PLANUL INDICATIV FACILITATEA SCHENGEN 2007-2009 din 2 iulie 2008

(2007)1.417 din 4 aprilie 2007 Nume: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Adresă: Piaţa Revoluţiei nr. 1A Bucureşti România Numele persoanei Vasile-Gabriel Niţă responsabile (reprezentant autorizat): Funcţia persoanei Secretar de stat responsabile (reprezentant autorizat): Departamentul Schengen Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Persoană de contact: Tiberiu Trifan Funcţia persoanei de Director general contact: Direcţia generală Schengen Departamentul Schengen Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Telefon: +40 21 206.09.28 Fax: +40 21 314.74.22 E-mail: sppa@mai.gov.ro Punctul unic de contact Nume: Departamentul Schengen Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Adresă: Piaţa Revoluţiei nr. 1A Bucureşti România Numele persoanei Andrei Voicu responsabile (reprezentant autorizat): Funcţia persoanei Şef Serviciu programe Facilitatea Schengen responsabile (reprezentant autorizat): Departamentul Schengen Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Persoană de contact: Andrei Voicu Funcţia persoanei de Şef Serviciu programe Facilitatea Schengen contact: Telefon: +40 21 312.24.49 Fax: +40 21 314.74.22 E-mail: andrei.voicu@mai.gov.ro 2.2. Detaliile contului bancar în care Comisia va face plăţile [(art. 8 alin.

(2)din Decizia Comisiei C

(2007)1.417)] Denumirea instituţiei Ministerul Economiei şi Finanţelor deţinătoare a contului: Persoana de contact pentru Ştefan Nanu contul bancar: Funcţia persoanei de Director general contact: Adresa persoanei de Str. Apolodor nr. 17, sectorul 5 contact pentru contul bancar: Bucureşti, România, cod 050741 Telefon: +4021 319.98.18 Fax: +4021 319.98.18 Numele băncii: Banca Naţională a României Numărul întreg al 3216.800000EUR contului: (standard NRB) Capitolul III Evaluarea deficienţelor şi a necesităţilor Odată ce a devenit stat membru al Uniunii Europene, România a intrat într-o nouă perioadă ce implică pregătirea şi adoptarea măsurilor necesare ce converg către eliminarea controalelor la frontierele interne, cu scopul de a adera ulterior la spaţiul Schengen. România s-a pregătit sistematic pentru aderarea la spaţiul Schengen, în paralel cu pregătirile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pregătirile au inclus, pe de o parte, elaborarea a numeroase documente strategice, implementarea prevederilor categoriei I (prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - etapa de preaderare la spaţiul Schengen) şi monitorizarea adoptării şi implementării acquis-ului Schengen. Însă aderarea la spaţiul Schengen implică nu doar obligaţiile legale, ci şi organizarea infrastructurii, instituţiilor şi procedurilor necesare pentru aplicarea efectivă, în practică, a acquis-ului Schengen. De asemenea, eforturi remarcabile trebuie alocate pentru asigurarea adecvată a resurselor umane necesare şi pentru instruirea personalului implicat pentru a îndeplini cerinţele Schengen. În strânsă legătură cu aceste sarcini, întărirea cooperării dintre Uniunea Europeană şi statele membre în lupta împotriva crimei organizate apare ca o necesitate care, de asemenea, are un impact major asupra efectului de securitate al Uniunii Europene. Pentru a crea o bază adecvată pentru acţiunile propuse prin prezentul plan indicativ, va fi făcută o analiză structurată pe filtre, definite prin Catalogul Schengen - Controlul frontierelor externe, extrădarea şi readmisia. Fiecărui filtru îi corespund anumiţi parametri: I. Activităţi în ţări terţe, ţări de origine şi tranzit Parametri:

1. a)controale făcute asupra documentelor la secţiile consulare şi de carieră; ...
2. b)detectarea falsurilor şi a documentelor falsificate; ...
3. c)controlul documentelor de aplicare pentru vize. ... II. Cooperare frontalieră bilaterală şi internaţională Parametri:
4. a)cooperare multilaterală, bilaterală şi locală; ...
5. b)schimb de informaţii prin canale de comunicaţii adecvate, puncte locale de contact, proceduri de urgenţă. ... III. Măsuri la frontierele externe Parametri:
6. a)control şi supraveghere frontalieră, bazate pe analiză de risc; ...
7. b)concept clar de instruire (de bază şi avansat) cerut pentru acoperirea capacităţilor operaţionale, cunoştinţelor în ceea ce priveşte legislaţia, limba etc.; ...
8. c)echipament adecvat în concordanţă cu situaţia de la frontieră; ...
9. d)funcţionarea coordonării interne la toate nivelele; ...
10. e)schimb de informaţii între autorităţile competente (Poliţia de Frontieră, vama, Poliţia Română, autorităţile judiciare); ...
11. f)echipament de comunicaţii compatibil; ...
12. g)cooperare internaţională/bilaterală pusă în practică la faţa locului (de exemplu: schimb de informaţii, controale comune, rezolvarea unor situaţii referitoare la readmisie). ... IV. Alte activităţi pe teritoriul României Parametri:
13. a)măsuri de prevenire a imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în cadrul teritoriului prin îmbunătăţirea activităţilor de căutare, de control şi de supraveghere; ...
14. b)măsuri ce permit repatrierea în concordanţă cu legislaţia naţională. ... Analizarea acestor parametri a făcut obiectul grupurilor de lucru organizate la nivelul Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat (GIRMIFS). În concluzie, a fost elaborat un plan de acţiune în care au fost descrise lipsurile, acţiunile şi au fost nominalizate ministerele responsabile pentru implementarea acţiunilor. Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat pentru perioada 2007-2010 are la bază cele 4 filtre cu termene-limită de îndeplinire a lor. Obiectivele principale descriu lipsurile ce trebuie acoperite în perioada 2007-2010 în vederea alinierii sistemelor de management al frontierei la standarde Schengen. Obiectivele stipulate în planul de acţiune sunt: Filtrul I:
15. a)adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicii comune cu privire la procesarea vizelor în vederea facilitării călătoriilor legale şi migraţiei; ...
16. b)facilitarea rolului ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură pe afaceri interne, apărare, având în vedere prevenirea migraţiei ilegale; ...
17. c)creşterea rolului transportorilor (cărăuşilor) internaţionali, având în vedere prevenirea migraţiei ilegale; ...
18. d)consolidarea procedurilor de reglementare a situaţiei lucrătorilor străini prin realizarea de acţiuni specifice pe teritoriul statelor terţe; ...
19. e)stabilirea unui sistem de schimb al datelor cu privire la minorii cetăţeni străini; ...
20. f)stabilirea cadrului instituţional şi legal pentru recrutarea şi angajarea lucrătorilor străini în România. ... Filtrul II:
21. a)îmbunătăţirea cooperării bilaterale cu structuri similare din ţările vecine în domeniul managementului comun al frontierei; ...
22. b)dezvoltarea cooperării regionale dintre statele riverane Mării Negre; ...
23. c)dezvoltarea cooperării regionale în zona riverană a Dunării; ...
24. d)dezvoltarea de parteneriate cu ţări şi regiuni de origine şi tranzit; ...
25. e)actualizarea/încheierea unui nou acord de readmisie, pe baza consultărilor permanente cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu statele menţionate în lista neagră; ...
26. f)consolidarea cooperării regionale în vederea dezvoltării pieţei de lucru. ... Filtrul III:
27. a)armonizarea continuă a cadrului procedural şi legal, în concordanţă cu acquis-ul Schengen; ...
28. b)asigurarea necesarului de personal, de un înalt profesionalism, cu pregătire de bază, tehnică, lingvistică şi managerială; ...
29. c)cooperare interinstituţională şi cooperare în vederea unui management de frontieră funcţional; ...
30. d)dezvoltarea de analize de risc în vederea sprijinirii luptei împotriva criminalităţii transfrontaliere, inclusiv a contrabandei; ...
31. e)asigurarea infrastructurii, a încăperilor, separarea fluxurilor de călători, facilităţilor portuare, infrastructurii de comunicaţii, în concordanţă cu cererile Schengen referitoare la punctele transfrontaliere; ...
32. f)furnizarea de echipament adecvat pentru frontieră şi pentru situaţii operative, pentru realizarea de performanţe în ceea ce priveşte supravegherea şi controlul, în acord cu cerinţele Schengen; ...
33. g)dezvoltarea sau upgradarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT, compatibile şi interoperaţionale cu sistemele actuale la nivel european; ...
34. h)dezvoltarea unui sistem de supraveghere şi observare la Marea Neagră - SCOMAR şi asigurarea interconectării şi interoperabilităţii cu sisteme de supraveghere de la Marea Neagră implementate de către Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării şi de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sistem de monitorizare prin satelit a pescadoarelor; ...
35. i)dezvoltarea unui sistem de supraveghere integrat al traficului naval pe fluviul Dunărea şi în Delta Dunării - SCOD şi asigurarea interconexiunii şi interoperabilităţii cu sistemul de supraveghere al Dunării RO-RIS, dezvoltat de către Ministerul Transporturilor. ... Filtrul IV:
36. a)optimizarea cadrului legal, în scopul prevenirii şi luptei împotriva imigraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere; ...
37. b)dezvoltarea, upgradarea şi interconectarea, în funcţie de situaţie, a sistemelor de comunicaţii şi IT; ...
38. c)asigurarea dezvoltării instituţionale şi a resurselor umane adecvate din punct de vedere cantitativ şi calitativ; ...
39. d)integrarea de date biometrice în documentele de călătorie, pentru creşterea nivelului de securizare a documentelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului; ...
40. e)asigurarea infrastructurii corespunzătoare şi dotarea cu echipament corespunzător pentru realizarea diferitelor activităţi în acest domeniu; ...
41. f)dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional; ...
42. g)utilizarea cadrului de cooperare a sistemului naţional pentru prevenirea şi lupta împotriva terorismului, pentru a obţine complementaritatea şi/sau congruenţa dintre măsurile adoptate pe linia securităţii frontaliere şi măsurile în domeniul prevenirii şi luptei împotriva terorismului; ...
43. h)lupta împotriva corupţiei la personalul din instituţiile naţionale în domeniul managementului frontierei. ... Majoritatea acestor obiective au fost abordate prin programe finanţate prin fonduri europene nerambursabile (PHARE) sau sunt propuse a fi finanţate prin programe viitoare. De asemenea, majoritatea acestor obiective au făcut subiectul numeroaselor acţiuni finanţate de la bugetul naţional. Componentele operaţionale ale Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat (SISF), care trebuie dezvoltate şi finalizate până la aderarea la spaţiul Schengen, sunt prezentate mai jos. Acestea reprezintă nevoile identificate. 1. Subsistemul de infrastructură Scopul acestui subsistem este următorul:
44. a)investiţii în structura operaţională, sedii pentru poliţia de frontieră, constând în construirea de noi clădiri, precum şi modernizarea sau extinderea celor vechi; ...
45. b)activităţi de construire a infrastructurii de comunicaţii: turnuri, piloni şi antene; dacă este posibil, echipamentele vor fi instalate în locaţiile curente, dacă nu, se vor construi turnuri noi. ... 2. Subsistemul de supraveghere a frontierei Subsistemul de supraveghere a frontierei asigură supravegherea şi acţiuni specifice de frontieră prin aplicarea tehnologiei laser, radare sau combinaţii între acestea. Informaţiile obţinute prin senzorii de ajutor sunt transmise la turnurile de control cu ajutorul unor subsisteme de comunicaţii şi sunt procesate de către subsistemul IT. Supravegherea frontierei se bazează pe platforme mobile şi imobile. 2.1. Frontiera verde Supravegherea fixă se bazează pe un ansamblu de echipamente pentru supravegherea de zi şi noapte, inclusiv radare pentru detectarea persoanelor, fixate pe stâlpi, mai ales în cadrul sediilor punctelor şi sectoarelor Poliţiei de Frontieră Române. Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule dotate cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt prevăzute cu echipamente imobile de supraveghere nocturnă ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilă este realizată de către structurile aeriene ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare de căutare, sisteme cu infraroşu de supraveghere pe timp de noapte, camere video cu transmitere de date reale, tipul FLIR (Forward Looking Infrared - Vedere la distanţă în infraroşu) etc. Mijloacele de comunicare rapidă tip vas furnizează coordonarea activităţii patrulelor de frontieră. 2.2. Frontiera albastră
46. a)Pentru a supraveghea apele maritime interne, apele teritoriale, ariile contigue şi ariile economice exclusive ale României există un sistem integrat de supraveghere şi control al traficului naval la Marea Neagră, denumit SCOMAR, care include: ... (
47. i)staţii-senzor de coastă; (îi) infrastructură de comunicaţii; (iii) centre de comandă şi control; (
48. iv)unităţi de intervenţie navală, terestră şi aeriană. Sistemul SCOMAR asigură schimbul de informaţii tactice şi de supraveghere prin conectarea la sisteme similare ale altor instituţii din cadrul Ministerului Transporturilor, Vessel Traffic Management and Information System (VTMIS)/Automatic Identification System (AIS), Ministerului Apărării şi prin sistemul de monitorizare prin satelit a pescadoarelor şi îndeplineşte următoarele funcţii: 1. identificarea ţintelor şi identificarea prin sistem radar prin senzor şi fibră optică; 2. strângerea şi transferul informaţiei la centrul de comandă şi control; 3. transmiterea informaţiilor către unităţile terestre, navale şi ariene.
