ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000

Pe scurt

Această anexă stabilește regulile de clasificare pentru produsele chimice organice, definind ce tipuri de compuși și amestecuri sunt incluse sau excluse dintr-un anumit capitol tarifar.

Ce reglementează

Definiția compușilor organici cu compoziție chimică definită, incluși în capitol.
Includerea amestecurilor de izomeri ai aceluiași compus organic.
Excluderea anumitor produse organice, chiar dacă sunt pure, cum ar fi alcoolul etilic sau metanul.
Reguli specifice pentru clasificarea esterilor, sărurilor și a altor derivați.

Cui îi privește

Producătorii și comercianții de produse chimice organice.
Autoritățile vamale și de clasificare a mărfurilor.

Puncte cheie

Capitolul cuprinde, în general, compuși organici cu compoziție chimică definită, prezentați separat.
Sunt incluse soluțiile apoase și alte soluții ale acestor produse, dacă solventul nu le modifică utilizarea generală și dacă sunt condiționări uzuale pentru securitate sau transport.
Produsele pot conține impurități rezultate direct din procesul de fabricație, stabilizatori, substanțe antipraf, coloranți sau odorifianți, dacă acestea nu le schimbă utilizarea generală.
Anumite produse, precum zaharoza, alcoolul etilic, metanul și propanul, sau coloranții sintetici, sunt excluse din acest capitol.

Textul legii

ANEXA nr. 29 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ORGANICE Note de Capitol. 1. - Cu excepţia unor dispoziţii contrare, poziţiile Capitolului cuprind numai:

a)compuşi organici cu compoziţie chimica definită, prezentaţi separat, chiar dacă aceşti compuşi conţin sau nu impuritati: ...
b)amestecuri de izomeri ai aceluiaşi compus organic (chiar dacă aceste amestecuri conţin sau nu impuritati), cu excepţia amestecurilor de izomeri ai hidrocarburilor aciclice saturate sau nu (alţii decât stereoizomerii) (Capitolul 27); ...
c)produsele de la poziţiile nr. 29.36 până la 29.39. eterii şi esterii zaharurilor şi sarurile lor de la poziţia nr. 29.40 şi produsele de la poziţia nr. 29.41. cu compoziţie chimica definită sau nu; ...
d)soluţiile apoase ale produselor de la paragrafele a),
b)sau
c)de mai sus; ...
e)celelalte soluţii ale produselor de la paragrafele a),
b)sau
c)de mai sus, dacă aceste soluţii constituie o condiţionare uzuală şi indispensabila, motivată în mod exclusiv din considerente de securitate sau din necesitaţi de transport şi dacă solventul nu face produsul apt pentru alte utilizări decât pentru utilizarea sa generală; ...
f)produsele de la paragrafele a), b), c),
d)sau
e)de mai sus, la care s-a adăugat un stabilizator (inclusiv un agent antiaglomerant) indispensabil pentru conservarea şi transportul lor; ...
g)produsele de la paragrafele a), b), c), d),
c)sau
f)de mai sus, la care s-a adăugat o substanţa antipraf, un colorant sau un odorifiant, în scopul usurarii identificarii sau în scopuri de securitate, cu condiţia ca aceste adaosuri sa nu facă produsul apt pentru alte intrebuintari decât pentru utilizarea sa generală; ...
h)următoarele produse standardizate (tipice) pentru producerea colorantilor azoici: saruri de diazoniu, elemente de cuplare utilizate pentru aceste saruri şi amine diazotabile şi sarurile lor. ... 2. - Capitolul nu cuprinde:
a)produsele de la poziţia nr. 15.04. precum şi glicerina bruta de la poziţia nr. 15.20; ...
b)alcoolul etilic (poziţia nr. 22.07 sau 22.08); ...
c)metanul şi propanul (poziţia nr. 27.11); ...
d)compusii carbonului, menţionaţi în Nota 2 a Capitolului 28; ...
e)ureea (poziţia nr. 31.02 sau 31.05); ...
f)substantele colorante de origine vegetala sau animala (poziţia 32.03), colorantii organici sintetici. produsele organice sintetice de tipul celor utilizate ca "agenţi de stralucire fluorescenti" sau ca "luminofori" (poziţia nr. 32.04) precum şi vopselele sau alte substanţe colorante prezentate sub forme sau în ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul (poziţia nr. 32.12); ...
g)enzimele (poziţia nr. 35.07); ...
h)metaldehida, hexametilentetramina şi produsele similare, prezentate sub forma de tablete, batoane sau forme similare utilizate drept combustibili, precum şi combustibili lichizi sau gaze combustibile lichefiate, în recipiente de tipul celor utilizate pentru alimentarea sau reincarcarea brichetelor sau a aprinzatoarelor având o capacitate care nu depăşeşte 300 cm^3 (poziţia nr. 36.06); ... i.
j)produsele extinctoare prezentate sub forma de incarcaturi pentru aparatele extinctoare sau în grenade sau bombe extinctoare, de la poziţia nr. 38.13; produsele care curata petele de cerneala, condiţionate în ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul, cuprinse la poziţia nr. 38.24;
k)elementele de optica, în special cele din tartrat de etilendiamina (poziţia nr. 90.01). ... 3. - Orice produs care ar putea fi clasificat în doua sau mai multe poziţii din acest Capitol se clasifica la ultima poziţie în ordinea numerotarii. 4. - La poziţiile nr. 29.04 până la 29.06, 29.08 până la 29.11 şi 29.13 până la 29.20, orice referire la derivatii halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati se aplică în mod egal şi derivatilor compuşi, cum ar fi: sulfohalogenatii, nitrohalogenatii, nitrosulfonatii sau nitrosulfohalogenatii. Gruparile nitro sau nitrozo nu trebuie să fie considerate funcţii azotate în sensul poziţiei nr. 29.29. În sensul poziţiilor nr. 29.11, 29.12. 29.14, 29.18 şi 29.22. prin funcţii oxigenate se înţelege numai funcţiile (grupele organice caracteristice conţinând oxigen) menţionate la poziţiile nr. 29.05 până la 29.20. 5. -
a)Esterii compusilor organici cu funcţie acida, de la Subcapitolele I până la VII, cu compusii organici de la aceleaşi Subcapitole, se clasifica la poziţia care este plasata ultima în ordinea de numerotare a aceloraşi Subcapitole.
b)Esterii alcoolului etilic cu compusii organici cu funcţie acida de la Subcapitolele I până la VII se clasifica la aceeaşi poziţie cu compusii corespunzatori cu funcţie acida. ...
c)Sub rezerva Notei 1 de la Secţiunea VI şi a Notei 2 a Capitolului 28: ... 1●) sarurile anorganice ale compusilor organici cum ar fi compusii cu funcţie acida, cu funcţie fenol sau cu funcţie enol, sau bazele organice, de la Subcapitolele I la X, sau de la poziţia nr. 29.42. se clasifica la poziţia compusului organic corespunzător; 2●) sarurile formate prin reactia între compusii organici de la Subcapitolele I la X sau de la poziţia 29.42. se clasifica la poziţia la care se clasifica baza sau acidul (inclusiv compusii cu funcţie fenol sau cu funcţie enol) din care s-au format şi care este plasata ultima în ordinea numerotarii în Capitol.
d)Alcoolatii metalici se clasifica la aceeaşi poziţie cu alcoolii corespunzatori, exceptând cazul etanolului (poziţia nr. 29.05). ...
e)Halogenurile acizilor carboxilici se clasifica la poziţia acizilor corespunzatori. ... 6. - Compusii de la poziţiile nr. 29.30 şi 29.31 sunt compuşi organici ale căror molecule conţin, în afară de atomi de hidrogen, de oxigen sau de azot, atomi ai altor nemetale sau metale, ca sulf, arsen, mercur, plumb, legaţi direct de atomul de carbon. Poziţia nr. 29.30 (tiocompuşi organici) şi 29.31 (alţi compuşi organo-anorganici) nu cuprind derivatii sulfonati sau halogenati (inclusiv derivati compuşi) care, cu excepţia hidrogenului, oxigenului sau azotului, nu au legaţi direct de carbon decât atomi de sulf sau de halogeni care le conferă caracterul de derivati sulfonati sau halogenali (sau de derivati compuşi). 7. - Poziţiile nr. 29.30 şi 29.33 şi 29.34 nu cuprind epoxizii cu trei atomi în ciclu, peroxizii cetonelor, polimerii ciclici ai aldehidelor sau ai tioaldehidelor, anhidridele acizilor carboxilici polibazici, esterii ciclici ai polialcoolilor sau ai polifenolilor cu acizi polibazici şi imidele acizilor polibazici. Aceste dispoziţii se aplică numai structurilor heterociclice rezultate exclusiv prin ciclizarea funcţiilor enumerate mai sus. Note de subpozitii. 1. - În cadrul oricărei poziţii a acestui Capitol, derivatii unui compus chimic (sau ai unui grup de compuşi chimici) se clasifica la aceeaşi subpozitie cu acel compus (sau grup de compuşi), cu condiţia ca aceştia sa nu fie denumite mai specific într-o alta subpozitie sau sa nu existe o subpozitie reziduala denumita "Altele" în seria subpozitiilor respective. CONSIDERATII GENERALE Capitolul 29 nu cuprinde, în principiu, decât compuşi cu compoziţie chimica definită, prezentaţi izolati, sub rezerva totuşi a dispoziţiilor Notei 1 a Capitolului. A) COMPUŞI CU COMPOZIŢIE CHIMICA DEFINITĂ (Nota 1 a Capitolului) Un compus cu compoziţie chimica definită, prezentat izolat, este o substanţa constituită dintr-o specie moleculara (de exemplu ionica sau covalenta) a carei compoziţie este definită de un raport constant între elementele sale şi care poate fi reprezentată de o diagrama structurală unica. Într-o reţea cristalina, specia moleculara corespunde unităţii repetitive. Compusii de constituţie chimica definită prezentaţi separat conţinând substanţe care sunt adăugate deliberat în timpul sau după fabricarea lor (inclusiv purificarea) sunt excluşi din acest Capitol. În consecinţa, un produs constituit de exemplu prin amestecarea zaharinei cu lactoza în vederea utilizării ca edulcorant (indulcitor), este exclus din acest Capitol (vezi Nota explicativa de la poziţia nr. 29.25). Aceşti compuşi pot conţine impuritati (Nota 1a). Conţinutul poziţiei nr. 29.40 face excepţie de la aceasta regula, întrucât, în ceea ce priveşte zaharurile, se restrânge influenţa poziţiei asupra zaharurilor chimic pure. Termenul impuritate se aplică exclusiv substanţelor a căror prezenta în compusul chimic distinct rezultă exclusiv şi direct în urma procedeului de fabricaţie (inclusiv şi purificarea). Aceste substanţe pot rezultă în urma unor elemente oarecare care intervin în cursul fabricaţiei şi care sunt în principiu următoarele:
a)materii prime netransformate, ...
b)impuritati care se găsesc în materiile prime, ...
c)reactivi utilizaţi în procesul de fabricaţie (incluzând purificarea). ...
d)subproduse. ... Este bine să se observe, ca aceste substanţe nu sunt întotdeauna considerate ca impuritati definite în sensul Notei 1a). Dacă aceste substanţe sunt lăsate în produs în mod deliberat pentru a-l face pe acesta apt pentru alte utilizări decât pentru utilizarea generală, acestea nu sunt considerate ca impuritati admisibile. De exemplu, un produs format dintr-un amestec de acetat de metil cu metanol, lăsat în mod deliberat pentru a-l face apt de a fi utilizat ca solvent este exclus (poziţia nr. 38.14). Pentru anumite produse (de exemplu etanul, benzenul, fenolul, piridina) exista criterii specifice de puritate, care sunt indicate în Notele explicative ale poziţiilor 29.01, 29.02, 29.07 şi 29.33. Compusii cu compoziţie chimica definită, prezentaţi separat şi care fac parte din acest Capitol, pot fi prezentaţi în soluţii apoase. Cu aceleaşi rezerve ca acelea indicate în Consideratiile generale ale Capitolului 28, acest Capitol cuprinde şi soluţiile neapoase sau compusii (sau soluţiilor lor) aditivati cu un stabilizator (de exemplu para-tertbutilcatecol în stiren rămâne clasificat la poziţia nr. 29.02), cu o substanţa antipraf sau cu un colorant. Dispoziţiile privind adăugarea stabilizatorilor, a substanţelor antipraf sau a colorantilor, care figurează în consideratiile generale ale Capitolului 28, se aplică, mutatis mutandis la compusii chimici, care fac parte din acest Capitol. Produsele acestui Capitol pot fi de altfel, în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi rezerve ca cele prevăzute în situaţia colorantilor, aditionate cu o substanţa odorizanta (de exemplu brommetanul de la poziţia nr. 29.03 aditivat cu o cantitate mica de cloropicrina). Se clasifica de asemenea în Capitolul 29, chiar dacă conţin impuritati, amestecurile de izomeri cu aceeaşi compoziţie chimica organică. Nu vor fi considerate ca atare decât amestecurile de compuşi care prezintă aceeaşi funcţie chimica sau aceleaşi funcţii chimice, câtă vreme aceşti izomeri coexista natural sau sunt formati simultan în cursul unei operaţii de sinteza. Amestecurile de izomeri (altele decât stereoizomerii) ai hidrocarburilor aciclice, saturate sau nu, sunt excluse (Capitolul 27). B) Distincţie între compusii Capitolelor 28 şi 29 Vezi secţiunea B) a Consideratiilor generale de la Capitolul 28. Cu excepţia produselor menţionate în Nota 2 a Capitolului 28, compusii organo-anorganici fac parte din Capitolul 29. C) Produse cuprinse în Capitolul 29 chiar dacă ele nu constituie compuşi cu compoziţie chimica definită Acestea sunt în special produsele care fac parte din poziţiile care urmează: Nr. 29.09. Peroxizi ai cetonelor. Nr. 29.12. Polimeri ciclici ai aldehidelor; paraformaldehida. Nr. 29.19. Lactofosfati. Nr. 29.23. Lecitine şi alte fosfo-aminolipide. Nr. 29.34. Acizi nucleici şi sarurile acestora. Nr. 29.36. Provitamine şi vitamine ca şi concentratele lor (chiar amestecate între ele într-un solvent). Nr. 29.37. Hormoni. Nr. 29.38. Glicozide şi derivatii lor. Nr. 29.39. Alcaloizi vegetali şi derivatii lor. Nr. 29.40. Eteri şi esteri ai zahărul-ilor şi sarurile lor. Nr. 29.41. Antibiotice. Capitolul cuprinde de asemenea sarurile de diazoniu tipice (vezi paragraful A al Notei explicative de la poziţia nr. 29.27), componentele de cuplare utilizate pentru aceste saruri şi aminele diazotabile precum şi sarurile lor diluate cu saruri neutre. Aceste produse sunt destinate fabricării colorantilor azoici. Ele se prezintă în stare solida sau lichidă. D) Excluderea din Capitolul 29 a anumitor compuşi organici neamestecati (Nota 2 a Capitolului) 1. - Unii compuşi organici cu compoziţie chimica definită sunt excluşi din Capitolul 29 chiar când sunt puri. În afară de cei cuprinşi în Capitolul 28 (vezi consideratiile generale la acest Capitol, paragraful B), pot fi citaţi următorii compuşi:
a)Zaharoza (poziţia nr. 17.01), lactoza, maltoza, glucoza şi fructoza (poziţia nr. 17.02). ...
b)Alcoolul etilic (poziţia nr. 22.07 sau 22.08. ...
c)Metanul şi propanul (poziţia nr. 27.11). ...
d)Ureea (poziţia nr. 31.02 sau 31.05). ...
e)Substantele colorante de origine animala sau vegetala de exemplu clorofila (poziţia nr. 32.03). ...
f)Coloranti organici sintetici (inclusiv pigmentii) neamestecate şi produse organice sintetice de tipul celor utilizate ca agenţi de avivare fluorescenti (de exemplu anumiti derivati ai stilbenului) (poziţia nr. 32.04). ... 2. - Anumite produse organice definite chimic, neamestecate, în mod normal cuprinse în Capitolul 29, pot fi excluse de aici, dacă sunt prezentate sub forme şi condiţionari particulare sau dacă ele au fost supuse anumitor tratamente care au lăsat compozitia lor chimica nemodificata. De exemplu în următoarele cazuri:
a)Produse preparate în scopuri terapeutice sau profilactice, prezentate sub forma de doze sau condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul (poziţia nr. 30.04). ...
b)Produsele de tipul celor utilizate ca luminofori, care au fost tratate în scopul realizării luminiscentei (de exemplu salicilaldazina)(poziţia nr. 32.04). ...
c)Vopsele sau alte substanţe colorante, prezentate sub forme sau ambalaje pentru vânzarea cu amănuntul (poziţia nr. 32.12). ...
d)Produse de parfumerie sau de toaleta preparate şi preparate cosmetice condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul în vederea acestei utilizări (de exemplu acetona) (poziţia nr. 33.03 până la 33.07). ...
e)Produse utilizate ca adeziv sau clei condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul ca adeziv sau clei cu o greutate care nu depăşeşte 1 kg (poziţia nr. 35.06). ...
f)Combustibili solizi (de exemplu metaldehida, hexametilentetramina) sub forme care implica utilizarea lor în acest scop; combustibili lichizi şi gaz combustibil lichefiat (de exemplu butan lichefiat), prezentaţi în recipiente de tipul celor utilizate pentru alimentarea sau reincarcarea brichetelor sau a aprinzatoarelor şi cu o capacitate care nu depăşeşte 300 cm^3 (poziţia nr. 36.06). ...
g)Hidrochinona şi alte produse chimice neamestecate, pentru uzul fotografic, fie dozate, fie condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul pentru acest uz şi gata pentru utilizare (poziţia nr. 37.07). ...
h)Dezinfectantii, insecticidele etc, prezentate asa cum este indicat în poziţia nr. 38.08. ... i.
j)Produsele extinctoare (de exemplu tetraclorura de carbon), condiţionate sub forma de sarje pentru aparatele extinctoare sau de grenade sau de bombe (poziţia nr. 38.13).
k)Produsele care curata cerneala (de exemplu cloramina de la poziţia nr. 29.35 în soluţie apoasa) condiţionate pentru vânzarea cu amănuntul (poziţia nr. 38.24). ...
l)Elemente de optica (de exemplu tartrat de etilendiamina) (poziţia nr. 90.01). ... E) Produse susceptibile de a intră în doua sau mai multe poziţii ale Capitolului 29 (Nota 3 a Capitolului) Aceste produse trebuie să fie clasificate la aceea dintre poziţiile în cauza, care este plasata ca ultima în ordinea numerotarii. Astfel, acidul ascorbic, care în acelaşi timp este şi o lactona (poziţia nr. 29.32) şi o vitamina (poziţia nr. 29.36), se clasifica la poziţia nr. 29.36. Din acelaşi motiv, alilestrenolul, care este un alcool ciclic (poziţia nr. 29.06), dar de asemenea şi un steroid cu structura de gonan nemodificata, utilizat în principal pentru funcţia lui hormonala (poziţia nr. 29.37), trebuie clasificat la poziţia nr. 29.37. Totuşi, produsele poziţiilor 29.37, 29.38 şi 29.39 sunt în mod explicit excluse de la poziţia nr. 29.40 prin textul acestei poziţii. F) Derivati halogenati, sulfonati, nitrati, nitrocati sau micsti (Nota 4 a Capitolului) Anumite poziţii din Capitolul 29 fac menţiune la derivatii halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai compusilor organici. Trebuie considerat ca aceasta referire se extinde la derivatii micsti, de exemplu la derivati sulfohalogenaţi, nitrohalogenati, nitrosulfonati, nitrosulfohalogenati etc. Gruparile nitro sau nitrozo, de altfel, nu trebuie să fie considerate ca funcţiuni azotate, în sensul poziţiei nr. 29.29. Derivatii halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati sunt formati prin substituirea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen ai compusilor de baza prin unul sau mai mulţi halogeni, grupe sulfonice [SO

