuează manevra de coordonare a unui echipament poate efectua la unul din capetele echipamentului - el insuşi - şi manevra de execuţie. ... Articolul 26

(1)Expresiile utilizate la manevrele de execuţie sau de coordonare, pentru exercitarea dreptului de competenţă sau autoritate de decizie, pentru indicarea operaţiilor principale precum şi alte expresii necesare să fie uniformizate sunt cele prezentate în Anexa 1. ...

(2)În tabelul de mai jos se prezintă, în mod sintetic, modul de definire şi clasificare a manevrelor. ... Tabel sintetic privind definirea şi clasificarea manevrelor Capitolul VII REGULI TEHNICE GENERALE PRIVIND CONCEPŢIA ŞI EFECTUAREA MANEVRELOR Articolul 27

(1)Prin concepţia manevrelor se înţelege elaborarea unei succesiuni a grupelor distincte de operaţii, operaţiilor distincte şi operaţiilor din cadrul manevrei în aşa fel, încât să se asigure desfăşurarea corectă a acestora. ...

(2)În instalaţiile electrice dotate cu cameră de comandă şi unde acţionarea aparatelor electrice de comutaţie se face din panourile de comandă/pupitru de comandă sau display, toate manevrele se fac numai din camera de comandă. Manevrele de la faţa locului (aparat electric, cabina de protectii) sunt permise numai pentru prevenire de: avarii, deteriorări de aparataj sau accidente umane. ...

(3)Manevrele în SEN se efectuează cu o anumită prioritate, dacă este cazul, astfel: ... - manevrele cauzate de accident au prioritate faţă de orice alte manevre. - manevrele pentru alimentarea serviciilor interne ale centralelor şi staţiilor şi/ sau prevenirea avariilor au prioritate faţă de manevrele de retragere din exploatare programate normal. - manevrele programate normal în reţeaua de transport au prioritate faţă de manevrele programate normal în reţeaua de distribuţie ,dacă efectuarea lor nu impune alta ordine (realizarea unor regimuri de functionare impuse, alimentarea cu energie electrica a consumatorilor etc).

(4)Modul de efectuare a manevrelor de execuţie prin acţionarea de către personalul operativ a aparatelor de comutaţie de la faţa locului se stabileşte prin proceduri şi instrucţiuni interne emise de unitatea de exploatare având în vedere şi instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă. ...

(5)Se recomanda efectuarea manevrelor programate normal înaintea sau după vârful curbei de sarcina a SEN. ... Articolul 28 Întreruperea şi stabilirea curenţilor de sarcină în circuitele de înaltă şi medie tensiune trebuie să se facă utilizând întreruptoare sau separatoare de sarcină. Excepţiile de la această regulă sunt numai cele stabilite prin norme tehnice/PE emise de forurile în drept, autorităţile competente. Articolul 29

(1)Întreruperea sau stabilirea continuităţii unui circuit cu ajutorul întreruptoarelor (separatoarelor de sarcină) se va face respectându-se prevederile normelor/instrucţiunilor tehnice emise de autorităţile competente, condiţiile şi restricţiile impuse de fabrica constructoare etc. (în funcţie de tipul constructiv al aparatului, caracteristicile circuitului care va fi întrerupt sau stabilit etc.). Unităţile de exploatare, prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, vor stabili condiţiile şi restricţiile ce se impun la efectuarea manevrelor cu întreruptoare (separatoare de sarcină) pentru toate cazurile care pun probleme deosebite. ...

(2)Ordinea operaţiilor la întreruperea unui circuit este: deconectarea întreruptoarelor şi apoi deschiderea separatoarelor (debroşarea întreruptoarelor), iar la stabilirea continuităţii unui circuit, ordinea operaţiilor este: închiderea separatoarelor (broşarea întrerupatoarelor) şi apoi conectarea întrerupatoarelor. ...

(3)Ordinea de acţionare a separatoarelor: la deschiderea acestora întâi se deschid separatoarele de linie, transformator (sau borne) şi apoi cele de bare, iar la închiderea acestora întâi se închid separatoarele de bare/nod şi apoi cele de linie, transformator sau borne, pentru ca în cazul unei eventuale acţionări greşite (în sarcină) să nu se afecteze barele colectoare/ nod. ...

(4)Inversarea ordinii operaţiilor este permisă numai în cazul în care acţionarea greşită (în sarcină), de la faţa locului, a unui separator de linie, de transformator este mai periculoasă pentru executant decât acţionarea separatoarelor de bare/nod. Pentru astfel de situaţii, unitatea de exploatare trebuie să elaboreze proceduri şi instrucţiuni tehnice interne în care nominalizează, pentru instalaţiile proprii, locul de acţionare, condiţiile şi modul de desfăşurare a manevrelor ...

(5)La acţionarea manuală (de la aparat) a separatoarelor, atunci când aparatul permite aceasta, se recomandă următorul mod de acţionare: ...

1. a)la deschidere - separatorul se va acţiona în aşa fel încât în prima fază a operaţiei contactele acestuia să se îndepărteze lent, iar în cazul în care se observă un început de arc, acestea să se închidă la loc cât mai rapid posibil; ...
2. b)la închidere - separatorul se va acţiona în aşa fel, încât contactele acestuia să se apropie cât mai rapid posibil, iar dacă se observă arc electric, trebuie continuată acţiunea de închidere, în nici un caz nu se va incerca deschiderea sa. ... În acest fel se pot diminua efectele unei eventuale manevre greşite cu separatorul respectiv.

