HOTĂRÂRE nr. 45 din 21 decembrie 2012

(3)din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul UNIC

(1)Se acordă încredere Guvernului, în componenţa prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevăzut în anexa nr. 2. ...

(2)Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. ... Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 21 decembrie 2012. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA PREŞEDINTELE SENATULUI GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU Bucureşti, 21 decembrie 2012. Nr. 45. Anexa 1 LISTA Guvernului României 1. Victor-Viorel Ponta - prim-ministru 2. Nicolae-Liviu Dragnea - viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice 3. Daniel Chiţoiu - viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice 4. Gabriel Oprea - viceprim-ministru 5. Daniel Constantin - ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale 6. Titus Corlăţean - ministrul afacerilor externe 7. Radu Stroe - ministrul afacerilor interne 8. Mircea Duşa - ministrul apărării naţionale 9. Mona-Maria Pivniceru - ministrul justiţiei 10. Rovana Plumb - ministrul mediului şi schimbărilor climatice 11. Varujan Vosganian - ministrul economiei 12. Dan Nica - ministrul pentru societatea informaţională 13. Gheorghe-Eugen Nicolăescu - ministrul sănătăţii 14. Remus Pricopie - ministrul educaţiei naţionale 15. Mariana Câmpeanu - ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice 16. Eugen Orlando Teodorovici - ministrul fondurilor europene 17. Relu Fenechiu - ministrul transporturilor 18. Daniel-Constantin Barbu - ministrul culturii 19. Nicolae Bănicioiu - ministrul tineretului şi sportului 20. Liviu Voinea - ministrul delegat pentru buget 21. Lucia Ana Varga - ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură 22. Dan-Coman Şova - ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine 23. Maria Grapini - ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism 24. Constantin Niţă - ministrul delegat pentru energie 25. Mihnea Cosmin Costoiu - ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică 26. Mihai Alexandru Voicu - ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul 27. Cristian David - ministrul delegat pentru românii de pretutindeni 28. Adriana Doina Pană - ministrul delegat pentru dialog social Anexa 2 PROGRAMUL DE GUVERNARE 2013-2016 Acest program apare într-un moment istoric şi se bazează pe conlucrarea mai multor forţe politice, în scopul realizării unei Românii puternice. Soluţia pe care o susţinem este aceea de a întări instituţiile statului, de a aduce bunăstare, corectitudine şi bun-simţ. O Românie puternică are ca scop relansarea economiei şi susţinerea clasei de mijloc, înseamnă dreptate socială şi sprijin pentru românii afectaţi de criză, înseamnă instituţii corecte şi drepte, înseamnă un stat puternic, cu şanse în lumea care se schimbă sub ochii noştri. Elaborarea prezentului program de guvernare a ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie a României pentru următorii patru ani. Este vorba despre situaţia economică dificilă din Uniunea Europeană - cel mai important partener comercial al nostru - despre aşteptările populaţiei şi votul categoric exprimat pe 9 decembrie, despre angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa partenerilor săi europeni şi euroatlantici, precum şi despre realitatea economică şi socială din ţară. Toate acestea impun o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale cetăţenilor, dar şi obiectivelor pe termen mediu şi lung ale societăţii româneşti. Evaluarea obiectivă a realităţii economice şi sociale din ţară relevă că România se află în acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile, deşi se confruntă în continuare cu efectele unei crize economice gestionate deficitar până în 2012. Astfel, o parte din nedreptăţile comise de guvernările PDL au fost reparate, rezolvarea dezechilibrelor sociale a fost ţintită în mod direct în ultimele şapte luni, guvernarea a devenit mult mai preocupată de problemele reale ale populaţiei, iar mediul economic a primit semnale favorabile din partea Guvernului. Totuşi, anii în care austeritatea a fost singura politică implementată şi-au spus cuvântul, iar îndreptarea tuturor erorilor comise începând din 2009 şi până în primăvara lui 2012 necesită o acţiune susţinută, de lungă durată. În acest context, Guvernul îşi propune să continue lucrurile bune începute în ultimele şapte luni. Obiectivul central constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă nivelului de trai al populaţiei. Programul de guvernare reflectă şi în acelaşi timp armonizează o serie de principii ce fundamentează guvernarea europeană: prudenţa macroeconomică şi responsabilitatea fiscal-bugetară, respectarea dreptului fiecăruia la muncă decentă, bine plătită, la oportunităţi egale şi protecţie împotriva nedreptăţii şi discriminării, combaterea sărăciei prin crearea locurilor de muncă şi şanse egale pentru cei din mediul rural; principiul flexicurităţii, ce asigură convergenţa între legislaţia muncii, politicile active de ocupare şi bunăstarea socială a unei forţe de muncă flexibile; principiul reducerii decalajelor ce despart România de ţările avansate din Uniunea Europeană, inclusiv prin preluarea soluţiilor europene; principiul protejării şi încurajării familiei, ceea ce înseamnă acces la locuinţe decente, la educaţie şi sănătate de calitate, la infrastructuri şi comunicaţii moderne, la mediu sănătos, la timp liber. Acest program de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul României ca stat puternic şi va fi susţinut de o strategie naţională de dezvoltare pe termen mediu şi lung. El nu se reduce la obiective şi măsuri sectoriale, ci conţine un proiect de societate menit să refacă spiritul comunitar, să întărească solidaritatea şi să repună instituţiile statului pe noi baze contractuale. Propunem aşadar o bună guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor. Pentru a întări instituţiile statului, pentru a creşte eficienţa lor funcţională şi a reface relaţia cu cetăţenii este esenţial ca sistemul instituţional să între cu prioritate într-un proces de reconfigurare. Revizuirea Constituţiei este un demers ce nu poate fi amânat. Obiectivul revizuirii constituţionale constă în (re)câştigarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului, prin garantarea unui comportament predictibil şi stabil al puterii instituţionalizate. Miza acestui demers constă în consolidarea democraţiei româneşti. Legea fundamentală ar trebui să clarifice atribuţiile şi raporturile dintre principalele autorităţi publice şi, foarte important, să realizeze funcţia integratoare. Raportarea la Constituţie şi la valorile sale trebuie să devină liantul care uneşte cetăţenii români în cadrul statului. De asemenea, din procesul de regândire a arhitecturii instituţionale nu poate să lipsească legislaţia electorală. Armonizarea actelor normative în materie şi integrarea lor în cadrul unui Cod electoral, expresie a unei abordări consensuale la nivelul clasei politice şi a consultării cu societatea civilă reprezintă unul dintre obiectivele majore ale guvernării. Este important ca legea electorală să genereze predictibilitate cu privire la sistemul de partide, asigurând un cadru unitar de competiţie pentru partidele politice. Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscală, susţinerea mediului economic şi imperativul protecţiei şi solidarităţii sociale este unul dintre fundamentele programului de guvernare. Societatea românească are nevoie în continuare de o guvernare care să urmeze modelul social european, care a dovedit că este aproape de oameni, că poate introduce mai multă justiţie socială şi că poate oferi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabilă. Un alt principiu pe care se întemeiază prezentul program de guvernare este cel al respectului faţăde opoziţie. Sistemul politic românesc are nevoie de o opoziţie închegată şi activă, cu care Guvernul să poată dialoga în momentul adoptării unor decizii majore pentru societate. România nu poate continua pe linia conflictului şi a dezbinării. O guvernare responsabilă promovează dialogul, construcţia şi stabilitatea. De asemenea, dialogul cu opoziţia va fi dublat de dialogul social. Transparenţa şi deschiderea spre partenerii sociali şi consultarea societăţii civile reprezintă constante ale actului de guvernare. Ele vor asigura o bază solidă de susţinere a iniţiativelor şi măsurilor Guvernului, întărind angajamentul acestuia pentru respectarea principiilor bunei guvernări: transparenţă, responsabilitate, participare cetăţenească. Plecând de la câteva principii, pe care le-am susţinut şi în ultimele 7 luni, dar şi în perioada de campanie electorală, guvernarea 2013-2016 va începe construcţia unei Românii puternice, care să însemne prosperitate, bunăstare şi corectitudine. ● Respectăm regulile statului de drept şi drepturile individuale, aşa cum sunt ele prevăzute în Constituţie. Guvernarea este promotorul legalităţii. ● Respectăm angajamentele asumate cu partenerii externi ai României - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială - urmărind obţinerea unei creşteri economice inclusive, distribuite echilibrat în rândul populaţiei, prin implementarea reformelor structurale care să permită creşterea competitivităţii economiei româneşti. ● Aplicăm o nouă viziune pentru România: dezvoltare economică şi coeziune socială. Relansarea ia locul stagnării, fără a neglija continuarea procesului de consolidare fiscală. ● Considerăm că îmbunătăţirea semnificativă şi imediată a gradului de absorbţie a fondurilor structurale reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi limitarea datoriei externe. ● Sprijinim libertatea economică, iniţiativa privată şi competiţia corectă, căi eficiente de combatere a sărăciei. ● Garantăm proprietatea şi sprijinim acumularea corectă de capital. ● Banii publici trebuie folosiţi eficient, avuţia naţională trebuie protejată şi declarăm război evaziunii fiscale. ● Accelerarea reformelor structurale şi mobilizarea rezervelor interne mari de eficienţă vor ajuta economia românească să-şi fructifice potenţialul de creştere economică. ● Susţinem dezvoltarea unei economii competitive, a industriei româneşti şi a unei agriculturi moderne, care să ofere românilor locuri de muncă stabile şi bine plătite. ● Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber şi egal la educaţie şi la sănătate şi care să asigure cetăţenilor români o viaţă demnă. ● Spunem oamenilor adevărul şi lucrăm împreună. ● Nu promitem mai mult decât putem face. Vrem să redăm românilor speranţa şi încrederea. ● Construim o guvernare axată pe transparenţă, competenţă şi cinste; cu alt model de guvernare, cu alte standarde; cu profesionişti şi competenţă. ● Nu vom putea continua fără o reformare politică. Aceasta înseamnă o Constituţie îmbunătăţită, un Parlament legitim şi credibil. ● România trebuie să-şi recapete locul demn pe care îl merită între statele lumii, ca partener respectat în Uniunea Europeană. Acest program este creat pentru o construcţie pe minimum 4 ani, o construcţie puternică, progresistă, de viitor, bazată pe valorile libertăţii, corectitudinii, dreptăţii şi responsabilităţii. În ultimele 7 luni ne-am ţinut de cuvânt. Am început să reparăm nedreptăţile şi vom continua să lucrăm pentru a construi o Românie puternică. REALIZĂRILE GUVERNĂRII: MAI-NOIEMBRIE 2012 Guvernul USL a reuşit în mandatul mai-noiembrie 2012 mai mult decât stabilitate şi predictibilitate. A arătat că în România se poate realiza o consolidare fiscală echitabilă, sustenabilă. A continuat ajustarea fiscală, fără a tăia din veniturile oamenilor. Dimpotrivă, a reuşit să corecteze greşeli din trecut. Guvernul USL a reuşit continuarea ajustării fiscale, găsind concomitent soluţii de relansare a economiei. Guvernul USL a reuşit să securizeze economia, respectând toate ţintele convenite cu FMI şi CE, consolidând stocul tampon din Trezorerie la 4 luni de acoperire a cheltuielilor curente. Încrederea ridicată a investitorilor interni şi externi se vede în reducerea randamentelor la emisiunile interne şi externe de obligaţiuni. Deşi a trebuit să rezolve multe dintre problemele rămase necorectate de fostele guverne (nemulţumirile legate de tăierile de venituri, risipa şi jaful din bugetul public, energie şi altele, "bomba" unor cheltuieli ridicate cu dobânzile după guvernarea pe datorie din ultimii ani etc.), Guvernul USL a reuşit să realizeze un compromis corect între austeritate şi relansare economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei. Ce am promis şi ce am făcut REPARAREA NEDREPTĂŢILOR SOCIALE. Am promis corectarea unor inechităţi sociale. Am adoptat OUG nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu 8% începând cu luna iunie a.c. şi cu 7,4% începând cu luna decembrie a.c., în scopul aducerii salariilor respective la nivelul din iunie 2010. Am aprobat OUG nr. 19 din mai 2012 având ca obiectiv restituirea sumelor reţinute pensionarilor în mod necuvenit, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională, de la data de 1 ianuarie 2011 şi până la 30 aprilie 2012 şi stoparea taxării cu 5,5% pentru fondul de sănătate a pensiilor, care a făcut obiectul deciziei Curţii Constituţionale. GESTIONAREA EFICIENTĂ A BANILOR PUBLICI. Am promis gestionarea eficientă a banului public. Am emis OUG nr. 26 din mai 2012, prin care s-au redus substanţial o serie de cheltuieli bugetare ineficiente şi inoportune, prin: reducerea cu 30% a cheltuielilor de protocol şi a celor privind deplasările în străinătate în semestrul II 2012 faţă de semestrul II 2011; interzicerea achiziţionării de servicii juridice şi de consultanţă de către organele centrale şi locale ale statului, în condiţiile