(3)H], nitro [-NO

(2)] sau nitrozo (-NO) sau prin orice combinaţie a acestor halogeni sau grupe. Orice grupa funcţională (de exemplu aldehida, acid carboxilic, amina) luată în considerare pentru clasificare trebuie să se păstreze intacte în aceşti derivati. (G) Clasificarea esterilor, a sarurilor şi a anumitor halogenuri (Nota 5 a Capitolului) 1) Esteri. Esterii compusilor organici cu funcţie acida ai Subcapitolelor I până la VII cu compuşi organici ai aceloraşi Subcapitole sunt clasificati cu acela dintre aceşti compuşi care aparţine poziţiei din aceste Subcapitole plasata ultima în ordinea numerotarii. Exemple:

a)Acetatul de dietilenglicol (ester format din reactia acidului acetic de la poziţia nr. 29.15 cu dietilenglicol de la poziţia 29.09) ...................... poziţia nr. 29.15 ...
b)Benzensulfonat de metil (ester al acidului benzensulfonic de la poziţia nr. 29.04 şi al alcoolului metilic de la poziţia nr. 29.05) ................... poziţia nr. 29.05 ...
c)Ortoftalat acid de butil (ester al unui acid policarboxilic unde hidrogenul dintr-o singura grupa COOH a fost substituit) ...................... poziţia nr. 29.17 ...
d)Ftalilbutilglicolat de butil (ester al acidului ftalic de la poziţia nr. 29.17 şi al acidului glicolic de la poziţia nr. 29.18 cu alcoolul butilic de la poziţia nr. 29.05) ........................... poziţia nr. 29.18 ... Aceasta regula nu acoperă cazul esterilor acestor compuşi cu funcţie acida cu alcoolul etilic deoarece acest produs nu face parte din Capitolul 29. Esterii în cauza se clasifica împreună cu compusii cu funcţie acida de la care provin. Exemplu: Acetat de etil (esterul acidului acetic de la poziţia nr. 29.15 şi al alcoolului etilic), poziţia nr. 29.15 De menţionat ca esterii zaharurilor şi sarurilor lor fac parte din poziţia nr. 29.40. 2) Saruri. Sub rezerva dispoziţiilor de la Nota 1 a Secţiunii VI şi de la Nota 2 din Capitolul 28:
a)Sarurile anorganice ale compusilor organici, cum ar fi cele ale compusilor cu funcţie acida, cu funcţie fenol sau cu funcţie fenol, sau cele ale bazelor organice, din Subcapitolele I până la X sau de la poziţia nr. 29.42, trebuie clasificate la poziţiile care fac referire la compusul organic corespunzător. ... Aceste saruri pot fi formate prin reactia: 1●) compusilor organici cu funcţie acida, funcţie fenol sau funcţie enol cu baze anorganice. Exemplu: Metahidroxibenzoatul de sodiu (sare formată prin reactia acidului metahidroxibenzoic de la poziţia nr. 29.18 cu hidroxid de sodiu) .............. poziţia nr. 29.18 Sarurile acestei categorii pot fi formate şi prin reactia esterilor acizi de tipul celor de mai sus cu baze anorganice. Exemplu: Ortoftalat de butil şi de cupru (sarea ortoftalatului acid de butil de la poziţia nr. 29.17 şi a hidroxidului de cupru) .............. poziţia nr. 29.17 sau 2●) bazelor organice cu acizi anorganici. Exemplu: Clorhidrat de dietilamina (sare formată în urma reacţiei între dietilamina de la poziţia nr. 29.21 şi acidul clorhidric de la poziţia nr. 28.06) ............ poziţia nr. 29.21
b)Sarurile formate prin reactia între compusii organici ai Subcapitolelor I până la X sau de la poziţia nr. 29.42 se clasifica la poziţia de care aparţine baza sau acidul (inclusiv compusii cu funcţie fenol sau cu funcţie enol) de la care ele sunt formate şi care este plasata pe ultimul loc, în ordinea numerotarii, în Capitol. ... Exemple: 1●) Acetatul de analina (sarea acidului acetic de la poziţia nr. 29.15 şi a aniliniei de la poziţia nr. 29.21) ......................... poziţia nr. 29.21. 2●) Fenoxiacetatul de metilamina (sarea metilaminei de la poziţia nr. 29.21 şi a acidului fenoxiacetic de la poziţia nr. 29.18) ............................ poziţia 29.21 3) Halogenuri ale acizilor carboxilici. Se clasifica cu acizii carboxilici corespunzatori. Astfel clorura de izobutiril, corespunzând acidului izobutiric de la poziţia nr. 29.15, se clasifica la aceasta poziţie. H) Clasificarea derivatilor Clasificarea derivatilor compusilor chimici la nivel de poziţie este determinat de aplicarea dispoziţiilor Regulilor generale de interpretare. Nota 3 a acestui Capitol se aplică dacă un derivat poate fi clasificat la doua sau mai multe poziţii. La orice poziţie a acestui Capitol, derivatii se clasifica prin aplicarea Notei 1 de subpozitie. I.J) Sisteme cu cicluri condensate Un sistem condensat este un sistem care conţine cel puţin două cicluri care nu au decât o legătură comuna şi care au numai doi atomi în comun. Sistemele cu cicluri condensate apar în molecula compusilor policiclici (de exemplu hidrocarburi policiclice, compuşi heterociclici) în care doua cicluri sunt legate printr-o latura comuna conţinând doi atomi adiacenti. Reprezentarile grafice de mai jos arata câteva exemple: În sistemele cu cicluri complexe, condensarea se poate face pe mai multe laturi ale unui ciclu (inel) determinat. Compusii policiclici în care doua cicluri au în comun numai doi atomi se numesc «ortocondensati». În schimb, compusii policiclici în care un ciclu are numai doi atomi în comun cu fiecare din ciclurile dintr-o serie de cel puţin două cicluri adiacente, se numesc «orto- şi pericondensati». Aceste doua tipuri diferite de sisteme cu cicluri condensate sunt reprezentate mai jos: SUBCAPITOLUL I HIDROCARBURI ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI 29.01 - HIDROCARBURI ACICLICE. 2901.10 - Saturate - Nesaturate: 2901.21 - - Etilenă 2901.22 - - Propena (propilenă) 2901.23 - - Butena (butilena) şi izomerii ei 2901.24 - - Buta-1, 3-diena şi izoprenul 2901.29 - - Altele Hidrocarburile aciclice sunt compuşi conţinând exclusiv carbon şi hidrogen şi care nu au inele în structura lor. Ele pot fi clasate în cele două categorii de mai jos: A) Hidrocarburi aciclice saturate. B) - Hidrocarburi aciclice nesaturate. A. - HIDROCARBURI ACICLICE SATURATE Ele formează o serie omoloaga cu formula generală [CnH

(2)n+

(2)]. Ele sunt foarte răspândite în natura şi formează principala componenta a petrolului. Hidrocarbura de baza este metanul [CH

(4)], cu un atom de carbon. Metanul, ca şi propanul [C

(3)H

(8)] cu trei atomi de carbon, chiar pure, fac parte din poziţia nr. 27.11. Printre hidrocarburile aciclice saturate din aceasta poziţie, pot fi citate: 1) Etanul [C

(2)H

(6)] cu doi atomi de carbon. Pentru a fi clasificat în aceasta poziţie, etanul trebuie să aibă un grad, minim de puritate de 95% în volum. Poziţia nu cuprinde etanul cu un grad de puritate mai mic (poziţia nr. 27.11). 2) Butanii [C

(4)H

(10)] cu patru atomi de carbon. 3) Pentanii, cu cinci atomi de carbon. 4) Hexanii, cu şase atomi de carbon. 5) Heptanii, cu şapte atomi de carbon. 6) Octanii, cu opt atomi de carbon. 7) Nonanii, cu noua atomi de carbon. 8) Decanii, cu zece atomi de carbon. 9) Pentadecanii, cu cincisprezece atomi de carbon. 10) Triacontanii, cu treizeci de atomi de carbon. 11) Hexacontanii, cu şaizeci de atomi de carbon. Aceste hidrocarburi saturate sunt insolubile în apa. Pot fi gazoase, lichide sau solide la temperatura şi presiune normale. Numai cele care au până la patru atomi de carbon sunt gazoase; cele care conţin de la cinci până la cincisprezece atomi de carbon sunt lichide; hidrocarburile cu un număr mai mare de atomi de carbon sunt în general solide. Pot avea unul sau mai mulţi atomi de hidrogen în moleculele lor substituiti prin radicali alchilici (de exemplu metilul, etilul, propilul etc.): astfel, izobutanul (trimetilmetan sau metilpropan), are aceeaşi formula moleculara ca butanul normal. Printre hidrocarburile aciclice cuprinse în aceasta poziţie, cele mai importante din punct de vedere industrial şi comercial sunt etanul şi butanul (gazoase), obţinute din petrol şi din gazul natural. Pentru a fi incluse în aceasta poziţie, trebuie să fie prezentate separat şi cu compoziţie chimica definită, fiind obţinute prin rafinarea petrolului şi gazului natural sau prin sinteza (în ce priveşte criteriul de puritate al etanului, vezi rubrica 1) de mai sus). Poziţia nu cuprinde butanul brut, gazul de petrol brut şi hidrocarburile gazoase similare de la poziţia nr. 27.11. B. - HIDROCARBURI ACICLICE NESATURATE În comparatie cu hidrocarburile aciclice saturate, având acelaşi număr de atomi de carbon, aceste hidrocarburi nesaturate conţin cu 2, 4, 6 etc., atomi de hidrogen mai puţin. Aceasta particularitate determina formarea legăturilor duble sau triple. 1) Hidrocarburile monoetilenice. Ele constituie o serie omoloaga având formula generală [CnH

(2)n]; sunt conţinute în produsele de descompunere la cald ale numeroaselor substanţe organice (gaz de huila, produsele obţinute din cracarea petrolului etc); se mai pot obţine prin sinteza. a) Primii termeni din serie sunt gazosi. Aceştia sunt: ... 1●) Etilenă (etena) [C

(2)H

(4)], gaz incolor, cu un miros uşor de eter, care are o puternica acţiune anestezica şi care serveşte la obţinerea de numeroase produse organice, precum oxidul de etilenă, glicoli, etilbenzenul, alcoolul etilic de sinteza, polietilena. Pentru a fi clasificata la aceasta poziţie, etilenă trebuie să aibă un grad de puritate de minim 95% în volum. Poziţia nu cuprinde etilenă cu un grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.11). 2●) Propena (propilenă) [C

(3)H

(6)], gaz incolor, extrem de inflamabil şi asfixiant. Pentru a fi cuprinsă în aceasta poziţie, propena (propilenă) trebuie să aibă un grad de puritate minim de 90% în volum, poziţia nu cuprinde propilenă cu un grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.11). 3●) Butena (butilena) [C

(4)H

(8)]. Pentru a fi cuprinse în aceasta poziţie, aceste hidrocarburi gazoase trebuie să aibă o compoziţie chimica definită şi să fie prezentate izolat. Poziţia nu cuprinde hidrocarburile gazoase brute (poziţia nr. 27.11). Produsele în cauza sunt de obicei lichefiate şi prezentate în recipiente sub presiune.

b)Hidrocarburile monoetilenice având cinci până la cincisprezece atomi de carbon, sunt lichide. ... Cele mai importante dintre ele sunt următoarele: 1●) Pentenele (amilenele). 2●) Hexenele. 3●) Heptenele. 4●) Octenele.
c)Compusii având peste cincisprezece atomi de carbon, sunt solizi. ... 2) Hidrocarburile polietilenice. Constituie o serie care conţine doua sau mai multe legături duble. Includ:
a)Propadiena (alena)[C

(3)H

(4)]. ... b) Buta-1; 2-diena (1, 2-butadiena, metilalena) [C

(4)H

(6)]. ... c) Buta-1, 3-diena (1,3-butadiena)[C

(4)H

(6)], gaz incolor, extrem de inflamabil. ... d) 2-metilbuta-1, 3-diena (izopren)[C

(5)H

(8)] lichid incolor şi extrem de inflamabil. ... 3) Hidrocarburile acetilenice. Hidrocarburile acetilenice din aceasta serie, conţin fie o legătură tripla [monoacetilene cu formula generală CnH

(2)n-

(2)], fie mai multe legături triple (poliacetilene) Produsul cel mai important este acetilena [C

(2)H], gaz incolor cu miros caracteristic. Pornind de la acetilena, se pot obţine, prin sinteza, produse infinit de variate printre care: acidul acetic, acetona, izoprenul, acidul cloracetic, alcoolul etilic etc. Acetilena este prezentată în soluţie dizolvată în acetona, sub presiune, în cilindri speciali din oţel placati cu diatomit; acest mod de condiţionare nu afectează clasificarea ei (Nota 1e) a Capitolului 29). Alţi termeni ai acestei serii sunt:

a)Propina (alilena sau metilacetilena). ...
b)Butina (etilacetilena). ... 4) Hidrocarburile etilen-acetilenice. Ele conţin în moleculele lor legături etilenice şi acetilenice. Cele mai importante sunt: vinilacetilena (formată dintr-un radical acetilena în care un atom de hidrogen a fost substituit printr-un radical vinil), şi metil-vinilacetilena, (în care doi atomi de hidrogen ai acetilenei au fost substituiti, primul cu un radical vinil şi celălalt printr-un radical metil). 29.02 - HIDROCARBURI CICLICE. - Ciclanice, ciclenice sau cicloterpenice: 2902.11 - - Ciclohexan 2902.19 - - Altele 2902.20 - Benzen 2902.30 - Toluen - Xileni: 2902.41 - - o-xilen 2902.42 - - m-xilen 2902.43 - - p-xilen 2902.44 - - Amestec de izomeri ai xilenului 2902.50 - Stiren 2902.60 - Etilbenzen 2902.70 - Cumen 2902.90 - Altele Hidrocarburile ciclice sunt compuşi conţinând exclusiv carbon şi hidrogen şi care au cel puţin un inel în structura lor, pot fi clasificate în trei categorii: A) Hidrocarburi ciclanice şi ciclenice. B) Hidrocarburi cicloterpenice. C) Hidrocarburi aromatice. A. - HIDROCARBURI CICLANICE ŞI CICLENICE Acestea sunt hidrocarburi ciclice care corespund formulei generale CnH

(2)n atunci când sunt hidrocarburi ciclanice monociclice saturate şi formulei generale CnH

(2)n-x (în care x poate fi 1, 4, 6 etc.), atunci când sunt ciclanice policiclice sau dacă sunt nesaturate (hidrocarburi ciclenice). 1) Hidrocarburi ciclanice monociclice. Printre hidrocarburile ciclanice monociclice pot fi citate hidrocarburile polimetilenice şi hidrocarburile naftenice, care se găsesc în anumite petroluri, de exemplu: a) Ciclopropan [C

(3)H

(6)]: gazos. ... b) Ciclobutan [C

(4)H

(8)]: gazos. ... c) Ciclopentan [C

(5)H

(10)]: lichid. ... d) Ciclohexan [C

(6)H

(12)]: lichid ... 2) Hidrocarburile ciclanice policlice cuprind: a) Decahidronaftalina [C

(10)H

(18)], lichid incolor, utilizat ca solvent pentru lacuri şi vopsele, pentru lustruiri etc. ... b) Compusii cu ciclu cu punte, ca 1,4,4a,5,0,7,8,8a-octahidro-exo-1,4-endo-5,8dimetanonaftalina [C

(12)H

(16)] din care deriva pesticidul HEOD. ... c) Compusii cu structura zisa "în colivie", cum ar fi pentaciclo [5.2.1.0^26.0^39.0^58] decan [C

(10)H

(12)] de unde deriva formula dodecaclorpentaciclo [5.2.1.0^26.0^39.0^58] decan. ... 3) Hidrocarburile ciclenice cuprind: a) Ciclobutena [C