(6)Pentru a se preveni ca în momentul acţionării unui separator (broşării sau debroşării unui întreruptor) să se producă conectarea accidentală a întreruptorului din circuit (spre exemplu, anclanşarea prin scheme de automatizare, comanda accidentală a conectării etc.), toate automatizările care pot provoca anclanşarea acestuia vor fi anulate. În acest sens unităţile de exploatare vor lua măsurile tehnice necesare evitării unei astfel de situaţii şi vor stabili, prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne modul corect de executare a manevrelor în funcţie de caracteristicile sau starea tehnică ale instalaţiilor (eventual anularea automatizărilor care pot provoca anclanşarea accidentală sau nu a întreruptorului). ... Articolul 30

(1)La acţionarea aparatelor de comutaţie se urmăreşte corecta lor funcţionare prin mijloacele care permit aceasta din locul de unde se comandă acţionarea, cu ajutorul aparatelor de măsură, (ampermetre, wattmetre, varmetre, voltmetre etc.) telemăsurilor şi telesemnalizărilor sau semnalizărilor de poziţie ale acestora. Pentru a preîntîmpina producerea unor avarii în timpul manevrelor este obligatorie verificarea vizuală a poziţiei acestora după fiecare acţionare dacă poziţia aparatului de comutaţie nu poate fi precizată de la locul de acţionare, procedându-se astfel: ...

1. a)imediat după acţionare, dacă aparatul este vizibil de la locul de acţionare şi nu este necesară deplasarea personalului; ...
2. b)atunci când desfăşurarea manevrei permite deplasarea personalului la aparatul respectiv sau desfăşurarea manevrei în continuare necesită această verificare (trecerea de la o grupă distinctă de operaţii la alta) pentru aparatele ce nu sunt vizibile din locul din care se face acţionarea; ...
3. c)în cazul aparatajului de construcţie capsulată (GIS, SF6, vid etc.) sau în cazul aparatelor telecomandate verificarea poziţiei aparatelor se va face prin indicaţiile şi condiţiile prevăzute în acest scop de aparataj sau instalaţiile de telecomandă (semnalizări şi telesemnalizări de poziţie, aparate de măsură, telemăsuri etc.). Prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne întocmite de unităţile de exploatare/centrele de dispecer se vor putea stabilii şi alte moduri de verificare a poziţiei acestora. ...
4. d)dacă în cursul manevrelor programate efectuate de la distanţă (telecomandă) nu se poate preciza poziţia aparatelor de comutaţie (semnalizările sunt defecte sau incerte) sau dacă telemăsurile necesare evaluării parametrilor regimului de functionare nu sunt concludente manevra se întrerupe până la înlăturarea neconformităţilor. ...

(2)În timpul lichidării avariilor, dacă manevrele se efectuează numai cu întreruptoare prin comandă de la distanţă (camera de comandă sau telecomandă) verificarea poziţiei întrerupatorului se face trifazat, pe baza indicatiilor aparatelor de măsură şi control, semnalizărilor, afişajelor electronice.Unităţile de exploatare vor stabilii prin proceduri şi instrucţiuni interne, pentru fiecare tip de întreruptor, semnalizările care trebuie analizate pentru a stabili fără pericol de confuzie poziţia lui. La acţionarea din camera de comanda a staţiei/ centralei, verificarea poziţiei acestora la faţa locului se va face atunci când desfăşurarea manevrelor permite. La acţionarea prin telecomandă se acceptă verificarea cu ajutorul informaţiilor din sistemul teleinformaţional. În cazul în care semnalizările nu sunt concludente pentru a stabili poziţia întreruptorului, manevrele vor continua numai după verificarea poziţiei la faţa locului, atunci când desfăşurarea manevrelor permite sau după remedierea defecţiunilor/neconformitatilor în sistemul teleinformaţional. ...

(3)În cazul aparatajului de construcţie capsulată (GIS SF6, vid, etc.) verificarea poziţiei aparatelor de comutaţie se va face prin indicaţiile semnalizărilor prevăzute în acest scop de aparataj sau de instalaţia de telecomandă, sistemul teleinformaţional (semnalizări de poziţie, aparate de măsură, telemăsuri, telesemnalizări etc.). ... Articolul 31

(1)Ca principiu general, nu se va acţiona un aparat de comutaţie cu care este interzis să se stabilească sau să se întrerupă curenţi de sarcină până nu se verifică poziţia aparatului respectiv şi a celor prin care se stabilesc curenţii de sarcină: ...

