Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016

Pe scurt

Acest plan detaliază măsurile de gestionare a riscului la inundații pentru spațiul hidrografic Crișuri, având ca scop protejarea populației și a bunurilor de efectele inundațiilor.

Ce reglementează

  • Descrierea generală a spațiului hidrografic Crișuri, inclusiv relief și suprafață.
  • Evaluarea riscului la inundații, incluzând istoricul inundațiilor și zonele cu risc potențial semnificativ.
  • Obiectivele de management al riscului la inundații și măsurile propuse pentru atingerea acestora.
  • Modul de monitorizare a implementării măsurilor și lista autorităților competente.

Cui se adresează

  • Administrația Bazinală de Apă Crișuri.
  • Autoritățile responsabile în domeniul managementului riscului la inundații din România.

Puncte cheie

  • Spațiul hidrografic Crișuri are o suprafață de 14860 kmp în administrarea A.B.A. Crișuri.
  • Relieful este compus din munți (22,4%), dealuri (20,2%) și câmpii (48,4%).
  • Planul include hărți de hazard și hărți de risc la inundații.
  • Sunt definite măsuri aplicabile la nivel național, la nivel de A.B.A. Crișuri și la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Crișuri.
Textul legii
Textul legii

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016 al riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Crișuri Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 bis din 7 februarie 2017 Notă ... Aprobat prin Hotărârea nr. 972 din 21 decembrie 2016, publicată în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 106 din 7 februarie 2017 CUPRINS Abrevieri Capitolul 1 Prezentarea generală a spațiului hidrografic Crișuri Capitolul 2 Riscul la inundații în spațiul hidrografic Crișuri 2.

  1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ... 2.
  2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații ... 2.
  3. Istoricul inundațiilor ... 2.
  4. Evenimentele semnificative de inundații ... 2.
  5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ... 2.
  6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații ... 2.
  7. Indicatori statistici ... Capitolul 3 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 3.
  8. Procesul de elaborare a obiectivelor ... Capitolul 4 Sinteza măsurilor propuse și prioritizarea acestora 4.
  9. Măsuri aplicabile la nivel național ... 4.
  10. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Crișuri ... 4.
  11. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Crișuri ... 4.
  12. Prioritizarea măsurilor ... 4.
  13. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundații la nivel de A.B.A. ... 4.
  14. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. ... 4.
  15. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. ... Capitolul 5 Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat Capitolul 6 Informarea și consultarea publicului Capitolul 7 Lista autorităților competente în implementarea și monitorizarea/evaluarea P.M.R.I. 7.
  16. Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România ... 7.
  17. Autorități competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp ... Bibliografie PLANȘE Planșa nr. 1 Harta hipsometrică Planșa nr. 2 Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice Planșa nr. 3 Utilizarea terenului Planșa nr. 4 Zone afectate de inundații istorice semnificative Planșa nr. 5 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații Planșa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planșa nr. 7 Riscul la inundații în scenariul mediu Planșa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore ANEXE Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.2 Chestionar privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.3 Newsletter nr. 1 Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I. Anexa 7.1 Legislația din domeniul managementului situațiilor de urgență generate de inundații TABELE Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici Tabel 2-1 Noduri hidrotehnice Tabel 2-2 Derivații de ape mari Tabel 2-3 Diguri Tabel 2-4 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2-5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2-6 Poldere Tabel 2-7 Debite maxime înregistrate pe râuri din spațiul hidrografic Crișuri în timpul viiturii din mai 1970 Tabel 2-8 Niveluri și debite în spațiul hidrografic Crișuri în perioada 7 - 13 mai 1989 Tabel 2-9 Niveluri și debite în spațiul hidrografic Crișuri în decembrie 1995 Tabel 2-10 Inundații istorice în spațiul hidrografic Crișuri Tabel 2-11 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Crișuri în cazul scenariului mediu Tabel 2-12 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Crișuri Tabel 2-13 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărți de hazard și de risc la inundații Tabel 2-14 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Crișuri Tabel 3-1 Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4-1 Centralizator tipuri de măsuri Tabel 4-2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel național Tabel 4-3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Crișuri Tabel 4-4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru Spațiul Hidrografic Crișuri Tabel 4-5 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de zone (nedeclarate A.P.S.F.R. la raportarea din 2012) cu risc de flash-floods sau în care s-au înregistrat viituri majore în perioada 2010 - 2015, conform Rapoartelor de Sinteză, aferente A.B.A. Crișuri Tabel 4-6 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundații Tabel 4-7 Principalele localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Crișuri Tabel 5-1 Indicatori asociați măsurilor conform Catalogului de măsuri potențiale la nivel național FIGURI Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Alb Figura 2-2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Negru Figura 2-3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Repede Figura 2-4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Barcău Figura 2-5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Ier Figura 2-6 Schema sinoptică a fluxului informațional din A.B.A. Crișuri Figura 4-1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Crișuri Abrevieri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă A.M.C. - Aparate de măsură și control A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române" A.N.C.O.M. - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară A.N.I.F. - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie A.R.A. - Asociația Română a Apei A.S.A.S. - Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești" B.H. - Bazin Hidrografic C.E. - Comisia Europeană C.F.R. - Compania Națională de Căi Ferate C.I.R. - Centrul de Intervenție Rapidă C.J. - Consiliul Județean C.J.S.U - Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. - Centrul Meteorologic Regional C.N.A.D.N.R. - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România C.N.S.S.U. - Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență D.A.I.I. - Dispecerat și Apărare Împotriva Inundațiilor D.B.H. - District de Bazin Hidrografic D.C.A. - Directiva Cadru Apă D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiții D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul A.N.A.R. D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal DE - Drum European DJ - Drum Județean DN - Drum Național E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații E-PRTR - Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați F.I.R. - Formație de Intervenție Rapidă G.A. - Gospodărirea Apelor HH - Hărți de hazard la inundații HR - Hărți de risc la inundații I.C.P.D.R. - Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.D.D. - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării I.N.C.D.S. - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean LDE - Linie Dublă Electrificată LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă LII - Linie Îngustă LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată LSN - Linie Simplă Neelectrificată M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice MDT - Modelul Digital al Terenului M.E. - Ministerul Energiei M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri M.E.N.C.S. - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene M.F.P. - Ministerul Finanțelor Publice MHC - Microhidrocentrală M.M.A.P. - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor M.M.D.D. - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile M.R.I. - Managementul Riscului la Inundații M.S. - Ministerul Sănătății M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizație Neguvernamentală P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Județean P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. - Potențial Ecologic Bun P.F. - Persoană Fizică P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundații P.O.I.M. - Programul Operațional "Infrastructură Mare" P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor pe bazine hidrografice P.U.D. - Planurile de Urbanism și de Dezvoltare P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal PAT - Planul de Amenajare a Teritoriului PATN - Planul de Amenajare a Teritoriului Național PATZ - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat R.E.B.A.R. - Registrul Național al Barajelor din România R.N.P. - Romsilva - Regia Națională a Pădurilor - Romsilva R.N.T.D.G.A. - Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a Apelor S.A. - Societate pe Acțiuni S.C. - Societate Comercială S.C.I. - Situri de importanță comunitară S.C.P.P. - Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă S.E.B. - Starea Ecologică Bună S.G.A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spațiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent S.I.M.I.N. - Sistemul Meteorologic Integrat Național S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundații S.N.C.S. - Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică S.P.B.H.H. - Serviciul de Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de Stat TVR - Televiziunea Română U.A.T. - Unitate Administrativ-Teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană U.N.S.A.R. din România - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România U.P.B. - Universitatea Politehnica București U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcții București A.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System EEA - European Economic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies OSM - Open Street Map P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management VPN - Virtual Private Network WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plans WG-Floods - Working Group Floods WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System WISE - Web-based Inquiry Science Environment WSR - Weather Surveillance Radar Capitolul 1 Prezentarea generală a spațiului hidrografic Crișuri În administrarea A.B.A. Crișuri se află spațiul hidrografic Crișuri, având o suprafață de 14860 kmp (reprezentând circa 6,3% din teritoriul țării). Bazinul Crișurilor este situat în partea vestică a României și este încadrat între 47°06' și 47°47' latitudine nordică și 20°04' și 23°09' longitudine estică. Se învecinează cu bazinele: Someș la nord și nord - est, Mureș la sud și sud - est, iar la vest cu Ungaria. Suprafața totală a spațiului hidrografic este de 25537 kmp, și se desfășoară pe teritoriul a două state: România și Ungaria. Principalele râuri se unesc două câte două pe teritoriul Ungariei, formând un singur curs care confluează cu Tisa. Relieful Relieful spațiului hidrografic Crișuri este compus din 3 zone geomorfologice: munți (în proporție de 22,4%), dealuri (20,2%) și câmpii (48,4%), eșalonate în ordine de la est la vest și prezentând altitudini între 1842 m (Vârful Curcubăta Mare din Munții Bihor) și 85 m (în Câmpia Crișului Alb). Zona de munte se încadrează în marea unitate a Carpaților Apuseni și este reprezentată prin munți înalți de 1600 - 1800 m (Munții Bihorului), mijlocii de 800-1200 m (Munții Metaliferi) și joși de 600-800 m (Munții Zărand, Codru - Moma, Pădurea Craiului, Plopiș), despărțiți prin depresiuni (Brad, Hălmagiu, Huedin, Gurahonț, Beiuș, Borod) și teritorii joase colinare ce pătrund adânc în munți ca niște golfuri de câmpie. Relieful acestei zone apare fragmentat fie de văi adânci și înguste cu versanți împăduriți (Munții Bihorului, Zărand), fie de văi în formă de chei cu pereți abrupți în regiunile calcaroase (Munții Metaliferi, Pădurea Craiului), fie de văi largi în zona munților cu altitudine joasă. Zona dealurilor formează o treaptă mai joasă și îngustă la poalele munților, cu înălțimi de 250 - 650 m, cu văi largi și terase. Astfel sunt Dealurile Pădurii Craiului între Crișul Negru și Crișul Repede, Dealurile Ghepișului între Crișul Repede și marginea Munților Plopiș, zona dealurilor cu aspect de platformă străbătută de râul Barcău. Zona de câmpie face parte din marea unitate a Câmpiei Tisa. Este o arie de aluvionare intensă, străbătută de ape curgătoare cu direcția est - vest. Râurile cu albii abia schițate fac meandre, unele dintre ele părăsite. În planșa nr. 1 Geologia Din punct de vedere geologic, teritoriul administrat de A.B.A. Crișuri prezintă particularități în funcție de unitățile de relief peste care este suprapus. Carpații Apuseni sunt alcătuiți din formațiuni cristaline, sedimentare (de tip fliș), dar și vulcanice. Pătura sedimentară este de vârstă mezozoică și este dominată de