(4)H

(6)]: gaz. ... b) Ciclopentena [C

(5)H

(8)]: lichid. ... c) Ciclohexana [C

(6)H

(10)]: lichid. ... d) Ciclo-octatetraena [C

(8)H

(8)], lichid ... e) Azulena [C

(10)H

(8)]: solid ... Poziţia nu cuprinde carotenele de sinteza (poziţia nr. 32.04). B. - HIDROCARBURI CICLOTERPENICE Aceste hidrocarburi care nu diferă în general ca structura chimica de hidrocarburile ciclenice se găsesc natural în organismele vegetale ca lichide odorante şi volatile. Formula lor generală este [C

(5)H

(8)]n, unde n nu poate fi mai mic de 2. Printre cele mai importante pot fi menţionate: 1) Pinenul, conţinut în esenta de terebentina, în esenta de pin, în esenta de scortisoara etc., este un lichid incolor. 2) Camfenul, conţinut în uleiul de nucsoara, de seminţe mici etc. 3) Limonenul, conţinut în esenta de citrice; dipentenul (amestec de izomeri optici ai limonenului). Poziţia nu cuprinde dipentena bruta (poziţia nr. 38.05). Poziţia nu cuprinde uleiurile esenţiale (poziţia nr. 33.01), esenta de terebentina, esenta de lemn de pin sau de esenta de hârtie sau sulfat şi celelalte uleiuri terpenice provenind de la distilarea sau de la alte tratamente ale lemnului de conifere. (poziţia nr. 38.05). C. - HIDROCARBURI AROMATICE Aceşti compuşi conţin unul sau mai multe nuclee benzenice, condensate sau nu, benzenul fiind o hidrocarbura formată din 6 atomi de carbon şi 6 atomi de hidrogen, regrupati în 6 grupe (CH), astfel încât constituie un ciclu hexagonal. I) Hidrocarburi având un singur nucleu benzenic. Aceştia cuprind benzenul şi omologii săi. a) Benzenul [C

(6)H

(6)]. Se găseşte în gazul de huila, în petrol, în produsele lichide ale distilarii uscate a numerosilor compuşi organici bogati în carbon (huila, lignit etc.). Se poate obţine şi sintetic. În stare pura, este un lichid incolor, mobil, refractant, volatil şi inflamabil, având un miros aromatic. Dizolva cu usurinta rasinile, grasimile, uleiurile esenţiale, cauciucul etc. Din benzen se pot obţine numeroase produse de sinteza. ... Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, benzenul trebuie să aibă o puritate peste 95 în greutate. Poziţia nu cuprinde benzenul cu un grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.07). b) Toluenul (metilbenzenul) [C

(6)H

(5)CH

(3)]. Derivat al benzenului în care un atom de hidrogen al benzenului este substituit cu un radical metil. Se obţine prin distilarea uleiului uşor de gudron de huila sau prin ciclizarea hidrocarburilor aciclice. Lichid incolor, mobil, refractant, inflamabil, cu un miros aromatic, asemănător cu cel al benzenului. ... Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, toluenul trebuie să aibă o puritate de cel puţin 95% în greutate. Poziţia nu cuprinde toluenul cu un grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.07). c) Xilenul (dimetilbenzen) (C

(6)H

(4)[CH

(3)]

(2)). Derivat al benzenului în care doi atomi de hidrogen au fost substituiti prin doi radicali metil. Exista trei izomeri ai xilenului, ortoxilen, metaxilen, sau paraxilen. Lichid transparent, inflamabil, conţinut în uleiul uşor de gudron al huilei. ... Pentru a a se clasifica la aceasta poziţie, xilenul trebuie să conţină cel puţin 95% în greutate izomeri ai xilenului (toţi izomerii fiind luati la un loc). Poziţia nu cuprinde xilenul cu un grad de puritate inferior (poziţia. nr. 27.07). d) Alte hidrocarburi aromatice sunt formate dintr-un ciclu benzenic şi unul sau mai multe catene laterale deschise sau închise. Printre acestea, cele mai importante sunt următoarele: ... 1) Stirenul [C

(6)H

(5).CH=CH

(2)]. Lichid incolor şi uleios, foarte utilizat la fabricarea materialelor plastice (polistireni) sau a cauciucului sintetic. 2) Etilbenzenul [C

(6)H

(5).C

(2)H

(5)]. Lichid incolor, inflamabil, mobil, conţinut în gudronul de huila, obţinut în mod obişnuit din benzen şi etilenă. 3) Cumenul (C

(6)H

(5).CH [CH

(3)]

(2)). Lichid incolor conţinut în petrol. Utilizat în principal la fabricarea tenolului, a acetonei sau a alfa-metilstirenului sau ca solvent. 4) p-Cimenul (CH

(3).C

(6)H

(4).CH[CH

(3)]

(2)). Foarte răspândit în multe uleiuri esenţiale, lichid incolor, cu un miros placut. Poziţia nu cuprinde p-cimenul brut (poziţia nr. 38.05). 5) Tetralina sau tetrahidronaftalina [C

(10)H

(12)]. Obţinută prin hidrogenarea catalitica a naftalinei, lichid incolor, cu miros terpenic, utilizat ca solvent etc. II) Hidrocarburi având doua sau mai multe nucleuri benzenice necondensate. Sunt cuprinse aici: a) Bifenilul [C

(6)H

(5).C

(6).H

(5)]. Lamele cristaline, stralucitoare, albe, cu un miros agreabil. Folosit în special la fabricarea derivatilor clorurati (plastifiant), ca şi lichid refrigerent (singur sau în amestec cu eterul difenilic); ca moderator în reactoare nucleare. ... b) Difenilmetanul [C

(6)H

(5)CH

(2).C

(6)H

(5)]. Hidrocarbura cu doua cicluri benzenice legate printr-un grup metilenic [CH

(2)]. Se cristalizeaza în ace incolore, cu un miros puternic care aminteste de cel al muscatei; utilizat în sinteza organică. ... c) Trifenilmetanul (CH[C

(6)H

(5)]

(3)). Este un metan în care trei atomi de hidrogen au fost substituiti prin trei cicluri benzenice. ...

d)Terfenilul. Amestecul de izomeri ai terfenilului este utilizat ca refrigerent sau ca moderator în reactoarele nucleare. ... III) Hidrocarburi cu mai multe nuclee benzenice condensate.
a)Naftalina [C

(10)H

(8)]. Rezultă din condensarea a doua nuclee benzenice. Este continuta în gudronul de huila, în petrol, în gazul de huila, în gudronul de lignit etc. Se cristalizeaza în lamele subtiri, albe, cu un miros caracteristic. Naftalina bruta, având impuritati, apare în lamele de culoare bruna. ... Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, naftalina trebuie să aibă un punct de cristalizare minim de 79,4°C. Poziţia nu cuprinde naftalina cu un grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.07). b) Fenantrenul [C

(14)H

(10)]. Rezultă din condensarea a trei nuclee benzenice. Se găseşte printre produsele de distilare a gudronului de huila. Cristale lamelare, incolore, fluorescente. Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, fenantrenul trebuie să aibă o constituţie chimica definită şi să fie prezentat izolat, în stare pura sau pura din punct de vedere comercial. ... Poziţia nu cuprinde fenantrenul în stare bruta (poziţia nr. 27.07). c) Antracenul [C

(14)H

(10)]. Rezultă din condensarea a trei nuclee benzenice. Se găseşte în gudronul de huila. Lamele cristaline, sau sub forma de praf, de culoare alb galbuie şi da o fluorescenta albastra-violacee. ... Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, antracenul trebuie să aibă un grad de puritate minim de 90% în greutate. Poziţia nu cuprinde antracenul cu un grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.07). Se mai pot cita, în aceasta grupa, următoarele hidrocarburi: 1) Acenaftenul. 2) Metilantracenul. 3) Fluoren. 4) Fluoranten. 5) Pirenul. Poziţia nu cuprinde dodecilbenzenii şi nonilnaftalinele realizate prin amestecuri de arilalchilice (poziţia nr. 38.17). 29.03 - DERIVATI HALOGENATI AI HIDROCARBURILOR. - Derivati clorurati saturati ai hidrocarburilor aciclice: 2903.11 - - Clormetan (clorura de metil) şi cloretan (clorura de etil) 2903.12 - - Diclormetan (clorura de metilen) 2903.13 - - Cloroform (triclormetan) 2903.14 - - Tetraclorura de carbon 2903.15 - - 1,2-Dicloretan (clorura de etilenă) 2903.16 - - 1,2-Diclorpropan (clorura de propilenă) şi diclorbutan 2903.19 - - Altele - Derivati clorurati nesaturati ai hidrocarburilor aciclice: 2903.21 - - Clorura de vinil (cloretilena) 2903.22 - - Tricloretilena 2903.23 - - Tetracloretilena (percloretilena) 2903.29 - - Altele 2903.30 - Derivati fluorurati, bromuraţi, ioduraţi ai hidrocarburilor aciclice. - Derivati halogenati ai hidrocarburilor aciclice conţinând cel puţin doi halogeni diferiţi 2903.41 - - Triclorfluormetan 2903.42 - - Diclordifluormetan 2903.43 - - Triclortrifluoretani 2903.44 - - Diclortetrafluoretani şi clorpentafluoretan 2903.45 - - Alţi derivati perhalogenati numai cu fluor şi clor 2903.46 - - Bromclordifluormetan, bromtrifluormetan şi dibromtetrafluoretani 2903.47 - - Alţi derivati perhalogenati 2903.49 - - Altele - Derivati halogenati ai hidrocarburilor ciclanice, ciclenice sau cicloterpenice: 2903.51 - - 1, 2, 3, 4, 5, 6 - hexaclorciclohexan 2903.59 - - Altele - Derivati halogenati ai hidrocarburilor aromatice: 2903.61 - - Clorbenzen, orto-diclorbenzen şi para-diclorbenzen 2903.62 - - Hexaclorbenzen şi DDT (1,1,1-triclor-2, 2-bis (para-clorfenil) etan) 2903.69 - - Altele Sunt compuşi obţinuţi din substitutia, în formula structurală a unei hidrocarburi, a unuia sau mai multor atomi de hidrogen (fluor, clor, brom, iod) cu un număr egal de atomi de halogen. A. - DERIVATI CLORURATI SATURATI AI HIDROCARBURILOR ACICLICE 1) Clormetan (clorura de metil). Gaz incolor, prezentat în mod obişnuit în stare lichefiata în recipiente de oţel. Utilizat ca agent refrigerent, ca anestezic sau în sinteze organice. 2) Diclormetan (clorura de metilen). Lichid toxic incolor şi volatil, utilizat în sinteze organice. 3) Cloroform (triclormetan). Lichid incolor şi volatil, cu un miros caracteristic, utilizat ca anestezic, ca solvent şi în sinteze organice. 4) Tetraclorura de carbon. Lichid incolor, solvent al sulfului, al uleiurilor, al grasimilor, al vopselelor, al petrolului, al rasinilor etc.; utilizat în extinctoare. 5) Cloretan (clorura de etil). Gazos, lichefiat în recipiente speciale, utilizat ca anestezic. 6) 1,2-Dicloretan (clorura de etilen). Lichid toxic, incolor, utilizat ca solvent. 7) 1,2-Diclorpropanul (clorura de propilenă). Lichid stabil, incolor, cu miros asemănător cloroformului. Utilizat în sinteze organice sau ca solvent al grasimilor, uleiurilor, al cerii, al gumei sau al rasinilor. 8) Diclorbutani. Poziţia nu cuprinde:

a)Clorparafinele, dacă sunt formate prin amestecuri de derivati clorurati: clorparafinele solide având caracter de ceara artificiala. (poziţia nr. 34.04), pe când clorparafinele lichide sunt clasate la poziţia nr. 38.24. ...
b)Produsele extinctoare prezentate ca incarcatura pentru aparatele extinctoare sau cele conţinute de grenade sau bombe extinctoare (poziţia nr. 38.13). ... B. - DERIVATI CLORURATI NESATURATI AI HIDROCARBURILOR ACICLICE 1) Clorura de vinil (cloretilena). Gaz, având un miros de cloroform; prezentată în stare lichefiata în recipiente de oţel şi serveşte la prepararea policlorurii de vinil de la poziţia nr. 39.04. 2) Tricloretilena. Lichid incolor având un miros de cloroform, solvent al vopselelor, al uleiurilor, al grasimilor, utilizat în sinteze organice. 3) Tetracloretilena (percloretilena). Lichid incolor utilizat ca solvent la spalarea uscata. 4) Clorura de viniliden. C. - DERIVATI FLUORURATI, BROMURAŢI ŞI IODURATI AI HIDROCARBURILOR ACICLICE 1) Bromometan (bromura de metil). Gazos, lichefiat în recipiente speciale; este un gaz ignifug, utilizat ca agent refrigerent şi în extinctoare. 2) Brometan (bromura de etil). Lichid incolor, cu un miros asemănător cu cel al cloroformului, utilizat în sinteza organică. 3) Bromoform. Lichid incolor cu un miros caracteristic, utilizat în medicina ca sedativ. 4) Bromura de alil. 5) Iodmetan (iodura de metil) şi iodetan (iodura de etil). Lichide utilizate în sinteza organică. 6) Di-iodmetan (iodura de metilena). 7) Iodoform. Cristale galbene sau praf galben, cu un miros caracteristic, utilizat în medicina ca antiseptic. 8) Iodura de alil (3-iodpropena). Poziţia nu cuprinde produsele extinctoare prezentate ca incarcaturi pentru aparate extinctoare sau conţinute în grenade sau bombe extinctoare (poziţia nr. 38.13). D. - DERIVATI HALOGENATI AI HIDROCARBURILOR ACICLICE CONŢINÂND DOI SAU MAI MULŢI HALOGENI DIFERIŢI Schimburile comerciale care au ca obiect triclorfluormetanul, dielordifluormetanul, triclortrifluroetanii, diclortetrafluoretanii, clorpentafluroetanul, bromclordifluormetanul, bromtrifluormetanul şi dibromtetrafluoretanii sunt reglementate de către Protocolul de la Montreal, relativ la substantele care reduc stratul de ozon. Poziţia nu cuprinde produsele utilizate ca incarcaturi pentru extinctoare sau conţinute în grenade extinctoare, poziţia nr. 38.13. E. - DERIVATI HALOGENATI AI HIDROCARBURILOR CICLANICE, CICLENICE SAU CICLOTERPENICE 1) 1,2,3,4,5,6-Hexaclorciclohexan. Praf sau fulgi albi sau galbui. Insecticid foarte puternic. 2) Derivati halogenati ai ciclopropanului sau ai ciclobutanului. 3) Octaclortetrahidro-4,7-endometilenindan. Insecticid foarte puternic. 4) Derivati, halogenati ai hidrocarburilor cu structura zisa "în colivie", ca dodecaclorpentaciclo (5.2.1.026.039.058) decan. 5) Derivati halogenati ai hidrocarburilor cicloterpenice cum ar fi clorcamfenul, clorura de bornil. F. - DERIVATI HALOGENATI AI HIDROCARBURILOR AROMATICE 1) Clorbenzen. Lichid cu un miros uşor aromatic, inflamabil, solvent al vopselelor, al rasinilor şi bitumurilor, utilizat în sinteze organice. 2) orto-Diclorbenzen. Lichid incolor. 3) meta-Diclorbenzen. Lichid incolor. 4) para-Diclorbenzen. Cristale albe, utilizat în principal ca insecticid, ca purificator al aerului sau ca produs intermediar la fabricarea colorantilor. 5) Hexaclorbenzen. Ace albe, insolubile în apa. 6) 1,1,1-Triclor-2,2-bis(para-clorfenil)etan sau diclor-difenil-tricloretan (DDT). Cristale incolore sau praf alb sau uşor sidefiu. Insecticid puternic. 7) Clorura de benzil. Lichid incolor, cu un miros agreabil, puternic lacrimogen, utilizat în sinteze organice. 8) Monoclornaftaline, alfa (lichid mobil) sau beta (cristale volatile). Cu miros de naftalina, utilizate în sinteze organice, ca plastifianti etc. 9) 1,4-Diclornaftalina. Cristale incolore şi stralucitoare şi octaclornaftalina, în cristale stralucitoare uşor colorate în galben, utilizate ca insecticid. Policlornaftalinele în stare lichidă, dacă nu sunt în amestec, sunt cuprinse aici; poziţia nu cuprinde pe cele în stare solida, care sunt amestecuri având caracterul de ceara artificiala (poziţia nr. 34.04). 10) Bromstiren. Poziţia nu cuprinde policlordifenilii care sunt amestecuri de derivati cloruraţi: în stare solida ei constituie ceara artificiala şi se clasifica la poziţia nr. 34.04; în stare lichidă, se clasifica la poziţia nr. 38.24. 29.04 - DERIVATI SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI AI HIDROCARBURILOR, CHIAR HALOGENATE. 2904.10 - Derivati conţinând numai grupe sulfonice, sarurile lor şi esterii etilici 2904.20 - Derivati conţinând numai grupe nitro sau nitrozo 2904.90 - Altele A. - DERIVATI SULFONATI Aceştia sunt hidrocarburi în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen au fost substituiti prin una sau mai multe grupări [-SO

(3)H]; se numesc în general acizi sulfonici. Poziţia cuprinde de asemenea sarurile şi esterii de etil ai acizilor sulfonici (vezi Nota 5

b)a acestui Capitol). 1) Derivatii sulfonici ai hidrocarburilor aciclice.
a)Acid etilensulfonic (acid vinilsulfonic). ...
b)Acid etansulfonic (acid etilsulfonic). ... 2) Derivatii sulfonici ai hidrocarburilor ciclice.
a)Acid benzensulfonic. ...
b)Acizi toluensulfonici (uneori denumiţi impropriu acizi benzilsulfonici). ...
c)Acizi xilensulfonici. ...
d)Acizi benzendisulfonici. ...
e)Acizi naftalinsulfonici. ... B. - DERIVATI NITRATI Aceştia sunt derivati ai hidrocarburilor în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen au fost înlocuiţi cu unul sau mai multe grupări nitro [-NO

