GHID din 20 februarie 2020

(3)din Directiva 2010/75/UE, unde sunt crescute porcine sau păsări de curte. Dejecții animaliere Dejecții lichide și/sau solide. Fermă nouă O fermă autorizată pentru prima dată după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau o înlocuire integrală a unei ferme după publicarea prezentelor concluzii privind BAT. Instalație nouă O instalație autorizată pentru prima oară în locul unde este amplasată ferma după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau înlocuirea completă a unei instalații pe o fundație existentă, efectuată după publicarea prezentelor concluzii privind BAT Instalație O parte a fermei unde se desfășoară unul dintre procesele sau una dintre activitățile următoare: adăpostirea animalelor, depozitarea dejecțiilor animaliere, prelucrarea dejecțiilor animaliere. O instalație este alcătuită dintr-o singură clădire (sau o unitate) și/sau echipamentul necesar pentru desfășurarea operațiunilor sau a activităților respective. Receptor sensibil O zonă care are nevoie de protecție specială împotriva elementelor poluante, cum ar fi: - zonele rezidențiale; - zonele unde se desfășoară activități umane (de exemplu școli, centre de zi, zone de agrement, spitale sau centre de îngrijire și asistență); -ecosistemele/habitatele sensibile. Dejecții lichide Materii fecale și urină amestecate sau nu cu material de așternut și cu apă pentru a rezulta dejecții lichide cu un conținut de substanță uscată de cel mult 10 %, care plutesc și pot fi pompate. Dejecții solide Materii fecale sau găinaț și urină amestecate sau nu cu material de așternut, care nu se scurg prin efectul gravitației și nu pot fi pompate. Azot amoniacal total Amoniu-N (NH4-N) și compușii acestuia, inclusiv acid uric, care pot fi ușor descompuși în NH4-N. Azot total Azotul total, exprimat ca N, include amoniacul liber și amoniul (NH4-N), nitriții (N02-N), nitrații (N03-N) și compușii organici cu azot. Azot total excretat Cantitatea totală de azot eliminată în urma proceselor metabolice ale animalelor prin urină și materii fecale. Fosfor total Fosforul total, exprimat ca P205, include toți compușii anorganici și organici ai fosforului, dizolvați sau legați de particule. Fosfor total excretatCantitatea totală de fosfor eliminată în urma proceselor metabolice ale animalelor prin urină și materii fecale. Ape uzate Apele pluviale de scurgere amestecate, de regulă, cu dejecții animaliere, apă provenită din curățarea suprafețelor (de exemplu podele) și a echipamentelor, precum și apa rezultată în urma funcționării sistemelor de purificare a aerului. De asemenea, acestea pot fi denumite ape murdare. Tabelul 2 Definiții pentru anumite categorii de animaleTermen utilizat Definiție Pui de reproducție Păsări matcă părinți (masculi și femele) crescute pentru a depune ouă pentru incubație. Pui de carne Pui crescuți pentru producția de carne. Pui de carne pentru reproducere Păsări matcă părinți (masculi și femele) crescute pentru a depune ouă pentru producția de păsări de carne. Scroafe care alăptează Scroafe în perioada perinatală până la înțărcarea purceilor. Porci pentru îngrășare Porci de producție crescuți, în general, de la o greutate în viu de 30 kg până la sacrificare sau prima montă. Această categorie include porcii aflați în perioada de creștere, porcii aflați în perioada de finisare și scroafele tinere care nu au trecut încă printr-o perioadă de călduri. Scroafe gestante Scroafe gestante, inclusiv scrofițe. Găini ouătoare Pui femelă crescuți pentru producția de ouă, cu vârsta cuprinsă între 16 și 20 de săptămâni. Scroafe aflate în călduri Scroafe pregătite pentru montă și care nu sunt încă gestante. Porc Un animal din specia porcină, indiferent de vârstă, crescut pentru reproducere sau îngrășare. Purcei Porc în perioada de la naștere până la înțărcare. Păsări de curte Găini, curcani, bibilici, rațe, gâște, prepelițe, porumbei, fazani și potârnichi, crescute sau ținute în captivitate pentru reproducere, pentru producția de carne sau de ouă pentru consum sau pentru completarea stocului de vânat. Puicuțe Pui tineri care nu au încă vârsta pentru a depune ouă. În cazul puicuțelor crescute pentru producția de ouă, o puicuță devine găină ouătoare atunci când începe să depună ouă la o vârstă cuprinsă între 16 și 20 de săptămâni. Atunci când sunt crescute pentru reproducere, puii femele și masculi sunt definiți ca puicuțe până la vârsta de 20 de săptămâni. Scroafe Femele din specia porcină în cursul perioadelor de împerechere, de gestație și de fătare. Purcei înțărcați Porci tineri crescuți de la perioada de înțărcare până la îngrășare, de obicei de la o greutate în viu de aproximativ 8 kg până la 30 kg. Cel mai recent document de referință privind cele mai bune tehnici disponibile pentru instalații de creștere intensivă a păsărilor de curte și a porcilor a fost publicat în anul 2017. În cadrul acestuia, sunt prezentate cele mai bune tehnici disponibile în special cu privire la: ● managementul nutrițional al administrării hranei păsărilor de curte și al porcinelor; ● pregătirea furajelor (măcinarea, amestecarea și depozitarea); ● creșterea (adăpostirea) păsărilor de curte și a porcinelor; ● colectarea și depozitarea dejecțiilor animaliere; - prelucrarea dejecțiilor animaliere; ● împrăștierea pe sol a dejecțiilor animaliere; ● gestiunea animalelor moarte. Tehnicile BAT prevăzute în document nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. În cadrul proiectelor, pot fi utilizate și alte tehnici care asigură un nivel de protecție a mediului cel puțin echivalent. În cele ce urmează sunt prezentate tehnicile BAT cu cea mai mare relevanță pentru etapa EIM:1. Punerea în aplicare și aderarea la un sistem de management de mediu (EMS), pentru a îmbunătăți performanța de mediu globală a fermelor; ... 2. Asigurarea unei bune organizări interne a fermei prin utilizarea uneia sau mai multor tehnici de mai jos în scopul îmbunătățirii performanței globale:a. Amplasarea corespunzătoare a instalației/fermei și o bună amenajare spațială a activităților ... b. Educarea și formarea personalului ... c. Pregătirea unui plan de urgență pentru a face față emisiilor și incidentelor neprevăzute, cum ar fi poluarea corpurilor de apă. ... d. Verificarea, repararea și întreținerea periodică a structurilor și a echipamentelor ... e. Depozitarea animalelor moarte astfel încât să se prevină sau să se reducă emisiile ... ... ● Utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale pentru a reduce azotul total excretat și, prin urmare, emisiile de amoniac, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor (documentul prevede valori pe categorii de animale pentru azotul total excretat/spațiu pentru animal/an); ● utilizarea unui regim alimentar și în aplicarea unei strategii nutriționale pentru a reduce fosforul total excretat, satisfăcând în același timp nevoile nutriționale ale animalelor (documentul prevede valori pe categorii de animale pentru fosforul total excretat/spațiu pentru animal/an); ● adoptarea unor tehnici pentru utilizarea eficientă a apei; ● adoptarea unor tehnici pentru a reduce producerea de ape uzate; ● adoptarea unor tehnici pentru utilizarea eficientă a energiei; ● adoptarea unor tehnici pentru a reduce emisiile de zgomot; ● adoptarea unor tehnici pentru a reduce emisiile de pulberi provenite din fiecare adăpost pentru animale; ● elaborarea, punerea în aplicare și revizuirea periodică a unui plan de gestionare a mirosurilor, în cadrul sistemului de management de mediu pentru a preveni sau, atunci când acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de mirosuri emanate de o fermă, care include următoarele elemente: (

1. i)un protocol care conține acțiunile și calendarele corespunzătoare; (
2. ii)un protocol pentru monitorizarea mirosurilor; (iii) un protocol pentru răspunsul la cazurile identificate de neplăceri cauzate de mirosuri; (
3. iv)un program de prevenire și eliminare a mirosurilor conceput, de exemplu, pentru a identifica sursa (sursele), pentru a monitoriza emisiile de mirosuri, pentru a caracteriza contribuțiile surselor și pentru a pune în aplicare măsuri de eliminare și/sau reducere; (
4. v)o analiză a incidentelor anterioare în materie de mirosuri și a măsurilor de remediere a acestora și diseminarea cunoștințelor privind incidentele în materie de mirosuri. Acest BAT se aplică în cazul în care ar putea fi afectați receptori sensibili; ● adoptarea unor tehnici pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din depozitarea dejecțiilor solide; ● adoptarea unor tehnici pentru a reduce emisiile de amoniac în aer generate de un depozit de dejecții lichide; ● adoptarea unor tehnici pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite dintr-un depozit îngropat (lagună) de dejecții lichide; ● adoptarea unor tehnici pentru a preveni emisiile în sol și în apă provenite din colectarea, transportarea prin conducte și depozitarea dejecțiilor lichide într-un depozit și/sau într-o lagună (depozit îngropat); ● adoptarea unor tehnici pentru a reduce emisiile de azot, fosfor, mirosuri și organisme patogene microbiene în aer și apă și pentru a facilita depozitarea dejecțiilor animaliere și/sau împrăștierea pe sol, în cazul în care se utilizează prelucrarea în ferme a dejecțiilor animaliere; ● adoptarea unor tehnici pentru a preveni sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de azot, fosfor și organisme patogene microbiene în sol și apă provenite din împrăștierea pe sol; ● adoptarea unor tehnici pentru a reduce emisiile de amoniac în aer rezultate din împrăștierea pe sol a dejecțiilor lichide; ● estimarea sau calcularea reducerii emisiilor de amoniac generate de întregul proces de producție care utilizează BAT disponibile puse în aplicare în cadrul fermei, pentru a reduce emisiile de amoniac provenite din întregul proces de producție pentru creșterea porcilor (inclusiv scroafe) sau păsărilor de curte; ● tehnici și frecvența pentru monitorizarea cantității de azot și fosfor total excretat rezultată din dejecțiile animaliere; ● tehnici și frecvența pentru monitorizarea cantității de azot și fosfor total excretat rezultată din dejecțiile animaliere; ● tehnici și frecvența pentru monitorizarea emisiilor de amoniac în aer; ● monitorizarea periodică a emisiilor de mirosuri în aer; ● tehnici și frecvența pentru monitorizarea emisiilor de pulberi generate de fiecare adăpost pentru animale; ● tehnici și frecvența pentru monitorizarea emisiilor de amoniac, pulberi și/sau mirosuri generate de fiecare adăpost pentru animale echipat cu un sistem de purificare a aerului; ● monitorizarea anuală a consumului de apă, consumului de energie, consumului de combustibil, număr de animale care intră și ies, consumul de furaje, generarea de dejecții animaliere. În cadrul BAT, sunt prevăzute valori limită pentru: ● emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru porci; ● emisiile de amoniac provenite din adăposturile pentru păsări de curte; ● emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adăpost pentru puii de carne cu o greutate finală de până la 2,5 kg. Tehnicile considerate BAT sunt descrise în același document. ... 3. Proiectele privind instalațiile pentru creșterea intensivă a animalelor de fermă, inclusiv a păsărilor de carne, păsărilor ouătoare, porcilor și scroafelor prevăzute în anexa I pct.17 și în anexa II pct. 1 lit.
5. e)din Directiva EIA, prezintă unele particularități în ceea ce privește efectuarea încadrării și a definirii domeniului evaluării în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. De asemenea, influențele/efectele pe care le pot avea astfel de proiecte asupra ariilor naturale protejate, sunt specifice. Aceste particularități sunt evidențiate în continuare. 3.1. ÎNCADRAREA ÎN PROCEDURA EIM A PROIECTELOR DE CREȘTERE INTENSIVĂ A ANIMALELOR Încadrarea conform Legii EIM Conform Legii EIM, proiectele cuprinse în Anexa I se supun implicit evaluării impactului asupra mediului. Proiectele incluse în acest ghid se regăsesc în Anexa I la punctul 17, astfel: ● 17. Instalații pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte sau a porcinelor având cel puțin: ()
6. a)85.000 de locuri pentru creșterea păsărilor de carne, respectiv 60.000 de locuri pentru păsări ouătoare; ()
7. b)3.000 de locuri pentru creșterea porcilor mai mari de 30 kg; sau ()
8. c)900 de locuri pentru scroafe. ● 24. Orice modificare sau extindere a proiectelor enumerate în prezenta anexă, în cazul în care modificarea sau extinderea întrunește ea însăși valorile de prag stabilite, după caz, în această anexă. În Anexa II la Lege sunt prezentate proiectele pentru care trebuie analizată necesitatea evaluării impactului asupra mediului. Proiectele incluse în acest ghid se regăsesc în Anexa II la punctul 1 (e), astfel: ● 1. Agricultură, silvicultură și acvacultură: ()
9. e)instalații pentru creșterea intensivă a animalelor de fermă, altele decât cele incluse în anexa nr. 1.● 13.
10. a)Orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 24 din anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în anexa nr. 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului. Relația cu alte acte normative Proiectele de creștere intensivă a animalelor de fermă generează activități care pot fi incluse sau nu în prevederile Legii nr. 278/2013 prind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare. Pentru aceste proiecte, evaluarea impactului asupra mediului se realizează cu respectarea dispozițiilor respectivului act normativ și, împreună cu documentația specifică ce vizează prevenirea și controlul integrat al poluării, stau la baza obținerii autorizației integrate de mediu. Instalațiile de creștere intensivă a animalelor de fermă care se încadrează în prevederile Legii nr. 278/2013 sunt cele din Anexa 1, punctul 6.6, astfel: ● 6.6. Creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, cu capacități de peste: ()
11. a)40.000 de locuri pentru păsări de curte, așa cum sunt definite la art. 3 lit.
12. rr)din prezenta; ()
13. b)2.000 de locuri pentru porci de producție (peste 30 kg); sau ()
14. c)750 de locuri pentru scroafe. Așa cum se observă, proiectele care se încadrează în prevederile Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, nu se supun obligatoriu evaluării impactului asupra mediului. Pragurile din Anexa I a Legii EIM sunt mai mari decât pragurile din Anexa I a Legii nr. 273/2013. Astfel, un proiect de fermă cu o capacitate de 50000 locuri pentru păsări de curte generează o activitate care se încadrează în Anexa I a Legii nr. 278/2013 însă nu se supune obligatoriu evaluării de impact deoarece nu atinge pragul de 85000 locuri pentru a fi încadrat în Anexa I a Legii EIM. Proiectul va fi supus etapei de încadrare și se va stabili necesitatea EIM. Un alt aspect important referitor la aceste proiecte este definirea termenilor și implicit încadrarea proiectelor în diverse prevederi. Documentul de Referință privind Cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor a fost revizuit în 2017 și a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor. Termenul "păsări de curte" este definit de Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 astfel: ● Păsări de curte - Găini, curcani, bibilici, rațe, gâște, prepelițe, porumbei, fazani și potârnichi, crescute sau ținute în captivitate pentru reproducere, pentru producția de carne sau de ouă pentru consum sau pentru completarea stocului de vânat. Pe de altă parte Legea nr. 273/2013 cu modificările și completările ulterioare definește la art. 3 litera rr), pasările de curte ca fiind: ● "
15. rr)păsări de curte - astfel cum sunt definite la art. 2 alin.