49. b)La graniţa fluvială se va folosi un sistem integrat de supraveghere al itinerarului vaselor la Dunăre şi în cadrul Deltei Dunării, denumit SCOD, sistem care cuprinde următoarele: ... (
50. i)senzori pe fluviu; (îi) infrastructură de comunicaţii; (iii) centru de comandă şi control; (
51. iv)unităţi de intervenţie navală, terestră şi aeriană. SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului naval pe Dunăre RO-RIS (Romanian River Information System), atât prin transmitere de date reale cu privire la itinerarul vaselor comerciale, cât şi prin utilizarea în comun a resurselor tehnice disponibile. 3. Subsistemul de control al trecerii frontierei Acest subsistem a fost creat pentru a furniza controlul persoanelor şi bunurilor. Include cititoare fixe şi mobile - sistem special pentru citirea înregistrărilor pe discuri, dispozitive de detectare a drogurilor, explozivilor şi substanţelor radioactive, echipamente de detectare a documentelor falsificate şi contrafăcute, sisteme de detectare a persoanelor şi a bunurilor contrafăcute ascunse în diferite vehicule, cititoare de amprente, sisteme de recunoaştere facială. Acest subsistem va fi interconectat cu componenta IT a subsistemului. 4. Subsistemul IT Va fi disponibil un sistem on-line pentru toate instituţiile cu atribuţii în managementul frontierei de stat, bazat pe standardele unui sistem deschis, pentru a realiza interconexiunea cu sistemeLe IT folosite de aceste instituţii, precum şi cu SIS II, VIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sisteme de informaţii privind pasagerii în aeroporturi. În cadrul SISF, sistemul IT on-line are o importanţă deosebită care permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informaţiei necesare pentru realizarea unui management de frontieră adecvat, interconectarea şi schimbul sigur de date cu sistemul IT al instituţiilor ce desfăşoară activităţi de ordine publică şi siguranţă naţională. Sistemul IT sprijină instituţiile în îndeplinirea sarcinilor privind lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, migraţiei ilegale, descoperirea persoanelor şi bunurilor, de exemplu; permite accesul la informaţiile existente înregistrate în SIS II, verificări în cazul controalelor de rutină şi controalelor transfrontaliere şi oferă tuturor nivelurilor de comandă şi execuţie informaţiile necesare pentru controlul şi supravegherea frontierei române. 5. Subsistemele de comunicaţii voce-date Au fost dezvoltate o reţea largă, WAN, şi o reţea locală, LAN, ce permit traficul de voce şi date între utilizatorii SISF, care reprezintă infrastructura de comunicaţii pentru subsistemul IT. 6. Subsistemul de comunicaţii mobile radio Acest subsistem asigură baza pentru realizarea schimbului de informaţii (date şi voce) dintre elementele operaţionale mobile, la fel ca şi între acestea şi centrele de comandă şi control. Serviciile de comunicaţii mobile sunt analogice, în frecvenţă VHF şi HF, pentru unităţile de mobilitate navală, şi digitale, tipul PMR (radiocomunicaţii mobile profesionale), în standard TETRA. În particular, subsistemul PMR din standardul TETRA va asigura necesităţile de comunicare pentru toate instituţiile cu responsabilităţi pe linie de frontieră, zona de acoperire radio va fi asigurată în toate zonele judeţelor de graniţă, asigurând interoperabilitatea la nivel naţional în cadrul platformei unice de comunicaţii radio TETRA. 7. Subsistemul fix de comunicaţii Subsistemul fix de comunicaţii asigură infrastructura de transport de bandă largă a schimbului de informaţii dintre locaţiile fixe. Acesta reprezintă structura menită să realizeze comunicarea vocală pentru transferul de date necesar aplicaţiilor IT, precum şi infrastructura necesară pentru subsistemele de comunicaţii radio mobile. 8. Subsistemul mobil Mijloacele aeriene, navale şi terestre vor fi folosite pentru sistemul de securizare a frontierei şi cuprind toate mijloacele de transport care asigură supravegherea şi intervenţia la frontiera de stat, cum ar fi: supravegherea şi patrula, transportul de forţe şi de echipament de intervenţie, transportul operaţional între diferitele structuri operative şi transportul logistic de provizii şi mentenanţă. Subsistemul are componente aeriene, navale şi terestre. 9. Subsistemul integrat de suport logistic Este format din toate activităţile necesare să sprijine sistemul pe timpul funcţionării acestuia. Cuprinde activităţi de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanţă, precum şi sprijin centralizat care permit SISF să funcţioneze 24 de ore pe zi. În mod consecvent, următoarele deficienţe au fost semnalate:
52. a)infrastructura inadecvată a noilor puncte de trecere a frontierei şi a unităţilor operative, precum şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente; ...
53. b)sisteme inadecvate de protecţie a frontierei, în special în afara punctelor de trecere a frontierei (lipsa echipamentelor tehnice şi electronice moderne); ...
54. c)număr insuficient de vehicule şi de vase de patrulare şi supraveghere; ...
55. d)necesar de instruire continuă a ofiţerilor şi personalului administrativ în domeniul adaptării la cerinţele acquis-ului Schengen, precum şi cursuri de limbi străine; ...
56. e)infrastructură insuficientă la frontieră, cu lacune în ceea ce priveşte echipamentul de detecţie a contrabandei de bunuri ilegale şi necomerciale (droguri, arme, explozivi etc.); ...
57. f)echipament insuficient în domeniul detectării navale şi al supravegherii; ...
58. g)nivel inadecvat al sistemelor IT şi de comunicaţii voce-date, pentru asigurarea cooperării cu SIS II şi VIS; ...
59. h)lipsa unui sistem coerent şi complex de contracarare a imigraţiei ilegale, care să asigure protecţia unei părţi importante a frontierei externe a Uniunii Europene; ...
60. i)lipsa suportului pentru costurile logistice şi operaţionale. ... Situaţia actuală Frontierele României, în lungime de aproximativ 2.000 km, din care: frontiera cu Moldova - 681,3 km, cu Ucraina -649,4 km, cu Marea Neagră - 193,5 km şi frontiera cu Serbia - 546,4 km, reprezintă graniţele externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al graniţelor şi introducerea unor tehnologii performante pentru securizarea frontierelor reprezintă un obiectiv major nu doar pentru România, ci şi pentru Uniunea Europeană. Scurtă descriere a proiectelor anterioare finanţate de Uniunea Europeană: PHARE 1999 Program naţional RO9907.01.02/01 - Achiziţia de mijloace mobile BUGET TOTAL: 4.000.000 euro ● Creşterea mobilităţii auto la frontiera de nord şi est prin achiziţia de SUV (122 de autovehicule) ● Creşterea mobilităţii navale la frontiera de est prin achiziţia de bărci (47 de ambarcaţiuni pentru patrulare) Proiect finalizat. RO9907.01.02/02 Achiziţia de mijloace pentru asistenţa tactică BUGET TOTAL: 2.800.000 euro ● Achiziţia de echipamente individuale ● Achiziţia de echipamente colective în vederea îmbunătăţirii performanţelor operaţionale (uniforme pentru condiţii extreme, pelerine de ploaie, veste antiglonţ, mănuşi, şosete, cizme, cizme de cauciuc, computere, imprimante, detectoare de CO

(2), cititoare optice, lanterne, lămpi cu UV). Proiect finalizat. PHARE 2000 Program naţional RO0006.16.01.03 Mobilitate BUGET TOTAL: 4.440.000 euro Achiziţie de echipamente pentru mobilitatea navală şi auto Au fost contractate şi furnizate următoarele tipuri de echipamente: 47 SUV, 17 ambarcaţiuni, 5 şalupe fluviale, 46 de autovehicule de intervenţie. Proiect finalizat. RO0006.16.01.04 Supraveghere BUGET TOTAL: 4.950.000 euro ● Achiziţie de echipamente de supraveghere pentru frontiera de nord şi est; rezultate: au fost contractate şi distribuite următoarele tipuri de echipamente: 202 perechi de ochelari pentru vedere pe timp de noapte; 72 de binocluri pentru vedere pe timp de noapte; 49 de sisteme portabile cu infraroşu; 8 vehicule speciale de supraveghere. Proiect finalizat. RO0006.16.01.05 Suport tactic BUGET TOTAL: 1.330.000 euro Rezultate: au fost achiziţionate şi furnizate următoarele echipamente: - 1.250 de uniforme şi 20.000 de perechi de şosete; 4.500 de perechi de cizme; 4.300 de perechi de cizme de cauciuc; 62 de computere, 31 de imprimante şi 48 de cititoare optice de documente; 1.500 de uniforme; 6.750 de uniforme de vară şi 5.625 de cizme de iarnă. Proiect finalizat. PHARE 2001 Program naţional RO 0107.16.03 - Achiziţie de echipamente pentru documente falsificate BUGET TOTAL: 60.000 euro Au fost furnizate 10 comparatoare videospectrale. Proiect finalizat. RO 0107.16.04 Comunicaţii BUGET TOTAL: 2.350.000 euro Realizarea unei reţele moderne de transfer date-voce între Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) şi unităţile de la frontiera cu Ucraina şi Moldova. Rezultate: echipamentele au fost livrate şi instalate. Sistemul este funcţional. Proiect finalizat. Program naţional PHARE 2002 2002/000-586.04.14.01.01 - Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie a ofiţerilor operativi BUGET TOTAL: 9.882.500 euro Au fost contractate şi livrate următoarele echipamente pentru suportul tactic şi mobilitate: truse criminalistice universale - 13, camere foto - 20, lanterne - 34, kituri de testare a drogurilor - 17, endoscoape - 28, echipamente de detectare pentru documente falsificate - 38, lămpi UV - 129, echipamente pentru înregistrarea rapidă a amprentelor - 48, seturi de oglinzi pentru verificarea vehiculelor - 43, SUV - 165, motociclete - 152, nave pentru supraveghere şi control pentru porturi - 12, nave de abordaj şi control - 10, nave speciale pentru lacuri şi ape puţin adânci - 6, nave cu motor ataşat - 20. Proiect finalizat. Program naţional PHARE 2003 RO/2003/005-551.04.12.04 - Comunicaţii fixe Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord. A fost achiziţionat un sistem cu echipamente ce includ reţea de microunde, fibră optică pentru bandă largă (WAN), precum şi pentru reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru judeţele Botoşani şi Suceava) BUGET TOTAL: 5.130.858 euro Stadiu: Proiect în derulare. RO/2003/005-551.04.12.05 - Furnizare de comunicaţii fixe SCOMAR Dezvoltarea sistemului integrat pentru supraveghere şi observare la Marea Neagră Realizează infrastructura pentru transmisia voce - datele vor interconecta elementele sistemului integrat pentru observare, supraveghere şi control al traficului la Marea Neagră folosind legături radio, sisteme de comunicaţii, fibră optică şi infrastructură de comunicaţii (turnuri de comunicaţii cu radiorelee, adăposturi, centre generale şi managementul local al reţelei). RO/2003/005-551.04.12.06 - Furnizare de echipamente de supraveghere Furnizarea echipamentelor de control (kituri de testare a drogurilor - 15 bucăţi şi spectrografe pentru detectarea drogurilor şi explozibililor - 10 bucăţi) BUGET TOTAL: 260.000 euro Proiect finalizat. Program naţional multianual PHARE 2004-2006 2004/016-772.03.04/02.A1 - Furnizare Furnizarea navelor PFR pentru supraveghere şi control al Frontierei Albastre - 5 bucăţi BUGET TOTAL: 4.094.780 euro Proiect în derulare. 2004/016-772.03.04/02.B1 - Furnizare Comunicaţii şi IT: Extinderea sistemului de comunicaţii la frontiera de est şi nord Va fi realizat un sistem ce include echipamente pentru reţeaua de microunde, fibră optică pentru banda largă (WAN), precum şi pentru reţeaua locală ce include turnuri de comunicaţie, switch-uri, routere (pentru judeţele Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Satu Mare şi Maramureş). Proiect în derulare. 2004/016-772.03.04/02.B2 - Furnizare comunicaţii şi IT Elaborarea şi implementarea sistemului de comunicaţii mobile pentru PFR BUGET TOTAL: 4.868.900 euro Se implementează standardele TETRA pentru realizarea sistemului de comunicaţii mobile digitale radio pentru judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi. Proiect în derulare. Detalii privind situaţia curentă referitoare la măsurile propuse Referitor la implementarea în România a Sistemului naţional IT privind alertele, trebuie notat că sistemele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative aflate în prezent în funcţiune nu îndeplinesc în totalitate nevoile operaţionale, de investigaţie şi de coordonare ale serviciilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Nevoile identificate sunt următoarele:

1. a)inconsistenţa şi duplicarea datelor; ...
2. b)parte din informaţiile necesare nu sunt computerizate; ...
3. c)acces limitat la date; ...
4. d)datele sunt stocate pe diferite sisteme, bazate pe diferite tehnologii; ...
