NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*)

NORMĂ-CADRU nr. 6 din 8 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin**) (actualizată până la data de 15 ianuarie 2009*) ---------- *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 bis din 14 iunie 1995. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 15 ianuarie 2009, cu modificările şi completările aduse de: NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008; NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009. **) Titlul Normelor-cadru a fost modificat de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. ***) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008, în tot cuprinsul Normelor-cadru nr. 6/1994 sintagmele "societăţi bancare" şi "societăţi de credit" se înlocuiesc cu sintagma "instituţii de credit". Partea I CAMBIA Pct. 1. - Prezenta normă se aplică instituţiilor de credit abilitate conform legii să desfăşoare activitate bancară în România. Obiectul prezentei norme îl constituie comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, cu modificările şi completările ulterioare. --------- Pct. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 2. - Cambia şi biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile şi instrumente de plată care constată obligaţia asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o sumă de bani determinată. Pct. 3. - Instituţiile de credit abilitate să desfăşoare activitate bancară pe teritoriul României vor putea face comerţ cu cambii şi bilete la ordin şi vor putea presta servicii bancare specifice acestei activităţi pentru clienţii lor, luându-şi toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care pot apărea pe parcursul derulării unor astfel de operaţiuni sau care ar putea afecta calitatea portofoliului lor de astfel de titluri. Banca Naţională a României, organizată şi funcţionând în condiţiile prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, efectuează operaţiuni cu cambii şi bilete la ordin în cadrul propriei sale activităţi. --------- Pct. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Capitolul I DESPRE EMITEREA ȘI FORMA CAMBIEI Pct. 4. - CAMBIA este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului său numit tras să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă. Cambia trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin şi descrise de prezentele norme-cadru. Pct. 5. - Cambia trebuie să fie un act autentic în situaţia în care trăgătorul nu ştie carte. Pct. 6. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor accepta în operaţiunile lor numai cambii redactate în limba română. Banca Naţională a României şi instituţiile de credit pot accepta şi cambii redactate într-o limbă străină, luând măsurile necesare pentru reducerea riscurilor care ar putea apare în urma operaţiunilor efectuate cu aceste titluri. ----------- Pct. 6 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 7. - Cambiile trebuie să fie completate în întregime cu cerneală sau pix de culoare albastră ori neagră sau prin dactilografiere. Menţiunile manuscrise vor fi completate cu majuscule, numai pentru suma în litere fiind posibilă înscrierea cu litere mici. --------- Pct. 7 a fost modificat de pct. 4 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 8. - Standardul de conţinut obligatoriu al cambiei este prezentat în anexa nr. 1. La completarea cambiei vor fi respectate cerinţele din prezenta normă şi modelul prezentat în anexa nr. 3 la aceasta, fără a depăşi limitele spaţiilor destinate fiecărei menţiuni înscrise pe cambie. --------- Alin. 2 al pct. 8 a fost introdus de pct. 5 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 9. - Cambia este un titlu formal care, pentru a fi valabil, trebuie să satisfacă anumite condiţii exprimate în formule consacrate de redactare a textului care exprimă clauze cu valoare juridică strictă. În toate redactările, cambia trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii cuprinse în lege care să satisfacă cerinţele suficientei informaţii, precum şi cerinţele reflectării obligaţiilor cambiale asumate de către părţi prin titlul respectiv. Pct. 10. - În textul cambiei se pot face şi alte menţiuni decât cele obligatorii care să stipuleze clauze facultative, răspunzând unor necesităţi specifice din practica comercială şi financiară. Menţiunile facultative fac obiectul înţelegerii dintre persoanele care îşi pun semnătura pe titlu (denumiţi semnatari). ---------- În temeiul art. 1 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia cuprinde: 1. denumirea de cambie trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu; 2. ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată; 3. numele aceluia care trebuie să plătească (tras); 4. arătarea scadenţei; 5. arătarea locului unde plata trebuie făcută; 6. numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută; 7. arătarea datei şi a locului emiterii; 8. semnătura celui care emite cambia (trăgător)." Pct. 11. - Denumirea de cambie trebuie să figureze în textul ordinului de a plăti, dat prin intermediul cambiei, utilizând formula consacrată "plătiţi în schimbul acestei cambii". Pct. 12. - Denumirea de cambie nu va putea fi trecută pe marginea, în diagonala sau în partea de jos a titlului chiar dacă este însoţită de semnătura trăgătorului. În orice situaţie, denumirea de cambie va figura deasupra semnăturii trăgătorului. Pct. 13. - Lipsa denumirii de cambie atrage nulitatea titlului. Pct. 14. - Din redactarea textului cambiei trebuie să reiasă obligaţiile părţilor şi natura juridică strictă a raporturilor dintre acestea. Pct. 15. - Ordinul de a plăti dat de trăgător în calitate de creditor, debitorului său, adică trasului, trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat. El reprezintă un ordin de a plăti pur şi simplu reflectând o obligaţie care nu este afectată în nici un fel de condiţiile stipulate prin menţiunile din textul cambiei, fie ele obligatorii sau facultative (termen, eventuale indicaţii asupra provizionului sau depozitului cambiei etc.). Pct. 16. - Ordinul necondiţionat de a plăti se va referi la plata unei sume de bani, exprimată în monedă conform prevederilor pct. 54 - 57 şi pct. 259 - 263 din prezentele norme-cadru. Pct. 17. - Este interzisă tragerea unei cambii asupra altei cambii sau a oricărui titlu de credit. Pct. 18. - Deoarece ordinul de plată nu poate comporta nici condiţie suspensivă, nici condiţie rezolutorie, ceea ce ar afecta încrederea purtătorului în calitatea cambiei, Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor accepta în operaţiunile lor numai cambii cuprinzând formula imperativă: "plătiţi". ----------- Pct. 18 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 19. - Orice condiţii, limitări sau contraprestaţii, care se adaugă ordinului de a plăti, în cambie, duc la nulitatea titlului. Pct. 20. - Redactarea textului ordinului de a plăti nu va putea fi efectuată pe marginea titlului, în diagonala acestuia sau în linie cu semnătura trăgătorului ori sub aceasta. Pct. 21. - Indicarea numelui trasului este obligatorie. Pct. 22. - Trasul care a acceptat cambia şi nu trăgătorul este obligatul principal într-o cambie. Pct. 23. - În aplicarea dispoziţiilor legislaţiei române privind societăţile comerciale, Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor accepta numai cambii în care numele trasului este indicat prin numele şi prenumele persoanei fizice, aşa cum se află acestea înscrise în actul de identitate, sau prin denumirea persoanei juridice, aşa cum se află aceasta înscrisă în registrul comerţului. Lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea cambiei. --------- Pct. 23 a fost modificat de pct. 6 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 24. - Numele trasului nu va fi redactat pe titlu în diagonală. Pct. 25. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor accepta numai cambii care au indicată scadenţa pe faţa titlului, cu excepţia cazului prevăzut la art. 2 alin. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. ----------- Pct. 25 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 26. - Redactarea textului privind scadenţa nu se poate face pe diagonala titlului ori sub semnătura trăgătorului. Pct. 27. - Pentru scopurile prezentelor norme-cadru locul sau locurile desemnate pe cambie ca loc unde plata trebuie făcută vor fi denumite adresă sau adrese. Adresa conţine locul geografic încadrat într-o unitate administrativ-teritorială existentă în prezent - judeţ, municipiu, oraş, comună - identificată prin denumirea acesteia, însoţită de denumirea exactă a străzii şi a numărului, eventual al codului poştal şi alte elemente de identificare care să permită localizarea neechivocă. Pct. 28. - Redactarea textului privind adresa unde plata urmează să fie făcută nu se poate face pe diagonala titlului sau sub semnătura trăgătorului. Pct. 29. - În ceea ce priveşte numele beneficiarului sau purtătorului se vor respecta condiţiile privitoare la redactarea numelui trasului de la pct. 23 şi pct. 24 din prezentele norme-cadru. Pct. 30. - Cambiile vor purta menţiuni clare privind ziua, luna şi anul emiterii pentru a permite:

1. a)calculul datei scadenţei (în cazul scadenţei la o anumită perioadă de la data emiterii); ...
2. b)constatarea capacităţii legale a semnatarilor în momentul aplicării semnăturii pe titlu; ...
3. c)determinarea drepturilor semnatarilor privind acţiunea cambială împotriva obligaţilor cambiali (protest, regres etc.). ... Pct. 31. - Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă, chiar dacă pe cambie figurează mai mulţi trăgători. Pct. 32. - Data înscrisă pe titlu este prezumată, certă şi opozabilă tuturor până la proba contrarie. Pct. 33. - Locul emiterii trebuie să figureze alături de data emiterii titlului. Pct. 34. - Semnătura trăgătorului trebuie să fie olografă şi redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră ori albastră la sfârşitul textului cambiei, în spaţiul destinat acesteia. --------- Pct. 34 a fost modificat de pct. 7 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 35. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor accepta cambii în care numele trăgătorului este redactat clar. Prin numele trăgătorului se înţelege numele şi prenumele persoanei fizice aşa cum se află acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice aşa cum se află aceasta înscrisă în Registrul comerţului. ----------- Pct. 35 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 36. - Pe titlurile cambiale semnătura reprezentantului autorizat al persoanei juridice implicate în lanţul cambial respectiv, executată în condiţiile prevăzute în prezenta normă, nu va fi însoţită de ştampila persoanei juridice. Lipsa semnăturii trăgătorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia, în situaţia în care trăgătorul este persoană juridică, anulează titlul. --------- Pct. 36 a fost modificat de pct. 8 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 37. - Trăgătorul poate recurge la forma autentică a cambiei sau la darea unei împuterniciri prin act autentic. Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzând un nume de persoană fizică nu este permisă, ducând la anularea titlului. ---------- În temeiul art. 2 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează. Cambia fără arătarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere. În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată şi, în acelaşi timp, loc al domiciliului trasului. Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat lângă numele trăgătorului. Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o va putea prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri." Pct. 38. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor cambii cărora le lipseşte una sau mai multe din menţiunile obligatorii stabilite de lege. Această reglementare a activităţii va fi general-valabilă, cu excepţia următoarelor cazuri:
4. a)în situaţia în care indicarea scadenţei nu se face în mod expres pe titlu, cambia se consideră ca fiind plătibilă la vedere; ...
5. b)în situaţia în care indicarea locului de plată nu se face în mod expres pe titlu, se consideră ca loc de plată a cambiei locul indicat lângă numele trasului, prezumat a fi în acelaşi timp şi loc al domiciliului trasului (pentru interpretarea noţiunii de domiciliu vor fi avute în vedere reglementările din prezentele norme-cadru referitoare la art. 4 şi art. 98 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin); ...