(2)pct. 1 din anexa la Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 144/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condițiile de sănătate a animalelor, care reglementează comerțul intracomunitar și importul din țări terțe de păsări și ouă de incubație, cu modificările și completările ulterioare", respectiv: art. 2 alin.

(2)pct. 1 din Anexa la Ord. 144/2006: păsări - găini, curci, bibilici, rațe, gâște, prepelițe, porumbei, fazani, potârnichi și ratitae - struți etc., crescute sau ținute în captivitate pentru reproducție, producție de carne sau de ouă pentru consum ori pentru fonduri de repopulare a vânatului; Totuși, având în vedere că speciile de păsări incluse în definiție nu sunt de aceeași mărime, se pune întrebarea dacă, de exemplu 85000 locuri pentru găini este același lucru cu 85000 locuri pentru porumbei. În unele state membre s-a adoptat o abordare bazată pe un sistem de animale-echivalente, care ponderează numărul de animale pe capacitate în funcție de specii pentru de a lua în considerare conținutul de azot excretat în mod efectiv de diferitele specii. Acest aspect a fost în detaliu analizat în Cauza C-473/07 a CJUE. Concluzia cauzei este că pragurile stabilite de legislația IPPC și EIM pentru păsările de curte, trebuie interpretate în sensul că includ prepelițele, potârnichile și porumbeii în domeniul lor de aplicare. Curtea se opune unei reglementări naționale care determină calcularea pragurilor de autorizare pornind de la un sistem de animale-echivalente, care ponderează numărul de animale pe capacitate în funcție de specii pentru de a lua în considerare conținutul de azot excretat în mod efectiv de diferitele specii. În același mod, Cauza C-585/10 analizează dacă termenul de scroafe este identic cu cel de scrofițe în sensul încadrării în pragurile din anexa I a Directivei 96/61/CE {transpusă în România prin Legea nr. 278/2013) sau a Anexei I a Directivei EIM. Decizia Curții a fost: Expresia "locuri pentru scroafe" care figurează la punctul 6.6 litera (c) din anexa I la Directiva 96/61/CE [...] trebuie interpretată în sensul că înglobează locurile pentru scrofițe (femele din specia porcină care au trecut deja printr-o perioadă de călduri, dar care nu au fătat încă). Cauzele de mai sus sunt prezentate în detaliu în anexa I la prezentul ghid. ... 3.

1. DEFINIREA DOMENIULUI EVALUĂRII ÎN PROCEDURA EIM A PROIECTELOR DE CREȘTERE INTENSIVĂ A ANIMALELOR Proiectele pentru care s-a luat decizia de întocmire a evaluării de impact asupra mediului sunt supuse etapei de definire a domeniului evaluării, conform Art. 10 din Lege. În această etapă, ACPM emite un îndrumar în care stabilește domeniul de evaluare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse în raportul privind impactul asupra mediului (RIM). Îndrumarul se elaborează pe baza informațiilor furnizate de titular în memoriul de prezentare și în propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului, și ținând cont de consultarea cu celelalte autorități implicate, precum și de propunerile justificate ale publicului interesat. După ce este informat cu privire la necesitatea evaluării impactului asupra mediului, titularul de proiect își stabilește echipa de experți cu ajutorul căreia va realiza o propunere privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului (RIM), studiul de evaluare adecvată (EA) și studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA). Acest aspect este unul nou introdus odată cu noua legislație în domeniu. Propunerea pornește de la efectele potențial semnificative identificate în etapa de încadrare. Pentru proiectele incluse în Anexa I, pentru care nu se face o etapă propriu zisă de încadrare, propunerea va conține efectele semnificative specifice proiectului în cauză. Definirea domeniului înseamnă identificarea efectelor potențial semnificative, care urmează a fi evaluate în detaliu în RIM și stabilirea gradului de detaliu al informațiilor care trebuie furnizate în RIM. În continuare se prezintă toate aspectele care ar trebui luate în considerare în etapa de definire a domeniului evaluării, pentru proiectele de creștere intensivă a animalelor: ● Necesarul de studii pentru stabilirea stării actuale a mediului în zona de influență a proiectului și orice cerință specială pentru aceste studii, nivelul de detaliere: de exemplu dacă este necesar să se facă observații în teren pentru stabilirea stării florei/faunei, dacă este necesar să se aplice chestionare pentru intervievarea populației; dacă este necesar să se determine calitatea fizico-chimică a solului sau a apelor din zona propusă etc. () Pentru proiectele de ferme care se realizează în vecinătatea zonelor populate, se recomandă ca îndrumarul să includă investigații amănunțite privind percepția populației: chestionare, anchete sociologice. Se stabilesc clar termenii de referință: localitățile care vor fi investigate, care sunt întrebările minime ce trebuie să fie incluse în chestionar etc. () Pentru proiectele care sunt situate în apropierea ariilor naturale protejate, se vor solicita efectuarea de observații în teren pentru identificarea oricăror elemente relevante de biodiversitate în raport cu obiectivele de conservare ale ariei protejate. Se solicită observații în special asupra speciilor cu statut special de conservare, a habitatelor prioritare sau a păsărilor care pot exista în zona proiectului. Se impune perioada de observații {de exemplu minim 10 zile sau în perioada de migrație sau în perioada de dezvoltare maximă a florei etc.). Se stabilesc categoriile de experți care să facă observațiile și se delimitează aria în care să se facă observații () Pentru proiectele care generează activități IPPC, se impune stabilirea condițiilor inițiale privind calitatea solului și a apelor freatice. Se solicită astfel analize de sol (de exemplu la indicatorii nitriți, nitrați, azot total, fosfor, pH) și analize la apele subterane (de exemplu la indicatorii amoniu, nitriți, nitrați, fosfați). Pentru prelevarea probelor de apă subterană nu este obligatoriu să se facă foraje pe amplasament, special pentru acest lucru. Se vor preleva din forajele existente în vecinătatea imediată, cu respectarea normativelor de prelevare în vigoare. Pe baza rezultatelor analizelor și a activităților existente în vecinătate se va solicita o descriere a principalelor surse de afectare a calității apelor freatice. () Se solicită o analiză a calității aerului în zona proiectului, pe baza informațiilor publice existente (sistem național de monitorizare a calității aerului, raportări IPPC ale instalațiilor existente, PRTR etc.). Analiza se va axa pe estimarea concentrațiilor de amoniac în zona proiectului, astfel încât să se poată evalua corect influența emisiilor generate de proiect. ● Tipurile de alternative care ar trebui luate în considerare; se stabilesc concret amplasamentele alternative pentru proiect (precizarea locației alternative); se stabilesc alternativele tehnologice care să fie analizate în RIM: () Trebuie respectată distanța minimă de protecție sanitară conform Ord. nr. 119/2011 cu modificările și completările ulterioare. Dacă nu se poate respecta această distanță, atunci se aleg amplasamente alternative sau se micșorează capacitatea fermei astfel încât să se încadreze la o distanță de protecție mai mică. În cazul în care, în mod justificat, alternativele de amplasament nu sunt disponibile sau capacitatea fermei nu poate fi micșorată, se solicită și se întocmește un studiu privind impactul asupra sănătății populației. De asemenea trebuie avut în vedere că Decizia 2017/302 prevede că în etapa de planificare a instalației/fermei, distanțele adecvate între instalație/fermă și receptorii sensibili sunt asigurate prin aplicarea distanțelor minime standard sau prin realizarea unei modelări a dispersiei pentru a prevedea/a simula concentrația de mirosuri în zonele înconjurătoare. () Se stabilesc alternativele tehnologice pentru gestiunea dejecțiilor, care să fie analizate în RIM. ● Metodele care trebuie utilizate pentru a prezice amploarea efectelor asupra mediului; de exemplu se stabilesc metodele de observație a biodiversității (transecte, observații din punct fix etc.); modelele utilizate pentru modelarea emisiilor în mediu; ● Criteriile pe baza cărora trebuie evaluată semnificația efectelor; ● Tipurile de măsuri de atenuare care trebuie luate în considerare; ● Organizațiile care trebuie să fie consultate atunci când se evaluează impactul asupra mediului. Se enumeră autoritățile/instituțiile sau alte organizații de profil care trebuie să fie consultate la realizarea RIM, sau care trebuie să-și dea avizul pentru proiect, de exemplu: () Direcția de sănătate publică; () Autoritatea Națională Sanitar - Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; () Institutul Național De Cercetare-Dezvoltare Pentru Pedologie, Agrochimie Și Protecția Mediului - ICPA București; () Oficiul pentru studii pedologice și agrochimice () Autoritatea competentă pentru gospodărirea apelor; () Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare; () Direcția pentru agricultură județeană; () Agenția națională pentru arii naturale protejate și/sau administratorii siturilor Natura 2000; ● Componența echipei de experți care va pregăti RIM, EA, SEICA și celelalte studii necesare (de exemplu pentru EA la un sit Natura 2000 de tip SPA se solicită experți ornitologi iar la un sit SCI se solicită experți specializați pe habitate, mamifere, herpetofauna etc., după caz); ● Planul de lucru și resursele pentru evaluarea impactului asupra mediului; se stabilește un plan de lucru; de exemplu 2 luni pentru observații în teren; 2 luni pentru stabilirea scenariului de bază și 2 luni pentru întocmirea efectivă a RIM. Se recomandă ca structura îndrumarului să urmărească structura RIM, dar cu un conținut evident mult mai redus. Conținutul acestuia se referă la cum se colectează, cum se evaluează impactul și cât de detaliat este fiecare impact semnificativ. Îndrumarul va putea fi folosit și în etapa de revizuire/analiză a calității RIM pentru a verifica dacă aspectele considerate semnificative la începutul procesului EIM au fost abordate. ... 3.
2. ELEMENTE SPECIFICE PRIVIND EFECTELE PROIECTELOR DE CREȘTERE INTENSIVĂ A ANIMALELOR ASUPRA ARIILOR NATURALE PROTEJATE Este necesar să se efectueze o evaluare a impactului potențial al unor astfel de proiecte asupra siturilor Natura 2000 conform cerințelor art. 6