5. e)informaţiile comune diferitelor baze de date au formate diferite şi acest lucru creează imposibilitatea schimbului acestora. ... În ceea ce priveşte componenta SIRENE, nevoile identificate sunt următoarele: lipsa unui cadru legal pentru definirea misiunilor Biroului SIRENE, o schemă operaţională de personal, instruirea operatorilor. Lipsa competenţei personalului are o importanţă deosebită. Este important să se asigure un nivel ridicat de control al frontierelor, instrumentele necesare fiind SIS II şi Biroul SIRENE. Referitor la componenta VIS, aflată în responsabilitatea Ministerului Afacerilor Externe, România se confruntă cu creşterea migraţiei ilegale ca şi în restul zonei Uniunii Europene. Aderarea la spaţiul Uniunii Europene a făcut din România un punct de atracţie, devenind o destinaţie sau o ţară de tranzit către celelalte state membre ale Uniunii Europene. Ca urmare a Documentului de poziţie asupra capitolului 24 "Justiţie şi afaceri interne", România a elaborat Planul de acţiune Schengen (PAS), ce include toate aspectele referitoare la: politica de vize, supraveghere şi control la frontieră, inclusiv probleme privind azilul, cooperarea poliţienească, combaterea traficului de droguri, cooperare judiciară pe probleme infracţionale, incluzând extrădarea, armele şi muniţiile, SIS, VIS şi protecţia datelor personale. PAS este monitorizat şi actualizat anual, astfel încât, după aderarea la Uniunea Europeană, documentul să întrunească criteriile minime de implementare a Convenţiei Schengen. Poziţia comună a Uniunii Europene, emisă la încheierea negocierilor pe capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne", subliniază faptul că implementarea PAS va trebui accelerată considerabil şi că orice întârziere referitoare la termene trebuie evitată. Unul dintre punctele critice în managementul migraţiei şi al aspectelor legate de acest domeniu, în baza cadrului legislativ menţionat mai sus, este procesarea aplicaţiilor pentru viză. Principalele instituţii implicate în acest proces sunt Ministerul Afacerilor Externe (prin Direcţia generală afaceri consulare şi prin birourile consulare din străinătate) şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. În acest context, capacitatea Ministerului Afacerilor Externe de a implementa acquis-ul Schengen reprezintă una dintre principalele priorităţi. Acest proiect va intensifica acţiunile operaţionale în domeniu şi împreună cu echipamentul achiziţionat va îmbunătăţi implementarea politicilor de viză atât în domeniul infrastructurii, cât şi al sistemului IT. Procesarea aplicaţiilor pentru vize de către misiunile diplomatice române şi de către birourile consulare se realizează în concordanţă cu procedura, care va fi progresiv armonizată cu procedurile existente în spaţiul Schengen. România a beneficiat de un proiect PHARE pentru crearea unei reţele IT on-line - sistemul visa on-line. Acest sistem conectează în prezent: 68 de birouri consulare, Centrul Naţional Visa în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (o structură înfiinţată în luna aprilie 2001) şi Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. În cadrul celei de-a treia etape planificate a fi finalizată la 30 iunie 2006, ultimele 45 de birouri consulare sunt conectate la sistemul visa on-line. Conectarea a 10 birouri consulare este în fază de testare. Conectarea fiecărui nou birou consular la sistem trebuie însoţită de testarea echipamentului în cadrul acestuia şi de instruirea ofiţerilor din cadrul birourilor consulare. Conform statisticilor Centrului Naţional Visa (CNV), după terminarea celei de-a doua etape, peste 90% din aplicaţiile pentru vize sunt procesate on-line. Aplicaţiile de vize care provin de la birourile consulare ce nu sunt conectate încă la sistemul visa on-line sunt introduse în sistem de către operatorii CNV. Oficiul Român pentru Imigrări verifică aplicaţiile pentru vize ale cetăţenilor din statele terţe care figurează pe lista neagră. Personalul misiunilor diplomatice şi secţiilor consulare române de peste hotare este responsabil cu verificarea documentelor de călătorie şi a altor documente prezentate pentru emiterea de vize. Această verificare corespunde, într-o mare măsură, celor stipulate în Manualul de instrucţiuni consulare comune. De la sfârşitul anului 2004, toate oficiile diplomatice şi consulare au fost dotate cu echipamente tehnice pentru detectarea documentelor de călătorie false sau contrafăcute, corespunzător ariilor cu risc scăzut*). În cazul oricărui document suspect, ofiţerul trebuie să ceară sprijinul autorităţilor locale şi consulatelor străine acreditate în respectivul stat. Este o cooperare ad-hoc între consulul român şi omologii săi din secţiile consulare şi diplomatice din statele membre ale Uniunii Europene. __________ Notă ... *) Kitul conţine retroproiector, 30 x microscop, spectru color/8 x precizie crescută, lămpi UV, pensete profesionale/oţel, nemagnetice, 125 mm, cadre de măsurare. Valoarea investiţiilor pentru reamenajarea secţiilor consulare (conform recomandărilor şi celor mai bune practici Schengen) în anul 2004 a fost de aproximativ 2,4 milioane euro. Investiţii substanţiale au fost făcute la secţiile din Ankara, Kiev, Belgrad, Moscova, Odesa, Izmir, Podgoriţa, Madrid, Roma, Munchen, Bonn şi Praga. În vederea asigurării standardelor minime de securitate, au fost făcute câteva investiţii la secţiile din Berlin, Budapesta, Istanbul, Hong Kong şi Shanghai. În vederea continuării modernizării secţiilor consulare, Ministerul Afacerilor Externe implementează investiţii evaluate la aproximativ 3,3 milioane de euro. Investiţiile au scopul de a asigura că toate secţiile consulare române care procesează şi acordă vize corespund celor mai bune practici şi recomandărilor furnizate de Manualul Schengen, în mod special referitoare la securitatea clădirilor şi personalului consular. Următorul pas este de a îmbunătăţi condiţiile de informare publică, comunicarea dintre secţii etc. Proiectul va întări, de asemenea, cooperarea dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, facilitând comunicarea directă dintre secţiile consulare şi punctele de trecere a frontierei. Acest aspect va fi de importanţă critică, deoarece datele biometrice vor fi introduse în sistemul VIS. Proiectul va ajuta la furnizarea infrastructurii şi echipamentelor necesare verificării on-line a tuturor datelor legate de viză, înainte de implementarea sistemului VIS în România. Referitor la măsurile propuse de Poliţia de Frontieră Română (PFR), structurile operative ale acesteia, folosind toate ambarcaţiunile şi navele din dotare, trebuie să efectueze cu regularitate acţiuni de supraveghere, care trebuie să asigure o acoperire permanentă a unei arii maritime de aproximativ 20.000 kmp (apele maritime interioare 753 kmp, marea teritorială 4.487 kmp, zona contiguă 4.460 kmp şi zona economică exclusivă 10.300 kmp), graniţa fluvială şi râul Prut 1.589 km. În apele maritime şi fluviale au loc activităţi economice importante (transport de mărfuri şi de persoane, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc.), acestea creând premisele unor activităţi ilegale (migraţia ilegală, contrabanda, traficul cu arme, muniţii, materiale explozive, traficul de droguri, poluarea mediului, pescuitul industrial ilegal etc.). În zona contiguă sunt instalate obiective economice strategice (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri submarine) care pot reprezenta ţinta unor acţiuni teroriste cu consecinţe economice şi ecologice dezastruoase în întreaga zonă a Mării Negre. PFR trebuie să modernizeze flota navală, având în vedere concluziile prezentate de către Comisia Europeană asupra "Planului de acţiune Schengen, frontiere albastre, Dunărea, Delta Dunării şi SIS", precum şi faptul că întreg fluviul Dunărea va rămâne o frontieră externă, dar şi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate privind asigurarea supravegherii şi controlului frontierei externe, având în vedere următoarele considerente:
6. a)deficitul de mijloace de mobilitate navală; ...
7. b)gradul de uzură al mijloacelor de mobilitate navală existente; ...
8. c)reglementările în vigoare, MARPOL şi SOLAS, ce trebuie implementate la mijloacele de mobilitate navală aparţinând forţelor de ordine publică; ...
9. d)creşterea autonomiei de supraveghere, patrulare şi intercepţie a mijloacelor de mobilitate navală, prin achiziţia/ construcţia de nave performante dotate cu echipamente moderne şi tehnică cu un înalt grad de automatizare; ...
10. e)extinderea spre larg a sistemului integrat de observare şi control la Marea Neagră - SCOMAR, prin achiziţia de nave maritime de supraveghere, dotate cu sisteme de supraveghere a zonei de responsabilitate, precum şi necesitatea unor unităţi de intercepţie. ... Datorită specificului construcţiei mijloacelor de mobilitate navală, acestea neexistând pe stocul niciunui producător, este necesar a se avea în vedere că de la semnarea contractului de achiziţie a acestor mijloace, intrarea efectivă în dotarea beneficiarului, în speţă PFR, durează între 10 luni şi 24 de luni. Situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală se prezintă astfel: Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătăţirea semnificativă a supravegherii şi controlului frontierei externe a Uniunii Europene la Marea Neagră şi pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întărind componenta navală din cadrul PFR. După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordanţă cu cerinţele actuale ale PFR. În prezent, supravegherea la marea teritorială şi în zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziţionate de la Poliţia Federală Germană de Frontieră, ca o soluţie provizorie până la dotarea cu alte nave noi şi performante; acestea au fost achiziţionate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani. Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depăşite, dotate cu echipamente din anii '70-'80, nu au performanţe nautice şi nici nu dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorială în cazul unor ţinte descoperite de SCOMAR, care nu îşi justifică prezenţa în zonă. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ţinte care nu îşi justifică prezenţa, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura intervenţia cu mijloacele existente este necesar un timp de 1-2,5 ore, suficient de altfel pentru o ţintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la ţărm bunuri sau persoane. Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului integrat de supraveghere la Dunăre şi în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control al apelor fluviului Dunărea, ce are regim de cale navigabilă internaţională, în special de supraveghere şi control al navelor sub pavilion al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al unui stat terţ. În prezent PFR are în dotare doar 5 şalupe fluviale dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni. Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întări activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunărea şi vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual ambarcaţiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului. Prin programul PHARE 2005 s-a propus achiziţia a 50 de astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul. Referitor la mobilitatea terestră: În cadrul Programului PHARE RO 9907.01.02/01 - Mobilitate auto şi navală, vehicule de teren (122 de autoturisme Nissan Terrano) şi bărci cu motoare ataşabile (47 de bucăţi tip Harpoon Open) au fost instalate la frontiera cu Ucraina şi Moldova. În cadrul Programului PHARE RO 0006.16.01.03 - Mobilitate auto şi navală, mai multe vehicule de teren (47 de autoturisme Nissan Terrano), bărci cu motoare ataşabile (17 garnituri Harpoon Open), 36 de vehicule de intervenţie şi 5 bărci de patrulare pe râuri au fost repartizate la frontiera cu Ucraina şi Moldova. Prin Programul PHARE RO 2002/000-586.04.14.01.02 - Mobilitate auto şi navală, au fost procurate următoarele echipamente:
11. a)165 de vehicule de teren de intervenţie; ...
12. b)152 de motociclete; ...
13. c)12 bărci de control şi supraveghere a porturilor; ...
14. d)10 ambarcaţiuni de abordaj şi control; ...
15. e)6 bărci speciale pentru lacuri şi suprafaţa Dunării; ...
16. f)20 de bărci cu motoare ataşabile, la frontiera cu Moldova, Ucraina şi Iugoslavia. ... În prezent mobilitatea navală pentru patrulare şi supraveghere este acoperită în proporţie de 61%. Din acest echipament operaţional, majoritatea unităţilor sunt uzate moral şi s-a propus înlocuirea lor. În prezent, nivelul de înzestrare cu vehicule în cadrul activităţilor operative pentru structurile PFR este de 54%, la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene (N+E), respectiv 39% la cele de la frontiera de sud şi vest. Pe viitor, aceste lipsuri în dotare vor trebui reglementate. Pentru acoperirea nevoii de 4.607 mijloace de mobilitate terestră, pentru frontiera de sud şi de vest, pentru perioada 2007-2008, este propusă procurarea prin leasing financiar, cu o valoare totală estimată de 63 milioane lei. În perioada 2007-2010, unele mijloace de mobilitate terestră aflate în funcţiune vor fi dezmembrate şi reutilizate; intrate în folosinţa PFR după anul 1994, ele au fost realizate înaintea acestui an şi vor fi în concordanţă cu termenii legali de reutilizare, după cum urmează:
17. a)vehicule speciale de patrulare pentru transport (4x4) ARO, aproximativ 200 de bucăţi; ...
18. b)vehicule speciale de patrulare pentru acţiuni operative DACIA, CIELO, RENAULT, aproximativ 105 bucăţi; ...
19. c)vehicule speciale pentru transportul persoanelor reţinute temporar, 8 bucăţi; ...
20. d)alte mijloace de mobilitate terestră fabricate local, uzate şi scoase din funcţiune, care şi-au îndeplinit perioada legală de funcţionare şi a căror reparare şi mentenanţă ar costa prea mult. ... În conformitate cu "Propunerea de achiziţie din fondurile Facilităţii Schengen", este o discrepanţă vizibilă între nevoile reale de mijloace de mobilitate terestră şi cele prevăzute în tabelele de mai jos:
21. a)înlocuire şi piese de schimb pentru vehicule, 285 necesare, 8 existente, un deficit de 277; ...
22. b)vehicule speciale pentru transportul persoanelor, microbuz (8+1 locuri) 719 necesare, 183 existente, un deficit de 536; ...
23. c)vehicule speciale pentru transportul câinilor, 80 necesare, 4 existente, un deficit de 76; ...
24. d)transport special pentru persoanele reţinute temporar, 122 necesare, 8 existente, un deficit de 114; ...
25. e)motociclete - 1.375 necesare, 155 existente, un deficit de 1.220; ...
26. f)snow-mobile - 640 necesare, 4 existente, un deficit de 636; ...
27. g)microbuze - 167 necesare, 15 existente, un deficit de 152; ...
28. h)autobuze - 26 necesare, 1 existent, un deficit de 25; ...
29. i)puncte de comandă mobile - 181 necesare, 0 existente, un deficit de 181. ... Referitor la patrimoniu: Ţinând cont de faptul că locaţiile PFR au fost construite în perioada 1960-1975 şi că din cauza uzurii fizice şi a arhitecturii învechite sunt necesare lucrări de reabilitare şi modernizare de mare amploare astfel încât condiţiile de lucru să fie conforme cu cerinţele Uniunii Europene. Datorită noului concept de acţiune al PFR, este necesar ca locaţiile (clădirile) acesteia să asigure un acces rapid la mijloacele de comunicaţie în scopul unor acţiuni rapide în sectorul aflat în responsabilitate: să fie localizate în centrul oraşelor reşedinţă de judeţ pentru a facilita schimbul de informaţii cu alte instituţii române şi străine pentru misiunile specifice în domeniul frontierei; să fie localizate lângă utilităţi (reţele de apă şi energie) în conformitate cu standardele de lucru ale Uniunii Europene. Pentru implementarea acestor obiective sunt necesare:
30. a)construirea de noi locaţii, respectând nevoile operaţionale menţionate mai sus, în mod special la graniţa externă a Uniunii Europene. Aceste locaţii le vor înlocui pe cele existente în afara oraşelor, la frontieră; ...