(2)]. 1) Derivati nitrati ai hidrocarburilor aciclice.

a)Nitrometan. ...
b)Nitroetan. ...
c)Nitropropan. ...
d)Trinitrometan etc. ... 2) Derivati nitrati ai hidrocarburilor ciclice.
a)Nitrobenzen (esenta de mirbana). Cristale galbene, lucioase sau lichid galbui, uleios, având un miros amarui de migdale. Utilizat în parfumerie, la fabricarea sapunurilor, în sinteze organice, ca denaturant etc. ...
b)m-Dinitrobenzen. Cristalizat în ace sau în fulgi incolori. Utilizat la prepararea explozivilor. ...
c)Nitrotoluen (o-, m-, p-). ...
d)2,4-Dinitrotoluen. Cristale utilizate la fabricarea explozivilor. ...
e)2,4,6-Trinitrotoluen. Exploziv puternic. ... Poziţia nu cuprinde amestecurile acestor derivati preparate ca explozive (poziţia nr. 36.02).
f)5-terţ-Butil-2,4,6-Trinitremetaxilen (mosc-xilen). Utilizat ca parfum artificial. ...
g)Nitroxilenul, 3 terţ-butil-2,6-dinitro-p-cimen (mosc-cimen-), nitronaftalina etc. ... C. - DERIVATI NITROZATI Aceştia sunt derivati ai hidrocarburilor în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen au fost substituiti cu una sau mai multe grupări nitrozo (-NO). 1) Nitrozobenzenul. 2) orto-, meta- şi para-nitrozotoluenul. D. - DERIVATI SULFOHALOGENAŢI Aceştia sunt derivati ai hidrocarburilor care conţin în moleculele lor una sau mai multe grupări sulfonice (-SO3H) şi sarurile lor sau esteri de etil şi unul sau mai mulţi halogeni, sau încă o grupare sulfohalogenata. 1) Acizi clor-, brom-, sau iodbenzensulfonici (orto-, meta-, şi para-). 2) Acizi clor-, brom-, sau iodbenzendisulfonici. 3) Acizi clornaftalinsulfonici. 4) Clorura de para-toluen sulfonil. E. - DERIVATI NITROHALOGENATI Aceştia sunt derivati ai hidrocarburilor conţinând în moleculele lor una sau mai multe grupări nitro [NO

(2)] şi unul sau mai mulţi halogeni. 1) Triclornitrometan sau cloropicrina. 2) Iodtrinitrometan (iodopicrina). 3) Clornitrometan. 4) Bromnitrometan. 5) Iodnitrometan. 6) Clornitrobenzen. 7) Clornitrotoluen. F. - DERIVATI NITROSULFONATI Aceştia sunt derivati ai hidrocarburilor, care în moleculele lor conţin una sau mai multe grupări nitro [-NO

(2)] şi una sau mai multe grupări sulfo [-SO

(3)H], sau sarurile lor sau esteri de etil. 1) Acizi mono-, di- şi trinitrobenzensulfonici. 2) Acizi mono-, di- şi trinitrotoluensulfonici. 3) Acizi nitronaftalinsulfonici. 4) Acizi dinitrostilbendisulfonici. G. - DERIVATI SAU ALŢI COMPUŞI NITROSULFOHALOGENATI Aceştia sunt derivati compuşi de un tip care nu a fost cuprins mai sus, cum ar fi aceia care conţin în moleculele lor una sau mai multe grupări nitro (-NO2), sulfonice (-SO3H) sau sarurile lor sau esteri etilici ai acestor grupări şi unul sau mai mulţi halogeni. Drept exemple specifice pot fi citaţi derivatii sulfonati ai clornitrobenzenului sau ai clornitrotoluenului. SUBCAPITOLUL II ALCOOLI ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI 29.05 - ALCOOLI ACICLICI ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. - Alcooli monohidroxilici saturati: 2905.11 - - Metanol (alcool metilic) 2905.12 - - Propan 1-ol (alcool propilic) şi propan -2-ol (alcool izopropilic) 2905.13 - - Butan 1-ol (alcool n-butilic) 2905.14 - - Alţi butanoli 2905.15 - - Pentanol (alcool amilic) şi izomerii lui 2905.16 - - Octanolul (alcool octilic) şi izomerii lui 2905.17 - - Dodecan-1-ol (alcool lauric), hexadecan-1-ol (alcool cetilic) şi octadecan-1-ol (alcool stearic) 2905.19 - - Altele - Alcooli monohidroxilici nesaturati: 2905.22 - - Alcooli terpenici aciclici 2905.29 - - Altele - Dioli: 2905.31 - - Etilenglicol (etandiol) 2905.32 - - Propilen glicol (propan-1,2-diol) 2905.39 - - Altele - Alţi polialcooli: 2905.41 - - 2-etil-2-(hidroximetil) propan-1,3-diol (trimetilpropan) 2905.42 - - Pentaeritriol 2905.41 - - Manitol 2905.44 - - D-glucitol (sorbitol) 2905.45 - - Glicerol 2905.49 - - Altele 2905.50 - Derivati halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai alcoolilor aciclici. Alcoolii aciclici sunt compuşi organici derivati ai hidrocarburilor aciclice, obţinuţi prin substituirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen prin gruparea hidroxil. Aceştia sunt compuşi oxigenati care reactioneaza cu acizi dând naştere la compuşi numiţi esteri. Aceşti alcooli pot fi primari, dacă conţin gruparea caracteristica monovalenta [-CH

(2).OH], secundari, dacă conţin gruparea caracteristica bivalenta (=CH.OH), terţiari, dacă conţin gruparea caracteristica trivalenta (=C.OH). Se clasifica aici de asemenea derivatii halogenati, sulfonati, nitrati, nitrozati, sulfohalogenaţi, nitrohalogenati, nitrosulfohalogenati sau alţi compuşi ai alcoolilor aciclici: este cazul monoclorhidrinei de glicerina şi al monoclorhidrinei de etilenglicol. Sunt consideraţi ca derivati sulfonati ai alcoolilor, compusii bisulfitici ai aldehidelor şi ai cetonelor, cum ar fi bisulfitul acetaldehidei sodice, bisulfitul formaldehidei sodice, bisulfitul valeraldehidei sodice şi bisulfitul acetonei sodice. Poziţia cuprinde de asemenea alcoolatii metalici ai alcoolilor clasaţi aici ca şi cei ai etanolului. Poziţia nu cuprinde alcoolul etilic (etanol) chiar pur care se clasifica la poziţiile nr. 22.07 sau 22.

după caz (vezi Notele corespunzătoare explicative corespunzătoare). A. - ALCOOLII MONOHIDROXILICI SATURATI 1) Metanol (alcool metilic). Se obţine prin distilarea uscata a lemnului sau prin sinteza. Alcoolul metilic pur este un lichid mobil, incolor, inflamabil, cu un miros caracteristic. Întrebuinţat în sinteza organică, ca solvent, în industria materialelor colorante, a explozivilor, a produselor farmaceutice etc. Poziţia nu cuprinde metilenul, care este alcool metilic brut care provine de la distilarea uscata a lemnului (poziţia nr. 38.07). 2) Propan-1-ol (alcool propilic) şi propan-2-ol (alcool izopropilic). Lichide incolore. Alcoolul izopropilic, obţinut prin sinteza provenind de la propilenă, serveşte în particular, la prepararea acetonei, a metacrilatilor, sau ca solvent etc. 3) Butan-1-ol (alcool n-butilic) şi alţi butanoli (4 izomeri). Lichide incolore, utilizate în sinteza organică sau ca solventi. 4) Pentanol (alcool amilic) şi izomerii lui. Aceşti alcooli prezintă 8 izomeri. Alcoolul amilic de fermentaţie, care rămâne cuprins aici, se obţine în principal din uleiul de mucilagiu sau de fuzel (poziţia nr. 38.24) provenind de la rectificarea alcoolului etilic (uleiul de mucilagiu al cerealelor, de melasa, de cartofi, etc.). Alcoolii amilici pot fi obţinuţi din hidrocarburi prin sinteza, sau din hidrocarburile gazoase obţinute la cracarea petrolului. 5) Hexanoli şi heptanoli (alcool hexilic şi heptilic). 6) Octanol (alcool octilic) şi izomerii lui. 7) Dodecan-1-ol (alcool lauric), hexadecan-1-ol (alcool cetilic) şi octadecan-1-ol (alcool stearic). Poziţia nu cuprinde alcooli grasi cu o puritate mai mica de 90% (calculat în raport de greutatea produsului uscat) (poziţia nr. 38.23). B. - ALCOOLI MONOHIDROXILICI NESATURATI 1) Alcool alilic. 2) Alcool etilpropilalilic (2-etil-2-hexen-1-ol). 3) Alcool oleic. 4) Alcooli terpenici aciclici, de exemplu fitol. Alcoolii terpenici au tendinta de a se transforma în derivati hidroaromatici. Se găsesc în câteva uleiuri volatile, de exemplu geraniol, linalol, citronelol, rodinol, nerol, utilizaţi în parfumerie. C. - DIOLI ŞI ALŢI ALCOOLI POLIHIDROXILICI I. Dioli 1) Etilenglicolul (etandiol). Lichid incolor siropos, având un uşor miros picant, utilizat în fabricarea nitroglicolului (exploziv), ca solvent al vopselelor, ca agent anticongelant sau în sinteze organice. 2) Propilenglicolul (propan-1,2-diol). Lichid incolor, vascos şi higroscopic. II. Alţi alcooli polihidroxilici 1) Glicerina (glicerol) (propan-1,2,3-triol). Glicerolul (cunoscut de asemenea sub numele de glicerina) poate fi obţinut prin purificarea glicerolului brut (de exemplu distilare, purificarea prin schimbare de ioni) sau pe calea sintezei din propilenă. Glicerina are un gust dulceag, este în general incolora şi fără miros, dar poate fi uneori uşor galbuie. Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, glicerina trebuie să aibă un grad de puritate de minim 95% (calculată la greutatea produsului în stare uscata). Glicerina cu un grad de puritate inferior (glicerina bruta) este exclusa (poziţia nr. 15.20). 2) 2-Etil-2-(hidroximetil)propan-1,3-diol (trimetilolpropan). Utilizat la fabricarea vopselelor sau a rasinilor alchidice, a uleiurilor sicative sintetice, a spumelor şi a depunerilor poliuretanice. Pentaeritritol. Praf alb cristalin. Utilizat la fabricarea explozivelor şi a materialelor plastice. Manitol. Praf sau granule de culoare alba cristalina, foarte răspândit în regnul vegetal (sucul de Fraxinus ornus), acest produs, astăzi obţinut mai ales prin sinteza, este utilizat ca laxativ uşor sau la fabricarea anumitor explozive (hexanitromanitol). 5) D-glucitol (sorbitol). Praf alb cristalin, higroscopic, utilizat în parfumerie, la fabricarea acidului ascorbic (folosit în medicina), la prepararea agenţilor tensioactivi, ca înlocuitor al glicerinei, ca agent de umezire (agent de condiţionare a umiditatii) etc. 6) Pentanetriol, hexanetriol etc. Poziţia nu cuprinde sorbitolul de la poziţia nr. 38.
D. - DERIVATI HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI AI ALCOOLILOR ACICLICI 1) Hidratul de cloral sau (2,2,2-tricoloretan-1,1-diol) sau tricloretilidenglicol (CCl

(3)CH[OH]

(2)). Cristale incolore, toxice. Utilizat ca somnifer şi în sinteze organice. 2) Alcoolul triclorbutilic tertiar; utilizat în medicina. 3) Etclorvinolul. Substanţa psihotropa - vezi lista de la sfârşitul Capitolului

29.06 - ALCOOLI CICLICI ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. - Ciclanici, ciclenici sau cicloterpenici: 2906.11 - - Mentol 2906.12 - - Ciclohexanol, metilciclohexanoli şi dimetilciclohexanoli. 2906.13 - - Steroli şi inozitoli. 2906.14 - - Terpineoli. 2906.19 - -Altele - Aromatice: 2906.21 - - Alcool benzilic 2906.29 - - Altele A. - ALCOOLI CICLANICI, CICLENICI SAU CICLOTERPENICI ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NiTRAŢI SAU NITROZATI 1) Mentol. Alcool secundar care constituie substanţa principala a esentei de menta. Cristale. Utilizat ca antiseptic, decongestionant al cavitatii nazale sau anestezic local. 2) Ciclohexanol, metil- şi dimetilciclohexanoli sunt compuşi având un miros caracteristic asemănător cu cel al camforului. Utilizaţi ca solventi pentru vopsele. Dimetilciclohexanolul este folosit în industria sapunului. 3) Sterolii sunt alcooli aliciclici saturati sau nesaturati ai căror structura deriva din compusul perhidro-1,2-ciclopentenofenantren, gruparea hidroxil fiind legată de carbonul nr. 3; poseda grupe metil legate de atomii de carbon nr. 10 şi respectiv nr. 13 şi o catena laterala de 8 până la 10 atomi de carbon legată de carbonul nr.
Sunt foarte raspanditi şi exista în stare libera sau în stare esterifiată în organismul animal (zoosteroli), precum şi în regnul vegetal (fitosteroli). Cel mai important dintre sterolii clasificati la aceasta poziţie, este colesterolul. Acest produs este extras în principal din maduva spinarii vitelor sau din grăsimi de lana, sau este obţinut pornind de la secretia biliara sau ca produs secundar la extractia lecitinei din galbenusul de ou; prezentat în tablete, el este incolor, stralucitor şi insolubil în apa. Ergosterolul, care se găseşte în plantele inferioare (în ciuperci) sau în secara pintenata, este o provitamina din care se obţine vitamina D, prin iradierea cu raze ultraviolete. Aceasta vitamina şi ergosterolul sunt clasificati la poziţia nr. 29.
4) Inozitoli. Aceştia sunt constituenti ai tesuturilor vii. Exista noua izomeri ai lor. Cristale albe. Foarte raspadite în tesuturile vegetale sau animale. 5) Terpineoli. Aceşti alcooli foarte importanti stau la baza parfumurilor gen liliac etc. În natura ele se găsesc în stare libera sau esterifiaţi în numeroasele uleiuri esenţiale (de exemplu cardamon, portocale dulci, flori de portocal, petit grain, neroli, maghiran, nucsoara, terebentina, lemn de pompolustra, frunze de Laurus camphora, etc). Terpineolul vândut în comerţ este în general un amestec de izomeri, care rămâne clasificat aici (Nota 1b) a Capitolului 29). Este un lichid uleios, incolor, uneori utilizat ca bactericid; poate fi şi solid şi utilizat în acest caz în farmacie sau ca bactericid. 6) Terpin. Obţinut pe cale sintetică. Cristale albe. Hidratul de terpin, fabricat din esenta de terebentina, se prezintă în cristale incolore, cu un miros aromatic; utilizat în medicina la prepararea terpineolului 7) Borneol (Camfor de Borneo). Alcool corespunzând funcţiei cetona a camforului, al cărui aspect şi miros amintesc de cele ale camforului natural. Masa cristalina alba, uneori bruna; volatil la temperatura ambianta. 8) Izoborneol. Obţinut ca produs intermediar la fabricarea camforului pornind de la alfapinene, cristalizat în lamele. 9) Santalol. Principalul constituent al uleiului de Santal album. B. - ALCOOLI AROMATICI ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI ŞI NITROZATI. Alcoolii aromatici conţin şi gruparea hidroxil (-OH) a alcoolilor aciclici, dar aceasta grupare este legată de catenele laterale şi nu de nucleele aromatice. 1) Alcool benzilic (fenilmetanol, fenilcarbinol). Se găseşte în stare libera sau esterifiat în esentele de iasomie sau tuberoza sau esterifiat în torax sau în balsamul de Tolu. Lichid incolor cu un uşor miros agreabil aromatic. Se utilizează în sinteza organică, la prepararea vopselelor, a colorantilor, a parfumurilor artificiale, etc. 2) 2-Feniletanol (alcool feniletilic). Lichid care constituie elementul principal odorizant al trandafirului. 3) 3-Fenilpropanol (alcool fenilpropilic). Se găseşte în storax, în smirna de Sumatra, în uleiul de coacaze, în uleiul de scortisoara de China. Lichid dens, incolor cu un miros uşor de zambila. 4) Alcool cinamic. Se găseşte în storaxul lichid sau în balsamul de Peru. Cristalizeaza sub forma de ace, având un miros de zambila. 5) Difenitmetanol (difenilcarbinol, benzhidrol). Cristalizeaza în ace. 6) Trifenilmetanol (trifenilcarbinol). Cristale. Din acest alcool deriva substanţe colorante importante (grupa aurinelor, a rozalinei etc.). În sensul prezentei poziţii sunt consideraţi drept derivati sulfonati ai alcoolilor, compusii bisulfitici ai aldehidelor sau ai cetonelor. Sunt clasificati de asemenea aici alcoolatii metalici ai alcoolilor ciclici. SUBCAPITOLUL III FENOLI ŞI FENOLI-ALCOOLI ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI 29.07 - FENOLI; FENOLI-ALCOOLI. - Monofenoli: 2907.11 - - Fenol (hidroxibenzen) şi sarurile lui 2907.12 - - Crezoli şi sarurile lor 2907.13 - - Octilfenol, nonilfenol şi izomerii lor, sarurile acestor produse 2907.14 - - Xilenoli şi sarurile lor 2907.15 - - Naftoli şi sarurile lor 2907.19 - - Altele - Polifenoli: 2907.21 - - Rezorcinol şi sarurile lui 2907.22 - - Hidrochinona şi sarurile ei 2907.23 - - 4,4' izopropilidendifenol (bisfenol A, difenilolpropan) şi sarurile lui. 2907.29 - - Altele 2907.30 - Fenoli-alcooli Fenolii sunt compuşi în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen ai nucleului benzenic au fost substituiti cu gruparea hidroxil (-OH). Monofenolii se obţin, dacă hidroxilul substituie un atom de hidrogen, difenolii dacă se substituiesc doi atomi de hidrogen, polifenolii dacă se substituiesc mai mulţi atomi de hidrogen. Aceasta substitutie poate afecta la rândul ei un singur nucleu benzenic sau mai multe nuclee benzenice; în primul caz se obţin fenolii mononucleari, în cel de al doilea caz fenolii polinucleari. Înlocuirea cu gruparea hidroxil poate avea loc şi în omologii benzenului; dacă se operează asupra toluenului, se obţine un omolog al fenolului, numit crezol; dacă se porneşte de la xilen, se obţine xilenolul. Sunt de asemenea cuprinse aici sarurile şi alcoolatii metalici ai fenolului sau ai fenol-alcoolilor. A. - MONOFENOLI MONONUCLEARI 1) Fenol (hidroxibenzenul) [C

