PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016 al riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Someș - Tisa Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 bis din 7 februarie 2017 Notă ... Aprobat prin Hotărârea Guvernul nr. 972 din 21 decembrie 2016 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 7 februarie 2017 CUPRINS Abrevieri Cap. 1: Prezentarea generală a spațiului hidrografic Someș-Tisa Cap. 2: Riscul la inundații în spațiul hidrografic Someș- Tisa 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ... 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații ... 2.3. Istoricul inundațiilor ... 2.4. Evenimentele semnificative de inundații ... 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ... 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații ... 2.7. Indicatori statistici ... Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor ... Cap. 4: Sinteza malurilor propuse și prioritizarea acestora 4.1. Masuri aplicabile la nivel național ... 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Someș - Tisa ... 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Someș - Tisa ... 4.4. Prioritizarea măsurilor ... 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundații la nivel de A.B.A. ... 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. ... 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. ... Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat Cap. 6: Informarea și consultarea publicului Cap. 7: Lista autorităților competente în implementarea și monitorizarea - evaluarea P.M.R.I. 7.1. Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România ... 7.2. Autorități competente în implementarea P.M.R.I. inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp. ... Bibliografie PLANȘE Planșa nr. 1 Harta hipsometrică Planșa nr. 2 Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice Planșa nr. 3 Utilizarea terenului Planșa nr. 5 Zonele cu risc potențial semnificativ Planșa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0.1%, 1%, 10%) Planșa nr. 7 Riscul la inundații în scenariul mediu Planșa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore ANEXE Anexa 6.1. Planul de comunicare privind elaborarea Planului de management al riscului la inundații Anexa 6.2. Chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.3. Newsletter nr. 1 Anexa 6.4. Pliant P.M.R.I. Anexa 7.1. Legislația din domeniul managementului situațiilor de urgență generale de inundații TABELE Tabel 1 - 1 Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici Tabel 2 - 1 Derivații de ape mari Tabel 2 - 2 Diguri Tabel 2 - 3 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2 - 4 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2 - 5 Poldere Tabel 2 - 6 Inundații istorice în spațiul hidrografic Someș - Tisa Tabel 2 - 7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Someș - Tisa Tabel 2 - 8 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B A Someș - Tisa Tabel 2 - 9 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărți de hazard și de risc la inundații Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Someș - Tisa în cazul scenariului mediu Tabel 3 - 1 Obiectivele, indicatorii țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4 - 1 Centralizator tipuri de măsuri Tabel 4 - 2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel național Tabel 4 - 3 Centralizator măsuri aplicabile la nivelul Administrației Buzinului de Apă Someș - Tisa Tabel 4 - 4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R.-lor pentru Spațiul Hidrografic Someș - Tisa Tabel 4 - 5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundații Tabel 4 - 6 Principalele localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Someș - Tisa Tabel 5 - 1 Indicatori asociați măsurilor conform Catalogului de măsuri potențiale la nivel național FIGURI Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna Figura 2-2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Inferior Figura 2-3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Mare Figura 2-4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Mic Figura 2-5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioară Figura 2-6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur Figura 2-7 Schema sinoptică a fluxului informațional din A.B.A. Someș-Tisa Figura 4-1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Someș-Tisa Abrevieri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă AMC - Aparate de măsură și control A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române" A.N.C.O.M. - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară A.N.I.F. - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie A.R.A. - Asociația Română a Apei A.S.A.S. - Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești" B.H. - Bazin Hidrografic CA - Cota de Atenție C.E. - Comisia Europeană CFR - Compania Naționale de Căi Ferate CI - Cota de inundație C.I.R. - Centrul de Intervenție Rapidă C.J. - Consiliul Județean C.J.S.U - Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. - Centru Meteorologic Regional C.N.A.D.N.R. - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România C.N.S.S.U. - Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență D.A.I.I. - Dispecerat și Apărare Împotriva Inundațiilor D.B.H. - District de Bazin Hidrografic D.C.A. - Directiva Cadru Apă D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiții D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul A.N.A.R. D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal DE - Drum European DJ - Drum Județean DN - Drum Național E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații E-PRTR - Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați F.I.R. - Formație de Intervenție Rapidă G.A. - Gospodărirea Apelor HH - Hărți de hazard la inundații HR - Hărți de risc la inundații I.C.P.D.R. - Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.D.D. - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare "Delta Dunării" I.N.C.D.S. - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean LDE - Linie Dublă Electrificată LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă LII - Linie Îngustă LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată LSN - Linie Simplă Neelectrificată M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice M.D.T. - Modelul digital al terenului M.E. - Ministerul Energiei M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri M.E.N.C.S. - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene M.F.P. - Ministerul Finanțelor Publice MHC - Microhidrocentrală M.M.A.P. - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.M.D.D. - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile M.R.I. - Managementul Riscului la Inundații M.S. - Ministerul Sănătății M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizație Neguvernamentală ONU - Organizația Națiunilor Unite P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Județean P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. - Potențial ecologic bun P.F. - Persoană Fizică P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundații P.O.I.M. - Programul Operațional "Infrastructură Mare" P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor pe bazine hidrografice P.U.D. - Planurile de Urbanism și de Dezvoltare P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal P.A.T. - Planul de Amenajare a Teritoriului P.A.T.N. - Planul de Amenajare a Teritoriului Național P.A.T.Z. - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat REBAR - Registrul Național al Barajelor din România R.N.P. - Romsilva - Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.N.T.D.G.A. - Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a Apelor S.A. - Societate pe Acțiuni S.C. - Societate Comercială S.C.I. - Situri de importanță comunitară S.E.B. - Starea ecologică bună S.G.A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spațiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundații S.N.C.S. - Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de Stat TVR - Televiziunea Română U.A.T. - Unitate administrativ teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană U.N.S.A.R. din România - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România U.P.B. - Universitatea Politehnica București U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcții București A.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System EEA - European Econimic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies OSM - Open Street Map P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management VPN - Virtual Private Network WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plans WG-Floods - Working Group Floods WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System WISE - Web-based Inquiry Science Environment Capitolul 1 Prezentarea generală a spațiul hidrografic Someș-Tisa Spațiul hidrografic Someș-Tisa este situat în partea de nord-vest a României ocupând o suprafață de 22.380 kmp reprezentând 9,4% din teritoriul național. Acesta este delimitat la nord de Ucraina prin granița naturală a râului Tisa pe o lungime de 61 km, la vest de granița cu Republica Ungară iar pe teritoriul țării se învecinează cu bazinele Siret la est, Mureș la sud și Crișuri la sud-vest. Relief Relieful spațiului hidrografic Someș-Tisa este variat ca morfologie și complex din punct de vedere geologic fiind reprezentat prin munți (20%), dealuri, podișuri (55%) și câmpii (25%). Munții Apuseni se caracterizează prin altitudini ce nu depășesc 1.800 m, culmi domoale și platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menționează Dealul Meltișului (1.699 m), Coasta Brăiesei (1.677 m), Chicera Negrului (1.496