31. b)modernizarea şi repararea locaţiilor operative ale PFR care sunt bine situate, lucrările urmând a fi axate pe reabilitarea structurii şi teraselor, reabilitarea şi renovarea tâmplăriei, instalaţii noi, partajări noi, conforme cu nevoile operative. ... Capitolul IV Strategie şi obiective Secţiunea 1 Descrierea obiectivelor şi strategiei statelor membre cu privire la încheierea implementării acquis-ului Schengen şi consolidarea şi îmbunătăţirea controlului frontierei externe A. Conceptul de strategie de management integrat În conformitate cu prevederile Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 324/2007, denumită în continuare Strategia naţională, necesitatea securizării integrate a frontierei de stat a României este determinată de creşterea în complexitate a fenomenului criminalităţii transfrontaliere, pe direcţia principală est-vest şi adiacentă, de la sud şi nord către vest, prin extinderea la nivel internaţional a fenomenului crimei organizate, datorită existenţei condiţiilor favorabile cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice şi religioase şi, de asemenea, prin proliferarea ameninţărilor teroriste la adresa României. România, datorită poziţiei sale geografice (S-E Europei), are un rol important atât în menţinerea stabilităţii şi securităţii în zonă, cât şi în dezvoltarea la nivel european. B. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat (SISF) Cu referire la pct. 4.1 al Strategiei naţionale, SISF reprezintă instrumentul principal de punere în practică a managementului integrat al frontierei de stat a României. SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - şi este compus din multiple subsisteme autonome, interconectate, tehnologice, operaţionale, contextuale, geografice, aparţinând unui cadru conceptual. Realizarea acestui sistem este o prioritate pentru România în vederea asigurării propriilor sale frontiere, precum şi pe cele ale Uniunii Europene. Luând în calcul aderarea la Uniunea Europeană, realizarea SISF reprezintă un angajament asumat prin PAS, revizuit în anul 2007. SISF este alcătuit din următoarele componente interdependente şi subsisteme:
32. a)componenta operaţională: subsistemul juridic; subsistemul resurse umane; subsistemul de proceduri operaţionale; ...
33. b)componenta tehnică: subsistemul infrastructură; subsistemul de supraveghere a frontierei; ...
34. c)subsistemul privind controlul la trecerea frontierei; ...
35. d)subsistemul IT, subsistemul comunicaţii mobile radio, subsistemul comunicaţii fixe, subsistemul comunicaţii voce-date; ...
36. e)subsistemul mobilitate; ...
37. f)subsistemul logistic integrat. ... În vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin ca stat membru, dar şi ca stat care a întreprins demersuri în vederea aderării la spaţiul Schengen, România şi-a propus să atingă următoarele obiective prin intermediul Facilităţii Schengen:
38. a)întărirea controlului la frontiera externă şi a supravegherii zonei frontierei externe, precum şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere ... Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de următoarele subsisteme: 1. Subsistemul infrastructură 2. Subsistemul supraveghere la frontieră 2.1. Frontiera verde 2.2. Frontiera albastră 3. Subsistemul de control la trecerea frontierei 4. Subsistemul mobilitate 5. Subsistemul suport logistic integrat
39. b)creşterea capacităţii de control prin sporirea posibilităţilor de furnizare şi acces la date ... Acest obiectiv va acoperi parţial nevoile legate de următoarele sisteme: 1. Subsistemul de control la trecerea frontierei 2. Subsistemul IT 3. Subsistemul comunicare voce date 4. Subsistemul comunicaţii mobile radio 5. Subsistemul comunicaţii fixe Stabilirea unor coordonate şi mecanisme stabile este esenţială în vederea îndeplinirii obiectivelor şi măsurilor stabilite pentru aderarea la spaţiul Schengen. În continuare se va face o scurtă descriere a cadrului general stabilit până acum de către autorităţile române din punct de vedere legislativ şi instituţional în legătură cu aderarea la spaţiul Schengen. Implementarea tuturor măsurilor necesare ce rezultă din acquis-ul Schengen, care, de altfel, constituie baza deciziei Consiliului referitoare la ridicarea controalelor la frontierele interne în anul 2011, rămâne un obiectiv strategic pentru partea română. Dezvoltarea unui sistem de securitate la frontieră este un element-cheie ce vine în completarea implementării acquis-ului Schengen la frontiera externă. Crearea unui model general de frontieră este un instrument important în menţinerea securităţii interne, iar în particular are ca obiectiv prevenirea migraţiei ilegale. Astfel, un set de măsuri complementare va trebui implementat la diferite nivele. Conform Catalogului Schengen, cele 4 nivele pot fi identificate în structura Strategiei naţionale.
40. a)activităţi în ţări terţe, în special în ţări de origine şi de tranzit, incluzând colectarea informaţiilor de la ofiţerii de legătură, precum şi rolul-cheie al secţiilor consulare străine în procesul emiterii vizelor; ...
41. b)cooperarea internaţională la frontieră; ...
42. c)măsuri privind frontiera externă: managementul frontierei (controlul şi supravegherea la frontieră); ...
43. d)activităţi viitoare desfăşurate pe teritoriul statelor Schengen sau între statele Schengen. ... Filtrul I - Activităţi desfăşurate în ţări terţe, în special în cele de origine şi de tranzit În conformitate cu prevederile subpct. 3.3.1 al Strategiei naţionale, filtrul I este realizat pentru a asigura controlul la distanţă al migraţiei ilegale şi al altor forme de criminalitate transfrontalieră şi a prezenta activităţile desfăşurate în ţările terţe, în special în cele de origine şi de tranzit. Principalele instituţii cu competenţe în cadrul acestui filtru sunt următoarele:
44. a)Ministerul Afacerilor Externe - secţiile consulare şi direcţiile generale pentru afaceri consulare; ...
45. b)Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - ataşaţi de afaceri interne şi ofiţeri de legătură; ...
46. c)Ministerul Transporturilor - operatori economici care desfăşoară activităţi de transport internaţional de bunuri şi mărfuri şi/sau de persoane; ...
47. d)Ministerul Apărării - ataşaţi de apărare; ...
48. e)Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse: ... (
49. i)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; (îi) Inspecţia Muncii; (iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Pentru a preveni accesul neautorizat pe teritoriul României şi al statelor membre, este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate la acordarea vizei şi atunci când pasagerii se află la bordul mijloacelor de transport aeriene, terestre sau navale. Acest proces include verificarea documentelor şi interogarea bazelor de date, în conformitate cu art. 96 din Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, denumită în continuare Convenţia Schengen. În cadrul Strategiei naţionale s-a stabilit să fie finanţat prin Facilitatea Schengen subobiectivul acestui filtru referitor la adoptarea şi implementarea procedurilor şi politicilor comune referitoare la procesul de solicitare de vize pentru a uşura migraţia legală/turismul prin:
50. a)adoptarea sistemului naţional IT pentru visa on-line, pentru a fi compatibil cu viitorul sistem european pentru vize - Sistemul Informatic Visa. Conectarea tuturor punctelor de trecere a frontierei la acest sistem; ...
51. b)reabilitarea la standarde Schengen a clădirilor în care se află consulate, amenajarea unor spaţii speciale de procesare a vizelor; ...
52. c)furnizarea echipamentelor necesare pentru detectarea falsurilor şi a documentelor pierdute; ...
53. d)instruirea personalului cu atribuţii consulare privind aplicarea procedurilor Uniunii Europene în domeniul procesării cererilor de viză pe termen scurt. ... Beneficiari sunt Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Filtrul II - Cooperarea internaţională la frontieră Cu referire la subpct. 3.3.2 al Strategiei naţionale, filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între ţările vecine, precum şi între statele membre ale Uniunii Europene şi alte state din zonă, ţinând cont de faptul că un control eficient la frontieră nu poate fi realizat de un singur partener. Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
54. a)Ministerul Afacerilor Externe; ...
55. b)Ministerul Internelor şi Reformei Administrative - Direcţia generală afaceri europene şi relaţii internaţionale, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, Unitatea Naţională EUROPOL, Biroul Naţional Interpol, Biroul SIRENE; ...
56. c)Autoritatea Naţională a Vămilor; ...
57. d)Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse; ... (
58. i)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; (îi) Inspecţia Muncii; (iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
59. e)Ministerul Transporturilor. ... Prin actuala strategie nu au fost stabilite subobiective pentru acest filtru. Filtrul III - Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României În conformitate cu prevederile subpct. 3.3.3 al Strategiei naţionale, activităţile din acest filtru vizează asigurarea controlului la frontieră aşa cum este prevăzut în cadrul Regulamentului CE nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Filtrul III, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, asigură atât o stare de fapt adecvată la frontieră, cât şi aplicarea în consecinţă a legii. Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
60. a)Ministerul Internelor şi Reformei Administrative; ... (
61. i)PFR; (îi) Oficiul Român pentru Imigrări;
62. b)Autoritatea Naţională a Vămilor; ...
63. c)Ministerul Transporturilor; ...
64. d)Ministerul Sănătăţii Publice; ...
65. e)Ministerul Apărării; ...
66. f)Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; ...
67. g)Garda Naţională de Mediu. ... Controlul la frontieră constă în:
68. a)control la trecerea frontierei - cuprinde controalele făcute la punctele de trecere a frontierei (PTF) pentru a se asigura că persoanele şi bunurile acestora, precum şi mijloacele de transport sunt autorizate să între sau să iasă de pe teritoriul statelor membre; ...
69. b)supravegherea frontierei - supravegherea frontierei între PTF şi supravegherea acestora în afara programului de lucru, pentru a se preveni sustragerea de la controlul la frontieră, au la bază analiza de risc privind securitatea internă şi ameninţările care pot afecta securitatea frontierei. ... Prin Strategia naţională au fost stabilite următoarele subobiective ale acestui filtru care urmează să fie finanţate prin Facilitatea Schengen:
70. a)furnizarea infrastructurii, locaţiilor, separarea fluxurilor de trafic, facilităţi portuare, infrastructura de comunicaţii, în concordanţă cu cerinţele Schengen, din cadrul PTF; ...
71. b)asigurarea echipamentului adecvat pentru fiecare tip de frontieră şi pentru diferite tipuri de situaţii operative, necesar pentru dezvoltarea controlului şi supravegherii la frontieră, în concordanţă cu cerinţele Schengen; ...
72. c)construirea sau modernizarea comunicaţiilor şi sistemelor IT compatibile şi interoperabile cu SIS II. ... Filtrul IV - Alte activităţi desfăşurate în interiorul teritoriului României În conformitate cu prevederile subpct. 3.3.4 al Strategiei naţionale, filtrul IV asigură, pe de-o parte sprijinul necesar în desfăşurarea operaţiunilor de supraveghere şi control la frontieră şi pe de altă parte măsuri de compensare atunci când se va renunţa la controalele realizate la frontiera internă a Uniunii Europene. Principalele instituţii cu atribuţii în cadrul acestui filtru sunt:
73. a)Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: ... (
74. i)Poliţia Română; (îi) Jandarmeria Română; (iii) Oficiul Român pentru Imigrări; (
75. iv)Direcţia Generală de Paşapoarte; (
76. v)Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor; (
77. vi)PFR; (vii) Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor; (viii) Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor; (
78. ix)Unitatea Specială de Aviaţie;
79. b)Ministerul Justiţiei; ...
80. c)Ministerul Afacerilor Externe; ...
81. d)Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse; ... (
82. i)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; (îi) Inspecţia Muncii; (iii) Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului;
83. e)Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei; ...
84. f)Ministerul Transporturilor; ...
85. g)Ministerul Sănătăţii Publice; ...
86. h)Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; ...
87. i)Serviciul Român de Informaţii; ...
88. j)Autoritatea Naţională a Vămilor; ...
89. k)Garda Naţională de Mediu; ...
90. l)Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. ... Oficiul Român pentru Imigrări are un rol important în cadrul măsurilor de prevenire a migraţiei ilegale şi a infracţiunilor transfrontaliere, al procesului de aprobare a cererilor de viză pe termen lung, dar şi pe termen scurt pentru cetăţenii statelor cu potenţial migrator; aceste măsuri urmează să fie continuate pe teritoriul naţional, îmbunătăţind căutarea, controlul şi supravegherea pe baza informaţiilor, în concordanţă cu legislaţia naţională şi, acolo unde există, în baza acordului de cooperare poliţienească încheiat conform art. 39 alin.

(4)şi

(5)din Convenţia Schengen sau în baza altor acorduri internaţionale la care România este parte. Prin Strategia naţională au fost stabilite următoarele subobiective ale acestui filtru, care urmează să fie finanţate prin Facilitatea Schengen:

1. a)să realizeze, să modernizeze şi să interconecteze sistemul IT şi de comunicare; ...
2. b)să asigure capacitatea instituţională şi resursele umane adecvate; ...
