REGULAMENT din 18 decembrie 2009 (*actualizat*)

(1)Navele*1) Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt parte a teritoriului naţional, proprietate a statului român, iar activitatea la bordul lor, oriunde s-ar afla, se desfăşoară potrivit legislaţiei române şi tratatelor la care România este parte. ... -------- *1) Sunt nave, în sensul prezentului regulament, navele maritime şi fluviale de orice tip, aflate în dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafaţă, destinate remorcajului ori împingerii, precum şi instalaţiile plutitoare care în mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: ateliere plutitoare, docuri plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave şi altele asemenea, ambarcaţiunile mici şi cele destinate activităţilor de pregătire şi întreţinere. Din navă fac parte instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigură propulsia acesteia sau produc o altă acţiune mecanică, împreună cu mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, toate echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii umane, prevenirii poluării, comunicaţiilor, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei, precum şi proviziile.

(2)Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt nave destinate îndeplinirii misiunilor specifice privind asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi respectării regimului juridic al frontierei de stat, prevenirii şi combaterii infracţionalităţii transfrontaliere în apele naţionale navigabile ale României*2), care poartă pavilionul naţional şi însemnele distinctive ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, incluzând şi echipajele a căror activitate se desfăşoară conform ordinelor şi instrucţiunilor ministrului administraţiei şi internelor, şi sunt subordonate unor şefi/comandanţi cu grade profesionale/grade militare. ... --------- *2) Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorială, apele interioare navigabile, radele şi acvatoriile portuare, precum şi din bazinele şantierelor navale.

(3)Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor şi echipajele acestora sunt în serviciul public, aplicându-se limitat prevederile legislaţiei civile specifice referitoare la normele aplicabile transportului maritim şi pe căile navigabile interioare, privind desfăşurarea în siguranţă a navigaţiei, precum şi normele specifice aplicabile navelor, personalului acestora şi personalului care efectuează activităţi de transport naval, activităţi conexe şi activităţi auxiliare acestora. ...

(4)Imunitatea de jurisdicţie totală de care beneficiază navele se aplică în sensul că, în afară de formalităţile de control sanitar, nu este permis în nicio împrejurare ca navele şi ambarcaţiunile lor să fie cercetate de autorităţile unui alt stat ori ca acestea să efectueze arestări la bord. Orice încercare în acest sens este respinsă cu hotărâre, iar situaţiile deosebite vor fi soluţionate potrivit dreptului internaţional. ... Articolul 2 În orice împrejurare şi în mod special în relaţiile cu navele şi autorităţile străine, comandantul navei şi întregul echipaj trebuie să apere prestigiul şi interesele României, precum şi onoarea pavilionului navei. Articolul 3

(1)Nava Ministerului Administraţiei şi Internelor care navighează în apele internaţionale trebuie să respecte convenţiile maritime internaţionale, iar în apele teritoriale ale altor ţări, şi reglementările de navigaţie şi portuare specifice, stabilite de acestea. ...

(2)Navigaţia prin sectoarele de frontieră comună cu alt stat se execută cu respectarea convenţiilor încheiate între statul român şi statul vecin respectiv. ... Articolul 4 Pe timpul cât staţionează sau navighează în apele naţionale navigabile ale României sau în apele internaţionale, navele Ministerului Administraţiei şi Internelor trebuie să aibă la bord toate actele, certificatele şi documentele navei şi ale echipajului, valabile, eliberate de autorităţile competente ale statului sau de organisme recunoscute de respectivele autorităţi. Articolul 5 Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor au drept de poliţie navală pentru aplicarea unor măsuri de constrângere împotriva navelor străine, în baza legislaţiei în vigoare şi a reglementărilor specifice. Dreptul de a aplica măsuri de constrângere se va exercita conform legislaţiei internaţionale şi acordurilor la care România este parte. Articolul 6 Navele care prin proiectare, construcţie şi dotare cu armament şi tehnică sunt destinate să îndeplinească un anumit gen de misiuni alcătuiesc o clasă de nave. Articolul 7 Navele din aceeaşi clasă care au aceleaşi caracteristici tehnico-tactice şi sunt dotate cu acelaşi armament constituie un tip de nave. Articolul 8 La intrarea în serviciu, navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor li se atribuie un număr de înregistrare conform normelor metodologice emise în acest sens şi, după caz, un nume stabilit prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor. Articolul 9 Pavilionul unei nave constituie drapelul acesteia, iar acesta se arborează la locul stabilit prin construcţie atât timp cât nava se găseşte în poziţie armată. Articolul 10

(1)Comandantul navei este singurul care hotărăşte măsurile ce se impun referitoare la conducerea şi siguranţa navei şi a echipajului în diferite situaţii. ...

(2)Pentru situaţiile care nu sunt prevăzute în prezentul regulament, comandantul navei acţionează cu respectarea legislaţiei române şi a tratatelor la care România este parte. ... Articolul 11 Fiecare membru al echipajului răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conform legislaţiei române şi tratatelor la care România este parte. Articolul 12

(1)Orice persoană (indiferent de funcţie şi grad) îmbarcată la bordul unei nave a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi care nu face parte din echipaj este obligată să respecte prevederile prezentului regulament şi nu are dreptul să intervină în desfăşurarea activităţilor şi a serviciului la bord. ...

(2)Şefii (comandanţii) ierarhici ai comandantului navei, pe timpul prezenţei la bordul navei, nu intervin direct în conducerea acesteia, în programul echipajului sau în executarea serviciului, atât timp cât acestea se desfăşoară corect şi în conformitate cu prevederile regulamentare. Toate observaţiile, recomandările şi ordinele cu privire la cele constatate pe navă le adresează numai comandantului navei şi sunt consemnate în jurnalul de bord al navei. ... Articolul 13

(1)Comandantul navei, membrii echipajului şi toate persoanele aflate la bordul navei sunt obligaţi să respecte legislaţia în vigoare cu privire la protecţia mediului. ...

(2)Este interzisă poluarea de orice natură a apelor navigabile şi a atmosferei de deasupra acestora prin orice mod sau mijloace, cum ar fi: deversarea, aruncarea, scufundarea ori degajarea de pe nave, instalaţii plutitoare, submersibile sau fixe, precum şi de către surse aflate pe ţărm a unor substanţe nedegradabile, toxice, radioactive, hidrocarburi, precum şi a altor substanţe nocive, dăunătoare ori periculoase pentru sănătatea oamenilor sau pentru flora şi fauna apelor ori a altor deşeuri sau materiale care pot să producă pagube ţărmului ori să creeze obstacole în calea utilizării legitime a apelor. ...

(3)Fac excepţie de la prevederile alin.

(2)situaţiile când navele, instalaţiile plutitoare sau sursele aflate la ţărm sunt ameninţate de distrugere completă ori pierdere totală sau orice altă situaţie când este pusă în pericol viaţa umană. ...

(4)Pe fiecare navă se implementează un sistem de management al tuturor categoriilor de deşeuri, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ... Articolul 14 La bordul navei pot fi îmbarcate alte persoane, numai cu aprobarea şefului (comandantului) structurii care are în dotare nava sau la ordinul eşaloanelor superioare acesteia, doar dacă acestea sunt apte medical, au cunoştinţe minime de salvare în caz de avarii şi nu depăşesc (prin însumare cu echipajul) numărul completelor de salvare. Articolul 15 Persoanele îmbarcate la bordul unei nave ca specialişti sau tehnicieni sunt trecute în jurnalul de bord, specificându-se calitatea lor şi ordinul în virtutea căruia au fost îmbarcate. Articolul 16 Navele Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate în serviciu pot fi în stare operaţională sau neoperaţională. Articolul 17

(1)Prin navă în stare operaţională se înţelege nava admisă să execute misiuni specifice, conform destinaţiei, şi care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: ...

1. a)este încadrată, conform statului de organizare, cu echipaj specializat şi atestat; ...
2. b)corespunde din punct de vedere tehnic pentru executarea misiunilor specifice; ...
3. c)respectă criteriile operaţionale de eficienţă stabilite pentru clasa sau tipul respectiv de nave. ...

(2)Prin navă aflată în stare neoperaţională se înţelege nava care se află în una dintre situaţiile următoare: ...

1. a)nu este încadrată cu echipaj specializat şi atestat; ...
2. b)are instalaţiile, maşinile şi motoarele care asigură propulsia sau produc o altă acţiune mecanică, mecanismele şi mijloacele necesare transmiterii acestei acţiuni, echipamentele necesare navigaţiei, diferitelor manevre, siguranţei navei, salvării vieţii umane, prevenirii poluării, comunicaţiilor, igienei şi exploatării potrivit destinaţiei navei defecte sau în revizie, iar timpul necesar repunerii în funcţiune depăşeşte 4 ore; ...
3. c)se află în stare de conservare la apă sau pe uscat; ...
4. d)se găseşte în reparaţii, într-un şantier specializat. ... Articolul 18 Starea operaţională a navelor se stabileşte prin ordinul/dispoziţia comandantului/şefului sau înlocuitorului legal al structurii care le are în dotare. Articolul 19 Criteriile operaţionale de eficienţă se stabilesc prin ordinul/dispoziţia comandantului/şefului inspectoratului general/similar, care le are în dotare, pentru fiecare navă. Articolul 20 Pe navă, semnalele se pot transmite prin sonerie, cu sifleea sau prin voce, cu staţia de amplificare şi prin lumini de semnalizare, potrivit anexei nr. 10. Capitolul II Organizarea navei 1. Echipajul Articolul 21

(1)Echipajul*3) unei nave este format din funcţionari publici cu statut special - poliţişti sau militari şi cuprinde ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, agenţi, gradaţi şi soldaţi voluntari, respectiv personal contractual. ... --------- *3) Echipajul navei este format din personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor, care posedă un brevet sau certificat de capacitate şi care îşi desfăşoară activitatea la bordul unei nave înregistrate la Ministerul Administraţiei şi Internelor, conform atribuţiilor şi rolurilor navei, şi face parte permanent sau temporar din statul de organizare al acesteia.

(2)Echipajul asigură siguranţa, conducerea şi menţinerea vitalităţii navei, folosirea armamentului, instalaţiilor şi aparaturii, serviciile la bord şi îndeplinirea misiunilor navei. ...

(3)Persoanele îmbarcate temporar pe navă nu fac parte din echipaj. ... Articolul 22

(1)Conducerea navei revine în exclusivitate comandantului. Primul înlocuitor al comandantului este ofiţerul secund. ...

(2)Când comandantul, din anumite cauze, este pus în situaţia de a nu-şi putea exercita comanda, primul înlocuitor ia provizoriu comanda, făcând menţiunea în jurnalul de bord. ... Articolul 23 Este interzis să lipsească în acelaşi timp de la bord comandantul, primul şi al doilea înlocuitor la comandă, atunci când nava se pregăteşte pentru marş, pe timpul marşului sau al staţionării în afara portului de bazare permanentă. Articolul 24 În cazul în care la bordul unei nave funcţia de comandant nu este încadrată, prin dispoziţie zilnică/ordin de zi, se numeşte prin cumul un poliţist/cadru militar (cu grad corespunzător funcţiei) atestat şi specializat în comanda unei nave de acelaşi tip. Articolul 25 Personalul îmbarcat pe navă pentru a face parte din echipaj va fi înscris în jurnalul de bord al navei, în rolurile navei şi va îndeplini atribuţiile generale şi specifice bordului. Articolul 26 Pentru fiecare membru al echipajului se prevăd înlocuitori stabiliţi prin rolurile navei. Articolul 27 Prin dispoziţie zilnică/ordin de zi, şeful/comandantul structurii care are în dotare nava poate dispune/ordona folosirea acesteia de către alte echipaje atestate şi specializate pentru clasa sau tipul respectiv, cu respectarea regulilor de predare-primire, întreţinere şi exploatare. Aceste echipaje sunt împuternicite cu toată autoritatea şi responsabilităţile atribuite de funcţiile pe care le exercită. Articolul 28 Când numărul personalului încadrat este mai mic decât numărul de funcţii prevăzute în stat, se pot numi prin cumul înlocuitori, specializaţi pentru funcţiile respective, fără ca un membru al echipajului să exercite prin cumul mai mult de încă o funcţie. 2. Echipajul minim de siguranţă Articolul 29

(1)La navele Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate în serviciu se vor stabili echipaje minime de siguranţă. ...

(2)Echipajul minim de siguranţă este parte integrantă a echipajului unei nave şi este stabilit pentru fiecare navă, pe toată perioada cât aceasta se află în exploatare, astfel încât în orice moment să fie asigurate siguranţa şi securitatea acesteia, respectiv protecţia mediului. ...

(3)În cursul navigaţiei, acesta se află la bord şi îndeplineşte activităţile ce îi revin prin rolurile navei. ... Articolul 30

(1)Dimensiunea şi componenţa obligatorie a echipajelor minime de siguranţă la navele din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt prevăzute în anexa nr. 1. ...

(2)Pentru navele care vor intra ulterior în dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi la cele aflate în dotare modificarea echipajului minim de siguranţă se face, în condiţiile prezentului regulament, la propunerea inspectoratului general/similar al structurii deţinătoare, cu avizul Direcţiei generale management operaţional şi al Direcţiei logistice din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor. ...

(3)Echipajele minime de siguranţă pot fi suplimentate temporar, prin dispoziţii ale inspectoratelor generale/similare, în funcţie de/şi pentru situaţii de navigaţie deosebite. ... Articolul 31

(1)Se interzice orice deplasare a navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor dacă la bordul acestora nu se află echipajul minim de siguranţă, stabilit strict în condiţiile prezentului regulament. ...

(2)Pentru îndeplinirea misiunilor specifice se interzice deplasarea sau folosirea în orice alt mod a navelor Ministerului Administraţiei şi Internelor dacă la bordul acestora se află numai echipajul minim de siguranţă. ... 3. Principii de organizare a navei Articolul 32 Pentru îndeplinirea atribuţiilor generale şi specifice, asigurarea conducerii şi siguranţei navei, exploatarea eficientă a tehnicii, mijloacelor, armamentului şi a echipamentelor aflate în dotarea navei, echipajul se repartizează conform specializării şi atestării, pe componente de specialitate. Articolul 33

(1)Componentele de specialitate se stabilesc în funcţie de clasa şi tipul navei. ...

(2)Componentele de specialitate ale navei sunt: ...