6. c)în situaţia în care locul de emitere nu este indicat expres pe titlu se va considera ca loc al emiterii locul indicat lângă numele trăgătorului. ... ----------- Pct. 38 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". ---------- În temeiul art. 3 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia poate fi la ordinul trăgătorului însuşi. Ea poate fi trasă asupra trăgătorului însuşi. Ea poate fi trasă pentru contul unui terţiu." Pct. 39. - În situaţia în care o cambie este trasă la ordinul trăgătorului însuşi, acesta se află şi în poziţia de beneficiar al cambiei. Pct. 40. - În situaţia în care o cambie este trasă asupra trăgătorului însuşi, acesta se află şi în poziţia de tras. În cazul efectuării unor operaţiuni cu cambii trase asupra trăgătorului însuşi, Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor face verificări suplimentare urmărind ca aceste titluri să aibă la bază operaţiuni reale. ----------- Pct. 40 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 41. - O cambie poate fi trasă pentru contul unui terţ în situaţia în care între trăgătorul şi beneficiarul cambiei nu există o relaţie directă, între ei interpunându-se un terţ care nu este expres indicat pe cambie şi faţă de care trăgătorul are o datorie. În acest caz, trăgătorul completează pe cambie numele beneficiarului, la cererea expresă a terţului care are o datorie anterioară faţă de beneficiarul indicat. Pct. 42. - Trăgătorul pentru contul terţului îşi asumă obligaţiile pe care le are orice trăgător faţă de beneficiarul unei cambii şi purtătorii ulteriori ai acesteia. ---------- În temeiul art. 4 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia poate fi plătită la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul domiciliază, fie în altă localitate. Dacă în cambie nu se prevede de către tras că plata se va face la domiciliul celui de al treilea, se presupune că ea va fi făcută de acesta din urmă." Pct. 43. - Se prezumă că locul plăţii este întreg teritoriul localităţii indicate în cambie în acest scop. În absenţa unei astfel de indicaţii se consideră ca loc al plăţii întreg teritoriul localităţii înscrise lângă numele trasului conform art. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 44. - Dacă, pe lângă localitate, nu se indică şi adresa exactă, atunci instituţiile de credit pot prezenta cambiile la plată astfel:
7. a)fie la domiciliul trasului; ...
8. b)fie la domiciliul persoanei desemnate expres pe titlu să plătească pentru ea; ...
9. c)fie la domiciliul acceptantului sau al unei alte persoane desemnate expres pe titlu să plătească pentru acceptant; ...
10. d)fie la domiciliul celui "indicat la nevoie". ... ----------- Pct. 44 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 45. - În cazul în care cambia cuprinde o clauză expresă prin care ea este plătibilă la domiciliul unui terţ (cambie domiciliată), se prezumă că plata va fi efectuată de către terţ. Pct. 46. - Domiciliul terţului se poate afla fie în aceeaşi localitate în care îşi are domiciliul trasul, fie în altă localitate. Pct. 47. - În situaţia în care cambia este plătibilă la domiciliul trasului, cu ocazia acceptării, acesta poate indica o altă adresă în localitatea respectivă fără a avea dreptul de a schimba localitatea. Pct. 48. - Clauza domicilierii poate fi inserată în titlu fie de către trăgător, cu ocazia emiterii titlului, fie de către tras cu ocazia acceptării cambiei, pentru ca plata să nu fie cerută la domiciliul său. Pct. 49. - Domicilierea făcută de un girant va fi socotită de instituţiile de credit ca nescrisă (inexistentă). ----------- Pct. 49 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 50. - În prezentele norme-cadru prin domiciliu se înţelege adresa exactă la care persoana fizică domiciliază sau la care persoana juridică îşi are sediul principal (vezi comentariul din prezentele norme-cadru privind art. 98 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin). ---------- În temeiul art. 5 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere, trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice altă cambie această stipulaţiune se socoteşte nescrisă. Cifra dobânzii va trebui să fie arătată în cambie; în lipsa acestei arătări stipulaţiunea se socoteşte nescrisă. Dobânda curge de la data emisiunii cambiei dacă o altă dată nu este arătată." Pct. 51. - Pentru ca dobânzile datorate de obligatul principal să fie determinate şi să nu rămână la discreţia posesorului titlului, este obligatorie înscrierea ratei dobânzii în chiar textul cambiei. Pct. 52. - În cazul în care pe o cambie plătibilă la vedere sau la un anumit timp de la vedere este inclusă o menţiune referitoare la dobândă, dar din textul căreia lipsesc indicaţiile precise privind nivelul sau suma acesteia, menţiunea se consideră ca şi cum nu ar fi fost scrisă. Pct. 53. - Menţiunea expresă privind dobânda trebuie să cuprindă:
11. a)expresia "suma este purtătoare de dobândă"; ...
12. b)că nivelul dobânzii este de ...... % (rata dobânzii); ...
13. c)că dobânda curge de la data de .............. . ... Menţiunile
14. a)şi
15. b)trebuie să figureze expres şi cumulativ în textul cambiei la care s-a făcut referire mai sus cu respectarea condiţiilor de redactare. Menţiunea
16. c)poate să lipsească. Dacă sunt întrunite cumulativ menţiunile
17. a)şi
18. b)şi chiar dacă lipseşte menţiunea c), dobânda se consideră curgând implicit de la data emiterii. ---------- În temeiul art. 6 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacă într-o cambie suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este cea scrisă în litere. Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este suma cea mai mică." Pct. 54. - Suma de plată va fi trecută pe faţa (recto) cambiei, fără a depăşi limitele spaţiului special alocat textului acesteia, dar nu în diagonală sau sub semnătura trăgătorului, cu condiţia ca între această sumă şi declaraţia cambială să poată fi stabilită o legătură." În temeiul art. 8 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Orice semnătură cambială trebuie să cuprindă:
19. a)în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă; ...
20. b)semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente. ... --------- Pct. 54 a fost modificat de pct. 9 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 55. - Pentru a fi evitat riscul falsificării cambiilor, nu vor fi acceptate decât cambii având suma de plată indicată atât în litere, cât şi în cifre, cu un scris cât se poate de clar şi fără alterări ale textului în litere sau cifre. Pct. 56. - În cazul în care există deosebiri între suma scrisă în cifre şi cea scrisă în litere, suma de plată va fi suma redactată în litere. Pct. 57. - În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cambiei, fie în cifre, fie în litere, suma care se va plăti va fi suma cea mai mică. ---------- În temeiul art. 7 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacă cambia poartă semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv, nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în numele cărora ea a fost semnată, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile." Pct. 58. - În activitatea lor, Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor respecta esenţa şi consecinţele principiului independenţei semnăturilor cambiale, în vederea facilitării circulaţiei cambiilor, care ar fi dificilă dacă s-ar cerceta validitatea obligaţiilor asumate anterior cu ocazia fiecărei transmisiuni, semnăturile de pe cambie fiind considerate independente ca şi obligaţiile cambiale. ----------- Pct. 58 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 59. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor considera ca semnături care nu sunt legal valabile pe cambie semnăturile unor persoane incapabile din punct de vedere juridic a se obliga prin cambie, semnăturile false ori ale unor persoane imaginare sau care nu ar obliga persoanele care au semnat titlul ori în numele cărora titlul a fost semnat. Obligaţiile celorlalţi semnatari capabili din punct de vedere juridic rămân totuşi valabile. ----------- Pct. 59 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". ---------- În temeiul art. 8 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: Orice semnătură cambială trebuie să cuprindă:
21. a)în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă; ...
22. b)semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente. ... ------------ Art. 8 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 39 din 26 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 11 aprilie 2008. Pct. 60. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor accepta în cadrul operaţiunilor lor numai cambii în care semnăturile celor care se obligă sunt executate pe titlu, în condiţiile art. 8 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale pct. 34-37 din prezenta normă. ---------- Pct. 60 a fost modificat de pct. 10 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. În temeiul art. 9 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cine pune semnătura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ţinut personal în temeiul cambiei şi, dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa." Pct. 61. - Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care şi-a depăşit împuternicirile date pentru un anumit titlu este obligat personal, în ambele cazuri pentru întreaga sumă arătată pe titlu. Pct. 62. - În cazul în care un titlu a fost plătit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care şi-a depăşit împuternicirile date pentru titlul respectiv, acesta are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentatul. ---------- În temeiul art. 10 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii." Pct. 63. - Obligaţia cambială poate fi asumată prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, căruia nu îi pot fi opuse excepţiile ce puteau fi opuse reprezentatului său care rămâne principalul obligat într-o cambie. Pct. 64. - Posesorul titlului se va prezenta reprezentatului sau mandantului pentru ca acesta să îndeplinească obligaţiile cambiale luate în numele său de reprezentant sau de mandatar. Pct. 65. - O persoană se va putea obliga cambial prin mandatar, dar cu condiţia ca prin mandat general să se specifice acest drept pentru mandatar. Această acordare de puteri este suficientă, legea necerând un mandat special pentru fiecare obligaţie cambială. Pct. 66. - Din modul în care mandatarul sau reprezentantul semnează cambia trebuie să rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant. Astfel, semnătura sa trebuie să fie precedată de una dintre formulele «în calitate de mandatar» sau «prin procură (p.p.)», căci altfel ar rezultă că semnatarul se obligă personal. ---------- Alin. 2 al pct. 66 a fost modificat de pct. 11 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Redactarea acestei menţiuni trebuie să fie clară, mai ales dacă este olografă, cu respectarea condiţiilor de redactare din prezenta normă. ---------- Alin. 3 al pct. 66 a fost modificat de pct. 11 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. ---------- În temeiul art. 11 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trăgătorul răspunde de acceptare şi de plată. El poate să se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauză prin care se descarcă de răspunderea de plată se socoteşte nescrisă." Pct. 67. - Trăgătorul este răspunzător de acceptarea şi de plată cambiei. Pct. 68. - Trăgătorul se poate elibera de răspunderea pentru acceptarea cambiei. Eliberarea trăgătorului de răspunderea pentru acceptarea cambiei trebuie să rezulte din însuşi textul titlului cambial. Pct. 69. - Trăgătorul nu se poate elibera în nici un caz de răspunderea de plată. Menţiuni cu privire la eliberarea trăgătorului de răspunderea de plată nu pot fi cuprinse în textul cambial deoarece ar conduce la imposibilitatea acţiunii de regres a beneficiarului sau a purtătorului titlului faţă de trăgător, în cazul neacceptării acestuia la plată de către tras sau de către garanţii acestuia. ---------- În temeiul art. 12 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei. Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani de la data emisiunii cambiei. Asemenea decădere nu este opozabilă posesorului de bună-credinţă, căruia titlul i-a fost transmis completat." Pct. 70. - Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. Pct. 71. - Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă titlul la plată sau îl remite unei instituţii de credit în scopul prezentării la plată, fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii. ---------- Pct. 71 a fost modificat de pct. 12 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 72. - Primitorul cambiei în alb, cât şi oricare dintre posesorii succesivi ai acesteia au dreptul de a completa titlul respectiv cu menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii titlului, fără a mai fi necesară intervenţia trăgătorului, dreptul de completare trecând la posesorii succesivi odată cu predarea titlului. În acest scop, o dată cu predarea titlului se va adăuga şi o clauză, care va trebui să fie astfel făcută încât să poată întregi voinţa semnatarului titlului. Această clauză va fi redactată astfel:
23. a)"Înaintea plăţii posesorul va completa cambia" - în cazul dreptului nelimitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia; ... sau
24. b)"Înaintea plăţii posesorul va completa cambia, fără a depăşi ..." - în cazul dreptului limitat al posesorului cambiei în alb privind completarea acesteia. ... Limitarea dreptului posesorului cambiei în alb de a completa titlul respectiv se va face în legătură cu una sau mai multe din cele opt menţiuni obligatorii prevăzute de art. 1 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, respectând standardele de conţinut din prezentele norme-cadru. De asemenea, posesorul poate completa o cambie în alb destinată de el să fie o cambie la vedere sau la un anume timp de la vedere cu menţiuni privind limitări ale clauzei de dobândă. Pct. 73. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit nu vor accepta cambii în alb necompletate la momentul intrării în portofoliul lor. ----------- Pct. 73 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 74. - Cu ocazia completării cambiei în alb, beneficiarul sau un posesor ulterior trebuie să respecte întocmai înţelegerile dintre trăgător şi beneficiar stabilite în momentul emiterii titlului. Pct. 75. - Posesorului de bună-credinţă nu i se poate imputa nerespectarea înţelegerilor dintre trăgător şi beneficiar exprimate prin cambia în alb la momentul emiterii acesteia, dacă titlul a fost completat în mod abuziv de către beneficiar sau de către un alt posesor al titlului. Pct. 76. - Nerespectarea înţelegerilor stabilite în momentul emiterii, cu ocazia completării titlului, va putea fi opusă posesorului care a dobândit cambia cu rea-credinţă sau a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei. Banca Naţională a României şi oricare instituţie de credit, cărora le-a fost notificat oficial de către un trăgător faptul că o cambie în alb emisă de el a fost completată abuziv şi apoi pusă în circulaţie, nu pot primi acest titlu chiar dacă el le este prezentat în vederea plăţii de către un posesor de bună-credinţă. ----------- Pct. 76 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 77. - Completarea cambiei în alb se va putea face în orice moment, însă anterior prezentării acesteia la plată sau remiterii către o instituţie de credit în scopul prezentării la plată şi dresării protestului în cazul refuzului plăţii. ---------- Pct. 77 a fost modificat de pct. 13 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 78. - Completarea cambiei în alb va trebui să se efectueze în termen de trei ani de la data reală a emiterii. Nerespectarea termenului legal pentru completarea titlului face ca posesorul titlului să decadă din dreptul de a-l completa după expirarea lui, decădere care poate fi invocată atât de trăgător, cât şi de oricare dintre debitorii cambiali. Pct. 79. - Termenul de trei ani nu poate fi prelungit prin convenţia părţilor. Capitolul II DESPRE GIR ---------- În temeiul art. 13 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, este transmisibilă prin gir. Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: ,,nu la ordin" sau o expresiune echivalentă, titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia." Pct. 80. - Cambiile cuprinzând sau nu menţiunea "la ordin" pot circula prin gir. Pct. 81. - Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu o dată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din titlul astfel redactat şi completat. Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin", titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinare. Ca şi girul, cesiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând în acordul de voinţă (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoane (numită cesionar), care va deveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată. Pct. 82. - Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia. Pct. 83. - Spre deosebire de gir, cesiunea de creanţă ordinară devine opozabilă numai începând din momentul notificării ei debitorului sau începând din momentul în care debitorul o acceptă prin act autentic. Banca Naţională a României şi instituţiile de credit nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor alte redactări referitoare la gir sau la cesiunea de creanţă decât expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care să figureze pe titlu în condiţiile prezentelor norme-cadru. ----------- Pct. 83 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 84. - De îndată ce titlul a fost creat cu respectarea condiţiilor de validitate şi de formă cerute de Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, el va putea circula prin gir. Pct. 85. - Declaraţia cambială, necesară transferării titlului, este făcută de posesorul titlului care poate fi sau beneficiarul lui sau un giratar căruia girantul îi transmisese anterior titlul şi care are capacitatea legală de a-l gira. Pct. 86. - Menţiunile privind circulaţia cambiei prin gir se fac pe faţa cambiei. Banca Naţională a României şi instituţiile de credit nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor decât cambii care au textul privind operaţiunea de girare redactat pe faţa acestora. În cadrul exprimării scrise privind operaţiunile de circulaţie a cambiei prin gir se va folosi exclusiv noţiunea de «girare». ---------- Pct. 86 a fost modificat de pct. 14 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 87. - În cazul în care cambia a fost creată cu numele în alb al beneficiarului, este necesară completarea cu numele acestuia pentru a se putea începe seria regulată a girurilor. Pct. 88. - Giratarul titlului poate fi orice persoană care se poate obliga cambial în condiţiile legii, indiferent dacă s-a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv. În acest caz girul este un gir de întoarcere. Pct. 89. - Când titlul este transmis prin girul de întoarcere unui obligat principal, acesta are ca efect reunirea de către aceeaşi persoană atât a calităţii de creditor, cât şi a calităţii de debitor principal. Reunirea prin girul de întoarcere a celor două calităţi are efect numai până la ajungerea la scadenţă a titlului destinat a circula prin gir. Pct. 90. - În cazul girului de întoarcere, în care beneficiarul girează în folosul trasului, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat, aceştia pot gira din nou cambia sau pot exercita drepturile de regres, astfel:
25. a)dacă girul este dat în folosul trasului care a acceptat cambia şi care la scadenţă are cambia în posesia sa, el devine şi creditor şi debitor cambial şi, drept urmare, cambia se va stinge prin confuziune. Dacă trasul nu a acceptat cambia, el este numai giratar şi în această calitate poate să ceară plata de la girant şi de la trăgător; ...
26. b)dacă girul s-a dat în folosul trăgătorului şi trasul a acceptat cambia, trăgătorul îi poate cere trasului plata. În cazul în care trasul nu a acceptat cambia, creanţa cambială se stinge, deoarece trăgătorul este şi creditor şi debitor al girantului. ... Pct. 91. - Pe titlu pot fi arătaţi mai mulţi giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea drepturilor cambiale se va face de către toţi de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre giratarii care se află în posesia titlului poate să exercite drepturile cambiale. Dacă în gir au fost indicaţi mai mulţi giratari în mod cumulativ, atunci, pentru transmiterea titlului mai departe prin gir, trebuie ca titlul să poarte semnătura tuturor giratarilor care devin astfel, la rândul lor, giranţi. Pct. 92. - Girarea titlului către o instituţie de credit poartă denumirea de scontare şi constituie o modalitate prin care posesorul cambiei îşi poate procura prin gir bani, mai înainte de scadenţă. ----------- Pct. 92 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". ---------- În temeiul art. 14 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţiune la care ar fi supus se socoteşte nescrisă. Girul parţial este nul. Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb." Pct. 93. - Girul trebuie să fie necondiţionat, neputând fi grevat de contraprestaţii sau de raporturi cauzale care ar schimba caracterul abstract al obligaţiei cambiale încorporate în titlu. Pct. 94. - Pentru a evita ca circulaţia titlului să devină nesigură şi pentru a apăra pe posesorul lui de eventualele excepţii ce i-ar putea fi opuse, nu se va ţine seama de nici o eventuală condiţionare a girului apărută pe titlu. Pct. 95. - Cambia fiind indivizibilă, girul parţial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creanţei încorporată în el să aparţină girantului, iar cealaltă parte giratarului. Pct. 96. - Girul "la purtător", exprimat prin formula "plătiţi purtătorului", echivalează cu un gir în alb. ---------- În temeiul art. 15 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie să fie semnat de girant. Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cambie. ----------- Art. 15 din Legea nr. 58/1934 a fost modificat conform pct. 15 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 97. - Girul poate fi "în plin" sau "în alb". Pct. 98. - Girul "în plin" presupune declaraţia girantului semnată şi datată de el, cuprinzând ordinul adresat debitorului principal de a plăti unei anume persoane indicate de girant. Girul "în plin" trebuie să cuprindă următoarele elemente redactate în condiţiile prezentelor norme-cadru:
27. a)semnătura girantului, care este elementul esenţial al girului şi care trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de art. 8 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin pentru validitatea unei semnături; ...
28. b)numele giratarului; ...
29. c)data girării;, în cazul lipsei datei girării aceasta va putea fi dovedită prin toate mijloacele de probă admise de Codul comercial, art. 57. ... ---------- Pct. 99 a fost abrogat de pct. 15 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 100. - Girul «în plin» trebuie să cuprindă în afară de semnătură şi alte menţiuni care să deosebească girul de oricare altă operaţiune cambială (acceptare, avalizare). ---------- Pct. 100 a fost modificat de pct. 16 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 101. - Girul "în alb" produce aceleaşi efecte ca şi girul "în plin". Pct. 102. - Girul «în alb» este format din semnătura girantului înscrisă pe faţa cambiei, însoţită de menţiunea «girat»", «girare». Nu este permisă înscrierea girului «în alb» pe cambie fără a fi însoţită de o asemenea menţiune, deoarece acest gir s-ar putea confunda cu acceptarea sau avalizarea. ---------- Pct. 102 a fost modificat de pct. 17 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 103. - Girul "în alb" permite posesorului cambiei să o transmită fără a lua asupra sa vreo răspundere cambială, deoarece numele său nu figurează pe titlu. Pct. 104. - Girul "în alb" permite darea în gaj a cambiei şi scoaterea ei din gaj mai înainte de scadenţă, fără ca această operaţiune să lase urme pe titlu. Pct. 105. - Girul "în alb" permite prezentarea cambiei la scont. ---------- În temeiul art. 16 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie. Dacă girul este în alb posesorul poate: 1) să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane; ... 2) să gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane; ... 3) să predea cambia unui terţiu fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze." ... Pct. 106. - Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea către giratar a tuturor drepturilor izvorând din titlu, în mod autonom, astfel că debitorul cambial nu îi va putea opune giratarului excepţiile personale pe care le-ar putea ridica contra girantului. Giratarul va putea prezenta cambia la acceptare şi la plată debitorului cambial şi se va putea îndrepta pe cale de regres împotriva obligaţilor cambiali. Pct. 107. - Transmiterea cambiei prin gir nu implică şi transmiterea raporturilor materiale care au dat naştere raporturilor cambiale, inclusiv a raporturilor între trăgător şi tras ce decurg din raportul cambial fundamental şi a raporturilor dintre giranţi şi ceilalţi semnatari ai cambiei, deoarece documentul care constată obligaţiile cambiale nu cuprinde şi aceste raporturi. Pct. 108. - Posesorul cambiei cu un gir "în alb" are următoarele posibilităţi:
30. a)să-l completeze cu propriul său nume; ...
31. b)să-l completeze cu numele altei persoane şi în acest caz îl predă acesteia; ...
32. c)să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul altei persoane; ...