1. a)înaintea acţionării separatoarelor (debroşării sau broşării întrerupatoarelor) se va verifica poziţia "deconectat" a întreruptorului din circuitul respectiv pe toate fazele (condiţie care trebuie respectată şi în sistemul teleinformaţional), pentru a preveni acţionarea în sarcină a separatoarelor, în cazul în care întreruptorul nu este deconectat corect pe una sau mai multe faze; ...
2. b)înaintea acţionării unui întreruptor, prin care se stabileşte continuitatea unui circuit, se va verifica poziţia "închis" a separatoarelor din circuitul respectiv, care au fost acţionate în prealabil, pentru a preveni formarea arcului şi distrugerea separatoarelor, în cazul în care acestea nu sunt închise corect; ...
3. c)înaintea acţionării separatoarelor prin care se întrerupe (se stabileşte) continuitatea unui circuit, atunci când s-a creat o altă cale de curent în paralel cu aceea care va fi întreruptă (stabilită), se va verifica continuitatea căii de curent în paralel (manevrele de trecere de pe o bară pe alta a echipamentelor în sarcină); ...
4. d)înaintea acţionării CLP în vederea aducerii în stare "legat la pământ" a unui echipament se verifică poziţia deschis a separatoarelor adiacente sau starea blocat a întreruptoarelor de construcţie specială prin care a fost adus echipamentul în starea "separat vizibil "şi lipsa tensiunii în instalaţie utilizând aparatele de măsură şi control precum şi indicatorii de poziţie din camera de comanda/telecomanda; dacă CLP se acţionează de la faţa locului (de la aparat) se verifică vizual poziţia deschis a separatoarelor adiacente; ...
5. e)dacă se aduce în SLP prin telecomandă o linie electrică se admite verificarea lipsei tensiunii utilizând telemăsurile de la capetele liniei. Închiderea CLP-urilor se face numai după deschiderea atât a separatoarelor de linie cât şi a separatoarelor de bară şi verificarea poziţiei deschis a acestora folosind sistemul teleinformaţional. La predarea cu mesaj a liniei trebuie făcută specificarea că starea legat la pământ s-a realizat prin telecomandă. ...
6. f)În reţelele de medie tensiune, separatoarele liniilor electrice aeriene aflate la distanţă de porţiunea de linie în care sunt programate a se efectua lucrări şi care în schema normală de funcţionare sunt în poziţia "deschis" se pot considera în această poziţie dacă prin instrucţiuni tehnice interne nu este reglementat altfel. ...

(2)În instalaţiile telecomandate, poziţia aparatelor de comutaţie se va verifica utilizând indicaţiile şi condiţiile prevăzute în acest scop de aparatura de telecomandă din sistemul teleinformaţional (telesemnalizări de poziţii, telemăsuri etc.). ...

(3)Manevrele din camerele de comandă dotate cu sisteme comanda control numerice - SCADA - pot fi asimilate cu manevrele prin telecomandă şi se pot desfăşura în aceleaşi condiţii cu acestea. ... Articolul 32 În cazul în care circuitul electric care trebuie întrerupt sau stabilit nu are întreruptor, se admite (dacă unităţile de exploatare nu stabilesc prin proceduri alt mod de acţionare) să se facă următoarele operaţii cu ajutorul separatoarelor normale:

1. a)stabilirea şi întreruperea circuitului de alimentare a transformatoarelor de măsură a tensiunii (reductori de tensiune) cu excepţia cazurilor prevăzute în procedurile şi instrucţiunile tehnice interne întocmite de unităţile de exploatare; ...
2. b)stabilirea şi întreruperea curentului pentru punerea sub tensiune, în gol, a barelor colectoare şi elementelor aferente acestora după efectuarea unui control vizual al barelor; ...
3. c)stabilirea şi întreruperea circuitelor liniilor electrice aeriene sau subterane, precum şi ale transformatoarelor de putere, cu condiţia ca mărimea curentului să nu depăşească valorile maxime admisibile rezultate din calcule sau cercetări experimentale, în funcţie de dimensiunile şi tipul constructiv al separatorului, valori precizate de fabrica constructoare, prescripţiile în vigoare sau instrucţiunile/prescripţiile tehnice emise de autorităţile în drept. ... La stabilirea curentului de mers în gol al transformatoarelor, se va ţine seama de dependenţa între acesta şi tensiunea aplicată pe plotul de funcţionare.
4. d)întreruperea şi stabilirea legăturii la pământ a neutrului transformatoarelor. În cazul în care la neutrul acestora se leagă dispozitive pentru stingerea arcului, stabilirea şi întreruperea circuitului se fac numai când în reţea nu există punere la pământ şi în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile tehnice interne de exploatare ale dispozitivului respectiv. În acest sens, la dispozitivul de acţionare al separatorului se va monta un echipament de semnalizare sigură a apariţiei punerii la pământ în reţea. ...
5. e)închiderea şi deschiderea separatoarelor de şuntare şi ocolire, dacă aparatele din circuitul şuntat sau ocolit de acestea sunt închise (conectate şi tensiunile la contactele separatorului respectiv nu prezintă decalaj de fază şi diferenţă de valoare între ele). ... Pentru a preveni deconectarea (deschiderea) aparatelor din circuitul şuntat sau ocolit în timpul închiderii sau deschiderii separatorului de şuntare sau ocolire, unităţile de exploatare sunt obligate să ia măsurile tehnice necesare evitării unei astfel de situaţii şi să stabilească, prin procedurile şi instrucţiunile tehnice interne, modul corect de executare a manevrelor.
6. f)închiderea sau deschiderea în buclă a separatoarelor se va face numai în condiţiile prevăzute în procedurile şi instrucţiunile tehnice interne ale unităţii de exploatare, care vor fi întocmite în baza unor calcule din care să rezulte că acestea pot fi acţionate în buclă, condiţiile tehnice şi organizatorice în care se poate face aceasta şi cu respectarea prevederilor circularelor tehnice emise de forurile în drept şi ale prezentului Regulament. ...
7. g)separatoarele de cuplă între liniile electrice se pot închide sau deschide cu liniile în funcţiune, numai dacă acestea sunt în funcţiune pe aceeaşi bară (sau cupla între barele respective este conectată), toate aparatele prin care se realizează calea de curent în paralel sunt conectate (închise) şi sunt luate măsurile tehnice necesare pentru a preveni deconectarea (deschiderea) accidentală a acestora în timpul închiderii separatorului de cuplă. ... Excepţiile de la aceste reguli vor fi numai cele stabilite prin circularele tehnice emise de forurile în drept. Articolul 33 Este interzisă deschiderea sau închiderea unui separator prin care s-ar putea întrerupe sau stabili curenţii capacitivi, în cazul în care există o punere la pământ a unei faze în reţeaua electrică. În aceste cazuri este interzisă de asemenea, închiderea sau deschiderea separatoarelor în buclă, a separatoarelor de cuplă, ocolire sau şuntare cu tensiune. Stabilirea sau întreruperea legăturii între bare se va face numai cu ajutorul întreruptoarelor de cuplă. Articolul 34