(3)și

(4)al Directivei Habitate într-o fază cât mai timpurie a proiectării, respectiv în faza de investigare și evaluare a locațiilor alternative. Pentru proiectele care sunt situate pe sau în apropierea ariilor naturale protejate, se vor efectua observații în teren pentru identificarea oricăror elemente relevante de biodiversitate în raport cu obiectivele de conservare ale ariei protejate. Aceste investigații se fac pentru stabilirea scenariului de bază, în RIM. O evaluare grosieră a acestor efecte se poate face în etapa de încadrare, când titularul întocmește memoriul de prezentare. Trebuie avute în vedere elemente de tipul: ● Asigurarea unei biosecurități în sensul protejării fermei de eventuale riscuri de biosecuritate dinspre speciile din cadrul ariei protejate și în sens invers - dinspre animalele din fermă spre speciile protejate din sit. ● Asigurarea unui management al dejecțiilor care să nu afecteze starea de conservare a speciilor sau a habitatelor. Se are în vedere vulnerabilitatea solului pe care se împrăștie dejecțiile. ... ... 4. În continuare sunt prezentate recomandări privind conținutul rapoartelor de impact asupra mediului pentru instalații de creștere intensivă a animalelor de fermă. Ghidul urmărește conținutul recomandat în Directiva EIM și în Lege, respectiv:1. Descrierea proiectului; ... 2. Descriere a alternativelor rezonabile; ... 3. Descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului (scenariul de bază) și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat; ... 4. Descriere a factorilor de mediu relevanți susceptibili de a fi afectați de proiect; ... 5. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului; ... 6. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoza utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului; ... 7. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse; ... 8. Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză; ... 9. Un rezumat netehnic al informațiilor furnizate la punctele precedente; ... 10. Listă de referință care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile și evaluările incluse în raport. ... În continuare sunt evidențiate principalele elemente care trebuie analizate în cadrul RIM-urilor pentru proiecte de instalații pentru creșterea intensivă a animalelor de fermă. 4.1. DESCRIEREA PROIECTULUI Scopul acestei secțiuni este evidențierea principatelor aspecte ce trebuie avute în vedere la descrierea unui proiect pentru o instalație de creștere intensivă a animalelor de fermă, pentru fiecare din sub-secțiunile de mai jos:a. amplasamentul proiectului; ... b. caracteristicile fizice ale întregului proiect, inclusiv, dacă este cazul, lucrările de demolare necesare, precum și cerințele privind utilizarea terenurilor în cursul fazelor de construire și funcționare; ... c. principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului - în special, orice proces de producție - de exemplu, necesarul de energie și energia utilizată, natura și cantitatea materialelor și resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul și biodiversitatea; ... d. o estimare, în funcție de tip și cantitate, a deșeurilor și emisiilor preconizate - de exemplu, poluarea apei, aerului, solului și subsolului, zgomot, vibrații, lumină, căldură, radiații și altele, precum și cantitățile și tipurile de reziduuri produse pe parcursul etapelor de construire și funcționare. ... 4.1.1. Amplasamentul proiectului Elaboratorul RIM trebuie să ia în considerare locația fermei și a funcțiunilor conexe, cum ar fi depozit intermediar de dejecții, lagune de dejecții, în relație cu mediul și, în special, în funcție de apropierea de receptorii sensibili. Următoarele elemente trebuie prezentate, cu un grad de detaliu proporțional cu importanța elementului în raport cu proiectul și cu locația: ● Amplasarea fermei: latitudine, longitudine, elevația (hartă); ● Modul de încadrare în planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului; distanța față de intravilanul locuibil existent și propus prin planurile de urbanism; regimul juridic al terenului; ● Distanțele între limita amplasamentului fermei (depozit dejecții, lagună dejecții, exhaustarea sistemului de ventilație, punctele de acces în hale etc.) și zone rezidențiale și de agrement, căi de transport, cursuri de apă, zone agricole sau urbane; arii naturale protejate, păduri sau oricare alt potențial receptor relevant; ● Localizarea și caracterizarea terenurilor agricole propuse pentru utilizarea dejecțiilor ca îngrășământ organic, inclusiv încadrarea acestora în funcție de vulnerabilitatea la poluarea cu nitrați din surse agricole; ● Suprafața de teren ocupată și categoriile de folosință ale terenului (pădure, teren agricol, etc.); ● Un rezumat al studiilor de teren cu privire la stabilitatea fizică generală (rezultată din studiile topo, geo, de inundabilitate sau alte studii); stratificația terenului, panta terenului, nivelul apelor subterane și disponibilitatea acviferului în eventualitatea alimentării cu apă din acesta etc. ● Accesibilitatea, topografia terenului și informații specifice amplasamentului; ● Pericole naturale majore: activitate seismică; ● Factori meteorologici: precipitații (cantitatea medie anuală, de exemplu: pe ultimii 5 ani), rata de evapo-transpirație, forța și direcția vântului; ● Caracteristici socio-economice relevante în contextul noului proiect: demografie generală; forța de muncă; veniturile populației; activități economice relevante care pot relaționa cu proiectul propus; activități similare existente etc. ● Analizarea posibilelor conflicte prezente sau viitoare în ce privește utilizarea terenului: de exemplu, turismul, dezvoltarea unor proiecte viitoare având în vedere zona de protecție impusă după realizarea fermei etc. ● Existența în vecinătate a unor proiecte propuse sau funcționale care să genereze impacturi ce se pot cumula cu cele generate de proiectul propus, de exemplu: alte ferme de animale, depozite de dejecții. Se are în vedere și amploarea crescătoriilor gospodărești de animale, precum și zonarea pășunilor utilizate de comunitățile locale. Toate acestea se consideră în vederea asigurării protecției sanitare a fermei propuse. ● Starea actuală a terenului: descrierea biodiversității (inclusiv a florei și faunei) - specii de plante, arbori, arbuști existente pe amplasament; faună identificată inclusiv în vecinătatea imediată; descrierea altor structuri artificiale sau naturale existente pe amplasament. Locația pentru o instalație de creștere intensivă a animalelor de fermă este restricționată de o serie de criterii dintre care cele mai importante sunt: Criterii legislative: ● Asigurarea distanței minime de protecție sanitară, în funcție de tipul fermei și de capacitatea acesteia. Aceasta este stabilită în Ordinul nr, 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației cu modificările și completările aduse prin următoarele acte: HG 741/2016; Ordin 994/2018; Ordin 1378/2018. Distanța de protecție sanitară variază de la 50 m la 1500 m pentru complexele mari de porci, cu mai mult de 10000 capete. Distanțele minime de protecție sanitară sunt stabilite între teritoriile protejate și perimetrul fermei. Distanțele minime de protecție sanitară pot fi modificate doar pe baza studiilor de impact asupra sănătății publice elaborate de persoane fizice și juridice specializate, certificate conform metodologiei de efectuare a studiilor de impact asupra sănătății, aprobată de către ministrul sănătății. Concluziile studiului de impact asupra sănătății vor fi introduse în RIM. De asemenea trebuie avut în vedere că Decizia 2017/302 prevede că în etapa de planificare a instalației/fermei, distanțele adecvate între instalație/fermă și receptorii sensibili sunt asigurate prin aplicarea distanțelor minime standard sau prin realizarea unei modelări a dispersiei pentru a prevedea/a simula concentrația de mirosuri în zonele înconjurătoare. O categorie aparte de proiecte de ferme o reprezintă modernizarea vechilor ferme zootehnice, a căror zonă de protecție sanitară este protejată prin Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploataților agricole. în aceste cazuri, dacă în perimetrul de protecție sanitară s-au dezvoltat locuințe anterior inițierii proiectului de modernizare, legea permite inițierea de "proceduri judiciare în vederea demolării acelor construcții neautorizate sau a celor autorizate fără respectarea prevederilor legale în vigoare; cu scopul exclusiv de a preveni și limita disconfortul și riscurile sanitare". ● Amplasamentul fermelor care intră sub incidența Legii nr. 278/2013 emisiilor industriale, trebuie să fie în acord cu cerințele din Documentul de Referință privind Cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor a fost revizuit în 2017. Pentru activitatea de creștere a păsărilor și porcilor au fost emise Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, fiind aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15.02.2017. Conform acestora, a doua tehnică BAT este: () Amplasarea corespunzătoare a instalației/fermei și o bună amenajare spațială a activităților pentru: ■ a reduce transporturile de animale și de materiale (inclusiv a dejecțiilor animaliere); ■ a asigura distanțe adecvate față de receptorii sensibili care au nevoie de protecție; ■ a lua în considerare condițiile climatice existente (de exemplu vântul și precipitațiile); ■ a lua în considerare capacitatea potențială de dezvoltare ulterioară a fermei; ■ a preveni contaminarea apelor; Criterii tehnice: ● Stabilitatea generală a terenului; disponibilitatea surselor de apă pentru adăpat; disponibilitatea surselor de hrană (FNC-urilor); accesibilitate; percepție publică; disponibilitatea soluțiilor pentru valorificarea dejecțiilor etc. Criteriile de excludere care trebuie să fie luate în considerare în procesul de selectare a amplasamentului includ, dar nu se limitează la: ● zone de protecție sanitară pentru captarea apei potabile, existente sau planificate (deja înregistrate oficial); ● aeroporturi existente sau planificate (deja înregistrate oficial); ● zone inundabile sau supuse viiturilor; ● zone carstice cu soluri care permit penetrarea rapidă a apei sau a levigatului către structurile acvifere din apropiere; ● zone cu soluri instabile cum ar fi smârcurile, mlaștinile, zonele biltoase; ● zone cu soluri instabile sau slabe: sol organic, argilă moale sau combinații de argilă și nisip, soluri care își pierd stabilitatea/portanța la compactare sau udare, argile care se contractă și se dilată, nisipuri instabile (afectate de subsidență) supuse influențelor hidraulice; ● zone cu o morfologie extremă (pante abrupte, suprafețe cu risc mare de alunecări de teren/avalanșe etc.). În plus față de elementele de mai sus, se au în vedere următoarele: ● distanța față de granițe pentru proiectele care cad sub incidența Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificările ulterioare; ● localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului și cultului nr. 2314/2004, cu modificările și completările ulterioare și Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● hărți, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informații privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât și artificiale și alte informații privind: ● folosințele actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament, cât și pe zone adiacente acestuia; ● politici de zonare și de folosire a terenului; ● arealele sensibile, inclusiv arii protejate/situri Natura 2000; ● coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970; ● detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare. ... 4.1.2. Caracteristicile fizice ale întregului proiect Gradul de detaliere a informațiilor în acest capitol variază în funcție de complexitatea proiectului, de amploarea acestuia și de caracteristicile de mediu ale amplasamentului. Pentru evaluarea de impact nu sunt relevante decât acele detalii de ordin tehnic care influențează emisiile în mediu și performanțele de mediu ale proiectului. Informațiile sunt prezentate pe toate fazele proiectului: construire, operare și dezafectare. Faza de construire La faza de construire se descriu toate lucrările necesare pentru realizarea proiectului, astfel:1. Grafic de execuție a lucrărilor pe etape: amenajare teren/săpături; fundații; rețele; construcții; instalații; finisaje; teste. ... 2. Descrierea lucrărilor de construire necesare:a. Amenajare teren/săpături: suprafețe de sol decopertate, volume de sol manipulate, adâncimea de fundare, puțuri, lagune etc. Prezentarea destinației pământului excavat: se utilizează intern pentru amenajarea terenului sau este evacuat pe amplasament, caz în care se descrie destinația acestuia. Dacă este necesar, se descriu lucrările pentru curățarea terenului de structuri naturale/artificiale existente și care nu sunt incluse în design-ul proiectului; ... b. Fundații, rețele, construcții, instalații: se descrie cu puține detalii modul de realizare a acestora, pentru a oferi o imagine de ansamblu a amplorii proiectului; ... ... 3. în cazul modernizării exploatațiilor agricole existente, se prezintă următoarele elemente:a. Descrierea structurilor existente și a materialelor din care sunt realizate - de exemplu hale de creștere din cărămidă cu structură de beton, acoperiș din plăci de azbociment pe structură metalică; pardoseala din beton și rețele din tuburi de azbociment. ... b. Se prezintă foarte clar ce anume rămâne în noua fermă și ce urmează a fi demolat sau modificat; ... c. Se face o estimare a cantității de deșeuri care rezultă în urma demolării acestor structuri, pe categorii: deșeuri cu conținut de azbest, deșeuri din construcții/demolări; deșeuri metalice sau de altă natură. Se prezintă un plan de gestiune a acestor deșeuri. Trebuie acordată atenție sporită structurilor din azbociment care, conform legii, devin deșeuri în momentul în care își încheie ciclul de viață. ... d. Se face o prezentare a rețelelor existente și a conținutului acestora; ... e. Se prezintă un plan de lucru pentru lucrările de demolare și se descriu lucrările efective de demolare, la fel ca în cazul lucrărilor de execuție; ... ... 4. Descrierea necesarului de utilaje/echipamente și personal pentru realizarea construcției: număr camioane, buldozere, macarale etc. și numărul de persoane care vor fi la un moment dat pe șantier; ... 5. Descrierea organizării de șantier: localizare, destinație, modul de asigurare a utilităților pe perioada lucrărilor, modul de gestiune a deșeurilor etc. Sunt descrise depozitele intermediare de materii prime și materiale, locații pentru stocare temporară a săpăturilor etc. ... 6. Necesarul de materii prime și materiale: se prezintă cu puține amănunte, doar dacă implică anumite resurse naturale greu accesibile, cum ar fi. În rest, pentru astfel de proiecte nu sunt necesare materii prime sau materiale cu restricții de mediu. ... 7. Bilanț al suprafețelor necesare pentru execuția lucrărilor. ... 8. Rute de transport pentru materiale și deșeuri. Un proiect de asemenea anvergură presupune un volum mare de materiale de construire care trebuie aduse pe șantier. Transportul acestora poate genera stres asupra zonelor locuite sau ariilor protejate, în funcție de traseul ales. ... În general, descrierea lucrărilor de execuție trebuie să se axeze pe scoaterea în evidență a amplorii lucrărilor, a emisiilor și deșeurilor rezultate precum și a materialelor și a suprafețelor de teren necesare. În plus, Directiva prevede și furnizarea unei estimări a reziduurilor și a emisiilor în timpul fazei de construcție, spre deosebire de vechea legislație prin care se solicitau date privind emisiile doar pentru faza de exploatare. Astfel, RIM trebuie să includă cel puțin: ● Estimarea emisiilor în atmosferă din lucrările de construcție. Sunt relevante emisiile de pulberi de la manipularea materialelor și a solului. Se pot folosi factori de emisie pentru estimarea acestora. ● Estimarea emisiilor în apă, în principal potențialul de contaminare a apelor pluviale și de antrenare de către acestea a substanțelor sau materialelor cu caracter periculos; ● Estimarea cantității de deșeuri în faza de execuție, pe categorii. Se prezintă și planul de gestiune a acestora, cu evidențierea modului de valorificare/eliminare pe fiecare tip de deșeu. Faza de operare: În această secțiune se prezintă caracteristicile fizice ale proiectului în faza de operare: o descriere a construcțiilor și un bilanț al suprafețelor. Sistemul constructiv al halelor de producție trebuie să includă: ● Bilanț suprafețe (construit la sol, desfășurat, util) pentru fiecare hală/construcție în parte; ● Descrierea arhitecturală a halelor de producție: materiale de construcție pentru pereți, acoperiș, fundație, pardoseală; finisaje interioare, exterioare etc. ● Planul de amplasament al halelor de producție cu evidențierea fluxurilor de materiale și energie; Faza de demolare Descrierea lucrărilor de demolare necesare: ● planul de execuție a lucrărilor de demolare, de refacere și folosire ulterioară a terenului; ● descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului; ● căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz; ● metode folosite în demolare; ● detalii privind alternativele care au fost luate în considerare; ● alte activități care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deșeurilor). ... 4.1.3. Principalele caracteristici ale etapei de funcționare a proiectului În acest capitol se prezintă în special, orice proces de producție-de exemplu, necesarul de energie și energia utilizată, natura și cantitatea materialelor și resursele naturale utilizate, inclusiv apa, terenurile, solul și biodiversitatea;4.1.3.1. Sistemul de creștere Pentru ferme de animale, la faza de operare este obligatoriu să se furnizeze informațiile de mai jos:1. Sistemul de creștere propus, de exemplu:a. Pentru păsări: sistem extensiv/intensiv de creștere a puilor de carne (broiler); creșterea găinilor ouătoare la sol pe așternut permanent, la sol cu acces liber în padoc, baterii deschise, sistem ecologic, baterii îmbunătățite etc.; ... b. Pentru porci: diferențiat pe categorie de animal (scroafe înțărcate și gestante, scroafe lactante cu purcei, purcei înțărcați, grăsuni (purcei la îngrășat), vieri etc. Se prezintă tipul de adăpost, tipul de pardoseală, modul de asigurare a hranei și apei și modul de asigurare a microclimatului; modul de evacuare a dejecțiilor; ... ... 2. Descrierea modului de respectarea standardelor de locuire pentru animale (mp/cap animal asigurat); calculul capacităților de cazare ale halelor (număr locuri maxim la un moment dat în regim teoretic și practic); ... 3. Asigurarea microclimatului în halele de producție:a. Descrierea sistemului de climatizare pe fiecare hală; calculul consumului specific de energie pe cap de animal pentru climatizare; ... b. Se descriu sistemele de încălzire, sistemul de ventilație, sistemul de răcire. ... c. Se calculează debitul de aer evacuat din hale și debitul de aer admis în hale; ... d. se descriu sistemele de automatizare a climatizării și măsurile în caz de urgență; ... ... 4. Descrierea sistemului de furajare și adăpare; ... 5. Descrierea sistemului de iluminat; ... 6. Descrierea sistemului de automatizare; ... 7. Descrierea măsurilor de intervenție în caz de situație limită; ... 8. Descrierea sistemului de carantină și a facilităților sanitar-veterinare; ... 9. Descrierea sistemului de gestiune a dejecțiilor:a. Pentru păsări: modul de preluare a dejecțiilor din hale; încărcarea, transportul și stocarea temporară a acestora ... b. Pentru porci: modul de colectare a dejecțiilor (sistem semilichid, semisolid, cu grătare); descrierea sistemului de stocare a dejecțiilor (separatoare solid lichid, lagune de stocare etc.) ... ... 10. Descrierea sistemului de gestiune a deșeurilor:a. Mortalități (stocare în cabine frigorifice, incinerare pe amplasament etc.) ... b. Deșeuri de origine animală (placente, pene, material biologic etc.) ... c. Deșeuri periculoase din surse veterinare ... d. Etc. ... ... 11. Descrierea fluxului tehnologic adoptat:a. Asigurarea vidului sanitar pentru halele de producție; ... b. Recepția animalelor și popularea halelor; ... c. Furajarea și adăparea animalelor; ... d. Asigurarea microclimatului în halele de producție; ... e. Controlul mortalităților; ... f. Golirea halelor și livrarea produsului finit; ... ... ... 4.1.3.2. Asigurarea materiilor prime, utilităților și consumuri specifice Se face o descriere a modului de alimentare cu utilități, printre care:1. Alimentare cu apă: din subteran cu puț forat sau din rețea centralizată de apă sau din sursă de suprafață; debite; ... 2. Canalizarea apelor uzate: în bazine vidanjabile sau în rețea de canalizare centralizată; debite ... 3. Alimentarea cu energie electrică; asigurarea permanenței în alimentarea cu energie electrică (generator); putere instalată ... 4. Asigurarea agentului termic pentru halele de producție: centrală termică pe gaz, pe biomasă sau pe alt tip de combustibil, suflătoare de aer cald sau electroconvectoare etc. În cazul centralelor termice, se descriu caracteristicile acestora, cum ar fi: capacitate, combustibil, date de emisie (înălțime, diametru coș, debit evacuare, temperatură evacuare); grafic de funcționare; putere necesară etc. ... 5. Asigurarea combustibililor: gospodărie de motorină; GPL; ... Se descrie necesarul de materii prime, materiale, precum și consumurile specifice ale acestora asigurate prin proiect, în comparație cu consumurile specifice asigurate conform BAT - documentul de referință. În cazul în care se constată că consumurile specifice sunt mai mari decât cele recomandate în BAT, atunci se identifică măsuri și tehnici care ar putea fi implementate în proiect și care ar aduce consumul specific în limitele BAT. ... 4.1.3.3. Descrierea tehnicilor adoptate prin proiect în vederea îmbunătățirii performanțelor de mediu Sunt descrise tehnicile adoptate prin proiect, în comparație cu cele mai bune tehnici disponibile. Variantele de tehnici posibile sunt prezentate mai jos. Descrierea acestor tehnici se face în Concluziile BAT.1. Tehnici de reducere a emisiilor provenite din apele uzatea) Reducerea la minimum a consumului de apă prin utilizarea unor tehnici cum ar fi curățarea prealabilă (de exemplu curățarea mecanică uscată) și curățarea la presiune ridicată; ...