33. d)să transmită cambia unui terţ, fără să completeze girul în alb. ... ---------- În temeiul art. 17 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girantul, dacă nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptare şi de plată. El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde faţă de persoanele cărora cambia a fost ulterior girată." Pct. 109. - Girantul răspunde faţă de giratar şi faţă de posesorii titlului pentru acceptarea şi plata titlului, în caz de neplată la scadenţă din partea debitorului. Pct. 110. - Girul transmite proprietatea titlului cu particularitatea că giranţii devin obligaţi solidar pentru plata la scadenţă. În caz de neplată la scadenţă din partea obligatului principal, posesorul titlului se poate îndrepta pe cale de regres contra oricăruia dintre obligaţi şi implicit contra oricăruia dintre giranţi. Pct. 111. - Girantul se poate exonera de garanţia de acceptare şi plată faţă de primul giratar şi faţă de ceilalţi giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizând o formulă corespunzătoare, precum: "fără garanţie", "fără răspundere" sau "fără obligo". Această clauză va putea fi invocată de către girant şi numai de către el împotriva oricărui posesor al titlului. Pct. 112. - Persoana care primeşte o cambie cu o astfel de clauză dobândeşte proprietatea asupra ei ca şi drepturile care izvorăsc din ea, însă nu va putea exercita acţiunea de regres contra girantului pentru plata titlului. Pct. 113. - Clauza exprimată printr-una din redactările "fără răspundere", "fără obligo" sau "fără garanţie" poate avea ca scop exonerarea de garanţie numai pentru acceptare sau numai pentru plată; în primul caz girantul răspunde numai dacă plata nu este efectuată la scadenţă; în cel de-al doilea caz, girantul este exonerat de răspundere în cazul acceptării cambiei. Pct. 114. - Girantul poate interzice un nou gir. În cazul în care în textul unui gir este inserată o astfel de interdicţie prin expresia "fără gir ulterior", girantul nu răspunde faţă de persoanele cărora cambia le-a fost girată ulterior, contrar indicaţiilor sale. ---------- În temeiul art. 18 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Deţinătorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc, în această privinţă, nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb. Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifică dreptul său în modul arătat în alineatul precedent, nu este ţinut să predea cambia, afară numai dacă a dobândit-o cu rea-credinţă, sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei." Pct. 115. - Pentru ca deţinătorul unei cambii să fie socotit posesor legitim al titlului este necesar să existe o serie neîntreruptă a girurilor menţionate pe cambie. ---------- Pct. 115 a fost modificat de pct. 18 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 116. - Ultimul gir poate fi în alb; în acest caz posesorul cambiei nu mai trebuie să-l completeze, deoarece există prezumţia că el este giratar. Pct. 117. - Posesorul cambiei este cel indicat în ultimul gir ca giratar, iar dacă este vorba de un gir în alb, atunci posesor poate fi orice persoană. Pct. 118. - Dacă şirul de giruri este întrerupt, posesor legitim este ultimul giratar dinaintea întreruperii. Pct. 119. - Debitorul cambial nu are dreptul să verifice dacă girurile sunt reale sau false şi nici dacă emană de la persoane capabile ori de la cele împuternicite să le reprezinte. Debitorul cambial are dreptul să stabilească numai identitatea posesorului. Pct. 120. - Prin succesiune neîntreruptă de giruri se înţelege succesiunea în care fiecare gir este semnat de către cel îndreptăţit, adică fiecare gir este semnat în calitate de girant, de către cel care, în girul precedent, figura ca giratar. Pct. 121. - Dacă în seria girurilor se află un gir în alb, semnatarul girului următor este considerat giratarul girului în alb. Pct. 122. - În cazul în care o persoană pierde, prin orice întâmplare, posesiunea titlului, posesorul legitim al acestuia, adică acel posesor care va justifica dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, nu este obligat să predea cambia celui care a pierdut-o, cu excepţia situaţiilor în care a dobândit-o cu rea-credinţă sau a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei. Pct. 123. - Sarcina administrării probelor într-o acţiune în revendicare privind posesia titlului nu revine posesorului titlului ci reclamantului care va trebui să dovedească faptul că posesorul este de rea-credinţă sau a săvârşit o greşeală gravă cu ocazia dobândirii titlului respectiv. Pct. 124. - Girurile şterse sunt considerate ca nescrise, ele neputând servi nici pentru a umple eventualele lacune în şirul girurilor şi nici pentru a-l întrerupe dacă acesta este regulat. Aceste giruri se consideră ca şi cum nu ar fi existat. Pct. 125. - Dacă un gir este şters şi prin aceasta seria este întreruptă, este exclusă legitimitatea formală a ultimului girant şi deci şi dreptul său de creditor cambial. În această situaţie ultimul girant îşi va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun. Pct. 126. - Girantul care plăteşte pe cale de regres are dreptul de a şterge girul său şi girurile care urmează după al său, căci giranţii ulteriori lui sunt eliberaţi de obligaţie prin plata făcută de el. Pct. 127. - Girantul care se găseşte în posesia titlului înainte de scadenţă poate şterge girul său şi girurile, ulterioare unui gir în alb care se găseşte în şirul acestora, pentru a lua el locul giratarului din girul în alb. ---------- Alin. 1 al pct. 127 a fost modificat de pct. 19 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Această operaţie poate fi făcută numai de către acea persoană care deţine titlul în mod legitim şi nu de către o persoană care îl posedă în mod abuziv şi vrea ca prin aceasta să dobândească în cambie drepturi pe care nu le are, prin intermediul unui fals. ---------- În temeiul art. 19 şi art. 20 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Art. 19 - Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului. Art. 20 - Dacă girul cuprinde menţiunea "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorând din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlul de procură. Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir "de procură" nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia." Pct. 128. - Girul care cuprinde una din menţiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", menţiuni care implică un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru încasare sau gir pentru procură), are drept scop să confere giratarului dreptul de a încasa suma prevăzută în cambie, la scadenţă sau mai înainte de scadenţă, în calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar în caz de refuz să îndeplinească formalităţile pentru realizarea drepturilor cambiale. Pct. 129. - În cazul girului pentru procură, giratarul nu poate transmite cambia prin gir altei persoane. Pct. 130. - Dacă totuşi giratarul pentru procură girează la rândul său cambia, acest ultim gir va fi considerat de asemenea ca un gir pentru procură, giratarul având dreptul de a-şi substitui o altă persoană, în calitate de mandatar. Pct. 131. - Giratarul este obligat şi pe deplin legitimat să exercite drepturile decurgând din cambie. Exercitarea acestor drepturi se face în numele girantului. Pct. 132. - Debitorii cambiali pot opune giratarului pentru procură numai excepţiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului. Pct. 133. - În situaţia girului pentru procură, raporturile între girant şi giratar sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare. Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins în girul pentru procură nu încetează prin moartea, incapacitatea sau restrângerea capacităţii mandantului. ---------- În temeiul art. 21 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare în garanţie", "valoare în gaj", sau orice altă menţiune care implică un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorând din cambie, dar un gir făcut de el este socotit ca făcut cu titlul de procură. Cei obligaţi nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afară numai dacă posesorul, primind cambia, a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului." Pct. 134. - Cambia poate fi dată în garanţie pentru asigurarea unei alte creanţe pe care giratarul o are contra girantului. Aceasta se realizează prin inserarea în gir a formulei "în garanţie", "valoarea în gaj", "valoarea în garanţie". Pct. 135. - Posesorul cambiei, în baza unui gir în garanţie, poate exercita toate drepturile ce decurg din titlu, chiar şi în cazul în care creanţa garantată prin gaj nu este exigibilă. Posesorul cambiei (giratarul) poate invoca aceste drepturi şi împotriva girantului său, care este faţă de el un debitor cambial. În această situaţie, giratarul nu poate să transmită cambia prin gir; dacă ar face această operaţie, girul nu ar avea decât valoarea unui gir pentru procură. Pct. 136. - Cambia girată în garanţie de către girantul care datorează o sumă de bani giratarului dă dreptul giratarului să se despăgubească cu preferinţă din suma încasată în baza titlului, faţă de ceilalţi creditori ai debitorului girant care a dat cambia în gaj. Pct. 137. - Pentru valabilitatea gajului, menţiunea gajării titlului va trebui să fie cuprinsă chiar în gir şi să poarte semnătura girantului, gajul bazându-se pe înţelegerea dintre părţi şi pe inserarea în acest mod a girului pe titlu. Pct. 138. - Obligaţii cambiali nu vor putea opune posesorului titlului excepţiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, decât în cazul în care posesorul, primind cambia, a lucrat conştient în paguba debitorului. Prin darea în posesie a titlului, creditorul care ia în gaj titlul nu devine un reprezentant al debitorului, el continuând să aibă un drept autonom, pe care îl exercită în propriul său interes. Pct. 139. - În afară de prevederile menţionate mai sus şi de situaţia în care există o convenţie specială în raporturile dintre giratar şi girant se aplică regulile de drept comun privitoare la gaj. ---------- În temeiul art. 22 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Girul posterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul făcut posterior protestului de neplată, sau făcut după trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului." Pct. 140. - Girul ulterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior, giratarul dobândind un drept propriu. Pct. 141. - Dacă girul este dat ulterior protestului de neplată sau după trecerea termenului pentru dresarea protestului, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinară presupune transferarea creanţei cambiale din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului în aceleaşi condiţii în care se găsea patrimoniul primului. Pct. 142. - Giratarul este supus, în acest fel de gir, tuturor excepţiilor opozabile girantului. Girantul garantează numai existenţa creanţei nu şi plata sumei cambiale, fiindcă nu-şi poate asuma răspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu şi-a respectat obligaţiile. Pct. 143. - Giratarul va putea exercita toate drepturile aparţinând girantului, pe care acesta le avea contra tuturor debitorilor cambiali în momentul scadenţei. Pct. 144. - Girul fără dată, făcut după scadenţă, este considerat, până la proba contrarie, a fi fost făcut înaintea trecerii termenului stabilit pentru dresarea protestului, producând în consecinţă efecte normale. Pct. 145. - Deşi girul este făcut după scadenţă, titlul îşi păstrează avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executor, aceasta fiind o calitate acordată cambiei şi nu posesorului acesteia. ---------- În temeiul art. 23 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir făcut posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadenţei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepţiunile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei." Pct. 146. - Prin girul făcut pe titlu ulterior protestului de neplată, după expirarea termenului pentru dresarea protestului său pe un act separat alcătuit în acest sens, chiar anterior scadenţei, creditorul dobândeşte toate drepturile cambiale ale cedentului, ceea ce include şi dreptul de a uza de procedura de executare cambială prevăzută de Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi de prezentele norme-cadru. Pct. 147. - Girul după protest este asimilat cu girul făcut prin act separat, atât din punctul de vedere al opozabilităţii excepţiilor, cât şi din punctul de vedere al efectului executoriu al titlului dobândit, cu alte cuvinte se dobândeşte un drept derivat şi se beneficiază de procedura de executare prevăzută de lege. Capitolul III DESPRE ACCEPTARE ---------- În temeiul art. 24 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinător poate prezenta trasului, până la scadenţă, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia." Pct. 148. - Acceptarea este actul prin care trasul, către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească, la scadenţă, suma arătată în cambie, posesorului legitim al titlului. Pct. 149. - Prezentarea cambiei la acceptare este facultativă, dacă nu există o indicaţie expresă în sens contrar în text. Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare va putea fi făcută atât de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei. De aceea, prin neprezentarea cambiei la acceptare nu rezultă nici un fel de răspundere pentru posesor. Prezentarea cambiei la acceptare va putea fi făcută şi în ziua scadenţei. Pct. 150. - Acceptarea trebuie cerută trasului sau indicatului la nevoie, dacă există o asemenea indicaţie expresă privind indicatul la nevoie. Pct. 151. - Acceptarea va fi cerută la domiciliul trasului, prin domiciliu înţelegându-se locul unde acesta îşi are locuinţa sau sediul (art. 98 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin). Pct. 152. - Dacă a fost indicată o persoană pentru a accepta cambia la nevoie (indicatul la nevoie) şi dacă cambia nu a fost acceptată de tras, ea trebuie prezentată şi indicatului la nevoie. ---------- În temeiul art. 25 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare. El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care cambia este plătibilă la un terţiu sau este plătibilă într-o altă localitate decât aceea a domiciliului trasului, sau dacă este plătibilă la un anume timp de la vedere. El poate de asemenea să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date. În afară de cazul când trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranţi poate stipula că va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare." Pct. 153. - Prezentarea cambiei la acceptarea trasului poate fi obligatorie dacă trăgătorul inserează pe titlu o indicaţie expresă în acest sens. Trăgătorul poate să fixeze sau să nu fixeze un termen obligatoriu pentru prezentarea cambiei la acceptare. Pct. 154. - Oricare dintre giranţi va putea stipula obligativitatea prezentării cambiei la acceptare, fixând sau nu un termen pentru aceasta, cu excepţia cazului în care trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare de la bun început. Giranţii nu vor putea interzice prezentarea la acceptare. Pct. 155. - Dacă posesorul nu prezintă cambia spre acceptare sau nu o prezintă în termenul fixat, el nu se va putea îndrepta, în caz de lipsă de acceptare sau plată, atunci când clauza acceptării a fost stabilită expres de trăgător, nici împotriva acestuia, nici împotriva giranţilor. Dacă clauza a fost pusă de un girant, posesorul nu se va putea îndrepta împotriva acestuia. Pct. 156. - Prezentarea pentru acceptare a cambiei va putea fi interzisă, luând naştere aşa-numita cambie neacceptabilă, cu excepţia cazurilor în care cambia este plătibilă la un terţ sau în altă localitate decât aceea a domiciliului trasului sau dacă ea este plătibilă la un anume timp de la vedere. Pct. 157. - Dacă o cambie a fost prezentată spre acceptare cu toate că prezentarea a fost interzisă, iar trasul a refuzat acceptarea, trăgătorul şi giranţii cambiei nu răspund de lipsa de acceptare. ---------- În temeiul art. 26 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de un an de la data emisiunii. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranţi." Pct. 158. - Prezentarea la acceptare este obligatorie în cazul în care cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, deoarece de la data prezentării la acceptare începe să curgă termenul pentru scadenţă. Pct. 159. - Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie să fie prezentată pentru acceptare în termen de un an de la data emiterii sale, trăgătorul putând reduce sau prelungi acest termen prin menţiuni exprese în text, în timp ce giranţii pot numai să reducă acest termen, făcând, de asemenea, menţiunile cuvenite pe titlu. Pct. 160. - Dacă posesorul unei cambii plătibile la un anumit timp de la vedere nu prezintă cambia spre acceptare în termen de un an sau în interiorul termenului fixat de trăgător, el nu mai are dreptul la nici o acţiune cambială, faţă de nici un debitor cambial (faţă de trăgător sau giranţi fiindcă decade din acţiunea de regres, iar faţă de tras fiindcă acesta nu a acceptat cambia). Pct. 161. - Dacă posesorul nu respectă termenul fixat de un girant, acesta este eliberat de răspundere şi, odată cu el, sunt eliberaţi de răspundere şi giranţii următori. Trăgătorul şi giranţii precedenţi nu sunt eliberaţi de răspundere, deoarece ei sunt supuşi încă acţiunii de regres până la trecerea termenului de un an, termen pe care ei nu l-au redus. Pct. 162. - În cazul menţionării pe cambie a mai multor termene pentru acceptare stabilite de diverşi posesori succesivi ai cambiei, posesorul actual este obligat să respecte toate aceste termene, dacă nu doreşte să renunţe la dreptul de a exercita acţiunea de regres, deoarece exercitarea acestei acţiuni se face în funcţie de respectarea termenelor puse de fiecare dintre posesori. ---------- În temeiul art. 27 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trasul poate cere ca o a doua prezentare să-i fie făcută în ziua următoare primei prezentări. Cei interesaţi nu pot să se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu este menţionată în protest. Posesorul nu este dator să lase trasului cambia prezentată spre acceptare." Pct. 163. - Trasul va putea cere, pentru a avea timpul necesar efectuării unor verificări, ca o nouă prezentare la acceptare a cambiei să i se facă în ziua următoare primei prezentări. Pct. 164. - Obiecţii în legătură cu nesatisfacerea cererii ca titlul să fie prezentat la o nouă acceptare pot fi ridicate, cu obligaţia ca cei interesaţi să menţioneze acest fapt în actul de protest. Pct. 165. - Posesorul cambiei nu este obligat să lase trasului titlul prezentat pentru acceptare, oricare ar fi motivele invocate de tras pentru satisfacerea unei asemenea cereri. ---------- În temeiul art. 28 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprimă prin cuvântul "acceptat" sau orice altă expresiune echivalentă; ea este semnată de tras. Simpla semnătură a trasului pusă pe faţa cambiei e socotită acceptare. Când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, sau când ea trebuie prezentată spre acceptare într-un termen stabilit printr-o clauză specială, acceptarea trebuie să poarte data zilei când este făcută, afară numai dacă posesorul cere ca ea să poarte data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres împotriva giranţilor şi împotriva trăgătorului, trebuie să ceară să se constate această lipsă printr-un protest făcut în timp util." Pct. 166. - Pentru respectarea principiului literalităţii obligaţiei cambiale, acceptarea trebuie să fie scrisă pe faţa (recto) cambiei şi să poarte semnătura trasului. ---------- Pct. 166 a fost modificat de pct. 20 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 167. - Acceptarea trebuie întotdeauna să se exprime prin cuvântul «acceptat» sau expresiile echivalente: «voi plăti», «voi onora». Cuvântul «văzut» nu este echivalent cu «acceptat». Dacă lipseşte o asemenea indicaţie, semnătura aplicată va fi considerată ca fiind a unui obligat pe cale de regres sau, dacă nu i se poate da nicio valoare cambială, ea va fi socotită fără valoare. ---------- Pct. 167 a fost modificat de pct. 21 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 168. - În ceea ce priveşte semnătura trasului se vor respecta prevederile prezentei norme şi ale Legii nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, privind toate semnăturile cambiale ale persoanelor fizice sau ale împuterniciţilor persoanelor juridice. ---------- Pct. 168 a fost modificat de pct. 22 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 169. - Pentru ca acceptarea să poată produce efecte cambiale ea nu poate fi dată printr-un act separat. Acceptarea prin act separat dă naştere numai unei acţiuni conform dreptului comun. Este lipsită de valoare cambială acceptarea făcută verbal chiar în faţa martorilor. Pct. 170. - Acceptarea poate fi valabil făcută pe un duplicat, dar nu şi pe o copie a cambiei. Pct. 171. - Acceptantul trebuie să fie aceeaşi persoană cu trasul. Semnătura trasului şi a acceptantului trebuie să fie identice, cu excepţia cazului în care se apelează la un indicat la nevoie. Dacă o terţă persoană acceptă, acceptarea sa nu are nici o valoare juridică. Pct. 172. - Pentru cambiile plătibile la un anumit termen de la vedere şi pentru acele cambii care trebuie să fie prezentate spre acceptare într-un termen stabilit de către trăgător sau de către un girant, acceptarea trebuie să fie datată. Pct. 173. - Data va trebui să cuprindă anul, luna şi ziua acceptării, cu excepţia cazului în care posesorul solicită ca data înscrisă să fie data prezentării. În cazul în care trasul refuză să dateze, posesorul este obligat să constate data prezentării sale printr-un protest de nedatare. Acesta este unicul mijloc de a proba data acceptării, necesară posesorului pentru a putea păstra dreptul de regres împotriva giranţilor şi a trăgătorului. ---------- În temeiul art. 29 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acceptarea trebuie să fie necondiţionată; trasul o poate însă răsfrânge la o parte din sumă. Orice altă modificare adusă prin acceptare, celor cuprinse în cambie, se socoteşte ca refuz de acceptare. Acceptantul rămâne totuşi ţinut în limitele acestei acceptări." Pct. 174. - Acceptarea trebuie să fie necondiţionată, orice modificare adusă prin ea menţiunilor cuprinse în cambie, în afară de aceea referitoare la sumă, socotindu-se ca refuz de acceptare. Acceptantul rămâne totuşi obligat în limitele acestei acceptări. Pct. 175. - Acceptantul poate restrânge acceptarea la o sumă mai mică decât aceea prevăzută în cambie. Pct. 176. - Dacă acceptarea a fost dată pentru o sumă mai mică, posesorul acesteia nu o poate refuza, pentru că acceptarea îi foloseşte nu numai lui, ci şi celorlalţi obligaţi cambiali. Pentru restul sumei neacceptate, posesorul are acelaşi drept ca şi în cazul lipsei de acceptare. ---------- În temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacă trăgătorul a arătat în cambie un loc de plată, altul decât cel al domiciliului trasului, fără însă să arate un terţiu la care plata trebuie să fie făcută, trasul îl va putea arăta odată cu acceptarea. În lipsa unei atari arătări, acceptantul este socotit că s-a obligat să plătească el însuşi la locul plăţii. Când cambia este plătibilă la domiciliul trasului, acesta poate să arate în acceptare o adresă în aceeaşi localitate unde plata trebuie să fie făcută." Pct. 177. - În cazul în care trăgătorul unei cambii indică un loc de plată, altul decât cel al domiciliului trasului, fără a indica însă şi persoana care trebuie să facă plata, acceptantul unei astfel de cambii domiciliate are obligaţia ca, o dată cu acceptarea, să arate şi persoana care va face plata la locul indicat de trăgător. Pct. 178. - În cazul în care acceptantul nu onorează obligaţia de la punctul precedent, se prezumă că acceptantul înţelege să plătească el însuşi la locul indicat pentru plată. Pct. 179. - Atunci când cambia este plătibilă la domiciliul său, o dată cu acceptarea, trasul are dreptul de a indica un alt loc de plată, adică o altă adresă unde se va efectua plata, cu condiţia ca aceasta să se afle în aceeaşi localitate. ---------- În temeiul art. 31 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Prin acceptare trasul se obligă a plăti cambia la scadenţă. În caz de neplată posesorul, chiar dacă este trăgător, are împotriva acceptantului o acţiune cambială directă pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi 54. Trasul care a acceptat rămâne obligat, chiar dacă nu a avut cunoştinţă de falimentul trăgătorului." Pct. 180. - Prin acceptare trasul se obligă a plăti cambia la scadenţă. Pct. 181. - Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principal în lanţul obligaţiilor cambiale. Pct. 182. - Obligaţia trasului de a plăti cambia asumată prin acceptare este valabilă şi în situaţia în care trăgătorul este declarat în stare de faliment, chiar dacă acceptantul nu a cunoscut acest lucru în momentul acceptării. Pct. 183. - În cazul în care cambia este acceptată şi, la data scadenţei, posesorul întâmpină un refuz de plată, acesta (posesorul), chiar dacă este trăgător, poate recurge la o acţiune cambială directă pentru tot ceea ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi art. 54 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. ---------- În temeiul art. 32 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ştearsă de către acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotită refuzată. Ştergerea se socoteşte până la dovada contrarie că a fost făcută înainte de restituirea titlului. Totuşi, dacă trasul a adus, prin scris, la cunoştinţa posesorului sau a oricărui alt semnatar că a acceptat, el este ţinut către aceştia în limitele acestei acceptări." Pct. 184. - Acceptantul poate reveni asupra acceptării sale până în momentul în care restituie titlul posesorului legal al acestuia. Din momentul în care cambia a fost înapoiată de acceptant personal sau a intrat fără ştiinţa şi fără voia sa în mâna posesorului său legitim, acceptantul este obligat cambial şi nu mai poate reveni asupra semnăturii sale. Pct. 185. - Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ştearsă de către acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este considerată refuzată. Pct. 186. - Până la proba contrarie, se prezumă că ştergerea acceptării a fost făcută înainte de remiterea titlului posesorului său legitim, în afară de cazul când acceptantul a adus la cunoştinţă în scris posesorului cambiei sau oricărui alt semnatar că a acceptat cambia, situaţie în care ştergerea acceptării nu le mai poate fi opusă acestora de către acceptant. Capitolul IV DESPRE AVAL ---------- În temeiul art. 33 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai pentru o parte din ea. Această garanţie poate fi dată de un terţiu sau chiar de un semnatar al cambiei." Pct. 187. - Avalul este o garanţie personală prin care o persoană, denumită avalist, adică acela care dă avalul, garantează obligaţia unuia dintre obligaţii cambiali, direcţi sau pe cale de regres, numit avalizat, pentru toată suma menţionată pe titlu sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenţa măcar formală a obligaţiei, al cărei accesoriu este. Pct. 188. - Aceeaşi persoană poate beneficia de mai multe avaluri. Între avaliştii care garantează pentru aceeaşi persoană nu există nici un fel de raporturi cambiale, ci numai raporturi de drept comun. Pct. 189. - Raporturile dintre avalist şi avalizat nu au caracter cambial, ele putând izvorî din raporturi variate existente între ei sau între aceştia şi posesorul cambiei. Pct. 190. - Avalul va putea fi dat, fie de către un terţ, fie chiar de către un semnatar al cambiei. Avalul nu va putea fi dat de trăgător sau acceptant, deoarece aceştia s-au obligat deja cambial faţă de persoanele faţă de care s-ar mai putea obliga încă o dată prin aval. Pct. 191. - Girantul va putea da un aval, deoarece el este obligat numai faţă de posesorii care dobândesc cambia ulterior semnăturii sale. Pct. 192. - Avalul va putea fi dat chiar pentru o obligaţie viitoare, cu condiţia, însă, ca avalistul să intervină ulterior în obligaţia cambială. Pct. 193. - Avalul va putea fi dat şi pentru o cambie în alb, cu condiţia completării titlului mai înainte de valorificarea drepturilor cuprinse în el. Pct. 194. - Pentru a putea da un aval, avalistul trebuie să aibă capacitatea juridică deplină. Pct. 195. - Avalul va putea fi dat pentru întreaga sumă arătată pe titlu sau numai pentru o parte din ea. ---------- În temeiul art. 34 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Avalul se dă pe cambie sau pe adaos. El se exprimă prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice altă formulă echivalentă şi este semnat de avalist. Avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe faţa cambiei, afară numai dacă semnătura este a trasului sau a trăgătorului. Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socoteşte dat pentru trăgător." Pct. 196. - Avalul se dă pe faţa cambiei, utilizându-se una dintre expresiile «aval», «pentru aval» sau «pentru garanţie», «pentru fidejusiune» ori altă expresie echivalentă, urmată de semnătura avalistului sau a împuternicitului său. ---------- Pct. 196 a fost modificat de pct. 23 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 197. - Semnătura avalistului, ca orice altă semnătură cambială, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 8 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi în pct. 34 - 37 şi pct. 60 din prezentele norme-cadru. Pct. 198. - Avalul nu se poate da sub condiţie şi nu poate aduce schimbări privind elementele fundamentale ale datoriei garantate şi nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa. Pct. 199. - În cazul în care avalul este dat printr-un act separat, acesta va avea numai efectele unei fidejusiuni obişnuite. Pct. 200. - Avalul poate fi redactat de mână, cu pixul sau cerneală de culoare albastră ori neagră chiar de către avalist sau de o altă persoană, dactilografiat ori imprimat, fără a afecta alte menţiuni aflate pe cambie. În orice situaţie este însă obligatoriu ca formula de avalizare să fie urmată de semnătura olografă a avalistului. ---------- Pct. 200 a fost modificat de pct. 24 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 201. - Semnătura avalistului nu poate să aparţină trăgătorului, trasului sau acceptantului cambiei. ---------- Pct. 201 a fost modificat de pct. 25 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 202. - Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul. În cazul în care nu îndeplineşte această obligaţie se prezumă că avalul este dat pentru trăgător, ca fiind persoana care eliberează de răspundere cel mai mare număr de persoane obligate, fără a fi admisă proba contrară. ---------- În temeiul art. 35 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat. Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viţiu de formă. Când avalistul plăteşte cambia, el dobândeşte drepturile izvorând din ea împotriva celui garantat, cum şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urmă, în temeiul cambiei." Pct. 203. - Avalistul are o obligaţie identică, cu acelaşi cuprins şi cu aceeaşi întindere ca şi cea garantată, el fiind garantul unui semnatar al cambiei. Pct. 204. - Dacă debitorul avalizat este trasul, avalistul nu poate să opună posesorului titlului, aşa cum nu poate nici trasul, lipsa prezentării cambiei la scadenţă sau lipsa protestului. Prevederile acestui punct din prezentele norme-cadru nu se aplică în cazul cambiilor la vedere sau la un timp de la vedere. Pct. 205. - Avalistul nu poate opune posesorului titlului excepţiile rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat. Avalistul nu poate să opună posesorului excepţiile rezultate din raporturile sale personale cu trăgătorul titlului. Pct. 206. - Toate consecinţele de mai sus privind inopozabilitatea excepţiilor sunt înlăturate în folosul avalistului, ori de câte ori posesorul nu este de bună-credinţă în sensul că a cunoscut excepţia respectivă, a cunoscut diferite vicii de formă ale obligaţiei cambiale sau a cunoscut vicii de semnătură. Pct. 207. - Obligaţia avalistului este o obligaţie cambială autonomă, în sensul că avalistul se poate servi în contra posesorului de excepţiile derivând din raporturile sale personale cu acesta, dacă ele există, dar în niciun caz nu se poate servi de excepţiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul faţă de posesorul cambiei. Posesorul poate să se îndrepte pe cale legală direct în contra avalistului obligatului principal, pe calea acţiunii cambiale directe, fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci obligaţia acestuia este o obligaţie autonomă şi solidară. ---------- Pct. 207 a fost modificat de pct. 26 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 208. - Avalistul poate să opună posesorului titlului excepţiile pe care debitorul avalizat le avea contra acestuia. În acest sens, avalistul unui girant nu poate fi urmărit atâta timp cât cambia nu a fost prezentată trasului spre acceptare sau plată şi protestul nu a fost dresat. De asemenea, el nu va putea fi urmărit dacă aceste formalităţi nu au fost îndeplinite în termenele legale. Pct. 209. - Atunci când semnătura debitorului garantat este falsă, avalul este valabil, căci titlul circulă ca şi cum ea ar fi adevărată. Pct. 210. - Când posesorul a pierdut acţiunea cambială sau titlul este nul pentru o cauză oarecare, obligaţia avalistului se stinge, deoarece el a înţeles să se oblige numai ca avalist. Pct. 211. - Avalul intervenit după scadenţa cambiei nu produce efectele cambiale pe care le-ar fi produs înainte de scadenţă, ci numai efectele unei simple fidejusiuni. Pct. 212. - Avalistul care a plătit cambia dobândeşte toate drepturile izvorând din cambie împotriva celui garantat (avalizat), cât şi a celor obligaţi către acesta din urmă în temeiul cambiei. Pct. 213. - Avalistul apare ca un debitor de regres după ce a plătit el se poate îndrepta, la alegere, în contra tuturor celor obligaţi faţă de el sau numai în contra unuia dintre aceştia. Pct. 214. - Obligaţii cambiali pot opune avalistului care a plătit numai excepţiile personale faţă de el, nu şi excepţiile ce ar fi fost opozabile posesorului titlului achitat sau avalizatului. Pct. 215. - Termenul în care trebuie exercitată acţiunea în contra avalistului este în funcţie de poziţia pe care o are în cambie avalistul, după cum a garantat pe unul dintre debitorii de regres, trăgător sau girant sau a garantat pe acceptant, caz în care acţiunea contra sa poate dura trei ani. Pct. 216. - În cazul preschimbării titlului în forma sa materială, avalistul, ca de altfel orice semnatar al cambiei, continuă să rămână obligat pentru conţinutul vechii cambii. Fac excepţie cazurile în care: cambia a fost retrasă de debitor; cambia a rămas în mâinile creditorului, dar acesta a luat măsurile pentru a păstra acţiunea sa contra obligaţilor cambiali. Pct. 217. - Avalistului care exercită procedura de executare nu i se pot opune excepţiile opozabile fostului posesor al titlului. Pct. 218. - Dacă avalistul pierde acţiunea cambială în contra avalizatului, îi rămâne la dispoziţie acţiunea derivând din raportul de drept comun care îi leagă, căci avalul nu a putut schimba, cu excepţia unor dispoziţii exprese ale părţilor în sens contrar, raportul fundamental între avalist şi avalizat. Pct. 219. - Obligaţia avalistului poate fi la rândul său garantată printr-un aval. În acest caz, acest al doilea avalist, dacă plăteşte cambia, se poate folosi de procedura cambială atât în contra primului avalist, cât şi în contra avalizatului şi a obligaţilor cambiali anteriori. Pct. 220. - Lichidarea raporturilor dintre coavalişti se face după principiile dreptului comun privind pe codebitorii solidari. Capitolul V DESPRE SCADENȚĂ ---------- În temeiul art. 36 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "O cambie poate fi trasă: La vedere; La un anume timp de la vedere; La un anume timp de la data emisiunii; La o zi fixă. Cambiile cu alte scadenţe sau cu scadenţe succesive sunt nule." Pct. 221. - Scadenţa este termenul la care cambia este exigibilă şi trebuie plătită. Pct. 222. - Pentru a nu obliga pe debitorul cambial să păstreze suma de plată fără limită de timp, scadenţa trebuie să fie certă, adică să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Pct. 223. - Scadenţa trebuie să fie unică, titlul cu scadenţe succesive fiind nul. Pct. 224. - Scadenţa trebuie să fie posibilă. Titlurile care poartă o scadenţă anterioară datei de emitere sau o scadenţă ce nu se poate verifica sunt nule. Pct. 225. - Scadenţa trebuie să rezulte cu precizie din textul titlului. Pct. 226. - Scadenţa poate fi: la vedere, la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă. ---------- În temeiul art. 37 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în termen de un an de la data sa. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranţi. Trăgătorul poate stipula că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la această dată." Pct. 227. - Cambia cu scadenţă la vedere este plătibilă la prezentare şi în orice caz în termenul legal de un an de la emisiune sau în termenul convenţional fixat de trăgător care îl poate reduce sau prelungi, sau de către giranţi care nu pot decât să reducă termenul. Pct. 228. - Dacă trăgătorul stipulează că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plată înaintea unei anumite date, termenul de prezentare al cambiei curge de la acea dată. ---------- În temeiul art. 38 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Scadenţa unei cambii la un anume timp de la vedere este determinată, fie de data acceptării, fie de aceea a protestului. În lipsa protestului, acceptarea nedatată este socotită faţă de acceptant ca fiind făcută în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare." Pct. 229. - Momentul din care se calculează data scadenţei cambiei la un anumit timp de la vedere este determinat de data acceptării, sau pur şi simplu, de data vizei pusă de debitor pe cambie care atestă că posesorul s-a prezentat cu cambia la debitor. În caz de refuz de acceptare, termenul curge de la data protestului pentru neacceptare sau refuz de datare. În cazul în care a fost omisă precizarea datei prezentării, acceptării sau a datei dresării protestului, atunci data de la care curge termenul este ultima zi de înfăţişare, adică ultima zi a termenului de un an prevăzut de art. 37 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. ---------- În temeiul art. 39 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Scadenţa unei cambii trasă la una sau mai multe luni de la data emisiunii, sau de la vedere, e socotită la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În lipsă de dată corespunzătoare, scadenţa va fi în ultima zi a acestei luni. Când o cambie este trasă la una sau mai multe luni şi jumătate de la dată sau de la vedere, se socotesc mai întâi lunile întregi şi apoi jumătatea. Dacă scadenţa este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul lunii, se înţelege prin aceste termene: prima, a cincisprezecea sau cea din urmă zi a lunii. Expresiunile "opt zile" sau "cincisprezece zile" se înţelege nu ca una sau două săptămâni, ci ca opt sau cincisprezece zile efective. Prin expresiunea "jumătate lună" se înţelege cincisprezece zile." Pct. 230. - Dacă scadenţa este la un anume timp de la data emiterii, ea poate fi exprimată în zile, săptămâni, luni şi ani de la data emiterii. Pct. 231. - Dacă scadenţa este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul lunii, prin aceste termene se vor înţelege prima, a cincisprezecea sau ultima zi a lunii. Pct. 232. - Expresii ca "opt zile" sau "cincisprezece zile" se înţeleg nu în sensul de o săptămână sau două, ci ca opt sau cincisprezece zile calendaristice efective. Pct. 233. - Dacă scadenţa este fixată pe luni, prin expresii ca "trei luni de la data ......" scadenţa se calculează fără a ţine seama de variaţia numărului de zile calendaristice ale fiecărei luni. În cazul concret considerat, scadenţa are loc în ziua calendaristică corespunzătoare a lunii stabilite. Pct. 234. - Dacă o cambie este scadentă la una sau mai multe luni şi jumătate de la o anumită dată sau de la vedere, se calculează mai întâi lunile întregi şi apoi jumătatea, în sensul prevederilor punctelor precedente din prezentele norme-cadru. Pct. 235. - Dacă o cambie este scadentă într-un anumit an sau peste un număr de ani, atunci scadenţa va fi în ziua şi luna anului indicat, care vor corespunde numărului zilei şi lunii emiterii. ---------- În temeiul art. 40 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Când o cambie este plătibilă la o zi fixă într-un loc unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadenţei se consideră fixată după calendarul locului de plată. Când o cambie trasă între două locuri, având calendare deosebite, este plătibilă la un anume timp de la data emisiunii, scadenţa se stabileşte socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emisiune. Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulilor alineatului precedent. Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauză a cambiei sau numai din simplele arătări ale titlului rezultă intenţiunea de a se adoptă reguli deosebite." Pct. 236. - Numărul de zile calendaristice, în cazul cambiilor plătibile la un anumit termen de la data emiterii sau de la prezentare, nu se va socoti ca multiplu matematic de 24 de ore (ceea ce ar putea genera neregularităţi în cazul trecerii de la orarul de vară la cel de iarnă şi invers). Prezentarea cambiei trebuie făcută urmând uzanţele tradiţionale şi pe cele internaţionale "la o oră rezonabilă", ceea ce, pentru scopurile prezentelor norme-cadru, se consideră o oră în interiorul orarului de funcţionare al Băncii Naţionale a României şi al instituţiei de credit. ----------- Pct. 236 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Capitolul VI DESPRE PLATĂ ---------- În temeiul art. 41 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, aprobată prin Legea nr. 83/1994: "Posesorul unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie să o prezinte la plată, fie în ziua în care ea este plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează. Prezentarea unei cambii la o casă de compensaţii echivalează cu o prezentare spre plată." Pct. 237. - Posesorul cambiei plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie să ceară debitorului plata fie în ziua în care este plătibilă cambia, fie în una din cele două zile lucrătoare care urmează zilei plăţii. Dacă în intervalul celor două zile lucrătoare admise pentru amânarea plăţii peste ziua scadenţei cambiei intervine o sărbătoare legală de o zi sau mai multe, numărul de zile reprezentând sărbătoarea legală se adaugă toleranţei de două zile lucrătoare menţionate. Pct. 238. - În cazul în care posesorul unei cambii nu prezintă titlul respectiv debitorului direct, ci prin intermediul unei case de compensaţie, operaţiunea respectivă este echivalentă cu o prezentare la plată. ---------- În temeiul art. 42 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Cambia trebuie să fie prezentată spre plată la locul şi adresa indicate în cambie. În lipsa arătării unei adrese, cambia trebuie să fie prezentată pentru plată: 1) La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru el. ... 2) La domiciliul acceptantului prin intervenţiune sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru acesta. ... 3) La domiciliul celui indicat la nevoie." ... Pct. 239. - Posesorul cambiei va prezenta titlul la scadenţă la locul şi adresa indicate pentru plată. Pct. 240. - În cazul în care locul plăţii nu este indicat în textul cambiei, atunci, în baza art. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, va fi considerat ca loc al plăţii locul indicat lângă numele trasului. Pct. 241. - Dacă o cambie a fost acceptată prin intervenţie, atunci ea trebuie prezentată la plată şi persoanei care a acceptat-o sau persoanei indicate în titlu să plătească pentru persoana care a acceptat cambia, căci prin acceptare, persoana care a acceptat prin intervenţie devine debitorul principal pe titlu. Prezentarea la plată se face la domiciliul acestor persoane. În cazul în care cambia cuprinde indicaţi la nevoie, titlul va fi prezentat şi acestora. Pct. 242. - În lipsa indicării unei adrese pe cambie, posesorul ei va trebui să o prezinte trasului sau persoanei indicate în titlu să plătească pentru el, indiferent dacă acesta a acceptat-o sau nu, pentru că refuzul de acceptare nu poate să ducă la concluzia că plata va fi refuzată. Pct. 243. - Plata va fi cerută la locuinţa debitorului persoană fizică sau la sediul principal al debitorului persoană juridică. Nu va fi considerată ca o prezentare valabilă aceea făcută în stradă sau la bursă. O astfel de prezentare nu poate autoriza dresarea protestului pentru neplată. Pct. 244. - În cazul în care locuinţa sau sediul debitorului nu poate fi găsit, atunci posesorul trebuie să ceară plata la ultimul domiciliu cunoscut sau sediu al debitorului. În situaţia în care nici prin acest mijloc debitorul nu este găsit, atunci se va dresa un "protest în vânt", în conformitate cu prevederile art. 68, alin. 2 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin. ---------- În temeiul art. 43 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Trasul care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu menţiunea de achitare scrisă de către posesor. Posesorul nu poate refuza o plată parţială. În caz de plată parţială trasul poate cere să i se facă pe cambie menţiune de această plată şi să i se dea o chitanţă." Pct. 245. - La cererea trasului, odată cu primirea plăţii, posesorul cambiei poate preda titlul pe care a înscris menţiunea "achitat". ---------- Pct. 245 a fost modificat de pct. 27 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 246. - În cazul în care trasul solicită o chitanţă separată de titlu prin care să se probeze efectuarea plăţii, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act. Pct. 247. - ---------- Alin. 1 al pct. 247 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Restituirea voluntară a titlului debitorului de către creditor constituie dovada eliberării acestuia şi a codebitorilor săi solidari de obligaţiile cambiale pe care şi le-au asumat. În caz de contestaţie va trebui să se facă dovada, prin orice mijloc de probă, că restituirea titlului de către posesor debitorului său s-a făcut în mod voluntar. Pct. 248. - Debitorul poate să refuze plata ori de câte ori nu i se prezintă cambia în original sau prin trunchiere. El poate să refuze plata când posesorul nu este persoana care are dreptul să ceară plata, conform art. 18 şi art. 46^1-46^3 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare. ---------- Pct. 248 a fost modificat de pct. 29 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 249. - În cazul în care cambia este sechestrată de o autoritate judecătorească, posesorul său legitim poate cere plata, în baza unui ordin al autorităţii judecătoreşti respective. Debitorul care plăteşte devine posesorul titlului în baza acestui ordin al autorităţii judecătoreşti. Pct. 250. - În cazul în care, deşi debitorul a plătit cambia, fără însă a-i fi fost eliberată o chitanţă în acest sens şi fără a-i fi fost remis titlul şi acestuia i se solicită o nouă plată, debitorul poate să probeze achitarea sumei cu martori şi registre sau acte scrise pe cale legală în instanţă. Pct. 251. - Posesorul este obligat să primească orice plată parţială care i se oferă, atâta timp cât cambia nu a fost protestată, în scopul uşurării sarcinii debitorilor cambiali de regres, care nu vor mai putea fi urmăriţi decât pentru restul sumei de plată. Posesorul care a primit o plată parţială pierde dreptul la acţiunea de regres pentru această sumă. Pct. 252. - În cazul în care creditorul solicită numai o plată parţială, debitorii cambiali îl pot obliga pe acesta să primească plata integrală, făcând ofertă reală de plată. Pct. 253. - În cazul plăţii parţiale, posesorul, pentru a-şi conserva dreptul la acţiunea de regres, trebuie să protesteze cambia pentru restul sumei neachitate, pentru că numai în acest mod el se va putea întoarce în contra giranţilor anteriori şi a trăgătorului. Pct. 254. - Debitorul care a făcut o plată parţială nu poate pretinde să i se remită cambia achitată şi chitanţa eliberată către el în acest sens (cambia chitanţată), căci titlul este necesar posesorului pentru restul sumei neplătite. Posesorul căruia i s-a făcut o plată parţială poate să elibereze debitorului o chitanţă separată pentru plata efectuată, făcând în acelaşi timp o menţiune despre aceasta şi pe cambie, pentru a se putea vedea că ea nu mai este valabilă decât pentru restul sumei. ---------- Pct. 254 a fost modificat de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. ---------- În temeiul art. 44 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Posesorul unei cambii nu este ţinut să primească plata înainte de scadenţă. Trasul care plăteşte înainte de scadenţă, o face pe riscul şi pericolul său. Acel care plăteşte la scadenţă este valabil liberat, afară numai dacă nu a fost fraudă sau greşeală gravă din partea sa. El este dator să verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor giranţilor." Pct. 254^1. - În aplicarea art. 43 şi a art. 46^1 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, în cazul prezentării cambiei la plată prin trunchiere :
34. a)instituţia de credit care plăteşte titlul primeşte dovada efectuării acestei plăţi conform convenţiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 ... , cu modificările şi completările ulterioare, fără a mai fi predată cambia la cererea trasului sau eliberată o chitanţă pentru plata făcută;
35. b)după primirea plăţii, instituţia de credit care se află în posesia cambiei va lua măsurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul titlu să fie pus din nou în circulaţie; ...
36. c)după primirea unei plăţi parţiale, instituţia de credit care se află în posesia cambiei va înscrie pe aceasta o menţiune privind plata efectuată, pentru a se vedea că titlul este valabil numai pentru restul sumei; ...
37. d)trasul pentru care o instituţie de credit a făcut o plată integrală sau parţială a unei cambii primeşte de la această instituţie dovada efectuării respectivei plăţi, în conformitate cu înţelegerile existente între aceştia, fără a mai fi remis titlul în original cu menţiunea «achitat». ... ---------- Pct. 254^1 a fost introdus de pct. 31 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 254^2. - Cambiile pot fi prezentate la plată prin intermediul unei instituţii de credit o singură dată (prima prezentare la plată către obligatul principal), în caz de refuz aplicându-se prevederile Legii nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentei norme referitor la acţiunea cambială directă sau de regres. ---------- Pct. 254^2 a fost introdus de pct. 31 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 255. - Debitorul care plăteşte la scadenţă este valabil eliberat de obligaţia sa cambială, cu excepţia cazurilor în care plata este o fraudă sau o gravă greşeală a sa. Prin fraudă se înţelege cazul în care trasul plăteşte, deşi cunoaşte sau ar fi putut să afle, depunând o diligenţă rezonabilă, faptul că persoana care prezintă titlul la plată l-a dobândit prin rea-credinţă. Pct. 256. - În aplicarea art. 18 şi art. 44 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi în virtutea principiului independenţei şi autonomiei obligaţiilor cambiale, debitorul care plăteşte la scadenţă este obligat să verifice numai succesiunea regulată a girurilor, nu şi autenticitatea semnăturilor giranţilor. Pct. 257. - Deşi debitorul nu este obligat să verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este dispensat şi de obligaţia de a verifica dacă identitatea persoanei care prezintă titlul la plată corespunde cu identitatea ultimului giratar prevăzut de titlu. Pct. 258. - Trasul care face plata înainte de scadenţă o face pe riscul şi pericolul său, pentru că s-ar putea să fie constrâns să facă o nouă plată în favoarea aceluia care s-ar dovedi, la scadenţa titlului, că este posesorul legitim al cambiei. ---------- În temeiul art. 45 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Când o cambie este plătibilă într-o monedă, care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi plătită în moneda ţării, după valoarea ei din ziua scadenţei. Dacă debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să fie plătită în moneda ţării, fie după valoarea din ziua scadenţei, fie după valoarea din ziua plăţii. Valoarea monedei străine este determinată de uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuşi să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cambie. Regulele aci arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume arătată (clauza de plată efectiv în moneda străină). Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeaşi denumire, dar de o valoare diferită, în ţara de emisiune, şi în aceea a plăţii, se presupune că arătarea se referă la moneda locului de plată." Pct. 259. - Pe orice cambie este obligatorie înscrierea sumei de plată şi a monedei în care urmează să se efectueze plata. Pct. 260. - De regulă, cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plăţii, respectiv în lei pentru cambiile plătibile în România. Excepţie de la această regulă pot fi următoarele două situaţii:
38. a)trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei şi plata urmează să se efectueze în această monedă; ...
39. b)trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei, dar stipulează că plata efectivă se va face în lei la cursul zilei. ... ---------- Alin. 3 al pct. 260 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pentru cambiile aflate în situaţia de la lit.