(1)Punerea sub tensiune în gol a unei bare, care a stat în rezervă sau a fost retrasă din exploatare, se face prin conectarea întreruptorului unui echipament legat la bară (linie electrică, transformator sau cuplă) la care pe timpul manevrei s-a reglat protecţia corespunzător pentru proba cu tensiune (curent minim, timp minim, nedirecţionată etc.) şi care se află sub tensiune. Înainte de conectare se va verifica lipsa tensiunii pe bara respectivă. ...

(2)În cazul barelor de transfer, punerea sub tensiune pentru probarea acestora se va face prin cupla de transfer, cu protecţia reglată "pentru probă", "incercare bare" etc, din bara pe care se află echipamentul ce va fi trecut pe bara de transfer, urmând ca, după deconectarea cuplei, să se închidă separatorul la bara de transfer a echipamentului respectiv. ... Articolul 35

(1)Transformatoarele, barele etc., pentru care nu există certitudinea că sunt corespunzătoare din punct de vedere a stării tehnice (nu au defecţiuni ascunse, indecelabile care pot conduce la scurtcircuite), nu se vor pune sub tensiune prin închiderea unui separator, chiar dacă se încadrează în cazurile admise prin prezentul Regulament sau prin circularele tehnice ale autorităţilor în drept. ...

(2)Liniile electrice, porţiunile de linie care au fost retrase din exploatare pentru lucrări sau pentru care nu există certitudinea că sunt corespunzătoare din punct de vedere a stării tehnice (că nu au defecţiuni ascunse, indecelabile care pot conduce la scurtcircuite), nu se vor pune sub tensiune cu ajutorul unui separator, chiar dacă se încadrează în cazurile admise prin prezentul Regulament sau prin circularele tehnice ale forurilor în drept. Punerea lor sub tensiune se va face obligatoriu prin conectarea unui întreruptor. ... Articolul 36

(1)La conectarea unui întreruptor, cu tensiune din ambele părţi, este obligatoriu controlul sincronismului, sau în lipsa posibilităţilor de control al sincronismului, verificarea continuităţii altor circuite electrice în paralel, care să asigure posibilitatea conectării în buclă. Conectarea în condiţiile de mai sus trebuie făcută numai dacă frecvenţele sunt egale şi la o diferenţă de tensiune cât mai mică în modul şi argument. Este interzisă conectarea întreruptoarelor fără controlul sincronismului în reţelele electrice de 220-400kV . ...

(2)Diferenţele maxime în modul şi argument ale tensiunilor la care se admite conectarea întreruptoarelor se stabilesc prin procedurile şi instrucţiunile tehnice interne ale unităţii de exploatare, având la bază procedurile şi instrucţiunile tehnice întocmite de centrele de dispecer cu autoritate de decizie sau circularele tehnice emise de forurile în drept. În cazul în care echipamentele sau zonele care se unesc prin conectarea întreruptorului respectiv nu sunt în sincronism, conectarea se va face numai prin sincronizare precisă a acelor zone de retea (paralel). ... OBSERVAŢIE: Trebuie să se facă diferenţa clară, între conectarea unui întreruptor cu controlul sincronismului, atunci când echipamentele (zonele) respective sunt în sincronism, păstrat prin alte căi de legătură (bucle), caz în care frecvenţa tensiunilor la polii întrerupatorului care se conectează sunt egale, iar unghiul fazorilor tensiunilor are o valoare constantă şi conectarea unui întreruptor cu efectuarea sincronizării precise (paralelului), atunci când echipamentele (zonele) respective nu sunt în sincronism, caz în care cele două frecvenţa tensiunilor la polii întreruptorului care se conectează pot să nu fie egale, iar unghiul fazorilor tensiunii variază în timp. În acest din urmă caz, conectarea se va putea face numai după ce se creează condiţiile de conectare în sincronism (de efectuare a paralelului), respectiv frecvenţe egale, unghi zero, tensiuni egale cu o diferenţă în modul cât mai mică, în limitele admise (diferenţele maxime admise se stabilesc prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, având la bază circularele tehnice emise de forurile în drept) de instrucţiunile tehnice întocmite de centrele de dispecer cu autoritate de decizie.

(3)La conectarea la un capăt al liniilor electrice, care au posibilitatea de a fi puse sub tensiune şi din alte capete, este obligatoriu controlul prealabil al lipsei de tensiune pe linie, atunci când nu se conectează cu controlul sincronismului sau nu s-a verificat posibilitatea de conectare în buclă. Se va verifica întotdeauna prezenţa tensiunii la echipamentul din care se face conectarea. ... Articolul 37

(1)La redarea în exploatare a unor linii electrice sau echipamente, după lucrări în cursul cărora ar fi putut apărea o modificare a legării fazelor (în circuitele primare) trebuie verificate succesiunea şi concordanţa acestora, prin verificarea vizuală şi prin măsurători efectuate în celule de masură care nu au suferit modificări nici în primar şi nici în secundar. ...