1. m)etc. În partea nordică a bazinului, de la vest la est, regăsim lanțul vulcanic Gutâi-Țibleș cu înălțimi cuprinse între 900-1.840 m și masive puternic fragmentate permițând astfel dezvoltarea a numeroase văi și ulucuri depresionare. La est de lanțul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin al Masivului Rodnei cu forme greoaie, larg ondulate și văi adânci atingând altitudinea maximă în piscul Pietrosul (2.303 m). Munții Maramureșului se încadrează în categoria munților mijlocii cu pante abrupte și văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1.956 m). Munții Bârgău străjuiesc bazinul Someșului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1.611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munții Călimani reprezentați de vârful Pietrosul 2.102 m. Dealurile și podișurile ocupă suprafețe întinse în bazinul Someșului și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de relief. Podișul Someșan se caracterizează printr-un complex de forme domoale, cu altitudini medii de 600 m, având înfățișarea unor platforme vălurite, cu frecvente forme de structuri monoclinale. Printre depresiunile importante se numără Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia Mare, Depresiunea Copalnicului și Depresiunea Maramureșului. Câmpia Transilvaniei ocupă estul bazinului, între valea Someșului Mic la vest, Valea Someșului Mare la nord și Valea Dipsei la est caracterizându-se prin altitudini ce depășesc rar valori de 500 m. Câmpia Someșului este amplasată în partea de vest a spațiului hidrografic și are o ușoară înclinare de la sud-est E3la nord-vest; este alcătuită dintr-o porțiune mai înaltă (180-200 m), de fapt o câmpie piemontană cu interfluvii largi și terase în evantai și o porțiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială, inundabilă, cu văi puțin adânci și albii părăsite. În planșa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a spațiului hidrografic Someș-Tisa. Geologie Din punct de vedere geologic spațiul hidrografic Someș-Tisa înglobează nordul și nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice și estice ale Munților Apuseni, precum și părți ale Carpaților Orientali și Depresiunii Paneice având structura predominantă silicioasă și cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, etc.). Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din Cretacicul superior continuând cu Oligocen și finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului transilvănean prezintă succesiunea sedimentară a stratului de tuf vulcanic, prezența depozitelor de sare și a domurilor gazeifere. Sectorul Carpaților Orientali se caracterizează prin dezvoltarea flișului pe flancul estic și magmatismul subsecvent pe flancul vestic. Începând cu Neogenul, la marginea internă a Carpaților Orientali a avut loc o intensă activitate vulcanică de pe urma căreia a luat naștere lanțul muntos Oaș - Gutâi - Țibleș - Călimani - Harghita. Vulcanii au fost activi până în Cuaternarul inferior. Munții Rodnei fac parte din zona cristalino-mezozoică a Carpaților Orientali. Munții Țibleș - Bîrgău sunt constituiți din formațiuni mezozoice cutate, străbătute parțial de roci vulcanice. Parte din Munții Apuseni includ masivele Gilău - Muntele Mare și Bihor - Vlădeasa. Litologic fiind constituite predominant din șisturi cristaline, granițe precum și formațiuni sedimentare cum ar fi grabenul calcaros din regiunea izvoarelor Someșului Cald. Depresiunea Paneică este prezentă pe o mică zonă ce corespunde estului acesteia. Stratigrafia Depresiunii Paneice este relativ simplă compusă din formațiuni ce aparțin Sarmatianului (nisipuri, marno-argile și conglomerate), Paneianului (nisipuri și pietrișuri) și Cuaternarului (depozite aparținând luncilor și teraselor-pietrișuri și nisipuri). Clima Spațiul hidrografic Someș-Tisa prezintă un climat temperat continental moderat cu nuanțe oceanice, fără variații exagerate de temperatură și precipitații. Precipitațiile înregistrează valori cuprinse între 1.000 - 1.400 mm pe culmile munților înalți (Masivul Rodnei, Munții Gutâi, Munții Țibleș, Munții Suhard, Bîrgău și Călimani); între 800 - 1.200 mm în zona Munților Apuseni de la vest la est; mai mari de 800 mm în culmile Codru, Prișnel, Preluca și Breaza; și între 600 - 700 mm în regiunea de deal, podiș și câmpie (Câmpia Transilvaniei, Podișul Someșan, Câmpia Someșului). Temperatura medie anuală variază de la 0°C în zona montană până la peste 9°C în zona de câmpie. Resurse de apă În rețeaua hidrografică a spațiului Someș-Tisa se identifică un număr de 580 cursuri de apă cadastrate totalizând o lungime de 8.423 km, densitatea medie de 0,376 km/kmp. Râul Tisa (cod cadastral I.1) având lungimea de 1.592 km își are izvoarele în Carpații Păduroși pe teritoriul de vest al Ucrainei și se varsă în Dunăre. Pe teritoriul românesc, bazinul Tisa are o suprafață de 4.540 kmp, cu panta medie de 2 0, adunând apele unui număr de 123 cursuri de apă cadastrate. Afluenții de stânga ai Tisei care drenează Depresiunea Maramureșului sunt Vișeu (L = 82 km; S = 1.581 kmp), Iza (L = 80 km; S = 1.293 kmp), Săpânța, Baia, Valea lui Francisc și râurile care intră în Tisa peste graniță sunt Batarci cu Tarna Mare, Egher cu Hodoș și Turul. Râul Tur (S = 1.008 kmp; L = 66
2. km)se consideră că aparține cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel și Someșul, însă pe teritoriul țării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanții vestici ai grupului vulcanic Oaș - Gutâi. Izvorăște de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2-8 m/km în fundul depresiunii și sub 1 m/km în sectorul de câmpie. În prima zonă de convergență aflată la nord de Remetea Oașului, Turul primește din dreapta pe cel mai mare afluent al său Lechincioara (S = 286 kmp; L = 29 km), cu afluenții săi Valea Rea și Valea Alba, iar la stânga pe Slatina sau Strâmba. Următorul afluent ca mărime este Talna (S = 186 kmp; L=35
3. km)care străbate regiunea sud-vestica a Depresiunii Oașului curgând paralel cu Turul, după ce a cules o serie de afluenți din stânga de pe rama sudică a depresiunii, dinspre Masivul Gutâiului. Râul Someș (cod cadastral II.1) având lungimea de 376 km, drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 15.740 kmp, panta generală de 3%, adunând apele unui număr de 403 cursuri de apă cadastrate. Someșul prin unirea Someșului Mare cu Someșul Mic în amonte de Dej, traversează spre N - V Podișul Someșan, între Dealurile Clujului și Dealurile Ciceului, primind simetric o serie de afluenți din ambele parți. Afluenții importanți ai Someșului sunt Almașul (S = 810 kmp; L = 65,4
4. km)și Lăpușul (S = 1.820 kmp; L = 114,6 km). Someșul Mare are izvoarele în extremitatea vestică a Munților Rodnei, sub vârful Omul (1.931 m), din unirea mai multor pâraie având lungimea de 130 km,drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 5.033 kmp. Cel mai mare afluent al Someșului Mare este Șieul. Someșul Mic având lungimea de 178 km și o suprafață a bazinului de 3.773 kmp se formează din două pâraie de munte: Someșul Cald și Someșul Rece, care se unesc la poalele estice ale Munților Gilău, la comuna Someșul Rece. Având în vedere dimensiunile mari ale Someșului Cald, acesta se consideră ca izvor al Someșului Mic. Cel mai mare afluent al Someșului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeșul. Someșul Cald (S = 526 kmp; L = 66,5
5. km)izvorăște de sub vârful Piatra Arsă 1.550 m, din masivul central al Bihariei - Vlădeasa. Cel mai mare afluent al său este Belișul. Someșul Rece (S = 331 kmp; L = 45,6 km), drenează prin afluenții săi pe partea centrală a Munților Gilăului, avându-și obârșia în apropierea Muntelui Mare (de sub vf. Runcului - 1.609 m). Cel mai mare afluent al său este Răcătău. Râul Crasna (cod cadastral II.2) având lungimea de 134 km și o suprafață de 1.931 kmp, adunând apele unui număr de 54 cursuri de apă cadastrate. Afluenții principali sunt: Zalău, Maja și Maria, toți cu debite nesemnificative și cu lungimi ce nu depășesc 38 km. În tabelul 1-1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici. Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici În spațiul hidrografic Someș-Tisa sunt identificate 9 lacuri de acumulare importante (cu suprafața mai mare de 0,5 kmp), care au folosință complexă și care însumează un volum util de 291,3 mil.mc și mai multe lacuri naturale cu suprafețe mai mici de 50 ha precum Lacul Știucilor, Lacul Buhaescu, Lacul Bodi - Mogosa etc. Resursa totală teoretică însumează un stoc mediu multianual de 6.593 mil.mc, din care resursa tehnic utilizabilă este de 1.316 mil.mc, adică 20%. Resursele de apă de suprafață a rețelei hidrografice prin care se asigură într-un an hidrologic mediu scurgerea unui volum de 6.11 0 mil. mc (resursă teoretică), din care 16% reprezintă resursa tehnic utilizabilă (circa 971 mil.mc). Din aceasta, 70% este asigurată în regim natural (650 mil.mc), iar restul prin acumulări. Resursele de apă subterană inventariate la nivel bazinal se cifrează la 483 mil.mc cele teoretice și 345 mil.mc cele utilizabile (de calcul), fiind constituite în proporție de 62,3% din acvifere freatice și 37,7% cele de adâncime. În planșa nr. 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic Someș-Tisa. Soluri Proprietățile hidrofizice ale solului sunt un factor esențial în circuitul apei, cu influență asupra infiltrației, scurgerii de suprafață și a pierderii apei prin evaporație. În perimetrul spațiului hidrografic Someș-Tisa se întâlnesc următoarele clase de soluri: ● clasa cernisoluri (CER) - soluri kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzin (zonelor de câmpie); ● clasa luvisoluri (LUV) - soluri cu evoluție poligenetică, dezvoltate în condiții de drenaj bun sau moderat (zonelor de depresiune intramontană și submontană, zonele de podiș și de câmpie); ● clasa cambisoluri (CAM) - cuprinde solurile eutricambosol, districambosol și eutricambosol (frecvente în zonele montane, în depresiuni submontane și intramontane, lunci și arii de divagare); ● clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol și podzo (prezente la scară mare în Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Apuseni); ● clasa umbrisoluri (UMB) - solul nigrosol și humosiosol (apare în Carpați la altitudini de 1.000 - 1.400 m); ● clasa andisoluri (AND) - soluri formate din cenușă vulcanice, piatră ponce și alte derivate vulcanice de diferite compoziții, morfologic sunt caracterizate printr-un orizont vitric și andic (se dezvoltă îndeosebi pe roci vulcanice); ● clasa hidrisoluri (HID) - soluri gleiosol (zone de câmpie joase slab drenate, lunci, terase inferioare și depresiuni și pe de altă parte pe suprafețe plane mai înalte acoperite cu depozite argiloase din cuprinsul zonelor umede); ● clasa salsodisoluri (SAL) și clasa vertisolurilor (VER) nu prezintă o răspândire semnificativă, fiind prezente doar izolat. Biodiversitate Vegetația trebuie privită atât prin prisma zonalității cât și prin etajarea pe verticală (etajele de vegetație). Zonal teritoriul spațiului hidrografic Someș-Tisa este situat aproape integral în zona nemorală, cu excepția unor porțiuni restrânse din Câmpia Someșului situată în zona silvostepei (subzona silvostepei nordice) și a teritoriilor care se află sub influența zonării altitudinale (lanțul carpatic, subcarpații, dealurile înalte). Aceasta este delimitată pe baza prezenței pădurilor de stejari, cantonate pe soluri forestiere (cenușii, brun-roșcate etc). Se menționează câteva habitate specifice zonei: Păduri dacice de stejar pedunculat cu Melampyrum Bihariense; Păduri paneice de stejar pedunculat cu Carexbrizoides; Tufărișuri ponto - paneice de porumbar și păducel; Păduri dacice de gorun, fag și carpen cu Lathyrus hallersteinii; Păduri sud - est carpatice de fag cu Festuca drymeia și de molid cu Festuca drymeia. De-a lungul spațiului hidrografic fauna reprezentativă este cea din zona câmpiilor și podișurilor întâlnindu-se specii de mamifere cum ar fi hârciogul, grivanul cenușiu, șoarecele de câmp, dihor, orbetele, râsul, jderul, bursucul, pârșul. Dintre păsări, mai des întâlnite sunt eretele de stuf, prepelița, ciocănitori, pitulici, pițigoi. Fauna acvatică este reprezentată în special de scobr, clean și mreană. Fauna montană este reprezentată prin mamifere: râs, urs, lup, capra neagră, marmota; prin păsări: cocoșul de munte, ierunca, huhurez mare, forfecuța, pietrari, codobatura de munte, mierla de apă; prin faună acvatică: păstrăv, clean, lipan etc. La nivelul spațiului hidrografic Someș-Tisa au fost desemnate 10 situri de importanta comunitară (S.C.I.), 35 arii speciale de protecție avifaunistica (S.P.A.). Populație, așezări umane Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic Someș-Tisa cuprinde teritoriul a șapte județe: Cluj (66%), Sălaj (88%), Bistrița - Năsăud (94%), Maramureș (97%), Satu Mare (77%), Alba (0,06%) și Bihor (0,7%). Ponderea ultimelor două este nesemnificativă. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Someș-Tisa include teritorii administrative din regiunea de dezvoltare Nord - Vest având o pondere în valoare de 65,52%. Populația totală din spațiul hidrografic Someș-Tisa era conform datelor provenite de la I.N.S. - la nivelul anului 2011 - de 1.835.850 locuitori, din care 1.005.310 locuitori (54,76%) în mediul urban și 830.540 locuitori (45,24%) în mediul rural. Principalele aglomerări urbane sunt: Cluj - Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Bistrița, Zalău, Sighetul Marmației, Dej, Borșa, Lăpuș, Jibou, Beclean, Năsăud. Utilizarea terenului În privința utilizării terenului în întregul spațiu hidrografic Someș-Tisa se remarcă o distribuție neuniformă a pădurilor, pășunilor, terenurilor arabile, terenurilor urbane și industriale, în funcție de tipul de relief al zonelor respective. Terenurile agricole sunt predominante în toate cele trei subbazine hidrografice: Tisa (51,9%), Someș (64,3%) și Crasna (72,1%). Pădurile ocupa o suprafață mai mare în subbazinul Tisei (42,8%) în comparație cu celelalte subbazine - Someș (28,3%) și Crasna (18,2%). Zonele urbane împreună cu luciul de apă au o pondere de cca. 7% din totalul suprafețelor. În planșa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din spațiul hidrografic Someș-Tisa. Activitatea economică Gradul de industrializare al teritoriului spațiului hidrografic este relativ ridicat, reprezentat de multe ramuri economice, din care ponderea este deținută de următoarele: extracția și prepararea minereurilor, metalurgia; industria materialelor de construcții; industria chimică; industria textilă; industria alimentară; exploatarea și prelucrarea lemnului. Repartiția principalelor activități economice din spațiul hidrografic Someș-Tisa reprezentate prin game de produse industriale și agricole se prezintă astfel: ● Produse industriale: confecții; cherestea; produse prelucrate din PVC; produse din polietilenă; sticlărie; prefabricate din beton armat; tricotaje; confecții textile; încălțăminte; confecții metalice; mobilier; energie termică; industria minieră. ● Produse agricole: produse de panificație; carne și preparate din carne; uleiuri comestibile, produse lactate. Infrastructura Infrastructura din cadrul spațiului hidrografic Someș-Tisa este reprezentată de cea rutieră cu o lungime de 4.540 km (DJ - 3.295 km, DN - 827 km și E - 418 km), de cea feroviară având liniile ne-electrificate în jur de 90% iar liniile electrificate și liniile duble reprezentând diferența din rețeaua regională și de transportul aerian prin Aeroportului Internațional Avram Iancu din județul Cluj, Aeroportul Internațional Satu Mare din județul Satu Mare și Aeroportul Internațional Baia Mare din județul Maramureș. Recreere și turism Zona spațiului hidrografic Someș -Tisa deține un potențial turistic ridicat printre care se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: Parcul Național Rodna ce se află pe teritoriul județelor Maramureș și Bistrița - Năsăud fiind încadrată rezervație a biosferei în cadrul programului "Omul și Biosfera" U.N.E.S.C.O., Parcul Natural Apuseni pe cursurile de apă Someș Cald și Belis, Parcul Natural Munții Maramureșului și Rezervația Științifică Pietrosul Mare din județul Maramureș, Stațiunea balneară Ocna Șugatag, județul Maramureș, Grădina Botanică "Alexandru Borza", județul Cluj etc. În Parcul Național Munții Rodnei se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare, Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei. Situri de tip S.P.A. (arii pentru protecție specială) conform H.G. 1284/2007 sunt: Lunca inferioară a Turului, Câmpia Nirului - Valea Ierului, Lunca Inferioră a Turului - pe cursurile de apă Tur și Valea Rea etc.; Situri de tip S.C.I. (arii de importanță comunitară) conform O.M. 776/2007 sunt: Valea Izei și Dealul Solovan - pe cursurile de apă Iza, Boicu, Ieud și Botiza, Câmpia Careiului - aparține Zonei Câmpia Careiului, Tisa Superioară etc. Patrimoniu cultural Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul spațiului hidrografic Someș-Tisa sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu: Casa memorială "George Coșbuc" și Casa memorială "Liviu Rebreanu" din județul Bistrița - Năsăud, Cimitirul Vesel din Săpânța, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare, Cetatea Baia Mare, Muzeul de Etnografie Sighetu Marmației și Mânăstirea Bârsana din județul Maramureș, Bisericile de lemn din Rogoz - Țara Lăpușului; Poienile Izei; Surdești; Plopiș; Ieud; Budești - monumente U.N.E.S.C.O. din județul Maramureș, Castrul roman Porolissum de la Moigrad și Castrul roman de la Buciumi din județul Sălaj, Cetatea Ardud din județul Satu Mare etc. Capitolul 2 Riscul la inundații în spațiul hidrografic Someș-Tisa 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor Schema de gospodărire a apelor existente în spațiul hidrografic Someș-Tisa este prezentată în figurile 2-1, 2-2, 2-3, 2-4, 2-5, 2 - 6. Spațiul hidrografic Someș-Tisa deține un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conținând mai multe derivații de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crasna Figura 2-2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Inferior Figura 2-3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Mare Figura 2-4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Someșul Mic Figura 2-5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tisa Superioară Figura 2-6 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Tur În tabelele 2-1, 2-2, 2-3, 2-4, 2-5 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundațiilor din spațiul hidrografic Someș-Tisa - indiferent de deținător. Starea principalelor componente ale sistemului național de gospodărire a apelor cu rol de protecție împotriva inundațiilor, respectiv diguri, acumulări permanente/nepermanente, se regăsește la adresa: http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundații/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx Tabel 2-1 Derivații de ape mari Tabel 2-2 Diguri Tabel 2-3 Baraje care realizează acumulări permanente Nota: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deținător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., T.M.K., alți deținători) grupate pe subbazine * Tip baraj*) ** Folosințe A Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit) V - apărarea împotriva inundațiilor G Baraj de beton de greutate I - irigații C Baraj de beton cu contraforți H - hidroenergie AA Baraj din anrocamente etanșat cu argile P - piscicultura AM Baraj din anrocamante etanșat cu mască amonte A - alimentări cu apă PO Baraj de pământ omogen R - agrement (recreere) PA Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin) X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate PM Baraj de pământ etanșat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafață SBB Stăvilar cu baraj de închidere din beton SBML Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale Tabel 2-4 Baraje care realizează acumulări nepermanente Notă ... lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deținător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., T.M.K., alți deținători) grupate pe subbazine Tip baraj * PO Baraj de pământ omogen PA Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin) PM Baraj de pământ etanșat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafață Tabel 2-5 Poldere ... 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații Sistemul existent de avertizare - alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgentă, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgentă, ale Legii nr. 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră". Principiile managementului situațiilor de urgență sunt: ● previziunea și prevenirea; ● prioritatea potecției și salvării vieții omenești; ● respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; ● asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; ● cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; ● transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; ● continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; ● operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru: ● avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol; ● declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență; ● punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; ● intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; ● acordarea de ajutoare de urgență; ● instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată; ● solicitarea sau acordarea de asistență internațională; ● acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; ● alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 Art. 7. - "Deținătorii, cu orice titlu, de baraje și de alte construcții hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în localitățile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populației din zona de risc creată ca urmare a activităților proprii desfășurate informând despre aceasta Comitetul local și/sau județean, după caz, și Centrul operațional județean și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, planurilor de acțiune în caz de accidente la baraje și planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale". Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Someș-Tisa permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale "Apele Române" cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu există. O situație detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populației la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" se regăsește la adresa : http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundații/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx Sistemul informațional hidrometeorologic Conform definiției din "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare bazinale, în vederea luării deciziilor și măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul spațiului hidrografic Someș-Tisa, conține următoarele date și informații referitoare la: ● Instituțiile Meteorologice și Hidrologice de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; ● Instituțiile și Ministerele de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; ● Unitățile Administrației Naționale "Apele Române" (de la nivel central A. N.A.R. până la nivel local S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; ● Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; ● Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență; ● Comitetele Locale pentru Situații de Urgență și obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în Schema sinoptică în figura 2-7, informațiile privind evoluția fenomenelor meteorologice și hidrologice plecând de la nivel central (A.N.M. + I.N.H.G.A.) către nivelul local (C.L.S.U. + populație), de la aceștia din urmă reîntorcându-se informațiile privind evoluția în teren a acestor fenomene. FLUX INFORMAȚIONAL ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ - TISA Figura 2-7 Schema sinoptică a fluxului informațional din A.B.A. Someș-Tisa Structura și funcțiile sistemului informațional La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, și anume, de jos în sus: ● Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice și de calitate a datelor sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene). La nivelul A.B.A. Someș-Tisa există o rețea de 101 stații hidrometrice amplasate generalizat pe întreg spațiul hidrografic Someș-Tisa, acestea transmițând datele necesare pentru diagnoză și prognoză (temperatură aer, temperatură apă, precipitații solide/lichide, nivel, debit, echivalent în apă al stratului de zăpadă), precum și orice altă apariție a unor fenomene hidro-meteorologice periculoase către unitățile colectoare conform fluxului informațional; ● Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (S.G.A. și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; la nivelul spațiului hidrografic Someș-Tisa, datele hidrologice (precipitații, debite, niveluri) se colectează la nivelul celor 6 stațiilor hidrologice Sighetul Marmației, Baia Mare, Bistrița, Cluj - Napoca, Satu Mare, Zalău, acestea având atribuțiuni de prelucrare primară a datelor și transmiterea lor către nivelul de decizie superior - serviciul P.B.H.H. (Prognoză Bazinală Hidrologie, Hidrogeologie) A.B.A. Someș-Tisa; ● Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Serviciilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Serviciile de prognoză Bazinale coordonează la nivel bazinal activitatea tuturor stațiilor hidrometrice, stațiilor hidrologice, colectând, validând și transmițând către nivelul ierarhic superior toate datele de gospodărire a apelor. Centrele de prognoză bazinale care se identifică la nivelul Administrațiilor Bazinale cu Serviciile P.B.H.H. (Prognoză Bazinală Hidrologie, Hidrogeologie) împreună cu biroul Dispecerat identifică și declanșează, când este cazul, stare de alertă hidrologică la bazinele/subbazinele hidrografice, informând conducerea Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa de intrarea în starea de alertă hidrologică; în situația de alertă hidrologică dispune toate măsurile necesare obținerii de date suplimentare ce fundamentează avertizările și prognozele elaborate; ● Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoze Hidrologice din cadrul I.N.H.G.A. și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", și Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor - Direcția Generală Ape (Direcția Managementului Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor) unde se colectează toate datele/1 informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență. Prin acest sistem sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.). Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul 1, nivelul de coordonare și control, permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile 2 și 3 concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea calității datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente - tip, colapsuri etc. Ca regulă, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informațiilor este reprezentat de serviciile de dispecerat pentru gospodărirea apelor, care, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au de asemenea rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei administrații bazinale de apă. Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoze Hidrologice din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții: ● Colectarea datelor și informațiilor; ● Transmiterea datelor și informațiilor; ● Procesarea datelor și informațiilor; ● Stocarea datelor și informațiilor; ● Diseminarea datelor și informațiilor; De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție. Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la: ● stații hidrometrice și posturi pluviometrice; ● acumulări permanente și nepermanente; ● posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrația Națională "Apele Române"; ● prize de apă, aducțiuni, etc; la care se adaugă: ● date furnizate din rețeaua A.N.M.: – de la stații meteorologice și posturi pluviometrice; ... – prognoze și avertizări meteorologice; ... – hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele SIMIN; ... ● date obținute din activitatea de prognoză hidrologică: – prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; ... – detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. ... Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafață spațiului hidrografic Someș-Tisa, provin de la: ● 5 radare meteorologice: Vf. Ignis (de lângă Baia Mare), Târnăveni/Bobohalma, Oradea, Timișoara, Iași; Timișoara și Iași acoperă foarte puțin bazinul; Informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat SIMIN; ● 101 stații hidrometrice ale A.B.A. Someș-Tisa; ● 49 stații pluviometrice ale A.B.A. Someș-Tisa; ● 14 stații meteorologice ale C.M.R. Transilvania Nord/A.N.M.; ● 6 stații pluviometrice ale C.M.R. Transilvania Nord/A.N.M.; La nivelul S.G.A.-urilor, monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin sistemele proprii ale S.G.A.-urilor și se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Someș-Tisa și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. Situația pe S.G.A.-uri se prezintă astfel: ● S.G.A. Cluj realizează monitorizarea prin: – 17 stații hidrometrice din care 12 sunt automatizate; ... – 16 stații pluviometrice din care 12 sunt automatizate; ... – 5 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; ... – 1 stație pluviometrică a C.M.R./A.N.M.; ... ● S.G.A. Bistrița - Năsăud realizează monitorizarea prin: – 26 stații hidrometrice din care 15 sunt automatizate; ... – 9 stații pluviometrice din care 5 sunt automatizate; ... – 1 stație meteorologică a C.M.R./A.N.M.; ... – 2 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; ... ● S.G.A. Maramureș realizează monitorizarea prin: – 31 stații hidrometrice din care 28 sunt automatizate; ... – 6 stații pluviometrice din care 4 sunt automatizate; ... – 5 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; ... ● S.G.A. Sălaj realizează monitorizarea prin: – 8 stații hidrometrice din care 7 sunt automatizate; ... – 13 stații pluviometrice din care 9 sunt automatizate; ... – 1 stație meteorologică a C.M.R./A.N.M.; ... – 2 stații pluviometrice ale C.M.R./A.N.M.; ... ● S.G.A. Satu Mare realizează monitorizarea prin: – 19 stații hidrometrice din care 16 sunt automatizate; ... – 5 stații pluviometrice din care 2 sunt automatizate; ... – 2 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M.; ... – 1 stație pluviometrică a C.M.R./A.N.M. ... La nivelul Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa, rețeaua de monitorizare a datelor hidrologice este constituită 101 stații hidrometrice din care 79 sunt stații automate. De altfel, există 59 stații pluviometrice în cadrul A.B.A. Someș-Tisa din care: 15 stații sunt neautomatizate (transmit hidrometri angajați precipitațiile), 33 stații sunt și cu personal și automatizate, 11 stații sunt exclusiv automate. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice, etc. din administrarea A.B.A. Someș-Tisa concentrarea informațiilor făcându- se la nivelul 2 de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin: ● rețeaua de radiocomunicație; ● rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax; ● rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; ● rețeaua VPN dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române". Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A. B.A. Someș-Tisa). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane. Stocarea datelor și informațiilor - se face la nivelurile de decizie 3 (Stații hidrologice) și 2 (A.B.A. Someș-Tisa), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Someș-Tisa. Trebuie menționat faptul că pe perioada producerii situațiilor de urgență generate de inundații, informațiile primite sunt considerate informații primare, după terminarea fenomenului realizându-se măsurători suplimentare privind reconstituirea undelor de viitură, aceste informații fiind cele validate, oficiale, care vor intra în baza de date a A.B.A. Someș-Tisa. Diseminarea datelor și informațiilor În prima fază, toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Someș-Tisa sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate din cadrul A.B.A. Someș-Tisa (Serviciul P.B.H.H. și Dispecerat), avându-se în vedere precipitațiile înregistrate și cele prognozate, situația hidologică actuală, informațiile sunt diseminate și în final sunt realizate prognozele/avertizările hidrologice care sunt transmise tuturor instituțiilor județene și locale implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. Structurile de intervenție sunt compuse din: ● Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite, la nivel de județe, și formațiile de intervenție operativă (personal și utilaje); ● Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență, cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații; ● Comitetele Locale pentru Situații de Urgență care au fost constituite la nivel local Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (personal și utilaje minime de intervenție). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 - "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Administrațiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. ... 