3. c)să asigure infrastructura adecvată şi să doteze cu echipamentul specific activităţile desfăşurate în acest filtru. ... C. Documente strategice În conformitate cu prevederile secţiunii 1 a Strategiei naţionale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.314/2007, în contextul negocierilor pe capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne", statele membre ale Uniunii Europene au solicitat ţărilor candidate, inclusiv României, să prezinte un plan de acţiune pentru implementarea criteriilor preliminare necesare aderării la Schengen. La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis, în cadrul Conferinţei de aderare la Uniunea Europeană, Documentul de poziţie pe capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne", având ca anexă PAS. Conform acestui document, acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate, iar România nu a solicitat nicio derogare sau perioadă de tranziţie. A fost evidenţiat faptul că PAS va fi monitorizat şi revizuit anual, astfel încât la 1 ianuarie 2007 România să îndeplinească criteriile minimale pentru a adera la spaţiul Schengen. De atunci, PAS a fost revizuit în mod regulat. Ultima revizuire a fost cea din anul 2007. Documentul a fost aprobat de Guvern şi prezentat Comisiei Europene. Structura PAS are la bază modelul recomandat de Comisia Europeană. Fiecare secţiune indică acquis-ul Schengen relevant, descriind situaţia curentă şi totodată măsurile legislative, instituţionale, administrative şi tehnice pentru adoptarea şi implementarea acquis-lui relevant. Pentru aceste măsuri este prezentat un calendar cu date-limită de execuţie. De asemenea, sunt indicate şi instituţiile cu responsabilităţi în implementarea acestor măsuri. PAS face distincţia clară între momentul aderării la Uniunea Europeană şi momentul aderării la Convenţia Schengen. Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen este făcută în două etape, acoperind atât perioada de preaderare la Uniunea Europeană, cât şi perioada postaderare, până la ridicarea controalelor la frontierele interne (membru Schengen, cu drepturi depline). Strategia naţională se axează pe activităţile privitoare la modernizarea sectoarelor de frontieră, care acum constituie frontiera externă a Uniunii Europene. Aceasta cuprinde două tipuri de sarcini: referitoare la construcţia şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei, de către administraţiile locale respective împreună cu Ministerul Transporturilor, precum şi sarcini ce vizează servicii de implementare a reglementărilor Schengen şi care sunt realizate de către PFR, Poliţia Română, Oficiul Român pentru Imigrări. Documentul este o continuare a primei Strategii de management integrat a frontierei din 2004-2006, pregătită şi aprobată la cererea Comisiei Europene. Problematica modernizării frontierelor româneşti şi nevoia de echipamente de înzestrare pentru serviciile de frontieră au fost recunoscute de Comisia Europeană, care, în consecinţă, a deschis un program multianual PHARE pentru sprijinirea realizării sarcinilor descrise în acest document. Prezentul program susţine în mod direct Strategia naţională, document de politică strategică aprobat de Guvernul României şi aplicabil tuturor autorităţilor române cu responsabilităţi la frontiere. În conformitate cu prevederile pct. 4 din Strategia naţională, obiectivul acesteia este de a îmbunătăţi capacitatea României de a realiza un nivel ridicat de control la frontierele externe ale Uniunii Europene, prin:
4. a)adoptarea şi implementarea unor politici comune în domeniul managementului integrat al frontierei; ...
5. b)combaterea statutului României de ţară de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de fiinţe umane; ...
6. c)lupta împotriva migraţiei ilegale, ... în contextul creşterii previzibile a migraţiei la graniţa externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Acest lucru va fi realizat prin implementarea unui complex de măsuri având ca scop adoptarea şi implementarea acquis-ului comunitar relevant, capacitatea instituţională şi investiţii pentru lucrări de construcţii civile, achiziţii de mijloace tehnice, echipamente şi sisteme specializate. Investiţiile sunt destinate modernizării şi dezvoltării infrastructurii la frontieră şi, de asemenea, dezvoltării şi eficientizării supravegherii şi controlului la graniţe, într-un concept integrat, aşa cum este definit în Strategia naţională. Prezentul plan indicativ este elaborat astfel încât să poată susţine un număr de "măsuri instituţionale" şi "măsuri administrative/tehnice" cuprinse în ultima versiune

(2007)a PAS pentru România, şi anume:

1. a)PAS secţiunea l - Controlul la frontieră ... Trecerea frontierei interne ● Implementarea procedurilor de control al persoanelor la frontieră, pentru asigurarea fluidizării traficului la viitoarele frontiere interne şi eliminarea obstacolelor care restricţionează traficul rutier la punctele de trecere ale viitoarei frontiere interne. Trecerea frontierei externe ● Implementarea Strategiei naţionale ● Implementarea programului de achiziţie a echipamentului operaţional, conţinut în Planul unic ● Modernizarea punctelor de trecere la viitoarele frontiere externe, în acord cu prevederile Catalogului Schengen şi cu cele ale Planului unic.
2. b)PAS secţiunea V - Cooperare poliţienească ... Măsuri instituţionale ● Dezvoltarea capacităţii cooperării internaţionale a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, atât la nivel central, cât şi la nivel local ● Proiectarea şi realizarea proiectelor de instruire a personalului în domeniul cooperării la frontieră (CBC). ● Implementarea programelor de instruire a personalului.
3. c)PAS secţiunea VII - Arme de foc şi muniţii ... Măsuri instituţionale ● Dezvoltare instituţională a Registrului Naţional al Armelor, în conformitate cu Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu Directiva Consiliului 91/477/CEE din 18 iunie 1991 privind controlul achiziţiei şi deţinerii de arme.
4. d)PAS secţiunea IX - Sistemul informatic Schengen ... ● Reţea de comunicaţii voce şi date pentru Ministerul Internelor şi Reformei Administrative ● Centru multifuncţional de instruire Schengen ● Componente de comunicaţii mobile profesioniste (PMR)standard TETRA ● Sistemul Informatic Naţional de Semnalări, compatibil cu SIS II. Strategia Poliţiei de Frontieră pentru securitatea frontierei de stat 2004-2006 a inclus direcţiile şi programele globale ale PFR pentru perioada menţionată mai sus, îndeplinirea pe termen mediu a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor aparţinând instituţiilor stabilite în Strategia de management integrat a frontierei de stat 2004-2006, concentrându-se asupra recomandărilor prevăzute în Raportul periodic al Comisiei Europene pentru România din anul 2003, capitolul 24 "Justiţie şi afaceri interne". Strategia Poliţiei de Frontieră pentru Securitatea Frontierei de Stat a urmărit coordonarea unitară de către toate structurile PFR, la nivel central şi teritorial, a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor asumate pentru securizarea frontierei de stat, monitorizarea şi evidenţa infracţiunilor transfrontaliere, realizarea unei compatibilităţi cu normele şi procedurile comunitare privind controlul şi supravegherea PTF. Strategia naţională urmăreşte întărirea capacităţilor operaţionale şi activităţile specifice ale PFR, interoperabilitatea cu alte instituţii naţionale specializate în managementul de frontieră, cu alte organisme similare ale statelor membre ale Uniunii Europene şi ale ţărilor vecine pentru combaterea infracţiunilor transfrontaliere şi pentru fluidizarea traficului legal de persoane şi bunuri la frontieră. În referire la Sistemul informatic naţional de semnalări au fost întreprinse următoarele acţiuni:
5. a)a fost actualizat PAS 2007, cap. IX "Sistemul informatic Schengen, măsuri tehnice"- cu termenul-limită 31 decembrie 2009; ...
6. b)a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări, aprobată prin Legea nr. 345/2005; ...
7. c)de asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2006, a fost aprobat Planul de implementare a Sistemului Informatic Naţional de Semnalări. ... D. Instituţional Coordonarea problemelor legate de cooperarea din domeniul Schengen este realizată de Comisia naţională de autoevaluare, un organism înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2006 privind constituirea Comisiei naţionale de autoevaluare Schengen, cu modificările şi completările ulterioare. Acest organism stabileşte condiţiile necesare de administrare pentru ca instituţiile române cu responsabilităţi în domeniul Schengen să determine o reacţie activă în raport cu cerinţele de aderare la spaţiul Schengen. În conformitate cu prevederile art. 4 lit.
8. k)din Hotărârea Guvernului nr. 882/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia naţională de autoevaluare Schengen informează periodic Guvernul şi Consiliul interministerial pentru afaceri interne şi justiţie asupra activităţii desfăşurate şi măsurilor dispuse. În ceea ce priveşte sistemul de management şi control al Facilităţii Schengen a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 895/2007 privind stabilirea cadrului instituţional pentru planificarea financiară, coordonarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Facilitatea Schengen, cu modificările ulterioare, prin care a fost definit întregul sistem în conformitate cu Decizia C

(2007)1.417 a Comisiei Europene. Scurtă descriere a responsabilităţilor PFR, Autorităţii Vamale şi a Poliţiei Române 1. Poliţia de Frontieră Română (PFR) În concordanţă cu prevederile Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, ofiţerii PFR sunt funcţionari publici civili cu statut special. Conform art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare, PFR este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin referitoare la supravegherea şi controlul frontierelor României, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere specifice, supravegherea regimului legal al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurând apărarea intereselor României la Dunărea interioară şi canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră (în concordanţă cu art. 2 lit.

1. a)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare, jurisdicţia reprezintă suprafaţa teritoriului naţional constituită din zona de frontieră - 30 km de la linia de frontieră în interiorul teritoriului naţional -, zonele aeroportuare şi portuare localizate în afara ţării, deschise traficului internaţional, Dunărea interioară şi Canalul Sulina, situate în afara zonei de frontieră, apele maritime interioare şi marea teritorială şi zona contiguă şi zona economică exclusivă a României, în care PFR îşi exercită atribuţiile conform legii), în zona contiguă şi în aria economică exclusivă, menţinând ordinea şi liniştea publică, în jurisdicţia proprie, în condiţiile stipulate de către lege. În jurisdicţia sa, PFR are următoarele responsabilităţi:
2. a)efectuează supravegherea şi controlul la graniţă, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră, precum şi orice alte încălcări ale regimului frontierei de stat; ...
3. b)apără viaţa, integritatea şi libertatea persoanelor, proprietatea publică şi privată, alte drepturi şi interese legale ale cetăţenilor şi comunităţii; ...
4. c)controlează documentele în vederea trecerii frontierei la PTF deschise traficului internaţional, în zonele de intrare şi ieşire în/din zona liberă, la punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau alte locaţii, în conformitate cu prevederile legale; ...
5. d)asigură fluenţa pasagerilor şi traficului de bunuri, într-o manieră corectă şi civilizată, prin intermediul PTF, împreună cu alte autorităţi care au, conform legii, competenţe de control referitoare la trecerea frontierei de stat; ...
6. e)asigură controlul trecerii frontierei de stat, în condiţiile legii, a armelor de foc, muniţiilor, armelor de apărare şi muniţiilor acestora, explozivilor, substanţelor toxice şi radioactive; ...
7. f)efectuează supravegherea, prin observaţie directă şi permanentă, a spaţiului aerian circumscris frontierei de stat şi mării teritoriale; ...
8. g)asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor referitoare la frontiera de stat şi trecerea frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state sau cu organizaţii internaţionale ori regionale. ... 2. Autoritatea Naţională a Vămilor Autoritatea Naţională a Vămilor are personalitate juridică, este instituţie specializată a administraţiei publice centrale, finanţată de la bugetul de stat, este organizată şi funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei şi Finanţelor şi în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Organizarea şi funcţionarea sa sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului. Autoritatea Naţională a Vămilor exercită, în cadrul politicii vamale naţionale, atribuţiile stipulate prin regulamentele vamale, în vederea realizării controlului vamal al bunurilor care intră şi ies din ţară. Autoritatea Naţională a Vămilor este împuternicită să exercite controlul mijloacelor de transport şi al bunurilor, precum şi al bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor, prezentate la intrarea sau ieşirea lor din ţară. Personalul vamal este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are dreptul de a escorta la biroul central al vămii persoanele suspectate că au încălcat regulamentele vamale, a căror identitate nu poate fi stabilită în condiţiile legii. Echipele mobile ale autorităţii vamale, identificabile prin însemnele specifice, sunt împuternicite să oprească mijloacele de transport pentru a verifica conformitatea cu regulamentele vamale, utilizând semnale formale specifice. Pot fi utilizate, pentru imobilizare, alte metode stipulate prin lege atunci când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească. În cazul unor infracţiuni flagrante, personalul vamal este obligat să pună imediat persoana suspectă la dispoziţia procurorului, împreună cu documentele întocmite şi cu mijloacele de probă. Personalul vamal este îndreptăţit, în scopul exercitării controlului vamal în limitele legii, de a urca la bordul oricăror ambarcaţiuni, inclusiv al celor militare, localizate în porturile maritime şi fluviale, precum şi în aria portuară. Autoritatea vamală poate verifica bunurile - subiect al reglementărilor vamale, oriunde sunt plasate pe teritoriul ţării. În timpul controlului şi verificării exercitate de personalul vamal care are competenţe în acest sens, pot fi reţinute de la persoanele fizice şi juridice documentele de orice tip sau pe orice suport, care pot facilita îndeplinirea misiunii de control. Reţinerea documentelor este bazată pe un protocol. În acest scop, autoritatea vamală este împuternicită să:
9. a)verifice, în limitele legii, clădirile, depozitele, terenurile, mijloacele de transport susceptibile de a transporta bunuri - subiect al regimului vamal, precum şi orice alte obiective; ...
10. b)obţină, în limitele legii, mostre care să fie analizate în laboratoarele proprii sau în cele acreditate, în vederea identificării şi examinării bunurilor; ...
11. c)efectueze investigaţii, supravegheri şi verificări în cazul unor situaţii de alertă privind încălcarea regulamentelor vamale; ...
12. d)desfăşoare activităţile necesare în vederea gestionării riscului; ...
13. e)exercite controlul ex-post, la sediul persoanelor juridice, asupra bunurilor exportate între România şi alte ţări, în scopul verificării conformităţii cu regulamentele vamale; ...
14. f)identifice, pe baza documentelor, persoanele care sunt în aria de responsabilitate a oficiilor vamale, precum şi persoanele care au legătura cu bunurile localizate în locuri verificate, conform prevederilor lit. a); ...
15. g)participe, în limitele legii, la realizarea supravegherii livrărilor; ...
16. h)coopereze în mod direct cu alte organisme centrale din România sau cu administraţii vamale străine, în limitele legii şi cu respectarea obligaţiilor ce îi revin din convenţiile şi acordurile la care România este parte; ...