în care acestea dispun de structuri proprii cu profil similar; interzicerea achiziţionării studiilor de fezabilitate pentru obiective de investiţii care nu au asigurată finanţarea; limitarea substanţială a achiziţionării de tipărituri şi altor bunuri cu caracter de protocol; limitarea numărului de angajaţi din sectorul public care pot face parte din delegaţii în străinătate. REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE. Am promis zero toleranţă în faţa evaziunii fiscale. Prin OUG nr. 24 din 2012 pentru modificarea şi completarea legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale s-au decis următoarele: introducerea obligaţiei marcării păcurii şi altor produse energetice asimilate acesteia din punctul de vedere al accizelor - măsură activă de combatere fermă a evaziunii fiscale care, de altfel, şi-a arătat roadele, deoarece în perioada august-septembrie 2012 încasările din acciza la motorină au crescut cu 114 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI. Am promis relaxarea constrângerilor pentru mediul de afaceri. Am majorat plafonul de scutire la plata TVA de la 35.000 euro la 65.000 euro, cu aplicare de la 1 iulie 2012, ceea ce a generat o relaxare fiscală consistentă la nivelul micilor întreprinzători. Am asigurat un tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemului bancar pentru valorificarea creanţelor neperformante, cu efecte favorabile în privinţa relansării creditării. Am acordat dreptul recuperării pierderii fiscale în cazul fuziunii şi divizării firmelor. RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR CU FINANŢATORII INTERNAŢIONALI. România a îndeplinit toate angajamentele convenite cu creditorii internaţionali, aprobarea scrisorilor de intenţie făcându-se fără probleme, de fiecare dată. România îşi va respecta ţinta principală a acordului preventiv - reducerea deficitului bugetar efectiv de la 4,1% din PIB în 2011 la 2,2% din PIB în 2013. Deficitul bugetar structural - redus de la 3% din PIB în 2011 la 0,9% din PIB estimat pentru 2012. Această reducere substanţială a deficitului, chiar într-un an electoral, este o performanţă remarcabilă, care asigură credibilitate şi predictibilitate politicii economice a Guvernului şi finanţarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar şi a celui extern. RENUNŢAREA LA MODELUL BAZAT PE ÎNDATORARE. Nevoia de finanţare brută a României va scădea de la 12,3% din PIB în 2012 la 11,4% din PIB în 2013. Ungaria va avea în 2013 o nevoie de finanţare brută de 20,5% din PIB, iar Polonia, de 9,9% din PIB. Aceasta înseamnă crearea de spaţiu fiscal pentru măsuri de stimulare a economiei şi fonduri mai mari pentru educaţie, sănătate, agricultură, infrastructură etc. CREŞTEREA ÎNCREDERII INVESTITORILOR. Încrederea investitorilor de pe pieţele internaţionale este mai mare acum decât la preluarea primului mandat al guvernării USL, în mai. Prima de risc pe care o practică asigurătorii pentru titlurile emise de statul român (CDS) a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15% comparativ cu 337,5 puncte de bază, adică 3,37% în 7 mai a.c., ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut, în prezent, cu circa 40 puncte de bază faţă de cel al Ungariei şi cu aproximativ 30 puncte de bază faţă de cel al Croaţiei. SCĂDEREA COSTURILOR DE FINANŢARE. Costul finanţării trezoreriei pe piaţa internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. La începutul lunii septembrie a.c., la o solicitare de euroobligaţiuni însumând 750 milioane euro investitorii străini au oferit 3,5 miliarde euro, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de 5,1% pentru o scadenţă de 6 ani, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,15 pp comparativ cu emisiunea similară din septembrie 2011, în condiţiile în care aceasta avea o scadenţă mai scurtă, de doar 5 ani. Pe 21.10.2012, Guvernul USL a înregistrat un important succes pe piaţa internă de capital, reuşind să vândă obligaţiuni de stat în euro, pe termen de 2,8 ani, în sumă de 421,5 milioane euro (faţă de 150 milioane euro solicitate), la un cost mediu de numai 3,76%. Creşterea încrederii pieţelor de capital în Guvernul Ponta faţă de cele precedente ale PDL este demonstrată, în mod evident, de faptul că la o scadenţă relativ similară (3 ani), în mai 2011, Executivul de atunci s-a împrumutat, tot de pe piaţa internă, la un cost mediu de 4,89%, respectiv cu 1,13 pp mai mult decât a reuşit ieri actualul executiv. În data de 31 octombrie 2012, România a atras cu succes, prin Ministerul Finanţelor Publice, o sumă de 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, în urma unei emisiuni de obligaţiuni de stat denominate în euro. Costul mediu la care s-a reuşit operaţiunea, respectiv 5,04%, reprezintă minimul istoric al emisiunilor suverane realizate de România. În acelaşi timp, scadenţa împrumutului a fost extinsă la şapte ani, cu doi ani mai mult decât cea aferentă finanţărilor externe precedente. MENŢINEREA ŞI CONSOLIDAREA BUFFERELOR INTERNE ŞI EXTERNE. Rezerva financiară a Trezoreriei Statului (bufferul valutar) creată în urma acordului cu partenerii externi pentru a acoperi necesarul de finanţare a deficitului şi datoriei publice pentru circa 4 luni se află în parametrii conveniţi. În prezent, soldul bufferului este de 4,787 mld. euro, respectiv cu 14% mai mare faţă de 8 mai 2012. România dispune în conturile FMI de o linie de credit de 3,2 mld. euro, sumă la care Guvernul USL nu îşi propune să apeleze, deoarece, aşa cum am arătat anterior, România se bucură de încrederea pieţei financiare interne şi internaţionale, ce îi asigură finanţarea necesară. FINANŢAREA SUSTENABILĂ A DEFICITULUI DE CONT CURENT. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe la finele mandatului Guvernului precedent era de numai 8,4%, în timp ce la finele lunii august acelaşi indicator se situează la 30,1%, ceea ce corespunde unei îmbunătăţiri de 3,6 ori. ACCELERAREA RITMULUI REFORMELOR STRUCTURALE. Am realizat reforme structurale la nivelul companiilor de stat. Am privatizat/suntem în curs de privatizare integrală sau a unor pachete minoritare de acţiuni la unele societăţi cu capital de stat din domeniile energie, transport, precum şi la Poşta Română. Am implementat procedurile de liberalizare graduală a preţurilor la gaze naturale şi energie electrică (angajament al Guvernului Boc în faţa creditorilor externi). Vom aplica o politică transparentă şi clară privind subvenţionarea consumatorilor vulnerabili, finanţată prin impunerea unei taxe pe veniturile excepţionale ale companiilor din energie. Am restructurat "Hidroelectrica", în scopul atingerii nivelului real de profitabilitate pe care îl conferă potenţialul societăţii, începându-se prin anularea contractelor de vânzare în pagubă a energiei electrice către "băieţii deştepţi". Am parcurs toate procedurile legale în vederea vânzării unui pachet minoritar de acţiuni la "Transgaz", demers care se află în faza finală de realizare. Am oferit spre privatizare pachetul majoritar de acţiuni al societăţii "Oltchim", angajament asumat în faţa partenerilor externi încă din iunie 2011 de guvernul din acea perioadă care şi-a asumat vânzarea societăţii până la finalul anului 2011. Guvernul Ponta a plătit salariile restante la "Oltchim" şi a repornit combinatul. În plus, se pregăteşte o nouă procedură de privatizare. Am finalizat procedurile de selectare şi numire a managementului privat la un prim grup de societăţi comerciale aparţinând statului, dintre care la "Tarom" au fost desemnaţi deja managerii privaţi. Am eficientizat astfel companiile de stat cuprinse în acest program. Am eliminat din pierderile unor companii de stat şi am crescut profitabilitatea altora dintre aceste societăţi. STIMULAREA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT PRIN MĂSURI FISCALE. Măsuri legiferate care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013: ● Introducerea TVA la încasare pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 2.250.000 lei. Beneficiari - aproximativ 430.000 de plătitori de TVA, care reprezintă aproximativ 92% din numărul total al plătitorilor de TVA. ● Simplificarea declarării şi plata impozitului pe câştigurile de capital prin renunţarea la declararea trimestrială şi efectuarea de plăţi anticipate trimestriale în favoarea declarării şi plăţii anuale. Măsura are ca scop simplificarea administrării impozitului pe venit şi încurajarea dezvoltării pieţei de capital. ● Transpunerea prevederilor Directivei 2010/45/CE referitoare la emiterea facturilor, care va oferi contribuabililor securitate juridică în ceea ce priveşte obligaţiile de facturare, prin stabilirea unor reguli clare privind informaţiile cuprinse în facturi şi termenul-limită de emitere a facturilor în cazul tranzacţiilor transfrontaliere. POLITICA MACROECONOMICĂ Măsurile de corecţie macroeconomică alese în perioada 2010-2011 pentru reducerea deficitului bugetar au fost inadecvate, întrucât au afectat toată populaţia, şi în special populaţia cu venituri reduse, au crescut inegalitatea socială, au alimentat inflaţia. Mai mult, a fost subestimată importanţa absorbţiei fondurilor europene ca instrument de contracarare a efectelor macroeconomice ale crizei; nivelul de cheltuieli publice ar fi putut fi protejat printr-o absorbţie de fonduri structurale şi de coeziune de 1,5%-2% din PIB-ul anual. Guvernul USL instalat în luna mai 2012 a continuat procesul de consolidare fiscal-bugetară de la 5,6% din PIB deficit bugetar în 2011 pe metodologia de angajamente (ESA) la sub 3% din PIB în 2012, ceea ce este o ajustare remarcabilă cu atât mai mult cu cât a fost realizată într-un an electoral. La sfârşitul acestui an, datorită în principal acestui efort de consolidare, România are şanse foarte mari de a ieşi din procedura de deficit excesiv. Angajamentele cu partenerii internaţionali au fost menţinute, dar au fost implementate măsuri care au atenuat efecte sociale dureroase din anii precedenţi. Pe partea de cheltuieli bugetare Guvernul USL a operat două raţiuni fundamentale legate de creşterea eficienţei acestora: diminuarea risipei, care trebuie să fie un obiectiv permanent al execuţiei bugetare, şi, decurgând din acest demers, eliberarea de resurse pentru alte nevoi, inclusiv de ordin social. Astfel s-a redus alocarea defectuoasă a banului public, fiind economisite resurse pentru reîntregirea salariilor şi returnarea CAS-ului reţinut pensionarilor. Provocările de politică macroeconomică se menţin însă în anii următori ca efect al constrângerilor asupra cererii interne agregate, pe de o parte, şi al unui mediu internaţional neprietenos, al persistenţei crizei din zona euro, pe de altă parte. Este nevoie, în acest context, de un mix potrivit de politică macroeconomică, format din: - reforme structurale care să favorizeze procesul investiţional ca factor determinant al creşterii economice. Prioritare sunt reformele în administrarea companiilor de stat, în colectarea veniturilor fiscale, în managementul cheltuielilor publice, în educaţie şi sănătate; - îmbunătăţirea substanţială a ratei de absorbţie a fondurilor structurale, cea mai ieftină sursă de finanţare externă şi un instrument de protejare a nivelului cheltuielilor publice, în condiţiile creşterii efectului de antrenare a acestora; - continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară pe cele două trasee. Pe partea de venituri, urmărim creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor prin combaterea evaziunii fiscale. Pe partea de cheltuieli, urmărim în continuare creşterea eficienţei acestora; - creşterea ocupării prin măsuri active de creare de noi locuri de muncă şi de stimulare a dezvoltării mediului de afaceri; - menţinerea unui nivel adecvat al stocului tampon al bugetului public; - un management prudent al datoriei publice; - fundamentarea unui ansamblu de politici macroeconomice (monetare, valutare, fiscal-bugetare) care să prevină derapaje, dezechilibre mari. Accelerarea reformelor structurale şi mobilizarea rezervelor interne mari de eficienţă vor ajuta economia româneasca să-şi fructifice potenţialul de creştere economică, estimat la 3% pe an. Guvernul României va urmări ca acest deziderat să fie atins prin politici care să ţină seamă de nevoia de a concilia eficienţa economică şi dezvoltarea spiritului antreprenorial cu o realitate socială măcinată de inechităţi. Politica macroeconomică internă nu poate fi disociată de guvernanţa economică în Uniunea Europeană. România va participa la mecanismele de coordonare a politicilor economice europene. România îşi menţine obiectivul de aderare la zona euro, fiind preocupată de convergenţă reală ca o condiţie necesară atingerii acestei ţinte. AGRICULTURĂ Agricultura şi dezvoltarea satului românesc sunt priorităţi absolute ale actualului Guvern. România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situaţiei în sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse şi ca urmare a divizării în milioane de exploataţii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne şi care cu greu se aliniază cerinţelor pieţei şi unei agriculturi moderne, performante. În acest mandat ne propunem să fructificăm potenţialul agricol real al României, concomitent cu revitalizarea zonelor rurale. Ne propunem ca sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor. Se impune accelerarea modernizării agriculturii pentru a-i permite să asigure hrană necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un nivel de trai decent pentru fermieri, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare. Guvernul USL consideră fundamentală reducerea decalajelor dintre mediul rural din România şi cel din statele membre din vestul Europei. Creşterea nivelului de trai, crearea de locuri de muncă şi asigurarea