1. a)componenta de specialitate navigaţie (CSN); ...
2. b)componenta de specialitate armament (CSA); ...
3. c)componenta de specialitate comunicaţii şi observare (CSC); ...
4. d)componenta de specialitate electromecanică (CSE); ...
5. e)alte componente stabilite în funcţie de particularităţile constructive ale navei şi misiunile specifice care pot fi îndeplinite. ... 4. Organizarea navei pentru misiuni specifice şi pentru activitatea curentă Articolul 34 Prin organizarea navei pentru misiuni specifice se înţelege stabilirea postului de comandă, a posturilor aferente componentelor de specialitate (posturi de coordonare şi de execuţie), a rolului fiecărui membru al echipajului, precum şi repartizarea echipajului pe fiecare post din cadrul componentelor de specialitate, în raport cu armamentul, instalaţiile, aparatura şi mijloacele de care dispune nava şi de încadrarea acesteia cu personal. Articolul 35 Organizarea pentru activitatea curentă a navei reprezintă repartizarea echipajului pe posturi, armamente, instalaţii, mecanisme, aparate şi compartimente, în scopul întreţinerii şi folosirii acestora conform specificaţiilor tehnice şi manualelor de operare a tehnicii, în diferite activităţi, altele decât cele pentru misiune. Articolul 36 În funcţie de rolurile navei, comandantul navei poate dispune constituirea de echipe formate din membrii echipajului (echipa de vitalitate, de control şi abordaj, de acordare a asistenţei tehnice, de pază şi securitate a navei etc.). Articolul 37 Structura de bază a navei este postul de execuţie (PE). Acesta este condus de şeful postului de coordonare. Sarcinile postului pot fi îndeplinite de unul sau mai mulţi membri ai echipajului. Articolul 38 Fiecare post de execuţie trebuie să aibă asigurată legătura cu posturile de coordonare şi cu cel de comandă. Articolul 39 Postul de coordonare (P.Co.) este locul de pe navă prevăzut cu mijloacele necesare, de unde şeful componentei de specialitate conduce posturile de execuţie pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice. Articolul 40 Postul de comandă (PC) este locul de unde comandantul conduce nava pe timpul îndeplinirii misiunilor şi în activitatea curentă. El trebuie să fie dotat cu mijloace pentru primirea informaţiilor, analiza şi interpretarea acestora, pentru conducerea activităţilor curente şi misiunilor specifice. Articolul 41 Navele pot avea şi un post de comandă de rezervă (P.C.Rz.) (dacă constructiv au dotarea necesară). Articolul 42 Fiecare post are o denumire şi un număr de ordine. Numerotarea posturilor de la nave se face în cadrul fiecărei componente de specialitate în ordine numerică, de la prova la pupa, de sus în jos şi de la tribord la babord. Articolul 43 Pentru o marcare cât mai corectă a posturilor navei se întocmeşte schema cu dispunerea acestora, care trebuie să fie precizată în "Registrul cu roluri". Articolul 44 Pe baza funcţiei pe care o îndeplineşte în cadrul postului, fiecărui membru al echipajului i se atribuie o serie (mai puţin ofiţerilor). Articolul 45 Seria reprezintă un grup de litere şi cifre cu ajutorul cărora se stabileşte componenta de specialitate, postul (coordonare sau execuţie) unde este repartizat fiecare membru al echipajului şi din ce schimb face parte. Articolul 46 Seria se compune din 3 părţi:
6. a)prima parte este formată dintr-o literă (grup de litere) care arată componenta de specialitate; ...
7. b)partea a doua, formată din una sau două cifre, indică numărul postului din cadrul componentei de specialitate; ...
8. c)partea a treia este formată din una sau două cifre şi arată schimbul şi ordinea intrării în serviciu. Cifrele impare (1, 3, 5...) indică schimbul 1, iar cifrele pare (2, 4, 6....) indică schimbul 2. ... Articolul 47 Personalul îmbarcat temporar este repartizat la posturi, fie ca dubluri la anumite funcţii, fie ca înlocuitori ai celor ce lipsesc. Acestui personal i se atribuie o serie care are cifra zero în faţa primei grupe de litere. 5. Rolurile navei Articolul 48 La intrarea în serviciu a unei nave se întocmesc rolurile navei, conform anexei nr. 2. Rolurile reprezintă documente organizatorice interne ale navei în care sunt prevăzute toate atribuţiile şi obligaţiile pe care le are de îndeplinit fiecare membru al echipajului pe timpul executării diferitelor activităţi. Articolul 49

(1)Rolurile navei se stabilesc în funcţie de clasa şi tipul navei. La navele de aceeaşi clasă şi acelaşi tip se întocmesc roluri identice. ...

(2)Rolurile navei se împart în: roluri pentru misiuni şi roluri pentru activitatea curentă. ... Articolul 50

(1)Rolurile sunt întocmite de şefii componentelor de specialitate, sub conducerea comandantului/ofiţerului secund. ...

(2)La întocmirea rolurilor aceştia vor ţine cont şi de unele modificări ce survin din punctul de vedere al dotării cu mijloace de misiune şi tehnică, precum şi al amplasării acestora. ...

(3)Rolurile se aprobă de către şeful/comandantul fiecărei structuri care are în dotare nave. ... Articolul 51 Rolurile de misiune sunt următoarele:

1. a)rolul de acţiune este documentul de bază care stabileşte organizarea navei şi cuprinde: ... - schema dispunerii la bord a posturilor; - tabelul nominal cu încadrarea numerică a posturilor; - tabelul cu încadrarea funcţiilor şi repartizarea echipajului; - schema organizării conducerii navei pe timpul misiunilor; - schema observărilor şi apărărilor navei; - îndatoririle fiecărui membru al echipajului pe timpul misiunilor;
2. b)rolul pentru vitalitatea navei, cu schema dispunerii şi numerotării gurilor de incendiu, a stingătoarelor, a instalaţiei de stingere a incendiului şi a dispunerii compartimentelor etanşe şi mijloacelor pentru legăturile interioare; ...
3. c)rolul pentru remorcaj; ...
4. d)rolul pentru ajutorarea unei nave sau aeronave avariate pe mare sau fluviu; ...
5. e)rolul pentru abandonarea navei şi repartizarea echipajului pe ambarcaţiuni şi mijloace de salvare; ...
6. f)alte roluri, specifice misiunilor executate de diferite tipuri de nave. ... Articolul 52 Rolurile pentru activităţi curente sunt:
7. a)rolul pentru responsabilităţi, prin care fiecărui membru al echipajului i se repartizează armamentul, instalaţiile, aparatura, încăperile şi compartimentele navei pentru a fi întreţinute; ...
8. b)rolul pentru verificarea funcţionării tehnicii; ...
9. c)rolul pentru îmbarcarea combustibilului; ...
10. d)rolul pentru îmbarcarea, dispunerea, transportul şi debarcarea subunităţilor şi a materialelor; ...
11. e)rolul pentru manevra navei; ...
12. f)rolul pentru salvarea oamenilor căzuţi în apă; ...
13. g)rolul la poluare; ...
14. h)alte roluri, specifice diferitelor tipuri de nave. ... Articolul 53 Toate rolurile navei se constituie în "Registrul de roluri", care se păstrează la ofiţerul secund al navei. Articolul 54 Ofiţerul secund are obligaţia de a ţine la zi rolurile navei din punct de vedere al schimbărilor care survin în rândul echipajului. La navele care nu au ofiţer secund, această obligaţie revine comandantului navei. Articolul 55 Şefii componentelor de specialitate au obligaţia de a avea extrase din rolurile navei. Articolul 56 Fiecărui membru al echipajului i se înmânează, pe bază de semnătură, atribuţiile ce îi revin din toate rolurile. Capitolul III Îndatoririle personalului îmbarcat 1. Îndatoririle generale ale personalului îmbarcat Articolul 57 Fiecare membru al echipajului unei nave trebuie să aibă simţul onoarei şi demnităţii personale, să apere nava şi onoarea pavilionului ei. Articolul 58 Fiecare membru al echipajului are următoarele îndatoriri generale:
15. a)să cunoască şi să respecte prevederile legislaţiei române şi ale tratatelor la care România este parte; ...
16. b)să fie sincer, cinstit, corect şi să dea dovadă de simţul răspunderii faptelor personale; ...
17. c)în activitatea pe care o desfăşoară la bord, să dea dovadă de camaraderie, solidaritate şi respect reciproc în relaţiile cu ceilalţi membri ai echipajului; ...
18. d)să cunoască şi să fie în măsură să acţioneze conform atribuţiilor ce îi revin potrivit rolurilor navei; ...
19. e)să se instruiască continuu pentru însuşirea cunoştinţelor de specialitate, pentru mânuirea şi întreţinerea armamentului şi tehnicii de la bord; ...
20. f)să îşi sporească cunoştinţele şi deprinderile marinăreşti, să îşi formeze o bună rezistenţă fizică, stăpânire de sine şi tărie morală; ...
21. g)să manifeste dragoste faţă de navă, să lupte pentru menţinerea vitalităţii navei şi să nu o abandoneze decât la ordinul comandantului; ...
22. h)să fie disciplinat, să manifeste iniţiativă în executarea ordinelor/dispoziţiilor, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi în serviciul de zi, să contribuie la întărirea ordinii şi disciplinei la bord; ...
23. i)să nu părăsească fără ordin sau înainte de a fi schimbat postul sau serviciul în care a fost numit. ... Articolul 59 Tot personalul îmbarcat răspunde de gestionarea, întreţinerea şi funcţionarea tehnicii pe care o are în primire, în conformitate cu rolurile navei, pentru exploatarea şi folosirea în misiune a acesteia. 2. Îndatoririle generale ale comandanţilor şi şefilor componentelor de specialitate de pe navă Articolul 60 Orice comandant (şef) este răspunzător de consecinţele ordinelor/dispoziţiilor pe care le dă. Articolul 61 Fiecare comandant (şef) trebuie să se impună în faţa subordonaţilor nu numai prin autoritatea funcţiei şi a gradului său, ci mai ales prin competenţă profesională, nivel de cunoştinţe, mod de lucru şi exemplu personal. Articolul 62 Orice comandant (şef) trebuie să lase subordonaţilor săi iniţiativa în executarea ordinelor şi în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi să intervină prompt numai când constată că sunt încălcate prevederile legislaţiei române sau ale tratatelor la care România este parte. 3. Comandantul navei 3.1. Îndatoriri generale Articolul 63 Comandantului navei i se încredinţează nava şi echipajul. El poartă, în toate împrejurările, răspunderea deplină cu privire la conducerea şi siguranţa acestora şi reprezintă nava pe care o comandă. Articolul 64

(1)Comandantului navei i se subordonează întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe nava sa, excepţie făcând şefii săi ierarhici. ...

(2)În cazul în care, pentru o perioadă de timp, nava pe care o comandă face parte dintr-o grupare temporar constituită, atunci el se subordonează din punct de vedere operativ comandantului (şefului) grupării. ... Articolul 65 Principala sarcină a comandantului este pregătirea navei şi a echipajului în vederea îndeplinirii misiunilor, scop în care el răspunde de:

1. a)starea operaţională a navei; ...
2. b)folosirea corectă a armamentului, tehnicii şi instalaţiilor; ...
3. c)asigurarea siguranţei şi securităţii navei; ...
4. d)conducerea echipajului şi a navei; ...
5. e)activitatea logistică. ... Articolul 66 Comandantul navei este obligat să cunoască nava pe care o comandă: caracteristicile tehnico-tactice; calităţile nautice şi manevriere; dotarea cu armament, tehnică, echipamente şi instalaţii, performanţele şi limitele operaţionale ale acestora. Articolul 67 Comandantul este obligat să cunoască şi să aplice prevederile legislaţiei române şi ale tratatelor la care România este parte şi care reglementează regimul juridic al mării teritoriale, zonei contigue, zonei economice exclusive, al apelor de frontieră ale României, al mării libere şi al zonelor în care navighează. Articolul 68 Comandantul este obligat:
6. a)să ia măsuri astfel încât tehnica, instalaţiile şi armamentul să se găsească în permanenţă în stare de funcţionare; ...
7. b)nava să aibă plinurile de muniţii, carburanţi, lubrifianţi, apă, alimente, piese de schimb, echipament şi cazarmament asigurate conform normelor; pregătirea de misiune a echipajului să corespundă cerinţelor pentru îndeplinirea misiunilor, iar starea de sănătate, morală şi disciplinară a acestuia să fie bună; ...
8. c)să conducă determinarea datelor evolutive ale navei, erorilor aparaturii şi instrumentelor de navigaţie; ...
9. d)să menţină nava pregătită pentru îndeplinirea misiunilor specifice; ...
10. e)să organizeze pregătirea pentru misiune a întregului echipaj şi să conducă exerciţiile generale pe navă şi şedinţele demonstrative; ...
11. f)să verifice păstrarea în condiţii de securitate a tehnicii de misiune, armamentului, muniţiei şi a celorlalte bunuri materiale aflate la bord, precum şi starea în care se găsesc acestea; ...
12. g)să supravegheze direct toate lucrările care ar putea influenţa stabilitatea navei; ...
13. h)să ia măsuri ca toate avariile şi incidentele survenite la navă să fie remediate imediat şi pe cât posibil cu mijloacele bordului; ...
14. i)să urmărească ţinerea la zi a jurnalelor de bord, de maşini, precum şi a altor jurnale şi documente ale navei; ...
15. j)să controleze periodic modul de păstrare, evidenţa şi manipularea documentelor clasificate; ...
16. k)să ia măsuri pentru a feri nava de naufragiu, coliziune, incendiu, pentru respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă prevăzute în regulamente şi instrucţiuni, în scopul prevenirii accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale; ...
17. l)să urmărească respectarea prevederilor din legislaţia privind protecţia mediului. ... Articolul 69 Comandantul trebuie să fie ferm şi hotărât în luarea celor mai judicioase măsuri pentru a preîntâmpina orice acţiune care ar prejudicia capacitatea de misiune şi siguranţa navei. În diferite situaţii, care nu sunt prevăzute de legi, regulamente sau ordine/dispoziţii superioare, comandantul navei trebuie să acţioneze din iniţiativă proprie, după situaţie, fără teama de a-şi angaja răspunderea, în conformitate cu o bună practică marinărească. Articolul 70 Comandantului navei îi este interzis să ordone schimbări sau modificări în starea de fixaţie ori a proiectului de construcţie a navei, fără aprobarea organelor competente. Articolul 71 În activitatea curentă, comandantul navei are următoarele îndatoriri:
18. a)înainte de ridicarea pavilionului primeşte: ... - de la ofiţerul secund, raportul asupra situaţiei navei şi a componentelor de specialitate; - de la ofiţerul de cart, raportul despre serviciul la bord şi evenimentele petrecute; - de la şeful componentei de specialitate navigaţie, date şi consideraţii asupra stării hidrometeorologice;
19. b)controlează nava sau cel puţin anumite compartimente ale acesteia; ...
20. c)verifică respectarea ţinutei ordonate la bord, precum şi desfăşurarea programului; ...
21. d)urmăreşte menţinerea ordinii portuare şi respectarea măsurilor pentru prevenirea poluării mediului; ...
22. e)verifică jurnalele de bord şi de maşini; ...
23. f)întâmpină personal şefii ierarhici sosiţi la navă. ... 3.2. Îndatoririle comandantului la primirea şi predarea navei Articolul 72

(1)Comandantul de navă execută personal predarea/primirea navei, în prezenţa unui şef ierarhic. La predarea/primirea navei se constituie o comisie care verifică starea corpului navei, compartimentele, instalaţiile, existenţa armamentului, muniţiilor şi situaţia componentelor de specialitate. Comisia întocmeşte un act de constatare care se anexează la actul de predare/primire, ce va fi semnat de comandantul care predă, comandantul care primeşte şi membrii comisiei. În actul de predare/primire se menţionează: efectivul control şi prezent; concluzii generale despre starea operaţională, nivelul de pregătire al echipajului, starea morală, starea disciplinară şi starea de sănătate; starea armamentului, tehnicii, aparaturii, instalaţiilor şi a altor materiale; starea navei. ...