17. i)obţină, proceseze şi utilizeze informaţii specifice necesare prevenirii şi combaterii încălcărilor regulamentelor vamale, inclusiv gestionării, conform legii, a bazelor de date privind schimbul de bunuri. ... 3. Poliţia Română Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările ulterioare, stipulează că Poliţia Română face parte din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile de apărare a drepturilor fundamentale ale persoanelor, proprietatea publică şi privată, prevenirea şi identificarea infracţiunilor, apărarea ordinii publice şi a securităţii, conform legii. Structurile Poliţiei Române care asigură şi/sau participă la lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere sunt: Direcţia de investigare a fraudelor şi Direcţia generală de combatere a crimei organizate. Direcţia de investigare a fraudelor are ca principale atribuţii protejarea proprietăţii publice şi private, apărarea intereselor cetăţenilor şi sprijinirea mediului de afaceri, investigarea infractorilor şi a grupurilor infracţionale locale şi străine care încalcă legislaţia vamală, aduc prejudiciu economiei naţionale, sistemului financiar, proprietăţii publice şi private şi intereselor legale ale cetăţenilor. Conform prevederilor legale, Direcţia de investigare a fraudelor organizează şi desfăşoară acţiuni operative privind fraudele vamale şi, de asemenea, efectuează actele premergătoare în dosarele penale privind încălcarea legislaţiei vamale (fraude vamale, operaţiuni de import-export etc.) pe întreg teritoriul naţional. Direcţia de investigare a fraudelor cuprinde un serviciu complex de investigare a fraudelor în domeniul vamal şi, la nivelul fiecărui inspectorat judeţean de poliţie, există ofiţeri specializaţi în investigarea fraudelor în domeniul vamal. Conform prevederilor legale, Direcţia de investigare a fraudelor este structura specializată în investigarea infracţiunilor economico-financiare în vederea obţinerii probelor necesare pentru documentarea dosarelor privind prejudiciile asupra bunurilor publice şi private, săvârşite prin încălcarea legislaţiei vamale, în cooperare cu Autoritatea Naţională a Vămilor, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate (DGCCO), Oficiul Român pentru Imigrări. DGCCO este structura specializată în identificarea şi cercetarea actelor circumscrise crimei organizate (traficul de fiinţe umane, droguri şi materiale strategice, criminalitate informatică, fraude cu cărţi de credit şi cărţi de credit contrafăcute, traficul internaţional cu autovehicule de lux furate), în monitorizarea şi evaluarea formelor specifice de crimă organizată transfrontalieră, în analizarea factorilor care generează criminalitatea. DGCCO are în competenţa sa de investigare şi cercetare următoarele infracţiuni:
18. a)contrafacerea de monedă şi punerea în uz a monedelor străine contrafăcute, a cărţilor de credit şi a cecurilor de călătorie; ...
19. b)infracţiuni comise prin internet; ...
20. c)traficul naţional şi internaţional de droguri, substanţe chimice şi precursori, precum şi consumul ilicit de droguri; ...
21. d)traficul de organe şi fiinţe umane, adopţiile internaţionale ilegale, reţelele de emigrări şi imigrările clandestine; ...
22. e)traficul internaţional cu materiale strategice; ...
23. f)traficul internaţional cu vehicule furate; ...
24. g)spălarea de bani rezultaţi din infracţiunile menţionate mai sus. ... Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, DGCCO cooperează cu Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Oficiul Român pentru Imigrări, Autoritatea Naţională a Vămilor, cu structuri şi alte instituţii ale administraţiei naţionale, agenţii şi organizaţii neguvernamentale. La nivel regional şi internaţional există relaţii de cooperare cu instituţii cu atribuţii similare, în special cele din statele membre ale Uniunii Europene sau asociate, precum şi cu instituţii internaţionale cu competenţe în domeniu (INTERPOL, EUROPOL, programe ONU pentru controlul drogurilor, comitete specifice ONU, comitete permanente UE). Secţiunea a 2-a Obiective determinate pentru accesarea Facilităţii Schengen Se urmăreşte implementarea proiectelor care au următoarele obiective: 1. întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la PTF; 2. sporirea abilităţilor de control prin creşterea capacităţii privind stocarea de date şi accesul la date. Obiectivul 1 Întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe şi protecţia împotriva infracţiunilor la PTF Întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe este elementul-cheie al pregătirii pentru aplicarea acquis-ului Schengen. Multe măsuri vor fi implementate cu scopul de a se atinge obiectivele menţionate mai sus. Referitor la infrastructură, vor trebui asigurate condiţii specifice pentru îndeplinirea controalelor şi supravegherii la frontieră, continuându-se astfel etapele precedente de aderare. Aceasta presupune achiziţia şi dezvoltarea atât a echipamentelor speciale, a fondului de infrastructură, a echipamentelor IT şi de comunicaţii, a vehiculelor speciale, cât şi a echipamentului de securitate şi a mecanismelor specifice. Modernizarea PTF la frontiera externă, a punctelor consulare şi a facilităţilor de instruire pentru personalul consular, conform standardelor Schengen, este un proces în derulare care se doreşte a fi continuat prin intermediul Facilităţii Schengen. O parte a acestui obiectiv va fi concentrată pe implementarea instrumentelor de analiză a riscurilor şi dezvoltarea unor sisteme dedicate spre a fi utilizate în domeniul controlului frontierelor. Obiectivul 2 Îmbunătăţirea abilităţii de control prin creşterea capacităţii de stocare a datelor şi de acces la date Principalul scop al acestei măsuri, în cadrul acestui obiectiv, este continuarea dezvoltării sistemelor destinate pregătirii bazei de date naţionale conţinând date referitoare la spaţiul Schengen şi a sistemului de comunicaţii corespondent. Baza de date va furniza informaţii şi date necesare persoanelor însărcinate cu aplicarea legii şi va îmbunătăţi şi facilita schimbul de date, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. O precondiţie ca România să poată avea acces la Sistemul informatic Schengen este ca mediul naţional IT să fie capabil să furnizeze date pentru SIS II şi VIS. Secţiunea a 3-a Rezultate aşteptate şi impact scontat Cel mai important rezultat al Planului indicativ Facilitatea Schengen 2007-2009 va fi dezvoltarea Sistemului integrat de securitate a frontierei, prin îmbunătăţirea cunoştinţelor şi a abilităţilor personalului român pentru întreaga gamă a activităţilor prevăzute pentru controlul la trecerea frontierei şi responsabilitatea supravegherii frontierei care includ zonele conectate, cum ar fi VIS şi dezvoltarea sistemului de schimb de date şi de comunicaţii la nivel operaţional între autorităţile naţionale şi agenţiile similare din Uniunea Europeană şi statele vecine. Rezultate Sistemul Informatic Naţional de Semnalări (SINS) şi Reţeaua de comunicaţii date-voce (RCDV)
25. a)Comunicaţii mobile de date criptate: acces mobil securizat la resursele SIS II pentru structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ...
26. b)Comunicaţii mobile de voce criptate: sporirea interoperatibilităţii şi coordonării între structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ...
27. c)Prototipul SINS extins la nivel naţional ...
28. d)Implementarea copiilor tehnice ale bazelor de date SINS ...
29. e)Un mediu de testare capabil să verifice infrastructura şi funcţionarea aplicaţiei software prin simularea condiţiilor reale ale dezvoltării sistemului final de funcţionare ...
30. f)Personal tehnic pregătit care să sigure funcţionarea SINS, monitorizarea şi mentenanţa ...
31. g)Clădiri dedicate SINS, construite şi dotate cu toate utilităţile necesare ...
32. h)Sistemul naţional IT de semnalări SINS în vigoare, complet operaţional, compatibil cu SIS II. ... Extinderea, la nivel de oraşe, municipii şi sate, a Reţelei integrate de comunicaţii voce-date (DVCN) a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (MIRA), este importantă în vederea asigurării suportului de comunicaţii, la nivel de acces, necesar structurilor MIRA ce concură la crearea mediului informaţional pentru cooperare europeană în domeniul afacerilor interne. Extinderea infrastructurii de chei publice (PKI) la nivelul sistemelor informatice sectoriale din MIRA
33. a)Instrument destinat schimbului de informaţii securizat pentru autorităţile ce cooperează la frontierele externe ...
34. b)Reducerea controlului documentelor la frontieră ...
35. c)Securitatea controlului documentelor şi creşterea eficienţei în descoperirea persoanelor care fac obiectul anumitor restricţii la frontieră ...
36. d)Posibilitatea completării şi transmiterii eficiente a rapoartelor celor care lucrează la PTF prin accesul la informaţii din alte surse create ...
37. e)Precondiţii pentru interconectarea cu sisteme informaţionale similare dezvoltate în Europa. ... Centrul multifuncţional de instruire Schengen, în cadrul MIRA
38. a)Centrul multifuncţional de instruire Schengen, operaţional şi înzestrat cu toate echipamentele necesare ...
39. b)Personal tehnic instruit ... Personalul instruit va fi în măsură să:
40. a)administreze şi să menţină sistemele IT; ...
41. b)depisteze străini cu rezidenţă ilegală, potenţiali imigranţi către statele membre; ...
42. c)îmbunătăţească depistarea străinilor care comit infracţiuni pe teritoriul statelor membre; ...
43. d)pună imediat în aplicare acţiunile de repatriere a străinilor care nu au dreptul să stea pe teritoriul ţării (inclusiv cei cărora li s-au respins cererile de azil); ...
44. e)întocmească o bază de informaţii necesare pentru realizarea de statistici strategice, studii şi previziuni în domeniu; ...
45. f)continue restructurarea instituţiilor având competenţe în domeniul migraţiei. ... Oficiul Român pentru Imigrări
46. a)Dezvoltarea sistemului IT pentru administrarea străinilor, împreună cu echipamentele şi dotările pentru stocarea datelor şi procesarea imaginilor, instalate şi operaţionale ...
47. b)Achiziţia echipamentului necesar pentru securitatea punctelor de acces ...
48. c)Îmbunătăţirea structurii bazei de date prin corelarea tipului de date cu cele utilizate în SIS II şi VIS ...
49. d)Achiziţia echipamentelor necesare pentru preluarea şi procesarea datelor biometrice ...
50. e)Implementarea datelor biometrice ...
51. f)Îmbunătăţirea aplicaţiilor care utilizează noile tipuri de date. ... Inspectoratul General al Poliţiei Române Modernizarea sistemului IT al Poliţiei Române în vederea accesului utilizatorilor operativi la baza de date SINS pentru actualizare/consultare, în perspectiva datelor N SIS, astfel:
52. a)modernizarea echipamentelor IT şi a programelor de bază uzuale; ...
53. b)înzestrarea cu echipamente IT necesare extinderii şi dezvoltării sistemelor IT ale poliţiei; ...
54. c)suplimentarea echipamentelor IT necesare Registrului naţional al armelor, care vor facilita schimbul de informaţii conform art. 91 din Convenţia Schengen; ...
55. d)înzestrarea cu servere şi programe de bază, uzuale, necesare dezvoltării punctelor centrale ale arhitecturii sistemelor IT integrate, care vor actualiza/consulta datele SINS; ...
56. e)implementarea unui sistem care să permită administrarea acestor achiziţii de echipamente, aplicaţii, infrastructură şi utilizatori, în vederea securizării accesului la datele SINS; ...
57. f)implementarea unui sistem care să realizeze administrarea sistemului de securitate în vederea securizării accesului la datele SINS; ...
58. g)dezvoltarea capacităţii stocării şi retragerii datelor, precum şi a implementării de soluţii moderne privind salvarea şi folosirea datelor prin intermediul Centrului de date; ...
59. h)sistemul de programe pentru administrarea datelor stocate şi integrarea acestuia într-un sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway); ...
60. i)modernizarea aplicaţiilor, operarea modificărilor necesare/restructurarea aplicaţiei în conformitate cu cerinţele SIS; ...
61. j)asigurarea accesului permanent la fluxul de informaţii, în timp real, astfel încât să îndeplinească atribuţiile operative pentru toate structurile Poliţiei Române; ...
62. k)implementarea de mecanisme şi instrumente de lucru moderne pentru îmbunătăţirea calităţii procesului decizional (statistici, rapoarte, prognoze); ...
63. l)implementarea de conectori cu alte aplicaţii; ...
64. m)realizarea unui sistem de conectare a unor calculatoare de tipuri diferite (eng. gateway) pentru căutare automată în toate bazele de date, în conformitate cu drepturile utilizatorului şi cu căutarea respectivă; ...
65. n)crearea unui punct de acces unic către resursele ce pot fi accesate prin internet; ...
66. o)autentificarea utilizatorilor numai la nivelul portalului; ...
67. p)crearea unei interfeţe standard pentru toate resursele sistemului informatic al Poliţiei Române; ...
68. q)integrarea tuturor datelor şi a aplicaţiilor sistemului informatic al Poliţiei Române; ...
69. r)extinderea numărului de licenţe în acord cu prevederile de dezvoltare ale SISPOL; ...
70. s)extinderea numărului echipamentelor IT în funcţie de numărul de licenţe; ...
71. t)crearea de platforme individuale pentru cele 3 şcoli din Câmpina, Slatina şi Sibiu, precum şi interconectarea acestora cu platforma de la nivel central; ...
72. u)realizarea de materiale de studiu pentru: ... (
73. i)instruirea utilizatorilor aplicaţiei SINS; (îi) instruirea administratorilor aplicaţiilor care fac obiectul SINS; (iii) instruirea specialiştilor IT. Centrul Internaţional de Cooperare Poliţienească - Aplicaţia SIRENE, creată şi instalată, precum şi Biroul SIRENE, echipat şi operaţional, în stare de funcţionare, capabil să realizeze eficient activităţile legate de acquis-ul Schengen şi practicile Uniunii Europene Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
74. a)Realizarea studiului de fezabilitate, cuprinzând aspectele tehnice, financiare, procedurale, normative şi operaţionale necesare pregătirii cadrului instituţional şi interinstituţional privind implementarea ulterioară a sistemului de informaţii despre pasageri (Advance Passenger Information System - APIS) ...