călcare și dolomite. Dealurile de Vest au fundamentul cristalin (precambrian - paleozoic) faliat, nivelat și ulterior afectat de ridicări și scufundări diferite, reprezentat prin blocuri situate la adâncimi diferite, peste care sunt sedimente (gresii, marne, nisipuri etc.) dispuse monoclinal. Câmpia de Vest, suprapusă peste Depresiunea Panonică, prezintă fundamentul cristalin, peste care se găsește un sedimentar mezozoic, apoi o cuvertură sedimentară neozoică, și deasupra depozite mai noi pleistocene și holocene (argilă, loess, nisipuri eoliene, nisipuri lacustre), cu grosimi de până la 400 m. Clima Din punct de vedere climatic, spațiul hidrografic Crișuri beneficiază de un climat continental temperat, de tip panonic, caracterizat de o interferență a influențelor de tip mediteranean, baltic și continental. Pentru acest spațiu se remarcă următoarele caracteristici ale factorilor climatici: ● precipitațiile medii anuale prezintă valori de până la 1600 mm în zona montană, 650 - 800 mm în zona de dealuri și 550 - 600 mm în zona de câmpie; ● temperatura medie multianuală variază între 4°C în zona montană (la Stâna de Vale) și peste 10°C în zona de câmpie (la Oradea, Salonta, Chișineu Criș); ● evapotranspirația este maximă în sezonul cald. Evaporarea potențială atinge sub 600 mm în zona de deal și în jurul valorii de 650 mm în zona de câmpie, iar în zona montană ajunge la 450 mm. Resursa de apă Spațiul hidrografic Crișuri cuprinde apele unei rețele hidrografice cadastrate însumând 365 cursuri de apă cadastrate și 5785 km (7,3% din lungimea totală a rețelei cadastrate în țară și o densitate de 0,39 km/kmp, superioară față de media pe țară - 0,33 km/kmp, și variază între 0,7 - 0,9 km/kmp în zona montană și 0,1 - 0,3 km/kmp în zona de câmpie). Principalul râu din spațiul hidrografic Crișuri este considerat Crișul Alb din cauza lungimii sale maxime de la izvor. Acesta confluează pe teritoriul Ungariei cu Crișul Negru, formând Crișul Dublu. Acesta colectează o serie de pâraie de câmpie din România, de pe interfluviul Crișul Negru - Crișul Repede, cum sunt: Culișerul, Barmodul și Ghepeșul. Mai în aval în Crișul Dublu se varsă și Crișul Repede, după ce acesta a primit pe Barcău cu Ier. Crișul Alb (cod cadastral III - 1) izvorăște de pe pantele estice ale Munților Bihorului, râul având o lungime de 234 km pe teritoriul României, panta medie de 4o și un coeficient de sinuozitate de 1,92, iar suprafața bazinului colector este de 4240 kmp. Colectează 42 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Sebiș, Sighișoara, Cigher (L = 56 km, S = 856 kmp), Matca (L = 41 km, S = 257 kmp), Canalul Morilor (L = 45 km, S = 630 kmp), Canalul Militar (L = 23 km, S = 175 kmp) și Budieru. Crișul Negru (cod cadastral III -1.42) izvorăște de pe versantul nordic al Vârfului Curcubăta, de la altitudinea de 1 460 m, din apropierea izvoarelor Arieșului Mic. Râul are o lungime de 164 km pe teritoriul României, panta medie de 8la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,50, iar suprafața bazinului colector este de 4237 kmp. Colectează câte 16 afluenți de pe ambele părți, cei mai importanți fiind: Crișul Pietros (L = 32 km, S = 229 kmp), Valea Roșie/Roșia (L = 28 km, S = 298 kmp), Holod (L = 60 km, S = 560 kmp), Țopa/Râu (L = 38 km, S = 276 kmp), Valea Nouă/Valea cea Mare, Beliu (L = 46 km, S = 395 kmp), Teuz (L = 87 km, S = 725 kmp), Frunziș. Crișul Repede (cod cadastral III -1.44) izvorăște de la o altitudine de 710 m în apropiere de localitatea Izvorul Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Râul are o lungime de 171 km pe teritoriul României, panta medie de 3o și un coeficient de sinuozitate de 1,47, iar suprafața bazinului colector este de 2986 kmp. Colectează 36 de afluenți, dintre care cei mai important sunt Călata, Săcuieu/Henț (L = 31 km, S = 226 kmp), Drăgan (L = 42 km, S = 254 kmp), Iad (L = 46 km, S = 220 kmp), Peța, Corhana (L = 38 km, S = 418 kmp). Barcăul (cod cadastral III -1.44.33) își are obârșia în platoul calcaros de sub Ponor, din apropierea satului Tusa. Râul are o lungime de 134 km pe teritoriul României, panta medie de 4o și un coeficient de sinuozitate de 1,72, iar suprafața bazinului colector este de 2005 kmp. Colectează 28 de afluenți, dintre care cei mai importanți sunt Bistra (L = 47 km, S = 175 kmp), Valea Fânețelor/Ghepeș (L = 30 km, S = 178 kmp). Ierul/Eriul (cod cadastral III - 1.44.33.28) are o lungime de 100 km pe teritoriul României, panta medie de 1o și un coeficient de sinuozitate de 1,55, iar suprafața bazinului colector este de 1392 kmp. Colectează 11 afluenți, dintre care cei mai importanți sunt: Checheț (L = 33 km, S = 151 kmp), Santău/Ceha (L = 35 km, S = 169 kmp), Rât, Salcia. În structura rețelei hidrologice se găsesc 101 de stații hidrometrice. În tabelul 1-1 Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici În spațiul hidrografic Crișuri există 9 lacuri de acumulare importante, care au folosință complexă. În spațiul hidrografic Crișuri, se află un număr de două lacuri naturale cu apă dulce totalizând un volum de 1,95 mil.mc și însumând o suprafață de 51 ha. Lacul Ghioroc (48 ha - 1,92 mil.mc) este un lac de excavație, iar Lacul Ponoare (3 ha - 0,03 mil.mc) este de natură carstică. Resursa de apă de suprafață a spațiului hidrografic Crișuri, din râurile interioare, este de 2937,4 mil.mc, iar resursa de apă din apele subterane este de 788,4 mil.mc. În planșa nr. 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul spațiului hidrografic Crișuri. Solurile În spațiul hidrografic Crișuri solurile au o mare varietate ce este generată de acțiunea complexă exercitată de către condițiile litologice, formele de relief, factorii hidrogeologici, hidrologici, precum și cei topoclimatici. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL), luvosoluri(LV) și planosoluri (PL); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) și districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu prepodzoluri (EP); hidrisolurilor (HID) cu tipurile gleiosol (GS) și stagnosol (SG); salsodisolurilor (SAL) cu solonețuri (SN); vertisoluri (VER) cu vertosoluri (VS); protisolurilor (PRO) cu tipurile aluviosol (AS), psamosol (PS) și litosol (LS); antrisolurilor cu antrosoluri (AT). Predomină cambisolurile (CAM) răspândite în regiunile montane și de dealuri și luvisolurile (LUV) întâlnite în regiunile de dealuri propriu-zise, depresiuni, podișuri, dar și câmpie. Biodiversitatea Vegetația se caracterizează prin predominarea formațiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafețe mici, chiar de stepă și forestiere), a celor azonale de luncă și prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Vegetația forestieră este alcătuită din grupe de formațiuni: carpineto-făgete, goruneto- carpinete (care împreună ocupă cele mai mari suprafețe forestiere), gorunete cu horști, goruneto-cerete, gârnițeto-cerete, goruneto-făgete, precum și asociații de pajiști secundare pe locul fostelor păduri defrișate. Vegetația de silvostepă se caracterizează prin predominarea formațiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar și pâlcuri de vegetație lemnoasă. Pajiștile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături și cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafețelor arabile. Vegetația azonală de luncă este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase și lemnoase caracteristice (sălcii, plopi, anini). Pe unele suprafețe lacustre cresc nufărul alb și galben. În ceea ce privește fauna, se întâlnesc grupări faunistice specifice stepei și silvostepei, pădurilor subxerofile de cer și gârniță, pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum și fauna acvatică. În stepă și silvostepă se remarcă prezența rozătoarelor, dintre păsări dropia și prepelița, în pădurile subxerofile: chișcanul de câmp, fazanul, șopârla cenușie, în cele mezofile: lupul, vulpea, mistrețul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de pădure, veverița, ierunca, sitarul, broasca brună etc. Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei și ale crapului, iar râurile mici zona cleanului și cea a bibanului. Pe teritoriul administrat de A.B.A. Crișuri se găsesc teritorii aparținând de 2 parcuri naturale, 11 arii de protecție specială avifaunistică (S.P.A.) și 43 situri de importanță comunitară (S.C.I.) care fac parte din rețeaua ecologică europeană Natura
  18. Nu există zone umede de interes comunitar. Populație, așezări umane Din punct de vedere administrativ, spațiul administrat de A.B.A. Crișuri cuprinde teritoriul a 6 județe, respectiv: Hunedoara (6,3%), Arad (29%), Bihor (50,8%), Cluj (5,1%), Sălaj (3%) și Satu Mare (5,8%). Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, acest spațiu include teritorii aparținând de 2 regiuni de dezvoltare: 33,7% din Regiunea de Dezvoltare Vest și 66,3% din Regiunea de Dezvoltare Nord - Vest. Populația totală este de circa 835420 locuitori, din care 357745 locuitori în mediul urban și 478675 locuitori în mediul rural. Cele mai importante aglomerări umane sunt: municipiile Oradea, Brad, Beiuș, Salonta, și orașele Huedin, Ștei, Tășnad, Chișineu-Criș, Ineu, Sântana. Utilizarea terenului Modul de utilizare a terenului spațiului hidrografic Crișuri, este influențat de condițiile fizico-geografice, cât și de factorii antropici. Terenurile arabile reprezintă 20,2 %, pădurile 33,4 % și sunt dezvoltate în special în sectoarele montane și de dealuri înalte. Culturile perene au o dezvoltare relativ mare ocupând 41,6 %, iar celelalte categorii ocupă suprafețe mai reduse (0,27 % luciile de apă). În planșa nr. 3 Activitatea economică Principalele activități economice din spațiul hidrografic Crișuri sunt reprezentate de industrie și agricultură. Principalele ramuri industriale sunt: ● industria extractivă și prelucrarea țițeiului; ● industria pielăriei și încălțămintei; ● industria mobilei; ● industria chimică; ● industria confecțiilor; ● industria materialelor de construcții; ● industria construcțiilor; ● industria alimentară etc. În ceea ce privește agricultura, profilul dominant este dat de producția mixtă, vegetală și animală. Principalele produse agricole din spațiul hidrografic Crișuri sunt: porumbul, grâul, secara, ovăzul, orzul, cartofii, sfecla de zahăr, floarea - soarelui, legumele etc. Se întâlnesc condiții favorabile cultivării viței de vie pentru vin. Cea mai propice zonă pentru cultivarea pomilor fructiferi (pruni, meri, peri, cireși și vișini) este Nușfalău. Infrastructura Spațiul hidrografic Crișuri este traversat de 3 drumuri europene (E 60 Viena - Brașov - București, E 79 Oradea - Calafat - Craiova, E 671 Oradea - Timișoara), 4 drumuri naționale (DN 79A, DN 75, DN 19, DN 1H), totalizând împreună 578 km, și mai multe drumuri județene și comunale. Și rețeaua de căi ferate este destul de dezvoltată. Acest teritoriu este traversat de magistrala feroviară: 300 București - Brașov - Oradea. Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Oradea, care este principala poartă de intrare în țară din zona nord - vestică. Recreere și turism Spațiul hidrografic se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief, motiv pentru care zona deține un potențial turistic ridicat. Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: izbucuri (Izbucul Boiului, Izbucul de la Călugări), avene (Avenul Iliei), peșteri (Peștera Câmpenească, peșterile Fânețe, Peștera Urșilor, Peștera Măgura, Peștera Meziad, peșterile Șura Boghii), sectoare de chei (Cheile Umbrărești, Cheile Galbenei), sectoare de defilee (Defileul Crișului Alb, Defileul Crișului Repede), Platoul Carstic Padiș, Cetățile Ponorului etc. De asemenea, în acest spațiu se găsesc numeroase arii protejate, cele mai importante fiind: Parcul Natural Apuseni și Parcul Natural Cefa. În continuare sunt amintite câteva exemple de situri S.C.I. și S.P.A.: ● Situri de tip S.P.A. sunt: Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, Lunca Barcăului, Câmpia Nirului - Valea Ierului, Valea Alceului, Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede, etc.; ● Situri de tip S.C.I. sunt: Câmpia Careiului, Câmpia Ierului, Beftia, Lunca Inferioară a Crișului Repede, Defileul Crișului Negru, etc. Patrimoniul cultural Obiectivele culturale care se află pe teritoriul A.B.A Crișuri sunt numeroase și sunt constituite din vestigii aparținând tuturor epocilor istorice (zonele: Brad, Ribița, Baia de Criș, Vașcău, Nucet, Beiuș, Oradea), cetăți (Cetatea din orașul Ineu

(1295), Cetatea din secolele XI - XII de la Oradea, Cetatea de Pământ de la Biharia, Cetatea Adorian de la Sălard), mânăstiri (Mănăstirea Buna Vestire, Mănăstirea Sfintei Cruci, Mănăstirea Izbuc, Mănăstirea Voievozi, Mănăstirea Stâna de Vale, schiturile Huța, Inand, Poiana Florilor, Sfântul Ioan Botezătorul, Valea lui Mihai), biserici vechi (biserica veche din Ineu (secolele XIII - XIV), Catedrala Romano - Catolica (1750 - 1790) și Biserica cu Lună de la Oradea, bisericile din lemn din Mierag, Totoreni, Sohodol, Dumbrăveni, Rieni, Beznea Brațca și Brădet), muzee (Muzeul Țării Crișurilor organizat în fostul Palat Episcopal (1762 - 1776) din Oradea, muzeele "Ady Endre" și "Iosif Vulcan" din Oradea, Muzeul Orășenesc de Istorie și Etnografie din Beiuș), monumente (Șirul Canonicilor, Teatrul de Stat și Primăria din Oradea, monument în stil baroc
(1773), Moara din Sălard, Ștrandul Apollo din Băile Felix, Castelul Ordinului Premonstratens din Sânmartin) etc. Capitolul 2 Riscul la inundații în spațiul hidrografic Crișuri 2.