(2)Şefii componentelor de specialitate anexează la actul de predare/primire a navei raportul privind starea componentei de specialitate, în care se arată: cantităţile ce rezultă din documente, existentul real, starea de funcţionare şi întreţinere. ... Articolul 73 Noul comandant trebuie să verifice concordanţa dintre datele înscrise în formularul navei şi datele rezultate din actul de predare/primire. Totodată, el trebuie să se informeze asupra datelor referitoare la flotabilitate şi să verifice existenţa şi starea mijloacelor de vitalitate. Articolul 74 Predarea/primirea navei şi preluarea funcţiei de către noul comandant se înscriu în jurnalul de bord. Articolul 75 Când ia în primire nava, noul comandant este obligat să verifice prin ieşire pe mare (fluviu) calităţile nautice ale navei, nivelul de pregătire al echipajului, funcţionarea armamentului şi tehnicii. Articolul 76 În prezenţa vechiului comandant, comandantul care primeşte funcţia controlează şi primeşte următoarele documente:

1. a)formularul tactic-operaţional al navei, actualizat; ...
2. b)jurnalul de bord; ...
3. c)documentele de conducere a navei. ... 4. Comandantul de şalupă (ambarcaţiune) Articolul 77 Comandantului şalupei (ambarcaţiunii) i se încredinţează nava şi echipajul acesteia. El poartă, în toate împrejurările, răspunderea deplină cu privire la conducerea şi siguranţa acestora. Articolul 78 Comandantului şalupei (ambarcaţiunii) i se subordonează întregul echipaj şi persoanele îmbarcate temporar pe nava sa, cu excepţia şefilor lui. Articolul 79 Comandantul şalupei (ambarcaţiunii) este obligat să stea la cârmă şi să conducă personal nava. Articolul 80 Comandantul şalupei (ambarcaţiunii) răspunde de:
4. a)menţinerea şalupei în starea de pregătire pentru misiunile ordonate, cu plinurile de carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb şi echipament de protecţie asigurate conform normelor; ...
5. b)păstrarea în condiţii de securitate a armamentului, muniţiei, tehnicii de misiune şi a celorlalte bunuri materiale de la bord; ...
6. c)supravegherea lucrărilor care ar putea influenţa stabilitatea şalupei; ...
7. d)luarea măsurilor ca toate avariile şi incidentele survenite la şalupă să fie remediate imediat şi pentru a feri şalupă de naufragiu sau incendiu; ...
8. e)respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă prevăzute în regulamente şi instrucţiuni; ...
9. f)urmărirea respectării prevederilor privind legislaţia de protecţie a mediului. ... 5. Ofiţerul secund Articolul 81 Ofiţerul secund este primul înlocuitor al comandantului şi trebuie să fie în orice moment în măsură să îl înlocuiască, sens în care este obligat:
10. a)să cunoască nava şi datele ei tehnico-tactice, să o poată conduce şi să ştie să folosească armamentul şi tehnica de la bord în misiune; ...
11. b)să informeze permanent despre ordinele şi dispoziţiile primite de comandant de la eşaloanele superioare; ...
12. c)să se informeze despre intenţiile comandantului referitoare la problemele de serviciu. ... Articolul 82 Ofiţerul secund răspunde de:
13. a)organizarea pregătirii pentru misiune a navei şi a echipajului; ...
14. b)organizarea activităţii curente la bord, întocmirea şi actualizarea rolurilor; ...
15. c)desfăşurarea orarului zilnic al echipajului şi a programului de pregătire pentru misiune; ...
16. d)pregătirea navei pentru marş sau misiune; ...
17. e)organizarea legăturilor interioare şi exterioare ale navei; ...
18. f)organizarea pregătirii echipajului în acţiunile pentru menţinerea vitalităţii navei; ...
19. g)asigurarea navei cu documentele şi materialele necesare pentru misiune; ...
20. h)întocmirea, împreună cu şefii componentelor de specialitate, a rolurilor pentru activitatea curentă şi ţinerea lor la zi; ...
21. i)menţinerea ordinii interioare şi a curăţeniei pe navă (bordaj, pereţi, suprastructuri, arboradă); ...
22. j)starea şi întreţinerea şalupelor, bărcilor, instalaţiilor de ancorare, instalaţiilor de "ţin-te bine" şi a balustradelor, instalaţiilor de remorcaj şi ridicare, pregătirea acestora pentru marş şi amararea lor; ...
23. k)existenţa şi starea completelor de vitalitate, a mijloacelor de salvare individuale şi colective, completarea acestora, precum şi pregătirea echipajului pentru întrebuinţarea lor. ... Articolul 83 Ofiţerul secund al navei este obligat:
24. a)să controleze starea de pregătire a componentelor de specialitate şi a echipajului; ...
25. b)să verifice şi să ia măsuri cu privire la organizarea activităţii de observare la ancoră şi în marş; ...
26. c)să asigure transmiterea către echipaj a ordinelor comandantului navei şi să controleze îndeplinirea lor; ...
27. d)să verifice periodic evidenţa, modul de depozitare, conservare şi întreţinere a armamentului şi muniţiei, să raporteze comandantului navei constatările; ...
28. e)să pretindă de la şefii componentelor de specialitate respectarea cu stricteţe a măsurilor de siguranţă pe timpul îmbarcării şi debarcării materialelor inflamabile şi explozive; ...
29. f)cu aprobarea comandantului navei, să execute exerciţii generale sau parţiale de folosire a mijloacelor de salvare în caz de abandon; ...
30. g)să primească reclamaţiile şi propunerile echipajului şi să le prezinte comandantului; ...
31. h)să conducă personal lucrările la bord, lucrările în afara bordajului, curăţenia navei, precum şi şedinţele de înot; ...
32. i)să organizeze piturarea navei, precum şi alte lucrări legate de menţinerea curăţeniei pe navă; ...
33. j)să stabilească locurile de fumat pe navă şi locurile unde pot sta în timpul liber efectivele; ...
34. k)să ia măsuri pentru respectarea de către toate persoanele aflate la bordul navei a prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă şi al protecţiei mediului; ...
35. l)să cunoască permanent starea de funcţionare şi existenţa materialelor, a instalaţiilor de stins incendiul, a valvelor de inundare a magaziilor, a instalaţiilor de golire a santinelor, precum şi starea porţilor etanşe; ...
36. m)să conducă activităţile pentru vitalitatea navei; ...
37. n)să planifice şi să ţină evidenţa executării serviciului de zi de către echipaj. ... Articolul 84 În timpul misiunilor, ofiţerul secund se găseşte în postul de comandă, unde trebuie să facă propuneri şi să pregătească comandantului toate datele necesare pentru luarea hotărârii. Articolul 85 Ofiţerul secund este obligat să studieze din timp, împreună cu comandantul navei şi cu şeful componentei electromecanic, cazurile tipice de avarii grave legate de pierderea flotabilităţii sau stabilităţii navei şi să stabilească variante corespunzătoare pentru menţinerea acesteia. Articolul 86 În caz de naufragiu sau în orice împrejurare în care nava este în pericol, când comandantul a hotărât abandonarea acesteia, ofiţerul secund se îngrijeşte de salvarea documentelor şi conduce îmbarcarea în ordine a echipajului pe mijloacele de salvare, conform rolului; de asemenea, se îngrijeşte de salvarea altor materiale dinainte stabilite. Părăseşte nava odată cu comandantul, dacă nu a primit alt ordin. Articolul 87 În cazul absenţei comandantului, ofiţerul secund preia comanda navei, îndeplinind în acelaşi timp şi atribuţiile sale directe. Articolul 88 În activitatea curentă, ofiţerul secund are următoarele îndatoriri:
38. a)să execute controale pe navă privind: ordinea şi curăţenia la bord, respectarea regulilor de comportare la bord, respectarea programului ordonat, starea corpului navei, încăperilor, armamentului, muniţiei şi tehnicii; ...
39. b)să prezinte comandantului navei, înainte de ridicarea pavilionului, raportul asupra situaţiei navei, componentelor de specialitate, precum şi alte informaţii în legătură cu situaţia operaţională; ...
40. c)să primească înainte de terminarea programului rapoarte de la şefii componentelor de specialitate asupra situaţiei serviciilor respective şi asupra stadiului pregătirii pentru misiune, pe care le raportează comandantului navei; ...
41. d)să aducă la cunoştinţa membrilor echipajului alte ordine, precum şi activităţile pentru ziua următoare. ... Articolul 89 Când nava se află la ancoră, la coborârea pavilionului şi ori de câte ori vremea se înrăutăţeşte, ofiţerul secund ia măsuri ca bărcile şi şalupele să fie ridicate la posturi. Articolul 90 Ofiţerul secund verifică executarea ordinelor privitoare la închiderea şi deschiderea hublourilor şi porţilor etanşe. Articolul 91 Când nava se află la cheu, la ancoră sau la geamandură, ofiţerul secund verifică legăturile navei şi starea ancorelor. În caz de vreme rea, ordonă dublarea legăturilor şi pregătirea ancorei pentru fundarisit. Articolul 92 Înainte de manevra de intrare în port şi legare la cheu, verifică pregătirea ancorelor, parâmelor pentru legare, bandulele, barca de serviciu şi ţinuta navei. În cazul acostării în alt loc, situat în afara perimetrului destinat navelor, ia măsuri pentru paza şi siguranţa navei. 6. Îndatoririle generale ale şefilor componentelor de specialitate Articolul 93 Şefii componentelor de specialitate se subordonează comandantului navei, iar pe linie de ordine interioară, ofiţerului secund. Articolul 94 Şeful componentei de specialitate este şef al întregului efectiv al componentei pe care o comandă şi răspunde de starea de pregătire pentru misiune a acesteia. Articolul 95 Şeful componentei de specialitate conduce activitatea de verificare a funcţionării şi exploatării aparaturii şi tehnicii pe care le are în primire. Articolul 96 Şeful componentei de specialitate este obligat:
42. a)să cunoască organizarea componentei pe care o comandă; ...
43. b)să menţină legătura cu postul de comandă; ...
44. c)să urmărească existenţa şi starea de funcţionare corectă a mijloacelor din dotare, a rezervei de alimente, apă de băut şi medicamente pentru caz de avarii, de salvare individuală şi colectivă, a materialelor de vitalitate din dotare; ... Articolul 97

(1)Pe timpul pregătirii pentru marş, şeful componentei de specialitate verifică personal: ...

1. a)funcţionarea corectă a mijloacelor din dotare; ...
2. b)sistemele de iluminare, existenţa aparatelor individuale de salvare şi a materialelor de vitalitate; ...
3. c)funcţionarea corectă a aparatelor existente în compartiment; ...
4. d)rezerva de alimente, apă de băut, medicamente, echipament de protecţie şi cazarmament pentru caz de avarie; ...
5. e)modul de amarare a obiectelor. ...

(2)Despre rezultatul verificării raportează ofiţerului secund. ... 7. Şeful de echipaj Articolul 98 Şeful de echipaj se subordonează nemijlocit ofiţerului secund şi are funcţia cea mai mare în raport cu ceilalţi marinari. El este ajutorul acestuia în ceea ce priveşte menţinerea curăţeniei şi aspectului marinăresc al navei, conducerea şi supravegherea lucrărilor pe întreaga navă, pregătirea marinărească a echipajului. Articolul 99 Şeful de echipaj răspunde de:

1. a)punţi, suprastructuri, bordajul exterior, arboradă şi greement, bigi, gruiuri, cavaleţi, schele, scări şi balustrade; ...
2. b)instalaţiile de ancorare; ...
3. c)instalaţiile de legare şi remorcare; ...
4. d)instalaţiile pentru manevra greutăţilor; ...
5. e)încăperile de folosinţă comună (careuri, cazărmi, spălătoare, closete şi culoare); ...
6. f)mijloacele de salvare individuale şi colective. ... Articolul 100 Şeful de echipaj trebuie să cunoască:
7. a)Regulamentul internaţional pentru prevenirea abordajelor pe mare (Regulamentul navigaţiei pe Dunăre)*4), regulile de semnalizare, regulile de folosire a compasurilor pentru ambarcaţiuni, metode şi procedee de lucru pe hartă, normele de securitate şi sănătate în muncă la bord, instrucţiunile pentru menţinerea vitalităţii navei; ... -------- *4) În continuare se vor folosi abrevierile R.I.P.A.M., respectiv R.N.D. de folosire a mijloacelor de salvare şi repartizarea pe mijloace colective de salvare;
8. b)compartimentajul navei, caracteristicile tehnico-tactice de bază ale acesteia, mijloacele împotriva incendiilor şi a gurilor de apă; ...
9. c)instalaţiile de punte, mijloacele şi materialele de salvare şi modul de folosire a acestora; ...
10. d)regulile de folosire şi exploatare a ambarcaţiunilor; ...
11. e)conducerea şi manevra ambarcaţiunilor cu rame, vele şi motor; ...
12. f)normele privind cazarea echipajului şi condiţiile de trai la bord; ...
13. g)particularităţile instalaţiilor de ridicare a greutăţilor de pe navă, parâmele, macaralele, manevrele curente, calităţile lor cu privire la rezistenţa-limită şi utilizarea în diferite cazuri; ...
14. h)regulile şi metodologia de executare a lucrărilor de întreţinere a navei şi instalaţiilor de punte, precum şi a lucrărilor de matelotaj. ... Articolul 101 Şeful de echipaj este obligat:
15. a)să conducă personal lucrările pentru: curăţenia şi întreţinerea navei; îmbarcarea şi debarcarea greutăţilor şi ambarcaţiunilor la (de
16. la)bord cu instalaţiile de ridicare, luând măsurile necesare pentru securitate şi sănătate în muncă (dacă nu sunt roluri specifice pentru această activitate); ...
17. b)să ia măsuri pentru verificarea parâmelor, a lanţurilor de ancoră şi a instalaţiilor de ridicat, pentru a nu fi folosite în cazul deteriorării acestora sau peste limita lor de rezistenţă; să ţină evidenţa şi să respecte termenele stabilite prin instrucţiuni pentru verificarea şi întreţinerea lor; ...
18. c)să înlocuiască la timp parâmele din greement şi parâmele instalaţiilor de ridicare (bigi, palancuri, macarale) care au devenit inutilizabile sau care au împlinit termenul de serviciu; ...
19. d)să urmărească exploatarea, păstrarea şi întreţinerea materialelor şi instalaţiilor de punte şi să ia măsuri pentru repararea la timp a mecanismelor defecte; ...
20. e)să conducă personal manevra de coborâre şi ridicare a ambarcaţiunilor, să verifice şi să asigure toate materialele din inventarul acestora; ...
21. f)să ia măsuri pentru ca ancorele, lanţurile de ancoră şi toate mecanismele de punte să fie în bună stare şi gata de întrebuinţare; să supravegheze ca lanţurile să fie aranjate corect şi capetele lor să fie asigurate în puţul lanţului; ...
22. g)să execute controlul lanţurilor de ancoră, să pitureze la timp şi să marcheze lanţurile, să verifice dacă cheile de împreunare şi podurile zalelor sunt în bună stare; ...
23. h)să instruiască echipajul pentru formarea deprinderilor marinăreşti, urmărind cunoaşterea nodurilor, a greementului, a lucrărilor de matelotaj şi de întreţinere a corpului navei, a punţilor, santinelor, a ambarcaţiunilor, precum şi cunoaşterea regulilor de comportare la bord; ...
24. i)să controleze, înainte de plecarea navei în marş, amararea ambarcaţiunilor, plutelor de salvare, precum şi a obiectelor pe punte, în magaziile de materiale, în cazărmi şi careuri, închiderea hublourilor şi porţilor etanşe, starea şi existenţa la posturi a mijloacelor de salvare; ...
25. j)să asigure la timp materialele pentru manevra de acostare sau remorcaj, să le repartizeze la posturile de manevră şi să ajute ofiţerul secund pe timpul acostării, ancorării şi remorcajului; ...
26. k)la fundarisirea şi virarea ancorei (acostare şi plecare de la cheu sau geamandură), să se găsească pe teugă (la prova) şi să conducă toate operaţiunile legate de manevrele respective; ...
27. l)după ce nava a acostat, să conducă activitatea de legare definitivă a navei la cheu; ...
28. m)să controleze zilnic (indiferent dacă nava este la ancoră, geamandură sau cheu) legăturile, lanţul ancorei, starea bordajului şi ordinea în jurul navei; ...
29. n)să ţină în stare de curăţenie ambarcaţiunile navei şi inventarul acestora, să ajusteze ramele, să pună la posturile lor obiectele de inventar ale ambarcaţiunilor; ...
30. o)să organizeze şi să coordoneze activităţile la lucrările efectuate cu întregul echipaj; ...
31. p)să urmărească starea de întreţinere a santinelor compartimentelor de care răspunde, a coferdamurilor şi să raporteze ofiţerului secund neregulile constatate; ...
32. r)să ia zilnic măsuri pentru menţinerea ordinii interioare în compartimentele de locuit, în spălătoare, pe punţi şi suprastructuri, în arboradă şi pe scările exterioare; ...
33. s)să afişeze în cabine şi în cazărmi extrase din regulile la bordul navei, semnificaţia semnalelor ce se dau pe navă, modul ... ş) să efectueze controale în cabinele şi cazărmile pasagerilor, după debarcarea acestora, pentru a constata starea şi inventarul lor; ...
34. t)să verifice personal existentul şi evidenţa materialelor pe care le are în primire, să stabilească lipsurile şi alte pagube produse de echipaj şi să le raporteze ofiţerului secund; ... ţ) să urmărească respectarea de către echipaj a regulilor de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire a avariilor; ...
35. u)să întocmească inventarele încăperilor navei şi să predea materialele persoanelor care le utilizează. ... Articolul 102 Pe timpul cât şeful de echipaj lipseşte de la bord, pentru îndeplinirea atribuţiilor acestuia, comandantul navei numeşte unul dintre membrii echipajului de la bord cu o bună pregătire şi practică marinărească. 8. Şeful mecanic Articolul 103 Şeful mecanic se subordonează nemijlocit comandantului navei sau secundului când acesta lipseşte, fiind şeful personalului de la maşini, instalaţii electrice ori alte asemenea instalaţii de pe navă. Indicaţiile şi dispoziţiile acestuia, în problemele de exploatare tehnică, sunt obligatorii pentru toţi membrii echipajului navei. Articolul 104 Pe timpul manevrelor cu nava şi ori de câte ori situaţia impune, postul şefului mecanic este în compartimentul maşini sau la postul de comandă. Articolul 105 Şeful mecanic este obligat în permanenţă să ţină la curent pe comandantul navei despre orice eveniment ivit la maşini care ar avea influenţe asupra navigaţiei sau siguranţei navei. Articolul 106 Şeful mecanic are în primire:
36. a)maşinile de propulsie, de stins incendii, cele auxiliare, tubulatura de drenaj, tancurile, sculele şi piesele de schimb, precum şi instalaţia electrică de la bord; ...
37. b)documentaţia tehnică şi instrucţiunile tehnice de exploatare-întreţinere referitoare la maşinile, instalaţiile şi aparatura navei. ... Articolul 107 Şeful mecanic răspunde de:
38. a)pregătirea şi conducerea serviciului maşini în scopul asigurării propulsiei navei în navigaţie şi asigurarea utilităţilor necesare navei şi echipajului; ...
39. b)starea tehnică, exploatarea şi întreţinerea conform instrucţiunilor tehnice ale maşinilor, instalaţiilor şi aparatelor din dotarea serviciului maşini, precum şi de întreţinerea instalaţiilor şi mecanismelor de pe punte; ...
40. c)organizarea şi executarea supravegherii reparaţiilor; ...
41. d)pregătirea din timp a maşinilor şi instalaţiilor pentru a preveni întârzierea manevrelor navei; ...
42. e)aprovizionarea navei cu combustibil, uleiuri, apă pentru maşini, piese de schimb şi toate celelalte materiale necesare serviciului maşini, precum şi de buna gospodărire a acestora; ...
43. f)respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă şi a normelor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în compartimentul maşini; ...
44. g)respectarea regulilor şi normelor privind asigurarea flotabilităţii şi stabilităţii navei; ...
45. h)ţinerea la zi a înscrierilor în jurnalul de maşini; ...
46. i)păstrarea următoarelor documente de bord: ... - jurnalul de maşini; - planurile şi documentaţia tehnică a maşinilor şi instalaţiilor care echipează nava. Articolul 108 Şeful mecanic nu va permite şi nu va face vreo schimbare la maşini, din punct de vedere tehnic, fără aprobarea organelor tehnice competente. 9. Îndatoririle generale ale personalului cu diferite funcţii la bordul navei 9.1. Servantul Articolul 109 Servantul este obligat:
47. a)să execute îndatoririle de serviciu şi ale postului de misiune, conform rolurilor navei; ...
48. b)să nu părăsească nava fără aprobare; ...
49. c)să raporteze şefului său nemijlocit orice defecţiune în funcţionarea armamentului şi tehnicii pe care o deserveşte; ...
50. d)să îşi perfecţioneze continuu cunoştinţele de specialitate şi să cunoască îndatoririle conform rolurilor navei; ...
51. e)să cunoască ambarcaţiunile, instalaţiile şi tehnica de care răspunde, lucrările de matelotaj, modul de întreţinere şi de exploatare a materialelor aflate în primirea sa, precum şi modul de acţiune în acţiunile pentru vitalitate; ...
52. f)să păstreze bunurile navei, să poarte cu grijă şi să întreţină echipamentul personal; ...
53. g)să cunoască şi să aplice regulile de prim ajutor şi ajutor reciproc în caz de răniri şi accidentări; ...
54. h)să respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sănătate în muncă. ... 9.2. Radiotelegrafistul Articolul 110 Radiotelegrafistul este subordonat comandantului navei, iar pe timpul executării serviciului de cart colaborează cu ofiţerul de cart. Articolul 111 Radiotelegrafistul are următoarele atribuţii de serviciu:
55. a)să cunoască atribuţiile şi modul de acţiune ce îi revin prin rolurile navei şi să le aplice la ordin; ...
56. b)să ştie să folosească mijloacele tehnice pe care le deserveşte, conform funcţiei sau rolurilor, precum şi a mijloacelor individuale de salvare; ...
57. c)să execute întocmai şi la timp ordinele date de comandantul navei în orice situaţie cerută de activitatea şi siguranţa navei; ...
58. d)să nu părăsească nava înainte de a fi primit ordin de la comandantul navei; ...
59. e)să cunoască mijloacele, materialele de vitalitate şi de stingere a incendiilor existente în dotarea navei, locul lor de amplasare şi modul de folosire în funcţie de situaţie; ...
60. f)să respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sănătate în muncă. ... Articolul 112 Radiotelegrafistul răspunde de:
61. a)asigurarea legăturilor radio ale navei, conform reglementărilor internaţionale şi naţionale; ...
62. b)respectarea normelor şi reglementărilor privind traficul radio, transmiterea mesajelor de pericol etc.; ...
63. c)asigurarea informaţiilor radio necesare siguranţei navei; ...
64. d)luarea din timp a prevederilor şi avizelor meteo şi predarea lor comandantului navei sau înlocuitorului acestuia; ...
65. e)păstrarea jurnalului staţiei radio şi a documentaţiei tehnice a aparaturii pe care o are în primire. ... 9.3. Marinarul Articolul 113 Marinarul se subordonează ierarhic şefului de echipaj. În timpul executării serviciului de cart se subordonează direct ofiţerului de cart. La navele la care nu este prevăzută funcţia de timonier, unul dintre marinari va fi numit ca prim înlocuitor al şefului de echipaj şi va prelua parţial drepturile, obligaţiile, atribuţiile şi răspunderile timonierului. Articolul 114 Marinarul are următoarele atribuţii de serviciu:
66. a)să cunoască bine atribuţiile de serviciu ale timonierului şi, la navele unde nu este prevăzută această funcţie, ale şefului de echipaj; ...
67. b)să cunoască bine nava pe care este îmbarcat, compartimentarea ei, modul de exploatare, performanţele şi limitele operaţionale ale instalaţiilor, utilajelor şi echipamentelor de punte; ...
68. c)să execute serviciul de marinar de veghe, în conformitate cu prevederile prezentului regulament; ...
69. d)să participe la activităţile de pregătire a navei pentru marş (manevră) sau alte operaţiuni tehnologice, executând operaţiunile ordonate de persoana care conduce aceste activităţi; ...
70. e)să participe la manevrele navei, în subordinea ofiţerului şef de manevră; ...
71. f)să participe la manevrarea instalaţiilor, echipamentelor de punte şi să raporteze despre orice defecţiune sau anomalie constatată în funcţionarea acestora; ...
72. g)să îl ajute pe timonier în montarea la post şi la manevrarea scărilor de bord, să ia toate măsurile necesare pentru urcarea în siguranţă la bord; ...
73. h)să participe la manevrele de lansare la apă şi de ridicare la post a ambarcaţiunilor, executând operaţiunile ordonate de persoana care conduce aceste activităţi; ...
74. i)să participe la îmbarcarea (debarcarea) materialelor la (de
75. la)bordul navei; ...
76. j)să participe la activităţile de curăţenie şi întreţinere a navei, în principal să execute curăţenia pe punţile exterioare, pe culoarele interioare, în magazii şi santinele acestora, grupuri sanitare comune etc.; ...
77. k)să respecte cu stricteţe regulile de securitate şi sănătate în muncă şi de protecţie a mediului; ...
78. l)să cunoască mijloacele, materialele de vitalitate şi de stingere a incendiilor existente în dotarea navei, locul lor de amplasare şi modul de folosire în funcţie de situaţie; ...
79. m)să execute şi alte sarcini primite de la şefii ierarhici sau ofiţerul de cart. ... 9.4. Sanitarul navei Articolul 115 Sanitarul se subordonează ofiţerului secund, iar pe linie de specialitate medicului şef al structurii care asigură asistenţa medicală. El are următoarele îndatoriri:
80. a)să urmărească respectarea normelor sanitaro-igienice la bordul navei; ...
81. b)să se îngrijească de sănătatea echipajului şi de respectarea regulilor de igienă individuală şi colectivă; ...
82. c)să execute dezinfecţia closetelor şi să se îngrijească de respectarea normelor igienice şi de folosire a instalaţiilor sanitare ale navei; ...
83. d)să urmărească aplicarea la bord a măsurilor medico-sanitare ordonate, raportând ofiţerului secund şi medicului şef constatările şi măsurile luate; ...
84. e)să acorde primul ajutor în caz de nevoie; ...
85. f)să urmărească aplicarea măsurilor ordonate pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare, a bolilor specifice sezonului cald şi a bolilor specifice sezonului rece; ...
86. g)să execute, la ordinul medicului (cu aprobarea ofiţerului secund), dezinfecţia apei din tancurile de apă potabilă ale navei; ...
87. h)să execute săptămânal, în cadrul programului de curăţenie generală a navei, dezinfecţia cazărmilor, careurilor şi cambuzelor; ...
88. i)să asigure medical şedinţele de învăţare a înotului şi de scăldat; ...
89. j)să menţină în stare funcţională şi completă trusa de prim ajutor. ... Articolul 116 În cazul când această funcţie nu este prevăzută în statul de organizare a navei, atribuţiile vor fi îndeplinite de un membru al echipajului, special pregătit în acest sens. 9.5. Motoristul Articolul 117 Motoristul se subordonează şefului mecanic. În timpul executării serviciului de cart se subordonează direct ofiţerului de cart. Articolul 118 Motoristul are următoarele atribuţii de serviciu:
90. a)să cunoască atribuţiile şi modul de acţiune ce îi revin prin rolurile navei şi să le aplice la ordin; ...
91. b)să ştie să folosească mijloacele tehnice pe care le deserveşte, conform funcţiei sau rolurilor, precum şi a mijloacelor individuale de salvare; ...
92. c)să execute întocmai şi la timp ordinele primite, în orice situaţie cerută de activitatea şi siguranţa navei; ...
93. d)să cunoască maşinile, utilajele, instalaţiile şi aparatele de la locul său de muncă sau de care răspunde şi instrucţiunile tehnice de exploatare şi întreţinere; ...
94. e)să cunoască, să respecte şi să aplice normele de securitate şi sănătate în muncă, de prevenire şi stingere a incendiilor, de asigurare a flotabilităţii şi stabilităţii navei; ...
95. f)să contribuie la prevenirea şi înlăturarea oricăror situaţii care ar putea pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor; ...
96. g)să execute lucrări de exploatare, întreţinere la maşinile, instalaţiile şi inventarul ce aparţine compartimentului maşini; ...
97. h)să participe la serviciul de cart, conform dispoziţiilor şefului mecanic; ... Articolul 119 Motoristul răspunde de:
98. a)supravegherea funcţionării instalaţiilor şi utilajelor din compartimentul maşini; ...
99. b)îmbarcarea sau debarcarea materialelor de întreţinere şi a carburanţilor şi lubrifianţilor necesari navei; ...
100. c)sondarea tancurilor de carburanţi şi lubrifianţi ai navei, informând despre aceasta şefului mecanic. ... Capitolul IV Îndatoririle personalului de comandă în cadrul unei grupări temporare de nave Articolul 120 Pentru îndeplinirea în comun a unor misiuni sau activităţi se pot forma şi organiza grupări temporare de nave aflate în dotarea structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor. Articolul 121 Structura Ministerului Administraţiei şi Internelor care organizează şi coordonează îndeplinirea misiunii sau a activităţii respective va nominaliza prin dispoziţie zilnică/ordin de zi persoana numită la comanda grupării temporare de nave şi a adjunctului (înlocuitorului) acestuia, respectiv nava comandant a grupării. 1. Comandantul grupării de nave Articolul 122 Comandantul grupării de nave este comandantul direct al întregului personal al grupării. El este obligat să urmărească aplicarea prevederilor legislaţiei, ordinelor, dispoziţiilor şi instrucţiunilor eşaloanelor superioare privind activitatea grupării de nave. Articolul 123 Comandantul grupării de nave este obligat:
101. a)să conducă misiunile, aplicaţiile, şedinţele demonstrative şi de control în cadrul grupării de nave; ...
102. b)să conducă activitatea din gruparea de nave, să asigure ca personalul grupării să îşi desfăşoare activitatea corespunzător funcţiilor în care este încadrat; ...
103. c)să stabilească stările de pregătire pentru marş ale navelor în funcţie de starea tehnică a acestora şi de misiunile grupării; ...
104. d)să cunoască datele tehnico-tactice şi posibilităţile de acţiune ale navelor din subordine; ...
105. e)să urmărească respectarea programului orar şi să asigure folosirea integrală şi eficientă a timpului prevăzut pentru instruire; ...
106. f)să acţioneze pentru menţinerea ordinii şi disciplinei; ...
107. g)să cunoască starea corpului navelor, existentul şi starea tehnică a armamentului, tehnicii, muniţiei, situaţia plinurilor de la bordul navelor, starea calitativă a tuturor mijloacelor şi materialelor aflate la serviciu şi să ia măsuri pentru păstrarea, menţinerea în stare de funcţionare şi pentru folosirea justă a acestora; ...
108. h)să urmărească consumul judicios al moto-resurselor şi al tuturor materialelor conform normelor stabilite; ...
109. i)să asigure măsurile privind respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, pentru prevenirea avariilor, a accidentelor şi catastrofelor; ...
110. j)să urmărească întreţinerea şi exploatarea raţională a tuturor instalaţiilor, precum şi modul cum sunt executate măsurile de pază contra incendiilor în cadrul grupării de nave; ...
111. k)să ia măsuri pentru menţinerea ordinii portuare în locul de staţionare permanentă sau temporară a navelor şi să prevină poluarea mediului; ...
112. l)să stabilească modul de organizare a pazei navelor în locul de staţionare, să verifice modul cum se execută serviciul de zi; ...
113. m)să urmărească remedierea deficienţelor constatate la inspecţii şi controale; ...
114. n)să controleze modul cum sunt rezolvate rapoartele personalului, precum şi cererile, reclamaţiile şi sesizările primite de la persoane sau instituţiilor civile. ... Articolul 124 Înainte de ieşirea pe mare sau fluviu comandantul grupării de nave este obligat:
115. a)pe baza hotărârii luate să dea comandanţilor de nave misiunile ce le revin pe timpul ieşirii pe mare sau fluviu şi să le aducă la cunoştinţă situaţia din raionul de acţiune; ...
116. b)să indice formaţia de marş, drumul şi viteza; ...
117. c)să stabilească măsurile pentru realizarea tuturor formelor de asigurare, pentru întrebuinţarea mijloacelor de transmisiuni şi să precizeze modul de acţiune în caz de vreme rea; ...
118. d)să organizeze sistemul de aprovizionare cu materiale pe timpul ieşirii; ...
119. e)să verifice, înainte de plecare, modul de pregătire pentru marş al navelor şi de aprovizionare materială a acestora. ... Articolul 125 În marş, comandantul grupării de nave are întreaga răspundere pentru conducerea în siguranţă a navelor. El va verifica drumul, viteza şi formaţia de marş, poziţia navei comandant şi a celorlalte nave din formaţie. Fără permisiunea comandantului grupării de nave, nimeni nu are dreptul să schimbe drumul, viteza şi formaţia de marş, în afară de cazul când se iveşte vreun pericol iminent. Schimbarea elementelor de poziţie şi mişcare pentru evitarea unui astfel de pericol se hotărăşte din iniţiativa comandanţilor de nave cărora le apar asemenea situaţii. Orice schimbare survenită se raportează imediat comandantului grupării de nave. Articolul 126 Pe timpul marşului, comandantul grupării de nave va raporta eşalonului superior punctul grupării de nave la orele stabilite prin dispoziţiile primite şi ori de câte ori situaţia impune acest lucru. Articolul 127 În caz de abordaj, punere pe uscat, incendii, avarii şi accidente grave, provocate la o navă din subordine, comandantul grupării de nave procedează în conformitate cu instrucţiunile în vigoare, luând totodată toate măsurile impuse de situaţie. Articolul 128 În cazul absenţei, comanda grupării de nave revine adjunctului acestuia, sub marca comandantului de grupare. 2. Adjunctul (înlocuitorul) comandantului grupării de nave Articolul 129