2.3. Istoricul inundațiilor Dintre cele mai cunoscute inundații, se menționează cele din anii 1970, 1974, 1975, 1978, 1979, 1980, 1981, 1989, 1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2006 și 2008. În anul 1970 inundațiile s-au datorat ploilor abundente de durată, ce au depășit pragurile critice, provocând revărsarea majorității râurilor din spațiul hidrografic Someș-Tisa. În luna mai s-a produs o viitura în bazinele hidrografice ale Tisei, Someș, (cu probabilități de depășire a debitelor maxime anuale cuprinse între 1% și 2%) iar în luna iunie în bazinele hidrografice Crasna. În anul 1974 în perioada iunie - iulie inundațiile s-au produs datorită precipitațiilor care au depășit cu mult media precipitațiilor anuale în bazinele hidrografice Tur, Someș, Crasna, Vișeu. În anul 1980 inundațiile s-au datorat căderii repetate pe un sol saturat de apă de precipitații care au depășit pragurile critice, depășindu-se cotele de apărare pe majoritatea cursurilor de apă din spațiul hidrografic. Pe râurile Almaș, Crasna, Agrij, Sălaj, Budac, Zalău, Olpret, Iza și Batarci s-au depășit de 2-3 ori cotele de pericol. Pe râul Tur cota de pericol a fost depășită de 4 ori. Cele mai importante viituri s-au produs în luna iulie când la stația meteorologică Sighet s-au înregistrat 178,6 l/mp, la Ocna Șugatag 158,6 l/mp, 146,5 la postul pluviometric Negrești Oaș, 137,5 l/mp la postul pluviometric Vama și 116,9 la postul pluviometric Turulung. Pe cursurile inferioare, datorită pantei mici viiturile au durat până la 7 zile (râul Tur). Un rol deosebit în apărarea împotriva inundațiilor l-au avut lacurile de acumulare care au limitat producerea de pagube prin atenuarea undelor de viitura. În anul 1981 inundațiile s-au datorat precipitațiilor și topirii zăpezilor (în trim. I) și scurgerilor de pe versanți, provocând pe majoritatea cursurilor de apă din bazin creșteri de niveluri care au depășit cotele de apărare. Viiturile au avut următoarele asigurări: 4% la stația hidrometrică Beclean pe râul Someșul Mare, 5% la stația hidrometrică Sintereag pe râul Șieu, 7% la stația hidrometrică Răstoci pe râul Someș, 8% la stația hidrometrică Bistra pe râul Vișeu, 8% la stația hidrometrică Lăpușel pe râul Lăpuș, 10% la stația hidrometrică Hida pe râul Almaș, 11% la stația hidrometrică Salatiu pe râul Someșul Mic. În anul 1995 inundațiile s-au produs în luna decembrie datorită precipitațiilor sub forma de ploaie și topirea rapidă a zăpezii, favorizând apariția undelor de viitura pe cursurilor de apă Someșul Mare și afluenți, Tisa și afluenți, Lăpuș, Cavnic, Tur și afluenți. Probabilitatea de depășire a debitelor maxime a fost cuprinsă între 5 - 30% pe râurile din Maramureș și din bazinul hidrografic Someș. În anul 1998 inundațiile produse în luna iunie și în semestrul II al anului s-au datorat precipitațiilor deosebit de abundente care au provocat scurgeri de pe versanți. Viiturile au cuprins întregul teritoriu al spațiului hidrografic, excepție făcând bazinul râului Someșul Mic. Pe râul Crasna au fost depășite cotele de pericol. În anul 2001 inundațiile s-au produs datorită precipitațiilor sub forma de ploaie și topirea rapidă a zăpezii, precum și a scurgerilor de pe versanți, favorizând apariția undelor de viitura. Fenomene hidrologice periculoase au avut loc pe aproape tot parcursul anului înregistrându-se numeroase cazuri de viituri rapide cu debite mari care au determinat inundații cu efecte dezastruoase la nivel local. În luna martie - viituri pe râurile Vișeu, Iza, Ruscova, Firiza, cu debite cu probabilități de depășire de 3 - 5% și chiar de 1% pe râul Salcuta iar în luna noiembrie - viituri cu creșteri importante de debite, cu depășiri ale cotelor de apărare pe râuri din Maramureș și în bazinul hidrografic Someș. Județele cele mai afectate fiind: Bistrița Năsăud, Sălaj, Cluj, Maramureș și Satu Mare. În anul 2006, pe râul Ilișua, afluent al râului Someșul Mare, s-a produs o viitura rapidă în iunie. Durata totală a viiturii a fost de 34 de ore, iar debitul maxim de 212 mc/s (stația hidrometrică Criseștii Ciceului). Aceasta a cauzat 13 pierderi de vieți omenești și mari pagube materiale. În anul 2008 s-au înregistrat pagube majore datorită inundațiilor produse în lunile: aprilie, mai, iulie (județ Maramureș) și mai (județ Satu Mare). Cursurile de apă pe care s-au raportat pagube au fost următoarele: Tisa, Vișeu, Iza și Mara din județul Maramureș la care se adaugă Valea Bârlogelor și Lechincioara din județul Satu Mare. Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Tisa: ● În general, debitele cele mai mari s-au înregistrat la viitura din 1970 la toate posturile hidrometrice de pe afluenții râului Tisa. Probabilitate de depășire a debitului maxim fiind de cca. 2%. ● Duratele totală ale celor mai mari viituri din ultimii cca. 40 - 50 ani la posturile de pe afluenți râului Tisa, variază de la 24 ore (Huta Certeze pe râul Valea Rea în anul 1993 la o viitură cu un debit maxim corespunzător probabilității de depășire de 5%) și 360 ore (Călinești Oaș pe râul Tur în anul 1998). Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Someș: ● Viitura cea mai importanta din perioada 1965 - 2006 a fost ceea din luna mai a anului 1970 când probabilitățile debitelor maxime au fost de cca. 1,5 - 2%. Valorile deosebite ale debitelor maxime din aceasta perioadă datorându-se și unor coeficienți de scurgere mari cauzați de o perioadă hidrologică excedentară îndelungată (ploi și topiri de zăpezi) la nivelul întregului bazin, începută încă din luna martie. ● Datorită regimului temperaturilor și a precipitațiilor lichide și solide care cad pe suprafața acestui spațiu hidrografic, cele mai mari viituri care acoperă procente semnificative ale suprafeței bazinului, caracterizate, de debite și volume maxime care au o probabilitate de depășire :S 5% au de regulă o proveniență mixtă: ploi și topiri de zăpezi. Concluziile privind regimul hidrologic pe bazinul râului Crasna: ● Exceptând bazinul superior al râului Crasna (amonte stația hidrometrică Crasna) la toate celelalte posturi hidrometrice de pe râul Crasna, debitele cele mai mari au fost înregistrate înaintea anului 1989 în deceniul 1970 - 1980. ● Tendința generală de evoluție a debitelor maxime este de scădere a acestora în perioada 1990 - 2006 față de perioada 1965 - 1989. În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2-6, pentru spațiul hidrografic Someș-Tisa, un istoric al evenimentelor de inundații, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații. Tabel 2-6 Inundații istorice în spațiul hidrografic Someș-Tisa ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitate de management Nume eveniment Data producerii Durată (zile) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa Tisa mai 1970 10.05.1970 7 Iza mai 1970 12.05.1970 2 Vișeu mai 1970 12.05.1970 2 Sălaj mai 1970 10.05.1970 2 Someș mai 1970 11.05.1970 9 Lăpuș mai 1970 10.05.1970 4 Tur mai 1970 10.05.1970 4 Crasna mai 1970 12.05.1970 4 Someș iunie 1974 12.06.1974 6 Sălaj iunie 1974 11.06.1974 7 Lăpuș iunie 1974 12.06.1974 2 Lăpuș iunie 1974 25.06.1974 1 Vișeu iunie 1974 12.06.1974 2 Vișeu iulie 1974 20.07.1974 2 Iza iunie 1974 12.06.1974 2 Tisa iunie 1974 12.06.1974 2 Sălaj iulie 1980 21.07.1980 16 Someș martie 1981 11.03.1981 3 Lăpuș martie 1981 11.03.1981 2 Vișeu martie 1981 12.03.1981 2 Iza martie 1981 12.03.1981 2 Tisa martie 1981 11.03.1981 2 Iza decembrie 1981 09.12.1981 1 Tisa decembrie 1981 09.12.1981 1 Lăpuș decembrie 1981 13.12.1981 1 Tisa martie 1995 28.03.1995 1 Iza martie 1995 28.03.1995 1 Iza aprilie 1995 28.04.1995 1 Lăpuș aprilie 1995 27.04.1995 2 Lăpuș noiembrie 1995 17.11.1995 2 Iza noiembrie 1995 17.11.1995 1 Tisa noiembrie 1995 17.11.1995 2 Vișeu noiembrie 1995 17.11.1995 2 Tisa decembrie 1995 23.12.1995 1 Vișeu decembrie 1995 23.12.1995 1 Iza decembrie 1995 23.12.1995 1 Someș decembrie 1995 23.12.1995 1 Lăpuș decembrie 1995 23.12.1995 2 Vișeu aprilie 1998 11.04.1998 2 Someș iunie 1998 09.06.1998 1 Someș iunie 1998 20.06.1998 2 Vișeu iulie 1998 08.07.1998 1 Iza iulie 1998 08.07.1998 1 Lăpuș iulie 1998 08.07.1998 1 Tisa noiembrie 1998 04.11.1998 1 Vișeu noiembrie 1998 04.11.1998 1 Iza noiembrie 1998 04.11.1998 1 Lăpuș noiembrie 1998 04.11.1998 1 Crasna iunie 1998 12.06.1998 37 Someș ianuarie 1999 08.01.1999 2 Lăpuș ianuarie 1999 08.01.1999 2 Vișeu ianuarie 1999 08.01.1999 2 Iza ianuarie 1999 08.01.1999 2 Tisa ianuarie 1999 08.01.1999 2 Vișeu iulie 1999 27.07.1999 1 Someș martie 2001 05.03.2001 3 Someș Mare martie 2001 03.03.2001 4 Someș Mic iunie 2001 18.06.2001 3 Someș Mic septembrie 2001 26.09.2001 2 Tisa martie 2001 03.03.2001 4 Ilisua iunie 2006 20.06.2006 1 Agrij iunie 2006 19.06.2006 2 Barcău iunie 2006 19.06.2006 2 Iza martie 2006 29.03.2006 2 Lăpuș martie 2006 29.03.2006 2 Maja iunie 2006 20.06.2006 2 v. Kusal,Lelei, Nadisu iunie 2006 20.06.2006 2 Crasna iulie 2008 23.07.2008 3 Tisa iulie 2008 24.07.2008 4 Iza iulie 2008 24.07.2008 2 Lăpuș mai 2008 20.05.2008 1 Lăpuș iulie 2008 24.07.2008 2 Iza martie 2001 03.03.2001 2 Vișeu martie 2001 03.03.2001 3 Lăpuș martie 2001 03.03.2001 2 Tur 2001 - Vișeu iulie 2008 24.07.2008 3 p.Lechincioara iunie 2008 18.06.2008 1 v. Maja iulie 2008 29.06.2008 5 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ... 2.4. Evenimentele semnificative de inundații Evenimentele semnificative de inundații selectate*1) în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundații (evaluarea preliminară a riscului la inundații), aferente spațiului hidrografic Someș-Tisa se prezintă în tabelul 2-7 respectiv în planșa nr. 4. Notă ... *1) Evenimentele istorice semnificative la inundații au fost selectate în baza criteriilor hidrologice și a criteriilor privind efectele negative ale inundațiilor asupra celor patru categorii de consecințe stabilite în cadrul directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural și activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag și analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.) Tabel 2-7 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Someș-Tisa ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nume eveniment Sursă, caracteristici, Data producerii mecanism inundație ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Inundație r. Tisa - av. Loc. Bocicoiu Mare am. Loc. Teceu Mic A11,A21,A36, A38 Mai 1970 Inundație r. Vișeu - av. Confl. Țâsla A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Inundație r. Ruscova - av. Confl. Bardi A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Inundație r. Iza - av. Loc. Săcel A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Inundație r. Rona - sector loc. Rona de Sus Rona de Jos A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Inundație r.Tur- inclusiv afluenți A11, A12, A21, A31, A36, A38 Mai 1970 Inundație r. Someș - av. Confl. Șieu A11, A21, A38 Mai 1970 Inundație loc. Pinticu - r. Pintic A11, A12, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundație loc. Ocna Dejului - r. Pârâul Ocnei A11, A12, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundație loc. Șomcutu Mic - r. Olpret A11, A12, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundație r. Sălaj - av. Loc. Oarța de Jos A11, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundație r. Bârsău - av. Loc. Buciumi A11, A12, A15, A21, A38 Mai 1970 Inundație r. Lăpuș - av. Confl. Suciu A11, A15, A21, A31, A38 Mai 1970 Inundație loc. Copalnic-Mănăștur - r. Cavnic A11, A12, A15, A21, A31, A38 Mai 1970 Inundație loc. Baia Mare - r. Firiza A11, A12, A15, A21, A31, A38 Mai 1970 Inundație r. Crasna - r. Ier A11, A13, A15, A21, A24, A38 Mai 1970 Inundație r. Tisa - av. loc. Bocicoiu Mare am. loc. Teceu Mic A11,A21,A22, A36, A38 Martie 2001 Inundație r. Vișeu - av. Confl. Vaser și afl. Vaser A11, A12, A21, A22, A31, A36, A38 Martie 2001 Inundație r. Ruscova - av. Confl. Bardi și afl. Repedea A11, A12, A21, A31, A36, A38 Martie 2001 Inundație r. Iza - av. Confl. Boicu A11, A12, A21, A22, A31, A36, A38 Martie 2001 Inundație r. Mara - av. Loc. Desești și afl. Cosău A11, A12, A21, A31, A36, A38 Martie 2001 Inundație r. Someș - sector Loc. Șanț Valea Luncii A11, A21, A38 Martie 2001 Inundație loc. Gâlgău - r. Poiana A11, A12, A21, A22, A24, A31, A38 Martie 2001 Inundație loc. Hida - r. Almaș A11, A12, A21, A38 Martie 2001 Inundație r. Lăpuș - av. Confl. Craica și afl. Săsar, Firiza A11, A21, A36, A38 Martie 2001 Inundație zona loc. Hereclean Bocșa - r. Zalău A11, A21, A38 Martie 2001 Inundație r. Ilișua - av. Confl. Strâmba A11, A12, A15, A21, A24, A31, A38 Iunie 2006 Inundație r. Tisa - av. Loc. Bocicoiu Mare A11, A21, A36, A38 Iulie 2008 Inundație r. Vișeu - av. confl. Țâsla A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008 Inundație r. Țâsla - av. Confl. Secul și afl. Secul A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008 Inundație r. Vaser - av. confl. Novăț A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008 Inundație r. Ruscova - av. confl. Bardi și afl. Repedea A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008 Inundație r. Iza - av. Loc. Dragomirești A11, A12, A21, A23, A31, A36 Iulie 2008 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Legenda: A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A13 = Din apa freatică (subteran); A15 = Bararea artificială-Infrastructură de apărare; A21 = Depășirea capacității de transport a albiei; AA24 = Blocare/Restricționare; A22 = Depășirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; AA31 = Flash Flood; A36 = Viitură cu transport mare de aluviuni; A38 = Viitura cu niveluri remarcabile. ... 