75. b)Optimizarea resurselor umane, tehnice, tehnologice, informaţionale, logistice, financiare pentru asigurarea condiţiilor necesare următoarelor implementări ale sistemelor "Documente false şi autentice - FADO" (False and Authentic Documents) şi APIS ...
76. c)Realizarea şi predarea programelor de instruire şi de pregătire a instructorilor, din rândul specialiştilor IT, în concordanţă cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene, cu modalităţile tehnice şi cu standardele în vigoare, astfel încât să se îmbunătăţească schimbul de informaţii, să se asigure securitatea informaţiilor şi să se combată frauda documentelor şi a vizelor, în utilizarea, administrarea şi alimentarea cu date a sistemelor şi a bazelor de date (aşa cum este sistemul FADO, care conţine o bază de date cu specimene şi metode antifraudă) ...
77. d)Realizarea şi distribuirea materialelor-suport, ghidurilor practice, regulamentelor şi manualelor de proceduri ...
78. e)Achiziţionarea şi instalarea echipamentului necesar pentru sprijinirea implementării sistemului FADO (staţii de lucru, aparate de scanat şi echipamente UPS) ...
79. f)Construirea de noi locaţii pentru unităţile operative ale PFR, cu respectarea cerinţelor menţionate anterior, în special a celor legate de frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste locaţii le înlocuiesc pe celelalte, fiind amplasate în afara oraşului, aproape de frontieră de stat ...
80. g)Modernizarea şi reabilitarea locaţiilor operative ale PFR care îndeplinesc standardele din punctul de vedere al amplasării lor. ... Capacitatea existentă de supraveghere şi control a PFR, la frontierele albastre, este suplimentată cu o navă de supraveghere, la care se adaugă întreţinerea acesteia şi instruirea personalului. Toate acestea vor face ca PFR să îşi exercite activitatea operativă 24 de ore pe zi, pentru toate tipurile de apă, indiferent de condiţiile meteorologice. Nava de supraveghere suplimentară va opera, împreună cu alte ambarcaţiuni de apă, ca o componentă integrată a capacităţii de supraveghere şi control a PFR, precum şi a capacităţii de cercetare/căutare şi salvare. - Echipamente de achiziţionat, aşa cum rezultă din specificaţiile tehnice: 1. navă maritimă pentru supraveghere 1 buc. 2. nave maritime de patrulare şi intervenţie 3 buc. 3. şalupe fluviale pentru patrulare 10 buc. 4. ambarcaţiuni pentru patrulare şi intervenţie 20 de buc. 5. pontoane de acostare 3 buc. 6. modernizarea mijloacelor de mobilitate navală 7. autoturism de teren pentru munca operativă 150 de buc. 8. autoturism de oraş pentru munca operativă 200 de buc. 9. autospecială pentru transport efective (microbuz - 8+1 locuri) 300 de buc. 10. autospecială pentru transportul câinilor 50 de buc. 11. autospecială pentru transportul reţinuţilor 46 de buc. 12. motociclete - ATV cu 4 roţi 500 de buc. 13. microbuze (16+1 locuri) 100 de buc. 14. autobuze 25 de buc. Activităţi:
81. a)integrarea echipamentelor în ansamblul sistemului de supraveghere şi control al PFR; ...
82. b)utilizarea echipamentului potrivit în misiunile de cercetare şi salvare, precum şi pentru patrulele de mediu; ...
83. c)livrarea echipamentelor către locaţiile specifice; echipament complet operaţionalizat, inventariat şi securizat; ...
84. d)stabilirea unor rutine de întreţinere a echipamentului; ...
85. e)pregătirea personalului respectiv şi deprinderea abilităţilor de a folosi echipamentul fără supraveghere; ...
86. f)furnizarea manualelor de instruire; ...
87. g)perfecţionarea timpilor de interceptare şi a numărului de interceptări reuşite; ...
88. h)supravegherea continuă la frontiera albastră. ... Patrimoniu:
89. a)realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente, aflate în afara localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat; ...
90. b)modernizarea şi repararea sediilor operative ale PFR care corespund din punctul de vedere al amplasamentului. ... Următoarele locaţii operative vor fi reabilitate: IJPF - inspectorat judeţean al poliţiei de frontieră; SPF - sector poliţie de frontieră; SzPF - subzonă poliţie de frontieră. Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Modernizarea Sistemului informatic naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, la nivel central şi la nivelul serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul prefecturilor, prin:
91. a)achiziţionarea echipamentului tehnic şi de comunicaţii; ...
92. b)realizarea pregătirii personalului. ... Ministerul Afacerilor Externe
93. a)Elaborarea documentelor necesare pentru procesul de achiziţie publică în termenele-limită stabilite ...
94. b)Achiziţionarea aplicaţiilor software şi a echipamentului necesar pentru funcţionarea sistemului VIS, cu respectarea parametrilor specifici stabiliţi în manualele de achiziţii ...
95. c)Pregătirea personalului prin cursuri predate de societatea care a câştigat licitaţia pentru implementarea aplicaţiei VIS, necesare pentru folosinţa şi mentenanţa N VIS ...
96. d)Posturile consulare vor fi echipate cu infrastructură de comunicaţii şi IT necesare pentru asigurarea procesării aplicaţiilor VIS în conformitate cu standardele Schengen. ...
97. e)Secţiile consulare vor fi dotate cu echipamentul necesar în conformitate cu standardele de securitate. ... Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) Toate oraşele din România vor avea puncte de reprezentare ale reţelei locale a STS, conectate cu suficientă lărgime de bandă la infrastructura integrată a comunicaţiilor STS. Oraşele din România vor avea o soluţie "Acces Fără Fir la Bandă Largă" (AFFBL) (de exemplu, una sau mai multe staţii de bază radio şi suficiente unităţi de abonaţi radio), care va implementa conexiunea dintre sediile beneficiarilor autorizaţi şi reţeaua locală POP a STS. Verificarea completă a utilizatorilor, alţii decât MIRA, în timpul accesării SINS prin achiziţia echipamentului hardware: servere, routere, switch-uri Achiziţie software: servere OCSP, proxiuri OCSP, servere de autentificare Configuraţia echipamentului hardware şi software, administrarea şi mentenanţa acestuia vor fi efectuate de către personalul specializat al STS. Capitolul V Măsurile de implementare preconizate pentru obiectivele identificate pentru fiecare organism intermediar Secţiunea 1 Măsurile preconizate pentru atingerea obiectivelor Obiectivul nr. 1: Întărirea controlului la frontiera externă, a supravegherii frontierei externe şi protecţia împotriva criminalităţii transfrontaliere A. Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră I. Întărirea controlului şi supravegherii la frontierele externe, prin creşterea mobilităţii terestre, fluviale şi navale a echipelor PFR Justificare Structurile PFR, cu navele şi ambarcaţiunile specifice din dotare, trebuie să realizeze un dispozitiv de supraveghere şi control închegat şi eficient, a cărui continuitate în timp şi spaţiu să asigure acoperirea permanentă a unui spaţiu maritim de circa 20.000 kmp(ape maritime interioare 753 kmp, marea teritorială 4.487 kmp, zona contiguă 4.460 kmp şi zona economică exclusivă 10.300 kmp), a frontierei fluviale şi a sectorului navigabil al râului Prut, în lungime de 1.589 km. În apele maritime şi fluviale se desfăşoară importante activităţi economice (transport de mărfuri şi călători, pescuit industrial, lucrări hidrotehnice etc.) şi de agrement, existând premisele unor încălcări ale prevederilor legale (migraţie ilegală de persoane, contrabandă, trafic ilegal de armament, muniţie, materiale explozive, trafic de stupefiante, poluarea mediului, pescuit industrial ilegal etc.); în zona contiguă sunt amplasate obiective economice de importanţă strategică (platforme de foraj şi extracţie, conducte şi cabluri subacvatice), care pot constitui ţinta unor acţiuni teroriste cu efecte economice şi ecologice dezastruoase la nivelul întregului ecosistem al Mării Negre. Creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control al frontierei, având un impact major asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimă şi fluvială, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri-resurse-rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un număr suficient de mijloace de transport, şi mobilitatea va genera eficienţă în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună cu care se confruntă toate ţările Uniunii Europene, nefiind limitată la frontierele României. Ca prioritate pentru dotarea cu mijloace de mobilitate navală este necesară achiziţia următoarelor mijloace: NOTĂ: Deficitul este corelat cu scoaterile din funcţiune ale mijloacelor de mobilitate navală. Situaţia actuală a dotării cu mijloace de mobilitate navală se prezintă astfel: Mijloacele de mobilitate navală propuse a fi achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor asigura îmbunătăţirea semnificativă a supravegherii şi controlului frontierei externe a Uniunii Europene la Marea Neagră şi pe Dunăre, asigurând o întinerire a parcului de nave şi întărind componenta navală din cadrul PFR. După cum se observă din graficul de mai jos, rezultă că un procent de 52% din mijloacele de mobilitate navală au o durată de utilizare de peste 10 ani, acestea fiind uzate moral, fizic şi nemaifiind în concordanţă cu cerinţele actuale ale PFR. În prezent, supravegherea la marea teritorială şi în zona contiguă se execută impropriu cu navele tip P 157 achiziţionate de la Poliţia Federală Germană de Frontieră, ca o soluţie provizorie până la dotarea cu alte nave noi şi performante; acestea au fost achiziţionate pentru a fi utilizate pe o durată de 5 ani. Achiziţia navelor maritime de patrulare şi intervenţie va avea ca scop înlocuirea vedetelor maritime tip 0111 C, care sunt depăşite, dotate cu echipamente din anii '70-'80, nu au performanţe nautice şi nici nu dezvoltă viteze suficiente pentru a realiza intervenţia în marea teritorială în cazul unor ţinte descoperite de SCOMAR care nu îşi justifică prezenţa în zonă. La momentul actual, în cazul descoperirii unei ţinte care nu îşi justifică prezenţa, localizată la limita mării teritoriale, pentru a se asigura intervenţia cu mijloacele existente este necesar un timp de 1-2,5 ore, suficient de altfel pentru o ţintă rapidă care poate dezvolta viteze de 40-50 Nd să debarce la ţărm bunuri sau persoane. Şalupele fluviale de patrulare vor acţiona pe fluviul Dunărea în toată perioada anului în cadrul Sistemului integrat de supraveghere la Dunăre şi în Delta Dunării (SCOD), având misiunea principală de control al apelor fluviului Dunărea ce are regim de cale navigabilă internaţională, în special de supraveghere şi control al navelor sub pavilion al unui stat terţ sau care vin dintr-un port al unui stat terţ. În prezent PFR are în dotare doar 5 şalupe fluviale dotate corespunzător pentru executarea acestor misiuni. Ambarcaţiunile de patrulare şi intervenţie vor întări activitatea de supraveghere şi control pe fluviul Dunărea şi vor putea executa misiuni pe tot parcursul anului. La momentul actual ambarcaţiunile din dotarea PFR nu pot executa misiuni pe tot parcursul anului. Prin Programul PHARE 2005 s-a propus achiziţia a 50 de astfel de ambarcaţiuni, dar acestea nu vor acoperi deficitul. Referitor la sustenabilitatea mijloacelor de mobilitate navală, din punctul de vedere al mentenanţei şi al combustibilului necesar exploatării acestora, consideraţiile sunt cele de mai jos. Mijloacele de mobilitate navală propuse a se achiziţiona prin Facilitatea Schengen vor fi utilizate la frontiera externă a Uniunii Europene, pe Marea Neagră şi pe fluviul Dunărea şi Delta Dunării (frontierele cu Ucraina, Moldova şi Serbia). Termenul de garanţie al mijloacelor de mobilitate navală este de 12 luni, în această perioadă mentenanţa fiind asigurată, pentru cazurile de garanţie, în mod gratuit, de către constructor prin firmele specializate din România. Ulterior acestei perioade, PFR va dispune de o bază de reparaţii nave, ce va fi dotată cu echipamentele, dispozitivele, sculele şi personalul necesar întreţinerii acestor mijloace de mobilitate navală. De asemenea, la această bază vor exista şi facilităţi de andocare a navelor. Prin specificaţiile tehnice propuse, o echipă formată din reprezentanţi ai bazei de reparaţii nave se va şcolariza la producătorul mijloacelor de mobilitate navală pentru a deprinde capacităţile necesare asigurării service-ului pentru noile mijloace. Mai mult decât atât, pentru nava maritimă de supraveghere şi navele maritime de patrulare şi intervenţie echipa de service a bazei va fi şcolarizată într-un centru autorizat al producătorului de motoare de propulsie, chiar pe tipul/tipurile de motoare ce vor echipa aceste mijloace. Echipajul fiecărui mijloc de mobilitate navală va fi instruit de către producător pentru asigurarea unei bune exploatări, precum şi a service-ului, cu mijloacele aflate la bordul navei. Fondurile necesare pentru achiziţionarea de piese de schimb şi consumabile sunt asigurate anual prin bugetul PFR. Referitor la asigurarea cu combustibilul necesar, în cursul anului 2007 a fost asigurată:
98. a)cantitatea de 500 tone motorină şi 200 tone benzină (fondurile necesare achiziţionării acestora au provenit din bugetul PFR); ...
99. b)realocări bugetare reprezentând echivalentul a 15 tone benzină şi 153 tone motorină; ...