40. b)şi de la pct. 262, clauzele cuprinse în redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilită la emiterea titlurilor se consideră nule. Pct. 261. - Pentru o cambie aflată în situaţia de la pct. 260 lit. b), în cazul întârzierii la plată de către debitor, posesorul poate cere, la alegerea sa, ca titlul să-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua scadenţei, fie la cursul de schimb valutar din ziua plăţii. Pct. 262. - Dacă moneda în care a fost emisă cambia este alta decât moneda naţională, dar este cotată la Banca Naţională a României, şi plata se doreşte a fi efectuată în lei, plata se va efectua la cursul de schimb calculat de Banca Naţională a României din ziua prezentării la plată a cambiei. ---------- Pct. 262 a fost modificat de pct. 33 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 263. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor accepta şi cambiile în care suma de plată este exprimată într-o monedă străină numai cu condiţia ca denumirea monedei străine să fie făcută complet (dolar S.U.A., dolar Australia, etc.) sau printr-unul din simbolurile recunoscute pe plan internaţional pentru valutele respective (USD, AUD etc.). ----------- Pct. 263 a fost modificat de art. II din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". ---------- În temeiul art. 46 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, aprobată şi modificată prin Legea nr. 83/1994: "Când cambia nu este prezentată spre plată în termenul fixat de art. 40, orice debitor are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la altă instituţie legal abilitată să efectueze astfel de operaţiuni, pe cheltuiala şi riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la judecătoria locului de plată." Pct. 264. - În cazul în care posesorul legitim al cambiei nu prezintă titlul la plată debitorului cambial, în termenul prevăzut la art. 40 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, acesta (debitorul cambial) poate consemna suma de plată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, depunând recipisa la judecătoria locului de plată. Această depunere va fi făcută pe cheltuiala şi pe riscul posesorului cambiei în ceea ce priveşte depozitul la Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi procedurile de intrare în posesia sumei. Prin aceasta, debitorul se eliberează legal de obligaţia de plată pe care o avea faţă de beneficiarul cambiei. În temeiul art. 46^1 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Prezentarea unei cambii la plată se poate face în original sau prin trunchiere. În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive:
41. a)transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cambia originală; ...
42. b)reproducerea imaginii cambiei originale în format electronic; şi ...
43. c)transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit.
44. a)şi
45. b)către instituţia de credit plătitoare. ... Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate. Prezentarea la plată a unei cambii prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cambiei originale, cu condiţia ca aceasta din urmă să fi fost emisă cu respectarea prevederilor legii. Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie constând în aderarea lor la un sistem de plăţi. Informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia originală, sunt stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 5. Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale. Imaginea cambiei originale trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 5. Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivei cambii, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată. Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege. ----------- Art. 46^1 din Legea nr. 58/1934 a fost introdus conform pct. 33 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^1. - Cambiile pot fi prezentate la plată prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT sau, în cazul în care operaţiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la instituţia de credit trasă sau, după caz, la instituţia de credit beneficiară, conform procedurilor existente în convenţiile încheiate între instituţiile de credit implicate. ----------- Pct. 264^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^2. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor prezenta la plată prin trunchiere numai cambii acceptate de către tras pentru întreaga sumă înscrisă pe cambie. Banca Naţională a României şi instituţiile de credit nu vor accepta pentru prezentarea la plată prin trunchiere cambii care prezintă alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea menţiunilor aflate pe respectivul titlu. Instituţiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligaţia ca la recepţionarea cambiilor să stabilească starea instrumentelor, în raport cu cerinţele specifice aplicării procedurii de trunchiere. ----------- Alin. 3 al pct. 264^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009. În situaţia în care la recepţionarea cambiilor se constată că acestea prezintă motive pentru a fi refuzate tehnic în procedura de prelucrare electronică, respectiv alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea menţiunilor aflate pe aceste instrumente, instituţiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie să consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de către acestea şi clienţii beneficiari ai sumelor înscrise pe respectivele cambii şi să informeze clienţii cu privire la modalităţile alternative de procesare şi costurile aferente acestora, precum şi cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest şi de regres, în cazul în care aceştia aleg o modalitate alternativă de procesare. ----------- Alin. 4 al pct. 264^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009. În situaţia în care data recepţionării cambiei este foarte apropiată de data-limită de prezentare la plată şi, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depăşi termenul în care beneficiarul ar putea să dreseze protestul şi regresul ca urmare a unui eventual refuz la plată din partea plătitorului, la momentul recepţionării instrumentului instituţia de credit a beneficiarului trebuie să obţină acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plată a respectivului instrument. ----------- Alin. 5 al pct. 264^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009. ----------- Pct. 264^2 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^3. - Aplicarea convenţiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, îndeosebi cu privire la durata operaţiunilor de prezentare la plată şi de efectuare a plăţii, va fi adusă la cunoştinţa clienţilor săi de către fiecare instituţie de credit. ----------- Pct. 264^3 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^4. - În momentul recepţionării potrivit art. 46^1 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, de către instituţia de credit care efectuează plata titlului sau de către un sistem de plăţi, informaţiile relevante pentru trunchiere şi imaginea electronică a respectivei cambii trebuie să respecte întocmai prevederile Legii nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, ale prezentei norme, precum şi ale convenţiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 pentru ca titlul să fie considerat prezentat la plată prin trunchiere. Momentul recepţionării, menţionat la alineatul precedent, este momentul în care aceste informaţii şi imagini sunt puse la dispoziţia instituţiei de credit care plăteşte cambia sau sunt înregistrate în sistemul de plăţi. Informaţiile şi/sau imaginea cambiei care nu respectă condiţiile prevăzute de Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, de prezenta normă sau de convenţiile prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, pentru prezentarea la plată prin trunchiere şi, în consecinţă, sunt respinse de instituţia de credit care efectuează plata cambiei sau de un sistem de plăţi pot fi retransmise conform convenţiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare. ----------- Pct. 264^4 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^5. - Instituţiile de credit care aplică trunchierea vor agrea prin convenţiile prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 ,cu modificările şi completările ulterioare, procedeele tehnice admise de lege, utilizate pentru a asigura autenticitatea şi integritatea imaginii cambiei şi ale informaţiilor transmise. ----------- Pct. 264^5 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^6. - În cazul prezentării la plată prin trunchiere, circulaţia cambiei originale pe suport hârtie se opreşte la instituţia de credit care efectuează trunchierea, toate operaţiunile care au loc între instituţiile de credit referitoare la prezentare la plată, plată, respectiv refuz la plată având loc în cazul trunchierii numai în formă electronică. ----------- Pct. 264^6 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. În temeiul art. 46^2 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Când prezintă la plată o cambie prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:
46. a)să verifice dacă acea cambie în original respectă în formă şi conţinut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor trăgătorului şi giranţilor; ...
47. b)să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cambia în original, precum şi conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original. ... Instituţia de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1. ----------- Art. 46^2 din Legea nr. 58/1934 a fost introdus conform pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^7. - Instituţia de credit care prezintă o cambie la plată prin trunchiere va verifica respectarea condiţiilor de formă şi conţinut prevăzute de lege şi de prezenta normă pentru cambie, îndeosebi cele privind valabilitatea titlului, cazurile de nulitate, eventualele modificări, completări sau alterări ale menţiunilor obligatorii, precum şi identitatea clientului şi dreptul acestuia de a cere plata sumei înscrise pe cambie. Aceasta nu exonerează instituţia de credit care plăteşte titlul sau pe tras de obligaţiile sale, cu excepţia celor care pot fi îndeplinite numai dacă se află în posesia cambiei originale. ----------- Pct. 264^7 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^8. - Instituţia de credit care prezintă cambia la plată nu are obligaţia de a verifica sau de a garanta valabilitatea semnăturilor înscrise pe cambie. ----------- Pct. 264^8 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^9. - Când prezintă la plată o cambie prin trunchiere, instituţia de credit are obligaţia să verifice acurateţea şi conformitatea cu cambia ale informaţiilor şi imaginii înainte de a le transmite către instituţia de credit care plăteşte cambia. În cazul cambiilor recepţionate care îndeplinesc condiţiile specifice aplicării procedurii de trunchiere, instituţiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligaţia să aplice trunchierea instrumentelor respective, instituţiile de credit plătitoare fiind singurele în măsură să refuze plata cambiilor exclusiv din motivele tehnice prevăzute la pct. 264^2 alin. 3, refuzul trebuind să fie confirmat de operatorul sistemului electronic de plăţi. ----------- Alin. 2 al pct. 264^9 a fost introdus de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 2 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009. ----------- Pct. 264^9 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. În temeiul art. 46^3 din Legea nr. 58/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Refuzul total sau parţial la plată al unei cambii prezentate la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare. În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cambia originală va înscrie pe aceasta:
48. a)data prezentării acesteia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 41; ...
49. b)declaraţia de refuz datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau împuterniciţi ai acestora. ... Menţiunile înscrise pe cambia originală, potrivit alin. 2, cu respectarea dispoziţiilor art. 49 alin. 1, constituie dovada refuzului de plată. ----------- Art. 46^3 din Legea nr. 58/1934 a fost introdus conform pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^10. - În cazul prezentării cambiei la plată prin trunchiere:
50. a)refuzul total sau parţial la plata cambiei este întocmit şi transmis în formă electronică de către instituţia de credit căreia i-a fost cerută plata cambiei instituţiei de credit care a prezentat titlul la plată fie direct, fie prin intermediul unui sistem de plăţi, conform convenţiilor prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 ... , cu modificările şi completările ulterioare;
51. b)în convenţiile prevăzute la art. 46^1 alin. 5 din Legea nr. 58/1934 ... , cu modificările şi completările ulterioare, trebuie stipulate în mod expres situaţiile în care respingerea, de către un sistem de plăţi sau de către instituţia de credit unde este deschis contul trasului, a informaţiilor relevante şi a imaginii cambiei nu constituie refuz la plata cambiei, precum şi procedura de urmat în aceste situaţii. ----------- Pct. 264^10 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Pct. 264^11. - În cazul în care instituţia de credit plătitoare constată, ulterior plăţii cambiei sau biletului la ordin, că, din eroare, instituţia de credit care a efectuat trunchierea nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute la pct. 264^9 şi că există diferenţe între suma plătită şi suma înscrisă pe cambie sau pe bilet la ordin, aceasta are dreptul să solicite instituţiei de credit a beneficiarului plata sumelor plătite în plus sau să plătească celei din urmă sumele plătite în minus. Regularizarea sumelor plătite eronat se va realiza în termen de maximum 5 zile bancare de la primirea solicitării. ----------- Pct. 264^11 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 7 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 512 din 8 iulie 2008. Capitolul VII REGRESUL ÎN CAZ DE NEACCEPTARE SAU NEPLATĂ ---------- În temeiul art. 47 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin: "Acţiunea cambială este directă sau de regres: directă contra acceptantului şi avaliştilor săi; de regres contra oricărui alt obligat." Pct. 265. - În materie cambială obligatul principal este acceptantul. Pentru exercitarea acţiunii cambiale contra acestuia nu este nevoie de îndeplinirea nici unei condiţii de ordin cambial, cu excepţia aceleia referitoare la prescripţia cambială. Pct. 266. - Acţiunea cambială contra acceptantului şi respectiv a avaliştilor săi este o acţiune cambială directă. Pct. 267. - Faţă de ceilalţi obligaţi cambiali, pentru a se putea exercita acţiunea cambială în contra lor, este necesar să fie îndeplinite următoarele două condiţii obligatorii:
52. a)constatarea refuzului de plată din partea obligatului principal printr-un act de protest; ...
53. b)introducerea acţiunii în termen. ... P