(2)În cazul închiderii unor bucle, pentru prevenirea unor declanşări nedorite, se admite "sensibilizarea protecţiei" pe timpul manevrei la un echipament din reţea, a cărui declanşare nu ar perturba funcţionarea reţelei electrice sau la un echipament care urmează să fie deconectat după închiderea buclei. ... Articolul 38

(1)În cazul sistemelor de bare duble, la trecerea unor echipamente de pe o bară pe cealaltă, ordinea operaţiilor va fi în aşa fel aleasă, încât să nu se întrerupă sau stabilească legătura între bare printr-un separator, cu excepţia cazului când prin acel separator se pune sub tensiune în gol (sau se scoate de sub tensiune, dacă este sub tensiune în gol) una din bare şi a cazului când în mod conştient separatorul respectiv se inchide sau se deschide în bucla,în condiţiile prevăzute în prezentul Regulament şi în procedurile şi instrucţiunile tehnice ale unităţii de exploatare. Barele colectoare se probeaza cu tensiune numai prin conectarea unui intreruptor ...

(2)Unităţile de exploatare vor stabili prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, în detaliu, modalitatea de execuţie a manevrelor de trecere a echipamentelor de pe o bară pe alta, în vederea siguranţei maxime în execuţia manevrelor. ...

(3)Atunci când legătura între bare este asigurată printr-o cuplă, se vor lua măsurile tehnice necesare pentru a preveni declanşarea (deschiderea) aparatelor de comutaţie din circuitul cuplei în timpul manevrelor de trecere a echipamentelor şi a se evita astfel întreruperea sau stabilirea legăturii între bare printr-un separator. ...

(4)De asemenea, se recomandă ca, pe toată durata manevrelor de trecere de pe o bară pe alta, legătura dintre bare, realizată prin cuplă, să fie dublată prin separatoarele de bară menţinute închise ale unui echipament, care prin legătura respectivă (separatoare, conductoare, etc.) să poată asigura trecerea unui curent cât mai mare posibil; manevra de trecere a echipamentelor va începe şi se va termina cu separatorul acestui echipament. În cazul în care există protecţie diferenţială de bare, efectuarea manevrei în acest mod se impune, pentru a se crea condiţiile de lucru la protecţia diferenţială de pe ambele bare, la defect pe una din acestea. În timpul manevrelor de separatori la barele colectoare se menţine obligatoriu în funcţiune protectia diferentiala de bare. Atunci când staţia electrică are mai mult de două bare colectoare se va urmări ca atât pe parcursul manevrei cât şi ulterior să rămână disponibilă protecţia diferenţială de bare la cel puţin două bare independent una de alta. ...

(5)Stabilirea legăturii între bare (întreruperea acesteia) este obligatoriu să se facă prin conectarea (deconectarea) întreruptorului cuplei, excepţie putând face numai cazurile când cupla este indisponibilă sau retrasă din exploatare, cu respectarea celor prevăzute mai sus. ... Articolul 39 Pentru prevenirea apariţiei unor supratensiuni de comutaţie periculoase la conectarea sau deconectarea liniilor electrice şi transformatoarelor la manevre în reţelele electrice care au legate dispozitive de stingere a arcului la neutrele unor transformatoare din reţea, pentru prevenirea funcţionării intempestive a unor automatizări sau protecţii, pentru prevenirea scăderii sensibilităţii unor protecţii sub limitele admise etc., se va ţine seama în concepţia manevrelor de prevederile procedurilor şi instrucţiunilor tehnice interne ale unităţii de exploatare, elaborate în conformitate cu circularele tehnice emise de forurile în drept. Articolul 40 La toate operaţiile de conectare sau deconectare a întreruptoarelor unor echipamente, este obligatorie verificarea parametrilor de funcţionare ai tuturor echipamentelor afectate de operaţia respectivă (tensiune, circulaţii etc.), atât înainte cât şi după executarea operaţiei şi compararea acestora cu valorile admise de echipamentul respectiv (curent, tensiune de plot etc.). şi reglarea imediata a acestora pentru încadrarea în limitele normate. Articolul 41

(1)Pentru asigurarea continuitatii în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, evitarea deconectarii unor generatoare sau pentru evitarea apariţiei unor configuraţii / regimuri de funcţionare care să pună în pericol siguranţa sistemului electroenergetic, se permite realizarea unor configuraţii care, pentru un timp scurt (numai timpul necesar efectuării manevrei, de ordinul minutelor), conduce la depăşirea curentului de scurtcircuit (mono sau trifazic) admisă de anumite aparate sau depăşirea puterii de rupere a unor întreruptoare, cu condiţia de a nu prezenta pericol de accidentare pentru personal. ...

(2)Este însă interzisă funcţionarea într-o astfel de configuraţie un timp mai mare decât cel absolut necesar manevrelor pentru ca, prin minimum de operaţii, să se realizeze o configuraţie care să nu conducă la curenti de scurtcircuit mai mari decât cei admisi de aparatul respectiv cu condiţia ca legăturile telefonice operative să fie corespunzătoare şi să nu conducă la timpi de funcţionare în aceasta configuraţie mai mari decât cei prevăzuţi mai sus. În astfel de configuraţii se evita efectuarea manevrelor de la aparatul de comutaţie. ... Unităţile de exploatare, prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, vor stabili pentru cazurile deosebite modalitatea de efectuare a manevrelor, precum şi măsurile care trebuiesc luate.

