CODUL ETIC NAŢIONAL*) din 25 mai 2007

Pe scurt

Acest Cod stabilește normele de conduită și principiile fundamentale pentru profesioniștii contabili din România, având ca scop asigurarea celor mai înalte standarde de profesionalism și menținerea încrederii publicului. El a fost revizuit și redenumit în conformitate cu Codul etic internațional al profesioniștilor contabili, ediția 2005.

Ce reglementează

Normele de conduită și principiile etice pentru profesioniștii contabili.
Standardele de profesionalism și calitatea serviciilor contabile.
Modul de rezolvare a conflictelor de etică și a conflictelor de interese.
Procedurile disciplinare în cazul nerespectării cerințelor etice.

Cine este vizat

Toți profesioniștii contabili definiți ca atare și angajații contabili din cadrul asociațiilor profesionale patronate de CECCAR.
Membrii CECCAR (Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România).

Puncte cheie

Codul este obligatoriu pentru toți membrii CECCAR și ai asociațiilor profesionale patronate de acesta, începând cu 1 ianuarie 2007.
Nerespectarea cerințelor etice poate duce la investigarea conduitei membrilor de către comisiile de disciplină.
Profesioniștii contabili trebuie să respecte principii fundamentale precum integritatea, obiectivitatea, competența profesională, confidențialitatea și comportamentul profesional.
CECCAR adoptă Codul etic IFAC, ediția 2005, ca bază pentru cerințele de etică din România, cu adaptări la legislația locală.