accesului la serviciile de sănătate şi educaţie publică reprezintă obiective fundamentale ale Guvernului Uniunii Social Liberale. Direcţii de acţiune Dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc ● Creşterea competitivităţii agriculturii româneşti pentru a face faţă concurenţei pe piaţa europeană şi internaţională; creşterea productivităţii agriculturii pentru a permite acoperirea necesarului de produse agroalimentare şi creşterea exporturilor, în special de produse finite ● Dezvoltarea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret - Bărăgan) şi reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare ● Stabilirea filierelor pe produse, altfel multe produse de calitate nu vor ajunge pe piaţă sau se vor vinde la preţuri derizorii ● Revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii; pe termen mediu, stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de bază, cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar ● Încurajarea agriculturii de nişă (de exemplu, agricultura ecologică şi produse tradiţionale) ● Dezvoltarea sectorului de producere a fructelor ● Crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea corectă a pieţelor acestora ● Stabilirea fondului de creditare agricolă şi a celui mutual în agricultură ● Identificarea de măsuri menite să conducă la dezvoltarea rolului economic al organizaţiilor asociative din agricultură ● Reforma în domeniul cercetării şi inovării în agricultură; elaborarea unui program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2014-2020, care să fie în concordanţă cu prevederile viitorului PAC ● Adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor şi reducerea numărului de ferme şi exploataţii ● Revigorarea şi dezvoltarea zonei montane ● Identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri ● Adoptarea de măsuri pentru stabilirea unei pieţe funciare funcţionale şi înfiinţarea unei scheme de creditare pentru achiziţia de terenuri Fonduri europene ● Accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Este esenţial că România să reducă la minimum sumele ce vor fi dezangajate în final. ● Negocierea unui buget european cât mai mare pentru agricultură şi dezvoltarea rurală în perioada 2014-2020 ● Pregătirea şi negocierea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; viitorul program va asigura identificarea priorităţilor reale ale mediului rural românesc şi concentrarea fondurilor doar pe proiecte din cadrul prioritar. ● Întreprinderea demersurilor necesare la nivel european pentru creşterea plăţilor directe, astfel încât să se reducă decalajul faţă de statele membre vecine, dar şi să conducă la creşterea competitivităţii fermierilor români în ansamblul Uniunii Europene. Acte normative ● Simplificarea legislaţiei şi procedurilor - aceasta este o necesitate obiectivă, având în vedere că legislaţia europeană agricolă este deja foarte complexă, iar România de obicei o complică şi mai mult. ● Un dialog mai bun şi consistent cu organizaţiile producătorilor, procesatorilor şi comercianţilor în procesul de adoptare a legislaţiei din domeniu Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi instituţiilor din subordine Aplicarea politicilor agricole comune nu se va putea realiza fără o reformă importantă în domeniul administraţiei româneşti. ● Introducerea managementului modern în structura ministerului ● Îmbunătăţirea informării fermierilor privind măsurile de sprijin (măsuri de e-guvernare) ● Realizarea unei proiecţii bugetare a MADR, pentru o perioadă de minimum trei ani şi cu perspectivă aferentă perioadei 2014-2020. Programul pentru agricultură va reflecta nevoile de finanţare ale sectorului, astfel încât să se poată realiza o planificare multianuală a bugetului. ● Eficientizarea activităţii agenţiilor prin comasarea acestora ● Asigurarea de personal suficient, bine pregătit şi remunerat corespunzător ● Implicarea treptată a organizaţiilor profesionale reprezentative în derularea plăţilor, ca o măsură de responsabilizare a acestora Camerele agricole ● Transformarea lor în furnizori de consultanţă pentru fermieri şi tineri întreprinzători în mediul rural%0D ● Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea să îşi poată asigura autofinanţarea ● Îndeplinirea rolului camerelor agricole, aşa cum sunt definite acestea, pentru a îndeplini cerinţele la nivel naţional şi european Toate aceste deziderate se vor realiza prin: ● întărirea capacităţii instituţionale; ● utilizarea eficientă a resurselor naturale; ● formarea şi educaţia profesională continuă; ● întărirea capacităţii de prognoză, cu estimarea corectă a evoluţiilor sectorului agricol; ● dezvoltarea cercetării şi inovării în domeniu; ● emiterea de avize ştiinţifice consultative după caz. Viitorul agriculturii şi al satului românesc ● Readucerea agriculturii pe locul dat de potenţialul şi tradiţia ei ● Asocierea în agricultură va atinge nivelul necesar promovării unei agriculturi performante, bazate pe cererea pieţei europene şi internaţionale. ● Dezvoltarea zootehniei şi creşterea ponderii acesteia în totalul producţiei agricole sunt prioritare. ● Promovăm şi susţinem produsele ecologice şi tradiţionale româneşti. ● MADR va avea o structură administrativă funcţională şi depolitizată. ● Agricultorii vor fi informaţi şi pregătiţi profesional prin programe dedicate în PNDR. ● Organizaţiile patronale vor juca un rol mai important în luarea deciziilor în agricultură. ● Creşterea rolului jucat de agricultori, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea de a influenţa decisiv politicile agricole ● Creşterea suprafeţelor irigate prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei şi prin facilitarea accesului agricultorilor la un preţ rezonabil al energiei electrice. ● România poate deveni din piaţă de desfacere un jucător pe piaţa internaţională. ● Procedurile de acordare a fondurilor agricole europene vor fi simplificate pentru a facilita accesul beneficiarilor. ● Se va redefini rolul turistic, dar nu numai, al satului românesc. APĂRARE Politica de apărare a Guvernului României în perioada 2013-2016 va asigura elementele de continuitate strategică pe dimensiunea NATO, UE şi a parteneriatelor strategice, în mod deosebit Parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA, va genera condiţiile creşterii capacităţii operaţionale a forţelor şi va asigura implementarea unui model de management al resurselor umane care să permită dezvoltarea motivării profesionale şi evoluţia în carieră. Direcţii de acţiune: ● Continuarea participării la operaţiile internaţionale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO şi UE ● Îndeplinirea responsabilităţilor ce decurg din calitatea de membru NATO şi UE pentru asigurarea capabilităţilor necesare îndeplinirii nivelului de ambiţie politico-militar al celor două organizaţii ● Angajarea activă la proiectele din cadrul iniţiativelor "Smart Defence/NATO" şi "Pooling and Sharing/UE" ● Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate în baza prevederilor Legii nr. 290/2011 privind amplasarea unor elemente ale Scutului Antirachetă al SUA/NATO pe teritoriul României ● Creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale ● Participarea activă la procesele decizionale în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene ● Revizuirea cadrului normativ specific domeniului apărării, managementului carierei militare, salarizării şi sistemului de pensii ocupaţionale pentru militari ● Elaborarea documentelor de planificare conform legii, Cartei Albe a Apărării şi Strategiei Militare a României, printr-o revizuire strategică a apărării ● Revizuirea structurii de conducere a ministerului ● Creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României, în acord cu realităţile economice şi sociale interne şi cu statutul de stat membru NATO şi UE, concomitent cu sporirea atractivităţii profesiei militare ● Reorganizarea sistemului medical propriu în corelare cu nevoile operaţionale şi sistemul naţional de sănătate ● Modernizarea sistemului de învăţământ militar ● Restabilirea capacităţii operaţionale a Armatei României, având la bază principiile procesului de planificare a apărării în cadrul NATO, pentru dezvoltarea unei structuri de forţe şi optimizarea actului decizional în baza unui plan multianual de refacere şi consolidare a capacităţii operaţionale a Armatei României ● Creşterea alocaţiilor bugetare pentru apărare în vederea realizării capacităţii operaţionale şi sustenabile ● Reanalizarea programelor de achiziţii şi înzestrare în raport cu resursele financiare la dispoziţie şi nevoile operaţionale ● Realizarea graduală a capacităţii de apărare aeriană prin programul "Avion multirol" ● Eficientizarea administrării patrimoniului ministerului ● Clarificarea situaţiei Regiei Autonome Compania Română de Aviaţie "Romavia" ● Stimularea producţiei interne a industriei de apărare autohtone, conform cerinţelor Armatei şi standardelor NATO şi UE. APE ŞI PĂDURI Politicile în domeniul apelor şi pădurilor vor urmări gestionarea durabilă şi eficientă a resurselor naturale în scopul creşterii beneficiilor economice ale populaţiei, fără periclitarea dreptului constituţional la un mediu sănătos, asigurarea unui management durabil al apelor, inclusiv prevenirea riscului şi diminuarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi asigurarea unui management durabil al pădurilor şi al faunei cinegetice. Direcţii de acţiune Managementul resurselor de apă şi al riscului la inundaţii ● Gospodărirea durabilă a resurselor de apă, protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea monitoringului adecvat hidro-meteorologic, protecţia surselor de apă, îmbunătăţirea calităţii apei până la atingerea stării bune a apelor şi perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor, normelor şi reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei şi hidrologiei ● Integrarea elementelor de protecţie a apelor în politicile sectoriale dezvoltate la nivelul Uniunii Europene, în particular politica agricolă comună, energia şi schimbările climatice ● Îmbunătăţirea infrastructurii de gospodărire a resurselor de apă, pe bazine hidrografice, în scopul asigurării, în condiţii de siguranţă, a cerinţelor de apă pentru populaţie, irigaţii, industrie, zootehnie ● Reducerea vulnerabilităţii la efectele schimbărilor climatice, prin îmbunătăţirea capacităţii de răspuns la nivel central, regional şi local în situaţii de urgenţă generate de inundaţii ori secetă, prin concentrarea acţiunilor în special în zonele în care cetăţenii sunt deosebit de vulnerabili şi/sau ecosistemele sunt expuse riscului unor asemenea efecte ● Satisfacerea cerinţelor Directivei-cadru privind apa a Uniunii Europene, în vederea atingerii stării ecologice bune a apelor ● Realizarea proiectelor de investiţii de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare ape uzate orăşeneşti în scopul implementării directivelor europene în domeniul apelor, în vederea respectării angajamentelor europene şi internaţionale în acest domeniu ● Implementarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, în scopul prevenirii şi diminuării riscului la inundaţii al populaţiei şi al creşterii gradului de siguranţă a cetăţenilor şi a bunurilor ● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuării efectelor inundaţiilor şi al secetei hidrologice ● Îmbunătăţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a autorităţilor implicate, precum şi îmbunătăţirea exploatării coordonate a acumulărilor. Administrarea sistemului naţional de meteorologie ● Îmbunătăţirea prognozelor, integrarea acestora cu prognozele hidrologice în scopul cunoaşterii şi prognozării unor fenomene complexe şi conjugate, precum şi eficientizarea fluxului informaţional către populaţie şi factori de decizie, la nivel central şi local ● Asigurarea monitorizării meteorologice şi hidrologice în scopul asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale ● Emiterea de prognoze, atenţionări şi avertizări, precum şi prognoze, atenţionări şi avertizări integrate hidrometeorologice, în vederea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, pentru prevenirea şi/sau diminuarea efectelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase. Protecţia şi gestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegetice Gestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegetice, în scopul creşterii contribuţiei acestora la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurarea dezvoltării durabile, creşterea potenţialului economic şi ecologic al pădurilor, intensificarea eforturilor de protecţie a pădurilor printr-o administrare adecvată, precum şi îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniile silvic şi cinegetic. ● Aprobarea unei strategii forestiere naţionale şi revizuirea Programului forestier naţional în scopul unui management durabil al pădurii ● Elaborarea unui program naţional de împădurire care să aibă ca principal obiectiv creşterea suprafeţelor împădurite ca suport al adaptării la efectele schimbărilor climatice (stabilizare terenuri, îmbunătăţirea ciclului apei în natură, combaterea deşertificării, creşterea capacităţii de absorbţie a emisiilor de gaze cu efect de seră) ● Întocmirea unui inventar forestier naţional în scopul unei bune cunoaşteri a resurselor silvice şi crearea cadrului necesar în vederea realizării lucrărilor de cadastru pentru Fondul forestier naţional ● Realizarea lucrărilor de amenajare complexă a bazinelor hidrografice torenţiale, precum şi împădurirea terenurilor degradate şi crearea de perdele forestiere ● Dezvoltarea reţelei de accesibilizare a Fondului forestier naţional ● Promovarea certificării forestiere în Fondul forestier naţional în scopul creşterii potenţialului economic şi ecologic