  1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic Crișuri este prezentată schematic în figurile 2-1 2-2 2-3 2-4 2-5 Spațiul hidrografic Crișuri deține un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conținând mai multe derivații de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul. Pentru alimentarea cu apă a unor folosințe (alimentări cu apă, irigații, piscicultură), cât și pentru colectarea apelor mari din interfluvii etc. au fost realizate 27 de aducțiuni și de derivații, dintre care se amintesc: ● Amenajarea râului Barcău - Lacul de Acumulare Vârșolț (de pe râul Crasna) - alimentarea cu apă potabilă a localităților Zalău și Șimleu Silvaniei; ● Canalul Colector - leagă Crișul Repede de Crișul Negru - alimentări cu apă, irigații, colector de desecare și de ape mari; ● Canalul Culișer - face legătura între Crișul Negru și Crișul Unit (de pe teritoriul ungar) - alimentări cu apă în zona Salonta și pe teritoriul ungar; ● Canalul Beliu - Cermei - Tăut - colector de ape mari din interfluviul râurilor Beliu - Crișul Negru; ● Canalul Morilor - derivație din Crișul Alb, cu un parcurs paralel cu râul, cu care confluează în amonte de frontieră - alimentări cu apă, irigații, colector de ape mari; ● Canalul Matca - derivează apa din Mureș în Crișul Alb - irigații, colector de ape mari. Lucrările existente de apărare împotriva inundațiilor aflate în funcțiune pe ansamblul spațiului hidrografic Crișuri, constau în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, precum și acumulări permanente, nepermanente sau poldere. Dintre principalele lucrări realizate se menționează regularizarea Văii Ierului, regularizarea și îndiguirea cursului mijlociu si inferior al Barcăului și a principalilor săi afluenți de pe acest sector, îndiguirea Crișului Repede în municipiul Oradea și în aval până la frontieră, îndiguirea cursului inferior al Crișului Negru de la confluența canalului Beliu - Cermei - Tăuț și până la frontieră, regularizarea și îndiguirea cursului mijlociu și inferior al Teuzului în aval de Lacul de Acumulare (nepermanentă) Carand, îndiguirea Canalului Beliu - Cermei - Tăuț, îndiguirea cursului inferior al Crișului Alb între Bogsig și frontieră, îndiguirea și regularizarea Văii Cigherului în aval de Lacul de Acumulare Tăuț etc. Principalele lacuri de acumulare nepermanente (temporare), cu rol important în apărarea împotriva inundațiilor a localităților, obiectivelor economice și terenurilor agricole sunt: în bazinul hidrografic Ier - Andrid pe Valea Ierului, Simian - pe Valea Salcia și Galoșpetreu - pe Valea Rât; în bazinul hidrografic Barcău - Polderul Sălard pe Barcău; în bazinul hidrografic Crișul Negru - Polderele Tămașda și Zerind pe Crișul Negru, Acumularea nepermanentă Carand pe râul Teuz, Acumulările, Leveleș I și Leveleș II pe Canalul Beliu - Cermei - Tăuț; în bazinul hidrografic Crișul Alb - Polderul Chier pe Valea Dudița; în bazinul hidrografic Crișul Repede, cele patru acumulări complexe: Leșu, Drăgan, Lugașu și Țileagd. Prin aceste lucrări se asigură apărarea de inundații a unei suprafețe totale de cca. 264000 ha, a cca. 59000 gospodării, 157 obiective industriale, cca. 174 km căi ferate, cca. 1360 km drumuri etc. Dintre localitățile principale care beneficiază de lucrări de apărare se menționează: Marghita, Oradea, Aleșd, Huedin, Vașcău, Ștei, Beiuș, Brad, Sebiș, Ineu, Chișineu - Criș etc. În tabelele nr. 2-1 2-2 2-3 2-4 2-5 2-6 Starea principalelor componente ale sistemului național de gospodărire a apelor cu rol de protecție împotriva inundațiilor, respectiv diguri, acumulări permanente/nepermanente, se regăsește la adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20 riscului%20la%20Inundații.aspx Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Alb Figura 2-2 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Negru Figura 2-3 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Crișul Repede Figura 2-4 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Barcău Figura 2-5 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Ier Tabel 2-1 Noduri hidrotehnice Tabel 2-2 Derivații de ape mari Tabel 2-3 Diguri Tabel 2-4 Baraje care realizează acumulări permanente Notă ... Nu au rol de apărare (volum de atenuare). Au rol de alimentare cu apă (inclusiv pentru animalele de pe pășune) Baraje practic scoase din funcțiune (colmatate 90 - 100%) Bacumularea Mouca I este de fapt un bazin de colectare a apelor tehnologice de la Betarom 0**** - Lacul de acumulare Bulz are un volum mic, care nu permite atenuarea undei de viitură. Ca urmare descărcătorii de ape mari au fost dimensionați astfel încât să permită tranzitarea debitelor de viitură în regim natural. Notă: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deținător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alți deținători) grupate pe subbazine * Tipul barajului* ** Folosințele A Baraj de beton în arc (sau de V - apărare împotriva inundațiilor greutate arcuit) I - irigații G Baraj de beton de greutate H - hidroenergie C Baraj de beton cu contraforți P - piscicultură AA Baraj din anrocamente etanșat A - alimentări cu apă cu argile R - agrement (recreere) AM Baraj din anrocamente etanșat X - alte folosințe care nu se cu mască amonte încadrează în tipurile PO Baraj de pământ omogen menționate PA Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin) PM Baraj de pământ etanșat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafață SBB Stăvilar cu baraj de închidere din beton SBML Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale Tabel 2-5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Notă: lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deținător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alți deținători) grupate pe subbazine Tipul barajului * PO Baraj de pământ omogen PA Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin) PM Baraj de pământ etanșat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafață Tabel 2-6 Poldere ... 2.
  2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații Sistemul existent de avertizare - alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgentă, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministrului Administrației și Internelor și Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră". Principiile managementului situațiilor de urgență sunt: ● previziunea și prevenirea; ● prioritatea protecției și salvării vieții omenești; ● respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; ● asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; ● cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; ● transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; ● continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; ● operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru: ● avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol; ● declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență; ● punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; ● intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; ● acordarea de ajutoare de urgență; ● instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată; ● solicitarea sau acordarea de asistență internațională; ● acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; ● alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 Art.
  3. - Deținătorii, cu orice titlu, de baraje și de alte construcții hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în localitățile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populației din zona de risc creată ca urmare a activităților proprii desfășurate informând despre aceasta Comitetul local și/sau județean, după caz, și Centrul operațional județean și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, planurilor de acțiune în caz de accidente la baraje și planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale". Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Crișuri permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale "Apele Române" cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu există. O situație detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populației la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" se regăsește la adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20 riscului%20la%20Inundații.aspx Sistemul informațional hidrometeorologic Conform definiției din "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor și măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul spațiului hidrografic Crișuri, conține următoarele date și informații referitoare la: ● Instituțiile Meteorologice și Hidrologice de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; ● Instituțiile și Ministerele de la nivel național, cu funcții de sprijin, importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; ● Unitățile Administrației Naționale "Apele Române" (de la nivel central A. N.A.R. până la nivel local S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; ● Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; ● Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență; ● Comitetele Locale pentru Situații de Urgență și obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în Schema sinoptică prezentată în figura 2-6 Figura 2-6 Schema sinoptică a fluxului informațional din A.B.A. Crișuri Structura și funcțiile sistemului informațional La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, și anume, de jos în sus: ● Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene). La nivelul spațiului hidrografic Crișuri există o rețea de 101 stații hidrometrice. Stațiile hidrometrice transmit la unitățile colectoare (Stațiile Hidrologice, Serviciul P.B.H.H. A.B.A. Crișuri, Dispecerat A.B.A. Crișuri) conform fluxului informațional datele necesare pentru diagnoză și prognoză (temperatură aer, temperatură apă, precipitații solide/lichide, nivel, debit, echivalent în apă al stratului de zăpadă), precum și orice altă apariție a unor fenomene hidro-meteorologice periculoase; ● Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; la nivelul spațiului hidrografic Crișuri, datele hidrologice (precipitații, debite, niveluri) se colectează la nivelul celor 7 stații hidrologice, acestea având atribuțiuni de prelucrare primară a datelor și transmiterea lor către nivelul de decizie superior - serviciul P.B.H.H.A.B.A. Crișuri; ● Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Serviciilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. Serviciile de Prognoză Bazinale coordonează la nivel bazinal activitatea tuturor stațiilor hidrometrice, stațiilor hidrologice, colectând, validând și transmițând către nivelul ierarhic superior toate datele de gospodărire a apelor. Centrele de prognoză bazinale care se identifică la nivelul Administrațiilor Bazinale cu Serviciile P.B.H.H. (Prognoză Bazinală Hidrologie, Hidrogeologie) împreună cu biroul Dispecerat identifică și declanșează, când este cazul, starea de alertă hidrologică la bazinele/subbazinele hidrografice, informând conducerea Administrației Bazinale de Apă Crișuri de intrarea în starea de alertă hidrologică; în situația de alertă hidrologică dispune toate măsurile necesare obținerii de date suplimentare ce fundamentează avertizările și prognozele elaborate; ● Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul I. N.H.G.A. și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Generală Ape (Direcția Managementului Riscului la Inundații și Siguranța Barajelor) unde se colectează toate datele/informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, acestea fiind transmise mai departe, conform fluxului informațional operativ decizional către toate Centrele Operative pentru Situații de Urgență de la nivel național implicate în managementul situațiilor de urgență. Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice etc.) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date etc.). Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul
(1), nivelul de coordonare și control permițând acestuia să funcționeze ca un sistem integrat, capabil să realizeze și să implementeze strategii la nivel național. La nivelurile
(2)și
(3)concentrarea datelor este mai scăzută, dar este necesară asigurarea validării datelor pentru luarea de decizii rapide și corecte în cazul desfășurării unor evenimente - tip, colapsuri etc. Ca regulă generală, la nivelurile 1, 2, 3, centrul focal pentru concentrarea informațiilor este reprezentat la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă de serviciile hidrologie și dispecerat, unde se colectează toate informațiile privind gestionarea situațiilor de urgență, pe baza analizelor efectuate, dispunându-se măsuri clare pentru prevenirea și monitorizarea fenomenelor hidrologice. De asemenea, în afara rolului de cunoaștere a evenimentelor în derulare din jurisdicția lor, au rolul de a coordona acțiunile de răspuns în concordanță cu deciziile respectivei administrații bazinale de gospodărire a apelor. Pe perioada situațiilor de urgență, între nivelurile de decizie 2 (Administrațiile Bazinale de Apă) și 1 (Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A.) există un permanent schimb de informații și date privind fenomenele hidro-meteorologice periculoase și evoluția acestora în vederea realizării unei prognoze hidrologice cât mai bună și rapidă, aceasta fiind transmisă conform fluxului informațional către Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și către Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. La nivel general, sistemul informațional al Administrației Naționale "Apele Române" asigură următoarele funcții: ● Colectarea datelor și informațiilor; ● Transmiterea datelor și informațiilor; ● Procesarea datelor și informațiilor; ● Stocarea datelor și informațiilor; ● Diseminarea datelor și informațiilor; De asemenea, în vederea asigurării fluxului de date, există structuri de intervenție. Colectarea datelor se face printr-o rețea de monitorizare de la: – stații hidrometrice și posturi pluviometrice; ... – acumulări permanente și nepermanente; ... – posturi pluviometrice din rețeaua proprie Administrația Națională "Apele Române" ... – prize de apă, aducțiuni, etc.; ... ● la care se adaugă: ● date furnizate din rețeaua A.N.M.: – de la stații meteorologice și posturi pluviometrice; ... – prognoze și avertizări meteorologice; ... – hărți sinoptice și radar furnizate de terminalele S.I.M.I.N.; ... ● date obținute din activitatea de prognoză hidrologică: – prognoze hidrologice realizate la Centrul Național de Prognoză Hidrologică din cadrul I.N.H.G.A.; ... – detalieri ale prognozelor realizate în Centrele Bazinale de Prognoză din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă. ... Informațiile de bază necesare sistemului informațional hidrometeorologic al gospodăririi apelor pe suprafața spațiului hidrografic Crișuri, provin de la: ● 4 radare meteorologice: WSR-98D Oradea, WSR-98D Timișoara, WSR-98D Bobohalma (Târnăveni), Igniș (Baia Mare); informațiile necesare în fluxul hidrometeorologic referitoare la precipitații potențiale se primesc de la sistemul național integrat S.I.M.I.N.; ● 101 stații hidrometrice ale A.B.A. Crișuri; ● 112 stații pluviometrice ale A.B.A. Crișuri; ● 12 stații meteorologice ale A.N.M., dintre care: 2 ale C.M.R. Transilvania Nord (Huedin, Vlădeasa 1800) și alte 10 ale C.M.R. Banat - Crișana (Oradea, Săcuieni, Borod, Holod, Chișineu Criș, Stâna de Vale, Ștei, Gurahonț, Șiria Cetate, Dumbrăvița de Codru); Monitorizarea cantitativă a resurselor de apă se realizează prin Serviciul Prognoze Bazinale, Hidrologie și Hidrogeologie (S.P.B.H.H.) și se centralizează la nivelul dispeceratului A.B.A. Crișuri și apoi la nivelul dispeceratului central din A.N.A.R. S.P.B.H.H. realizează monitorizarea prin: ● 88 stații hidrometrice, din care 65 sunt automatizate; ● 11 secțiuni în bazine reprezentative; ● 2 stații automate pe calitate; ● 74 stații pluviometrice la stațiile hidrometrice din care 62 sunt automatizate; ● 19 posturi pluviometrice în bazinele reprezentative; ● 19 stații automate; ● 12 stații meteorologice ale C.M.R./A.N.M. De asemenea, fluxul privind colectarea datelor hidrologice (precipitații, debite, niveluri) cuprinde și informațiile provenite de la acumulările, derivațiile, nodurile hidrotehnice etc. din administrarea A.B.A. Crișuri, concentrarea informațiilor făcându-se la nivelul 2 de decizie. Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administrații bazinale, reprezentată prin: ● rețeaua de radiocomunicație; ● rețeaua de telefonie fixă și mobilă, scanner și fax; ● rețeaua de calculatoare existentă și legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui județ din bazin; ● rețeaua V.P.N. dintre Administrațiile Bazinale de Apă și Administrația Națională "Apele Române". Procesarea datelor și informațiilor este realizată în prima fază la Nivelul 3 de decizie (Stațiile hidrologice), toate informațiile fiind transmise către Nivelul 2 de decizie (sediul A. B.A. Crișuri). La nivelul serviciilor P.B.H.H. și Dispecerat se concentrează toate informațiile primite din teritoriu, se analizează în detaliu la nivel bazinal cauzele care au produs fenomenele, se compară înregistrările actuale cu cele din baza de date, se realizează prognozele hidrologice privind depășirea pragurilor critice de apărare la stațiile hidrometrice (în colaborare cu I.N.H.G.A.), se analizează pagubele potențiale ce se pot produce în localitățile riverane. Stocarea datelor și informațiilor - se face la nivelurile de decizie 3 (Stații hidrologice) și 2 (A.B.A. Crișuri), aceste informații constituind principala bază de date de lucru a serviciilor P.B.H.H. și A.B.A. Crișuri. Trebuie menționat faptul că pe perioada producerii situațiilor de urgență generate de inundații, informațiile primite sunt considerate informații primare, după terminarea fenomenului realizându-se măsurători suplimentare privind reconstituirea undelor de viitură, aceste informații fiind cele validate, oficiale, care vor intra în baza de date a A.B.A. Crișuri. Diseminarea datelor și informațiilor. În primă fază, toate informațiile privind datele de gospodărire a apelor înregistrate la stațiile de măsură ale A.B.A. Crișuri sunt transmise pentru informare conform fluxului informațional operativ decizional către Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și Comitetele Locale pentru Situații de Urgență direct interesate. Pe baza analizelor efectuate la nivelul compartimentelor de specialitate din cadrul A.B.A. Crișuri (Serviciul P.B.H.H. și Dispecerat), avându-se în vedere precipitațiile înregistrate și cele prognozate, situația hidrologică actuală, informațiile sunt diseminate și în final sunt realizate prognozele/avertizările hidrologice care sunt transmise tuturor instituțiilor județene și locale implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. Structurile de intervenție sunt compuse din: ● Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au fost constituite la nivel de județe și formații de intervenție operativă (personal și utilaje); ● Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență cu personal specializat în intervenții pe perioada situațiilor de urgență generate de inundații; ● Comitetele Locale pentru Situații de Urgență care au fost constituite la nivel local, Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență (personal și utilaje minime de intervenție). În conformitate cu prevederile Ordinului Comun al Ministerului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 - "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", activitatea de gestionare a situațiilor de urgență generate de inundații la nivel județean este coordonată de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Administrațiile Bazinale de Apă coordonând Grupurile de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații. ... 2.