1. b)Separarea apei de ploaie de fluxurile de ape uzate care trebuie tratate; ...
2. c)Epurarea apelor uzate prin sedimentare și/sau tratare biologică. Pentru apele uzate cu o încărcare scăzută de poluanți, epurarea poate fi realizată prin intermediul șesurilor mlăștinoase, a iazurilor, a mlaștinilor construite, a bazinelor de depozitare a apelor uzate etc; ...
3. d)Împrăștierea pe sol a apelor uzate, de exemplu prin utilizarea unui sistem de irigații, cum ar fi aspersoare, sisteme de stropitoare mobile, rezervoare, injector cu bară de împrăștiere. Fluxurile de ape uzate pot fi stocate, de exemplu în rezervoare sau lagune, înainte de a fi împrăștiate pe teren. Fracțiunea solidă rezultată poate fi împrăștiată, de asemenea, pe sol. ... ... 2. Tehnici de utilizare eficientă a energieia) Optimizarea sistemelor de încălzire/răcire și de ventilație și gestionarea acestora, în special în cazul în care se utilizează sisteme de purificare a aerului; ...
4. b)Izolarea pereților, a podelelor și/sau a plafoanelor adăposturilor; ...
5. c)Utilizarea iluminatului eficient din punct de vedere energetic; ...
6. d)Utilizarea unor sisteme care asigură transferul de căldură. Poate fi utilizat unul dintre următoarele sisteme: aer-apă, aer-aer; aer-sol; ...
7. e)Utilizarea pompelor de căldură pentru recuperarea căldurii; ...
8. f)Recuperarea căldurii prin intermediul podelei cu așternut prevăzute cu sistem de încălzire și răcire (sistem "combideck"); ...
9. g)Utilizarea unei ventilații naturale. ... ... 3. Tehnici de reducere a emisiilor de pulberia) Ceață de apă; ...
10. b)Ionizare; ...
11. c)Pulverizare cu ulei. ... ... 4. Tehnici de reducere a emisiilor de mirosuria) Asigurarea unor distanțe adecvate între instalație/fermă și receptorii sensibili. ...
12. b)Acoperirea dejecțiilor lichide sau solide în timpul depozitării. ...
13. c)Reducerea la minimum a amestecării dejecțiilor lichide. ...
14. d)Fermentarea aerobă (aerare) a dejecțiilor lichide. ...
15. e)Compostarea dejecțiilor solide. ...
16. f)Fermentarea anaerobă. ...
17. g)Împrăștierea în fâșii, injector cu brazdă de suprafață sau de adâncime pentru împrăștierea pe sol teren a dejecțiilor lichide. ...
18. h)încorporarea dejecțiilor animaliere cât mai repede posibil. ... ... 5. Tehnici de reducere a emisiilor provenite din depozitarea dejecțiilor solidea) Depozitarea dejecțiilor solide uscate într-un hambar. ...
19. b)Utilizarea unui siloz din beton pentru depozitare. ...
20. c)Depozitarea dejecțiilor solide pe o podea impermeabilă echipată cu un sistem de scurgere și un rezervor de captare a scurgerilor. ...
21. d)Alegerea unei instalații de depozitare cu o capacitate suficientă pentru a păstra dejecțiile animaliere pe durata perioadelor în care nu este posibilă împrăștierea acestora pe sol. ...
22. e)Depozitarea dejecțiilor solide în grămezi amplasate pe câmp, departe de cursurile de ape de suprafață și/sau subterane în care s-ar putea scurge fracțiunea lichidă. ...
23. f)Reducerea raportului dintre suprafața emițătoare și volumul grămezii de dejecții animaliere. ...
24. g)Acoperirea grămezilor de dejecții solide. ... ... 6. Tehnici de reducere a emisiilor provenite din depozitarea dejecțiilor lichide Tehnici de reducere a emisiilor de amoniac provenite din depozitele de dejecții lichide și depozitele subteranea) Reducerea raportului dintre suprafața emițătoare și volumul depozitului de dejecții lichide. ...
25. b)Reducerea vitezei vântului și a ratei de schimb a aerului pe suprafața dejecțiilor lichide prin operarea depozitului la un nivel mai scăzut de umplere. ...
26. c)Reducerea la minimum a amestecării dejecțiilor lichide. ...
27. d)Acoperitoare rigidă. ...
28. e)Acoperitori flexibile. ...
29. f)Acoperiri plutitoare: Crustă naturală; Paie; Pelete din plastic; Materiale vrac ușoare.; Acoperitori flexibile plutitoare; Plăci geometrice din plastic; Acoperitori gonflabile; Folii de plastic flexibile ... Tehnici de reducere a emisiilor în sol și în apă provenite din depozitele de dejecții lichidea) Utilizarea de depozite care pot rezista influențelor mecanice, chimice și termice. ...
30. b)Alegerea unei instalații de depozitare cu o capacitate suficientă pentru a păstra dejecțiile animaliere pe durata perioadelor în care nu este posibilă împrăștierea pe sol a acestora. ... ... 7. Tehnici de prelucrare a dejecțiilor animaliere în cadrul fermeia) Separarea mecanică a dejecțiilor lichide. ...
31. b)Fermentare anaerobă a dejecțiilor animaliere într-o instalație de biogaz. ...
32. c)Utilizarea unui tunel extern pentru uscarea dejecțiilor animaliere. ...
33. d)Fermentare aeroba (aerare) a dejecțiilor lichide. ...
34. e)Nitrificarea - denitrificarea dejecțiilor lichide. ...
35. f)Compostarea dejecțiilor animaliere solide. ... ... 8. Tehnici de împrăștiere pe sol a dejecțiilor animaliere Tehnici de împrăștiere pe sol a dejecțiilor lichidea) Diluarea dejecțiilor lichide ...
36. b)Instalație de irigare cu apă cu presiune scăzută ...
37. c)Împrăștierea în fâșii (rampă orizontală cu furtunuri) ...
38. d)Împrăștierea în fâșii (rampă orizontală cu duze de stropire la înălțime mică) ...
39. e)Injector cu brazdă de suprafață (deschisă) ...
40. f)Injector cu brazdă de adâncime (închisă) ...
41. g)Acidifierea dejecțiilor lichide ... ... 9. Tehnici de monitorizare Tehnici de monitorizare a excreției de azot și fosfora) Calculare prin utilizarea unui bilanț masic al azotului și fosforului bazat pe rația alimentară, conținutul de proteine brute al regimului alimentar, cantitatea totală de fosfor și performanța animalelor. ...
42. b)Estimare - prin utilizarea analizei dejecțiilor animaliere pentru stabilirea conținutului de azot total și de fosfor total. ... Tehnici de monitorizare a amoniacului și a pulberilora) Estimare - prin utilizarea bilanțului masic bazat pe excreție și pe nitrogenul (sau azotul amoniacal) total prezent în fiecare etapă de gestionare a dejecțiilor animaliere. ...
43. b)Calculare prin măsurarea concentrației de amoniac și a ratei de ventilație prin utilizarea metodelor standard ISO, naționale sau internaționale ori a altor metode care asigură date de o calitate științifică echivalentă. ...
44. c)Estimarea prin utilizarea factorilor de emisie. ... Tehnici de monitorizare a sistemelor de purificare a aeruluia) Verificarea performanței sistemului de purificare a aerului prin măsurarea amoniacului, a mirosurilor și/sau a pulberilor în condițiile practice din fermă, conform protocolului de măsurare prevăzut și prin utilizarea metodelor de standard EN sau a altor metode (ISO, naționale ori internaționale) care asigură date de o calitate științifică echivalentă. ...
45. b)Controlul funcționării eficace a sistemului de purificare a aerului (de exemplu prin înregistrarea în mod continuu a parametrilor de funcționare sau prin utilizarea unor sisteme de alarmă). ... ... 10. Managementul nutrițional Tehnici de reducere a emisiilor de azot excretata) Reducerea conținutului de proteine brute prin utilizarea unui regim alimentar echilibrat în azot bazat pe necesitățile de energie și aminoacizi digestibili. ...
46. b)Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice perioadei de producție. ...
47. c)Adăugarea unei cantități controlate de aminoacizi esențiali la un regim alimentar cu un nivel scăzut de proteine brute. ...
48. d)Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc azotul total excretat. ... Tehnici de reducere a fosforului excretata) Hrănirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerințelor specifice perioadei de producție. ...
49. b)Utilizarea de aditivi furajeri autorizați care reduc fosforul total excretat (de exemplu fitază). ... ... 11. Tehnici de tratare a emisiilor în aer provenite din adăposturile pentru animalea) Biofiltru ...
50. b)Epurator biologic (sau filtru "biotrickling") ...
51. c)Filtru uscat ...
52. d)Sistem de purificare a aerului în două sau trei etape ...
53. e)Epurator de apă ...
54. f)Captator de apă ...
55. g)Epurator umed cu acid ... ... 12. Tehnici pentru adăposturile de porci Descrierea tipurilor de podele și a tehnicilor de reducere a emisiilor de amoniac provenite din adăposturile pentru porcia) Podea prevăzută integral cu grătare; ...
56. b)Podea prevăzută parțial cu grătare; ...
57. c)Podea cu suprafață solidă din beton. ... Tipurile de podele enumerate mai sus sunt utilizate în sistemele de adăpost descrise, după caz:
58. a)fosă adâncă (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare), numai în cazul în care este utilizată în combinație cu o măsură de reducere suplimentară, de exemplu: o combinație de tehnici de management nutrițional; sistem de purificare a aerului; reducerea pH-ului dejecțiilor lichide; răcirea dejecțiilor lichide ...
59. b)Un sistem de aspirare pentru evacuarea frecventă a dejecțiilor lichide (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare). ...
60. c)Pereți înclinați în canalul pentru dejecțiile animaliere (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare). ...
61. d)racletă pentru evacuarea frecventă a dejecțiilor lichide (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare). ...
62. e)Podea convexă și canale separate pentru apă și dejecții animaliere (în cazul boxelor cu podele prevăzute parțial cu grătare). ...
63. f)Benzi pentru dejecții animaliere în formă de "V" (în cazul unei podele prevăzute parțial cu grătare). ...
64. g)Fosă pentru dejecții animaliere de dimensiuni reduse (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare). ...
65. h)Evacuarea frecventă a dejecțiilor lichide prin spălare sub presiune (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare). ...
66. i)Cuști/padocuri (în cazul unei podele prevăzute parțial cu grătare). ...
67. j)Sistem de așternut complet (în cazul unei podele cu suprafață solidă din beton). ...
68. k)Alee acoperită cu așternut situată în exterior (în cazul unei podele cu suprafață solidă de beton). ...
69. l)Boxe de hrănire/odihnă pe podea solidă (în cazul boxelor cu așternut). ...
70. m)Colectarea dejecțiilor animaliere în apă. ...
71. n)combinație de canale pentru apă și pentru dejecții animaliere (în cazul unei podele prevăzute integral cu grătare). ...
72. o)Bazin pentru dejecții animaliere (în cazul unei podele prevăzute integral sau parțial cu grătare). ...
73. p)Sistem de așternut cu paie (în cazul unei podele solide de beton). ...
74. q)Boxe cu așternut cu generare combinată de dejecții animaliere (dejecții solide și lichide). ...
75. r)Utilizarea unor bile plutitoare în canalul pentru dejecții animaliere. ... Tehnici de răcire a dejecțiilor lichidea) Țevi de răcire a dejecțiilor lichide ... Tehnici de reducere a pH-ului dejecțiilor lichidea) Acidifierea dejecțiilor lichide ... ... 13. Tehnici pentru adăposturile păsărilor de curte Tehnici de reducere a emisiilor de amoniac provenite din adăposturile pentru găini ouătoare, pui de carne sau puicuțea) Sistem de cuști neîmbunătățite. ...
76. b)Sistem de cuști îmbunătățite. ...
77. c)Așternut adânc cu fosă pentru dejecții animaliere. ...
78. d)Voliere. ...
79. e)Evacuarea dejecțiilor animaliere cu ajutorul benzilor (în cazul sistemelor de cuști îmbunătățite sau neîmbunătățite), cu cel puțin: o evacuare pe săptămână cu uscare cu aer; sau două evacuări pe săptămână fără uscare cu aer. ...
80. f)Bandă sau racletă pentru dejecții animaliere (în cazul unui așternut adânc cu fosă pentru dejecții animaliere). ...
81. g)Instalație de ventilație forțată și evacuare cu frecvență redusă a dejecțiilor animaliere (în cazul unui așternut adânc cu fosă pentru dejecții animaliere) numai în cazul în care se utilizează în combinație cu o măsură de reducere suplimentară, de exemplu: obținerea unui conținut ridicat de materie uscată a dejecțiilor; un sistem de purificare a aerului. ...
82. h)Uscare forțată cu aer a dejecțiilor animaliere prin intermediul tuburilor (în cazul unui așternut adânc cu fosă pentru dejecții animaliere). ...
83. i)Uscarea forțată cu aer a dejecțiilor animaliere prin intermediul podelei prevăzute cu perforații (în cazul unui așternut adânc cu fosă pentru dejecții animaliere). ...
84. j)Benzi pentru dejecții animaliere (în cazul volierelor). ...
85. k)Uscare forțată a așternutului prin utilizarea aerului din interior (în cazul unei podele cu suprafață solidă cu așternut adânc). ... Tehnici de reducere a emisiiior de amoniac provenite din adăposturile pentru puii de carnea) Ventilație naturală sau forțată cu sistem de adăpare anti-scurgere (în cazul unei podele cu suprafață solidă cu așternut adânc). ...
86. b)Sistem de uscare forțată a așternutului prin utilizarea aerului din interior (în cazul unei podele cu suprafață solidă cu așternut adânc). ...
87. c)Așternut pe banda pentru dejecțiile animaliere și uscarea forțată în aer (în cazul sistemelor cu podele pe niveluri). ...
88. d)Podea cu așternut prevăzută cu sisteme de încălzire și răcire (în cazul sistemelor "combideck"). ... Tehnici de reducere a emisiilor de amoniac provenite din adăposturile pentru rațea) Adăugare frecventă a așternutului (în cazul unei podele cu suprafață solidă cu așternut adânc sau cu așternut adânc utilizat împreună cu o podea cu grătare). ...
89. b)Evacuare frecventă a dejecțiilor animaliere (în cazul unei podelei prevăzute integral cu grătare). ... Tehnici de reducere a emisiilor de amoniac provenite din adăposturile pentru curcania) Ventilație naturală sau forțată cu un sistem de adăpare anti-scurgere (în cazul unei podele cu suprafață solidă cu așternut adânc). ... ... ... ... 4.1.4. Produse, subproduse, deșeuri și emisii generate de proiect Deșeuri și emisii rezultate în etapa de construcție Se vor identifica și descrie deșeurile și emisiile efective (de exemplu, volume, cantități, concentrații) care se estimează să fie generate ca urmare a realizării proiectului, având în vedere lucrările propuse, operațiile specifice, echipamentele utilizate, materialele necesare, condițiile meteorologice și de climă, metodele de construcție. Elaboratorul RIM trebuie să identifice cât mai clar sursele și tipurile de deșeuri și emisii, evitându-se pe cât posibil prezentarea în termeni generali a deșeurilor și emisiilor potențiale. În cursul construcției se pot genera diferite tipuri de deșeuri, cum ar fi: ● materiale rezultate din excavare/dragare care nu sunt reutilizate ca material de umplutură, strat de humus, soluri sau materiale contaminate, ● deșeuri menajere, ● deșeuri periculoase, ● deșeuri rezultate din construcții sau demolări etc. Aceste deșeuri trebuie încadrate conform codurilor Listei Europene a Deșeurilor și estimate cantitativ, cu menționarea destinației lor (de exemplu, tratare sau valorificare pe bază de contract, stocare în vederea utilizării ca material de acoperire etc.).În timpul construcției se pot genera și alte emisii, cum ar fi: ● Ape pluviale potențial impurificate cu diverse substanțe sau care antrenează pulberi sau materiale cu caracter periculos; ● Ape uzate de la spălarea roților utilajelor sau de la vestiare; ● Emisii de pulberi din trafic, săpături sau manipularea materialelor prăfoase; ● Emisii de gaze de eșapament de la utilajele care acționează pe amplasament; ● Emisii de zgomot, lumină, vibrații în timpul lucrărilor de săpătură sau construcție. Toate aceste posibile emisii în mediu vor fi caracterizate cu un grad de detaliu corespunzător amplorii proiectului și a senzitivității potențialilor receptori. De exemplu este important de detaliat emisia de zgomot din șantier atunci când amplasamentul se învecinează în mod relevant cu o zonă locuită. Deșeuri și emisii în perioada de operare Producerea de deșeuri Se prezintă tipurile și cantitățile estimate de deșeuri în perioada de funcționare. În general, acestea sunt: ● Dejecții animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie), colectate separat și tratate în afara sau pe amplasament - cod 02.01.06 conform Hotărârii nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase. Se detaliază modul de colectare al dejecțiilor, caracterizarea fizico-chimică a acestora, cantitățile generate și producția specifică de dejecții; modul de tratare pe amplasament, dacă e cazul (de exemplu separarea dejecțiilor porcine în fracție lichidă și fracție solidă); stocarea temporară a acestora pe platforme sau în lagune special amenajate; modul de gestionare propus prin proiect: utilizarea ca îngrășământ pe terenurile agricole, depozitare finală, valorificare prin digestie anaerobă sau compostare etc. Pentru fiecare din metodele propuse se face o descriere a modului de valorificare cu evidențierea tuturor etapelor, până la obținerea dovezii finale de eliminare/valorificare. ● Deșeuri de țesuturi animale (mortalități), cod: 02.01.02. Se prezintă rata de mortalitate și se estimează cantitățile de mortalități; se prezintă modul de colectare, transport intermediar în fermă și stocare intermediară în cabine frigorifice; se prezintă modul de valorificare/eliminare a acestora (prin predare către un operator autorizat în vederea incinerării, incinerare în instalație proprie pe amplasament, valorificare prin făinuri proteice sau extracție de grăsimi etc.) ● Nămoluri de la spălarea și curățarea rețelelor de transport dejecții sau ape de spălare: 02.01.01 - se combină în ciclul dejecțiilor sau sunt gestionate separat. În afară de deșeurile importante de mai sus, se prezintă și celelalte categorii de deșeuri care pot fi generate în fermă, în funcție de specificul fermei: ● Cenușă de incinerator - dacă se utilizează un incinerator pentru eliminarea deșeurilor de origine animală din fermă; cenușa care provine doar din materie organică de origine animală poate fi amestecată cu dejecțiile. ● deșeuri de ambalaje de la materii prime, materiale utilizate în fermă; ● Deșeuri de ambalaje provenite de la substanțe periculoase; ● Deșeuri rezultate din activitatea de asistență veterinară: () Obiecte ascuțite (18.01.01); () deșeuri a căror colectare și eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecțiilor (18,02.02*) - ambalaje de la antibiotice, seruri; () deșeuri a căror colectare și eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infecțiilor: cod 18 02 03 (ambalaje); medicamente: cod 18 02 08. Principalele emisii rezultate din acest tip de proiecte sunt: ● Emisii în aer. Se emit dirijat și difuz gaze metabolice (CH