(1)Adjunctul comandantului grupării de nave este subordonat nemijlocit comandantului grupării de nave. El este primul înlocuitor al comandantului grupării de nave. Numai el are dreptul să dea dispoziţii în numele comandantului întregului personal al grupării de nave. Despre dispoziţiile cele mai importante pe care le-a dat, adjunctul raportează comandantului grupării. ...

(2)Adjunctul răspunde de organizarea şi coordonarea tuturor activităţilor necesare asigurării capacităţii de acţiune a grupării de nave şi de menţinerea ordinii interioare şi disciplinei în cadrul grupării. ... Articolul 130 Adjunctul comandantului grupării de nave este obligat:

1. a)să elaboreze şi să coordoneze planul de pază şi apărare apropiată a navelor în locul de staţionare, planul de intervenţie la obiectivele grupării şi la cele repartizate, să verifice periodic modul lor de îndeplinire; ...
2. b)să stabilească şi să verifice măsurile de siguranţă care se iau pe timpul executării tragerilor pe mare (fluviu) şi în poligoane la uscat; ...
3. c)să organizeze şi să controleze modul de executare a serviciului de zi în cadrul grupării de nave; ...
4. d)să urmărească activitatea de aprovizionare a grupării de nave cu materiale; ...
5. e)să organizeze transmiterea la nave a tuturor ordinelor şi dispoziţiilor comandantului grupării de nave şi ale eşaloanelor superioare, precum şi controlul îndeplinirii lor; ...
6. f)să cunoască în permanenţă existentul în oameni, existentul şi starea armamentului, mijloacelor tehnice, muniţiei, plinurilor de carburanţi-lubrifianţi, apă şi alimente ale navelor grupării; ... Articolul 131 Pe timpul staţionării în radă, adjunctul comandantului grupului controlează respectarea de către nave a regulilor de staţionare. Articolul 132 Pe timpul pregătirii şi executării marşului, adjunctul comandantului grupării organizează observarea, controlează respectarea măsurilor de asigurare de luptă şi speciale, transmiterea semnalelor şi executarea dispoziţiilor date de comandantul grupării de nave. Articolul 133 Adjunctul asigură realizarea legăturilor de transmisiuni în cadrul grupării de nave şi cu eşalonul superior. Toate mijloacele de transmisiuni ale navei comandant (în afară de cele lăsate la dispoziţia comandantului navei pentru legătura grupării de nave), precum şi mijloacele de observare tehnică (în afară de cele necesare navigaţiei navei) sunt subordonate adjunctului comandantului grupării de nave. Capitolul V Reguli la bordul navelor 1. Intrarea şi ieşirea la (de
7. la)bordul navei Articolul 134 Accesul la bordul navei este permis numai pe schela (scara) navei. Articolul 135 Intrarea la bordul navei fără controlul documentelor este permisă:
8. a)persoanelor prevăzute la art. 331 şi a celor însoţite de comandantul navei sau de ofiţerul secund; ...
9. b)ofiţerilor din comanda structurii din care face parte nava; ...
10. c)membrilor echipajului navei. ... Articolul 136 Intrarea la bordul navei cu controlul documentelor este permisă:
11. a)personalului de la eşaloanele superioare care au sarcini de serviciu, pe baza delegaţiei de control sau a delegaţiei de serviciu; ...
12. b)grupelor de persoane civile (lucrători pentru reparaţii), pe bază de tabele nominale, în care se înscriu: numele, prenumele, numărul cărţii de identitate/buletinului de identitate. Tabelele se întocmesc de ofiţerul secund, se aprobă de comandantul navei şi sunt actualizate ori de câte ori se produc schimbări; ...
13. c)altor persoane care au aprobare. ... Articolul 137 Aprobarea pentru intrarea la bord se dă de comandantul navei sau înlocuitorul legal. Articolul 138

(1)Persoanele care nu fac parte din echipajul navei şi au aprobarea de a intra la bord trebuie să fie însoţite atât la intrarea, cât şi la ieşirea de la bord. Se interzice deplasarea acestora pe navă în alte locuri decât cele pentru care au aprobare. ...

(2)Regulile de comportare la bord a persoanelor îmbarcate temporar sunt prevăzute în anexa nr. 3. ... Articolul 139 Primirea vizitatorilor la navă este permisă numai cu aprobarea comandantului navei. Vizitarea navei se face numai cu însoţitor numit de comandantul (ofiţerul) secund şi după un itinerar dinainte stabilit, în ziua şi între orele stabilite. 2. Comportarea echipajului la bord Articolul 140 Pe navă personalului îmbarcat îi sunt interzise:

1. a)intrarea sau ieşirea la (de
2. la)bord prin alte locuri decât pe schele, scări sau tangoane; ...
3. b)staţionarea pe suprastructuri, pe scări, schele, în locuri cu trecere îngustă sau alte locuri interzise prin ordinul comandantului navei; ...
4. c)staţionarea în apropierea cabestanelor şi vinciurilor pe timpul manevrării parâmelor sau a lanţurilor ancorelor, staţionarea rezemat sau aplecat peste balustradă; ...
5. d)introducerea sau scoaterea în (din) funcţiune a diferitelor instalaţii sau mecanisme pe care nu le deserveşte; ...
6. e)staţionarea în apropierea antenelor de radiolocaţie, pe timpul exerciţiilor şi verificărilor tehnice; ...
7. f)scăldatul în mare (fluviu) fără aprobare şi în afara programului stabilit pe navă; ...
8. g)odihna în alte locuri decât cele stabilite prin rol sau ordin pe navă; ...
9. h)prezentarea la program sub influenţa băuturilor alcoolice sau introducerea la bord a acestora; ...
10. i)aruncarea peste bord a deşeurilor, a produselor reziduale, a apei de santină, a detergenţilor, a substanţelor toxice sau corozive; ...
11. j)părăsirea navei fără aprobare. ... Articolul 141 Cu aprobarea ofiţerului secund echipajului îmbarcat i se permite:
12. a)circulaţia pe scările exterioare, pe tangoane sau coborârea în afara bordajului; ...
13. b)urcarea în arboradă sau în ambarcaţiuni; ...
14. c)deschiderea hublourilor în timpul marşului sau în staţionare pe timp de noapte; ...
15. d)introducerea sau scoaterea de pe navă a diferitelor obiecte; ...
16. e)pescuitul de pe navă sau din ambarcaţiunile care staţionează lângă bord, la cheu sau la ponton; ...
17. f)dormitul în alte locuri decât cele stabilite şi în afara timpului fixat. ... Articolul 142 Persoanelor îmbarcate temporar pe navă trebuie să li se aducă la cunoştinţă regulile de comportare la bord în părţile ce le privesc, iar lucrătorii civili care execută lucrări de reparaţii trebuie să cunoască în plus măsurile de siguranţă navei şi de securitate şi sănătate în muncă. Articolul 143 În activitatea zilnică, deplasarea echipajului pe punte se face, când nava este acostată, pe bordul babord la cheu. Comandantul navei poate schimba bordurile pentru circulaţie. Pe scările tambuchiurilor, urcarea (coborârea) se previne prin cuvântul "Urc" sau "Cobor", prioritate având persoana care urcă. 3. Ţinuta echipajului Articolul 144 Ţinuta echipajului se ordonă de comandantul navei (unităţii) în funcţie de anotimp, de temperatura aerului şi de caracterul activităţilor ce se desfăşoară. Ţinuta echipajului trebuie să fie permanent curată, bine întreţinută şi ajustată. Articolul 145 Portul mustăţii şi al bărbii este facultativ, însă aceasta trebuie tunsă îngrijit. Bărbieritul feţei se face ori de câte ori este nevoie pentru ca obrazul să fie proaspăt ras. Articolul 146 Nerespectarea regulilor cu privire la ţinută şi la portul uniformei constituie abatere disciplinară. 4. Cazarea echipajului la bordul navei Articolul 147 Încăperile de locuit de la bordul navei se împart în: cabine, careuri şi cazărmi. Fiecare încăpere de locuit trebuie să aibă un număr de ordine. Numerotarea se face de la prova spre pupa, de la tribord la babord şi, pe punţi, de sus în jos. Articolul 148 Se interzice folosirea pentru locuit a: posturilor de conducere; compartimentelor de maşini, căldări, motoare şi cârme; cabinelor unde sunt instalate staţiile radio, de radiolocaţie şi hidrolocaţie; culoarelor şi spălătoarelor; magaziilor, bucătăriilor, cambuzelor şi a altor încăperi care ar dăuna sănătăţii personalului. Articolul 149 Fiecare încăpere de locuit trebuie să aibă un inventar cu starea de fixaţie şi celelalte materiale ale încăperii respective. Inventarul se întocmeşte de gestionarul materialelor. Un exemplar al acestuia se afişează în încăperea respectivă, iar al doilea (copia) se păstrează la inventarul navei de către gestionar. Articolul 150 Încăperile de locuit se vor păstra în ordine şi în bună stare. Toate cuşetele, inclusiv cele neocupate vor fi în permanenţă cu lenjeria completă şi curată. Articolul 151

(1)Orice persoană îmbarcată la bordul unei nave aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor are dreptul la cazare. Repartizarea personalului îmbarcat pe cabine şi cazărmi se face în raport cu gradul şi funcţia fiecăruia, în funcţie de locurile disponibile. ...

(2)Planul cu repartizarea încăperilor de locuit se întocmeşte de ofiţerul secund împreună cu şefii de componente de specialitate şi se aprobă de comandantul navei (după care se completează rolul navei). ...

(3)Dacă la bord se află ministrul administraţiei şi internelor, secretari de stat, directori din aparatul central al ministerului, comandanţi de arme, chestori, generali sau amirali, acestora li se va destina cabina comandantului. ...

(4)Cabina comandantului navei nu se repartizează altor persoane, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. 3. ... Articolul 152 Cabinele care au aparatură sau tehnică specială nu se repartizează persoanelor care nu aparţin echipajului. Articolul 153

(1)Echipajul navei va fi repartizat pe cabine şi cazărmi în aşa fel încât să fie cât mai aproape de posturile pe care le deservesc. ...

(2)În timpul staţionării în port, echipajele navelor ce nu au posibilităţi de cazare la bord se vor caza la nave bază sau pontoane. ... Articolul 154 Pentru fiecare încăpere de locuit se numeşte prin dispoziţie zilnică/ordin de zi un responsabil care ia în primire inventarul şi răspunde de ordinea şi curăţenia din compartiment. Articolul 155 În încăperile de locuit este interzisă păstrarea alimentelor şi a ambalajelor. Articolul 156 Careurile sunt încăperi destinate membrilor echipajului pentru adunări, convocări de pregătire şi servire a mesei. Alte activităţi care se pot desfăşura în careuri se stabilesc de comandantul navei. 4.1. Reguli de folosire a cabinelor, careurilor, saloanelor şi cazărmilor Articolul 157 Persoanelor cărora li s-au repartizat cabine pentru locuit le este interzis: a) să ocupe altă cabină decât cea repartizată, fără aprobarea ofiţerului secund; ... b) să îşi schimbe încuietoarea de la uşă fără a asigura dublura cheii la tabloul de chei de la ofiţerul de gardă; ... c) să servească masa în cabină, în afara cazului când este bolnav şi nu se poate deplasa la careu; ... d) să desfăşoare alte activităţi decât cele pentru care este destinată cabina; ... e) să facă modificări în starea de fixaţie. ... Articolul 158

(1)Pe timpul în care în cabină se află una sau mai multe persoane este interzisă încuierea acesteia, atât ziua, cât şi noaptea. Amararea obiectelor din fiecare cabină revine celor care o locuiesc. ...

(2)În timpul marşului, al antrenamentelor, inspecţiilor şi revistelor la bord, cabinele de locuit nu se încuie. Au dreptul de a intră în cabine, pe timpul desfăşurării acestor activităţi, numai membrii echipajului repartizaţi conform rolului şi persoanele care execută controlul sau inspecţia. ... Articolul 159 La plecarea din cabină, persoana care locuieşte în aceasta trebuie să stingă lumina şi să scoată de sub tensiune aparatele electrice de încălzit. Este interzis să se încuie cabina dacă hublourile nu sunt închise. Articolul 160

(1)Cheile de la cabine se păstrează la persoanele care le ocupă, cu obligaţia ca la plecarea de la bord să le predea ofiţerului secund (şefului de cart). Dublurile acestor chei se păstrează la şeful de echipaj. ...

(2)Deschiderea cabinei în lipsa aceluia care o ocupă se face numai cu aprobarea ofiţerului secund sau a şefului de cart. ... Articolul 161 Curăţenia în cabine, careuri, saloane şi cazarmă este executată de membrii echipajului numiţi prin rol; aceştia poartă răspunderea pentru stingerea luminilor, oprirea difuzoarelor, scoaterea de sub tensiune a aparatelor electrice, închiderea hublourilor, precum şi amararea obiectelor. Articolul 162 În încăperi, tablourile, inventarele şi instrucţiunile se afişează în rame bine fixate şi numai în locurile stabilite. Articolul 163 Pe timpul alarmelor, în încăperile de locuit rămân numai membrii echipajului prevăzuţi prin roluri şi cei scutiţi medical. 4.