  1. Istoricul inundațiilor În spațiul hidrografic Crișuri se formează viituri în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile sunt în sezonul de iarnă, primăvară și vară, în funcție de aportul de umezeală adus de către masele de aer. În primăvara anului 1970 s-au produs viituri deosebite, înregistrându-se debite de apă importante pe aproape toate cursurile mari din România. Inundațiile din mai - iunie 1970 au avut ca factor declanșator un regim de ploi abundente, torențiale. De altfel, întreaga perioadă 1 ianuarie - 10 mai a fost bogată în precipitații, înregistrându-se cantități duble de apă în raport cu valorile normale multianuale, fapt ce a determinat infiltrarea a cel mult 20 - 25% din cantitatea de apă căzută, restul intrând în procesul de scurgere. Caracteristica generală a viiturilor înregistrate a constituit-o caracterul singular (monoundic), cu creșteri bruște și descreșteri mai lente. Debitele maxime înregistrate în timpul viiturii din mai - iunie 1970 au fost următoarele: Tabel 2-7 Debite maxime înregistrate pe râuri din spațiul hidrografic Crișuri în timpul viiturii din mai 1970 Valoarea pagubelor înregistrate în spațiul hidrografic Crișuri s-a ridicat la mai mult de 390 milioane lei în
  2. În intervalul 7-9 mai 1989, în bazinele hidrografice ale râurilor Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru, au căzut cantități mari de precipitații, care s-au suprapus peste o perioadă în care solul era îmbibat cu apă, fapt ce a determinat ca cea mai mare parte a ploii căzute să contribuie la scurgerea de suprafață. Astfel, s-au produs niveluri și debite importante în bazinele râurilor amintite. Tabel 2-8 Niveluri și debite în spațiul hidrografic Crișuri în perioada 7 - 13 mai 1989 Notă ... *) niveluri maxime care au depășit cota de inundație (C.I.) Viiturile formate în perioada decembrie 1995 - ianuarie 1996 au avut drept cauze: încălzirea și topirea rapidă a stratului de zăpadă cu precădere în zonele montane și deluroase, dispariția gheții pe râuri, precipitații lichide însemnate cantitativ în condițiile unui sol înghețat, incapabil să permită infiltrarea, și scurgerea de apă pe versanți către albiile râurilor. Viiturile s-au produs în două intervale de timp, primul interval a fost 23 - 25 decembrie, iar al doilea - 26 - 27 decembrie și a durat până la sfârșitul lunii. S-au produs niveluri și debite importante pe râurile din spațiul hidrografic Crișuri. Tabel 2-9 Niveluri și debite în spațiul hidrografic Crișuri în decembrie 1995 În cele ce urmează se prezintă în tabelul 2 - 10 pentru spațiul hidrografic Crișuri, un istoric al evenimentelor de inundații, care au servit ca bază de analiză în identificarea evenimentelor semnificative de inundații, ca parte a evaluării preliminare a riscului la inundații. Tabel 2-10 Inundații istorice în spațiul hidrografic Crișuri ... 2.
  3. Evenimentele semnificative de inundații Evenimentele semnificative de inundații selectate*1) în cadrul primei etape de implementare a Directivei Inundații (Evaluarea preliminară a riscului la inundații), aferente spațiului hidrografic Crișuri se prezintă în tabelul 2-11 planșa 4 Notă ... *1) Evenimentele istorice semnificative la inundații au fost selectate în baza criteriilor hidrologice și a criteriilor privind efectele negative ale inundațiilor asupra celor patru categorii de consecințe stabilite în cadrul directivei: sănătate umană, mediu, patrimoniu cultural și activitate economică (stabilirea criteriilor, a indicatorilor prag și analiza evenimentelor istorice a fost realizată în cadrul I.N.H.G.A.) Tabel 2-11 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Crișuri în cazul scenariului mediu Legenda: A11 = Fluvială; A12 = Pluvială; A13 = Din apa freatică (subteran); A21 = Depășirea capacității de transport a albiei; A22 = Depășirea asigurării lucrărilor de apărare; A23 = Distrugerea infrastructurii de apărare; A31 = Flash Flood; A32 = Viitură de primăvară datorată topirii zăpezii; A37 = Viitură cu propagare rapidă; A38 = Viitură cu niveluri remarcabile. ... 2.
  4. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul Evaluării Preliminare a Riscului la Inundații (prima etapă de implementare a Directivei Inundații, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012). În determinarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații în cadrul A.B.A. Crișuri au fost luate în considerare, într-o primă etapă, informațiile disponibile la momentul respectiv, respectiv rezultatele obținute în cadrul proiectului PHARE 2005/017- 690.01.01: "Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundații" (beneficiar - Ministerul Mediului și Pădurilor și Administrația Națională "Apele Române"), și anume: ● zonele potențial inundabile, sub forma înfășurătorii inundațiilor istorice extreme; ● evaluarea impactului potențial al inundației (consecințe potențiale). Astfel, pe baza hărților topografice și a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul proiectului s-au creat straturi GIS, care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din zonele potențial inundabile (aflate în înfășurătoarea inundațiilor istorice extreme). Elementele considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populație, drumuri și căi ferate, poduri, lucrări de regularizare, clădiri, suprafețe agricole. În cadrul proiectului mai sus-menționat, s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de inundații și, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem precizarea că această extragere a fost parțială și posibilă doar pentru categorii de bunuri care au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România și care au avut un număr suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text și hărți reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiți. O sinteză (analiză) a consecințelor potențiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie integrată la nivelul teritoriului național. Aceasta a condus la o identificare preliminară a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații delimitată pe sectoare de cursuri de apă. Evident, metodele utilizate și rezultatele obținute în cadrul proiectului comportă/prezintă anumite limite; cu toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă și mai detaliată a riscului la inundații, la scară națională, care a putut fi valorificată la momentul respectiv pentru identificarea A.P.S.F.R. (Areas with Potențial Significant Flood Risk). Se menționează că, într-o a doua etapă, delimitarea zonelor potențial inundabile, respectiv înfășurătoarea inundațiilor istorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere-lor GIS a acestor zone a fost realizată la nivelul teritoriului național, cu sprijinul A.N.A.R ., prin Administrațiile Bazinale de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului și Pădurilor și cu îndrumarea științifică a I.N.H.G.A. (2009 - 2010) pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale. Pentru inundațiile pentru care nu au existat informații clare pe baza cărora să se furnizeze banda înfășurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experiența specialiștilor și cunoașterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat o analiză GIS semi-automată pe baza MDT-ului și a nivelurilor înregistrate la stațiile hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice. În etapa a treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ținut seama de zonele apărate împotriva inundațiilor cu lucrări hidrotehnice, pe baza: ● normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria construcției și clasa de importanță a acestora, determinate pe baza valorii caselor inundate sau a nr. numărului de locuitori afectați/evacuați, precum și a suprafețelor apărate la inundații, și ținând cont de probabilitatea de depășire a debitelor de calcul. ● stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecțiilor vizuale, efectuate în cadrul verificărilor periodice. Cu alte cuvinte, au fost considerate toate inundațiile care au survenit în trecut și care au avut impact negativ semnificativ asupra sănătății umane, mediului, patrimoniului cultural și activității economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite). În aceeași măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra acelor zone care, deși protejate pentru anumite categorii de evenimente (și care nu au făcut obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor: ● potențiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig; ● evenimente extreme, superioare obiectivului de protecție stabilit prin proiectul de calcul. Pentru inundațiile pentru care zona potențial inundabilă nu este delimitată (nu a fost posibil furnizarea benzii înfășurătoare) - de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare, indicatorii de impact nu sunt calculați. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ține seama doar de experiența specialiștilor și cunoașterea locală a evenimentelor. Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecințelor potențiale ale inundațiilor viitoare (pe diverse categorii de elemente) reprezintă un criteriu important de selecție a A.P.S.F.R. Totuși, și alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt măsurabile și sunt bazate pe experiența specialiștilor (expert judgement). În tabelul 2-12 planșa nr. 5 Tabel 2-12 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Crișuri ... 2.