(4), N

(2)O, NH

(3)) prin gurile deexhaustare, ferestre, uși și gaze de ardere în centralele termice pentru producerea de agent termic. Se pot utiliza combustibili gazoși, lichizi, solizi, biomasă, în funcție de disponibilitate și fezabilitate. Se mai emit difuz gaze metabolice și gaze de fermentație anaerobă și aerobă din laguna de dejecții sau din platformele de dejecții. Emisiile sunt estimate conform factorilor de emisie pentru tipul de activitate respectiv. ● Miros. Activitatea de creștere a animalelor de fermă generează miros de o intensitate variabilă în funcție de mai mulți factori (tipul de alimentație, tipul de creștere, ventilația etc.). Tehnicile BAT adoptate prin proiect pentru reducerea mirosurilor, cum ar fi: controlul proteinelor în hrană, creștere pe grătare cu evacuare continuă a dejecțiilor, sistem performant de ventilație care asigură evacuarea conformă a gazelor de fermentație din hală. ● Microorganisme patogene. În general, activitatea de creștere a animalelor de fermă este strict monitorizată de medici veterinari și de organismele în drept în vederea prevenirii îmbolnăvirilor la animale. Se administrează vaccinuri, antibiotice, după caz și respectând legislația în domeniu. În cazuri puțin probabile de îmbolnăviri majore, sunt disponibile proceduri de lucru pentru a preîntâmpina orice risc de transmitere a bolilor la om sau la alte animale. Maturarea dejecțiilor în lagună sau pe platformă pentru cel puțin 4 luni asigură distrugerea eventualilor agenți patogeni conținuți în acestea. ● Emisii în apă, sol, subsol și ape subterane - se pot produce emisii din cauza fisurilor în rețelele de apă uzată sau de dejecții. Se prezintă locațiile propuse pentru forajele de monitorizare a apelor subterane (de obicei în amonte și aval de laguna sau platforma de dejecții). Se prezintă tehnicile adoptate pentru prevenirea scurgerilor și a fisurilor, de exemplu în membrana lagunei sau în corpul platformei de depozitare. ... ... 4.2. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR REZONABILE RIM trebuie să conțină o descriere și o evaluare a alternativelor rezonabile la proiectul propus. Aceste alternative trebuie să conducă la atingerea obiectivelor proiectului. Conform Anexei 4 la Lege, descrierea alternativelor rezonabile cuprinde, de exemplu: ● Alternativele de concepție, tehnologie, amplasare, dimensiune și anvergură a proiectului, analizate de către titularul proiectului, relevante pentru proiectul propus, ● Caracteristicile specifice ale proiectului și indicarea principalelor motive care stau la baza alegerii uneia dintre alternative; ● Compararea efectelor alternativelor asupra mediului. În cazul proiectelor pentru instalații de creștere intensivă a animalelor de fermă, sunt relevante următoarele categorii de alternative: ● Alternative de amplasament pentru fermă sau funcțiunile conexe (lagune sau platforme dejecții, FNC-uri, incineratoare pentru mortalități etc) ● Alternative tehnologice care includ tehnici diferite de realizare a obiectivelor proiectului, astfel încât performanța de mediu a proiectului să fie suficientă; de exemplu adoptarea unui sistem de creștere intensiv/extensiv creșterea găinilor ouătoare la soi pe așternut permanent, la sol cu acces liber în padoc, baterii deschise, sistem ecologic, baterii îmbunătățite etc.; ● Alternative de proiectare care includ variante de amplasare a funcțiunilor pe amplasamentul ales- de exemplu orientarea halelor de producție, amplasarea gurilor de ventilație a halelor, amplasarea platformei de dejecții sau a centralei termice etc.) ● Alternativa "0" - de nerealizare a proiectului sau alternativa "do -notbing" - prezintă evoluția mediului în cazul în care proiectul nu se realizează. Eliminare prin incinerare și coincinerare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate are loc conform Art. 6 din REGULAMENTUL (UE) NR. 142/2011 AL COMISIEI din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/7S/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată, astfel:1) "[...] incinerarea și coincinerare subproduselor de origine animală și a produselor derivate are loc numai:a) în instalații de incinerare sau coincinerare cărora le-a fost acordată o autorizație în conformitate cu Directiva 2000/76/CE; sau ... b) în cazul instalațiilor care nu sunt obligate să dețină o autorizație în conformitate cu Directiva 2000/76/CE, în instalații de incinerare sau coincinerare care au fost autorizate de autoritatea competentă să efectueze eliminări prin incinerare, sau eliminări sau recuperări de subproduse de origine animală sau produse derivate, dacă acestea reprezintă deșeuri, prin coincinerare, în conformitate cu articolul 24 alienatul

(1)litera (

1. b)sau (
2. c)din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. ... ... 2) Autoritatea competentă autorizează instalații de incinerare și instalații de coincinerare menționate la punctul 1 litera (b), în conformitate cu articolul 24 alineatul

(1)litera (

1. b)sau (
2. c)din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, numai dacă acestea îndeplinesc cerințele stabilite în anexa III la regulamentul menționat. ... Instalațiile de incinerare sau coincinerare trebuie să fie proiectate, dotate, construite și operate astfel încât gazul rezultat din aceste procese să se ridice în mod controlat și omogen, chiar și în cele mai defavorabile condiții, la o temperatură de 850 °C timp de cel puțin două secunde sau la o temperatură de 1100 °C timp de 0,2 secunde, măsurată în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei în care are loc incinerarea sau coincinerarea.4.2.1. Descrierea alternativelor de amplasament În cadrul procesului EIM asociat proiectelor de instalații de creștere intensivă a animalelor de fermă, este imperativ ca în procesul de analiză a alternativelor conform Directivei EIM să se efectueze o evaluare conform art. 6 al Directivei Habitate, 92/43/CEE. Directiva Habitate a fost transpusă în legislația Româneasca prin OUG nr. 57/2007. Se recomandă examinarea unor locații alternative în stadiile inițiale de planificare, ca o recunoaștere a faptului că evitarea impactului asupra mediului prin luarea în calcul din timp a alternativelor poate fi cea mai importantă și eficace strategie de prevenire/reducere/compensare a efectelor negative. De obicei, locațiile alternative pentru ferme sunt analizate în cadrul Evaluării Strategice de Mediu efectuate pentru Planurile de Urbanism (Planul Urbanistic Zonal și Planul Urbanistic General); se vor face mențiuni referitoare la acest aspect. Descrierea alternativelor analizate în cadrul EIM este, de fapt, un sumar al procesului de selecție a locației în care va fi amplasată ferma. Aceasta ar trebui să includă o descriere a principalelor alternative luate în considerare, criteriile folosite pentru comparare și alegere și principalele motive care justifică locația aleasă. Fiecare dintre locațiile alternative poate prezenta o serie de aspecte și constrângeri care includ, dar nu se limitează la principalele criterii tehnice și economice: ● datele topografice, hidrogeologice și hidrologice ale amplasamentelor; ● accesul la locații și existența utilităților; ● apropierea de alte obiective existente sau viitoare; ● existența unor ferme similare în regiune/județ; ● planuri de dezvoltare pentru locațiile propuse; ● constrângeri legate de forma de proprietate asupra terenurilor. Prezentarea locațiilor alternative este fundamental legată de descrierea proiectului tehnic general, dat fiind faptul că din cauza condițiilor locale se pot impune anumite constrângeri tehnice. De exemplu, o anumită locație ar putea dispune de o barieră naturală din argilă, iar altul nu. Este necesar să se efectueze o evaluare a impactului potențial al unor astfel de proiecte asupra siturilor Natura 2000 conform cerințelor art. 6