al pădurilor ● Eficientizarea actului de control privind respectarea regimului de utilizare a resurselor pădurii ● Utilizarea durabilă a resurselor cinegetice ● Promovarea utilizării şi valorificării produselor secundare şi a serviciilor oferite de ecosistemele forestiere Piscicultura ● Activităţi durabile de pescuit, precum şi acvacultura competitivă economic, cu respectarea principiilor ecologice ● Dezvoltarea infrastructurii în vederea eficientizării economice a pescuitului comercial ● Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii, cu scopul creşterii aportului acestei activităţi la circuitul economic şi al scăderii presiunii exercitate de cererea de produse pescăreşti pe resursa piscicolă naturală BUGET ● Un ritm mediu anual de creştere economică de 3% în perioada 2013-2016 ● Menţinerea deficitului bugetar pe sistem ESA sub 3% din PIB până în 2016, respectând criteriul stabilit de Tratatul de la Maastricht ● Atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% din PIB în 2014 şi menţinerea la acest nivel în 2015 şi 2016 ● Menţinerea ponderii datoriei publice totale în PIB la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decât nivelul de 60% din PIB fixat prin Tratatul de la Maastricht ● Realizarea unei Strategii de management al datoriei publice după model polonez, transpusă prin lege, care să includă măsuri automate de ajustare în cazul depăşirii unor praguri ale datoriei ● Realizarea tuturor paşilor necesari pentru trecerea, odată cu bugetul anului 2014, la programare bugetară multianuală conform bunelor practici internaţionale în domeniu ● Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială) şi vom respecta prevederile acestora ● Gestionarea finanţelor publice va fi caracterizată prin predictibilitate, transparenţă, reguli şi proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât şi la nivel local. COMUNICAŢII Deoarece scopul principal al integrării tehnologiilor digitale în economia şi societatea româneasca este de a stimula inovaţia şi creşterea economică, îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor şi a întreprinderilor, principale obiectivele ale programului de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016 vizează implementarea prevederilor europene cu privire la agenda digitală, alinierea la cadrul legislativ cu privire la comunicaţii în bandă largă, accesul la informaţii publice, identitate electronică, protecţia datelor cu caracter personal, precum şi implementarea soluţiilor de interoperabilitate în conformitate cu cadrul european. Adoptarea şi implementarea rapidă a măsurilor aferente domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene se va realiza prin elaborarea şi punerea în practică a Strategiei naţionale privind agenda digitală pentru România. Această viziune strategică naţională unică va fi anvelopa tuturor strategiilor sectoriale şi a planurilor naţionale specifice priorităţilor de dezvoltare în domeniu. O astfel de abordare asigură o coordonare unitară a celor şapte piloni cuprinşi în Strategia europeană agenda digitală pentru Europa. În acest scop se va institui un mecanism de coordonare şi monitorizare internă, la nivelul Guvernului României, pentru armonizarea între diferitele politici şi strategii sectoriale propuse în cadrul agendei digitale. Pentru monitorizarea şi evaluarea efectelor măsurilor prevăzute în strategie şi pentru îmbunătăţirea sau corectarea acesteia se va institui un dialog periodic cu reprezentanţii societăţii civile şi ai mediului de afaceri. În vederea asigurării dreptului la informare nediscriminatorie a cetăţenilor se va asigura cadrul legal pentru trecerea la televiziunea digitală terestră, precum şi implementarea unui proiect-pilot pentru transmiterea programelor naţionale de televiziune în format digital. Pentru liberalizarea serviciilor poştale, a serviciului universal poştal şi modernizarea serviciilor CN Poşta Română se va asigura cadrul legal adecvat. Direcţii de acţiune e-Guvernare, interoperabilitate, cloud computing, media sociale e-Guvernarea implică mai mult decât sisteme informatice, aceasta implică regândirea organizaţiilor şi proceselor astfel încât serviciile publice să fie livrate mai eficient. e-Guvernarea permite cetăţenilor, mediului de afaceri şi organizaţiilor publice să-şi atingă obiectivele mai uşor, mai rapid şi la un cost mai mic. Asigurarea interoperabilităţii sistemelor va încuraja semnificativ furnizarea de servicii publice electronice prin guvernanţă şi procese adecvate, în conformitate cu politicile şi obiectivele Uniunii Europene şi prin schimb securizat de informaţii. ● Realizarea interoperabilităţii la nivel naţional, coordonată cu UE, pentru eficientizarea activităţilor publice în sensul orientării pe servicii electronice şi centrate pe evenimentele din viaţa unui cetăţean ● Susţinerea unei sistem de coordonare instituţional care să asigure aplicarea cadrului de interoperabilitate, aşa cum este agreat la nivel european din punct de vedere strategic şi organizaţional ● Susţinerea cooperării dintre instituţiile publice pentru aliniere şi interconectare în vederea realizării şi implementării serviciilor publice transeuropene ● Implementarea unui sistem centralizat de autentificare şi identificare unică a utilizatorilor (certificat digital, one time password, amprenta digitală etc.) ● Implementarea tehnologiilor de tip cloud la nivelul instituţiilor publice prin crearea unei platforme centralizate, scalabile şi dinamice care să ofere servicii IT de calitate cu costuri reduse, la un nivel de securitate la standarde europene. Cloud Guvernamental va îmbina un concept particular al unui cloud hibrid - o zonă de cloud public destinată relaţiei cu cetăţenii în contextul e-Guvernării (eficientizează costurile de dezvoltare e-Gov) şi o zonă senzitivă de could privat destinată interoperabilităţii organizaţiilor guvernamentale ● Implementarea monitorizării serviciilor de cloud, definirea unui cadru legislativ şi a normelor metodologice pentru furnizarea de servicii de tip cloud şi implementarea măsurilor de evaluare a vulnerabilităţilor şi a testelor de penetrare pentru arhitecturile de cloud computing ● Aplicarea iniţiativei europene Open Data - punerea la dispoziţia publicului de date accesibile, reutilizabile şi redistribuibile în mod liber, fără a ţine cont de restricţii de tipul drepturi de autor (copyright), patente sau alte mecanisme de control (open data) printr-un portal de tip open-data guvernamental ● Promovarea şi aplicarea tehnologiilor de procesare inovativă a sistemelor de tip big data pentru a asigura optimizarea procesele de luare a deciziilor şi pentru a facilita analiza informaţiilor din administraţia publică ● Simplificarea procedurilor administrative prin promovarea de platforme electronice pentru facilitarea schimburilor de documente la nivelul administraţiei publice centrale, regionale şi locale ● Implementarea controalelor de securitate în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu şi a reglementărilor naţionale şi europene privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi auditarea periodică (anuală) a acestora reprezintă un prim pas în sporirea încrederii cetăţenilor în sistemele de guvernare electronic. ● Revizuirea legislaţiei în domeniu privind identificarea electronică, semnătura electronică, marca temporală şi utilizarea documentelor în formă electronică ● Dezvoltarea unui cadru strategic privind combaterea criminalităţii informatice şi de creştere a încrederii cetăţenilor în utilizarea tehnologiei informaţiei ● Promovarea şi implementarea sistemelor colaborative online, instrumentelor şi serviciilor electronice participative la iniţiative publice sau guvernamentale pentru persoane şi mediul de afaceri ● Stimularea cetăţenilor în sensul generării de conţinut digital relevant pentru România şi contribuţiei în medii digitale colaborative (România on-line) ● Eficientizarea activităţii centrelor de date şi dezastru, servicii informatice şi suport pentru realizarea mediului comun informaţional al instituţiilor administraţiei publice, care să permită accelerarea semnificativă a proceselor de luare a deciziilor la nivel central, sectorial şi teritorial prin utilizarea mai eficientă a sistemelor TIC de planificare şi suport de decizie TIC în slujba educaţiei, sănătăţii şi culturii ● Formarea de competenţe digitale de bază pentru cetăţenii României, cu accent pe categoriile dezavantajate (persoanelor de vârsta a 3-a, persoane cu dizabilităţi etc.) ● Susţinerea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, a metodelor inovative de integrare a resurselor educaţionale de tip web 2.0 şi a resurselor educaţionale deschise în procesul de învăţare ● Publicarea şi diseminarea patrimoniului cultural digital al României: biblioteci publice, muzee, obiective culturale. Asigurarea accesului facil la informaţii culturale on-line ● Asigurarea, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, de programe de formare continuă a profesorilor pentru convergenţa cu ritmul tehnologic ● Susţinerea organizării concursurilor naţionale de conţinut digital educaţional pentru învăţământul preuniversitar ● Susţinerea informatizării complete a unităţilor educaţionale şi serviciilor administrative din învăţământ la toate nivelurile ● Susţinerea de iniţiative de promovare a aplicării şi interoperabilităţii soluţiilor de e-sănătate la nivel naţional şi european (sisteme informatice din spitale, sisteme informatice laboratoare, aplicaţii pentru medicii de familie etc.), sisteme informatice administrative (contabilitate, resurse umane etc.) şi sisteme naţionale e-sănătate (statistică, CNAS, DSP) ● Asigurarea condiţiilor de mobilitate a informaţiei medicale în format electronic în cadrul organizaţiilor din sistemul de ocrotire a sănătăţii E-commerce, TIC şi cercetare-dezvoltare-inovare ● Promovarea mecanismelor moderne de e-commerce, mcommerce, m-wallet şi NFC prin alinierea la reglementările europene ● Încurajarea comercianţilor în folosirea canalelor de vânzare electronice: e-Commerce, m-Commerce, atât pe piaţa internă, cât şi în afara ţării ● Iniţierea de programe de cercetare-inovare în domeniul IT&C cu un caracter predominant aplicativ, bazate pe nevoile industriei ● Introducerea specializării inteligente (smart specialisation) ca o condiţie prealabilă de finanţare a activităţilor de cercetare din sectoarele selectate ca fiind prioritare pentru România. Asigurarea de mecanisme de tip clustere de inovare şi poli de competitivitate pentru creşterea regională ● Stimularea investiţiilor private în domeniul cercetării-inovării în scopul creşterii ponderii produselor şi serviciilor inovative în economia României, pentru asigurarea competitivităţii şi stimulării productivităţii ● Implementarea de proiecte în cadrul programului Connecting Europe, atât în domeniul infrastructurii de comunicaţii electronice, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii electronice. Bandă largă şi infrastructura de servicii digitale Obiectivul general este acela de a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor în bandă largă pentru cetăţenii români şi întreprinderile din zonele rurale, prin realizarea unei infrastructuri de bandă largă (reţele de distribuţie), urmărind totodată încadrarea în gradul de acoperire şi standardele de calitate adoptate la nivelul UE. Această măsură va avea un impact direct asupra reducerii decalajului digital, promovarea mediului concurenţial în piaţa serviciilor IT&C, accelerarea proceselor de trecere la societatea informaţională în România, creşterea coeziunii şi incluziunii sociale. ● Elaborarea unui pachet de acte normative şi legislative, care să încurajeze dezvoltarea infrastructurii în bandă largă şi să asigure un cadru concurenţial ● Asigurarea unui cadru instituţional unitar, care să permită o coordonare eficientă a investiţiilor din domeniul infrastructurilor de comunicaţii, în care să fie implicaţi toţi actorii importanţi ● Modernizarea reţelelor de broadband (NGA-FTTH) - prin care se urmăreşte îmbunătăţirea tuturor reţelelor de comunicaţii de bandă largă, astfel încât să asigure cerinţele tehnice impuse de noul set de aplicaţii generate în conformitate cu Agenda digitală 2020 Înfiinţarea în directă coordonare a prim-ministrului a Departamentului pentru Servicii Online şi Design, având ca principale responsabilităţi:

1. a)să conducă procesul de transformare şi inovare al serviciilor online furnizate de către Guvernul României; ...
2. b)să planifice, să dezvolte şi să implementeze iniţiative având drept scop informarea corectă şi transparentă a publicului asupra modului de lucru al administraţiei publice; ...
3. c)să îmbunătăţească gradul de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor în vederea livrării unor servicii publice de calitate; ...
4. d)să coordoneze eforturile pentru realizarea unui portal unic de recrutare pentru posturile vacante finanţate de la bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi alte iniţiative privind transparenţa şi integritatea administraţiei publice; ...
5. e)să realizeze centralizarea datelor primare privind personalul angajat în administraţia publică, a celor privind cheltuielile publice, precum şi alte iniţiative de agregare a datelor produse de entităţile publice; ...
6. f)să conducă eforturile privind datele deschise (open data), împuternicind cetăţenii să identifice, să descarce şi să utilizeze seturi de date publice generate sau deţinute de către administraţia publică; ...
7. g)să monitorizeze implementarea proiectelor de eGuvernare, Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă (Open Government Partnership), strategia privind Agenda Digitală a Uniunii Europene, precum şi să sprijine instituţiile publice implicate; ...