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în cadrul A.B.A. Someș-Tisa au fost luate în considerare, într-o primă etapă, informațiile disponibile la momentul respectiv, respectiv rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017- 690.1.1 Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații (beneficiar - Ministerul Mediului și Pădurilor și Administrația Națională "Apele Române"), și anume: ● zonele potențial inundabile, sub forma înfășurătorii inundațiilor istorice extreme; ● evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale). Astfel, pe baza hărților topografice și a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi GIS, care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potențial inundabile (aflate în înfășurătoarea inundațiilor istorice extreme). Elementele considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populație, drumuri și căi ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafețe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menționat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundații și, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parțială și posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România și care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text și hărți reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiți. O sinteză (analiză) a consecințelor potențiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului național. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate și rezultatele obținute în cadrul proiectului comportă/prezintă anumite limite; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă și mai detaliată a riscului la inundații, la scară națională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potențial Significant Flood Risk). Se menționează că, într-o a doua etapă, delimitarea zonelor potențial inundabile, respectiv înfășurătoarea inundațiilor istorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere-lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administrațiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului și Pădurilor și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. (2009 - 2o1o) pentru realizarea Planului de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale al bazinului hidrografic Someș-Tisa, 2010-2013 Pentru inundațiile pentru care nu au existat informații clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfășurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experiența specialiștilor și cunoașterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză GIS semi-automată pe baza MDT-ului și a nivelurilor înregistrate la stațiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa a treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ținut seama de zonele apărate împotriva inundațiilor cu lucrări hidrotehnice, pe baza: ● normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcției și clasa de importanță a acestora, determinate pe baza valorii caselor inundate sau a numărului de locuitori afectați/evacuați precum și a suprafețelor apărate la inundații, și ținând cont de probabilitatea de depășire a debitelor de calcul. ● stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecțiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, au fost considerate toate inundațiile care au survenit în trecut și care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeași măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deși protejate pentru anumite categorii de evenimente (și care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor : ● potențiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; ● evenimente extreme, superioare obiectivului de protecție stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundațiile pentru care zona potențial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfășurătoare) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculați. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ține seama doar de experiența specialiștilor și cunoașterea locală a evenimentelor. Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecințelor potențiale ale inundațiilor viitoare (pe diverse categorii de elemente) reprezintă un criteriu important de selecție a A.P.S.F.R. Totuși și alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile și sunt bazate pe experiența specialiștilor (expert judgement). În tabelul 2-8 respectiv în planșa nr. 5, sunt prezentate zonele cu risc potențial semnificativ la inundații identificate în cadrul spațiului hidrografic Someș-Tisa. Tabel 2-8 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Someș-Tisa ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumire zonă cu risc potențial semnificativ la inundații Lungime (
6. km)─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── r. Tisa - av. loc. Bocicoiu Mare 49,6 r. Vișeu - av. confl. Țâsla 62,6 r. Țâsla - av. confl. Secul 8,4 r. Vaser - av. confl. Novăț 12,0 r. Ruscova - av. confl. Bardi 20,1 r. Iza - av. loc. Săcel 67,4 r. Cosău - av. confl. Oanța 17,8 r. Rona - sector loc. Rona de Sus Rona de Jos 8,1 r. Bătarci 7,7 r. Tarna Mare 10,9 r. Tur - av. loc. Negrești-Oaș,inclusiv afluenți 141,2 r. Lechincioara 11,3 r. Someș - av. loc. Șanț, am. loc. Roșiori 287,1 r. Someș - av. loc. Roșiori 65,3 r. Țibleș - av. loc. Suplai 24,7 r. Șieu 77,8 r. Dipșa - sector av. confl. Pinitic - confl. Chiraleș 25,9 r. Pintic - av. loc. Posmuș 11,1 r. Ilișua - av. confl. Strâmba 41,3 r. Someșul Mic - av. loc. Florești 94,9 r. Pârâul Ocnei - av. loc. Ocna Dejului 7,5 r. Olpret - av. loc. Bobîlna 17,7 r. Almaș - av. loc. Fildu de Jos 56,9 r. Sălaj - av. loc. Oarța de Jos 16,1 r. Bârsău - av. confl. Ciont 19,7 r. Lăpuș - av. confl. Suciu 95,7 r. Dobric 8,6 r. Cavnic - av. loc. Copalnic-Mănăștur 13,0 r. Săsar - av. loc. Baia Sprie 20,6 r. Firiza- av. confl. Jidovaia 5,1 r. Homorod 22,2 r. Crasna - am. loc. Vârșolț 27,5 r. Crasna - av. loc. Vârșolț, am. loc. Acâș 61,9 r. Crasna - av. loc. Acâș, am. loc. Moftinu Mare 21,4 r. Crasna - av. loc. Moftinu Mare 23,1 r. Zalău - av. loc. Zalău 33,1 r. Maria 23,8 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ... 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații Hărțile de hazard la inundații oferă informații cu privire la extinderea suprafețelor inundate, adâncimea apei și, după caz, viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărți se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică și hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului și a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare a acestor hărți este unul complex și necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare, cât și un efort financiar susținut. Hărțile de hazard la nivelul A.B.A. Someș-Tisa raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerințele Directivei Inundații, pentru zonele desemnate ca având un risc potențial semnificativ la inundații și acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: ● scenariul cu probabilitate mică (Qo,1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani); ● scenariul cu probabilitate medie (Q1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani); ● scenariul cu probabilitate mare (Q1o% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani). În această a doua etapă de implementare a Directivei nr. 2007/60/CE, pentru realizarea hărților de hazard au fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obținute în cadrul Programului Național Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor (P.P.P.D.E.I.)*2). Notă ... *2) În cadrul acestui program, la nivel național, au fost realizate hărți de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33.50 0 km, din care aproximativ 13.250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potențial semnificativ la inundații (raportate la CE - martie 2012) beneficiază de hărți de hazard realizate în cadrul programului mai sus menționat. Hărțile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16.400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca 1.100 km). Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundații Metoda folosită pentru elaborarea hărților de hazard la nivelul A.B.A. Someș-Tisa, în cadrul Programului Național Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor pe bazine hidrografice (desfășurate în perioada 2011 - 2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice și hidraulice) și cuprinde două componente: I) studii topografice și geodezice și II) studii hidrologice și hidraulice. I. Studii topografice și geodezice ● Scanare teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging); ● Procesarea datelor după scanarea LIDAR rezultând un model digital al terenului primar (MDT); ● Activități de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătățirii MDT-ului rezultat în etapa anterioară (rețea geodezică, profile transversale, relevee structuri inginerești, lucrări topometrice pentru obiectivele de infrastructură longitudinală, măsurători batimetrice); ● Prelucrarea și editarea Modelului Digital al Terenului. A fost obținut un MDT care pentru zona considerată prioritară are o rezoluție foarte mare (± 10 - 15 cm pe verticală - nivel detaliere A) și o rezoluție mare (± 15 - 20 m pe verticală - nivel detaliere B) și corespunde metodei LIDAR completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginerești de pe cursurile de apă (poduri, podețe, lucrări de barare, lucrări de apărare, etc), iar pentru restul de spațiu hidrografic MDT-ul rezultat pe baza vectorizărilor hărților topografice disponibile (nivel de detaliere C). ... II. Studii hidrologice și hidraulice ● Modelarea hidrologică a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea și compunerea