(3)și

(4)al Directivei Habitate într-o fază cât mai timpurie a proiectării, respectiv în faza de investigare și evaluare a locațiilor și traseelor alternative. Orice evaluare efectuată conform cerințelor Articolului 6 al Directivei Habitate poate furniza o serie de constrângeri care se adaugă celor aparținând mediului fizic natural și construit menționate mai sus (bariere naturale, apropierea de zone locuite, topografia amplasamentului, etc.) și, împreună cu constrângerile tehnice, economice și sociale trebuie luate în considerare când se analizează și se decide asupra soluției finale privind locațiile și traseele. Faptul că evaluarea alternativelor cerută de Directiva EIM trebuie să integreze respectarea cerințelor art. 6

(3)și

(4)ale Directivei Habitate este clar exprimată în Ghidul metodologic privind evaluarea planurilor și programelor care afectează semnificativ siturile Natura 2000 (a se vedea Caseta 1). Pentru cazul în care se ajunge la etapa 3 de evaluare a soluțiilor alternative, Ghidul arată că "acestea pot implica locații alternative (trasee în cazul unor proiecte lineare)....". Este astfel evident că ar fi contraproductiv să se aleagă o locație sau traseu iar evaluarea efectelor acestuia asupra sitului (siturilor) Natura 2000 cu toate posibilele implicații să se facă abia ulterior. În descrierea locațiilor alternative, se recomandă să fie prezentate în mod integrat toate constrângerile și motivațiile discutate mai sus. ... 4.2.