1. Cazarea echipajului la nava bază (pontoane) Articolul 164 Planul de repartizare a încăperilor pentru echipajele navelor care vor fi cazate la nava bază se întocmeşte de adjunctul şefului structurii de nave şi se aprobă de şeful structurii. Articolul 165 Pentru echipajele cazate la nava bază se repartizează încăperi corespunzătoare pentru locuit, desfăşurarea programului şi pentru magazii de materiale. Articolul 166 Echipajele cazate pe nava bază nu sunt cuprinse în rolurile acesteia. Folosirea echipajelor pentru întreţinerea navei bază se poate face numai cu aprobarea adjunctului şefului structurii de nave şi numai în cazul în care aceste activităţi nu afectează pregătirea pentru misiune. Echipajele întreţin numai compartimentele pe care le utilizează (cazărmi, săli cu mese, spălătoare, closete etc.). Articolul 167 Modul de acţiune al echipajelor cazate la nava bază în caz de incendiu, avarii sau accidente se stabileşte prin instrucţiunile întocmite de şeful componentei de specialitate electromecanică şi se aprobă de şeful structurii care are în dotare nava.
2. Încălzirea compartimentelor navei Articolul 168

(1)Încălzirea compartimentelor începe când temperatura în încăperile de locuit a ajuns sub +18°C, iar pe culoare şi în dependinţe, sub +12°C. ...

(2)În compartimentele navei cu tehnică şi aparatură temperatura nu trebuie să coboare sub +10°C, ea trebuind să fie menţinută, pe cât posibil, constantă. ...

(3)Până la începerea perioadei de răcire a vremii, instalaţia de încălzire a navei trebuie verificată, asigurându-se funcţionarea acesteia. ...

(4)La bordul navei este interzisă folosirea altor surse de încălzire care nu sunt prevăzute în dotarea navei. ... 6. Ventilaţia compartimentelor navei Articolul 169

(1)La navă trebuie să se urmărească permanent starea aerului din compartimente şi să se execute ventilaţia conform programului întocmit de ofiţerul secund, şeful componentei de specialitate electromecanică şi aprobat de comandantul navei. ...

(2)Toate compartimentele de locuit, de lucru, magaziile şi bucătăriile trebuie să aibă asigurată o bună ventilaţie naturală sau mixtă. ...

(3)Deschiderea în exterior a ventilaţiei naturale trebuie să fie prevăzută cu un sistem de obturare care să se poată manevra atât din interior, cât şi din exterior. ... 7. Iluminatul la bordul navei Articolul 170

(1)Pe timp de noapte, când nava se află acostată, la bord trebuie să fie iluminate: punţile, schela (scara) de acces la bord, trecerile şi locurile înguste sau periculoase, tambuchiurile şi posturile de manevră. ...

(2)În timpul marşului sau staţionării la ancoră, în exterior vor funcţiona numai luminile stabilite prin R.I.P.A.M. sau R.N.D. În cazuri bine justificate din punct de vedere operativ nava poate naviga sau staţiona fără lumini, dar acest lucru nu absolvă comandantul navei de răspundere în cazul producerii unui incident datorat acestui fapt. ...

(3)Cabinele, saloanele, careurile şi cazărmile aflate deasupra liniei de plutire vor fi asigurate cu iluminatul natural şi artificial. Scările şi culoarele interioare, compartimentele importante pentru vitalitatea navei şi locurile cu pericol de accidente vor fi permanent iluminate. Se interzice folosirea mijloacelor de iluminat improvizate. ... 8. Fumatul la bord Articolul 171 Fumatul pe navă este permis numai în locurile fixate prin dispoziţie/ordin de zi, atât în staţionare, cât şi pe timpul marşului. Articolul 172 Fumatul este interzis:

1. a)pe timpul activităţilor de pregătire pentru misiune; ...
2. b)pe timpul inspecţiilor, vizitelor, controalelor, lucrărilor şi manevrelor; ...
3. c)pe timpul îmbarcării muniţiei, combustibililor şi materialelor explozive şi uşor inflamabile; ...
4. d)în şalupe sau în bărcile aflate lângă navă ori la post. ... 9. Accesul în compartimentele navei Articolul 173 Se interzice accesul în compartimentele închise sau în alte încăperi unde se emană gaze ori se efectuează lucrări periculoase, fără aprobarea ofiţerului secund. Nu se admite accesul (nici măcar temporar) în compartimentele unde se constată prezenţa gazelor explozive, vătămătoare sau a prafului nociv, până nu se asigură o ventilaţie şi o primenire totală a aerului. Articolul 174 Accesul în compartimentele sau tancurile care au fost închise etanş şi au fost lipsite de aerisire mai multă vreme este permis numai după ventilarea acestora. Articolul 175 Nu se vor introduce oameni în tancuri decât după ce acestea au fost bine degazate şi când concentraţia de gaze din interior nu prezintă pericol. În orice situaţie, în astfel de încăperi nu trebuie să între sau să lucreze niciun om care nu a fost instruit privind normele de sănătate şi securitate în muncă. Lucrătorul va avea echipamentul necesar executării acestui gen de activitate. Articolul 176 Se interzice intrarea în încăperile unde se găsesc mecanisme deschise şi armături de tubulaturi de abur sau de aer de înaltă presiune, fără aprobarea celui care răspunde de executarea lucrărilor, iar în absenţa acestuia, fără aprobarea ofiţerului de serviciu pe navă sau a ofiţerului secund. Pe uşă se va inscripţiona: "INTRAREA INTERZISĂ". Articolul 177 Accesul în compartimentele speciale (cabine de suprastructură, turele, posturi de comandă, compartimente-maşini, căldări etc.) este permis numai persoanelor care lucrează în aceste încăperi. Accesul altor persoane se permite, cu aprobarea comandantului, pentru controale, reparaţii sau vizite (sub supravegherea persoanelor care lucrează în aceste încăperi). Încăperile cu acces limitat sunt nominalizate şi sunt marcate cu menţiuni speciale pe uşile de acces (exemplu: "ACCESUL PERMIS NUMAI PERSOANELOR CARE LUCREAZĂ ÎN COMPARTIMENT"). 10. Păstrarea alimentelor la bord Articolul 178 Îmbarcarea şi păstrarea alimentelor la bordul navei trebuie să se facă respectând condiţiile igienico-sanitare. Articolul 179 Alimentele se păstrează în magazii (cambuze) curate, uscate, fără noxe, cu ventilaţie naturală şi artificială, precum şi în spaţii frigorifice. Articolul 180 Înainte de a fi date în consum, produsele semipreparate şi hrana preparată vor fi verificate de persoanele ce semnează documentul de distribuţie (ofiţer de cart, personal medical etc.). Articolul 181 Se interzice păstrarea la bord a altor alimente, în afara normei; alimentele primite în colete sau cumpărate se vor consuma în ziua primirii (cumpărării) lor, după verificarea şi avizarea prealabilă a consumului de către personalul medico-sanitar. 11. Igiena echipajului Articolul 182 Respectarea regulilor sanitar-igienice pe navă, pentru menţinerea şi promovarea sănătăţii, constituie o îndatorire de seamă a echipajului îmbarcat. Articolul 183 Conducerea activităţilor sanitar-igienice, pentru păstrarea sănătăţii membrilor echipajului, revine medicului (sanitarului) navei. Indicaţiile medicului (sanitarului) referitoare la menţinerea şi promovarea sănătăţii echipajului şi la menţinerea pe navă a unor condiţii sanitar-igienice bune sunt obligatorii şi trebuie respectate de către toţi membrii echipajului. Articolul 184

(1)Acordarea primului ajutor şi aplicarea măsurilor sanitar-igienice şi antiepidemice pe navele neîncadrate cu medici se execută de personal instruit în acest scop. ...

(2)Pe timpul executării unor misiuni pe mare (fluviu) de către navele care nu sunt încadrate cu personal sanitar, comandantul navei poate cere să se asigure asistenţă medicală pe toată durata misiunii. ...

(3)Dacă situaţia impune, ajutorul medical se acordă şi în cazul când acesta este solicitat de către o navă întâlnită pe mare sau fluviu. ... Articolul 185 Pentru supravegherea stării de sănătate şi a dezvoltării fizice se organizează periodic controlul medical al echipajului. Articolul 186 Echipajul va executa controlul medical de două ori pe an, unul dintre acestea fiind controlul medical complet de specialitate. 12. Apa de băut la bordul navei Articolul 187

(1)Calitatea apei de băut trebuie să fie verificată permanent, din punct de vedere bacteriologic, de către medicul structurii care are în dotare nava. Pe timpul refacerii plinurilor şi al păstrării apei de băut la bordul navei se vor lua măsuri pentru prevenirea contaminării tancurilor de apă potabilă. ...

(2)Apa de băut se îmbarcă la navă cu un furtun destinat numai acestei operaţiuni. ... Articolul 188 Tancurile pentru apa de băut se verifică, se curăţă, iar la nevoie se dezinfectează. Deschiderea tancurilor de apă potabilă se face numai în prezenţa medicului (sanitarului) navei. Articolul 189

(1)Pompele şi furtunurile destinate îmbarcării apei potabile se păstrează curate şi nu se întrebuinţează în alte scopuri. Capetele furtunurilor se piturează în culori diferite şi au inscripţii explicative "potabilă", "de spălat", "sărată". ...

(2)Valvele de comunicare a tubulaturii apei potabile cu apa de spălat şi cu apa sărată se încuie cu lacăte şi se deschid numai în caz de absolută necesitate, conform dispoziţiei comandantului navei şi cu avizul medicului. ...

1. Scăldatul în mare (fluviu) Articolul 190 Pe timp de vară, când temperatura apei mării (fluviului) este de minimum +18░ C, când apa nu este poluată, iar marea este liniştită, comandantul navei poate aproba scăldatul echipajului, fără a afecta prin aceasta capacitatea de reacţie a echipajului. Articolul 191 Scăldatul în fluviu nu este permis în locurile care prezintă pericol (anafoare, curenţi puternici, cu obiecte în derivă, zone şi şenale navigabile). Articolul 192 Pe timpul scăldatului în mare nava trebuie să fie ancorată sau în derivă, cu maşinile stopate. Articolul 193 Înaintea începerii scăldatului, pe punte se pregătesc mijloacele de salvare (colaci, centuri şi veste de salvare, bandule şi căngi) şi se numeşte personalul de observare care să arunce la nevoie aceste mijloace în apă, iar de-a lungul bordajului se instalează scări de pisică şi parâme de susţinere. Articolul 194 Scăldatul echipajului este condus de ofiţerul secund (comandantul navei, acolo unde nu există funcţia de ofiţer secund), care verifică numărul persoanelor atât la intrarea, cât şi la ieşirea din apă.
2. Prezentarea şi salutul la bord Articolul 195 Când se prezintă şi dau raportul şefilor (superiorilor), membrii echipajului vor folosi, în funcţie de situaţie, formulele prevăzute în regulamente. Articolul 196 În intervalul de timp de la ridicarea şi până la coborârea pavilionului, echipajul care intră sau iese de pe navă salută pavilionul navei. Articolul 197 Când îl întâmpină pe comandantul navei, în raportul său, ofiţerul de cart prezintă şi evenimentele importante petrecute pe timpul absenţei acestuia. În cazul în care superiorul care soseşte este întâmpinat de comandantul navei, ofiţerul de cart se prezintă.
3. Învoiri, permisii şi concedii Articolul 198 Învoirile, permisiile şi concediile echipajului îmbarcat la bordul navelor se acordă conform reglementărilor în vigoare.
4. Activităţi zilnice la bord 16.
5. Orarul zilnic Articolul 199 Programul orar care reglementează activităţile ce se desfăşoară la bordul unei nave serveşte drept bază pentru împărţirea judicioasă a timpului. El se întocmeşte la începutul fiecărui an şi se aprobă de către structura din care fac parte nava şi echipajul. Articolul 200

(1)Programul orar trebuie să prevadă timp pentru desfăşurarea următoarelor activităţi principale la bord: programul zilnic, ridicarea pavilionului navei, verificarea funcţionării tehnicii, pregătirea pentru misiune, întreţinerea navei, timp liber şi odihnă. ...

(2)Când nava se află în marş, comandantul poate modifica programul orar în raport cu cerinţele îndeplinirii misiunii ordonate. ...

(3)În situaţia când nava nu se află în marş, pe timpul executării serviciului ca navă de intervenţie, membrii echipajului au dreptul la un timp de repaus de 4 ore în interval de 24 de ore, de regulă la ieşirea din serviciul de cart. Comandantul navei planifică timpii de repaus astfel încât să nu afecteze buna desfăşurare a activităţilor de la bord. ... Articolul 201

(1)În zilele când se execută ieşiri pe mare, la alarme, aplicaţii sau activităţi la care este necesară prezenţa întregului personal, programul durează neîntrerupt din momentul începerii acestor activităţi şi până la terminarea lor sau la revenirea navei în locul de staţionare. ...

(2)Când aceste activităţi se desfăşoară neîntrerupt mai mult de 24 de ore, după terminarea lor se acordă personalului, prin rotaţie, timp liber pentru odihnă, conform legislaţiei şi reglementărilor în vigoare. ... 16.2. Anunţarea orei şi carturilor pe navă Articolul 202 Pe toate navele dotate cu clopot şi aflate în poziţia "armate", ora şi carturile se anunţă prin baterea clopotului, astfel:

1. a)prima oră de la începerea cartului - o bătaie dublă; ...
2. b)a doua oră a cartului - două bătăi duble; ...
3. c)în continuare, pentru fiecare oră de cart se adaugă câte o bătaie dublă; ...
4. d)la fiecare jumătate de oră se execută în plus o bătaie simplă de clopot la numărul de bătăi duble corespunzător orei fixe. ... Capitolul VI Ambarcaţiunile navei şi mijloacele de salvare de la bord 1. Ambarcaţiunile navei Articolul 203 Totalitatea bărcilor şi şalupelor din dotarea unei nave constituie ambarcaţiunile acesteia. Bărcile şi şalupele sunt în gestiunea şefului de echipaj. Articolul 204 Personalul unei bărci cu rame trebuie să fie următorul: un şef de barcă, un număr de marinari în funcţie de numărul locurilor pentru tras la rame şi un marinar la prova pentru observare, semnalizare şi mânuirea căngii. Articolul 205 Personalul unei şalupe (bărci cu motor) trebuie să fie următorul: un şef de şalupă care îndeplineşte şi funcţia de timonier, un electromecanic şi câte un marinar semnalizator în prova şi la pupa şalupei (când este necesar). Articolul 206 Şefii de ambarcaţiuni se numesc din rândul membrilor echipajului de la bord. Admiterea la conducerea ambarcaţiunilor se face pe bază de examen şi se comunică prin ordin de zi/dispoziţie zilnică. Articolul 207 La prova ambarcaţiunilor, în ambele borduri, se înscriu pe bordaj numărul sau numele navei de care aparţin şi numărul ambarcaţiunii respective. Articolul 208 Plecarea ambarcaţiunilor de la bord este permisă numai cu aprobarea comandantului navei sau a ofiţerului secund, iar în lipsa acestora, cu aprobarea ofiţerului de serviciu (cart) pe navă. Articolul 209 Fiecărei ambarcaţiuni i se stabileşte prin datele de construcţie capacitatea de încărcare cu personal sau materiale, pentru vreme bună şi vreme rea. Datele referitoare la capacitatea de încărcare a ambarcaţiunilor se înscriu pe comanda de navigaţie la şalupe şi pe oglinda bărcii; ele trebuie să fie cunoscute şi respectate cu stricteţe de către şefii de ambarcaţiuni. Articolul 210 La plecarea de la bord a unei ambarcaţiuni, ofiţerul de cart verifică dacă:
5. a)personalul care formează echipajul ambarcaţiunii este complet; ...
6. b)este respectată capacitatea de încărcare stabilită,
7. c)plinurile de apă, alimente şi combustibil sunt asigurate; ...
8. d)instalaţia de lumini de la şalupe funcţionează normal; ...
9. e)mijloacele de navigaţie, semnalizare, vitalitate, salvare şi materialele de inventar sunt complete şi dispuse la locul lor. ... Articolul 211 Şeful ambarcaţiunii răspunde de ordinea interioară, de materialele din inventarul ambarcaţiunii, de ambarcarea tuturor obiectelor şi de siguranţă navigaţiei. Personalul ambarcaţiunii se subordonează şefului acesteia, care este obligat ca la înapoierea din misiune să informeze persoana care are în primire ambarcaţiunile despre starea tehnică şi defecţiunile constatate şi să o predea cu inventarul complet, în ordine şi curată. Articolul 212

(1)Pe timpul conducerii, şeful ambarcaţiunii trebuie să respecte cu stricteţe regulile de prevenire a abordajelor, regulile serviciului de radă, precum şi uzul portului. ...