  5. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații Hărțile de hazard la inundații oferă informații cu privire la extinderea suprafețelor inundate, adâncimea apei și, după caz, viteza apei, pentru viituri care se pot produce într-o anumită perioadă de timp. Elaborarea acestor hărți se realizează prin utilizarea diferitelor tehnici, cum ar fi modelarea hidrologică și hidraulică, bazată pe o cartografiere detaliată a râului și a albiei majore. Prin urmare, procesul de realizare a acestor hărți este unul complex și necesită atât o perioadă îndelungată de elaborare, cât și un efort financiar susținut. Hărțile de hazard la inundații la nivelul A.B.A. Crișuri raportate la C.E. s-au întocmit în conformitate cu cerințele Directivei Inundații, pentru zonele desemnate ca având un risc potențial semnificativ la inundații și acoperă zonele geografice care ar putea fi inundate în scenariile: ● scenariul cu probabilitate mică (Q0,1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 1000 de ani); ● scenariul cu probabilitate medie (Q1% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 100 de ani); ● scenariul cu probabilitate mare (Q10% - inundații care se pot produce, în medie, o dată la 10 de ani). În această a doua etapă de implementare a Directivei 2007/60/CE, pentru realizarea hărților de hazard la inundații au fost utilizate, în cea mai mare parte, rezultatele obținute în cadrul Programului Național Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor (P.P.P.D.E.I.)*2). Notă ... *2) În cadrul acestui program, la nivel național, au fost realizate hărți de hazard la inundații pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 33500 km, din care aproximativ 13250 sectoare de râu declarate ca zone cu risc potențial semnificativ la inundații (raportate la C.E. - martie 2012) beneficiază de hărți de hazard la inundații realizate în cadrul programului mai sus menționat. Hărțile de hazard la inundații raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 16400 de km, exclusiv fluviul Dunărea, pentru care au fost utilizate rezultatele din cadrul proiectului Danube Floodrisk (cca. 1100 km). Descrierea metodei de evaluare a hazardului la inundații Metodele folosite pentru elaborarea hărților de hazard la inundații la nivelul Administrației Bazinale de Apă Crișuri sunt de două tipuri după cum urmează: ● Metode avansate dezvoltate în cadrul Programului Național Planul de prevenire, protecție și diminuare a efectelor inundațiilor pe bazine hidrografice (P.P.P.D.E.I.), bazate pe studii topogeodezice, hidrologice și hidraulice desfășurate în perioada 2007 - 2013, ale căror rezultate obținute sunt de înaltă rezoluție și care acoperă cca. 54 % din zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (A.P.S.F.R.) declarate la C.E., la nivelul A.B.A. Crișuri. ● Metode simplificate de generare a hărților de hazard la inundații pentru A.P.S.F.R. neacoperite în cadrul P.P.P.D.E.I. (cca. 46 % din A.P.S.F.R. declarate în cadrul P.F.R.A.), metode robuste, dar cu un grad mai mare de aproximare, rezultatele având asociat un grad mai ridicat de incertitudine decât în cazul metodelor bazate pe modelare hidrologică - hidraulică detaliată. Au fost utilizate următoarele metode aproximative: – Modelare cu sisteme fuzzy, folosind ca variabile fuzzy o serie de indicatori obținuți prin procesare GIS, pentru aplicarea căreia a fost utilizată aplicația open source GIS "GrassGIS"; ... – O a doua metodă utilizată a constat în aplicarea unui instrument (extensie ArcView) dezvoltat special pentru delimitarea zonelor inundabile prin aplicarea ecuației Chezy, fiind determinat nivelul apei corespunzător acelui debit; ... – Modelare hidraulică simplificată cu HEC - RAS. ... În general, aceste metode au fost utilizate fie combinat, fie pentru verificarea reciprocă. Metoda folosită pentru elaborarea hărților de hazard la inundații la nivelul A.B.A. Crișuri, în cadrul Programului Național Planul de prevenire, protecție și diminuare a efectelor inundațiilor pe bazine hidrografice (desfășurate în perioada 2011-2014), se bazează pe studii complexe (topogeodezice, hidrologice și hidraulice) și cuprinde două componente: I) studii topografice și geodezice și II) studii hidrologice și hidraulice. I. Studii topografice și geodezice ● Scanare teren prin zboruri cu mijloace aeropurtate utilizând tehnologia LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging) de-a lungul cursurilor de apă care fac obiectul contractului (L = 649 km și S = 1074 kmp) în vederea obținerii unui grad de precizie superior (nivel detaliere A); ● Procesarea datelor după scanarea LIDAR rezultând un model digital al terenului de-a lungul cursurilor de apă (MDT) cu un nivel de precizie în plan vertical de ±20 cm, iar în plan orizontal rezoluție de 2-3 m; ● Activități de teren având ca scop lucrările necesare îmbunătățirii MDT-ului rezultat în etapa anterioară, dar și pentru culegerea datelor necesare realizării studiilor hidraulice. Au fost executate următoarele produse: planuri de situație aferente unei lungimi de 649 km de curs de apă, 4128 profile transversale inclusiv cu componenta batimetrică, 239 relevee structuri inginerești, verificarea axului cadastral pe cursurile de apă, rețea de 618 borne de diverse tipuri; ● Prelucrarea și editarea Modelului Digital al Terenului (lucrări GIS), întrunit la nivelul întregului spațiu hidrografic (14860 kmp). A fost obținut un MDT care pentru zona considerată prioritară are o precizie mare (±20 cm pe verticală) și corespunde metodei LIDAR (nivel detaliere A) completat cu măsurători topografice clasice pentru structurile inginerești de pe cursurile de apă (poduri, podețe, lucrări de barare, lucrări de apărare etc.), iar pentru restul de spațiu hidrografic MDT-ul are o rezoluție medie (±50 cm pe verticală), model rezultat prin îmbunătățirea MDT-ului preluat de la A.N.C.P.I. (nivel de detaliere B). ... II. Studii hidrologice și hidraulice ● Modelarea hidrologică s-a realizat la nivel de bazin hidrografic cu ajutorul softurilor de specialitate. Această analiză a constat în calculul hidrografelor debitelor pe subbazine, propagarea și compunerea acestora pe râurile principale și pe afluenți. Datele hidrologice de bază au constat în debite maxime în regim actual de scurgere corespunzătoare diferitelor probabilități de depășire 10%, 5%, 1% și 0,1% rezultând hidrografele de debit aferente. Pentru calculul hidrografelor de viitură a fost aleasă metoda hidrografului unitar (UHM). În acest scop a fost rulat modelul MIKE UHM al aplicație MIKE 11 elaborat de către DHI. Cu ajutorul aplicației MIKE Basin elaborată de către DHI s-a realizat delimitarea subbazinelor. Pentru calculul atenuării undei de viitură necesar procesului de validare s-a utilizat metoda Muskingum. Calibrarea și validarea modelului s-a realizat folosind valori ale debitelor maxime înregistrate la inundații istorice (1980, 1981, 1989, 1998 și 2000). Modelarea hidrologică furnizează datele de intrare în modelul hidraulic, respectiv parametrii caracteristici ai viiturilor (hidrografele), produse atât în anii cu viituri istorice, cât și pentru viiturile de calcul cu probabilitățile de depășire de 10%, 5%, 1% și 0,1%. ● Modelarea hidraulică a sectoarelor cursurilor de apă identificate ca potențial inundabile, cu ajutorul softurilor de specialitate, a constat în simularea unidimensională (1D) și bidimensională (2D) a scurgerii pe cursurile de apă analizate. Lungimea totală de cursuri de apă modelate hidraulic este de 649 km. Pentru modelarea hidraulică 1D s-a determinat dependența nivel în funcție de debit - Z=f(Q) prin rularea aplicației MIKE 11 (DHI), iar pentru zonele care necesită detaliere s-a utilizat aplicația MIKE 21 (DHI). Modelarea hidrodinamică 1D, respectiv 2D (347 km modelați 1D și 1D+ și 302 km modelați 2D) a fost aplicată cu calibrare și verificare pentru inundații istorice remarcabile. Informații suplimentare cu privire la modelarea hidrologică și hidraulică utilizată pentru realizarea Hărților de Hazard la Inundații (date de intrare, softuri utilizate, calibrare model, rezultate) pot fi consultate la adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20 riscului%20la%20Inundații.aspx Hărțile de hazard la inundații s-au obținut prin utilizarea modelului matematic MIKE Flood (DHI), model care a permis cuplarea modelelor 2D și 1D într-un singur sistem de calcul. Acestea indică, pentru diferite scenarii analizate (Qp%) extinderea suprafețelor inundate și adâncimea apei. Scenariile considerate în modelare au fost cele corespunzătoare probabilităților de depășire de 10%, 5%, 1% și 0,1%, din care 10%, 1% și 0,1% au fost selectate în vederea respectării cerințelor de implementare a Directivei nr. 2007/60/EC. ... Metode simplificate de generare a hărților de hazard la inundații ● Modelare cu sisteme fuzzy în GIS Această metodă are la bază o serie de rezultate prezentate în ultimii ani în literatura de specialitate (Jasiewicz 2010, Margherita 2011), care au demonstrat posibilitatea realizării unor estimări robuste și cu erori acceptabile a zonelor inundabile doar prin aplicarea unor metode de procesare GIS a modelului digital al terenului, mai ales în situațiile în care o serie de parametrii care intervin în etapele de procesare GIS pot fi ajustați prin compararea rezultatelor cu determinările zonelor inundabile obținute prin modelare hidraulică detaliată în bazine similare. În cadrul acestei modelări au fost utilizate ca variabile fuzzy indicatori obținuți prin procesare GIS, care sunt în strânsă corelație cu extinderea zonei inundabile: indicele topografic modificat, propus de Margherita în 2011; înălțimea și distanța față de cursul de apă; curbura minimă a terenului. Metoda de modelare fuzzy a fost aplicată pentru bazinele neacoperite în cadrul P.P.P.D.E.I., exclusiv pentru probabilitatea de depășire 1%. Pentru aplicarea acestei metode a fost utilizată aplicația open source GIS "GrassGIS". ● Modelare hidraulică simplificată HEC - RAS Modelarea hidraulică simplificată cu modelul HEC - RAS s-a realizat utilizând pentru configurarea modelului hidraulic doar informațiile din modelul digital al terenului și debite cu probabilități de depășire de 0.1%, 1% și 10%. Această metodă a fost aplicată pe sectorul A.P.S.F.R. din spațiul hidrografic Crișuri de pe râul Ier (sau Eriu - cod cadastral III - 1.44.33.28) și Tăuz - cod cadastral III - 1.42.28). S-a simulat mișcarea permanentă a apei prin albie în spațiul 1D. Nu au fost utilizate în procesul de configurare informații detaliate privind măsurători în teren de profile transversale, respectiv pentru structurile inginerești de pe cursurile de apă (poduri, podețe, lucrări de barare, lucrări de apărare etc). De asemenea, modelul hidraulic rezultat nu a fost calibrat, fiind adoptate o serie de valori apriorice pentru coeficienții de rugozitate, conform recomandărilor din literatura de specialitate, pe baza aerofotogramelor. Se menționează faptul că efectele schimbărilor climatice nu au fost luate în considerare în modelarea/analiza efectuată. Evident aceste rezultate reprezintă o primă etapă de estimare a zonelor inundabile în cadrul acestor sectoare A.P.S.F.R., urmând ca pentru următoarea etapă de raportare să fie realizate și pe aceste bazine/sectoare studii detaliate de modelare hidrologică și hidraulică, pentru obținerea unor estimări de precizie ridicată. Astfel, pentru cursurile de apă care nu au fost modelate detaliat pentru această etapă, se precizează că este în curs de desfășurare Proiectul "Informații geografice pentru mediu, schimbări climatice și integrare UE" - LAKI 2 din cadrul Programului RO 03 "Monitorizarea mediului și planificare și control integrat" finanțat din Mecanismul Financiar SEE 2009 - 2014 pentru mediu, schimbări climatice și integrare UE. Proiectul își propune realizarea prin tehnologie LIDAR a modelului digital al terenului, precum și a hărții vectoriale pentru o suprafață de 50 000 kmp. În cadrul Programului Național Planul de prevenire, protecție și diminuare a efectelor inundațiilor pe bazine hidrografice (P.P.P.D.E.I.), la nivelul A.B.A. Crișuri, au fost realizate hărți de hazard la inundații pentru o lungime de cursuri de apă de cca. 649 km, acoperind cca. 54% din totalul celor 37 zone în lungime totală de 1251,8 km, declarate ca zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în cadrul primului ciclu de implementare a Directivei Inundații (raportate la C.E. - martie 2012). Hărțile de hazard la inundații raportate la Comisia Europeană acoperă sectoare de râu cu o lungime însumată de aproximativ 1251,8 km. În continuare (în perioada noiembrie 2013 - martie 2014), în cadrul unui grup de lucru numit la nivelul A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A., hărțile realizate de contractorul A. B.A. Crișuri (S.C. BLOM România), în cadrul P.P.P.D.E.I, au fost verificate și corectate, armonizate și structurate unitar, codificate conform WISE și mai apoi transmise Comisiei Europene. Mai mult decât atât, pentru zonele raportate la Comisia Europeană și neacoperite de P.P.P.D.E.I., s-au generat curbe de inundabillitate pe baza unor metode simplificate, aproximative (modelare cu sisteme fuzzy - GrassGIS, instrumente care utilizează extensii ArcView, modelare hidraulică simplificată cu HEC-RAS etc.), pe o lungime de cca. 602,8 km, urmând ca aceste zone să fie modelate detaliat până la următoarea etapă de raportare. Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1% și 10%) aferentă bazinului Crișuri este prezentată în planșa nr. 6 Hărțile de risc la inundații s-au elaborat pe baza hărților de hazard la inundații, analizându-se datele privind elementele expuse hazardului și vulnerabilitatea acestora. Acestea indică potențialele efecte negative asociate scenariilor de inundare funcție de: populație, activitate economică, mediu și patrimoniu cultural. Elaborarea și raportarea hărților de risc la inundații, împreună cu metodologiile și bazele de date asociate, a fost realizată de aceeași echipă de lucru stabilită la nivelul A.N.A.R. - sediul central și I.N.H.G.A. Descrierea metodei de evaluare a riscului la inundații Pentru A.B.A. Crișuri, ca pentru toate Administrațiile Bazinale de Apă din țară, în cadrul primului ciclu de raportare a Directivei nr. 2007/60/EC, s-a optat pentru o evaluare calitativă a riscului la inundații; aceasta a presupus, în primul rând, identificarea receptorilor de risc și, mai apoi, evaluarea vulnerabilității obiectivelor identificate și expuse riscului la inundații, ținând cont de adâncimea apei*3) și de pagubele potențiale produse obiectivelor inundate, respectiv de impactul asupra receptorilor de risc considerați. Notă ... *3) Intervalele de valori ale adâncimii apei pentru care s-a determinat vulnerabilitatea bunurilor din zonele inundabile sunt: (a). adâncimea apei sub 0,5 m; (b). adâncimea apei intre 0,5 m și 1,5 m; (c). adâncimea apei mai mare de 1,5 m. Hărțile de risc la inundații publicate la nivel național sunt realizate pentru fiecare probabilitate de depășire a debitului maxim de: 0,1%, 1% și 10%, conform legislației în vigoare, pentru următorii indicatori: ● numărul aproximativ de locuitori afectați (pentru care s-a utilizat metoda statistică); ● indicatori, aferenți celorlalte tipuri de consecințe - economice, mediu, patrimoniu cultural. Pentru indicatorii asociați consecințelor economice, în vederea elaborării hărților de risc la inundații, s-a dezvoltat și aplicat o matrice de risc, care ia în considerare diverse straturi informaționale (layere) din Corine Land Cover și din NAVTEQ. Pentru fiecare clasă de adâncime, se evaluează magnitudinea hazardului, atribuindu-se trei clase cu următoarea semnificație: clasa 1 - sub 0,5 m; clasa 2-0,5 - 1,5m; clasa 3 - mai mare de 1,5 m, rezultând astfel 3 zone: zone cu risc major - reprezentate cu culoarea roșie, zone cu risc mediu - reprezentate cu culoarea portocalie, zone cu risc redus - reprezentate cu culoarea galbenă. Harta de risc la inundații în cazul scenariului mediu pentru Spațiul Hidrografic Crișuri este prezentată în planșa nr. 7 * Hărțile de hazard și de risc la inundații publicate pe site-ul A.N.A.R. și raportate la C. E. sunt realizate pentru probabilitatea de depășire a debitului maxim de 1% (probabilitate medie de depășire), pentru cei 16.400 km cursuri de apă interioare (la nivel național), din care 1251,8 km la nivelul A.B.A. Crișuri. Ulterior, s-au publicat hărțile elaborate și în celelalte două scenarii respectiv 0,1% (probabilitate mică de depășire) și 10% (probabilitate mare de depășire), conform legislației în vigoare, dar acestea acoperă doar zonele pentru care au fost disponibile hărți de hazard la inundații în cadrul P.P.P.D.E.I. (649 km la nivelul A.B.A. Crișuri). Tabel 2-13 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărți de hazard și de risc la inundații Notă: În cursul anului 2015, în cadrul I.N.H.G.A., s-a continuat activitatea de verificare/corectare/adaptare a hărților de hazard la inundații disponibile și de evaluare a riscului pentru toate cursurile de apă (râuri tratate în cadrul Programului Național Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor, chiar dacă ele nu au fost declarate ca A.P.S.F.R. în 2012). ... 2.