(6)H

(5)OH]. Se obţine prin distilarea fractionata a gudroanelor de huila sau prin sinteza. Cristale albe, cu miros caracteristic, luând un colorit rosiatic la lumina, sau în soluţii apoase. Este un produs antiseptic, utilizat în medicina. Se foloseşte şi la prepararea explozivilor, a rasinilor sintetice, a materialelor plastice, a plastifiantilor, a colorantilor etc. Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, fenolul trebuie să aibă o puritate de minim 90% în greutate. Poziţia nu cuprinde fenolul cu grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.07). 2) Crezoli [CH

(3).C

(6)H

(4).OH]. Aceşti fenoli, derivati ai toluenului, se găsesc în proporţie variabila în uleiul de gudron de huila. Se disting trei izomeri în stare pura: orto-crezolul, praf cristalin alb, devenind brun după un timp mai lung, având un miros caracteristic de fenol, delicvescent; meta-crezolul, lichid uleios incolor sau galbui, puternic refractant, având un miros de creozot; para-crezolul, în mase cristaline incolore, care, la lumina devine rosiatic, apoi brun; are un miros de fenol. Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, crezolii separati sau în amestec trebuie să conţină cel puţin 95% crezol în greutate, toţi izomerii crezolului fiind luati la un loc. Poziţia nu cuprinde crezolii cu un grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.07). Octifenol, nonilfenol şi izomerii lor. 4) Xilenoli ([CH

(3)]

(2).C

(6)H

(3).OH). Aceştia sunt derivati fenolici ai xilenului, căruia i se cunosc şase izomeri, se extrag din uleiurile gudronului de huila. Pentru a se clasifica la aceasta poziţie, xilenolii simpli sau în amestec trebuie să conţină cel puţin 95% xilenol în greutate, toţi izomerii xilenolului fiind luati la un loc. Poziţia nu cuprinde xilenolii cu un grad de puritate inferior (poziţia nr. 27.07). 5) Timol (5-metil-2-izopropilfenol). Se găseşte în esenta de marar. Cristale incolore, cu miros de marar. Este utilizat în medicina, în parfumerie etc. 6) Carvacrol (2-metil-5-izoprofilfenol). Este un izomer al timolului, care provine din esenta de maghiran. Lichid dens, vascos, cu un miros penetrant. B. - MONOFENOLI POLINUCLEARI 1) Naftoli [C

(10)H

(7)OH]. Aceştia sunt fenoli derivati din naftalina; se prezintă sub doua forme izomere:

a)alfa - naftolul. Cristale sub forma de ace, incolore şi stralucitoare sau în bucăţi gri sau sub forma de praf alb, al cărui miros neplacut aminteste de cel al fenolului; este toxic şi se utilizează în sinteze organice (pentru obţinerea colorantilor etc.). ...
b)beta - naftolul. Lamele stralucitoare, incolore, sau praf cristalin alb sau uşor roz cu un miros foarte slab de fenol, are aceleaşi utilizări ca a naftolul. Mai este utilizat în medicina, ca substanţa împotriva imbatranirii cauciucului etc. ... 2) orto-Fenilfenol. C. - POLIFENOLI 1) Rezorcinol (meta-dihidroxibenzen). Acest meta-difenol se prezintă în tablete sau în ace incolore, care devin brune la aer, având un uşor miros de fenol. Utilizat la fabricarea colorantilor artificiali, a explozivilor, în medicina sau în fotografie. 2) Hidrochinona (hidrochinol, para-dihidroxibenzen). Acest para-difenol apare în plăcuţe mici cristaline stralucitoare. Utilizat la prepararea colorantilor organici, a produselor farmaceutice, fotografice, ca antioxidant (în special la fabricarea cauciucului) etc. 3) 4,4'-Izopropilidendifenol (bisfenol A, difenilolpropan). Paiete albe. 4) Pirocatecol (orto-dihidroxibenzen). Cristalizat în ace sau în tablete, incolore, stralucitoare, are un uşor miros de fenol. Utilizat la fabricarea produselor farmaceutice, fotografice etc. 5) Hexilrezorcinol. 6) Heptilrezorcinol. 7) 2,5-Dimetilhidrochinona (2,5-dimetilquinol). 8) Pirogalol. Toxic, praf cristalin alb, uşor stralucitor, fără miros, devenind cu usurinta brun la aer sau la lumina. Utilizat la prepararea culorilor organice, ca mordant, în fotografie etc. 9) Floroglucinol. Cristale groase incolore; soluţia lui apoasa este fluorescenta. Utilizat ca reactiv în analiza chimica şi de asemenea în medicina, în fotografie etc. 10) Hidroxihidrochinona (1,2,4-trihidroxibenzen). Cristale microscopice şi incolore sau praf care devine brun la lumina. 11) Dihidroxinaftaline (C

(10)H

(6).[OH]

(2)). Constituie un grup de zece compuşi care deriva din naftalina, în ciclul cărora doi atomi de hidrogen au fost substituiti prin doua grupări hidroxil (-OH). Exista zece dihidroxinaftaline diferite, dintre care unele se utilizează la fabricarea colorantilor. D. - FENOLI-ALCOOLI Compuşi derivati ai hidrocarburilor aromatice, în al căror nucleu benzenic un atom de hidrogen a fost substituit prin funcţia fenolica (hidroxil OH) şi un alt atom de hidrogen, neapartinand de acest nucleu, printr-o funcţie alcoolică. Prezintă în acelaşi timp caracteristicile de fenol şi de alcool. Cel mai important este alcoolul salicilic (saligenina) [OH.C

(6)H

(4).CH

(2).OH]; Cristale de culoare alba, utilizat ca analgezic sau antipiretic. 29.08 - DERIVATI HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI AI FENOLULUI SAU AI FENOL-ALCOOLILOR. 2908.10 - Derivati doar halogenati şi sarurile lor 2908.20 - Derivati doar sulfonati şi sarurile şi esterii lor 2908.90 - Altele Compuşi derivati ai fenolilor sau ai fenolalcoolilor în care unul sau mai mulţi atomi de hidrogen au fost substituiti fie printr-un halogen, fie printr-o grupare sulfonica [-SO

(3)H], fie printr-o grupare nitro [-NO

(2)], fie printr-o grupare nitrozo (-NO) sau printr-o combinaţie a acestor grupări. A. - DERIVATI HALOGENATI AI FENOLILOR SAU AI FENOL ALCOOLILOR 1) orto-Clorfenol. Lichid cu miros puternic. 2) meta-Clorfenol. Cristale incolore. 3) para-Clorfenol. Masa cristalina, cu un miros neplacut. Aceste trei produse se utilizează în sinteze organice (la prepararea colorantilor organici etc.) 4) para-Clor-meta-crezol (4-clor-3-metilfenol). Este un produs dezinfectant, inodor, puţin solubil în apa, dar uşor emulsionabil cu sapunul. 5) Clorhidrochinona (clorochinol). B. - DERIVATI SULFONATI AI FENOLILOR SAU AI FENOL ALCOOLILOR 1) Acizi fenolsulfonici [HO.C

(6),H

(4).SO

(3)H]. Sunt obţinuţi prin sulfonarea fenolului. 2) Acizi naftolsulfonici. Se fabrica prin sulfonarea directa a naftolilor sau prin alte procedee de sinteza. Formează un grup numeros de compuşi, utilizaţi la fabricarea materiilor colorante, printre care pot fi citaţi:

a)Acidul 1-4-naftolsulfonic (acidul Neville-Winther). Lamele transparente şi stralucitoare sau praf alb-galbui. ...
b)Acidul 2-6-naftolsulfonic (acidul Schaerffer). Praf alb-roz. ...
c)Acidul 2-7-naftolsulfonic (acidul F). Praf alb. ...
d)Acidul 1-5-naftolsulfonic. Cristale delicvescente. ...
e)Acidul 2-8-naftolsulfonic (acidul croceic). Praf alb-galbui. ... C. - DERIVATI NITRATI AI FENOLILOR SAU AI FENOL ALCOOLILOR 1) orto- meta- şi- para Nitrofenoli [HO.C

(6)H

(4).NO

(2)]. Cristale galbui; utilizaţi pentru prepararea materiilor colorante organice sau a produselor farmaceutice. 2) Dinitrofenoli (HO.C

(6)H

(3).[NO

(2)]

(2)). Prafuri cristaline, utilizate la prepararea explozivilor, a colorantilor pe bază de sulf etc. Trinitrofenol (acidul picric) (HO.C

(6)H

(2).[NO

(2)]

(3)). Cristale stralucitoare galbene, inodor. Toxic. Utilizat în tratarea arsurilor şi mai ales ca exploziv. Sarurile lui se numesc picrati. 4) Dinitro-orto-crezoli. 5) Trinitroxilenoli. D. - DERIVATI NITROZATI AI FENOLILOR SAU AI FENOL ALCOOLILOR 1) orto-, meta-, şi para- Nitrozofenoli. Faptul ca nitrozofenolii pot exista sub forma tautomera a oxinelor chinonice; nu este de natura sa modifice clasificarea lor. 2) Nitrozonaftoli. SUBCAPITOLUL IV ETERI, PEROXIZI AI ALCOOLILOR, PEROXIZI AI ETERILOR, PEROXIZI AI CETONELOR, EPOXIZI CU TREI ATOMI ÎN CICLU, ACETALI ŞI SEMI-ACETALI, ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. 29.09 - ETERI, ETERI-ALCOOLI, ETERI-FENOLI, ETERI-ALCOOLI-FENOLI, PEROXIZI AI ALCOOLILOR, PEROXIZI AI ETERILOR, PEROXIZI AI CETONELOR (CU COMPOZIŢIE CHIMICA DEFINITĂ SAU NU) ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. - Eteri aciclici şi derivatii lor halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati 2909.11 - - Eter etilic (oxid de dietil) 2909.19 - - Altele 2909.20 - Eteri ciclanici, ciclenici, cicloterpenici şi derivatii lor halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati 2909.30 - Eteri aromatici şi derivatii lor halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati - Eteri-alcooli şi derivatii lor halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati: 2909.41 - - 2.2'-Oxidietanol (dietilenglicol) 2909.42 - - Eteri monometilici de etilen-glicol sau de dietilenglicol 2909.43 - - Eteri monobutilici de etilenglicol sau de dietilenglicol 2909.44 - - Alţi eteri monoalchilici de etilenglicol sau de dietilenglicol 2909.49 - - Altele 2909.50 - Eteri-fenoli, eteri-alcooli-fenoli şi derivatii lor halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati. 2909.60 - Peroxizi ai alcoolilor, peroxizi ai eterilor, peroxizi ai cetonelor şi derivatii lor halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati A. - ETERI Eterii pot fi consideraţi alcooli sau fenoli, în care atomul de hidrogen al grupării hidroxil a fost substituit printr-un radical liber (alchilic sau acrilic); ei pot fi reprezentaţi prin următoarea formula schematica: (R-O-R^1), în care R şi R^1 pot fi identici sau diferiţi. Aceşti compuşi sunt substanţe neutre şi foarte stabile. Dacă radicalii aparţin de seria aciclica, avem de-a face cu eteri aciclici; dacă radicalii aparţin de seria ciclica, avem eteri ciclici etc. În seria aciclica, primul termen al seriei este gazos, ceilalţi sunt lichide mobile, volatile, cu un miros caracteristic de eter; termenii superiori sunt lichide sau chiar substanţe solide. I) Eteri aciclici simetrici. 1) Eter dietilic (oxid de dietil) [C

(2)H

(5).OC

(2)H

(5)]. Lichid mobil (cu vascozitate mica), incolor, refrigerent, cu un miros de eter arzator caracteristic, extrem de volatil, foarte inflamabil. Utilizat ca anestezic sau în sinteze organice. 2) Eter dicloretilic (oxid de etil diclor). 3) Eter diizopropilic (oxid de izopropil). 4) Eter dibutilic (oxid de butil). 5) Eterul dipentilic (oxid de amil). II) Eteri aciclici asimetrici. 1) Eter metiletilic (oxid de metil-etil). 2) Eter izopropiletilic (oxid de izopropil-etil). 3) Eteri butiletilici (oxizi de butil-etil). 4) Eteri pentiletilici (oxizi de amil-etil). III) Eteri ciclanici, ciclenici sau cicloterpenici. IV) Eteri aromatici. 1) Anisol [C

(6)H

(5)OCH

(3)] (eter metil-fenilic). Lichid incolor, cu un miros special, agreabil, utilizat în sinteze organice (fabricarea parfumurilor sintetice etc.), ca solvent, vermifug etc. 2) Fenetol (oxid de fenil şi de etil) [C

(6)H

(5).OC

(2)H

(5)]. 3) Eter difenilic (oxid de fenil) [C

(6)H

(5).OC

(6)H

(5)]. Ace cristaline incolore, având un miros asemănător cu cel al esentei de muscata. Utilizat în parfumerie. 4) 1,2-Difenoxietan (eter difenil etilenglicol). 5) Anetol. Este conţinut în uleiurile esenţiale de anason. La o temperatura sub 20°C el este solid, sub forma unor cristale mici; la temperaturi mai ridicate el este un lichid mobil, având un miros puternic de esenta de anason. 6) Eter dibenzilic (oxid de benzil). 7) Nitrofenetoli. Sunt derivatii nitrati ai fenetolului, orto-Nitrofenetolul este un ulei galben; para- nitrofenetolul se prezintă în cristale. 8) Nitroanisoli. Sunt derivatii nitrati ai anisolului, orto-mononitroanisolul este lichid; meta-şi para-nitroanisolii sunt cristalizati în lamele; trinitroanisolul este un exploziv foarte violent. 9) 2-Terţ-butil-5-metil-4,6-dinitroanisol (mosc pesma), cristale galbui care reunesc parfumurile de esenta de pesma şi de mosc natural. 10) Eteri metilici şi etilici ai (beta-naftolului (esenta artificiala de Neroli sau Nerolina). Praf cristalin, incolor, cu un miros care seamana cu cel al esentei de nerol. 11) Eteri metilici ai meta-crezolului şi ai butil-meta-crezolului. 12) Eteri fenil-tolilici. 13) Eteri ditolilici. 14) Eteri benziletilici. B. - ETERI - ALCOOLI Deriva din polialcooli sau din fenol-alcooli, în care hidrogenul hidroxilului fenolic (în cazul fenol-alcoolilor) - sau al unuia dintre hidroxilii alcoolici - în cazul polialcoolilor) - a fost substituit printr-un radical alchilic sau printr-un radical acrilic. 1) 2,2'-Oxidietanol (dietilenglicol). Lichid incolor, utilizat în sinteze organice, ca solvent al gumelor sau al rasinilor, la prepararea explozivilor sau a materialelor plastice. 2) Eteri monometilic, monoetilic, monobutilic şi alţi eteri monoachilici ai etilenglicolului sau ai dietilenglicolului. 3) Eteri monofenilici ai etilenglicolului sau ai dietilenglicolului. 4) Alcool anisic. 5) Guaietolin (DCI) (glicerilguietol, eter glicerol mono(2-etoxifenilic)); guaifenesin (DCI) (glicerilguiacol, 3-(2-metoxifenoxi) propan-1,2-diol). C. - ETERI-FENOLI ŞI ETERI-ALCOOLI-FENOLI Sunt eteri care deriva din difenoli sau din fenol-alcooli, în care hidrogenul hidroxilului alcoolic (în cazul fenol-alcoolilor) sau al unuia dintre hidroxilii fenolici (în cazul difenolilor) a fost substituit printr-un radical alchilic sau printr-un radical acrilic. 1) Guaiacol. Se găseşte în gudronul de lemn de fag. Constituie partea principala a creozotului de lemn. Cristale incolore, cu un miros aromatic caracteristic, sau în stare topita. Odată topit, guaiacolul rămâne lichid. Utilizat în medicina sau în sinteze organice. 2) Sulfoguaiacol (DCI) (sulfoguaiacolat de potasiu). Praf fin, foarte utilizat în medicina 3) Eugenol. Este obţinut pornind de la cuisoare, este un lichid incolor cu miros de garoafa. 4) Izoeugenol. Se obţine din eugenol. Este un compus al uleiului de nucsoara. 5) Eter monoetilic de pirocatecol (guetol). Se găseşte în gudronul de lemn de pin suedez. Cristale incolore, având un miros aromatic; este caustic. D. - PEROXIZI AI ALCOOLILOR, PEROXIZI AI ETERILOR ŞI PEROXIZI AI CETONELOR Sunt compuşi de tipul: RO.OH şi RO.OR. în care R este un radical organic. De exemplu: hidroperoxidul de etil şi peroxidul de dietil. Poziţia cuprinde de asemenea peroxizii cetonelor (cu compoziţie chimica definită sau nu), de exemplu peroxidul de ciclohexanona (peroxid de 1-hidroperoxiciclohexil şi de 1-hidroxiciclohexil) Poziţia cuprinde în afară de acestea şi derivatii halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai eterilor, ai eter-alcoolilor sau ai eter-fenolilor, ai eter-alcool-fenolilor, ai peroxizilor alcoolilor, cetonelor sau eterilor, ca şi derivatii micsti: nitrosulfonati, sulfohalogenaţi, nitrohalogenati, nitrosulfohalogenati etc. 29.10 - EPOXIZI, EPOXI-ALCOOLI, EPOXI-FENOLI ŞI EPOXI-ETERI, CU TREI ATOMI ÎN CICLU, ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. 2910.10 - Oxiran (oxid de etilenă) 2910.20 - Metiloxiran (oxid de propilenă) 2910.30 - 1-Clor-2,3-epoxipropan (epiclorhidrina) 2910.90 - Altele Sunt clasificati aici compusii organici (diolii, glicolii) care prin pierderea unei molecule de apa pe seama a doua grupări hidroxil, determina formarea unor eteri interni în general stabili. De exemplu din glicolul etilenic, prin pierderea unei molecule de apa se poate obţine oxiranul (oxid de etilenă sau epoxid de etilenă): CH