acestora pe râurile principale și pe afluenți. Datele hidrologice de bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilități de depășire 10%, 1% , 0,5%, 0,2% și 0,1% rezultând hidrografele de debit aferente. Au fost rulate modelele hidrologice CONSUL și RĂZVAN elaborate în cadrul I.N.H.G.A. ● Modelarea hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potențial inundabile cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) și bidimensională (2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate, în condițiile actuale de amenajare a bazinelor hidrografice. Pentru generarea harților de inundabilitate s-a utilizat rularea software-urile HEC-RAS. ... Informații suplimentare cu privire la modelarea hidrologică și hidraulică utilizată pentru realizarea Hărților de Hazard la Inundații (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20l a%20Inundații/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.aspx Scenariile considerate în modelare (în cadrul P.P.P.D.E.I.) au fost cele corespunzătoare probabilităților de depășire de 10%, 1% , 0,5%, 0,2% și 0,1% din care 10%, 1% și 0,1% au fost selectate în vederea raportării, cu respectarea cerințelor de implementare a Directivei nr. 2007/60/CE. În cadrul acestui program, la nivelul A.B.A. Someș-Tisa, au fost realizate hărți de hazard pentru o lungime de cursuri de apă de 7.837 km, din care 37 zone în lungime totală de 1.51 9 km, declarate ca zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundații (raportate la C.E. - martie 2012), beneficiază de hărți de hazard realizate în cadrul programului mai sus menționat. Hărțile de hazard raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de 1.519 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A., hărțile realizate de contractorul A. B.A. Someș-Tisa (Aquaproiect România, RMD Germania), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate și corectate, armonizate și structurate unitar, codificate conform WISE și mai apoi transmise Comisiei Europene. Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) aferentă spațiului hidrografic Someș-Tisa este prezentată în planșa nr. 6. Hărțile de risc la inundații s-au elaborat pe baza hărților de hazard la inundații, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului și vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potențialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcție de: populație, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural. Elaborarea și raportarea hărților de risc la inundații, împreună cu metodologiile și bazele de date asociate, a fost realizată de aceeași echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A. Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundații Pentru A.B.A. Someș-Tisa, ca pentru toate Administrațiile Bazinale de Apă din țară, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei 2007/60/CE, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundații; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc și, mai apoi, evaluarea vulnerabilității obiectivelor identificate și expuse riscului la inundații, ținând cont de adâncimea apei*3) și de pagubele potențiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc considerați. Notă ... *3) Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: (a). adâncimea apei sub o,5 m; (b).adâncimea apei intre o,5 m și 1,5m; (c).adâncimea apei mai mare de 1,5 m. Hărțile de risc la inundații publicate la nivel național sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depășire a debitului maxim de: 0,1%, 1% și 10%, conform legislației în vigoare, pentru următorii indicatori: ● numărul aproximativ de locuitori afectați (pentru care s-a utilizat metoda statistică) ● indicatori, aferenți celorlalte tipuri de consecințe - economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociați consecințelor economice, în vederea elaborării hărților de risc la inundații, s-a dezvoltat și aplicat o matrice de risc, care ia în considerare diverse straturi informaționale (layere) din Corine Land Cover și din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificație: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2-0,5 - 1,5 m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roșie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. Harta de risc la inundații în cazul scenariului mediu pentru Spațiului Hidrografic Someș-Tisa este prezentată în planșa nr. 7. * * * Hărțile de hazard și risc la inundații publicate pe site-ul A.N.A.R. și raportate la C.E. sunt realizate pentru probabilitatea de depășire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depășire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel național), din care 1.519 km la nivelul A.B.A. Someș-Tisa. Ulterior, s-au publicat hărțile elaborate și în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depășire) și 10% (probabilitate mare de depășire), conform legislației în vigoare, dar acestea acoperă doar zonele pentru care au fost disponibile hărți de hazard în cadrul P.P.P.D.E.I. (1.519 km la nivelul A.B.A. Someș-Tisa). Tabel 2-9 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărți de hazard și de risc la inundații ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Scenariul 1% 0,1 și 10 % obligatoriu pentru C.E. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Hărți de hazard și de risc la inundații pentru cursurile de apă interioare, la nivelul A.B.A. Someș-Tisa 1.519 km 1.519 km ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Notă ... În cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A. s-a continuat activitatea de verificare/corectare/adaptare a hărților de hazard disponibile și de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul Programului Național Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor, chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.S.F.R. în 2012). ... 2.7. Indicatori statistici Pe baza hărților de hazard și de risc la inundații a fost dezvoltată o analiză statistică atât la nivel național (inclusiv fluviul Dunărea) cât și la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă, bazată pe rezultatele obținute în urma aplicări scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani). Populația reprezintă una dintre categoriile cele mai sensibile la inundații. În cazul spațiului hidrografic Someș -Tisa se poate discuta de aproximativ 99.000 de locuitori ce se afla în zone inundabile. Populația potențial afectată în acest scenariu se regăsește repartizată în aproximativ 342 de localități. Au mai fost calculați o serie de indicatori - cheie care descriu principalele consecințe pe care inundațiile le pot avea asupra mediului înconjurător, cum ar fi instalațiile I.E.D., zonele protejate (naționale, S.C.I., S.P.A., Habitate, Zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, etc.), dar și alți indicatori care pot descrie eventualele efecte adverse asupra mediului. Astfel, la nivelul s.b.h. Someș-Tisa au rezultat 34 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile dintre care: 20 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 2 arii de protecție specială avifaunistică (S.P.A.), 6 situri de importanță comunitară (S.C.I.) și 6 arii naturale protejate de interes național. Instalațiile I.E.D. sunt acele instalații descrise în cadrul Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (I.E.D. - Industrial Emissions Directive) care are "ca obiective reguli mai clare și un aer mai curat". Având în vedere ca emisiile provenite de la instalațiile industriale, au fost supuse legislației la nivelul Uniunii Europene începând cu anii 1970, a fost necesară elaborarea unei directive care să actualizeze și să simplifice legislația existentă și pentru a o aduce în concordanță cu evoluțiile tehnologice, politice, și pentru a evita denaturarea concurenței în cadrul UE. La nivelul A.B.A. Someș-Tisa au fost identificate un număr de 4 instalații I.E.D. care sunt expuse riscului de a fi inundate în cadrul scenariului mediu. O altă categorie de consecințe pe care Directiva Inundații o are în vedere sunt consecințele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei țări, de aceea a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundațiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când se discută despre transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărților de hazard și de risc la inundații indică faptul că aproximativ 133 km de cale ferată, pot fi afectați de inundații în cadrul A.B.A. Someș-Tisa. Drumurile publice, alături de transportul naval și de căile ferate, completează infrastructura de transport. Procesul de implementare al etapei a 2-a din Directiva Inundații a luat în calcul drumurile naționale și europene, drumurile județene, drumurile comunale, precum și rețeaua de străzi. Pentru această analiză au fost reținute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel, sunt supuși riscului de a fi inundați la nivelul A.B.A. Someș-Tisa aproximativ 98 km, de drum național/european, cca. 203 de km de drum județean și aproximativ 59 km de drum comunal. Efectele pe care inundațiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecință pe care Directiva Inundații o impune Statelor Membre, spre evaluare. În acest sens, pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele și muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru A.B.A. Someș-Tisa aproximativ 55 biserici, 2 muzee și 2 monumente culturale, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundații cu perioada de revenire o dată la 100 de ani. Situația centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) determinați la nivelul A. B.A. Someș-Tisa pentru cele 4 categorii de consecințe stabilite în conformitate cu prevederile Directivei Inundații, în cazul scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani), este prezentată în tabelul 2 - 10. Tabel 2 - 10 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Someș-Tisa în cazul scenariului mediu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categorie consecințe Indicatori Evaluare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Social populația 99.000 locuitori expuși ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mediul înconjurător zone protejate 2 zone S.P.A. 6 zone S.C.I. 20 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman 6 arii protejate de interes național 4 instalații I.E.D. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Economic infrastructura 133 km cale ferată 98 km drum național/european 203 km drum județean 59 km drum comunal ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Patrimoniul cultural obiective culturale 55 biserici 2 muzee 2 monumente culturale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ... Capitolul 3 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații Acest capitol este unitar la nivel de Administrație Bazinală de Apă și prezintă următoarele aspecte: ● Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice); ● Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale). Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații strategice pentru România, s-a ținut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R., după cum urmează: ● evitarea/prevenirea unor riscuri noi; ● reducerea riscurilor existente; ● creșterea rezilienței; ● conștientizarea publicului. Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel național au fost detaliate în obiective specifice. Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază (tabel 3 - 1): economic, social, mediu și patrimoniu cultural, după cum urmează: ● Economic: – Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport: lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații; ... – Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice: numărul obiectivelor economice cu risc la inundații; ... – Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole: suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații. ... ● Social: – Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții: numărul locuitorilor expuși riscului la inundații; ... – Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității: numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații; ... ● Mediu: – Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (S.E.B.)/potențialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerințele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge "starea ecologică bună" sau "potențialul ecologic bun" ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundații); ... – Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații; ... – Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații; ... ● Patrimoniu cultural: – Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural: numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații. ... Fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (Tabel 3 - 1). Indicatori Deși cele mai multe State Membre își definesc obiectivele de management al riscului la inundații calitativ, în vederea urmăririi atingerii acestora, este recomandată utilizarea de indicatori (ca ținte cuantificabile). În acest sens, s-a stabilit, pentru fiecare obiectiv, un indicator măsurabil cantitativ. Indicatorii au fost aleși pe baza: ● informațiilor GIS disponibile (GIS datasets) și a relevanței acestora în raport cu obiectivul respectiv; ● capacității acestora de a măsura/cuantifica cele două situații: situația existentă (baseline scenario) și cea în care măsura/opțiunea de management al riscului la inundații este implementată. Ținte minime și ținte aspiraționale După modelul irlandez, au fost stabilite ținte minime și ținte aspiraționale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundații. Ținta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundații propuse. Dacă o măsură nu îndeplinește ținta minimă atunci i se atribuie un scor negativ. Ținta aspirațională a fost definită pentru a permite măsurilor care exced ținta minimă și oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ținta minimă. Cu cât măsura de management al riscului la inundații va fi mai aproape de ținta aspirațională, cu atât va primi un scor mai mare. Tabel 3-1 Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) 3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor În stabilirea obiectivelor, s-a ținut seama de datele geospațiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări/îmbunătățiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori: ● pentru componenta Populație o locuitori expuși riscului la inundații; – infrastructuri sociale - spitale; ... – infrastructuri sociale - unități de învățământ (universități, licee, școli, grădinițe); ... – infrastructuri sociale - primării; ... – infrastructuri sociale - unități de poliție. ... ● pentru componenta Activitate economică o aeroporturi și porturi; – linii ferate; ... – drumuri și autostrăzi; ... – gări; ... – activități economice secundare; ... – obiective industriale de importanță majoră; ... – terenuri agricole. ... ● pentru componenta Mediu o corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potențialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundații; – captări de apă; ... – instalații incluse în registrul E-PRTR; ... – instalații IPPC. ... ● pentru componenta Patrimoniu cultural o biserici; – monumente istorice; ... – muzee. ... Layerele GIS utilizate au diferite surse, majoritatea provenind din baza de date a Administrației Naționale "Apele Române" (baza de date WIMS), baza de date geospațiale NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) și Corine Land Cover. Toate aceste layere au fost corectate și corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt: ● aeroporturi și porturi: I.N.H.G.A. ● linii ferate, gări: WIMS ● drumuri și autostrăzi: WIMS+OSM+NAVTEQ ● activități economice secundare: NAVTEQ ● obiective industriale de importanță majoră: WIMS ● terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A. ● locuitori expuși riscului la inundații: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A. ● spitale, unități de învățământ, primării, unități de poliție, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ ● captări de apă: WIMS ● instalații incluse în registrul E-PRTR: EEA ● instalații IPPC: M.M.A.P. O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanțelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostradă, DE - drum european, DN - drum național, DJ - drum județean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate și gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie închisă, LII - linie îngustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată. Stratul informațional Corine Land Cover (CLC 2006) a fost substanțial îmbunătățit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea și detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri și căi ferate, depozite de deșeuri, lacuri și acumulări etc.) Utilizând informația geospațială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanța acestora în zona inundabilă (A.P.S.F.R.), pentru scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecție și însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanței măsurii presupune peste 40 de astfel de evaluări. Indicatorii și receptorii stabiliți și utilizați sunt cei mai relevanți pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundații (atunci când evaluarea se realizează la nivel de A.P.S.F.R.), precum și pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când evaluarea se realizează la nivel de măsură și se referă la receptorii scoși din zona inundabilă). ... Capitolul 4 Sinteza măsurilor propuse și prioritizarea acestora Procesul de identificare/stabilire a măsurilor structurale și nestructurale la nivel de A.B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri potențiale la nivel național*4) (conform Anexei 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă*5), propus de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, cu contribuția Administrațiilor Bazinale de Apă și a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii/propuneri/observații ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect S. A. etc. Notă ... *4) http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundații/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.asp *5) http://www.rowater.ro/dasomes/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inundații/Plan%20de%20Management%20al%20Riscului%20la%20Inudatii.asp Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundații și se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri). Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acțiune cu evidențierea măsurilor structurale/nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4 - 1. Tabel 4-1 Centralizator tipuri de măsuri În funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse se clasifică în măsuri aplicabile la nivel : ● național; ● bazinal (la nivel de A.B.A.); ● local (la nivel de A.P.S.F.R./localitate/U.A.T.). 4.1. Măsuri aplicabile la nivel național România a fost puternic afectată de inundații distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005 , 2006, 2008, 2010, și 2014 s-au înregistrat inundații la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel european, (Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester - DG Environment - February 2014), în perioada 2002 - 2013, au avut loc 20 de evenimente de inundații majore cu un cost total de 4,1 miliarde Euro rezultând o medie de cca 31o milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6,3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedește a fi cel mai mare la nivel european. În aceste condiții, în România este absolut necesară îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, alerta timpurie și avertizare alarmare, în condițiile în care se impune o schimbare a abordării de la "apărarea împotriva inundațiilor" la o "acțiune proactivă" orientată către managementul riscului la inundații, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului, cât și la reducerea vulnerabilității și creșterea rezilienței la inundații. În acest context, inițiativa UE de a elabora și implementa Directiva 60/2007/CE privind Managementul Riscului la Inundații și realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.), pentru fiecare bazin hidrografic este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menționează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundațiilor și hărți de risc pentru fiecare bazin hidrografic și arie costieră în care sănătatea umană, activitățile economice, mediul înconjurător și patrimoniul cultural pot fi afectate. Măsurile propuse la nivel național, au aplicabilitate în fiecare administrație bazinală de apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicațiile de proiecte pentru fonduri europene, funcție de specificul acestora. Măsurile aplicabile la nivel național cuprind măsuri cu rol esențial în managementul riscului la inundații, care fac referire la legislația curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările legislative din domeniul amenajării teritoriului și urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundațiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how și schimb de experiență care să sprijine implementarea Directivei Inundații la nivel bazinal și național, și care presupun conlucrarea autorităților la nivel central (din domenii precum managementul situațiilor de urgență, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Someș-Tisa. Măsurile aplicabile la nivel național sunt prezentate în tabelul 4 - 2. În vederea prevenirii riscului la inundații, în perioada 2007 - 2013 s-au finanțat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în cele 11 bazine hidrografice și 12 proiecte de infrastructură proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I. În martie 2014 au fost raportate hărțile de hazard și risc la inundații, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor de reducere a riscului la inundații. Propuneri de proiecte la nivel național în cadrul planului național de management al riscului la inundații