(2)Pe timp de noapte, toate ambarcaţiunile sunt obligate să poarte luminile prevăzute de R.I.P.A.M., iar la fluviu, pe cele prevăzute de R.N.D. ...

(3)În toate ocaziile, oricare ar fi poziţia lor faţă de o navă, ambarcaţiunile sunt obligate să nu împiedice manevra acesteia. ...

(4)Şefii de ambarcaţiuni sunt obligaţi să acorde tot ajutorul posibil ambarcaţiunilor naufragiate şi celor în pericol de a se scufunda, cu respectarea strictă a normelor de încărcare. ... Articolul 213 La ocolirea unei nave care staţionează la ancoră, ambarcaţiunile care ocolesc în sens contrar acelor de ceasornic aleg un astfel de drum şi o asemenea distanţă faţă de nava ancorată, încât ambarcaţiunile întâlnite, care ocolesc nava în sensul acelor ceasornicului, să poată trece în voie printre ambarcaţiunea proprie şi navă, adică ambarcaţiunile să se evite una pe cealaltă prin bordul babord. Articolul 214 Ambarcaţiunile trimise la o navă nu trebuie să staţioneze la scară. De regulă ele rămân la larg, cu excepţia cazului în care li se permite să acosteze, să se lege la tangon sau la pupa navei, iar în barcă se lasă cel puţin un marinar, asigurat cu centură de salvare, care să asigure ambarcaţiunea şi să salute navele, şalupele sau bărcile care trec prin apropiere. Articolul 215 Ambarcaţiunea trimisă la mal şi care este nevoită să aştepte ancorează în apropierea malului, la adâncimea favorabilă staţionării în siguranţă. În caz că este surprinsă de timp nefavorabil, şeful ambarcaţiunii ia măsuri care să pună în siguranţă ambarcaţiunea. Articolul 216 Ambarcaţiunile se leagă la tangon sau la pupa navei cu barbeta în dublin. Pe vreme rea, legăturile ambarcaţiunilor vor fi lăsate lungi. Când sunt mai multe ambarcaţiuni pe apă şi există pericol de a se lovi între ele, apărătorile se scot în afara bordajului. Articolul 217 Se interzice ridicarea ambarcaţiunilor având în ele personal sau alte persoane. În ambarcaţiunile remorcate poate rămâne numai un singur marinar la cârmă, care trebuie să poarte centura de salvare. Pe timpul remorcării, ambarcaţiunile se supraveghează de la nava care remorchează, de către personalul de serviciu numit în acest scop. Articolul 218 Când sunt legate la tangon sau la pupa navei şi atunci când se pregătesc pentru ridicarea la gruie, bărcile vor avea cârmele scoase. Când nava se pregăteşte pentru ieşirea pe mare sau fluviu, şeful de echipaj verifică fixarea ambarcaţiunilor la gruie sau pe cavaleţi şi ia măsuri pentru lăsarea lor la apă în cel mai scurt timp. Articolul 219 Cheile de contact ale şalupelor şi bărcilor cu motor, când acestea se află la bord, se păstrează la ofiţerul de serviciu (cart) pe navă. 2. Mijloacele de salvare de la bordul navei Articolul 220 Mijloacele de salvare de la bordul unei nave sunt constituite din mijloace de salvare individuale (colaci, veste şi centuri de salvare) şi mijloace de salvare colective (bărci şi plute de salvare). Articolul 221

(1)Mijloacele de salvare individuale se marchează şi se dau în primire de către şeful de echipaj fiecărei persoane îmbarcate la bord, inclusiv celor îmbarcate temporar. Acestea se păstrează permanent la posturile de misiune, respectiv la cabine (cazărmi). ...

(2)Locurile unde se instalează la bord mijloacele de salvare sunt stabilite prin construcţia navei sau de comandantul navei. ...

(3)Marcarea mijloacelor de salvare individuale şi colective se face conform prevederilor regulilor internaţionale privind protecţia vieţii umane pe mare. ... Articolul 222

(1)În marş şi în staţionare la ancoră, ambarcaţiunile de salvare se menţin la gruie (pe cavaleţi), cu cârmele la post, fără capot şi cu dopurile înşurubate. Ele se leagă cu barbeta sau cu un braţ fals spre prova navei, astfel ca în momentul lansării la apă să îşi păstreze direcţia paralelă cu axul longitudinal al navei. ...

(2)În ambarcaţiunile de salvare vor exista în permanenţă centuri de salvare pentru numărul de persoane stabilit, materiale de navigaţie şi de semnalizare. ...

(3)În caz de urgenţă, mijloacele de salvare trebuie să fie disponibile imediat. Se interzice păstrarea mijloacelor de salvare individuale şi a inventarului bărcilor de salvare în dulapuri sau compartimente încuiate. ... Articolul 223 Fiecare persoană îmbarcată la bord este obligată să îşi însuşească modul de folosire a mijloacelor de salvare date în dotare şi răspunde de starea de întreţinere şi de existenţa accesoriilor acestora. Mijloacele de salvare nu se folosesc în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate. Articolul 224 Mijloacele de salvare colective trebuie să poată fi lansate la apă imediat şi în mod sigur şi să dea posibilitatea îmbarcării rapide şi în deplină ordine şi siguranţă a echipajului. Inventarul bărcii de salvare va fi astfel aranjat şi amarat încât acesta să fie în siguranţă şi să nu împiedice îmbarcarea oamenilor sau manevra palancurilor bărcii. Articolul 225

(1)Prin grija ofiţerului secund, verificarea şi reviziile tuturor mijloacelor de salvare de la bord vor fi efectuate de organele autorizate, la termenele specificate în cartea tehnică a acestora. ...

(2)Trimestrial, fiecare barcă de salvare va fi lansată la apă, nava aflându-se în staţionare în port sau la ancoră. ...

(3)Exerciţiile şi lansările la apă ale mijloacelor de salvare colective, verificările, reviziile, reparaţiile şi constatările făcute se înscriu în jurnalul de bord. ... Articolul 226 Prin rolurile navei, pentru fiecare barcă sau plută de salvare se numeşte un şef, de regulă un ofiţer de punte şi un înlocuitor al acestuia. Articolul 227 Membrii echipajului, numiţi şefi de mijloace de salvare colective, trebuie să fie instruiţi în manevra acestora şi în cunoaşterea regulilor de supravieţuire pe mare; ei se asigură că toţi oamenii repartizaţi pe barca sau pluta de salvare respectivă cunosc îndatoririle ce le revin. Articolul 228 Dacă pe navă există personal îmbarcat temporar, acesta se repartizează pe mijloacele de salvare colective, iar când acestea sunt insuficiente, comandantul navei va cere suplimentarea cu mijloacele de salvare necesare. Articolul 229 Mijloacele de salvare colective se dau în primire şefului de echipaj care răspunde de întreţinerea lor, de menţinerea inventarului în bună stare şi gata de a fi folosit în orice moment al marşului (misiunii). Şeful de echipaj propune ofiţerului secund bărcile şi plutele care trebuie verificate. Articolul 230 Cu aprobarea comandantului navei, ofiţerul secund va executa exerciţii cu întregul echipaj, ziua şi noaptea, pentru a verifica capacitatea de reacţie a acestuia, nivelul cunoştinţelor şi al deprinderilor, potrivit rolurilor navei. Capitolul VII Staţionarea navei Articolul 231

(1)Staţionarea navei la cheu se face în portul de bazare permanentă şi ocazional în alte porturi sau locuri special amenajate. Acolo unde staţionarea este permanentă, fiecare navă are repartizat locul ei de acostare. De regulă, locul de acostare trebuie să asigure alimentarea cu energie electrică şi apă, precum şi, unde este cazul, posibilitatea cuplării la reţeaua telefonică. ...

(2)Pe timpul staţionării în portul de bazare permanentă, nava trebuie să fie acostată numai în locul stabilit. ... Articolul 232 Legarea navei se face la instalaţiile portuare destinate acestui scop. Este interzisă legarea navei de instalaţiile care au alte destinaţii. Articolul 233 Dacă pe timpul staţionării la cheu, ancoră sau geamandură se primeşte ordin de schimbare a locului de staţionare, iar comandantul nu este la bord, manevra poate fi executată de comandantul (ofiţerul) secund, numai dacă acesta a fost autorizat de către comandant prin înscris în jurnalul de bord. Articolul 234

(1)În caz de sinistru, calamitate, de pericol sau de interes general, în raza portului, în apele portuare sau în radă, echipajul navei este obligat să intervină, respectând prevederile instrucţiunilor întocmite pentru aceste situaţii şi ordinele eşaloanelor superioare. ...

(2)În situaţii de forţă majoră, când se impune salvarea navei, iar la bord nu se află ofiţerul secund, ofiţerul de cart poate conduce manevra de plecare din dană, cu aprobarea ofiţerului de serviciu al structurii respective. ... Articolul 235 Pe timpul staţionării în port, aspectul exterior şi interior al navei trebuie să corespundă cerinţelor practicii marinăreşti:

1. a)bordajul, suprastructurile, punţile, culoarele interioare, compartimentele şi santinele navei trebuie să fie curate şi bine întreţinute; ...
2. b)linia de plutire, scările de pescaj, numele şi numărul de bordaj să fie înscrise pe corpul navei în mod vizibil şi să fie menţinute curate; ...
3. c)legăturile navei la mal să fie rezistente, suficient de elastice şi bine întreţinute; parâmele de pe punte şi alte materiale de legare să fie aranjate în ordine; instalaţiile de ancorare şi de manevră să fie în stare de funcţionare pentru a putea fi folosite la nevoie; ...
4. d)scările şi schelele de acces la bord să fie rezistente, prevăzute cu balustrade, plase de siguranţă şi să fie iluminate pe timpul nopţii; lângă schelă (scară) să se găsească materiale de salvare (colaci, bandule, braţe false, căngi); scara (schela) să fie permanent curată şi bine întreţinută; în timpul iernii, zăpada şi gheaţa vor fi îndepărtate de pe scara (schela) de acces la bord, pentru prevenirea accidentelor. ... Articolul 236 Pe timpul staţionării navei în port, echipajul va respecta regulile şi ordinea portuară. În port sunt interzise următoarele activităţi:
5. a)degazarea, spălarea tancurilor şi evacuarea de hidrocarburi în alte locuri decât cele stabilite; ...
6. b)evacuarea de la bord a resturilor menajere, a deşeurilor şi apelor uzate, în alte condiţii şi locuri decât cele stabilite; ...
7. c)arderea deşeurilor şi a reziduurilor de orice natură pe dană sau în alte locuri decât cele stabilite şi fără supraveghere; ...
8. d)aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere pe puntea navei sau pe cheu, precum şi spălarea cu benzină a hainelor sau altor obiecte; ...
9. e)fumatul pe timpul îmbarcării, debarcării sau transportului de combustibil, materiale explozive sau incendiare; ...
10. f)scăldatul în bazinul portuar. ... Articolul 237

(1)Locul de staţionare a navei la ancoră trebuie ales în funcţie de scopul şi durata staţionării, în aşa fel încât să fie adăpostit, să aibă adâncimi corespunzătoare, iar natura fundului să fie favorabilă ancorării. ...

(2)Locul respectiv nu trebuie să împiedice intrarea sau ieşirea altor nave în (din) port sau să incomodeze staţionarea navelor aflate la ancoră în aceeaşi radă. ...

(3)Este interzisă staţionarea navei la ancoră în zonele de separare a traficului de navigaţie. ... Articolul 238

(1)În timpul staţionării la ancoră, aparatele electrice de navigaţie, mijloacele tehnice de observare şi semnalizare, precum şi instalaţiile de ancorare, manevră şi guvernare ale navei vor fi permanent în stare de funcţionare. Instalaţia de propulsie va fi pregătită pentru punerea în funcţiune în timpul stabilit de comandant. ...

(2)În limitele stării de pregătire pentru marş fixate, în timpul staţionării navei la ancoră se pot admite verificarea şi întreţinerea instalaţiilor, precum şi executarea unor mici reparaţii. ...