1. Descrierea alternativelor tehnologice Pentru fiecare soluție de proiectare poate exista un număr de opțiuni diferite în ce privește modul de desfășurare al proceselor sau activităților proiectului sau tehnici diferite de realizare a obiectivelor proiectului, astfel încât performanța de mediu a proiectului să fie suficientă. Acestea pot include, de exemplu: ● adoptarea unui sistem de creștere intensiv/extensiv creșterea găinilor ouătoare la sol pe așternut permanent, la sol cu acces liber în padoc, baterii deschise, sistem ecologic, baterii îmbunătățite etc.; ● utilizarea unui sistem de colectare a dejecțiilor la porci prin grătare și colector central, pompă tocător și lagună pentru partea lichidă/platformă pentru partea solidă; ● includerea în fluxul tehnologic a unui incinerator în care să se elimine mortalitățile din fermă; ● metode de construcție, alegerea materialelor folosite la construirea halelor. Criteriile de mediu pot influența selectarea proceselor în scopul evitării efectelor adverse asupra mediului. Toate alternativele considerate pentru instalațiile de prevenire și control integrat al poluării (IPPC) trebuie să fie tehnici de tipul BAT prevăzute în Documentul de Referință privind Cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor, revizuit în 2017 și Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/
2. ... 4.2.
3. Descrierea alternativelor de proiectare Alternativele de proiectare includ variante de amplasare a funcțiunilor pe amplasamentul ales- de exemplu orientarea halelor de producție, amplasarea gurilor de ventilație a halelor, amplasarea platformei de dejecții sau a centralei termice etc.). Se pot analiza mai multe alternative în contextul amplasamentului ales. Proiectul alternativ al fermei este în strânsă corelație cu următoarele aspecte: ● minimizarea efectelor asupra mediului, inclusiv zgomotul, mirosurile și aspectul; ● costurile de investiții și de operare optime; ● flexibilitatea proiectului, care să permită viitoare extinderi sau retehnologizări; Pe lângă celelalte criterii (tehnice, economice, sociale etc.), este important ca și criteriile de mediu să fie incluse încă din primele faze ale proiectului în evaluarea alternativelor de proiectare și alegerea alternativei optime. ... 4.2.
4. Evaluarea scenariului "do-nothing" sau alternativa 0 Scenariul "Do-nothing" sau "fără proiect" descrie ce s-ar întâmpla dacă proiectul nu va fi implementat deloc. În unele state membre, legislația națională impune ca scenariul "do-nothing" să fie luat în considerare și inclus în raportul EIM. Scenariul "do-nothing" se bazează puternic pe scenariul de bază. ... 4.2.
5. Evaluarea alternativelor Directiva EIM prevede ca titularii de proiecte să furnizeze principalele motive pentru selectarea alternativei alese. Aceasta înseamnă că nu trebuie să furnizeze explicații complicate, care să consume resurse importante; totuși, motivele ar trebui să fie transparente. Metoda de evaluare a alternativelor depinde de tipul alternativelor; singura cerință din Directiva EIM este o comparație a efectelor asupra mediului (anexa IV la Directiva EIM). Cu toate acestea, titularii trebuie să fie flexibili în timpul evaluării alternativelor. În timpul evaluării, o alternativă preferată poate să fie "nerezonabilă"; în alte cazuri, o alternativă poate inspira alte alternative. Nivelul de detaliere privind descrierea efectelor asupra mediului ale alternativelor poate fi mai mic decât pentru opțiunea aleasă. Cu toate acestea, scopul exercițiului este de a oferi o comparație transparentă și bine justificată. Cunoștințele și interesele locale sunt, de asemenea, foarte importante în timpul evaluării alternativelor și, prin urmare, dialogurile cu publicul interesat sunt încurajate acolo unde este cazul. în anumite situații, acest lucru poate fi deja impus de alte procese de autorizare paralele cu EIM. În plus, după elaborarea RIM, în timpul consultărilor publice, crește transparența proiectului dacă publicul este conștient de faptul că au fost luate în considerare alternative și că au fost furnizate motive clare pentru alegerea finală. Asigurarea participării publicului în analiza alternativelor reprezintă o bună practică prin care nu numai că se pot economisi resurse, ci se pot reduce întârzierile ca urmare a opoziție publicului sau a altor organizații/autorități. ... ... 4.
6. DESCRIEREA ASPECTELOR RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI Conform Anexei 4 la Lege, în cadrul acestui capitol trebuie furnizate următoarele informații: "O descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului - scenariul de bază - și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat în măsura în care schimbările naturale față de scenariul de bază pot fi evaluate prin depunerea de eforturi acceptabile, pe baza informațiilor privind mediul și a cunoștințelor științifice disponibile".4.3.
7. Ce înseamnă scenariul de bază? Scenariul de bază este o descriere a stării actuale a mediului în și în jurul zonei în care va fi localizat proiectul. Această descriere reprezintă fundamentul pe care se va realiza EIM. În mod specific, descrierea scenariului de bază pentru EIM are ca scop două obiective-cheie: ● oferă o descriere a stării și tendințelor factorilor de mediu față de care se pot compara și evalua efectele semnificative; ● aceasta constituie starea de referință la care se raportează monitorizarea ex-post pentru măsurarea schimbărilor odată ce Proiectul a fost inițiat. Evoluția stării mediului în cazul alternativei "0" este dificil de realizat. Totuși, Legea EIM prevede că această analiză se face doar în măsura în care efortul necesar este unul acceptabil iar informațiile și cunoștințele științifice sunt disponibile. Starea mediului și natura impactului, cum ar fi cantitățile de poluanți sau limitele de emisie, se modifică în timp și acest lucru trebuie luat în considerare în evaluarea scenariului de bază. În plus, scenariul de bază trebuie să ia în considerare proiectele din vecinătate care există și/sau care au fost aprobate. Prin urmare, scenariul de bază trebuie să fie dinamic, depășind o evaluare statică a situației actuale. Acest lucru este important în special în cazul problemelor în care există o mare incertitudine, cum ar fi schimbările climatice sau proiectele de dezvoltare pe termen lung, cum ar fi proiectele de infrastructură de dimensiuni mari. Predicția elementelor incerte poate fi dificilă, în special în ceea ce privește disponibilitatea informațiilor, precum și asigurarea faptului că evaluarea este realizată cu un efort rezonabil. Scenariul de bază reprezintă referința față de care se evaluează alternativele și proiectul în sine. Astfel, descrierea stării actuale a mediului trebuie să fie suficient de detaliată și exactă pentru a se asigura că efectele care apar atât pe parcursul dezvoltării proiectului, cât și pe viitor, pot fi evaluate în mod adecvat. În același timp, colectarea de date și evaluarea scenariului de bază trebuie să facă cu eforturi rezonabile. De asemenea, titularii și experții trebuie să determine care sunt aspectele importante și ușor de înțeles și unde pot fi făcute presupuneri sau estimări calificate pentru a asigura finalizarea în timp util a EIM. În esență, realizarea evaluării scenariului de bază implică determinarea a ceea ce este relevant și găsirea datelor și informațiilor necesare stabilirii stării de referință față de care se va efectua evaluarea impactului asupra mediului. ... 4.3.
8. Descrierea amplasamentului înainte de realizarea proiectului Prin amplasamentul unui proiect se înțelege amprenta pe care o au componentele unui proiect asupra teritoriului. În cazul domeniului analizat în prezentul ghid, sunt luate în considerare atât componentele principale ale proiectului (suprafața pe care urmează să se amenajeze fermele, instalațiile de preparare a hranei, de depozitare temporară a dejecțiilor etc.). În prezentarea amplasamentului se vor exprima trăsături și se vor lua în considerare atât repere ale mediului natural, cât și ale mediului construit, cu scopul identificării cât mai precise pe hărți și în teren a acestor suprafețe. De asemenea, vor fi vizate și împrejurimile acestora, susceptibile a influența și a fi influențate de construcția și activitățile din cadrul proiectului, menționându-se cu precădere elementele cu mare relevanță în determinarea caracterului semnificativ al impactului asupra mediului (caracterul senzitiv al componentelor mediului, statutul reglementat al unora din elementele învecinate - caracterul rar, statutul de protecție, zone rezidențiale, valorile sociale atribuite - resurse necesare subzistenței, locuri sacre, locuri de agrement). Este necesar ca în cadrul RIM să fie prezentate, într-un mod complementar, atât informații grafice, cât și text explicativ. Informațiile grafice vor include cel puțin o hartă a amplasamentului, însă vor putea fi adăugate și alte hărți cu scopul detalierii amplasamentului, acolo unde este cazul, precum și fotografii (pentru a ilustra poziția amplasamentului în raport cu împrejurimile, spre exemplu imagini luate de pe amplasament în toate punctele cardinale principale sau imagini de pe amplasament către vecinătățile cu cea mai mare importanță sub aspectul evaluării de impact - locuințe din apropiere, emisari pentru viitoarele descărcări de ape uzate, terenuri desemnate arii naturale protejate în vecinătate etc. în egală măsură, fotografii luate din diferite puncte strategice de unde poate fi cuprins vizual întregul amplasament și de unde poate fi observată poziția sa față de receptori sensibili, sunt utile și, în consecință, e recomandabil să fie introduse. Cu privire la conținutul și formatul materialelor cartografice din acest paragraf, dar și din restul studiului, în general, facem câteva precizări: ● Ar trebui să fie lizibile, adică să poată fi distinse ușor toate elementele conținute; ● Ar trebui să fie sugestive, adică să scoată în evidență tocmai componentele teritoriale relevante pentru o identificare facilă a poziției obiectivului - spre exemplu, rețeaua hidrografică, șosele și căi ferate, intravilanele localităților, suprafețele cu pădure, limite de UAT-uri, precum și amplasarea relativă în raport cu componentele cele mai importante sub aspectul evaluării impactului - așezările umane, arii naturale protejate, alte proiecte din vecinătate, eventuale perimetre de protecție hidrogeologică etc.; ● Ar trebui să cuprindă pe lângă conținutul propriu-zis și elementele complementare, anume titlul, orientarea, scara și legenda; simbolizarea orientării hărții cu ajutorul unei săgeți reticulare - cu o varietate de opțiuni estetice - este absolut necesară în cazurile în care nu se respectă convenția orientării imaginii cu nordul în partea de sus a paginii/planșei; ● Simbolurile folosite în reprezentare și trecute la legendă ar trebui să fie cele convenționale pentru hărțile generale, în situațiile în care există o astfel de standardizare (de exemplu linii albastre continue pentru cursuri de apă permanente, linii albastre întrerupte pentru cursuri de apă temporare, triunghiuri negre pentru marcarea vârfurilor etc.); în multe cazuri specifice în care o astfel de standardizare nu există, simbolurile alese ar trebui să fie cât mai sugestive pentru elementul reprezentat; în toate cazurile însă, poziția și dimensiunea simbolurilor pe hartă trebuie atent alese, astfel încât să nu acopere alte elemente importante de conținut, dar să poată fi citite; ● Pe cât posibil, elementele hărții de fundal (elementele generale, ce constituie cadru spațial pentru amplasarea aspectelor particulare, pe care dorim să le evidențiem) ar trebui să fie cât mai actuale, cât mai conforme cu stadiul prezent al evoluției mediului natural și construit (hărți topografice, imagini satelitare, aerofotograme etc.); ● Amplasarea pe hartă a poziției din care au fost făcute fotografiile este de asemenea utilă, pentru o mai bună interpretare a acestora dar și a detaliilor din text. În continuare se prezintă un exemplu de prezentare a amplasamentului unei ferme: ● Terenul propus pe care se va construi ferma este situat sub aspect administrativ în extravilanul localității X, localitate situată la cca. 35 km SV de municipiul Y și la cca. 35 km vest de municipiul Z. Accesul la fermă se va face de pe un drum comunal cu o lungime aproximativă de 760 ml, care se desprinde din DJ.... înspre vest înainte cu circa 570 m de intersecția acestuia cu DJ......