(2)-------CH

(2)/ / O Epoxidul care deriva din glicolul propilenic (de exemplu din glicol etilenic în care un atom de hidrogen a fost substituit printr-un radical metilic [-CH

(3)] are denumirea de metiloxiran (1,2-epoxipropan sau oxid de propilenă): CH

(3).CH----CH

(2)/ O Cel care deriva din glicolul etilenic în care un atom de hidrogen a fost substituit printr-un radical fenil [-C

(6)H

(5)] are denumirea de oxid de stiren (alfa-beta - epoxietilbenzen): C

(6)H

(5).CH-----CH

(2)/ O Nu se clasifica în aceasta poziţie decât epoxizii cu trei atomi în ciclu, de exemplu: 1) Oxiran (oxid de acetilena sau epoxid de etilenă). Se prepara prin oxidarea catalitica a etilenei provenind de la gazul de cracare. Gaz incolor la temperatura ambianta, lichid sub 12°C. Este antiparazitar şi se utilizează pentru conservarea fructelor sau altor alimente, în sinteze organice sau la fabricarea plastifiantilor sau a produselor tensioactive. 2) Metiloxiran (oxid de propilenă sau epoxid de propilenă). Lichid incolor, cu miros de eter, utilizat ca solvent pentru nitroceluloza, acetat de celuloza, gume sau rasini sau ca insecticid; se utilizează şi în sinteze organice sau la fabricarea plastifiantilor sau a produselor tensioactive. 3) Oxid de stiren. Poziţia cuprinde de asemenea: A) Epoxi-alcoolii, epoxi-fenolii şi epoxi-eterii, care conţin respectiv funcţiile de alcool, fenol şi eter, suplimentar faţă de gruparile epoxid. B) Derivati halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai epoxizilor şi derivatilor micsti: nitrosulfonati, sulfohalogenaţi, nitrohalogenati, nitrosulfohalogenati, etc. Derivatii halogenati includ 1-clor-2,3-epoxipropanul (epiclorhidrina), lichid extrem de volatil. Poziţia nu cuprinde epoxizii cu patru atomi în ciclu (poziţia nr. 29.32). 29.11 - ACETALI ŞI SEMIACETALI, CHIAR CONŢINÂND ALTE FUNCŢII OXIGENATE, ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. A. - ACETALI ŞI SEMIACETALI Acetalii pot fi consideraţi ca fiind dieteri ai hidratilor (în general ipotetici) ai aldehidelor sau ai cetonelor. Semiacetalii sunt monoeteri la care atomul de carbon, adiacent atomului de oxigen al funcţiei eter, are o grupare hidroxil. Acetalii şi semiacetalii conţinând alte funcţii oxigenate, sunt acetali şi semiacetali care conţin una sau mai multe funcţii oxigenate (funcţie alcool etc.), menţionate în poziţiile precedente ale acestui Capitol. 1) Metilal (CH

(2)[OCH

(3)]

(2)). Acetal al hidratului ipotetic de formaldehida; lichid incolor, având un miros de eter; se utilizează ca anestezic sau în sinteze organice. 2) Acetal dimetilic (CH

(3).CH.[OCH

(3)]

(2)). Deriva din hidratul ipotetic al aldehidei acetice; utilizat ca anestezic. 3) Acetal dietilic (CH

(3).CH.[(OC

(2)H

(5)]

(2)). Şi el deriva din hidratul ipotetic al aldehidei acetice. Lichid incolor, cu un miros placut de eter; utilizat ca solvent sau ca anestezic. Poziţia nu cuprinde acetalii polivinilici (poziţia nr. 39.05). B. - DERIVATI HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI Derivatii halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai acetalilor sau semiacetalilor sunt compuşi care se obţin prin substituirea totală sau parţială a unuia sau mai multor atomi de hidrogen ai acetalului prin halogeni (de exemplu monoetilacetalcloralhidrat sau clorpropilacetal), prin grupări sulfonice [-SO

(3)H], prin grupări nitrate [-NO

(2)] sau prin grupări nitrozo (-NO). Poziţia cuprinde de asemenea derivatii micsti; nitrohalogenati, nitrosulfonati, sulfohalogenaţi, nitrosulfohalogenati etc. SUBCAPITOLUL V COMPUSII CU FUNCŢIE ALDEHIDA 29.12 - ALDEHIDE, CHIAR CONŢINÂND ALTE FUNCŢII OXICENATE, POLIMERI CICLICI AI ALDEHIDELOR, PARAFORMALDEHIDA. - Aldehide aciclice fără alte funcţii oxigenate: 2912.11 - - Metanal (formalidehida) 2912.12 - - Etanal (acetaldehida) 2912.13 - - Butanal (butiraldehide, izomer normal) 2912.19 - - Altele - Aldehide ciclice fără alte funcţii oxigenate: 2912.21 - - Benzaldehida (aldehida benzonica) 2912.29 - - Altele 2912.30 - Aldehide-alcooli - Aldehide-eteri, aldehide-fenoli şi aldehide conţinând alte funcţii oxigenate: 2912.41 - - Vanilina (protocatechualdehida) 2912.42 - - Etilvanilina (etil protocatechualdehida) 2912.49 - - Altele 2912.50 - Polimeri ciclici ai aldehidelor 2912.60 - Paraformaldehida Aceştia sunt compuşi care se formează prin oxidarea alcoolilor primari şi care conţin o grupare caracteristica: / H / - C O În general, sunt lichide incolore, cu un miros puternic şi penetrant; care în contact cu aerul, se oxideaza uşor transformandu-se în acizi. Prin aldehide conţinând alte funcţii oxigenate, se înţeleg aldehide care comporta, în afară de funcţia lor aldehidica proprie, una sau mai multe funcţii oxigenate, vizate în subcapitolele precedente (funcţii alcool, fenol, eter etc.). A. - ALDEHIDE I) Aldehide aciclice saturate. 1) Metanal (formaldehida) (H.CHO). Se obţine prin oxidarea catalitica a alcoolului metilic. Este un gaz incolor, cu un miros penetrant, foarte solubil în apa. Soluţiile sale apoase de 40 % sunt cunoscute sub numele de, formol, care este un lichid incolor, cu miros penetrant şi sufocant; soluţiile sale pot conţine alcool metilic ca stabilizator. Metanalul are aplicaţii foarte variate, în sinteze organice (pentru prepararea materialelor colorante, a explozivilor, a produselor farmaceutice, a tanantilor sintetici, a materialelor plastice etc.) ca antiseptici, deodoranti, reducatori etc. 2) Etanal (acetaldehida, aldehida acetică) [CH

(3)CHO]. Se obţine prin oxidarea alcoolului etilic sau pornind de la acetilena. Este un lichid incolor, mobil (cu vascozitate redusă), cu miros de fructe, caustic, uşor volatil, inflamabil, miscibil cu apa, alcool sau eter. Este utilizat în sinteza organică (pentru obţinerea materialelor plastice, vopselelor, etc.) sau în medicina ca antiseptic. 3) Butanal (butiraldehida, izomer normal) [CH

(3).CH

(2).CH

(2).CHO]. Lichid incolor, miscibil cu apa, alcool sau eter. Utilizat la prepararea materialelor plastice, a parfumurilor sau a acceleratorilor de vulcanizare a cauciucului. 4) Heptanal (heptaldehida, aldehida heptilică, oenantol) (CH

(3).[CH

(2)]

(5).CHO). Obţinut prin distilarea uleiului de ricin, este un lichid incolor, cu un miros penetrant. 5) Octanal (aldehida caprilica) [C

(8)H

(16)O], nonanal (aldehida pelargonica) [C

(9)H

(18)O], decanal (aldehida caprica) [C

(10)H

(20)O], undecanal (aldehida undecilica) [C

(11)H

(22)O], dodecanal (aldehida laurica) [C

(12)H

(24)O] etc. Utilizat ca materie prima în parfumerie. II) Aldehide aciclice nesaturate. 1) Propenal (acrilaldehida, aldehida acrilica, acroleina) [CH

(2)=CH.CHO]. Se formează la încălzirea substanţelor grase. Lichid cu miros acru şi iritant, caracteristic. Utilizat în sinteze organice. 2) 2-Butenal (crotonaldehida, aldehida crotonica) [CH

(3).CH=CH.CHO]. Se găseşte în produsele de distilare a alcoolului brut. Lichid incolor, cu miros penetrant. 3) Citral. Lichid cu miros agreabil, care se găseşte în esenta de mandarina, de lamaie, cidrat şi în mod special în esenta de verbina din India (lemn grass). 4) Citronelal. Se găseşte în uleiul de cidrat. III) Aldehide ciclanice, ciclenice sau cicloterpenice. 1) Felandral sau aldehida tetrahidrocuminica. Se găseşte în esentele de marar sau de eucalipt. 2) Ciclocitrali A şi B. Se obţine din citral. 3) Perilaldehida. Se găseşte în uleiurile esenţiale din Perilla mankinensis. 4) Safranal. IV) Aldehide aromatice. 1) Benzaldehida (aldehida benzoica) [C

(3)H

(5).CHO]. Lichid incolor cu miros caracteristic de migdale amare, puternic refractant. Utilizata în sinteze organice, în medicina etc. 2) Aldehida cinamica [C

(6)H

(5).CH=CH.CHO]. Lichid galbui, uleios, cu puternic miros de scortisoara. Se utilizează la fabricarea parfumurilor artificiale. 3) Aldehida alfa-amil-cinamica. 4) 3-(p-cumenil)-2-metilpropionaldehida. 5) Aldehida fenil-acetică [C

(6)H

(5).CH

(2).CHO]. Lichid cu miros puternic de zambila, utilizat în parfumerie. B. - ALDEHIDE-ALCOOLI Compuşi care conţin în moleculele lor funcţia aldehidica şi funcţia alcoolică. 1) Aldol [CH

(3).CH(OH).CH

(2).CHO]. Se obţine prin condensarea aldolica a aldehidei acetice. Lichid incolor, care în repaus se aglomereaza formând o masa cristalina, care este propriul sau polimer, denumit para-aldol. Se utilizează în sinteze organice, la fabricarea materialelor plastice sau la flotatia minereurilor. 2) Hidroxicitronelal [C

(10)H

(20)O

(2)]. Lichid incolor, uşor siropos, având miros foarte pronunţat de lacramioara. Se utilizează ca fixator în parfumerie. 3) Aldehida glicolica [CH

(2)(OH).CFiO]. Cristalizeaza în ace incolore. C. - ALDEHIDE-ETERI, ALDEHIDE-FENOLI ŞI ALDEHIDE CARE CONŢIN ŞI ALTE FUNCŢII OXIGENATE Aldehidele-eteri sunt compuşi care au în acelaşi timp în moleculele lor, funcţia aldehidica (CHO) şi funcţia eter. Aldehide-fenoli sunt compuşi care au în moleculele lor cele doua funcţii: cea fenolica [C

(6)H

(5).OH], şi cea aldehidica (-CHO). Cele mai importante aldehide-fenoli şi aldehide-eteri sunt: 1) Vanilina (4-hidroxi-3-metoxibenzaldehida). Eter monometilic al protocatechualdehidei care se găseşte în vanilie. Ace stralucitoare sau praf alb cristalin. 2) Etilvanilina (3-etoxi-4-hidroxibenzaldehida). Cristale fine şi albe. 3) Aldehida salicilica (orto-hidroxibenzaldehida). [OH.C

(6)H

(4).CHO]. Lichid uleios, incolor, având un miros caracteristic de migdale amare; utilizata la fabricarea parfumurilor sintetice. 4) 3,4 Dihidroxibenzaldehida (protocatechualdehida) ([OH]

(2).C

(6)H

(3).CHO). Ace stralucitoare şi incolore. 5) Anisaldehida [CH

(3)O.C

(6)H

(4).CHO] (para-metoxibenzaldehida). Se găseşte în esenta de anason sau de marar. Lichid incolor, utilizat în parfumerie cu denumirea de "esenta de paducel" (aubepin). D. - POLIMERI CICLICI AI ALDEHIDELOR 1) Trioxan (trioximetilena). Polimer solid al formaldehidei. Material cristalin, alb solubil în apa, alcool sau eter. 2) Paraldehida. Polimerul etanalului, lichid incolor, cu un miros de eter agreabil, foarte inflamabil; se utilizează în sinteze organice, în medicina ca somnifer sau dezinfectant etc. 3) Metaldehida. De asemenea polimer al etanalului; produs cristalin alb, insolubil în apa. Aici este clasificata numai metaldehida în stare cristalina sau sub forma de praf. Metaldehida prezentată în tablete, batonase sau sub forme similare, implicând utilizarea drept combustibil este exclusa (poziţia nr. 36.06 (Nota 2 a) a Capitolului 36). E. - PARAFORMALDEHIDA Acest polimer (HO[CH

(2)O]nH) este obţinut prin evaporarea soluţiilor apoase ale formaldehidei. Este o substanţa de culoare alba, sub forma de fulgi sau de praf prezentând un miros pronunţat de formaldehida. Este utilizata la fabricarea materialelor plastice, a cleiurilor de etansare sau a produselor farmaceutice. Se întrebuinţează de asemenea ca dezinfectant sau ca agent de conservare. Poziţia nu cuprinde compusii bisulfitici ai aldehidelor, care sunt consideraţi ca derivati sulfonati ai alcoolilor (poziţia nr. 29.05 până la 29.11, după car). 29.13 - DERIVATI HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI AI PRODUSELOR DE LA POZIŢIA NR. 29.12. Aceştia sunt compuşi care deriva din aldehide prin substituirea unui sau mai multor atomi de hidrogen ai radicalilor continuti în moleculele lor (cu excepţia hidrogenului funcţiei aldehidice (-CHO) cu unul sau mai mulţi halogeni, grupări sulfonice [-SO

(3)H], grupări nitrate [-NO

(2)] sau grupări nitrozo (-NO) sau cu toate combinatiile acestor grupări. Cel mai important este cloralul (tricloracetaldehida).[CCl

(3).CHO]. Anhidru, este un lichid incolor, mobil, cu miros penetrant, utilizat ca somnifer. Poziţia nu cuprinde hidratul de cloral sau 2.2.2-triclor-1,1-etetandiol sau tricloretilidenglicol (CCl

(3)CH[OH]

(2)) (poziţia nr. 29.05). De asemenea, sunt excluşi de la aceasta poziţie compusii bisulfitici ai aldehidelor care sunt consideraţi derivati sulfonati ai alcoolilor (poziţiile nr. 29.05 până la 29.11, după caz). SUBCAPITOLUL VI COMPUŞI CU FUNCŢIE CETONICA SAU CU FUNCŢIE CHINONICA 29.14 - CETONE ŞI CHINONE, CHIAR CONŢINÂND ALTE FUNCŢII OXIGENATE ŞI DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. - Cetone aciclice fără alte funcţii oxigenate: 2914.11 - - Acetona 2914.12 - - Butanona (metiletilcetona) 2914.13 - - 4-Metilpentan-2-ona (metilizobutilcetona) 2914.19 - - Altele - Cetone ciclanice, ciclenice sau cicloterpenice fără alte funcţii oxigenate: 2914.21 - - Camfor 2914.22 - - Ciclohexanona şi metilciclohexanone 2914.23 - - Ionone şi metilionone 2914.29 - - Altele - Cetone aromatice fără alte funcţii oxigenate 2914.31 - - Fenilacetona (fenilpropan-2-ona) 2914.39 - - Altele 2914.40 - Cetone-alcooli şi cetone-aldehide: 2914.50 - Cetone-fenoli şi cetone conţinând alte funcţii oxigenate - Chinone: 2914.61 - - Antrachinona 2914.69 - - Altele 2914.70 - Derivatii halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati Cetonele şi chinonele conţinând alte funcţii oxigenate sunt compuşi care conţin în moleculele lor, în afară de funcţia cetonica sau chinonica, una sau mai multe funcţii oxigenate, vizate în subcapitolele precedente (de exemplu funcţii alcool, eter, fenol, aldehida, acetal). A. - CETONE Compuşi care conţin gruparea (>C=O) zisa carbonil. Pot fi reprezentaţi prin formula schematica (R-CO-R^1) în care R şi R^1 reprezintă radicali alchil sau aril (metil, etil, propil, fenil etc.). Cetonele se pot prezenta sub doua forme tautomere: forma cetonica adevarata (-CO-) şi forma enolica (=C(OH)-). În ambele cazuri ele sunt clasificate în aceasta poziţie. I) Cetone aciclice. 1) Acetona (propanona) [CH

(3).CO.CH

(3)]. Se găseşte în produsele rezultate de la distilarea uscata a lemnului; se poate obţine şi prin sinteza. Este un lichid incolor, mobil, cu miros eterat agreabil. Utilizat în foarte multe sinteze organice, la fabricarea materialelor plastice, ca solvent al acetilenei, al acetil-celulozei sau al rasinilor etc. 2) Butanona (metiletilcetona) [CH