(3)Mijloacele de salvare, de vitalitate şi de stingere a incendiilor trebuie să fie permanent pregătite pentru a putea fi folosite atât pentru nevoile navei proprii, cât şi pentru acordarea ajutorului altor nave. ... Articolul 239 În timpul staţionării navei la ancoră în rada unui port străin, echipajul va respecta regulile stabilite pentru rada portului în care staţionează. Articolul 240 La fluviu, nava poate staţiona: în portul de bazare permanentă, la cheu amenajat, la un cheu neamenajat, la ancoră, cu prova în mal sau lângă altă navă. Articolul 241 Locul de staţionare al navei la fluviu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. a)să nu stânjenească manevra sau marşul altor nave; ...
2. b)să aibă adâncimi corespunzătoare, ţinând cont şi de variaţia cotei în locul respectiv; ...
3. c)să nu mascheze semnalele de navigaţie; ...
4. d)să nu fie în şenalul navigabil; ...
5. e)să respecte, pe cât posibil, locurile recomandate pentru staţionare; ...
6. f)să nu fie în sectoare de treceri grele; ...
7. g)să fie protejat împotriva gheţii şi valurilor; ...
8. h)să nu fie, pe cât posibil, în sectoare cu anafoare sau contracurenţi puternici. ... Articolul 242 Se interzice staţionarea navei:
9. a)sub cablurile de înaltă tensiune; ...
10. b)sub poduri; ...
11. c)la intrarea (ieşirea) în (din) bazine, canale navigabile; ...
12. d)în sectoarele de trecere bacuri; ...
13. e)în aval de locurile unde s-a format un zăpor; ...
14. f)lângă o navă care transportă materiale periculoase (incendiare, explozive, toxice, radioactive) sau care este în carantină; ...
15. g)în sectorul fluvial al altui stat riveran, fără avizul organelor competente; ...
16. h)în locurile care, prin natura fundului sau a malurilor, pot produce găuri de apă, avarii la cârme şi elice. ... Articolul 243 Pe timpul staţionării în bazine de iernat sau în sectoare cu gheaţă, la navă se iau următoarele măsuri:
17. a)se îndepărtează gheaţa (zăpada) de pe navă; ...
18. b)în jurul navei se creează şi se menţine un culoar fără gheaţă, de minimum 30 cm; ...
19. c)pe punte se întind "ţin-te bine"; ...
20. d)se interzice legarea de corp a sculelor sau instrumentelor cu care se sparge gheaţa în jurul navei; ...
21. e)se interzice lucrul pe gheaţă, neasigurat; ...
22. f)se interzice deversarea pe gheaţă sau în apa din jurul navei a materialelor inflamabile; ...
23. g)se interzice executarea de exerciţii de stins incendiul cu folosirea materialelor de imitare; ...
24. h)se ridică la post ambarcaţiunile; ...
25. i)pe timpul scurgerii sloiurilor de gheaţă, legăturile cu malul se dublează, iar nava trebuie să fie gata de marş; ...
26. j)în cazul formării unui zăpor în amonte de navă, care pune în pericol siguranţa staţionării, nava îşi va schimba locul de staţionare. Când acest lucru nu este posibil din cauza gheţii, nava trebuie să fie gata de marş imediat, având la bord două treimi din echipaj şi toate mijloacele de vitalitate gata de acţiune; ...
27. k)se urmăreşte ca lanţurile ancorelor să nu fie blocate de gheaţă; ...
28. l)se menţin gata de acţiune toate mijloacele de vitalitate. ... Capitolul VIII Marşul navei 1. Pregătirea navei pentru marş şi misiune Articolul 244 Navele aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor desfăşoară misiuni specifice, în baza Planului de acţiune zilnică stabilit la nivelul structurii care are în dotare navele şi a dispoziţiilor/ordinelor de misiune sau la intervenţie. Articolul 245 După primirea dispoziţiei/ordinului de misiune, comandanţii de nave înscriu în jurnalul de bord prevederile acestuia. Articolul 246 După primirea şi însuşirea dispoziţiei/ordinului, comandantul aduce la cunoştinţa membrilor echipajului principalele prevederi ale acestuia, în părţile ce-i privesc, şi ordonă măsuri preliminare de pregătire. Articolul 247 Înainte de plecarea navei se verifică modul în care s-a realizat pregătirea acesteia pentru marş, starea tehnică de funcţionare a instalaţiei de propulsie, armamentului, aparaturii şi instalaţiilor, existenţa şi starea materialelor de vitalitate, stins incendiul şi salvare. Verificarea se poate executa şi printr-un exerciţiu de pregătire a navei pentru marş şi misiune sau specific misiunii primite (în funcţie de timpul avut la dispoziţie). Articolul 248 Pregătirea marşului începe cu documentarea de navigaţie care se execută de comandantul navei, comandantul secund şi ofiţerul secund împreună cu şeful componentei de specialitate navigaţie şi constă în studiul zonelor de navigaţie, însuşirea particularităţilor geografice şi hidrometeorologice, identificarea pericolelor de navigaţie, trasarea preliminară a marşului ţinându-se cont de drumurile recomandate, alegerea hărţilor şi a documentelor nautice pentru marş. Articolul 249 Înainte de plecarea navei din port, ofiţerul secund verifică prezenţa echipajului şi a persoanelor îmbarcate temporar. Articolul 250 Stările de pregătire pentru marş ale unei nave pot fi:
29. a)starea de pregătire pentru marş nr. 1 (gata imediat pentru virarea ancorei, plecarea de la geamandură sau de la cheu); ...
30. b)starea de pregătire pentru marş nr. 2 (gata de marş într-un timp stabilit prin instrucţiuni, în funcţie de clasa şi tipul navei). ... Articolul 251 Despre terminarea operaţiunilor de pregătire a navei pentru marş şi misiune, şefii componentelor de specialitate raportează, la postul principal de comandă, ofiţerului secund, iar acesta comandantului navei. Articolul 252

(1)Înainte de începerea virării ancorei (dezlegarea de la geamandură, plecarea de la cheu), la ordinul comandantului navei, secundul transmite semnalul: "La posturile de manevră.", iar echipajul îşi ocupă locurile conform rolului de manevră. ...

(2)În cadrul acestei activităţi se face gata de virat ancora, se reduc legăturile, se întrerupe legătura telefonică cu malul şi pe timp de noapte se aprind luminile de manevră. ... Articolul 253 Pentru întreaga durată a marşului, serviciul de cart, precum şi activităţile ce se desfăşoară la bord se planifică de ofiţerul secund şi se aprobă de comandantul navei, apoi sunt aduse la cunoştinţa membrilor echipajului în părţile ce îi privesc. Pe timpul marşului, ofiţerul secund raportează comandantului navei despre îndeplinirea activităţilor prevăzute. 2. Ieşirea (intrarea) navei din (în) port. Plecarea de la ancoră Articolul 254

(1)Manevra de plecare (acostare) a navei cheu, geamandură sau ancoră se execută sub comanda directă a comandantului. ...

(2)Pe timpul manevrei de ieşire (intrare) a navei din (în) port, echipajul se află la posturile de manevră. ...

(3)Pentru evitarea unor situaţii neprevăzute se menţine o ancoră "în gardă" gata de fundarisit, care se pune la post după ieşirea navei din port (radă) sau după acostare. ... Articolul 255 Manevra trebuie astfel executată încât să nu stânjenească manevra altor nave care intră sau ies din port. Pentru marcarea intenţiilor de manevră şi a acţiunilor navei proprii, în scopul evitării abordajelor, se vor transmite din timp semnale regulamentare. Articolul 256

(1)Navele, la manevra de plecare de la cheu (de acostare), pot fi asistate de remorchere sau şalupe de remorcaj. Folosirea remorcherelor trebuie considerată ca o măsură de siguranţă pentru nava proprie şi pentru navele vecine. ...

(2)Sunt interzise concursurile între nave privind rapiditatea executării manevrelor de orice fel. ... Articolul 257

(1)Manevra de ieşire din port începe în momentul când nava a terminat manevra de plecare de la cheu sau ancoră şi durează până în momentul în care, navigând pe drumul recomandat (pasa de ieşire), are la travers geamandura ce marchează extremitatea de larg a digului. ...

(2)Manevra de intrare începe în momentul când nava s-a înscris pe drumul recomandat (pasa de acces) pentru intrarea în port, având la travers geamandura ce marchează extremitatea de larg a digului, şi se termină în momentul începerii manevrei de acostare a navei la cheu sau a manevrei de ancorare. ...

(3)Navigaţia pe timpul apropierii de punctul de începere a manevrei în port se va executa cu precizie, folosind toate mijloacele de semnalizare maritimă şi reperele de navigaţie din zonă, mijloacele radiotehnice şi oricare alte mijloace şi informaţii posibile. ... Articolul 258 La terminarea manevrei de acostare se pun mecanismele în stare de repaus, iar la ordinul comandantului se trece de la serviciul de cart la serviciul de zi în staţionare; ora respectivă se menţionează în jurnalul de bord. Articolul 259 Pe timpul intrării (ieşirii) în (din) port, comandantul navei are următoarele obligaţii:

1. a)să execute manevra navei ţinând cont de situaţia hidrometeorologică din zonă şi de influenţa acesteia asupra manevrabilităţii navei; ...
2. b)să manevreze în permanenţă cu viteză de siguranţă suficientă pentru ca nava să asculte de cârmă; ...
3. c)să evite, pe cât posibil, întâlnirea sau depăşirea altei nave între farurile de intrare (ieşire) în (din) port; dacă se impune depăşirea altei nave, manevra se va executa luându-se toate măsurile de siguranţă şi fără a stânjeni manevra navei depăşite; ...
4. d)pe timp de vizibilitate redusă să micşoreze viteza sau chiar să stopeze, iar la nevoie, dacă locul permite, să ancoreze pe cât posibil în afara şenalului navigabil; ...
5. e)să urmărească continuu indicaţiile sondei ultrason; iar atunci când consideră necesar să ordone măsurarea adâncimii şi cu sonda de mână; ...
6. f)să respecte cu stricteţe sistemul de balizaj şi oricare modificare a acestuia constatată pe timpul manevrei, să o consemneze în jurnalul de bord; ...
7. g)să folosească toate mijloacele de observare de la bord pentru descoperirea pericolelor de navigaţie; ...
8. h)să urmărească continuu şi să cunoască poziţia navei faţă de mal (diguri); ...
9. i)să ordone darea tuturor semnalelor vizuale şi acustice conform R.I.P.A.M. (R.N.D.); ...
10. j)să aibă în permanenţă cel puţin o staţie de radiolocaţie în funcţiune, indiferent de vizibilitate; ...
11. k)să urmărească manevra altor nave care intră sau ies din port şi să ia măsuri pentru evitarea coliziunii; ...
12. l)să ordone ca pe timpul manevrei, echipajul de pe punte să poarte vestele de salvare; ...
13. m)înainte de începerea manevrei, să verifice funcţionarea mijloacelor de semnalizare acustică şi luminoasă şi să pregătească pentru folosire imediată instalaţia de guvernare de rezervă; ...
14. n)pe timpul manevrei de intrare, să acorde prioritate navelor care ies din port, cu excepţia cazurilor de forţă majoră (nava în pericol, accidente la bord); ...
15. o)să raporteze imediat orice accident de navigaţie, luând măsuri pentru remedierea avariei şi pentru salvarea navei; ...
16. p)să acorde ajutor altor nave în cazul creării unor situaţii deosebite, la solicitarea acestora; ...
17. r)pe timpul manevrei, să ordone punerea în funcţiune numai a aparaturii şi instalaţiilor necesare pentru manevră, conform rolurilor; ...
18. s)să respecte întocmai regulile locale specifice de navigaţie în porturi; ... ş) să urmărească înscrierea în jurnalul de bord a tuturor ordinelor şi comenzilor pe care le dă, precum şi a evenimentelor deosebite; ...
19. t)să ordone indicarea numirii şi transmiterea semnalelor de recunoaştere când nava ajunge în raza de vizibilitate a postului de observare radă; ... ţ) dacă nu se permite intrarea navei în port, să execute manevra pentru ancorarea navei în raioanele stabilite. ... Articolul 260 Intrarea sau ieşirea navelor în (din) porturile altor state, precum şi trecerea prin zone cu pilotaj obligatoriu se execută numai cu pilot. Articolul 261 Pentru primirea pilotului la bord se iau următoarele măsuri:
20. a)se ridică pavilionul "G" ("Am nevoie de pilot") din Codul internaţional de semnale; ...
21. b)se pregăteşte cabina pentru pilot în apropierea comenzii de navigaţie; ...
22. c)se pregăteşte şi se asigură scara de pilot; ...
23. d)la sosirea pilotului, după ce i se controlează documentele de pilotaj, acesta este condus în comanda navigaţiei şi se schimbă pavilionul "G" cu "H" ("Am pilot la bord") din Codul internaţional de semnale; ...
24. e)sosirea pilotului la bord se consemnează în jurnalul de bord; ...
25. f)comandantul şi pilotul vor schimba reciproc informaţii referitoare la condiţiile locale, caracteristicile de manevră a navei şi modul de executare a manevrei. ... Articolul 262

(1)Pe timpul cât se află la bord, pilotul nu îl înlocuieşte pe comandant la comanda navei, ci doar îl asistă la manevră. ...

(2)Comandantul continuă să aibă toate obligaţiile şi atribuţiile privind conducerea navei în siguranţă, precum şi răspunderea pentru orice daune rezultate din manevra navei sale. ... 3. Marşul navei Articolul 263 Marşul constituie deplasarea unei nave sub acţiunea mijloacelor de propulsie şi guvernare. Nava stopată (în derivă) se consideră în marş şi trebuie să respecte toate regulile de navigaţie şi prevenirea abordajelor. Articolul 264 Orice navă poate executa navigaţie izolată sau în formaţie. Când se navighează în formaţie, elementele de mişcare (drumul şi viteza) se stabilesc de nava comandant, celorlalte nave revenindu-le obligaţia să respecte comenzile navei comandant. Articolul 265 Deplasarea navei se face pe drumul şi cu viteza stabilite de comandant. Nimeni nu are dreptul să schimbe drumul şi viteza navei fără aprobarea comandantului, cu o singură excepţie: când situaţia de navigaţie impune, iar comandantul nu se află în postul de comandă. Pentru evitarea abordajelor, a eşuărilor sau a altor pericole, ofiţerul de cart manevrează nava din timp, hotărât şi în conformitate cu practica marinărească, schimbând drumul şi viteza în mod corespunzător. După trecerea sau evitarea pericolului, revine la drumul şi viteza iniţială, raportând comandantului despre manevra executată. Articolul 266 La pregătirea preliminară a marşului, comandantul navei are următoarele obligaţii:

1. a)să studieze documentele nautice (hărţi, cartea pilot, cartea farurilor şi radiofarurilor, avizele pentru navigatori, reglementările în vigoare existente în porturi etc.) pentru a se informa asupra condiţiilor specifice din zonă, în special a pericolelor de navigaţie; ...
2. b)să pregătească membrii echipajului care au atribuţii privind siguranţa manevrei, asupra cunoaşterii ieşirii/(intrării) din (în) porturile de staţionare şi sistemului de semnalizare al acestora; ...
3. c)să verifice actualizarea hărţilor şi planurilor porturilor, pe baza avizelor pentru navigatori emise până la data ieşirii şi marcarea poziţiilor geografice ale staţiilor de radiolocaţie şi ale posturilor de observare radiotehnică; ...
4. d)să cunoască situaţia de semnalizare maritimă conform ultimului aviz pentru navigatori: ...
5. e)să controleze starea mijloacelor de salvare individuale şi colective şi gradul de pregătire a echipajului pentru folosirea lor; ...
6. f)să conducă verificarea funcţionării tehnicii şi aparaturii de la bord; ...
7. g)să revadă situaţia cu datele evolutive ale navei (diametrul de giraţie, inerţia, gamele de viteze în funcţie de numărul de rotaţii etc.) şi situaţia compensării şi etalonării aparaturii de navigaţie, a staţiilor de radiolocaţie; ...
8. h)să se informeze asupra condiţiilor hidrometeorologice din zona porturilor în care urmează să între. ... Articolul 267 În timpul marşului, la bord se execută serviciul de cart. Personalul care nu este inclus în serviciul de cart execută programul ordonat. Articolul 268 Pe tot timpul marşului, indiferent de zona sau raionul de navigaţie, comandantul navei şi ofiţerul de cart trebuie să respecte prevederile R.I.P.A.M. sau ale R.N.D., precum şi dispoziţiile de separare a traficului maritim cu ocazia intrării, trecerii sau ieşirii din zonele de separare a traficului. Articolul 269 În marş, comandantul navei se va afla obligatoriu la postul său, pe puntea de comandă, şi va prelua în mod efectiv responsabilitatea conducerii în siguranţă a navigaţiei în următoarele situaţii:
9. a)în timpul executării manevrelor cu nava [ancorare şi plecare de la ancoră; intrare şi ieşire în/din port, pasă, canal, bazin, ecluză, doc; acostare şi plecare de la cheu; legare şi plecare la (de
10. la)geamandură; ridicare şi coborâre de pe doc sau cală]; ...
11. b)la trecerea prin strâmtori, canale, zone înguste sau cu adâncimi mici ori necunoscute, în zone cu trafic intens sau cu pericole de navigaţie; ...
12. c)pe timp de vizibilitate redusă şi pe vreme rea; ...
13. d)atunci când este solicitat de ofiţerul de cart pe comandă. ... Cu excepţia acestor situaţii, în marş, comandantul navei poate pleca temporar de pe comandă, lăsându-l ca înlocuitor pe ofiţerul de cart, care va conduce nava şi va răspunde de siguranţă acesteia. Articolul 270 Când nava desfăşoară activităţi de pregătire pentru misiune într-un sector fluvial, frontieră co