8. h)să urmărească procesul de definire şi implementare a unei identităţi vizuale unitare la nivelul administraţiei publice centrale şi, totodată, a unei prezenţe unitare în mediul online a entităţilor de stat, inclusiv implementarea domeniului gov.ro la nivelul întregului sistem public. ... CULTURĂ Misiunea principală a politicilor culturale rezidă, pe de o parte, în sporirea capacităţii de inventariere, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural naţional şi local, iar pe de altă parte, în susţinerea celor mai semnificative forme de creativitate artistică, precum şi a industriilor culturale celor mai competitive. Metoda prin care se urmăreşte realizarea acestei misiuni este reprezentată de sprijinirea colectivităţilor locale în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a expresiilor culturale locale şi a creativităţii individuale. Acest sprijin are în vedere facilitarea formelor de acces atât la fondurile publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural, industriilor culturale sau dezvoltării regionale şi turismului. Cultura naţională este expresia cea mai cuprinzătoare a identităţii naţionale, înţeleasă în profunzimea şi diversitatea ei istorică, iar patrimoniul cultural reprezintă cea mai importantă zestre pe care naţiunea o poate aduce în spaţiul comun european. În această etapă, prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv al cetăţeniei democratice, deopotrivă naţională şi europeană. Tocmai de aceea, propunem o viziune care să conducă la o valorificare intensivă şi extensivă a patrimoniului cultural material şi imaterial al României. Obiective fundamentale ● Elaborarea, supunerea spre dezbatere publică şi promovarea legislativă a Codului patrimoniului cultural, în vederea realizării unei protecţii efective şi eficiente a patrimoniului cultural şi a introducerii sale în circuitul naţional şi internaţional ● Instituirea Sistemului naţional de educaţie şi formare în domeniul patrimoniului construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniu ● Finalizarea inventarierii şi clasării patrimoniului naţional construit şi mobil şi întărirea dispozitivului legal şi a mijloacelor administrative de salvare, protejare şi punere în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, precum şi a siturilor şi ansamblurilor urbane şi a monumentelor de for public ● Constituirea Fondului Patrimoniului Naţional, instituţie publică ce urmează să preia în administrare, să restaureze, să conserve şi să pună în valoare monumentele istorice şi de arhitectură cu un statut incert al proprietăţii sau aflate în proprietate privată ori în administrarea autorităţilor locale şi care se află în stare de abandon şi degradare Direcţii de acţiune ● Pregătirea documentului de fundamentare în vederea demarării negocierilor cu Comisia Europeană pentru Programul Operaţional Sectorial Cultură-Patrimoniu-Educaţie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Fondurilor Europene ● Reinstituirea programului "Patrimoniul în pericol", destinat muzeelor etnografice în aer liber, pe bază de cofinanţare cu contribuţie privată, mecenat şi sponsorizări ● Iniţierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu pe Lista patrimoniului mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea şi recunoaşterea valorilor culturale române la nivel internaţional ● Demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei ansamblului Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, sit aflat pe Lista patrimoniului mondial din 1999, datorită valorii sale excepţionale din punct de vedere istoric şi cultural ● Promovarea ceramicii de Horezu, ca element de patrimoniu imaterial naţional, dată fiind înscrierea acesteia pe Lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial ● Încurajarea şi sprijinirea cercetărilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu şi finalizarea celui de-al II-lea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România. Repertoriu II, precum şi adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003 ● Elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un "Muzeu al Comunismului", ce va ilustra viaţa cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea şi formele de rezistenţă ● Proiectarea unei săli de concerte la standarde internaţionale în Bucureşti, ce urmează să devină centrul de referinţă pentru festivalurile "Enescu" ● Susţinerea sistematică şi continuă a participării româneşti la evenimente culturale de talie internaţională (Bienala de la Veneţia, Salonul Internaţional al Cărţii etc.) ● Dezvoltarea parteneriatului public-privat în domeniul industriilor artistice (media, publicitate, design, modă etc.) ● Întregirea misiunii Institutului Naţional al Patrimoniului cu o dimensiune de formare continuă şi de atestare a profesioniştilor patrimoniului naţional ● Constituirea, pe lângă Institutul Naţional al Patrimoniului, a unui centru naţional de restaurare care să grupeze profesionişti ai restaurării şi ai meşteşugurilor de artă şi care să fixeze standardele naţionale pentru intervenţiile asupra monumentelor şi obiectelor de patrimoniu mobil ● Prezervarea şi dezvoltarea meseriilor artistice în cadrul unui program realizat în comun cu Ministerul Educaţiei ● Dezvoltarea, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, a educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar ● Lansarea proiectului Repertoriului Naţional al Monumentelor Istorice, în cooperare cu Academia Română ● Clarificarea legislativă şi sporirea rigorii reglementărilor în materia proprietăţii literare şi artistice ● Elaborarea şi implementarea, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi cu Primăria Sectorului 3, a proiectului integrat "Centrul istoric al Capitalei", pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice şi a patrimoniului arhitectural, a industriilor şi meşteşugurilor artistice ● Sprijinirea creaţiei artistice contemporane prin susţinerea taberelor de creaţie, organizarea de expoziţii şi evenimente culturale în parteneriat cu Institutul Cultural Român ● Susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional ● Sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcaşurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu DEZVOLTARE ŞI ADMINISTRAŢIE Context ● În ultimii ani am asistat în mod continuu la un proces de centralizare a competenţelor la nivelul ministerelor, această acţiune având drept consecinţe directe: - subfinanţarea serviciilor publice gestionate de autorităţile locale (educaţie, sănătate, asistenţă socială, infrastructura publică de apă, canalizare, drumuri etc.); - gestionarea programelor naţionale pe criterii exclusiv politice, lipsită de transparenţă; - o aparentă descentralizare, realizată doar la nivel formal, dar fără suport financiar; - intensificarea controlului politic asupra primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, prin acordarea resurselor financiare doar pe criterii de apartenenţă politică şi nu pe criterii de analiză a nevoilor comunităţilor locale; - accentuarea birocraţiei la nivelul autorităţilor publice locale. Argument privind înfiinţarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ● Lipsa totală a prioritizării investiţiilor publice şi a unei strategii la nivel naţional, care să conţină elemente şi criterii bine definite de finanţare a acestora, a accentuat decalajele existente între mediul rural şi mediul urban, între judeţe şi între regiuni. Necesitate ● Deoarece administraţia locală este sistemul public cel mai apropiat de cetăţean şi ca atare are nevoie de toate pârghiile şi competenţele necesare în vederea prevenirii, identificării şi rezolvării problemelor omului. ● Deoarece dezvoltarea regională nu se poate realiza fără autorităţile locale. ● Deoarece se impune îmbunătăţirea cadrului legislativ corelat cu realităţile şi nevoile colectivităţilor locale. ● Deoarece se impune existenţa unei strategii coerente de dezvoltare atât regională, cât şi naţională, care să ofere standardele de civilizaţie şi confort pentru toţi cetăţenii României Obiective ● Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, prin simplificarea procedurilor de depunere, evaluare, implementare şi verificare a proiectelor ● Reorganizarea administrativ-teritorială, prin crearea cadrului instituţional pentru funcţionarea regiunilor administrativ-teritoriale ● Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru: - reducerea decalajelor de dezvoltare în scopul atingerii mediei europene pentru toate regiunile de dezvoltare; - recuperarea accelerată a întârzierilor în domeniul economic şi social a zonelor mai puţin dezvoltate, ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre. ● Prioritizarea investiţiilor publice destinate satului românesc, în sensul finanţării prioritare a unui pachet minim obligatoriu de investiţii publice de tipul: şcoală, biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şi cămin cultural, apă şi canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, maşină de pompieri, ambulanţă, târg comunal etc., care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şi confort. ● Continuarea reformei în administraţia publică, cu accent pe creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin declanşarea reală a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarităţii ● Armonizarea legislaţiei care guvernează administraţia publică în vederea eficientizării actului administrativ ● Introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de funcţionare a tuturor instituţiilor din administraţia publică, de la nivel central, cât şi local, prin utilizarea standardelor de calitate şi de cost ale tuturor serviciilor publice. Revizuirea tuturor normelor de funcţionare şi reglementare a administraţiei, în aşa fel încât activitatea administraţiei publice să fie măsurabilă şi eficientă ● Operaţionalizarea conceptului de "ghişeu unic" şi a sistemelor de guvernare electronică pentru reducerea birocraţiei, a costurilor de funcţionare a sistemului administraţiei publice şi extinderea accesului cetăţenilor la informaţiile publice de interes naţional şi local Direcţii de acţiune 1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene 2. Prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate 3. Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară 4. Modificarea legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice 5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale a personalului din administraţia publică 1. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene ● Analiza urgentă a tuturor sumelor disponibile în cadrul programelor cu finanţare europeană şi realocarea acestora în vederea finanţării proiectelor aflate în listele de rezervă ● Reinstituirea rolului strategic al Consiliului de Dezvoltare Regională. De asemenea, implementarea strategiilor locale/judeţene/regionale, prin prioritizarea proiectelor de la nivelul UAT-urilor care să conducă la o dezvoltare regională echilibrată ● Promovarea de acte normative pentru: - reducerea birocraţiei în sensul eliminării avizelor şi acordurilor la faza de pregătire a proiectelor, având ca sursă de finanţare fonduri publice şi/sau europene, şi înlocuirea acestora cu avize de principiu, precum şi scutirea de orice taxe a acestora; - reglementarea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor fiecărei instituţii implicate în gestionarea şi controlul fondurilor europene pentru eliminarea supracontrolului sau a lipsei de control în anumite cazuri; - impunerea unui cadru unic de accesare şi rambursare, indiferent de Program/AM/ - documentaţii tehnico-economice, avize, natura cheltuielilor eligibile, contribuţii la cofinanţarea proiectelor, cereri de finanţare, rapoarte de progres etc.; - impunerea de termene mai scurte pentru rambursarea cheltuielilor şi pentru încheierea de acte adiţionale la contractele de finanţare; - accelerarea procesului de achiziţii publice din fonduri europene prin introducerea noţiunii de prioritate maximă a publicării documentaţiilor de atribuire în SEAP a acestora; - introducerea unor măsuri de prevenire a corecţiilor financiare prin standardizarea documentaţiilor de atribuire, inclusiv a caietelor de sarcini şi introducerea standardelor de cost şi calitate pentru toate tipurile de achiziţii (servicii, lucrări, furnizare produse). 2. Prioritizarea investiţiilor şi lucrărilor publice în contextul unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate ● Elaborarea unui plan strategic unitar de dezvoltare, care va avea ca obiectiv principal reducerea decalajelor intra şi interregionale ● Prioritizarea investiţiilor publice în cadrul planului strategic de dezvoltare şi stabilirea unor indicatori măsurabili, în corelare cu alocările financiare existente şi defalcarea acestora pe fiecare regiune şi judeţ ● Se vor realiza şi continua următoarele programe: - Programul "Satul Românesc" - finanţarea prioritară a unui pachet minim obligatoriu de investiţii publice de tipul: şcoală, biserică, dispensar medical şi farmacie, bibliotecă şi cămin cultural, apă şi canalizare, drumuri locale, iluminat public, salubrizare, maşină de pompieri, ambulanţă, târg comunal etc. care să asigure un standard minim obligatoriu de civilizaţie şi confort; - Programul pentru dezvoltarea durabilă a oraşelor mici şi mijlocii; - Programul pentru stimularea dezvoltării marilor aglomerări urbane prin măsuri instituţionale şi legislative; - Programul de modernizare a drumurilor judeţene pentru asigurarea accesibilităţii la reţelele de transport naţionale şi europene; - programe de construcţii de locuinţe: - pentru tineri; - pentru unele categorii socio-profesionale (medici, profesori etc.); - locuinţe sociale; - programe de reabilitare termică a clădirilor de locuit şi de reducere a riscului seismic; - continuarea programului "Termoficare 2006-2015"; - alte programe aflate în derulare, necesare şi oportune. ● Continuarea, în vederea finalizării, a proiectelor începute şi neterminate, care se înscriu într-unul din programele ministerului, în baza unor priorităţi şi criterii ce vor fi aprobate după consultarea beneficiarilor 3. Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară ● Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea administraţiei publice care să conţină: - repartizarea responsabilităţilor între administraţia publică centrală, pe de-o parte, şi cea regională şi locală, de cealaltă parte; - realizarea transferului de competenţe în cadrul unui proces stabil şi transparent; - evitarea dezechilibrelor financiare; - asigurarea continuităţii furnizării serviciilor publice. ● Modificarea tuturor actelor normative cu privire la administraţia publică locală în vederea creării cadrului instituţional necesar descentralizării: Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Legea nr. 340/2006 a instituţiei prefectului, Legea nr. 393/2004 a statutului aleşilor locali, Legea nr. 95/2006 a descentralizării, Legea nr. 315/2004 a dezvoltării regionale etc. ● Procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei niveluri: local (comune, oraşe, municipii), judeţean şi regional, astfel încât majoritatea serviciilor deconcentrate din judeţe să devină instituţii de interes judeţean/local în coordonarea/subordinea autorităţilor locale ● Realizarea cadrului instituţional necesar înfiinţării regiunilor teritorial-administrative ● Organizarea transferului de atribuţii şi de competenţe între Guvern, pe de o parte, şi regiuni şi judeţe, pe de altă parte, se va realiza în baza unor dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri şi alte instituţii publice interesate, precum şi cu informarea permanentă şi corectă a cetăţenilor ● Transferul atribuţiilor către regiuni se va realiza în scopul dezvoltării echilibrate a acestora, respectiv: - dezvoltarea economică a regiunii; - gestionarea fondurilor europene la nivel regional; - gestionarea infrastructurii de interes regional cu privire la transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim, aerian; - gestionarea infrastructurii de sănătate şi asistenţă medicală la nivel regional; - promovarea obiectivelor de turism de interes regional; - amenajarea teritoriului la nivel de regiune; - dezvoltarea învăţământului preuniversitar tehnic şi profesional la nivel regional; - elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea agriculturii în vederea încurajării accesului produselor româneşti pe pieţele interne şi externe, inclusiv prin crearea de branduri regionale; - gestionarea programelor de protecţie socială la nivel regional; - protecţia mediului la nivel regional; - gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel regional; - alte atribuţii etc. ● Obiectivele de dezvoltare regională vor urmări ca la nivelul fiecărei regiuni să existe cel puţin: - un spital regional (cu medicină de înaltă performanţă); - sistem regional de intervenţie în situaţii de urgenţă; - infrastructura rutieră şi feroviară modernizată; - un aeroport internaţional; - un centru sportiv regional polivalent de nivel internaţional; - un centru de afaceri regional; - un centru cultural de nivel european; - o universitate acreditată la nivel internaţional. ● Autorităţile centrale vor elabora toate politicile publice naţionale, iar autorităţile regionale şi locale îşi vor elabora propriile politici, cu respectarea cadrului, normelor, criteriilor şi standardelor stabilite prin politicile publice naţionale ● Redefinirea competenţelor prefecţilor în contextul descentralizării şi transferului de competenţe de la autorităţile centrale la autorităţile locale. ● Procesul de descentralizare se va realiza prin asigurarea resurselor financiare corespunzătoare competenţelor transferate ● Modificarea actelor normative care reglementează finanţele publice locale în vederea realizării următoarelor obiective: - asigurarea funcţionării sistemului administraţiei publice locale; - asigurarea dezvoltării comunităţilor locale; - eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autorităţilor locale; - întărirea capacităţii administraţiei locale de a atrage fondurile europene şi de a finanţa/cofinanţa programele de dezvoltare locală; - introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice furnizate populaţiei, a standardelor de cost şi a normativelor de personal aferente, astfel încât cheltuielile publice să devină justificate şi transparente. Acestea vor fi stabilite de către Guvern împreună cu structurile asociative ale autorităţilor locale. 4. Modificarea legislaţiei în vederea eficientizării şi debirocratizării administraţiei publice ● Delimitarea clară a răspunderii ordonatorilor de credite aleşilor locali în raport cu funcţionarii din subordine, cu privire la oportunitatea şi legalitatea actelor administrative emise ● Modificarea prevederilor legale referitoare la atacarea în faţa instanţelor judecătoreşti a actelor administrative de către prefect (vezi suspendarea actului administrativ atacat, termenul de promovare a contestaţiei în instanţă etc.) ● Reconsiderarea rolului şi importanţei primarului şi preşedintelui consiliului judeţean în contextul atribuţiilor şi responsabilităţilor sporite în urma procesului de descentralizare ● Armonizarea tuturor prevederilor din actele normative în vigoare care guvernează administraţia publică cu responsabilităţile şi competenţele actuale: Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, Legea nr. 95/2006 privind descentralizarea, Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională, Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale etc. 5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea performanţei profesionale a personalului din administraţia publică ● Descentralizarea gestiunii funcţiei publice către ordonatorii de credite (recrutare, promovare, detaşare pe funcţie publică pe perioadă determinată) în vederea simplificării şi eficientizării sistemului administrativ ● Crearea cadrului legislativ pentru încurajarea performanţei profesionale, limitarea exodului de cadre, precum şi atragerea de categorii socioprofesionale deficitare la nivelul administraţiei publice, prin introducerea unor elemente stimulative ● Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici prin: - revizuirea sistemului de evaluare a performanţelor profesionale; - reformarea sistemului de perfecţionare/formare a funcţionarilor publici şi crearea unui corp de experţi formatori. EDUCAŢIE Strategia de guvernare în educaţie vizează îndeplinirea mai multor obiective: ● creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ; ● asigurarea politicilor de echitate socială; ● asigurarea deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii; ● deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare către societate, către mediul social, economic şi cultural; ● întărirea gradului de coeziune socială şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială prin promovarea cetăţeniei active; ● stimularea inovării şi creativităţii, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate nivelurile de educaţie şi de formare profesională; ● construirea societăţii cunoaşterii prin transformarea educaţiei în vector de dezvoltare socioeconomică; ● asigurarea competitivităţii la nivel european şi internaţional; ● permanentizarea colaborării cu diaspora ştiinţifică românească; ● stimularea creativităţii, inovării şi transferului tehnologic; ● depolitizarea sistemului şi promovarea profesioniştilor în managementul educaţional; ● promovarea politicilor publice bazate pe nevoile sistemului, identificate în urma unor studii şi analize; ● respectarea principiului autonomiei în educaţie şi a principiului responsabilităţii publice şi întărirea mecanismelor legale de funcţionare a acestor principii; ● integrarea tinerilor pe piaţa muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure un nivel ridicat de creştere şi de ocupare durabilă a forţei de muncă, bazate pe cunoaştere; ● creşterea vizibilităţii internaţionale a României prin rezultatele obţinute în educaţie; ● coordonarea politicilor din sectorul educaţiei cu politicile şi iniţiativele altor sectoare, în vederea atingerii obiectivelor mai sus menţionate; ● creşterea resurselor financiare alocate educaţiei, inclusiv prin atragerea unor surse de finanţare private; ● respectarea principiului dialogului social; ● asumarea rolului de stat membru al Uniunii Europene prin participarea la politicile şi iniţiativele comune în domeniul educaţiei, cercetării, atât la nivelul Uniunii, cât şi în afara acesteia (colaborarea cu Asia, Australia, America Latină, America de Nord şi Africa); ● creşterea rolului României în acordarea de asistenţă în domeniul educaţiei altor ţări, în vederea atingerii obiectivelor asociate iniţiativei Education for All, iniţiativă susţinută de ONU şi coordonată la nivel global de UNESCO. Pachetul social garantat pentru educaţie ● Implementarea unor programe care să permită condiţii de dezvoltare şi formare a copiilor, de la naştere şi până la majorat ● Acest pachet va asigura asistenţa părinţilor privind creşterea nou-născuţilor, condiţii de integrare a copiilor în creşe, respectiv învăţământ preşcolar, parcurgerea unui program şcolar de calitate în şcoli echipate corespunzător care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socioculturală. ● Pachetul social garantat pentru educaţie va fi particularizat în funcţie de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de şanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, indiferent de sex, religie, etnie, capacităţi psihomotorii etc. Investiţii în resursele umane ● Profesionalizarea carierei didactice în România şi reconsiderarea sistemului de grade didactice din această perspectivă ● Profesionalizarea carierei manageriale în sectorul educaţiei ● Redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculumului de pregătire/formare a cadrelor didactice ● Dezvoltarea unei pieţe educaţionale a programelor de formare continuă, bazată pe un sistem competiţional ● Consolidarea relaţiilor de parteneriat între învăţământul superior şi cel preuniversitar, în formarea iniţială şi continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conţinuturilor şi metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice ● Corelarea structurilor şi a etapelor din cariera didactică cu standardele educaţionale şi asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile ● Redefinirea statutului şi rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creşterii competenţelor profesionale şi a contribuţiei acestora la asigurarea calităţii procesului educaţional ● Dezvoltarea unor structuri instituţionale moderne în scopul optimizării activităţilor de formare continuă a personalului din învăţământ ● Asigurarea progresului în carieră pe criterii de competenţă profesională ● Promovarea unei oferte mai largi de cursuri destinate formării continue a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, care să includă programe de formare de tip conversie/reconversie ● Asigurarea unui sistem de salarizare şi motivare financiară corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplineşte în societate. Baza materială a învăţământului Asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, în condiţii de standardizare la nivel naţional, acolo unde acest lucru este posibil. Cele patru direcţii urmărite vor fi: ● modernizarea procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării; ● conectarea tuturor şcolilor la internet prin conexiuni de mare viteză; ● dotarea bibliotecilor şcolare, inclusiv extinderea bibliotecilor virtuale; ● investiţii în infrastructura educaţională şi în mijloacele de învăţare; ● realizarea unor centre educaţionale puternice, care să asigure copiilor servicii de educaţie până la nivel liceal, burse, cămin, cantină şi/sau transport zilnic (continuarea proiectului microbuzelor şcolare, iniţiat în guvernarea 2001-2004 şi menţinut de guvernarea 2005-2008), după caz, bază sportivă şi locuinţe pentru cadrele didactice ● Distribuţia acestor investiţii pe teritoriul României se va face în funcţie de nevoile reale din ţară şi de dinamica reţelei şcolare prognozată pentru următoarele două decenii. ● Finanţarea acestor obiective se va face în principal de la bugetul de stat, dar o bună parte a fondurilor necesare poate fi acoperită prin accesarea diferitelor programe operaţionale finanţate din fonduri structurale europene, precum şi din alte surse. ● finalizarea investiţiilor începute. Corelarea programelor educaţionale cu piaţa muncii Formarea iniţială a tinerilor, dar şi formarea continuă a adulţilor nu se pot realiza fără o corelare mai strânsă a programelor de studii cu preocupările şi nevoile spaţiului socio-economic actual, prin: ● realizarea cu periodicitate a unor studii de nevoi la nivelul agenţilor economici şi utilizarea rezultatelor acestor studii în proiectarea noilor programe de studii; ● fundamentarea corectă a planului de şcolarizare; ● adaptarea curriculumului şcolar la dispoziţia şcolii; ● corelarea învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici; ● extinderea activităţilor extraşcolare; ● dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship; ● modificarea legislaţiei muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani şi studenţilor să lucreze pe perioada vacanţelor, în condiţiile asigurării tuturor drepturilor specifice nivelului lor de pregătire şi vârstei lor; ● urmărirea absolvenţilor pe parcursul traseului lor profesional pentru a înregistra feedbackul privind succesul lor în carieră; ● dezvoltarea de programe de recalificare şi/sau formare continuă, în funcţie de nevoile înregistrate în sistem etc.; ● reactivarea Agenţiei - înfiinţată în perioada guvernării 2001-2004 - care se ocupa de relaţia dintre şcoală/universitate şi mediul socioeconomic. Finanţarea acestei agenţii se poate realiza integral din surse extrabugetare. Activităţi extraşcolare şi extracurriculare Susţinerea acelor politici educaţionale extraşcolare şi extracurriculare care, prin completarea programelor şcolare aprobate, să asigure: ● educaţia pentru sănătate; ● educaţia civică; ● educaţia cultural-artistică şi ştiinţifică; ● educaţia ecologică; ● educaţia prin sport; ● educaţia rutieră; ● educaţia pentru dezvoltarea durabilă. Învăţământul şi educaţia pentru minorităţile naţionale şi pentru grupurile dezavantajate În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale, în următoarea decadă, Guvernul trebuie să aibă în vedere: ● asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi a limbii materne de către elevi; ● creşterea capacităţii de cuprindere a învăţământului în limba maternă, simultan cu sporirea calităţii sale; ● elaborarea manualelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale pentru învăţământul obligatoriu şi stimularea elaborării şi/sau traducerii de manuale pentru învăţământul secundar superior; ● restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală; ● dezvoltarea reţelei de mediatori şcolari prin care se asigură încurajarea participării populaţiei rome la învăţământul obligatoriu; ● formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice pentru învăţământul în limba minorităţilor; ● asigurarea accesului fiecărui copil provenit din rândul minorităţilor (inclusiv al populaţiei rome) la educaţia de bază şi stimularea participării acestora la niveluri superioare de educaţie. Descentralizarea şi depolitizarea unităţilor de învăţământ ● Respectând principiul subsidiarităţii, Guvernul şi Ministerul Educaţiei vor da curs acelor politici care vor permite o mai bună gestionare la nivel micro a resurselor publice, în raport cu obiectivele educaţionale şi de dezvoltare regională pe care le au de îndeplinit. ● Descentralizarea nu se poate face însă fără întărirea legislaţiei privind responsabilitatea publică şi fără protejarea instituţiilor de învăţământ de interferenţele politicului. Aceste măsuri vor asigura întărirea ataşamentului comunităţilor locale faţă de activităţile care au loc în şcoală, asigurarea stabilităţii cadrelor didactice şi a echipelor de management şcolar şi creşterea gradului de transparenţă. Autonomia învăţământului superior şi a cercetării Autonomia instituţiilor de învăţământ superior este un principiu garantat de Constituţia României şi trebuie extins în raport cu actuala legislaţie. Acest principiu se defineşte prin cinci componente: ● autoguvernare, în baza unui cadru legal cât mai larg; ● finanţare pe bază de performanţă; ● dreptul de a avea o politică de personal proprie; ● dreptul de a decide asupra conţinuturilor de învăţare/cercetare, în condiţiile legii şi în raport cu obiectivele asumate de către fiecare instituţie de învăţământ în