  6. Indicatori statistici Pe baza hărților de hazard și de risc la inundații a fost dezvoltată o analiză statistică atât la nivel național (inclusiv fluviul Dunărea), cât și la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă, bazată pe rezultatele obținute în urma aplicării scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani). Populația reprezintă una dintre categoriile cele mai sensibile la inundații. În cazul spațiului hidrografic Crișuri aproximativ 112.900 locuitori sunt expuși riscului la inundații, repartizați în 261 localități. Au mai fost calculați o serie de indicatori - cheie care descriu principalele consecințe pe care inundațiile le pot avea asupra mediului înconjurător, cum ar fi instalațiile I.E.D., zonele protejate (naționale, S.C.I., S.P.A., Habitate, Zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman etc.), dar și alți indicatori care pot descrie eventualele efecte adverse asupra mediului. Astfel, la nivelul spațiului hidrografic Crișuri, au rezultat 59 zone protejate care se regăsesc în zone inundabile, dintre care: 26 zone protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman, 13 situri de importanță comunitară (S.C.I.), 5 arii de protecție specială avifaunistică (S.P.A.) și 5 arii naturale protejate de interes național. Instalațiile I.E.D. sunt acele instalații descrise în cadrul Directivei nr. 2010/75/UE privind emisiile industriale (I.E.D. - Industrial Emissions Directive), care are ca obiective "reguli mai clare și un aer mai curat". Având în vedere că emisiile provenite de la instalațiile industriale, au fost supuse legislației la nivelul Uniunii Europene începând cu anii 1970, a fost necesară elaborarea unei directive care să actualizeze și să simplifice legislația existentă, și pentru a o aduce în concordanță cu evoluțiile tehnologice și politice, și pentru a evita denaturarea concurenței în cadrul U.E. În cadrul spațiului hidrografic Crișuri au fost identificate 7 instalații I.E.D. care sunt expuse riscului de fi inundate. O altă categorie de consecințe pe care Directiva Inundații o are în vedere sunt consecințele care afectează economia Statelor Membre. Infrastructura reprezintă o importantă verigă a economiei unei țări, de aceea, a fost ales acest indicator pentru a descrie impactul pe care inundațiile îl pot avea asupra economiei României. Căile ferate sunt considerate unul dintre mijloacele de transport cele mai ieftine, atunci când se face referire la transportul diferitelor bunuri. O analiză realizată în urma finalizării hărților de hazard și de risc la inundații indică faptul că aproximativ 95 km de cale ferată pot fi afectați de inundații în cadrul spațiului hidrografic Crișuri. Drumurile publice alături de transportul naval și de căile ferate completează infrastructura de transport. Procesul de implementare al etapei a doua din Directiva Inundații a luat în calcul drumurile naționale și europene, drumurile județene, drumurile comunale, precum și rețeaua de străzi. Pentru această analiză au fost reținute valorile rezultate pentru primele 3 categorii de drumuri. Astfel, sunt supuși riscului de a fi inundați la nivelul spațiului hidrografic Crișuri aproximativ 45 km de drum național/european, circa 139 de km de drum județean și aproximativ 153 km de drum comunal. Efectele pe care inundațiile le au asupra patrimoniului cultural reprezintă o altă consecință pe care Directiva Inundații o impune Statelor Membre spre evaluare. În acest sens, pentru România au fost luate în considerare bisericile, monumentele și muzeele aflate în interiorul zonelor inundabile, rezultând astfel pentru spațiul hidrografic Crișuri aproximativ 70 biserici și 4 muzee, care pot fi inundate în cazul producerii unor inundații cu perioada de revenire o dată la 100 de ani. Situația centralizatoare cu indicatorii statistici (indicatori-cheie) determinați la nivelul A. B.A. Crișuri pentru cele 4 categorii de consecințe stabilite în conformitate cu prevederile Directivei Inundații, în cazul scenariului mediu, respectiv evenimente cu probabilitate medie (o dată la 100 de ani), este prezentată în tabelul 2 - 14 Tabel 2-14 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Crișuri ... Capitolul 3 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații Acest capitol este unitar la nivel de Administrație Bazinală de Apă și prezintă următoarele aspecte: ● Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice); ● Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale). Obiective de management al riscului la inundații definite la nivel național (obiective strategice) În definirea obiectivelor de management al riscului la inundații strategice pentru România, s-a ținut seama de abordarea agreată la nivelul I.C.P.D.R., după cum urmează: ● evitarea/prevenirea unor riscuri noi; ● reducerea riscurilor existente; ● creșterea rezilienței; ● conștientizarea publicului. Obiective specifice de management al riscului la inundații (obiective operaționale) Mai departe, aceste obiective strategice definite la nivel național au fost detaliate în obiective specifice. Obiectivele specifice alese acoperă 4 criterii de bază ( tabel 3 - 1 ● Economic: – Minimizarea riscului inundațiilor asupra infrastructurii de transport: lungimea și importanța infrastructurii de transport (rutier, feroviar, gări, porturi, aeroporturi etc.) expusă riscului la inundații; ... – Minimizarea riscului inundațiilor asupra activităților economice: numărul obiectivelor economice cu risc la inundații; ... – Managementul riscului inundațiilor asupra terenurilor agricole: suprafața terenurilor agricole supuse riscului la inundații. ... ● Social: – Minimizarea riscului inundațiilor asupra vieții: numărul locuitorilor expuși riscului la inundații; ... – Minimizarea riscului inundațiilor asupra comunității: numărul infrastructurilor sociale (spitale, unități de învățământ, biblioteci, primării, unități de poliție) supuse riscului la inundații; ... ● Mediu: – Suport pentru atingerea și conservarea stării ecologice bune (S.E.B.)/potențialului ecologic bun (P.E.B.) în conformitate cu cerințele D.C.A.: numărul corpurilor de apă supuse riscului de a nu atinge "starea ecologică bună" sau "potențialul ecologic bun" ca efect al presiunilor hidromorfologice (în legătură cu măsurile managementului riscului la inundații); ... – Minimizarea riscului inundațiilor asupra zonelor protejate pentru captarea apei în scopul consumului uman: numărul captărilor de apă (destinate potabilizării) supuse riscului la inundații; ... – Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor potențial poluatoare: numărul zonelor aflate sub incidența Directivei IPPC - IED (96/61/CE), Directivei Apelor uzate (92/271/CEE) și Directivei Seveso II (96/82/CE) supuse riscului la inundații; ... ● Patrimoniu cultural: – Minimizarea riscului inundațiilor asupra obiectivelor de patrimoniu cultural: numărul muzeelor, bisericilor și monumentelor supuse riscului la inundații. ... Fiecare obiectiv specific are un indicator, o țintă minimă și o țintă aspirațională (Tabel) Indicatori Deși cele mai multe State Membre își definesc obiectivele de management al riscului la inundații calitativ, în vederea urmăririi atingerii acestora, este recomandată utilizarea de indicatori (ca ținte cuantificabile). În acest sens, s-a stabilit, pentru fiecare obiectiv, un indicator măsurabil cantitativ. Indicatorii au fost aleși pe baza: ● informațiilor GIS disponibile (GIS datasets) și a relevanței acestora în raport cu obiectivul respectiv; ● capacității acestora de a măsura/cuantifica cele două situații: situația existentă (baseline scenario) și cea în care măsura/opțiunea de management al riscului la inundații este implementată. Ținte minime și ținte aspiraționale După modelul irlandez, au fost stabilite ținte minime și ținte aspiraționale pentru fiecare obiectiv de management al riscului la inundații. Ținta minimă a fost stabilită ca fiind beneficiul minim acceptabil al măsurii de management al riscului la inundații propuse. Dacă o măsură nu îndeplinește ținta minimă, atunci i se atribuie un scor negativ. Ținta aspirațională a fost definită pentru a permite măsurilor care exced ținta minimă și oferă beneficii suplimentare semnificative sau beneficii multiple, să li se atribuie un scor mai ridicat decât cele ce îndeplinesc ținta minimă. Cu cât măsura de management al riscului la inundații va fi mai aproape de ținta aspirațională, cu atât va primi un scor mai mare. 3.
  7. Procesul de elaborare a obiectivelor În stabilirea obiectivelor, s-a ținut seama de datele geospațiale în format GIS existente sau care pot fi utilizate în urma unei actualizări/îmbunătățiri ale geometriei sau atributelor cu eforturi minime. Astfel, s-au utilizat următorii receptori: ● pentru componenta Populație: – locuitori expuși riscului la inundații; ... – o infrastructuri sociale - spitale; ... – infrastructuri sociale - unități de învățământ (universități, licee, școli, grădinițe); ... – infrastructuri sociale - primării; ... – infrastructuri sociale - unități de poliție; ... ● pentru componenta Activitate economică: – aeroporturi și porturi; ... – linii ferate; ... – drumuri și autostrăzi; ... – gări; ... – o activități economice secundare; ... – obiective industriale de importanță majoră; ... – terenuri agricole; ... ● pentru componenta Mediu: – corpuri de apă supuse riscului de a nu atinge starea sau potențialul ecologic bun ca efect al măsurilor de management al riscului la inundații; ... – captări de apă; ... – instalații incluse în registrul E-PRTR; ... – instalații IPPC; ... ● pentru componenta Patrimoniu cultural: – biserici; ... – monumente istorice; ... – muzee. ... Layerele GIS utilizate au diferite surse, majoritatea provenind din baza de date a Administrației Naționale "Apele Române" (baza de date WIMS), baza de date geospațiale NAVTEQ, baza de date OSM (Open Street Map) și Corine Land Cover. Toate aceste layere au fost corectate și corelate de către I.N.H.G.A., pentru identificarea mai exactă a unor receptori fiind necesară chiar combinarea mai multor surse de date. Astfel, sursele complete sunt: ● aeroporturi și porturi: I.N.H.G.A.; ● linii ferate, gări: WIMS; ● drumuri și autostrăzi: WIMS+OSM+NAVTEQ; ● activități economice secundare: NAVTEQ; ● obiective industriale de importanță majoră: WIMS; ● terenuri agricole: CLC 2006, WIMS, I.N.H.G.A.; ● locuitori expuși riscului la inundații: WIMS, date statistice, I.N.H.G.A.; ● spitale, unități de învățământ, primării, unități de poliție, biserici, monumente, muzee: OSM, NAVTEQ; ● captări de apă: WIMS; ● instalații incluse în registrul E-PRTR: EEA; ● instalații IPPC: M.M.A.P. O parte dintre aceste layere au fost detaliate, în vederea evaluării performanțelor măsurilor, prin atribute care indică tipurile de obiective. Astfel, pentru drumuri sunt utilizate următoarele atribute: A - autostradă, DE - drum european, DN - drum național, DJ - drum județean, DC - drum comunal. Pentru căi ferate și gări sunt utilizate atributele: LDE - linie dublă electrificată, LDN - linie dublă neelectrificată, LEL - linie cu ecartament larg, LI - linie închisă, LII - linie îngustă, LN - linie neinteroperabilă, LSE - linie simplă electrificată, LSN - linie simplă neelectrificată. Stratul informațional Corine Land Cover (CLC2006) a fost substanțial îmbunătățit de către I.N.H.G.A. prin actualizarea și detalierea principalelor clase pentru determinarea riscului (arealul construit, drumuri și căi ferate, depozite de deșeuri, lacuri și acumulări etc.) Utilizând informația geospațială, pentru fiecare receptor a fost determinat, prin procesări GIS, numărul sau relevanța acestora în zona inundabilă (A.P.S.F.R.), pentru scenariul 1%. Această analiză a constat în realizarea de statistici (intersecție și însumare) pentru fiecare tip sau subtip de receptor. Analiza performanței măsurii presupune peste 40 de astfel de evaluări. Indicatorii și receptorii stabiliți și utilizați sunt cei mai relevanți pentru evaluarea gradului de aplicabilitate a unui anumit obiectiv al Planului de Management al Riscului la Inundații (atunci când evaluarea se realizează la nivel de A.P.S.F.R.), precum și pentru evaluarea atingerii acestor obiective (atunci când evaluarea se realizează la nivel de măsură și se referă la receptorii scoși din zona inundabilă). Tabel 3-1 Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) ... Capitolul 4 Sinteza măsurilor propuse și prioritizarea acestora Procesul de identificare/stabilire a măsurilor structurale și nestructurale la nivel de A. B.A. a avut la bază Catalogul de măsuri potențiale la nivel național*4) [conform Anexei 2 a Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă*5)], propus de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, cu contribuția Administrațiilor Bazinale de Apă și a Departamentelor de specialitate din cadrul A.N.A.R. Catalogul de măsuri a fost supus dezbaterii publice, astfel încât, în forma sa finală înglobează opinii/propuneri/observații ale A.N.I.F., A.N.M., A.S.A.S., I.G.S.U. - D.S.U., I.N.C.D.D.D., I.N.C.D.S., M.M.A.P., M.S., S.C. Aquaproiect S. A. etc. Notă ... *4) http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundații.aspx *5) http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al%20riscului%20la%20Inundații.aspx Măsurile propuse urmăresc cele cinci domenii de acțiune în strânsă legătură cu ciclul de management al riscului la inundații și se înscriu în cadrul a 23 de tipuri de măsuri. Pentru fiecare tip de măsură sunt furnizate exemple concrete, lista nefiind exhaustivă (cca. 70 exemple de măsuri). Sinteza tipurilor de măsuri pentru fiecare domeniu de acțiune cu evidențierea măsurilor structurale/nestructurale se prezintă în tabelul centralizator 4 - 1 Tabel 4-1 Centralizator tipuri de măsuri În funcție de nivelul de aplicare/domeniul de aplicabilitate, măsurile propuse se clasifică în măsuri aplicabile la nivel: ● național; ● bazinal (la nivel de A.B.A.); ● local (la nivel de A.PS.F.R./localitate/U.A.T.). 4.