(3).CO.C

(2)H

(5)]. Lichid incolor. Se găseşte în subprodusele distilarii alcoolului din melasele de sfecla de zahăr. Se poate obţine şi prin oxidarea alcoolului butilic secundar. 3) 4-Metilpentan-2-ona (metilizobutilcetona) ([CH

(3)]

(2).CH.CH

(2).CO.CH

(3)). Lichid cu un miros agreabil, utilizat ca solvent al nitratului de celuloza al gumelor sau al rasinilor. 4) Oxid de mesitil. Lichid incolor care rezultă din condensarea a doua molecule de acetona. 5) Forone. Compuşi care rezultă din condensarea a trei molecule de acetona. 6) Pseudo-ionone. Sunt cetone complexe. Lichide de culoare galbuie, cu miros de violete, utilizate la prepararea iononei (esenta artificiala de violete). 7) Pseudo-metilionone. Lichide, cu miros de violete, cu proprietăţi identice cu ale pseudoiononelor. Utilizate în parfumerie. 8) Diacetil [CH

(3).CO.CO.CH

(3)]. Lichid verzui-galben, cu miros patrunzator de chinona. Este utilizat pentru aromatizarea untului sau a margarinei. 9) Acetilacetona [CH

(3).COCH

(2).CO.CH

(3)]. Lichid incolor, cu miros agreabil, este utilizata în sinteze organice. 10) Acetonilacetona [CH

(3).CO.CH

(2).CH

(2).CO.CH

(3)]. Lichid incolor, cu un miros aromatic, utilizat în sinteze organice. II) Cetone ciclanice, ciclenice sau cicloterpenice. 1) Camfor [C

(10)H

(16)O]. Este clasificat aici atât camforul natural cat şi camforul sintetic. Camforul natural se obţine din Laurus camphora, arbore originar din China şi Japonia. Camforul sintetic se obţine din pinen care provine din esenta de terebentina. Ambele substanţe se prezintă în mase cristaline incolore, translucide, grase la pipait, cu miros caracteristic. Camforul (natural sau sintetic) este utilizat ca antiseptic în medicina, ca substanţa împotriva moliilor sau pentru fabricarea celuloidului. Poziţia nu cuprinde camforul zis de Borneo sau borneolul care nu este o cetona ci un alcool, care se obţine prin reducerea camforului; (poziţia nr. 29.06). 2) Ciclohexanona [C

(3)H

(10)O]. Obţinută prin sinteza, este un lichid cu un miros asemănător acetonei. Utilizata ca solvent puternic al acetilcelulozei sau al rasinilor naturale sau artificiale. 3) Metilciclohexanone. Lichide insolubile în apa. 4) Ionone [C

(13)H

(20)O]. Deriva din condensarea dintre citral şi acetona. Se disting:

a)alfa-ionona, lichid incolor, cu miros puternic de violete. ...
b)beta-ionona, lichid incolor, cu miros de violete mai puţin delicat decât cel al alfa-inonei. ... Ambele sunt utilizate în parfumerie. 5) Metilionone. Lichide de la incolor până la galben de chihlimbar. 6) Fenchona [C

(10)H

(16)O]. Se găseşte în esenta de marar şi în uleiul esenţial de tuia. Lichid limpede, incolor cu miros de camfor; este un substituent al acestuia. 7) Irona. Este continuta în uleiul esenţial obţinut din rădăcinile unor varietati de iris. Lichid uleios, incolor, cu miros de iris; diluat puternic, are un miros delicat de violete. Utilizat în parfumerie. 8) Jasmona [C

(11)H

(16)O]. Se găseşte în esenta de flori de iasomie. Ulei de culoare galben-deschis, cu miros puternic de iasomie. Utilizat în parfumerie. 9) Carvona [C

(10)H

(14)O]. Continuta în esentele de chimion, de anason, de menta. Lichid incolor, cu miros aromatic puternic. 10) Ciclopentanona (adipocetona) [C

(4)H

(8)CO]. Se găseşte în produsele de distilare a lemnului. Lichid cu miros de menta. 11) Mentona [C

(10)H

(18)O]. Se găseşte în esenta de menta sau în alte esente. Poate fi obţinută pe cale sintetică prin oxidarea mentolului. Lichid mobil, incolor având mirosul mentei, este refractant. III) Cetone aromatice. 1) Metilnaftilcetona. 2) Benziliden-acetona [C

(6)H

(5).CH=CH.CO.CH

(3)]. Cristale incolore, cu miros de sangele voinicului. 3) Acetofenona [CH

(3).CO.C

(6)H

(5)]. Lichid uleios, incolor sau galben cu miros placut aromat, utilizat în parfumerie sau în sinteze organice. 4) Propiofenona. 5) Metilacetofenona [CH

(3).C

(6)H

(4).CO.CH

(3)]. Lichid incolor sau galbui, cu miros placut. 6) Butildimetilacetofenona. 7) Benzofenona [C

(6)H

(5).CO.C

(6)H

(5)]. Cristale incolore sau uşor galbui, cu miros de eter placut. Utilizata pentru fabricarea parfumurilor sintetice sau în sinteze organice. 8) Benzantrona. Cristalizeaza în ace galbui. 9) Fenilacetona (fenilpropan-2-ona). Lichid incolor sau galben deschis. Utilizat în principal în sinteze organice şi ca precursor în fabricatia amfetaminelor (vezi Lista precursorilor de la sfârşitul Capitolului 29). B. - CETONE-ALCOOLI Compuşi care conţin în moleculele lor funcţia alcoolică şi funcţia cetonica. 1) 4-Hidroxi-4-metilpentan-2-one (diacetona alcool). Lichid incolor. 2) Acetol [CH

(3).CO.CH

(2).OH] (acetilcarbinol). Lichid incolor cu miros penetrant, utilizat ca solvent pentru vopselele celulozice sau pentru rasini. C. - CETONE-ALDEHIDE Compuşi, care includ în moleculele lor funcţia cetonica şi funcţia aldehidica. D. - CETONE-FENOLI Compuşi care includ în moleculele lor funcţia cetonica şi funcţia fenolica. E. - CHINONE Dicetone derivate din compuşi aromatici prin transformarea a doua grupări >=CH în grupări >C=O cu rearanjarea convenabila a legăturilor duble. 1) Antrachinona (C

(6)H

(4).[CO]

(2).C

(6)H

(4)). Cristalizeaza în ace de culoare galbena, care macinate dau un praf alb. Utilizata la prepararea materialelor colorante. 2) p-Benzochinona (chinona) [C

(6)H

(4)O

(2)]. Cristale galbene, cu miros penetrant. 3) 1,4-Naftochinona [C

(10)H

(6)O

(2)]. Cristalizeaza în ace galbene. 4) 2-Metilantrachinona. Cristalizeaza în ace albe. 5) Acenaftenchinona. Cristalizeaza în ace galbene. 6) Fenantrenchinona. Cristalizeaza în ace galbene. F. - CHINONE-ALCOOLI, CHINONE-FENOLI, CHINONE-ALDEHIDE ŞI ALTE CHINONE CONŢINÂND ALTE FUNCŢII OXIGENATE Chinonele-alcooli, chinonele-fenoli şi chinonele-aldehide sunt compuşi care, independent de funcţia chinonica, prezintă în moleculele lor respectiv funcţii alcoolice, fenolice sau aldehidice. 1) alfa - Hidroxiantrachinona. 2) Chinizarina. 3) Chrisazina. G. - DERIVATI HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI AI CETONELOR, CHINONELOR, CETONE-ALCOOLILOR, ETC., AI CHINONE-ALCOOLILOR, ETC. 1) Bromura de camfor [C

(10)H

(15)OBr]. Cristale având forma de ace, cu miros puternic de camfor. Este utilizat ca sedativ. 2) 4'-Terţ-butil-2',6'-dimetil-3',5'-dinitroacetofenona (mosc cetona). 3) Acid camforsulfonic. Sunt de asemenea clasificati aici derivatii sulfohalogenaţi, nitrohalogenati, nitrosulfonati, nitrati sau nitrozati, nitrosulfohalogenati şi alţi derivati micsti. Poziţia nu cuprinde materialele colorante organice (Capitolul 32). Aceeaşi situaţie o au şi compusii bisulfitici ai cetonelor, care sunt consideraţi derivati sulfonati ai alcoolilor (poziţia nr. 29.05 până la 29.11, după caz). SUBCAPITOLUL VII ACIZI CARBOXILICI, ANHIDRIDE, HALOGENURI PEROXIZI ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI CONSIDERATII GENERALE Acizii clasificati în prezentul subcapitol sunt acizii carboxilici, care conţin în moleculele lor gruparea funcţională caracteristica (-COOH) denumita grupare carboxilică. Teoretic, poziţia cuprinde de asemenea, acizii ipotetici denumiţi orto-acizi (R.C.[OH]

(3)), care pot fi consideraţi ca acizi carboxilici hidratati (R.COOH+H

(2)O=R.C.[OH]

(3)), neexistand în stare libera, dar ai căror esteri exista în mod real (ortoesterii) care trebuie să fie consideraţi esteri ai acizilor carboxilici hidratati). Funcţie de numărul de grupări carboxilice (-COOH) conţinute în molecula, acidul este monocarboxilic sau policarboxilic. Când, din molecula unui monoacid se inlatura o grupare hidroxil (-OH) rămâne un radical acid (acil), care se poate reprezenta schematic prin formula (R.CO-) unde R este un radical alchil sau aril (metil, etil, fenil etc.). Radicalii acizi sunt prezenţi în formulele anhidridelor, halogenurilor, peroxizilor, peroxiacizilor, esterilor sau sarurilor. Acizii sulfonici, care nu au decât gruparea acida [-SO

(3)H] sunt produse de alta natura decât acizii carboxilici; acest subcapitol nu cuprinde decât produsii care sunt derivati sulfonati ai produselor cuprinse în acest subcapitol. A. - ANHIDRIDE ALE ACIZILOR Rezultă prin eliminarea unei molecule de apa, fie din două molecule ale unui acid monobazic, fie dintr-o molecula a unui acid dibazic. Se caracterizează prin gruparea (-CO.O.OC-). B. - HALOGENURI ALE ACIZILOR Halogenurile (clorurile şi bromurile în special) acizilor au ca formula generală (R.CO.X unde X este un halogen) adică ele sunt reprezentate prin radicali acizi saturati cu clor, cu brom sau cu alţi halogeni. C. - PEROXIZI AI ACIZILOR Peroxizii acizi sunt compuşi, în care doi radicali acizi sunt legaţi între ei prin doi atomi de oxigen; formula lor schematica este (R.CO-O-O-OC.R). D. - PEROXIACIZI Peroxiacizii corespund formulei generale (R.CO.O.OH). E. - ESTERI AI ACIZILOR Esterii acizilor carboxilici sunt compuşi obţinuţi prin substituirea hidrogenului din gruparea carboxilică (-COOH) a unui acid printr-un radical alchil sau aril. Pot fi reprezentaţi schematic prin formula (R.CO.O.R,), în care R şi R, sunt radicali alchilici sau acrilici (metil, etil, fenil etc.). F. - SARURI ALE ACIZILOR Sunt compuşi obţinuţi prin substituirea hidrogenului din grupa carboxilică (-COOH) a unui acid printr-un cation anorganic, de exemplu sodiu, potasiu, amoniu. Pot fi reprezentaţi prin formula următoare: (R.CO.O.M), în care R este un radical alchilic, acrilic sau alchilarilic şi M este un cation metalic sau de alt cation anorganic. G. - DERIVATI HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI AI ACIZILOR Derivatii halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai compusilor descrisi în părţile A până la F de mai sus, sunt compuşi în care gruparile functionale conţinând oxigen au rămas intacte, dar unul sau mai mulţi hidrogeni ai radicalelor R sau R, au fost substituiti prin halogeni, prin grupe sulfonice [-SO

(3)H], nitro [-NO

(2)] sau nitrozo (-NO) sau prin toate combinatiile acestor grupări. 29.15 - ACIZI MONOCARBOXILICI ACICLICI SATURATI ŞI ANHIDRIDELE HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. - Acid formic, sarurile şi esterii lui: 2915.11 - - Acid formic 2915.12 - - Sarurile acidului formic 2915.13 - - Esterii acidului formic - Acid acetic şi sarurile lui; anhidrida acetică: 2914.21 - - Acid acetic 2915.22 - - Acetat de sodiu 2915.23 - - Acetati de cobalt 2915.24 - - Anhidrida acetică 2915.29 - - Altele - Esteri ai acidului acetic: 2915.31 - - Acetat de etil 2915.32 - - Acetat de vinil 2915.33 - - Acetat de n-butil 2915.34 - - Acetat de izobutil 2915.35 - - Acetat de 2-etoxietil 2915.39 - - Altele 2915.40 - Acizi mono-, di- sau tricloracetici, sarurile şi esterii lor 2915.50 - Acid propionic, sarurile şi esterii lui 2915.60 - Acizi butirici, acizi valerici, sarurile şi esterii lor 2915.70 - Acid palmitic, acid stearic, sarurile şi esterii lor 2915.90 - Altele Poziţia cuprinde acizii monocarboxilici aciclici saturati şi anhidridele, halogenurile, peroxizii şi peroxiacizii, esterii şi sarurile lor, precum şi derivatii (inclusiv derivatii micsti) halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai acestor compuşi. I) Acidul formic (H.COOH), sarurile şi esterii lui. a) Acidul formic se găseşte în natura sau se obţine pe cale sintetică. Este un lichid nestabil, incolor, fumegand slab la aer, are un miros iritant, caustic. Utilizat în vopsitorii, tabacarii, la coagularea latexului, în medicina ca antiseptic, în sinteze organice etc. ... b) Principalele saruri ale acidului formic sunt: ... 1) Formiatul de sodiu (H.COO.Na) Praf alb cristalin delicvescent, utilizat în farmacie, în tabacarie sau în sinteza organică. 2) Formiatul de calciu ([H.COO]

(2)Ca).Cristale. 3) Formiatul de aluminiu ([H.COO]

(3)Al). Praf alb, utilizat în industria textila ca mordant sau la impermeabilizare. Exista şi un formiat bazic prezent mai ales în soluţii apoase. 4) Formiatul de nichel ([H.COO]

(2)Ni). Utilizat drept catalizator la hidrogenarea uleiurilor. c) Principalii esteri ai acidului formic sunt: ... 1) Formiatul de metil [H.COO.CH

(3)]. Lichid incolor, cu miros agreabil. 2) Formiatul de etil [H.COO.C

(2)H

(5)]. Lichid incolor, instabil, volatil, inflamabil, cu un miros de rom. 3) Formiatii de benzil, de bornil, de citronelil, de geranil de izobornil, de linolil, de mentil, de fenil-etil, de rodinil; de terpenil. Utilizaţi mai ales în parfumerie. II) Acidul acetic [CH

(3)COOH], sarurile şi esterii lui.

a)Acidul acetic este produsul distilarii uscate a lemnului, se obţine şi prin sinteza. Lichid cu caracter puternic acid, cu miros caracteristic şi penetrant de oţet; este corosiv. La rece se solidifică în cristale incolore (acid acetic glacial). Este un solvent pentru fosfor, sulf şi un mare număr de substanţe organice. ... Acidul acetic comercial este de culoare uşor galbuie, având deseori un miros uşor intepator. Utilizat în industria textila, în tabacarie, drept coagulant al latexului , la fabricarea acetatilor, a materialelor plastice, a produselor farmaceutice etc.
b)Principalele saruri ale acidului acetic sunt: ... 1) Acetatul de sodiu [CH

(3)COO.Na]. Cristale incolore şi inodore sau în stare anhidra, sub forma unui praf alb sau uşor galbui. Utilizat ca mordant sau la numeroase preparate chimice. 2) Acetatul de cobalt ([CH

(3).COO]

(2).Co). Cristale delicvescente, de un roşu violet, cu miros de acid acetic. 3) Acetatul de calciu ([CH

(3).COO]

(2)Ca). În stare pura el apare în cristale incolore. 4) Acetatul bazic de cupru [CH

(3).COO.Cu.OH]. Cristale în forma de ace sau în solzi mici de culoare albastra, care expuse la aer se dezintegreaza şi devin verzui. 5) Acetatul neutru de cupru ([CH

(3).COO]

(2).Cu). Praf sau cristale bleu-verzui, care la aer se dezagregheaza transformandu-se într-un praf albicios. 6) Acetatul de plumb. Poate fi neutru ([CH

(3).COO]

(2)Pb) sau bazic, de exemplu (Pb[CH

(3)COO]

(2).3PbO.H

(2)O). Acetatul neutru se prezintă în cristale incolore sau uşor galbene sau azurii. Toxic. Acetatul bazic este un praf alb, dens, utilizat în farmacie, şi ca reactiv în analizele chimice. 7) Acetatii de litiu şi de potasiu (utilizaţi în medicina); acetatii de crom, de aluminiu, de fier utilizaţi ca mordanti. c) Principalii esteri ai acidului acetic sunt: ... 1) Acetatul de metil [CH

(3).COO.CH

(3)]. Se găseşte printre produsele de distilare uscata a lemnului. Lichid cu miros de fructe. Se utilizează pentru prepararea esentelor artificiale de fructe ca solvent al grasimilor, al rasinilor, al nitrocelulozei etc. 2) Acetatul de etil [CH

(3).COO.C

(2)H

(5)]. Lichid incolor, foarte mobil, foarte inflamabil, cu miros agreabil de fructe. Poate fi conţinut în alcoolul etilic ca impuritate. Se utilizează ca solvent pentru nitroceluloza şi vopsele etc. În medicina se utilizează ca antispasmolitic sau analgezic. 3) Acetatul de vinil [CH