100. c)în prezent se află în desfăşurare achiziţia de carburant naval. ... Situaţia cantităţilor de combustibil consumate în anul 2006 comparativ cu anul 2005 este redată în graficele de mai jos. În cursul anului 2005, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 172,3 tone benzină şi 572,1 tone motorină. În cursul anului 2006, mijloacele de mobilitate navală au realizat un consum de 321 tone benzină şi 927,7 tone motorină. În ceea ce priveşte consumul de combustibil pentru mijloacele de mobilitate terestră, autorităţile responsabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se vor asigura că anual vor fi stipulate în bugetul instituţiei sumele necesare pentru funcţionarea normală a mijloacelor de mobilitate din dotarea Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Pe baza consumurilor medii înregistrate în anii precedenţi, estimarea anuală a fondurilor necesare pentru asigurarea funcţionării mijloacelor de mobilitate achiziţionate prin Facilitatea Schengen vor fi prevăzute anual, prin buget, în conformitate cu prevederile programului anual de aprovizionare tehnico-materială şi financiară. Situaţia cantităţilor de combustibil consumate în anul 2006 comparativ cu anul 2005 Rezultate:
101. a)mobilitate terestră şi navală crescută la frontierele externe şi capabilă să coopereze cu celelalte forţe din Sistemul de management integrat al frontierei şi cu partenerii străini; ...
102. b)o eficacitate crescută pentru controlul şi supravegherea frontierelor externe printr-o mobilitate terestră crescută. ... În scopul atingerii obiectivelor mai sus menţionate sunt necesare finanţarea şi implementarea următoarelor activităţi: Activităţi:
103. a)modernizarea/recondiţionarea flotei existente (ref.: Catalogul Schengen cap. 1.6 "Cunoaşterea situaţiei actuale şi a capacităţii de reacţie", 5.3 "Modalitate de transport/mobilitate", art. 14 din Codul frontierelor Schengen); ...
104. b)modernizarea/recondiţionarea navelor existente; ...
105. c)asigurarea eficienţei prin achiziţionarea navelor necesare pentru supraveghere, patrulare şi intervenţie şi adaptarea staţiilor de pe navele bază la caracteristicile situaţiei operative; ...
106. d)achiziţionarea de mijloace de mobilitate terestră (ref.: Catalogul Schengen cap. 1.6 "Cunoaşterea situaţiei actuale şi a capacităţii de reacţie", 5.3 "Modalitate de transport/mobilitate", art. 12 şi 14 din Codul frontierelor Schengen); ...
107. e)achiziţia de mijloace şi echipamente de mobilitate terestră performante, destinate pentru securizarea frontierei şi integrarea lor în sistemul integrat de securizare a frontierei; ...
108. f)scoaterea graduală din uz a mijloacelor excedentare, atipice şi uzate moral, şi găsirea unei întrebuinţări, în conformitate cu legislaţia şi metodologia în vigoare; ...
109. g)furnizarea echipamentelor, în conformitate cu specificaţiile tehnice, finanţate prin Facilitatea Schengen. ... Pentru mobilitate navală vor fi încheiate 6 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative: PRF propune achiziţionarea următoarelor mijloace de mobilitate navală prin Facilitatea Schengen, cu următoarele specificaţii: 1. Navă maritimă de supraveghere (OPV - Offshore Patrol Vessel) - 1 completă
110. a)Destinaţie: va executa supravegherea frontierei maritime a României, frontiera externă a Uniunii Europene, precum şi conformarea jurisdicţiei statului român în aria de responsabilitate, având următoarele caracteristici tehnico-tactice, necesare pentru executarea misiunilor pentru perioade lungi, precum şi posibilitatea de transmisie-recepţie a datelor şi informaţiilor la centrul de comandă, precum şi la navele de intervenţie. ...
111. b)Caracteristici tehnice: lungime = minimum 60 m, lăţime = minimum 9,5 m, viteză maximă = minimum 21 noduri, viteză de patrulare = maximum 12 noduri, rază de acţiune = minimum 1.800 Mm. ...
112. c)Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, girocompas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radiotelefon profesional mobil, telefon prin satelit, radiotelefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internă de calculatoare, echipamente de supraveghere (radar de supraveghere, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, ambarcaţiune de abordaj şi control, echipamente de scufundare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele dintre aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele internaţionale sau cu misiunile PFR. ... 2. Navă maritimă de patrulare şi intervenţie (FPB - Fast Patrol Boat) - 3 complete
113. a)Destinaţie: nava maritimă de intervenţie reprezintă o componentă a Sistemului de supraveghere şi control la Marea Neagră; va executa misiuni specifice PFR pentru intervenţie, intercepţie, supraveghere în apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă şi în zona economică exclusivă a României. ...
114. b)Caracteristici tehnice: lungime = minimum 25 m, lăţime = minimum 5,5 m, pescaj = maximum 2,5 m, viteză maximă = minimum 40 de noduri, rază de acţiune = minimum 400 Mm. ...
115. c)Echipamente: sistem integrat de navigaţie (pilot automat, girocompas, sondă, loch, hartă electronică maritimă - ECDIS, radar de navigaţie, DGPS, sistem de instruire la bord), sistem de comunicaţii (GMDSS, sistem de comunicaţii radio navalizat, radiotelefon profesional mobil, telefon prin satelit, radiotelefon mobil, transponder, staţie meteo, echipamente de înregistrare), reţea internă de calculatoare, sistem integrat optoelectronic de observare), echipamente specifice de control, armament de bord, echipamente individuale şi colective de salvare, echipamente specifice pentru echipa de abordaj şi control etc. Unele dintre aceste echipamente sunt dublate în conformitate cu normele interne sau cu misiunile PFR etc. ... 3. Ambarcaţiune fluvială de patrulare - 10 complete
116. a)Destinaţie: ambarcaţiunea de patrulare şi intervenţie fluvială va executa misiuni de patrulare, supraveghere, control şi intervenţie pe fluviul Dunărea. ...
117. b)Caracteristici tehnice: lungime = minimum 16 m, lăţime = 4,2 m, pescaj = maximum 1,9 m, viteză maximă = minimum 60 km/h. ...
118. c)Echipamente: echipamente de navigaţie (sistem de navigaţie multifuncţional: radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic, compas electronic), echipamente de comunicaţii (telefon radiomobil, megafon), sistem integrat de observaţie, echipamente specifice de control. ... 4. Ambarcaţiune de intervenţie şi patrulare - 20 complete
119. a)Destinaţie: ambarcaţiunea este destinată pentru executarea misiunilor de patrulare pe fluviul Dunărea în condiţii de siguranţă, ziua şi noaptea, tot timpul anului. ...
120. b)Caracteristici tehnice: lungime = minimum 7 m, lăţime = minimum 2,5 m, viteză maximă = minimum 60 km. ...
121. c)Echipamente: sistem de navigaţie multifuncţional (radar, hartă electronică, DGPS, sondă, transponder, compas magnetic), sistem multifuncţional profesional de comunicaţii (radiotelefon mobil, radiotelefon portabil), sistem de observaţie, propulsie asigurată de un motor inboard. ... 5. Ponton de acostare cu cabine - 3 complete
122. a)Destinaţie: pontonul este destinat pentru acostarea ambarcaţiunilor aflate în dotarea structurilor PFR, cazarea echipajelor, executarea supravegherii frontierei, depozitarea combustibililor şi a unor materiale specifice de marină. Pontonul poate fi amplasat pe Dunăre, în Delta Dunării şi pe lacuri. ...
123. b)Caracteristici tehnice: lungime maximă = minimum 12 m, lungimea cabinei (castelului) = minimum 10 m, lăţime maximă = minimum 6 m, lăţimea cabinei (castelului) = minimum 4 m. ...
124. c)Echipamente: instalaţii de bord care vor asigura condiţii optime de lucru la bord, echipament de comunicaţii, sistem optoelectronic de observare, radar de supraveghere. ... Observaţii generale Este de menţionat că în evaluarea financiară au fost luate în considerare instruirea echipajului la locaţia de livrare, instruirea echipei de service, asigurarea garanţiei şi a postgaranţiei, precum şi supravegherea pe fluxul de construcţie al acestor mijloace. Pentru mobilitate terestră vor fi încheiate 8 contracte având ca subiect următoarele categorii cumulative: Activităţi:
125. a)elaborarea documentaţiei de atribuire pentru contactarea mijloacelor de mobilitate terestră şi navală; ...
126. b)desfăşurarea licitaţiei pentru achiziţionarea mijloacelor de mobilitate terestră şi navală; ...
127. c)achiziţia mijloacelor de mobilitate terestră şi navală; ...
128. d)recepţia mijloacelor de mobilitate terestră şi navală; ...
129. e)instruirea personalului care va utiliza mijloacele de mobilitate terestră şi navală; ...
130. f)distribuirea către structurile specializate care vor utiliza mijloacele achiziţionate. ... Impact Proiectul va avea un impact major în contextul în care România se pregăteşte să adere la spaţiul Schengen. Creşterea mobilităţii navale, fluviale şi terestre va duce la schimbarea concepţiei de control şi supraveghere a frontierelor externe terestre şi navale. Proiectul susţine pe termen lung activitatea de supraveghere şi control al frontierei, având un impact major asupra modului de desfăşurare curentă a acesteia, atât la frontiera de uscat, cât şi la cea maritimă şi fluvială, determinând creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii transfrontaliere în zona de responsabilitate. Performanţa managementului frontierei se va exprima în raportul costuri-resurse-rezultate, în sensul scăderii costurilor/îmbunătăţirii rezultatelor PFR, echipată superior, cu mijloace moderne şi având la dispoziţie un număr suficient de mijloace de transport, şi mobilitatea va genera eficienţa în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, aceasta fiind o problemă comună cu care se confruntă toate ţările Uniunii Europene, nefiind limitată la frontierele României. Parametrii ce vor fi îmbunătăţiţi sunt:
131. a)controalele la frontieră şi supravegherea frontierei bazată pe analiză de risc; ...
132. b)echipamentul adecvat în conformitate cu situaţia la frontieră; ...
133. c)schimbul de informaţii dintre autorităţile competente (poliţia de frontieră, vamă, poliţie, autorităţi juridice, procurori); ...
134. d)măsurile de prevenire a migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere în interiorul teritoriului prin căutare extinsă, verificări şi supraveghere; ...
135. e)măsurile de repatriere în conformitate cu legislaţia naţională. ... Localizare Echipamentul achiziţionat prin această componentă va fi livrat şi instalat la frontiera externă a României, pe râuri/fluviul Dunărea şi la Marea Neagră. ALOCAREA MIJLOACELOR DE MOBILITATE TERESTRĂ CE SE VOR ACHIZIŢIONA PRIN FACILITATEA SCHENGEN IJPF - inspectoratul judeţean al poliţiei de frontieră IGPF - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră NOTĂ: Pentru elaborarea prezentei alocări a mijloacelor de mobilitate terestră au fost luate în considerare prevederile tabelei de înzestrare, precum şi estimările de scoatere din uz aflate în prezent în dotarea structurilor teritoriale ale PFR. II. Modernizarea şi adaptarea/reconfigurarea patrimoniului imobiliar al PFR pentru a corespunde noilor/viitoarelor cerinţe ale supravegherii şi controlului la frontierele externe - Catalogul Schengen. Frontierele externe. Extrădarea şi readmisia - P.2. Infrastructura Justificare Majoritatea sediilor utilizate în prezent de PFR sunt construite în perioada 1960-1975, iar din cauza uzurii fizice şi morale, dar şi a concepţiei depăşite de realizare, necesită ample lucrări de modernizare pentru asigurarea condiţiilor de muncă la nivelul cerinţelor Uniunii Europene. Datorită noilor concepţii de acţiune ale forţelor PFR, s-a impus ca sediile utilizate să asigure accesul rapid la comunicaţiile principale pentru a se putea interveni operativ în adâncimea sectorului de responsabilitate, să fie amplasate în centrul localităţilor de reşedinţă pentru satisfacerea nevoii schimbului de informaţii şi date de interes pentru misiunile specifice cu alte instituţii ale statului român cu atribuţii la frontieră, dar şi cu cele ale statelor vecine, în locaţii care asigură racordarea la utilităţile edilitare (reţele de alimentare cu apă şi energie electrică, canalizare, servicii de salubritate), astfel încât să se poată asigura condiţii de muncă la nivelul standardelor occidentale. Pentru implementarea acestor obiective se impune:
136. a)realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerinţelor operaţionale enumerate anterior, în special la viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene; ...
137. b)modernizarea şi repararea sediilor operative ale PFR care corespund din punctul de vedere al amplasamentului şi care vor fi modernizate, lucrările cuprinzând în principal refacerea şarpantelor şi a teraselor, refacerea şi înlocuirea tâmplăriei, repararea instalaţiilor, compartimentări corespunzătoare noilor cerinţe operative. De asemenea, este necesar a se realiza instalaţii de încălzire şi centrale termice proprii, garaje pentru adăpostirea autospecialelor de supraveghere şi intervenţie, racorduri la instalaţiile de gaze, apă-canal, electrice. ... Pentru prezentul proiect vor fi încheiate 7 contracte de servicii pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente, precum şi 8 contracte de lucrări pentru construirea de noi locaţii pentru PFR şi modernizarea anumitor locaţii existente. IJPF - inspectoratul judeţean al poliţiei de frontieră PCTF - punctul de control al trecerii frontierei SPF - sectorul poliţiei de frontieră. Rezultate:
138. a)realizarea unor sedii noi ale PFR, care să corespundă cerinţelor operaţionale, în special pe viitoarea frontieră externă a Uniunii Europene. Aceste sedii vor înlocui imobilele existente aflate în afara localităţilor, dispuse pe aliniamentul din imediata apropiere a frontierei de stat; ...
139. b)modernizarea şi repararea sediilor operative ale PFR, care corespund din punctul de vedere al amplasamentului. ... Activităţi Pentru atingerea acestor rezultate se vor desfăşura următoarele activităţi:
140. a)elaborarea studiilor de fezabilitate pentru completarea celor deja existente; ...
141. b)elaborarea proiectelor tehnice, executarea proiectelor de detaliu, a documentaţiei de atribuire şi a termenilor de referinţă; ...
142. c)contractarea şi executarea lucrărilor de construcţie; ...
143. d)recepţia, acceptanţa provizorie şi finală a lucrărilor. ... Impact Proiectul va avea un impact considerabil,