  8. Măsuri aplicabile la nivel național România a fost puternic afectată de inundații distrugătoare în ultimul deceniu. În anii 2005, 2006, 2008, 2010, și 2014 s-au înregistrat inundații la scară largă cu efecte catastrofale. Conform studiului realizat de DG Environment în 2014 la nivel european, (Study on Economic and Social Benefits of Environmental Protection and Resource Efficiency Related to the European Semester - DG Environment - February 2014), în perioada 2002 - 2013, au avut loc 20 de evenimente de inundații majore cu un cost total de 4.1 miliarde Euro, rezultând o medie de cca 310 milioane Euro pe eveniment. Rezultatele studiului au condus la concluzia că pagubele extrapolate au fost de 6.3 miliarde Euro, iar numărul victimelor înregistrate de 183 de persoane se dovedește a fi cel mai mare la nivel european. În aceste condiții, în România este absolut necesară îmbunătățirea sistemelor de monitorizare, alerta timpurie și avertizare alarmare, în condițiile în care se impune o schimbare a abordării de la "apărarea împotriva inundațiilor" la o "acțiune proactivă" orientată către managementul riscului la inundații, în vederea reducerii atât a efectelor hazardului, cât și la reducerea vulnerabilității și creșterea rezilienței la inundații. În acest context, inițiativa U.E. de a elabora și implementa Directiva nr. 60/2007/CE privind Managementul Riscului la Inundații și realizarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (P.M.R.I.), pentru fiecare bazin hidrografic, este deosebit de importantă. În cadrul acestei scheme de lucru, se menționează că este necesar ca fiecare Stat Membru să elaboreze planuri de management privind riscul inundațiilor și hărți de risc pentru fiecare bazin hidrografic și arie costieră în care sănătatea umană, activitățile economice, mediul înconjurător și patrimoniul cultural pot fi afectate. Măsurile propuse la nivel național, au aplicabilitate în fiecare administrație bazinală de apă, detalierea acestora urmând a se face în aplicațiile de proiecte pentru fonduri europene, funcție de specificul acestora. Măsurile aplicabile la nivel național cuprind măsuri cu rol esențial în managementul riscului la inundații, care fac referire la legislația curentă din domeniul apelor, la acele prevederi legislative cu impact asupra acestui domeniu (regimul asigurărilor, reglementările legislative din domeniul amenajării teritoriului și urbanism etc.) sau la impunerea unui sistem de bune practici cu scopul reducerii efectelor negative ale inundațiilor, la studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how și schimb de experiență care să sprijine implementarea Directivei Inundații la nivel bazinal și național, și care presupun conlucrarea autorităților la nivel central (din domenii precum managementul situațiilor de urgență, meteorologie etc.) pentru implementarea lor la nivelul tuturor A.B.A., inclusiv A.B.A. Crișuri. Măsurile aplicabile la nivel național sunt prezentate în tabelul 4 - 2 În vederea prevenirii riscului la inundații, în perioada 2007 - 2013 s-au finanțat proiecte de elaborare a planurilor privind prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor în cele 11 bazine hidrografice și 12 proiecte de infrastructură, proiecte care alături de studiile anterioare constituie o bază solidă pentru realizarea P.M.R.I. În martie 2014 au fost raportate hărțile de hazard și de risc la inundații, care împreună cu aceste planuri, vor sta la baza identificării proiectelor reducere a riscului la inundații. Propuneri de proiecte la nivel național în cadrul planului național de management al riscului la inundații
(1)WATMAN - Sistem Informațional pentru Managementul Integrat al Apelor - Etapa I (WATMAN 1) și Etapa II (E+WATMAN 2) în ciclul de implementare 2016 - 2021. Obiectivele specifice ale WATMAN 1 sunt următoarele: ● Furnizarea infrastructurii necesare pentru o monitorizare permanentă a comportării a 89 de baraje mari de pe tot cuprinsul României administrate de A.N.A.R., pentru a preveni eventuale incidente produse la aceste construcții hidrotehnice; ● Monitorizarea calității apei la 51 de stații hidrometrice automate, situate în secțiuni relevante pentru avertizarea utilizatorilor în situația unor poluări accidentale; ● Monitorizarea nivelului de precipitații lichide și solide și a nivelurilor râurilor amonte și aval de baraje, pe râuri și derivații, în vederea îmbunătățirii managementului riscului la inundații; ● Transmiterea și prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzoristica barajelor (AMC) și stații automate, la Centrele de Coordonare la toate nivelurile (local, bazinal și național) - (Administrațiile Bazinale de Apă - A.B.A. - Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău- Ialomița, Siret, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral), și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.); ● Îmbunătățirea prognozelor viiturilor și a propagării poluărilor generate de inundații, prin introducerea datelor colectate suplimentar în programele de modelare, și implicit reducerea daunelor potențiale; ● Intervenția pentru prevenirea și/sau atenuarea efectelor inundațiilor și poluărilor, cu ajutorul echipamentelor și dotărilor specifice. Proiectul WATMAN se integrează și reprezintă o măsură prioritară prevăzută în cadrul Planurilor de Management al Riscului la Inundații prevederilor Strategiei Naționale de Management a Dezastrelor Naturale, atât în etapa I (proiect WATMAN 1), precum și în etapa a II-a a proiectului (WATMAN 2). În cadrul proiectului WATMAN 2 va fi reabilitată întreaga structură de comunicații a A.N. "Apele Române" cu soluții personalizate și cu asigurarea redundanței (radio digital pe frecvența alocată A.N.A.R., fibră optică, GSM/GPRS, satelit, sau alte soluții) pentru fiecare locație identificată, în funcție de importanță: baraje, noduri hidrotehnice, derivații, formații, cantoane și alte sedii administrative ale A.N.A.R., ținând cont de prevederile legislative aflate în vigoare, precum și de necesitatea implementării Deciziei nr. 2006/771/CE. Prin Decizia nr. 2006/771/CE frecvența 402-405 MHz a fost alocată implanturilor medicale, astfel A.N. "Apele Române" trebuie să asigure reabilitarea întregului sistem de comunicații radio care să fie adaptat noii benzi de frecvente alocate. Astfel, devine absolut necesar transferul rețelei de comunicații a A.N. "Apele Române" din benzile de frecvență 403-403,4 MHz și 408-408,4 MHz în care se realizează în acest moment comunicația radio-date pentru sistemul DESWAT în benzile de frecvență 410.4-410.8 MHz și 420,4-420.8 MHz pentru rețelele de voce/date și alarmare. În baza studiilor de identificare a locațiilor, de audibilitate și de comunicații radio, la baraje și aval de acestea vor fi instalate sisteme de avertizare-alarmare cu sirene electronice, pentru prevenirea și alarmarea populației în caz de inundații sau accidente la lucrări hidrotehnice. În acest moment, pentru majoritatea barajelor, sistemele de alarmare avertizare sunt învechite și parțial funcționale, fără automatizare. Pentru stabilirea numărului corect de sirene de alarmare a populației, va trebui să se efectueze în baza studiilor de rupere în caz de accident la baraj și, prin similitudine cu extindere, pentru cel puțin toate barajele prevăzute în WATMAN I, un studiu de audibilitate necesar sistemului de alarmare a populației în situații de urgență. Totodată, este necesar să se elaboreze și un studiu de propagare radio privind amplasamentul repetoarelor suplimentare, a stațiilor de emisie recepție care vor deservi sirenele de avertizare acustică a populației în situații de urgență, precum și documentațiile de autorizare necesare în frecvențele alocate A.N.A.R., inclusiv avizul I.G.S.U. și A.N.C.O.M. Prin implementarea proiectului WATMAN 2 se urmărește atingerea următoarelor obiective: ● Modernizarea și reabilitarea sistemului de comunicații al Administrației Naționale "Apele Române" cu soluții tehnologice (radio digital voce/date, GSM, GPRS, satelit, fibră optică WI-FI, etc.) care să permită redundanța și siguranța comunicațiilor în caz de dezastre; ● Sisteme de avertizare - alarmare a populației aval de barajele mari (minim 89); ● Sistem suport decizional - DSS pentru managementul integrat al apelor bazat pe adaptarea sistemelor existente în cadrul A.N.A.R., precum și pe soluții software de modelare recunoscute internațional (HEC DSS/HEC ReSIM, Mike Basin, Ribasim, alte tehnologii similare SMART WATER, precum și implementarea softurilor de tip UCC-WAT bazate pe datele din WATMAN I și bazele de date locale etc). De asemenea se va avea în vedere adoptarea platformelor de tip DELFT-FEWS care vor permite și integrarea modelelor folosite în cadrul proiectelor P.P.P.D.E.I. (Mike 11 și 21, HEC - Ras, ISIS, SMS - 2D, HYDRO - AS).
(2)Proiectul RO-RISK (continuare - beneficiar I.G.S.U.) - componenta inundații, orientată către determinarea zonelor cu risc semnificativ datorat inundațiilor torențiale. Obiectivul proiectului: Obiectivul proiectului vizează, pe de o parte îndeplinirea condiționalităților ex-ante 5.1. referitoare la prevenirea și gestionarea riscurilor în vederea accesării de către România a fondurilor europene în perioada 2014 - 2020, precum și asigurarea suportului pentru continuarea procesului de evaluare a riscurilor la nivel național în vederea îndeplinirii obligațiilor de raportare periodică către Comisia Europeană, solicitate prin Mecanismul de Protecție Civilă. Proiectul presupune dezvoltarea unui set de instrumente pentru evaluarea unitară a riscurilor și de integrare a rezultatelor evaluărilor pe fiecare risc în parte (metodologie, baze de date, portal GIS), precum și o primă evaluare a acestora. Aceste instrumente vor facilita accesul tuturor factorilor interesați la informații importante privind expunerea la risc, vulnerabilitățile și riscurile existente, și vor asigura schimbul de informații între autorități, aspecte care sunt deficitare în acest moment. Astfel, va fi posibilă identificarea interconexiunilor între diferitele tipuri de risc, evitarea suprapunerilor în eforturile autorităților, precum și stabilirea unor priorități de acțiune comune în vederea reducerii riscurilor de dezastre. Proiectul se înscrie în obiectivele Axei prioritare 1 - Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor prin realizarea unei prime evaluări a riscurilor în România, evaluare ce reprezintă o precondiție obligatorie pentru accesarea fondurilor europene în următorul exercițiu financiar. Mai mult decât atât, rezultatele proiectului vor sta la baza elaborării a noi proiecte cu fonduri europene în domeniul prevenirii și gestionării riscurilor. Rezultate așteptate: Prin realizarea activităților și sub-activităților propuse în cadrul proiectului se preconizează atingerea obiectivului general propus, în speța obținerea unei prime evaluări a riscurilor de dezastre, cu accent pe asigurarea continuității procesului de evaluare după finalizarea activităților descrise anterior. La realizarea acestui obiectiv concură următoarele rezultate: ● Studiul privind cadrul legal, reglementativ și instituțional ce guvernează managementul riscurilor de dezastre; ● Metodologia de integrare a rezultatelor evaluărilor sectoriale de risc, avizată de autoritățile cu atribuții în domeniul managementului riscurilor; ● Studiul privind riscul acceptabil în România; ● Baza de date cu elementele expuse riscurilor la nivel de U.A.T. și capacitățile de intervenție existente (inclusiv hard-urile și soft-urile aferente): 9 pachete evaluarea scenariilor de risc; 1 raport de integrare a rezultatelor; 1 portal GIS funcțional (inclusiv hard-uri și soft-uri aferente); ● Management proiect asigurat, inclusiv condiții logistice pentru implementarea acestuia, precum 11 echipamente IT achiziționate; ● 2 anunțuri de presă; o conferință științifică; 2.250 materiale de informare și publicitate; 1 vizită de studiu într-un stat european care a efectuat o evaluare a riscurilor la nivel național în conformitate cu cerințele CE și a transmis un raport de țară în acest sens; 1 vizită de studiu într-un Stat Membru UE.
(3)Proiect pentru completarea și modernizarea sistemului național de veghe hidrologică și diseminarea informațiilor către autorități și populație În contextul schimbărilor climatice este necesar să se realizeze un proiect pentru completarea sistemelor de monitorizare hidrologică ca o necesitate stringentă pentru îmbunătățirea ulterioară a prognozelor. În acest context, la nivel național se are în vedere creșterea numărului de stații automate de măsurare a nivelurilor cu cca. 1000, stații ce pot fi realizate în special în secțiunea amonte-aval a podurilor cu senzori radar și monitorizare video. Aceste informații suplimentare vor fi integrate în bazele de date existente. De asemenea, se are în vedere actualizarea platformelor de modelare, atât pentru îmbunătățirea sistemului de avertizare hidrologică, cât și a prognozelor hidrologice și integrarea acestora în platforma DELFT-FEWS dezvoltată în cadrul proiectului WATMAN 2. Proiectul va avea în vedere modernizarea platformelor web de prezentare și a tehnologiilor de diseminare a avertizărilor hidrologice timpurii, precum și a prognozelor hidrologice la nivelul autorităților locale.