(vezi foto). ● Distanța față de limita amplasamentului propus și limita intravilanului existent al localității X este de 1084 m. ● Sub aspect geografic, obiectivul este amplasat în extremitatea vestică a unității....... la contactul acesteia cu unitatea.......(figura). Terenul vizat are o suprafață de 2 ha, folosința sa actuală fiind aceea de teren agricol (conform Certificatului de Urbanism nr......... și avizului Primăriei X nr........ Vecinătățile amplasamentului sunt reprezentate de următoarele folosințe: () nord - teren arabil aflat proprietatea titularului acestui proiect; () est - pășune, proprietate particulară, respectiv o livadă de pomi fructiferi; () sud - o fermă de creștere a porcinelor, delimitată la rândul său către sud și sud-vest de DJ..... și Valea Z. () vest-teren arabil. ● Amplasamentul analizat are o formă neregulată, este relativ plan, cu o ușoară pantă înspre sud, respectiv înspre pârâul x. La începutul descrierii scenariului de bază se stabilește foarte clar aria de influență a proiectului. Aceasta este zona în care proiectul poate produce modificări cuantificabile. De exemplu, pentru o fermă de păsări, aria de influență este de cca. 2000 m în jurul fermei. În acest perimetru se pot resimți efectele fermei, cum ar fi mirosul. Se poate adăuga ca arie de influență și terenurile agricole pe care se împrăștie dejecțiile. În acest caz, aria de influență este de aprox. 500 m de la limita terenului agricol, zonă în care se pot resimți mirosurile. Starea factorilor de mediu se descrie doar pentru aria de influență. Aria de influență include zona de protecție sanitară stabilită prin Ord. 119/2011 cu modificările și completările ulterioare. ... 4.3.
9. Descrierea stării actuale a factorilor de mediu Se face o descriere a stării actuale a factorilor de mediu. Nivelul de detaliu este proporțional cu importanța factorului de mediu în raport cu proiectul propus. În continuare se evidențiază doar aspectele caracteristice proiectelor de instalații pentru creșterea intensivă a animalelor de fermă. Elementele uzuale, care trebuie prezentate pentru orice proiect, nu sunt detaliate în prezentul ghid. ● Populația: () Prezentarea distanței dintre fermă și zonele locuite; estimarea numărului de persoane care pot fi afectate de emisiile proiectului; ● Sănătatea umană: () Identificarea modului în care proiectul poate influența starea de sănătate a populației, de exemplu prin zgomot, emisii de pulberi și amoniac, germeni patogeni. Se face o scurtă descriere a stării actuale a populației în raport cu aceste influențe:– zgomotul reprezintă o problemă actuală a populației în zona de influență a proiectului? Dacă da, se detaliază cu surse existente, nivel de zgomot etc. ... – pulberile și amoniacul reprezintă o problemă actuală a populației din zona proiectului? Dacă da, se documentează și detaliază acest aspect (surse, concentrații, cazuri de îmbolnăviri din aceste cauze, comentarii ale populației etc.) ... – Există riscul ca ferma să genereze germeni patogeni care să afecteze starea de sănătate a populației? De exemplu virusuri de la animale care pot cauza îmbolnăviri la om. ... ● Biodiversitatea (de exemplu, fauna și flora): () Se detaliază starea actuală a biodiversității pe amplasamentele propuse ale proiectului, inclusiv pe zonele unde se intenționează utilizarea dejecțiilor ca îngrășământ. Se au în vedere habitatele existente, asociațiile de plante, floră, arbori, arbuști, faună etc. Se face o identificare în teren a principalelor elemente de biodiversitate: conspect floristic, urme ale existenței faunei sălbatice (cuiburi, vizuini, lăsături, urme etc.). Analiza se face și în vecinătatea relevantă a proiectului. Dacă se interceptează o arie protejată (de exemplu un sit Natura 2000), investigațiile pentru scenariul de bază se fac în cadrul evaluării adecvate. ● Terenurile (de exemplu, ocuparea terenurilor): () Se caracterizează starea actuală a terenurilor: folosința actuală, disponibilitatea tipului de folosință în zona proiectului, valoarea terenului, inclusiv din punct de vedere al folosinței (pășune, teren arabil, teren neutilizat etc.) ● Solul (de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea); () Caracterizarea solului și subsolului se face conform studiilor de teren; ● Apa (de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea și calitatea): () În cazul în care proiectul utilizează apă din subteran, se face o caracterizare a acviferului pe baza informațiilor disponibile: debit, direcție, adâncime, calitate, potențial de afectare a utilizărilor din aval etc. () Dacă proiectul prevede emisii în apele de suprafață sau utilizarea apelor de suprafață, atunci se caracterizează aceste ape. După caz, este posibil să fie necesar un studiu de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă. În această situație, informațiile se preiau din acest studiu. Sunt relevante informații de tipul: debit, distanță, bazin hidrografic, stare de calitate; ● Aerul: () Se face o caracterizare a calității aerului în zona proiectului și se identifică principalele surse existente (sau propuse) care pot influența calitatea aerului din zonă. Sunt relevante: alte ferme de animale, activități industriale, surse de ardere pentru încălzire rezidențială etc. Calitatea actuală a aerului înconjurător se estimează în baza hărților de dispersie la nivel local/regional/național, disponibile conform legislației în vigoare. ● Clima (de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare): () Se face o scurtă caracterizare a stării climei în zona proiectului: precipitații, vânt, temperaturi etc. - conform datelor de la cea mai apropiată stație meteo; () Se prezintă acțiunile efectuate în zona proiectului pentru adaptarea la schimbările climatice, de exemplu: măsuri pentru prevenirea inundațiilor, măsuri pentru prevenirea sau stoparea alunecărilor de teren, împăduriri pentru stoparea deșertificării etc. Acestea se prezintă în contextul proiectului propus, doar dacă sunt relevante. ● Bunurile materiale: () Se prezintă bunurile materiale existente pe amplasamentele proiectului sau în vecinătatea acestuia și care pot fi influențate de proiect. Acestea pot fi: conducte, rețele, structuri artificiale pentru diverse utilizări (poduri, podețe, șanțuri, drenuri etc.); drumuri, culturi și altele. Se precizează modul în care acestea pot fi influențate de proiect. ● Patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice: () Aceste aspecte se detaliază doar dacă sunt relevante pentru proiect. De exemplu, în zona proiectului sunt impuse anumite direcții arhitecturale sau amplasamentul proiectului este în vecinătatea unui sit arheologic sau terenul se află în zona de protecție a unui monument etc. ● Peisajul () Există în zonă elemente de peisaj care pot fi afectate de proiectul analizat? De exemplu priveliști deosebite, structuri naturale sau artificiale de o frumusețe aparte etc. Dacă da, acestea vor fi afectate de proiectul propus? În caz afirmativ, se face o descriere a acestor elemente de peisaj și se evidențiază modul în care proiectul le poate afecta. Este important să nu se prezinte informații prea detaliate acolo unde nu este cazul. Descrierea stării actuale a mediului se va face doar pentru acele elemente de mediu care sunt relevante pentru proiect și care pot fi afectate într-un fel sau altul de proiect. Se are în vedere și aria de influență a proiectului. Astfel, este irelevant să se prezinte starea populației la nivel de județ atât timp cât proiectul poate influența doar populația unui sat din apropiere. Proiectele de ferme de animale, luate individual, nu sunt de natură să producă efecte zonale sau regionale. Astfel, descrierea stării mediului se face doar la nivel local, pe aria de influență a proiectului. Se recomandă utilizarea mijloacelor grafice pe cât posibil și surse de informații locale, ușor accesibile și publice. Ca surse de date se pot folosi: rapoartele specifice diverselor autorități, documente disponibile la autoritatea locală (strategii, planuri urbanistice, planuri de apărare etc.); baze de date on-line, instrumente grafice on-line (hărți interactive). Se menționează și lipsa de date și influența pe care o are această lipsă asupra caracterizării stării factorului de mediu. ... 4.3.
10. Evoluția stării mediului în situația neimplementării proiectului Dacă s-a identificat un factor de mediu care poate fi afectat de proiect, în acest capitol se va face o estimare a evoluției stării acelui factor dacă proiectul nu-l va mai afecta. De exemplu, în cazul biodiversității, cum va evolua habitatul care va fi afectat de proiect în cazul în care proiectul nu se va mai realiza? ... ... 4.
11. DESCRIEREA FACTORILOR DE MEDIU RELEVANȚI SUSCEPTIBILI DE A FI AFECTAȚI DE PROIECT Conform Anexei nr. 4 a Legii, acest capitol include o descriere a factorilor prevăzuți la art. 7 alin.

(2)susceptibili de a fi afectați de proiect: ● populația, ● sănătatea umană, ● biodiversitatea - de exemplu, fauna și flora, ● terenurile - de exemplu, ocuparea terenurilor, ● solul - de exemplu, materia organică, eroziunea, tasarea, impermeabilizarea, ● apa - de exemplu, schimbările hidromorfologice, cantitatea și calitatea, ● aerul, ● clima - de exemplu, emisiile de gaze cu efect de seră, impacturile relevante pentru adaptare, ● bunurile materiale, ● patrimoniul cultural, inclusiv aspectele arhitecturale și cele arheologice, ● peisajul, ● interacțiunea dintre aceștia. Printre efectele asupra factorilor de mai sus se numără cele preconizate ca urmare a vulnerabilității proiectelor față de riscul de accidente majore și/sau dezastre, respectiv schimbări climatice, relevante pentru proiectul în cauză. Sănătatea umană este un factor foarte cuprinzător care depinde foarte mult de proiect. Noțiunea de sănătate umană trebuie luată în considerare în contextul celorlalți factori de la art. 3 alin.

(1)din Directiva EIM și, prin urmare, în materie de sănătate legate de mediu (cum ar fi efectele asupra sănătății provocate de eliberarea de substanțe toxice în mediul înconjurător, de la pericolele majore asociate cu Proiectul, efectele cauzate de schimbările cauzate de proiect, modificările condițiilor de viață, efectele asupra grupurilor vulnerabile, expunerea la zgomotul traficului sau la poluanții atmosferici) sunt aspecte evidente ale studiului. În plus, acestea vor viza punerea în funcțiune, operarea și dezafectarea unui proiect în raport cu lucrătorii din Proiect și cu populația învecinată. Prin amendarea Directivei EIM s-au adăugat elemente noi ca răspuns la evoluția înțelegerii interacțiunii dintre proiecte și mediu și