(3).COO.CH=CH

(2)]. Lichid incolor cu un miros caracteristic; monomer, utilizat la prepararea poliacetatului de vinil, (care constituie un material plastic clasificat la poziţia nr. 39.05). 4) Acetati de n-propil sau de izopropil, utilizaţi la prepararea esentelor artificiale de fructe. 5) Acetatul de n-butil. Lichid incolor, utilizat pentru prepararea esentelor artificiale de fructe sau ca solvent. 6) Acetatul de izobutil. Lichid incolor, utilizat la prepararea esentelor artificiale de fructe sau ca solvent. 7) Acetatii de n-pentil (n-amil) sau de izopentil (izo-amil) utilizaţi la prepararea esentelor artificiale de fructe. 8) Acetatul de 2-etoxietil. 9) Acetatii de benzil, de terpenil, de linalil, de geranil, de citronelil, de anisil, de paracrezil, de cinamil, de feniletil, de bornil, de izobornil (utilizaţi în parfumerie). 10) Acetatii de glicerina (mono-, di-, triacetin). Poziţia cuprinde de asemenea anhidrida acetică ([CH

(3).CO]

(2).O). Lichid incolor cu miros puternic iritant, corosiv. Utilizat în sintezele chimice. III) Acizi mono-, di-, sau tricloracetici, sarurile şi esterii lor. a) Acidul monocloracetic [Cl.CH

(2)COOH]. Cristale incolore. ... b) Acidul dicloracetic [Cl

(2).CH.COOH]. Lichid incolor. ... c) Acidul tricloracetic [Cl

(3).C.COOH]. Cristale incolore cu miros penetrant. Utilizat în sinteza organică sau în medicina. ... IV) Acid propionic [CH

(3).CH

(2).COOH], sarurile şi esterii lui. Acidul propionic este un lichid cu miros asemănător cu al acidului acetic. V) Acizi butirici, sarurile şi esterii lor.

a)Acidul n-butiric este un lichid dens, cu miros neplacut de rancezeala, incolor, uleios şi care este utilizat în special la decalcificarea pieilor. ...
b)Acid izobutiric. ... VI) Acizi valerici, sarurile şi esterii lor.
a)Acidul n-valeric este un lichid uleios, incolor, transparent, cu miros de rancezeala foarte neplacut. ...
b)Acidul izovaleric. ... VII) Acid palmitic (CH

(3).[CH

(2)]

(14)COOH), sarurile şi esterii lui.

a)Acidul palmitic se găseşte în corpuri grase cum sunt gliceridele. Mase cristaline sau sub forma de praf alb sau şi sub forma unor cristale stralucitoare sau ace incolore. ...
b)Principalele saruri ale lui sunt: ... 1) Palmitatul de calciu, utilizat în parfumerie. 2) Palmitatul de aluminiu utilizat la impermeabilizarea tesaturilor sau la ingrosarea uleiurilor lubrifiante. Sarurile acidului palmitic solubile în apa (palmitatii de sodiu, de potasiu, de amoniu etc.) constituind sapunuri, rămân clasificate aici. VIII) Acidul stearic (CH

(3).[CH

(2)]

(16).COOH), sarurile şi esterii lui.

a)Acidul stearic se găseşte în corpuri grase cum sunt gliceridele. Produs alb amorf, asemănător cu ceara. ...
b)Principalele saruri ale lui sunt: ... 1) Stearatul de calciu, utilizat la impermeabilizarea tesaturilor. 2) Stearatul de magneziu, utilizat în industria vopselelor. 3) Stearatul de zinc, utilizat în medicina, în industria cauciucului sau a materialelor plastice, pentru prepararea pânzelor cerate. 4) Stearatul de aluminiu, are aceleaşi utilizări ca palmitatul de aluminiu. 5) Stearatul de cupru, utilizat pentru bronzarea ipsosului sau a suprafeţelor submarine vopsite. 6) Stearatul de plumb, utilizat ca sicativ. Sarurile acidului stearic (stearatii de sodiu, de potasiu, de amoniu etc.) solubile în apa care constituie sapunuri rămân clasificate aici.
c)Printre esterii acidului stearic, pot fi citaţi; stearatii de etil sau de butil, (utilizaţi ca plastifianti), stearatul de glicol (utilizat ca înlocuitor al cerii naturale). ... IX) Alte produse clasificate la aceasta poziţie:
a)Cloroformiatul de etil denumit şi clorocarbonat de etil, lichid incolor, cu miros sufocant, lacrimogen, inflamabil, utilizat în sinteze organice. ...
b)Clorura de acetil [CH

(3).CO.Cl]. Lichid incolor cu miros puternic, în contact cu aerul fumega, iritand ochii. ... c) Bromura de acetil [CH

(3)CO.Br]. Aceleaşi caracteristici ca la clorura. Utilizata în sinteze organice. ...

d)Acizii mono-, di- şi tribromacetici, sarurile şi esterii lor. ...
e)Acidul hexanoic (caproic) şi acidul 2-etilbutiric, sarurile şi esterii lor. ...
f)Acidul octoic (caprilic) şi acidul 2-etilhexoic, sarurile şi esterii lor. ... Poziţia nu cuprinde:
a)Soluţiile apoase consumabile ale acidului acetic conţinând, în greutate, mai puţin de 10% din acest acid (poziţia nr. 22.09). ...
b)Sarurile şi esterii acidului stearic brut (în general poziţiile nr. 34.01, 34.04 sau 38.24). ...
c)Amestecurile de mono-, di-, şi tri-stearati de glicerol, emulsionati pentru corpi grasi (poziţia nr. 34.04 dacă au caracterul de ceara artificiala, sau poziţia nr. 38.24 în caz contrar). ...
d)Acizii grasi cu o puritate inferioară valorii de 90% (calculată în raport cu masa produsului uscat) (poziţia nr. 38.23). ... 29.16 - ACIZI MONOCARBOXILICI ACICLICI NESATURATI ŞI ACIZI MONOCARBOXILICI CICLICI, ANHIDRIDELE, HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR; DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. - Acizi monocarboxilici aciclici nesaturati, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii şi derivatii lor: 2916.11 - - Acid acrilic şi sărurile lui 2916.12 - - Esteri ai acidului acrilic 2916.13 - - Acid metacrilic şi sarurile lui 2916.14 - - Esterii acidului metacrilic 2916.15 - - Acizi oleic, linoleic sau linolenic, sarurile şi esterii lor 2916.19 - - Altele 2916.20 - - Acizi monocarboxilici ciclanici, ciclenici sau cicloterpenici, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii şi derivatii lor - Acizii monocarboxilici aromatici, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii lor şi derivatii lor: 2916.31 - - Acid benzoic, sarurile şi esterii lui 2916.32 - - Peroxid de benzoil şi clorura de benzoil 2916.34 - - Acid fenilacetic şi sarurile sale 2916.35 - - Esteri ai acidului fenilacetic 2916.39 - - Altele Poziţia cuprinde acizii monocarboxilici aciclici nesaturati şi acizii monocarboxilici ciclici şi anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii, esterii şi sarurile lor precum şi derivatii (inclusiv derivatii micsti) halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai acestor produse. A. - ACIZI MONOCARBOXILICI ACICLICI NESATURATI, SARURILE ŞI ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVATI 1) Acid acrilic [CH

(2)=CH.COOH]. Lichid incolor cu miros acru. Se polimerizeaza uşor. Constituie un monomer pentru acizii poliacrilici sau alţi polimeri acrilici. 2) Acid metacrilic. Polimerii esterilor acestui acid constituie materiale plastice (Capitolul 39). 3) Acid oleic [C

(18)H

(34)O

(2)]. Se găseşte în corpii grasi precum gliceridele. Lichid incolor, inodor, care, la temperatura de cca 4°C cristalizeaza sub forma de ace. Sarurile acidului oleic (oleat de sodiu, de potasiu, de amoniu etc.), solubile în apa, care sunt sapunuri, rămân cuprinse aici. 4) Acid linoleic [C

(18)H

(32)O

(2)]. Conţinut sub forma de gliceride în uleiul de în. Acid sicativ. 5) Acid linolenic [C

(18)H

(30)O

(2)]. 6) Acizi heptinoici şi acizi octinoici. B. - ACIZI MONOCARBOXILICI CICLANICI, CICLENICI SAU CICLOTERPENICI, SARURILE, ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVATI 1) Acid ciclohexancarboxilic. 2) Acid ciclopentenilacetic. C. - ACIZII MONOCARBOXILICI AROMATICI SATURATI, SARURILE ŞI ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVATI 1) Acid benzoic [C

(6)H

(5).COOH]. Se găseşte în câteva rasini sau balsamuri. Se prepara pe cale sintetică. Cristalizeaza sub forma de ace sau solzi albi şi stralucitori, inodor dacă acidul este pur. Are o acţiune antiseptica şi de antimucegai. Principalele saruri ale lui sunt: benzoatii de amoniu, de sodiu, de potasiu sau de calciu. Principalii esteri ai lui sunt: benzoatii de benzil, de naftil, de metil, de etil, de geranil, de citronelil, de linalil, de rodinil. Printre ceilalţi derivati ai acidului benzoic, cuprinşi aici, pot fi citaţi: a) Peroxidul de benzoil. Se prezintă în stare solida sub forma de granule albe cristalizate. Utilizat în medicina în industria cauciucului sau a materialelor plastice pentru albirea uleiului, grasimilor, a fainei etc. ... b) Clorura de benzoil [C

(6)H

(5).CO.Cl]. Lichid incolor, cu miros caracteristic care fumega în aer şi este puternic lacrimogen. ... c) Acizii nitrobenzoici (orto-, meta-, para-) [NO

(2).C

(6)H

(4).COOH]. ... d) Clorurile de nitrobenzoil (de orto-, meta-, para-nitrobenzoil) [NO

(2).C

(6)H

(4).CO.Cl]. ... e) Acizii monoclorbenzoici [Cl.C

(6)H

(4).COOH]. ... f) Acizii diclorbenzoici [Cl

(2).C

(6)H

(3).COOH]. ... 2) Acid fenilacetic [C

(6)H

(5)CH

(2).COOH]. Cristale albe şi stralucitoare sub forma de plăcuţe care degaja un miros floral. Utilizate la fabricarea parfumurilor, a agenţilor aromatizanti, a penicilinei G şi a fungicidelor, în sinteze organice şi ca precursor în fabricarea amfetaminelor (vezi lista de precursori de la sfârşitul Capitolului 29). Principalii esteri ai săi sunt fenilacetatii de etil, de metil şi de orto-metoxifenil (fenilacetat de guaiacol). 3) Acizii fenilpropionic, naftoic. D. - ACIZI MONOCARBOXILICI AROMATICI NESATURATI, SARURILE, ESTERII LOR ŞI ALŢI DERIVATI Acid cinamic [C

(6)H

(5)CH=CH.COOH]. Se găseşte în esenta de scortisoara, în balsamul de Tolu sau de Peru. Cristale incolore. Principalele lui saruri sunt cinamatul de sodiu sau de potasiu. Principalii lui esteri sunt cinamatul de metil, de etil, de benzil sau de propil, utilizaţi în parfumerie. Poziţia nu cuprinde acidul oleic cu o puritate sub 85% (calculată în raport cu masa produsului uscat) şi ceilalţi acizi grasi cu o puritate sub 90% (calculată în raport cu masa produsului uscat) (poziţia nr. 38.23). 29.17 - ACIZI POLICARBOXILICI, ANHIDRIDELE, HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR, DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. - Acizi policarboxilici aciclici, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii şi derivatii lor: 2917.11 - - Acid oxalic, sarurile şi esterii lui 2917.12 - - Acid adipic, sarurile şi esterii lui 2917.13 - - Acid azelaic, acid sebacic, sarurile şi esterii lor 2917.14 - - Anhidrida maleica 2917.19 - - Altele 2917.20 - Acizi policarboxilici ciclanici, ciclenici sau cicloterpenici, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii şi derivatii lor - Acizii policarboxilici aromatici, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii lor şi derivatii lor: 2917.31 - - Ortoftalaţi de dibutil 2917.32 - - Ortoftalaţi de dioctil 2917.33 - - Ortoftalaţi de dinonil sau de didecil 2917.34 - - Alţi esteri ai acidului ortoftalic 2917.35 - - Anhidrida ftalica 2917.36 - - Acid tereftalic şi sarurile lui 2917.37 - - Tereftalat de dimetil 2917.39 - - Altele Poziţia cuprinde acizii policarboxilici şi anhidrele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii, esterii şi sarurile lor, precum şi derivatii (inclusiv derivatii compuşi) halogenati, sulfonati, nitrati sau nitrozati ai acestor produse. A. - ACIZI POLICARBOXILICI ACICLICI ŞI ESTERII LOR, SARURI ŞI ALŢI DERIVATI 1) Acid oxalic (COOH.COOH). Cristale fine, incolore, transparente, inodore. Este toxic şi se foloseşte ca agent de albire în industria textila sau în pielarie, ca mordant în imprimeria textila sau în sinteza organică. Principalele saruri ale lui sunt oxalatii de amoniu, de sodiu, de potasiu, de calciu, de fier şi oxalatii feroamoniacali. Principalii esteri ai lui sunt oxalatul de etil şi oxalatul de metil. 2) Acid adipic (COOH.[CH

(2)]

(4).COOH). Cristalizat în ace incolore, utilizat, printre altele, la fabricarea unor materiale plastice, ca poliamidele. 3) Acid azelaic. Praf cristalin de culoare alb-galbuie. Utilizat în special la fabricarea unor materiale plastice (rasini alchidice, poliamide, poliuretani) sau în alte sinteze organice. 4) Acid sebacic. Foite albe. Utilizat în special ca stabilizator pentru materiale plastice (rasini alchidice, poliesteri maleici şi alţi poliesteri, poliuretani) sau la fabricarea materialelor plastice. 5) Anhidrida maleica. Masa cristalina incolora, utilizata la prepararea materialelor plastice (poliesteri) şi în alte sinteze organice. 6) Acid maleic (COOH.CH=CH.COOH). Cristale mari incolore sau în blocuri turnate. Utilizat în special la prepararea anumitor materiale plastice (de exemplu poliesteri). 7) Acid malonic [COOH.CH

(2).COOH]. Lamele groase, incolore. Printre esterii cei mai importanti este malonatul de etil, care este produsul de plecare în numeroase sinteze organice, al medicamentelor barbiturice etc. 8) Acid succinic (COOH.[CH

(2)]

(2).COOH). Cristale incolore, inodore, transparente. Utilizat în sinteze organice. B. - ACIZI POLICARBOXILICI CICLANICI, CICLENICI SAU CICLOTERPENICI, ESTERII ŞI SARURILE LOR ŞI ALŢI DERIVATI C. - ACIZI POLICARBOXILICI AROMATICI ESTERII LOR, SARURI ŞI ALŢI DERIVATI 1) Anhidrida ftalica [C

(6)H

(4).CO.CO.O]. Cristalizeaza în ace albe translucide, în mase cristaline sau în solzi albi, este foarte uşoară şi voluminoasa, cu un miros caracteristic. Utilizata în sinteza organică (pentru prepararea materialelor plastice (rasini alchidice), a plastifiantilor etc.). 2) Acizi benzen dicarboxilici (orto-, meta-(izo)-, para-) (C

(6)H

(4).[COOH]

(2)). Acidul ortobenzendicarboxilic denumit în mod obişnuit acid ftalic (acid ortoftalic). Acizii metabenzendicarboxilic şi parabenzendicarboxilic sunt în mod obişnuit denumiţi respectiv acid izoftalic şi acid tereftalic. Cristale. Utilizaţi la prepararea materialelor colorante sintetice, a materialelor plastice (rasini alchidice) sau a plastifiantilor. Printre esterii lor se afla ortoftalaţii de dimetil, de dietil, de dibutil (di-n-butil, diizobutil etc.), de dioctil (di-n-octil, diizoctil, bis(2-etilhexil) etc), de dinonil (di-n-nonil, diizononil etc.), de didecil (di-n-didecil etc.) sau de diciclohexil şi ceilalţi esteri ai acidului ortoftalic, cum ar fi esterii de etilenglicol ca şi esterii de dimetil şi alţi esteri ai acidului tereftalic. 3) Acizi diclorftalici şi tetraclorftalici şi anhidridele lor. 29.18 - ACIZI CARBOXILICI CONŢINÂND FUNCŢII OXIGENATE SUPLIMENTARE ŞI ANHIDRIDELE, HALOGENURILE, PEROXIZII ŞI PEROXIACIZII LOR, DERIVATII LOR HALOGENATI, SULFONATI, NITRATI SAU NITROZATI. - Acizi carboxilici cu funcţie alcool dar fără alta funcţie oxigenata, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii lor, şi derivatii lor: 2918.11 - - Acid lactic, sarurile şi esterii lui 2918.12 - - Acid tartric 2918.13 - - Sarurile şi esterii acidului tartric 2918.14 - - Acid citric 2918.15 - - Sarurile şi esterii acidului citric 2918.16 - - Acid gluconic, sarurile şi esterii lui 2918.17 - - Acid fenilglicolic (acid mandelic), sarurile şi esterii lui 2918.19 - - Altele - Acizi carboxilici cu funcţie fenolica dar fără alte funcţii oxigenate, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii lor şi derivatii lor: 2918.21 - - Acid salicilic şi sarurile lui 2918.22 - - Acid orto-acetilsalicilic, sarurile şi esterii lui 2918.23 - - Alţi esteri ai acidului salicilic şi sarurile lor 2918.29 - - Altele 2918.30 - Acizi carboxilici cu funcţie aldehida sau cetona dar fără alte funcţii oxigenate, anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii lor şi derivatii lor 2918.90 - Altele Poziţia cuprinde acizii carboxilici conţinând funcţii oxigenate suplimentare şi anhidridele, halogenurile, peroxizii, peroxiacizii, esterii şi sarurile lor, precum şi derivatii (inclusiv derivatii micsti) halogenati, sulfonati, nitrati sau nitr

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.