parte; ● responsabilitate publică în raport cu programele asumate. Dimensiunea europeană şi internaţională a învăţământului românesc ● Continuarea politicilor de consolidare a parteneriatelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, încurajarea schimburilor de studenţi, cadre didactice etc. în cadrul programelor existente (Erasmus, CEPUS, Fulbright, DAAD, programele asociate spaţiului francofon, alte acorduri bilaterale etc.) şi dezvoltarea unor noi direcţii de cooperare internaţională ● România trebuie să reintre pe piaţa serviciilor de educaţie pentru studenţi străini, ceea ce poate aduce, în acelaşi timp, atât prestigiu, cât şi importante resurse financiare ● Consolidarea relaţiilor tradiţionale existente între România şi diferitele organisme internaţionale în domeniul educaţiei şi cercetării (Uniunea Europeană, Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă, Institutul European de Inovare şi Tehnologie, Consiliul Europei, Banca Mondială, UNESCO, OECD etc.) ● Consolidarea programelor de educaţie oferite etnicilor români din străinătate ● Ministerul Educaţiei va continua politica activă legată de iniţiativele din domeniul educaţiei la nivel european şi îşi va asuma şi în viitor un rol în cadrul Procesului Bologna, Regional Cooperation Council (RCC), European Quality Assurance Register (EQAR) etc. ● Noul Guvern va dezvolta mecanismele de cooperare internaţională cu ţări aflate în dificultate din punct de vedere al reformelor educaţiei, în special în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor asumate prin iniţiativa Education for All, iniţiativă susţinută de ONU şi coordonată la nivel global de UNESCO Creşterea competitivităţii universităţilor româneşti Guvernul trebuie să adopte măsuri clare şi urgente prin care să asigure: ● finanţare multianuală corespunzătoare şi previzibilă pentru instituţiile de învăţământ superior din România, pe baza criteriilor de excelenţă, în vederea consolidării bazei materiale şi realizarea de campusuri universitare noi, proces care trebuie corelat cu viziunea de dezvoltare a acestui sector pentru următorii 20 de ani - Universitatea Viitorului - 2030; ● întărirea criteriilor de asigurare a calităţii, astfel încât să se treacă la dezvoltarea bazată pe performanţă; ● concentrarea resurselor prin stimularea cooperării universitare, şi nu prin măsuri care pun sub semnul întrebării autonomia universitară; ● relansarea competiţiilor de granturi de cercetare; ● introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universităţile româneşti; ● stoparea procesului de pensionare accelerată şi abuzivă a personalităţilor academice; ● întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului (de exemplu: Registrul matricol unic, Cadrul naţional al calificărilor etc.) şi de planificare strategică, pe baza datelor statistice naţionale şi internaţionale etc. Programe propuse pentru educaţie ŞANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA ● Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri şcolare adaptate nevoilor educaţionale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite şcolare) ● Finalizarea programului de investiţii în infrastructura şcolară pană în anul 2016 ● În fiecare comună va exista cel puţin o şcoală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice moderne şi microbuze şcolare ● Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016 RELAŢIA CU PIAŢA MUNCII ŞI ASIGURAREA UNEI CARIERE ● Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educaţional şi mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creşterii ratei de absorbţie a absolvenţilor pe piaţa muncii ● Dezideratul USL "O profesie pentru fiecare tânăr" STIMULAREA INSTITUŢIONALĂ A VOLUNTARIATULUI ● Definirea portofoliului educaţional drept criteriu fundamental de promovare în carieră ● Stimularea iniţiativelor societăţii civile pentru promovarea voluntariatului ROMÂNII DE PRETUTINDENI ● Revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Europa (în Italia, Spania, Franţa, Portugalia şi Cipru şi în perspectivă în cât mai multe state membre) pentru elevii de cetăţenie română care învaţă în şcolile publice din statele menţionate ● Atragerea tinerilor români, plecaţi în străinătate, în universităţile din România ● Creşterea numărului de burse pentru copiii din Moldova şi copiii etnici români din statele vecine ● Adoptarea de soluţii programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinţii lucrează în străinătate O ŞCOALĂ INOVATIVĂ ● Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social prin salariu, respectarea demnităţii şi autonomiei profesionale ● Integrarea, de urgenţă, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanţate din fonduri structurale ● Formarea continuă a cadrelor didactice va fi centrată pe: - învăţământ digitalizat; - curriculum adecvat formării inovative, creative şi formării de competenţe; - pedagogie modernă, optimizarea relaţiei cu părinţii, elevii şi cu autorităţile locale; - actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei. ● Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de inovare, punerea accentului pe achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice, cunoaşterea a cel puţin două limbi străine ● Promovarea, prin educaţie, a unui sistem de valori de referinţă în societate ● Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din "Strategia Europa 2020" prin: - creşterea contribuţiei şcolii şi familiei în personalizarea educaţiei copilului; - orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice; - dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creşterea capacităţii de adaptare la noi locuri de muncă. ● Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin: - creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace informatice, sisteme multimedia, softuri educaţionale şi reţele de date; - multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare; - dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii; - introducerea manualelor electronice; - realizarea de reţele-pilot pentru unităţi de învăţământ situate în zone defavorizate. ● Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din perspectiva dezvoltării durabile prin: - educaţie complementară extracuriculară şi extraşcolară; - răspuns la nevoile educaţionale de formare ale elevilor şi părinţilor acestora pentru dezvoltarea creativităţii şi inovării; - susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie. ● Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare şi pentru refacerea coeziunii sociale, prin: - dezvoltarea de alternative educaţionale; - formarea tinerilor prin activităţi sportive; - refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi; - instituţionalizarea participării în proiecte şi programe cu teme care sunt complementare faţă de curriculum. ● Susţinerea programelor "Şansa a doua prin educaţie", în vederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţa muncii, prin: - garantarea egalităţii de şanse şi eliminarea oricăror forme de discriminare; - facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile; - programe-suport pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala. ● Garantarea autonomiei şcolilor şi a autonomiei profesionale a cadrelor didactice, prin: - instituţionalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea responsabilităţii publice faţă de performanţele şcolii; - autonomia profesională a cadrelor didactice în transpunerea personalizată a programelor şcolare; - încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale; - instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu autorităţile locale şi cu operatorii economici interesaţi; - participarea şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi proiecte care aduc beneficii procesului didactic; - realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unităţi şcolare din ţară şi din străinătate; - participarea la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală şi creşterea performanţei în cariera didactică; - încurajarea iniţiativei private în învăţământul preuniversitar. ● Generalizarea programului "Şcoala de după şcoală" în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, operatori economici, prin: - elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul "Şcoala de după şcoală"; - asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinţii şi autorităţile locale contribuitoare; - asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică a orelor efectuate în programul "Şcoala de după şcoală". ● Garantarea autonomiei universitare, asociată cu răspunderea publică, prin: - libertatea comunităţii academice de a gestiona propriile programe de studii; - libertatea comunităţii academice de a-şi stabili şi alege democratic structurile de conducere; - sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şi garantarea autonomiei funcţionale. ● Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoaşterii: - creşterea capacităţii de inovare a resurselor umane; - realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate; - dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare; - dezvoltarea unor alianţe strategice între universităţi, companii private, agenţii de stat. ● Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii - participarea universităţilor la elaborarea politicilor şi strategiilor publice; - dezvoltarea unor reţele de colaborare pentru crearea de cunoştinţe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea bunăstării; - dezvoltarea unor baze de cercetare pentru economia cunoaşterii; - dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de cunoştinţe şi de tehnologie; - dezvoltarea capacităţilor de cercetare în sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial. ● Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea creşterii capacităţii de inovare a resurselor umane, prin: - dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiinţifice şi tehnologice; - transferul inovaţiei în produse şi pentru asigurarea unui învăţământ superior problematizat; - dezvoltarea creativităţii individuale a studenţilor. ● Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţină parteneriatul dintre universităţi şi companii - economia "verde", bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic ● Încurajarea şi susţinerea "brokerilor cunoaşterii" - profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapid un domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontierele şi provocările-cheie. Brokerii cunoaşterii au: - competenţe antreprenoriale; - capacitatea de a identifica idei interesante; - priceperea de a organiza echipe; - abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei. ● Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universităţile, instituţiile guvernamentale şi companiile să lucreze împreună pentru creşterea bunăstării societăţii, prin: - autonomie în structurarea relaţiilor parteneriale; - garantarea libertăţilor academice în exercitarea profesiunii; - cuprinderea unui procent de cel puţin 10% din populaţia activă în programe de formare continuă. CERCETARE Cercetarea ştiinţifică reprezintă principalul proces de cunoaştere, creaţie şi inovare, dar şi principala sursă de dezvoltare a statelor. Randamentul cercetării româneşti depinde de capacitatea de a pune la un loc laboratoarele universitare cu structurile economice şi de cercetare specializate, articularea unor programe majore de cercetare, integrarea şi participarea la Spaţiul European al Cercetării Ştiinţifice. Direcţii de acţiune ● Gruparea tuturor instituţiilor de cercetare din subordinea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale în subordinea ministerului educaţiei, cercetării şi inovării pentru coordonarea întregii activităţi de cercetare din România ● Identificarea şi susţinerea domeniilor de vârf, cu potenţial pentru performanţă ● Dezvoltarea unor cercetări interdisciplinare, în parteneriate intra şi inter-universitare sau non-academice ● Încurajarea echipelor de cercetare româneşti să participe la competiţiile din cadrul programului Horizon 2020 şi susţinerea proiectelor câştigătoare ● Promovarea şi valorificarea excelenţei ştiinţifice ● Reflectarea, în procesul de învăţământ, a rezultatelor cercetărilor ● Dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale, naţionale şi internaţionale în vederea identificării bunelor practici şi implementarea acestora şi la noi în ţară ● Înfiinţarea de parcuri ştiinţifice şi tehnologice, în parteneriat public/privat ● Înfiinţarea unor poli de competitivitate şi promovarea schimburilor ştiinţifice între universităţile/centrele de cercetare din România şi cele din străinătate ● Susţinerea tinerilor cercetători ● Dezvoltarea infrastructurilor de cercetare din universităţi şi din institutele naţionale de cercetare ● Dezvoltarea de politici pro-active - inclusiv de natură fiscală - de susţinere a transferurilor tehnologice ● Ministerul Educaţiei trebuie să colaboreze cu toate ministerele de profil, pentru a asigura punerea în practică a rezultatelor cercetărilor. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ Cercetarea ştiinţifică, în ceea ce priveşte resursele alocate, trebuie să fie pentru toţi decidenţii politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării. Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică reprezintă priorităţi pentru toate ţările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură. Direcţii de acţiune ● Articularea unor programe majore de cercetare în concordanţă cu obiectivele strategice de dezvoltare ale României, precum şi cu obiectivele din "Strategia Europa 2020" ● Susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă ● Încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordărilor interdisciplinare cu potenţial de aplicare în realizarea de produse ● Susţinerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli ● Transferarea capacităţii de cercetare şi spre sectorul generării de cunoştinţe de interes comercial ● Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul tehnologic ● Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale cunoaşterii care să dezvolte economia "verde" prin concentrarea eforturilor universităţilor, guvernului şi companiilor ● Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune pentru cercetare ori tehnologie ● Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie ● Canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie ● Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susţinerea unei dinamici a inovaţiei în toate sectoarele şi investiţiile cu apariţia şi dezvoltarea unei clase creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării în societate Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure) ● Asumarea cu prioritate de către USL şi de către Guvernul României a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de către Consiliul Investitorilor Străini ENERGIE În viziunea Guvernului României, sectorul energetic trebuie să joace un rol esenţial în dezvoltarea economică şi socială a României. În contextul intern şi internaţional, marcat de criza economică, sectorul energetic românesc dispune de mari resurse, de expertiză confirmată de o prestigioasă tradiţie şi de remarcabile oportunităţi pentru a fi în avangarda revigorării economiei româneşti şi pentru a contribui la consolidarea poziţiei ţării noastre în rândul statelor Uniunii Europene. Politica energetică se axează pe dezvoltarea infrastructurii şi competitivitate şi constituie substanţa unui nou proiect economic naţional. De asemenea, Guvernul pune accent pe respectarea angajamentelor privind reformele structurale din sectorul energetic convenite cu creditorii internaţionali. Obiective strategice ● Securitatea energetică ● Eficienţa energetică şi protecţia mediului ● Creşterea competitivităţii ● Încurajarea investiţiilor ● Protecţia consumatorilor de energie ● Stimularea investiţiilor în producerea de energie regenerabilă ● România - pol energetic regional Obiectivul I: Securitatea energetică Programul Guvernului României în domeniul securităţii energetice îşi propune următoarele: ● implementarea unui program pentru diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare şi limitarea dependenţei de aprovizionare cu resurse energetice din import; ● asigurarea securităţii infrastructurii energetice critice, a capacităţilor de depozitare, inclusiv a instalaţiilor nucleare; ● promovarea investiţiilor pentru creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice şi pentru asigurarea securităţii energetice a ţării; ● promovarea unor proiecte transfrontaliere şi regionale care să asigure diversificarea accesului la resursele energetice de materii prime, în principal petrol şi gaze; ● susţinerea proiectelor strategice, de interes naţional; ● încurajarea investiţiilor pentru descoperirea unor noi rezerve de hidrocarburi şi creşterea ratei de înlocuire a rezervelor existente; ● dezvoltarea industriei producătoare de echipamente energetice conforme cu standardele UE în domeniu; ● promovarea programelor de creştere a capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, în vederea dublării acestora; ● perfecţionarea pieţei de certificate verzi, în vederea atragerii capitalului privat în investiţiile din domeniul surselor regenerabile. Obiectivul II: Eficienţa energetică şi protecţia mediului Pentru atingerea acestor obiective, Guvernul României va întreprinde următoarele măsuri: ● construcţia de noi instalaţii de cogenerare de înaltă eficienţă; ● reabilitarea, modernizarea sau înlocuirea instalaţiilor existente, pentru creşterea eficienţei şi reducerea impactului asupra mediului; ● promovarea standardelor europene privind nivelurile minime de eficienţă energetică în industrie, transporturi, construcţii, agricultură, servicii şi în sectorul rezidenţial; ● susţinerea programelor de eficienţă energetică prin identificarea de noi fonduri de investiţii şi înfiinţarea autorităţii române de conservare a energiei şi eficienţei energetice; ● îmbunătăţirea eficienţei energetice prin susţinerea finanţării din fonduri comunitare; ● stimularea funcţionării societăţilor de servicii energetice (ESCO); ● analizarea oportunităţii acordării de stimulente fiscale şi financiare pentru realizarea proiectelor de creştere a eficienţei energetice; ● recuperarea întârzierilor în aplicarea legislaţiei europene în domeniul eficienţei energetice pentru clădiri; ● realizarea unui program naţional de educare a populaţiei pentru economisirea energiei şi utilizarea locală a unor resurse energetice regenerabile; ● completarea cadrului legislativ necesar dezvoltării pieţei concurenţiale de servicii energetice; ● promovarea tranzacţionării certificatelor albe pentru stimularea investiţiilor în creşterea eficienţei energetice, în conformitate cu practicile europene. Măsurile specifice care vor fi adoptate pentru protecţia mediului sunt următoarele: ● realizarea investiţiilor din domeniul protecţiei mediului, în producerea energiei pe soluţii clasice şi nucleare; ● continuarea internalizării costurilor de mediu în preţul energiei; ● intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto; ● promovarea tehnologiilor curate, a tehnologiilor de captare şi depozitare a CO

(2)(CSC) din gazele de ardere a cărbunelui, pilele de combustie şi utilizarea hidrogenului ca vector energetic; ● utilizarea deşeurilor menajere şi industriale la producerea de energie electrică şi termică; ● implementarea soluţiei tehnice pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear ars la CNE Cernavodă; ● dezvoltarea capacităţilor din surse regenerabile, ţinându-se cont de statutul ariilor protejate şi echilibrul ecosistemelor; ● dezvoltarea pieţei certificatelor de emisie; Obiectivul III: Creşterea competitivităţii economice Competitivitatea economică nu poate fi susţinută prin subvenţionarea sectoarelor nerentabile, forţa de muncă ieftină şi preţuri menţinute artificial. Pe termen lung, menţinerea acestor practici duce la înapoiere tehnologică, arierate şi risipă în domeniul energetic. Competitivitatea în domeniul energetic va fi urmărită pe următoarele direcţii: - competitivitatea resurselor energetice - potenţialul energetic; - competitivitatea tehnică şi de mediu a sistemelor de energie; - competitivitatea economică a producătorilor de energie; - competitivitatea financiară a operatorilor pe piaţa energiei; - competitivitatea programelor de conformare la noi standarde; - productivitatea muncii în sectorul energetic; - maturitatea grupurilor de consumatori. Măsuri pentru creşterea competitivităţii ● Realizarea unor mari proiecte de retehnologizare a capacităţilor de producere a energiei electrice ● Reducerea pierderilor pe reţelele de transport şi distribuţie ● Reducerea consumurilor în transporturi şi clădiri ● Creşterea eficienţei aprovizionării cu energie (susţinerea producţiei descentralizate de energie şi a cogenerării de înaltă eficienţă ca o soluţie pentru CET-uri; soluţii urbane de încălzire şi răcire) ● Liberalizarea pieţei de energie simultan cu creşterea autonomiei consumatorilor (posibilitatea de comparare a preţurilor, de schimbare a furnizorilor de energie, transparenţa la facturare) ● Producerea de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie conform resurselor disponibile ● Promovarea de standarde pentru producătorii de echipamente energetice şi măsuri pentru creşterea eficienţei energetice ● Introducerea auditului energetic şi a sistemelor de gestionare a energiei la firmele mari ● Asigurarea resurselor pentru activităţile de cercetare din domeniul sistemelor de energie ● Susţinerea IMM pentru creşterea eficienţei energetice atât în producţie, cât şi în sfera serviciilor ● Crearea de programe naţionale pentru introducerea reţelelor inteligente, stocarea energiei (de exemplu, hidrocentrale cu pompaj), proiecte urbane inteligente ● Crearea de instrumente de tranzacţionare pentru stimularea participării marilor consumatori la piaţa de energie Obiectivul IV: Încurajarea investiţiilor Este imperios necesar că România să recâştige încrederea investitorilor prin: ● stabilizarea cadrului legislativ, administrativ şi fiscal; ● respectarea de către autorităţi a pachetului de măsuri legislative adoptate; ● liberalizarea treptată a pieţelor de energie electrică şi gaz, concomitent cu adoptarea şi implementarea măsurilor legislative de protecţie a consumatorului vulnerabil; ● introducerea, în urma consultărilor cu companiile din domeniu, a unei contribuţii suplimentare pe veniturile suplimentare obţinute de companiile producătoare de gaze naturale în urma liberalizării pieţei, în scopul asigurării resurselor financiare pentru subvenţionarea consumatorilor vulnerabili; ● promovarea tehnologiilor noi şi modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zăcămintelor de huilă, lignit şi uraniu; ● promovarea tehnologiilor de valorificare a gazului metan din zăcămintele de huilă; ● executarea de lucrări petroliere în comun cu firme străine de specialitate, în cadrul unor contracte de explorare, dezvoltare, exploatare în zone de interes, cu respectarea legislaţiei româneşti şi europene; ● punerea în exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului şi uraniului; ● identificarea de noi zăcăminte prin intensificarea cercetării geologice; ● modernizarea şi mărirea capacităţilor de rafinare a uraniului; ● participarea în parteneriat pe pieţele externe la concesionarea de zăcăminte uranifere în vederea explorării şi exploatării acestora; ● reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de transport prin conducte; ● creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, prin diversificarea surselor de aprovizionare din import şi dezvoltarea unor noi interconectări cu sistemele de transport ale ţărilor vecine; ● creşterea capacităţii de transport pentru gazele extrase din platoul continental al Mării Negre; ● promovarea proiectelor de interconectare transfrontalieră pentru gaze şi energie electrică; ● creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, pentru preluarea vârfurilor de consum pe perioada sezonului rece, precum şi pentru creşterea gradului de siguranţă a alimentării cu gaze a consumatorilor; ● creşterea capacităţii de depozitare a petrolului şi produselor petroliere, pentru asigurarea stocurilor minime pentru 90 de zile, calculată pe baza creşterii prognozate a consumului intern. Obiectivul V: Protecţia consumatorilor de energie ● Definirea consumatorului vulnerabil şi protecţia acestuia în condiţiile liberalizării pieţei de energie electrică şi gaz ● Dezvoltarea pieţelor administrate de către OPCOM pentru tranzacţionarea gazelor în mod transparent, concurenţial şi nediscriminatoriu ● Dezvoltarea pieţelor administrate de către OPCOM pentru tranzacţionarea energiei electrice şi a gazului pentru marii consumatori, ca o măsură necesară pentru reindustrializarea României ● Garantarea accesului consumatorilor la energie electrică şi gaz în mod nediscriminatoriu şi transparent ● Garantarea accesului la serviciile publice de transport şi distribuţie a energiei electrice şi gazului pentru toate categoriile de consumatori ● Exercitarea funcţiei de control asupra calităţii serviciilor publice de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazului. Obiectivul VI: Energie din surse regenerabile Energia din surse regenerabile, altele decât hidro, deşi are o pondere importantă în producţia românească, are un potenţial ascendent în anii următori, pe măsură ce noile tehnologii vor permite tot mai mult exploatarea economică a acestora. Investitorii vizaţi de politicile privind valorificarea resurselor regenerabile sunt: marii actori ai pieţei energetice româneşti şi mondiale, IMM, fermele agricole, populaţia. Principiile dezvoltării producţiei de energie din surse regenerabile: - predictibilitate - bonificare corelată cu costul tehnologiei Măsuri ● Evaluarea periodică (anuală) a investiţiei specifice/MW putere instalată pentru diferite tipuri de tehnologii ● Comunicarea schemelor de bonificare valabile pentru instalaţiile puse în funcţiune în anul următor şi durata de aplicare a acestora ● Stabilirea surselor regenerabile de energie care trebuie încurajate ţinând cont de tehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potenţialul de stimulare a altor sectoare economice, efectele asupra balanţei comerciale Scheme de susţinere ● Certificate verzi: producători mari şi medii ● Tarife reglementate (feed-în tariffs): producători mici şi micro Politici energetice şi agricultură ● Valorificarea terenurilor degradate prin culturi de plante energetice ● Încurajarea culturilor pentru producţia de biocombustibili ● Extinderea producţiei de biogaz şi a capacităţilor de cogenerare care folosesc biogaz şi biomasă ● Alimentarea zonelor rurale izolate cu generatoare eoliene sau microhidrocentralele Obiectivul VII: România, pol energetic regional ● România dispune de un mix de resurse energetice care îi pot permite să devină principalul producător şi furnizor regional de energie. ● Potenţialul de resurse poate fi sporit prin punerea în exploatare a noilor perimetre pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi din zona platoului continental al Mării Negre şi a celor de mare adâncime. ● OPCOM poate deveni o bursă regională de energie. ● România reprezintă un potenţial rezervor de alimentare de gaze naturale către regiune, în cadrul UE, precum şi către Ucraina. ● Reţelele de transport ale energiei electrice şi gazelor naturale se vor dezvolta pentru creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine. ● Piaţa de energie electrică şi gaz a României se va integra în proiectul pieţei unice europene, prin cuplarea cu pieţele dezvoltate ale ţărilor vecine şi membre ale Uniunii Europene. Proiecte prioritare ● Consolidarea poziţiei pe piaţa de energie electrică a Complexelor Energetice Oltenia şi Hunedoara ● Reluarea ofertei pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ● Atragerea de capital pentru investiţii de mediu şi retehnologizări, inclusiv construirea de grupuri energetice noi în complexele energetice Hunedoara şi Oltenia ● Reluarea parteneriatelor încheiate pentru termocentralele Galaţi, Brăila şi Borzeşti ● Dezvoltarea reţelelor de transport al energiei electrice între Dobrogea şi restul ţării ● Realizarea Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpusteşti ● Demararea investiţiilor pentru centrala hidroelectrică Islaz ● Creşterea gradului de valorificare a potenţialului hidroenergetic al României (amonte Porţile de Fier I, Islaz, Bistriţa) ● Continuarea producţiei de apă grea la RAAN Drobeta- Turnu Severin la preţuri competitive, stimularea cercetării în domeniul nuclear şi transferul de tehnologii pentru reactori generaţia 3-4 ● Extinderea activităţilor de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze din bazinul Mării Negre ● Demararea acţiunilor de explorare pentru identificarea zăcămintelor exploatabile din şisturi bituminoase ● Iniţierea parteneriatelor pentru modernizarea termocentralelor Elcen Bucureşti, Iernut şi Doiceşti ● Implicarea activă în realizarea proiectelor europene Nabucco, a conductei de petrol Constanţa-Trieste, a terminalului LNG Constanţa şi AGRI ● Creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale ● Unul dintre proiectele prioritare pentru perioada următoare îl reprezintă dezvoltarea de capacităţi de producţie de energie electrică şi termică care vor folosi deşeurile menajere şi industriale ca resursă primară, contribuind decisiv la rezolvarea problemelor de mediu şi de aprovizionare apopulaţiei cu apă caldă şi căldură la costuri reduse. EXTERNE I. Orientarea conceptuală şi de principiu Câştigarea detaşată a alegerilor parlamentare de către o alianţă politică în care se regăsesc exponenţii curentelor ideologice aflate în plină revenire la nivel european şi conturarea celei mai largi susţineri parlamentare, pentru cel mai stabil guvern din ultimul deceniu, creează premise favorabile creionării şi promovării celei mai solide şi ambiţioase construcţii de politică externă românească, după aderarea la NATO şi integrarea în UE. În contextul politic intern, care se prefigurează odată cu instalarea noului executiv, politica externă a României poate redobândi aceeaşi viziune strategică, aceeaşi capacitate de mobilizare a competenţelor şi resurselor şi acelaşi sprijin politic transpartinic de care s-a mai bucurat doar în perioada preaderării europene şi euroatlantice. Politica externă a României trebuie să fie o politică de consens naţional pentru a-şi atinge obiectivele. Managementul integrat al politicii externe româneşti presupune conducerea instituţiei diplomaţiei pe principii de rigoare, eficie