(4)Asistență tehnică pentru implementarea Directivei nr. 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021 ● Revizuirea E.P.R.I., respectiv redefinirea/actualizarea A.P.S.F.R. Elaborarea de studii, proiecte, programe, inclusiv transfer de know-how și schimb de experiență care să sprijine implementarea Directivei Inundații la nivel național/bazinal: – identificarea de zone sau sectoare susceptibile la viituri de tip flash - flood; ... – estimarea impactului schimbărilor climatice asupra regimului debitelor maxime ale cursurilor de apă; ... – modelarea hidrologică a viiturilor urbane în vederea unei abordări integrate a managementului riscului la inundații; ... – stabilirea unor indicatori, la nivel bazinal, pentru evaluarea bonității hidrologice a folosințelor și pentru evaluarea managementului acestora. ... ● Actualizarea și completarea hărților de hazard și de risc la inundații funcție de mecanismul inundațiilor: îmbunătățirea hărților de hazard produse pe cursuri de apă (fluviale), viituri rapide (flash-flood), inundații din ape subterane (reevaluarea sistemelor de desecare, drenaj, inclusiv pentru zonele urbane), inundații datorate cedării de diguri/baraje, ținându-se cont de de efectele schimbărilor climatice; ● Revizuirea Planurilor de Management al Riscului la Inundații ținând cont de evaluarea și completarea hazardului și riscului la inundații.
(5)Asistență tehnică pentru implementarea Directivei Inspire nr. 2007/2/CE în corelare cu Directiva Inundații nr. 2007/60/CE pentru perioada 2016 - 2021 ● crearea/corectarea seturilor de date geografice și a metadatelor care intră în responsabilitatea M.M.A.P./A.N.A.R. pentru implementarea Directivei Inspire: rețea hidrografică, lacuri naturale, lacuri artificiale, lucrări de apărare (diguri, baraje, prize derivații, etc.) ● crearea serviciilor necesare publicării acestora și definirea nivelurilor de acces; ● constituirea și corelarea bazelor de date referitoare la diguri, precum și sistematizarea la nivel național a cărților tehnice (date tehnice, geologice, profile transversale și longitudinale, rezultate - expertizare, rezultate - scenarii de rupere etc.). Tabel 4-2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel național ... 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Crișuri Setul de măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. include acele măsuri, îndeosebi de planificare, supraveghere și optimizare a gestionarii riscului la inundații, cu impact asupra întregului spațiu hidrografic și sunt prezentate în tabelul 4 - 3 ... 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Crișuri La nivel de A.P.S.F.R. sunt propuse măsuri de acțiune/intervenție pe zona A.P.S.F.R., în bazinul amonte al râului care traversează A.P.S.F.R.-ul și/sau pe afluenții acestuia. În general, aceste măsuri au ca domeniu de acțiune protecția. Pentru toate cele 37 de zone A.P.S.F.R. declarate la nivel de A.B.A. Crișuri în cadrul primei etape de implementare a Directivei 2007/60/EC, s-au identificat, conform Metodologiei cadru pentru elaborarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, măsurile de reducere a riscului la inundații cu termen de finalizare 2021/2027 (pentru proiecte majore care încep în perioada 2016 - 2021, dar se vor finaliza după anul 2021, în ciclul următor de planificare). Acestea sunt prezentate în tabelul 4 - 4. Se menționează faptul că în anumite zone desemnate ca A.P.S.F.R. în anul 2012, în cadrul Evaluării preliminare a riscului la inundații, au fost executate lucrări în perioada 2010 - 2015 care au condus la diminuarea riscului la inundații. Prin Programul de Gospodărire a Apelor în perioada 2010 - 2015 au fost executate din fonduri proprii lucrări de mărire a capacității de tranzitare a albiei minore. Totodată au fost realizate, cu finanțare integrală sau parțială de la bugetul de stat și investiții surse proprii, următoarele lucrări de investiții cu rol de apărare împotriva inundațiilor: ● A.P.S.F.R. nr. 1 r. Crișul Alb - aval confluență Valea Satului: – Amenajare Valea Luncoi, județul Hunedoara (5 km recalibrare albie, 3,7 km apărări de mal); ... ● A.P.S.F.R. nr. 12 r. Crișul Pietros - aval confluență Valea Mare Cărpinoasa: – Consolidare mal stâng Crișul Pietros la Buntești; ... ● A.P.S.F.R. nr. 15 r. Holod - aval localitate Copăceni: – Reabilitare și supraînălțare dig mal drept Valea Holod amonte confluență râul Crișul Negru; ... ● A.P.S.F.R. nr. 22 r. Crișul Repede - aval confluență Șipot: – Amenajare râu Crișul Repede, comuna Aușeu, județul Bihor (2,6 km recalibrare albie, 1,2 km consolidare mal); ... ● A.P.S.F.R. nr. 24 r. Borod - aval localitate Cornițel: – Lucrări de regularizare și acumulări nepermanente, pe râul Borod și afluenți, județul Bihor (36 km regularizare albie; 4 poduri; 11 podețe; 6 pasarele); ... ● A.P.S.F.R. nr. 28 r. Peța sectorul îndiguit: – Amenajare valea Adona (amenajare albie pe o lungime de 2 km); ... ● A.P.S.F.R. nr. 29 r. Barcău - aval localitate Subcetate: – Reabilitare dig mal stâng Barcău la Marghita; ... – Acumularea permanentă Suplacu de Barcău pe râul Barcău executată în cadrul proiectului "Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în b.h. Barcău în perioada 14 - 16 iunie 1997, jud. Bihor și Sălaj" ... ● A.P.S.F.R. nr. 31 r. Bistra - aval localitate Voivozi: – Amenajare Valea Cuzap, județul bihor (1,36 km amenajare albie, 1,328 km protecție de mal cu gabioane, 0,06 km pasarelă pietonală, 1 buc. cădere de beton); ... – Consolidare și zid de sprijin Valea Bistra la Pădurea Neagră; ... – Apărare dig gabioane mal stâng Valea Bistra la Popești; ... – Amenajare albie Valea Bistra la Voievozi și Bistra. ... Tabel 4-3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Crișuri ... 4.4. Prioritizarea măsurilor Lucrările propuse în P.M.R.I. al A.B.A. Crișuri au fost prioritizate luându-se în calcul beneficiul fiecărei măsuri în raport cu cele 9 obiective de management al riscului la inundații (v. Tabelul 3-1 Cap. 3 Gradul de prioritizare al lucrării a fost cuantificat funcție de valoarea raportului scor beneficiu (B)/scor cost (C)*6). În funcție de rezultatul acestui raport a fost realizată ierarhizarea măsurilor propuse la nivelul A.B.A. Crișuri astfel: cu prioritate mică, medie și mare (în conformitate cu cerințele Floods Directive Reporting: User Guide to the reporting schema v 6.0). Rezultatele acestei analize multicriteriale cu elemente de cost - beneficiu la nivelul A.B.A. Crișuri sunt prezentate în tabelul 4-4 Notă ... *6) Conform Anexei 0 a Metodologiei de prioritizare a măsurilor de management al riscului la inundații pe bază de analiză multi-criterială cu elemente de cost - beneficiu, nu toate măsurile propuse fac obiectul acestei analize. Au fost exceptate toate acele măsuri nestructurale, absolut necesare și obligatorii datorită rolului esențial pe care îl au în procesul de planificare coordonată în domeniul managementului riscului la inundații, măsuri aplicabile la nivel național și/sau A.B.A., dar și măsuri de management natural al inundațiilor aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. cu beneficiu major asupra mediului înconjurător, fiind considerate din start ca prioritare (high priority). Informații suplimentare privind analiza multicriterială cu elemente de cost - beneficiu se pot consulta la adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/EPRI/3.%20Planul%20de%20Management%20al% 20riscului%20la%20Inundații.aspx Tabel 4-4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru Spațiul Hidrografic Crișuri Notă ... * La A.P.S.F.R. nr. 1 măsurile RO_M09-2 (Acumulare nepermanentă Zeldiș, județul Arad - Volum - 2.500.000 mc.); RO_M11-3 (Acumulare nepermanentă Zeldiș, județul Arad - Capacități: albie reprofilată - 1,8 km; protecții de mal - 0,51
  1. km)sunt obiecte ale investiției: "Acumulare nepermanentă Zeldiș, județul Arad"; * La A.P.S.F.R. nr. 1 măsurile RO_M11-3 (Regularizare Valea Țebea, județul Hunedoara - Regularizare albie - 2,544 km; apărări de mal cu gabioane - 0,750 km;); RO_M11-4 (Amenajare Valea Țebea, județul Hunedoara - dig de pământ - 2,050
  2. km)sunt obiecte ale investiției: " Regularizare Valea Țebea, județul Hunedoara"; * La A.P.S.F.R. nr. 1 măsurile RO_M11-3 (Regularizare Valea Țebea, județul Hunedoara - Regularizare albie - 2,544 km; apărări de mal cu gabioane - 0,750 km.); RO_M11-4 (Amenajare Valea Țebea, județul Hunedoara - dig de pământ - 2,050 km.) sunt obiecte ale investiției: " Regularizare Valea Țebea, județul Hunedoara"; * La A.P.S.F.R. nr. 4 măsurile RO_M09-2 (Amenajare Valea Bănești, județul Arad - Volum - 990.000 mc. acumulare nepermanentă); RO_M11-3 (Amenajare Valea Bănești, județul Hunedoara - Regularizare albie - 14,00 km; Consolidări de mal - 4,5
  3. km)sunt obiecte ale investiției: "Amenajare Valea Bănești, județul Arad"; * La A.P.S.F.R. nr. 4 măsurile RO_M09-2 (Amenajare Valea Luncșoara, județul Arad - capacitate de atenuare - 0,64 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare Valea Luncșoara, județul Arad - albie amenajată - 3,195 km.; protecție de mal - 2,795 km.;) sunt obiecte ale investiției: "Amenajare Valea Luncșoara, județul Arad"; * La A.P.S.F.R. nr. 4 măsurile RO_M09-2 (Amenajare Valea Hălmăgel, județul Arad - 0,75 mil. mc. acumulare nepermanentă); RO_M11-3 (Amenajare Valea Hălmăgel, județul Arad - amenajare albie - 4,5 km.) sunt obiecte ale investiției: "Amenajare Valea Hălmăgel, județul Arad"; * La A.P.S.F.R. nr. 5 măsurile RO_M09-2 (Amenajare complexă Valea Leuca, județul Arad - volum atenuat - 8 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare complexă Valea Leuca, județul Arad - consolidări mal - 2 km.; baraje filtrante - 3 buc.) sunt obiecte ale investiției: "Amenajare complexă Valea Leuca, județul Arad"; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-1 (Amenajare Valea Briheni, județul Bihor - acumulare - volum total 5,5 mil. mc.); RO_M11- 3 (Amenajare Valea Briheni, județul Bihor - reprofilare albie - 2650 ml.) sunt obiecte ale investiției: " Amenajare Valea Briheni, județul Bihor"; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-1 (Amenajare Crișul Nou la Lunca, județul Bihor - acumulare - 1,100 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare Crișul Nou la Lunca, județul Bihor - ziduri de sprijin - 7,95 km.; consolidări de mal - 4,5 km.; stabilizare pat albie - 0,275 km.; prag de retenție - 0,3 km.) sunt obiecte ale investiției: " Amenajare Crișul Nou la Lunca, județul Bihor"; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-1 (Amenajare Valea Tărcăița, județul Bihor - Acumulare Tărcăița: 2,5 mil. mc.); RO_M11-3 (Amenajare Valea Tărcăița, județul Bihor - reprofilare albie - 2,4 km.) sunt obiecte ale investiției: " Amenajare Valea Tărcăița, județul Bihor"; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-3 (Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în b.h. Crișul Negru, județul Bihor - reprofilare albie: 22,05 km.; apărări de mal - 28,305 km.; parapet din beton - 5,935 km.; impermeabilizări din beton - 1,22 km.; regularizare - 2,37 km.; stabilizare pat albie - 19 buc.;); RO_M11-4 (Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în b.h. Crișul Negru, județul Bihor - diguri de apărare - 25,535 km.;); RO_M14-2 (Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în b. h. Crișul Negru, județul Bihor - supraînălțări diguri - 4,575 km.) sunt obiecte ale investiției: " Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse în b.h. Crișul Negru, județul Bihor"; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M11-3 (Protecții de mal punctuale în bazinul hidrografic Crișul Negru apărute în urma viiturilor din anul 2004 - amenajare albie - 5,5 km.; consolidări de mal - 4,14 km.; stabilizare pat albie - 3,450 km.); RO_M11-4 (Protecții de mal punctuale în bazinul hidrografic Crișul Negru apărute în urma viiturilor din anul 2004 - dig - 3,45 km.) sunt obiecte ale investiției: " Protecții de mal punctuale în bazinul hidrografic Crișul Negru apărute în urma viiturilor din anul 2004"; * La A.P.S.F.R. nr. 10 măsurile RO_M10-1 (Punere în siguranță acumulare nepermanentă Beliu, Sartiș, Frunziș pe Canalul Cermei - Tăut, județul Arad - punerea în siguranță a baraje

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.