(1)Reconectarea unei linii electrice care a declanşat se poate face, de regula fără să se faca în prealabil controlul liniei electrice respective, însă cu respectarea celor prevăzute la art. 36. Excepţie fac liniile prevăzute în procedurile şi instrucţiunile tehnice interne ale unităţii de exploatare (unele linii electrice în cablu, linii care alimentează anumiţi consumatori, linii în regim "special de exploatare "etc.), care vor prevedea şi condiţiile în care se va face reconectarea acestora. ...

(2)La alegerea întreruptorului prin care se probează cu tensiune o linie electrică declanşată (în cazul liniilor electrice care au posibilitatea de a fi puse sub tensiune din mai multe capete) se recomandă conectarea pentru probă din staţia în care puterea de scurtcircuit este mai mare. Se va ţine seama şi de starea în care se află întreruptorul respectiv, curentul de rupere, timpul propriu de acţionare al acestuia, starea şi reglajele protecţiei prin relee, precum şi de siguranţă în funcţionare a sistemului electroenergetic şi supratensiunile care pot apărea etc. ... Articolul 45 În cazul în care depistarea defectelor se face prin manevre, procedurile şi instrucţiunile tehnice interne vor prevedea modul de efectuare a acestora, astfel încât alimentarea cu energie electrică a consumatorilor să fie întreruptă o perioadă cât mai, mica,numărul de manevre cat mai mic, iar solicitările echipamentelor, aparatelor etc. ca urmare a probelor, să fie minime. Dacă prin linia declansată este racordată la SEN o centrala electrică (un generator electric) PCO al centrului de dispecer cu comanda de coordonare asupra liniei respective informează personalul operativ al centralei (modul de informare şi detaliile de acţionare a personalului, regimul protecţiilor şi automatizărilor precum şi logica de funcţionare a lor se stabilesc prin conventiile de exploatare dintre entităţi cu avizul centrului de dispecer cu autoritate de decizie) asupra stării operative a liniei şi manevrele care urmeaza a fi efectuate. Articolul 46

(1)În caz de avarii, o instalaţie care a rămas fără tensiune poate primi în orice moment tensiune, fără nici o anunţare prealabilă, dacă nu există alte precizări în procedurile şi instrucţiunile tehnice interne ale unităţii de exploatare, în cazul lipsei legăturii telefonice cu dispecerul. ...

(2)Personalul operativ care este de serviciu în tură în instalaţie trebuie să o pregătească în aşa fel, încât să poată primi tensiune în orice moment, chiar fără preaviz, conform procedurilor şi instrucţiunilor tehnice interne. ...

(3)În cazul în care în instalaţia respectivă s-au produs avarii sau alte evenimente care o fac improprie de a primi imediat tensiune, personalul operativ trebuie să ia imediat măsurile necesare, conform procedurilor şi instrucţiunilor tehnice interne, care vor ţine seama în mod obligatoriu şi de prevederile instrucţiunilor proprii de sănătate şi securitate în muncă în vigoare şi ale prezentului Regulament. ... Articolul 47 Pentru punerea în funcţiune/paralel şi scoaterea din funcţiune/paralel a generatoarelor, compensatoarelor sincrone şi motoarelor electrice, se va respecta ordinea operaţiilor prevăzute în procedurile şi instrucţiunile tehnice interne ale unităţii de exploatare. Articolul 48

(1)Prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne, unităţile de exploatare vor face precizări privind concepţia şi efectuarea manevrelor, specifice fiecărui echipament. ...

(2)Prin proceduri şi instrucţiuni tehnice interne se va preciza în mod special modalitatea de efectuare a manevrelor prin telecomandă. Acestea vor trebui să aibă în vedere specificul, caracteristicile şi performanţele tehnice atât ale aparatajului primar din staţiile electrice, cât şi ale sistemului teleinformaţional prin care se face telecomanda. ...

(3)Sistemul teleinformaţional prin care se realizează conducerea prin dispecer a SEN indiferent de nivelul de la care se opereaza (instalatie sau centru de dispecer) trebuie să aibă caracteristici tehnice care să permită: ...

1. a)respectarea regulilor tehnice generale de efectuare a manevrelor; ...
2. b)efectuarea sigură şi corectă a comenzilor transmise de la punctul de comanda/telecomandă; ...
3. c)semnalizarea transmiterii sau a refuzului transmiterii comenzilor prin telecomandă; ...
4. d)verificarea sigură a poziţiei aparatajului telecomandat. ...
5. e)masurarea credibilă a parametrilor principali de regim (tensiune, frecvenţă, putere activă, putere reactivă etc.) şi/sau tehnologici ai echipamentelor ...
6. f)securizarea şi inregistrarea informaţiei ...
7. g)gestionarea eficientă a semnalizărilor şi alarmelor fară suprasolicitarea personalului cu informaţii parazite, nesemnificative ... Articolul 49 La conceperea şi efectuarea tuturor manevrelor se va ţine seama în mod obligatoriu şi de prevederile instrucţiunilor proprii de sănătate şi securitate a muncii în vigoare. Efectuarea manevrelor cu anularea sistemelor de interblocaj se poate face numai cu aprobarea unităţilor de exploatare/gestionare sau fără aprobarea acestora numai pentru evitarea unor accidente umane. Efectuarea manevrelor prin telecomandă cu anularea sistemelor de interblocaj este interzisa. Articolul 50 Pentru efectuarea manevrelor, în staţiile telecomandate, se pot utiliza funcţii dedicate ale sistemului teleinformaţional care permit efectuarea automată a manevrelor sau a unor secvenţe de manevră. Utilizarea funcţiilor de mai sus se face numai în baza unor instrucţiuni interne elaborate de centrele de dispecer. Capitolul VIII REGULI PRIVIND FOILE DE MANEVRĂ Articolul 51 Prin foaie de manevră se înţelege un document scris, prin care se stabilesc următoarele:
8. a)tema manevrei stabileşte care este starea operativă finală în care se va aduce echipamentul, stare cerută de unitatea de exploatare sau de centrul de dispecer prin cererea de retragere din exploatare sau dispoziţia de modificare a schemei de funcţionare; ...
9. b)scopul manevrei; ...
10. c)starea operativă iniţială a instalaţiei, echipamentului etc.; ...
11. d)succesiunea operaţiilor sau a grupelor distincte de operaţii şi operaţii distincte, ce urmează a se efectua; ...
12. e)concepţia manevrei; ...
13. f)consemnările în legătură cu dispunerea şi îndeplinirea operaţiilor; ...
14. g)persoanele care au legătură cu manevra şi responsabilităţile acestora. ... Articolul 52 După modul întocmirii, foaia de manevră poate fi:

(1)foaie de manevră permanentă, întelegând prin aceasta foaia de manevră al cărei conţinut este prestabilit într-un formular sau în procedurile şi instrucţiunile tehnice interne şi care se poate folosi la manevrele curente sau la manevrele programate şi la manevre în caz de avarii, ce se execută în baza procedurilor şi instrucţiunilor tehnice interne; ...

(2)foaie de manevră programată normal, înţelegând prin aceasta foaia de manevră ce se întocmeşte pentru manevrele programate normal, având un regim de întocmire, verificare şi aprobare normal; ...

(3)foaie de manevră programată accidental, înţelegând prin aceasta foaia de manevră ce se întocmeşte pentru manevrele programate accidental, având un regim de întocmire, verificare şi aprobare special. ... Articolul 53 După personalul care o foloseşte şi felul manevrei conţinute, foaia de manevră poate fi:

1. a)foaie de manevră de execuţie, înţelegând prin aceasta foaia de manevră folosită de personalul operativ sau personalul de comandă operativă când efectuează manevre prin telecomandă (sau personalul delegat special în acest scop), după care acesta execută manevra într-o instalaţie sau zonă de reţea, aflate în exploatarea sa; foaia de manevră de execuţie cuprinde înscrierea detaliată a tuturor operaţiilor ce se execută şi se întocmeşte, de regulă, pentru un singur echipament; ... Atunci când foaia de manevră este folosită la executarea unei manevre care face parte dintro manevră de coordonare aceasta va cuprinde numai manevrele care necesită coordonare. Pentru alte manevre la echipamentul respectiv, care nu sunt cuprinse în manevra de coordonare, se vor întocmi alte foi de manevră de execuţie.
2. b)foaie de manevră de coordonare, înţelegând prin aceasta foaia de manevră folosită de personalul de comandă operativă al unui centru de dispecer după care acesta coordonează executarea în timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte. Foaia de manevră de coordonare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce urmează a se coordona. ...
3. c)foaie de manevră de coordonare şi execuţie înţelegând prin aceasta foaia de manevră folosită de personalul de comandă operativă al unui centru de dispecer după care acesta coordonează executarea în timp a grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte, manevrele de execuţie la cel puţin unul din capetele echipamentului fiind executate de el insuşi prin telecomandă . Foaia de manevră de coordonare cuprinde înscrierea grupelor distincte de operaţii şi a operaţiilor distincte ce urmează a se coordona. ... Articolul 54 Întocmirea, verificarea, aprobarea şi controlarea foilor de manevră se face astfel:

(1)Foile de manevră de coordonare programate normal: ...

1. a)se întocmesc de către o persoană din compartimentul de comandă operativă al centrului de dispecer respectiv; ...
2. b)se verifică şi se aprobă de către şeful compartimentului de comandă operativă. În cazul în care în cadrul compartimentului de comandă operativă sunt două sau mai multe persoane de serviciu, foaia de manevră se verifică şi se aprobă de şeful de tură (dacă nu a întocmit-o el). În cazul în care foile de manevră de coordonare, pentru manevrele programate normal, nu pot fi aprobate de persoanele numite mai sus, aprobarea lor se va face de către persoanele numite prin decizie de către conducerea unităţii de exploatare sau organului care tutelează centrul de dispecer respectiv, pentru a aproba foile de manevră în lipsa persoanelor care trebuie să le aprobe în mod normal. ...
3. c)se verifică existenţa condiţiilor pentru care a fost întocmită foaia de manevră şi se acceptă de responsabilul manevrei de coordonare (persoana de serviciu care efectuează manevra de coordonare). ...

(2)Foile de manevră de coordonare programate accidental: ...

1. a)se întocmesc de o persoană de serviciu din structura compartimentului de comandă operativă al centrului de dispecer respectiv; ...
2. b)se verifică şi se aprobă de către o altă persoană din structura compartimentului de comandă operativă al centrului de dispecer respectiv (de regulă şeful de tură) dacă sunt două sau mai multe persoane de serviciu în tură. ... Dacă tura este formată dintr-o singură persoană cu autoritate operativă, se va proceda astfel: - în cazul în care există timpul necesar şi pot fi găsite persoanele care pot aprobă aceste foi de manevră, verificarea şi aprobarea lor se va face la fel ca şi la foile de manevră programate normal; - în cazul în care acestea nu pot fi găsite în timp util foaia de manevră se aprobă de aceeaşi persoană care a întocmit-o, care preia şi responsabilităţile de aprobare; şeful compartimentului de comandă operativă/ şeful centrului de dispecer sau locţiitorul acestuia va controla şi va viza periodic aceste foi, sub aspectul necesităţii de folosire şi al corectitudinii întocmirii, dispunând măsuri în consecinţă.
3. c)se verifică existenţa condiţiilor pentru care a fost întocmită foaia de manevră şi se acceptă de către responsabilul manevrei de coordonare (persoana de serviciu care coordonează manevra). ...

(3)Foile de manevră de coordonare permanente: ...

1. a)se întocmesc de o persoană de comandă operativă din structura compartimentului de comandă operativă; ...
2. b)se verifică şi se aprobă de către şeful structurii compartimentului de comandă operativă (în lipsa acestuia, de locţiitorul său). În cazul folosirii unei foi de manevră permanente, la o manevră programată normal, folosirea acesteia trebuie aprobată de către şeful structurii compartimentului de comandă operativă ...
3. c)verificarea condiţiilor pentru care a fost întocmită foaia de manevră şi acceptarea foii de manevră se fac de către responsabilul manevrei de coordonare (persoana de serviciu care coordonează manevra). ...

(4)Foile de manevră de execuţie programate normal: ...

1. a)se întocmesc de persoana de serviciu din cadrul personalului operativ pentru manevrele efectuate de către acesta sau de către personalul de comandă operativă pentru manevrele efectuate de la centrele de dispecer prin telecomandă; în cazul în care instalaţia sau zona de reţea electrică este operată de o formaţie operativă formată din mai multe persoane, foile de manevră se întocmesc de către şeful formaţiei (şeful de tură). ...
2. b)se verifică şi se aprobă astfel: ... - pentru foile de manevră întocmite de personalul de comandă operativă, de către şeful structurii compartimentului de comandă operativă (în lipsa acestuia, de locţiitorul său) al instalaţiei (zonei de reţea) al centrului de dispecer respectiv; - pentru foile de manevră întocmite de personalul operativ al centrului de telecomandă, de către şeful centrului de telecomandă; - pentru foile de manevră întocmite de personalul operativ al formaţiilor operative sau de personalul operativ din cadrul staţiei, de către şeful instalaţiei (zonei de reţea), sau de către locţiitorul acestuia. În cazul centralelor electrice care au şef de tură pe centrală (inginer de serviciu), pot fi aprobate de acesta, în funcţie de reglementările interne ale unităţii de centrale electrice. În cazul în care foile de manevră de execuţie programate normal nu pot fi aprobate de şeful instalaţiei sau al zonei de reţea electrică, de adjunctul acestuia sau de şeful de tură pe centrală (inginerul de serviciu), aprobarea lor se va da de către şeful unităţii de exploatare din care face parte instalaţia sau zona de reţea respectivă. Unităţile de exploatare pot numi prin decizie şi alte persoane din unitatea sau subunitatea de exploatare respectivă, care să aprobe foile de manevră de execuţie , în lipsa persoanelor care trebuie să le aprobe în mod normal.
3. c)În cazul în care manevra face parte dintr-o manevră de coordonare, foaia de manevră se controlează de către dispecerul de serviciu de la centrul de dispecer care are comanda de coordonare asupra echipamentului respectiv şi va conduce manevra sub aspectul concepţiei de coordonare. ... În cazul în care centrul de dispecer care are comanda de coordonare nu exercită şi comanda nemijlocită, folosindu-se centre de dispecer intermediare cu competenţă, foaia de manevră se va controla de către dispecerul de serviciu în tura de la centrul de dispecer cu competenţa care exercită comanda nemijlocită în instalaţie, în raport cu indicaţiile primite de la persoana care are comanda de coordonare. În cazul în care în exercitarea comenzii de coordonare se foloseşte un centru de dispecer fără competenţă, se aplică prevederile art. 147 din Regulamentul de conducere prin dispecer.
4. d)se verifică şi se acceptă de către responsabilul manevrei de execuţie. ...

(5)Foile de manevră de execuţie programate accidental: ...

1. a)se întocmesc de către o persoană din cadrul personalului operativ de serviciu pentru manevrele efectuate de către acesta sau de către personalul de comandă operativă pentru manevrele efectuate de la centrele de dispecer prin telecomandă. În cazul în care instalaţia sau zona de reţea este operată de o formaţie operativă (formată din mai multe persoane), se întocmesc de o persoană de serviciu din cadrul formaţiei (sau de şeful formaţiei, în funcţie de pregătirea personalului din subordine). ...
2. b)în cazul în care există timpul necesar şi pot fi găsite persoanele care pot verifica şi aproba aceste foi, aprobarea se va da ca şi la foile de manevră programate normal. ... În cazul în care aceste persoane nu pot fi găsite în timp util, foaia de manevră se verifică şi se aprobă de aceeaşi persoană care a întocmit-o, care preia şi responsabilităţile pentru aprobare, dacă formaţia operativă este formată dintr-o singură persoană sau foaia de manevră a fost întocmită de către şeful formaţiei (şeful de tură). Dacă formaţia operativă este compusă din mai multe persoane şi foaia de manevră a fost întocmită de o persoană din cadrul formaţiei, se verifică şi se aprobă de către şeful formaţiei (şeful de tură). În cazul centralelor electrice care au şef de tură pe centrală (inginer de serviciu), foile pot fi aprobate (dacă există timpul necesar) de către acesta. Şeful instalaţiei (zonei de reţea) sau locţiitorul său va controla şi va viza aceste foi (cu prima ocazie) sub aspectul necesităţii de folo