Textul legii

CODUL ETIC NAŢIONAL*) din 25 mai 2007 al profesionistilor contabili Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 429 bis din 27 iunie 2007 -------- Notă ... *) Aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România nr. 07/80 din 25 mai 2007, în baza Hotărârii Conferinţei naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr. 06/56 din 14 septembrie 2006. Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, aprobat prin Hotărârea nr. 50/2002 a Conferinţei naţionale, a fost revăzut în cadrul prezentei ediţii, reclasificat şi redenumit, în conformitate cu Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili - ediţia 2005 -, ca urmare a obligaţiilor statutare ce decurg pentru CECCAR din calitatea sa de membru al IFAC. Prezentul cod se adresează tuturor profesioniştilor contabili definiţi ca atare şi angajaţilor contabili din cadrul asociaţiilor profesionale ale acestora, patronate de CECCAR. CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA PREFATA la Codul etic naţional al profesionistilor contabili (Hotărârea nr. 70 din 22 ianuarie 2006 a Consiliului superior de aprobare a prefatei) Aceasta hotărâre a fost adoptată de către Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), în vederea supunerii spre aprobare Conferintei naţionale şi publicării. 1. CECCAR, ca membru al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC), se angajează sa îndeplinească obiectivul IFAC de dezvoltare şi intarire a unei profesii contabile coordonate la nivel mondial cu standarde armonizate. Pentru a atinge acest obiectiv, IFAC elaborează îndrumări referitoare la etica pentru profesioniştii contabili; IFAC considera ca publicând astfel de îndrumări va îmbunătăţi nivelul de uniformitate al eticii profesionale din întreaga lume. 2. Ca o condiţie a apartenentei, CECCAR este obligat sa sprijine activitatea IFAC, informand membrii săi şi ai asociaţiilor profesionale patronate de el despre orice regula de îndrumare elaborata de IFAC şi sa acţioneze, în măsura în care este posibil, pentru adaptarea la condiţiile locale a acesteia. 3. CECCAR a hotărât sa adopte Codul etic IFAC, editia 2005, ca baza pentru cerinţele de etica ale profesionistilor contabili din România. Consiliul superior al CECCAR a pregătit o introducere explicativa (anexa nr. 1) care stabileşte data intrării în vigoare a acestei hotărâri, împreună cu diferenţele semnificative dintre îndrumările IFAC şi reglementările legislative sau practica din România, precum şi felul cum au fost rezolvate astfel de diferenţe. Totodată, Consiliul superior al CECCAR a emis o declaraţie (anexa nr. 2) în legătură cu punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice de către profesioniştii contabili. 4. O introducere explicativa în legătură cu statutul fiecărei reguli ulterioare de îndrumare a IFAC va fi adoptată de către Consiliul superior al CECCAR. 5. Acolo unde Consiliul superior al CECCAR considera necesar, vor fi elaborate reguli de aplicare a principiilor prezentului cod şi cerinţe etice suplimentare cu privire la aspecte importante care nu sunt acoperite de o îndrumare a IFAC. 6. Membrii CECCAR sunt obligaţi să respecte cerinţele etice publicate de către acesta. Neîndeplinirea vădită a acestor cerinţe poate avea ca urmare o investigare a conduitei membrilor, efectuată de comisiile de disciplina de la nivel teritorial şi central. 7. Nu este practic posibil să se stabilească cerinţe etice care să se aplice tuturor situaţiilor cu care se pot intalni profesioniştii contabili. De aceea, profesioniştii contabili trebuie să considere cerinţele etice ca principii de bază pe care trebuie să le urmeze în îndeplinirea activităţii lor. 8. Data de la care se pun în aplicare prezentele reguli de etica este stabilită în introducerea explicativa anexată. 9. Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga prevederile Codului etic naţional al profesionistilor contabili, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al CECCAR nr. 47/2002. Preşedintele Consiliului superior al CECCAR, Marin Toma Anexa 1 ------- la Cod ------ INTRODUCERE EXPLICATIVA Consiliul superior al CECCAR a hotărât adoptarea Codului etic internaţional al profesionistilor contabili, emis de IFAC ca propriul Cod etic naţional al profesionistilor contabili, cu notele explicative de mai jos. Codul astfel adoptat, după aprobarea sa de către Conferinţa naţionala, este obligatoriu să fie respectat de către toţi membrii CECCAR şi ai asociaţiilor profesionale patronate de acesta, în îndeplinirea serviciilor profesionale realizate în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007. Note explicative Secţiunea 100 Paragraful 1 a fost completat pentru o mai buna adaptare la jurisdicţia locală. Paragraful 4 a fost completat cu principiul respectului faţă de normele tehnice şi profesionale. După paragraful 21 s-au introdus unele prevederi suplimentare cu privire la rezolvarea conflictelor de etica şi s-au introdus paragrafele 23, 24 şi 25, care cuprind prevederi referitoare la asocierea membrilor, la comportamentul profesionistilor contabili în misiunile de consultanţa fiscală şi detaliază unele conflicte de interese în activitatea membrilor CECCAR. Secţiunea 120 După paragraful 2 s-au introdus unele comentarii privind obiectivitatea. Secţiunea 240 Paragrafele 5-8 nu au aplicabilitate. Secţiunea 270 Prevederile acestei secţiuni nu au aplicabilitate în România. Secţiunea 290 Paragrafele 3-7, 9 şi 19 au fost considerate ca fără aplicabilitate. Anexa 2 ------- la Cod ------ DECLARAŢIA Consiliului superior al CECCAR privind punerea în aplicare şi însuşirea cerinţelor etice Consiliul superior al CECCAR doreşte sa atragă atenţia tuturor profesionistilor contabili asupra necesităţii de a da urmare prezentei declaraţii. 1. CECCAR, în baza declaraţiei privind obligaţiile referitoare la Codul etic pentru profesioniştii contabili (SMO4, emisă de IFAC), are responsabilitatea de a promova norme de înaltă conduita profesională şi să se asigure ca cerinţele etice sunt respectate, iar nerespectarea lor va fi investigata, luându-se măsurile care se cuvin. 2. Misiunea de a pregati cerinţe etice detaliate aparţine Consiliului superior al CECCAR. 3. Adoptarea cerinţelor etice internaţionale ale IFAC de către CECCAR nu va asigura în mod obligatoriu aplicarea acestor norme de conduita stabilite. De aceea, CECCAR elaborează prevederi normative adecvate cerinţelor etice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili. 4. CECCAR asigura consultanţa şi îndrumări care să ajute la rezolvarea conflictelor de etica ale profesionistilor contabili. Stabilirea unui compartiment de interpretare/îndrumare/consultanţa trebuie să aibă următoarele caracteristici: - obiectivele lui şi procedurile de funcţionare trebuie să fie transparente şi promovate larg în rândul membrilor; - procedurile de funcţionare trebuie să ofere siguranţa ca se va tine seama numai de întrebări rezonabile din partea membrilor şi ca cel care întreabă răspunde pentru formularea clara a faptelor şi circumstanţelor; - cei însărcinaţi să ofere consultanţa trebuie să aibă un nivel corespunzător de autoritate şi o experienta tehnica suficienta pentru a acorda asemenea îndrumări; - cererile vor fi făcute de obicei pe bază de confidenţialitate, iar rezultatele oricăror interpretări/consultanţa/îndrumări pot face obiectul publicării (fără a da nume), ca modalitate de formare etica pentru toţi profesioniştii contabili. Pentru a răspunde cerinţelor din prezentul paragraf, în cadrul CECCAR funcţionează Departamentul de etica, comisiile de apel şi comisiile de disciplina, atribuţiile acestora fiind stabilite prin hotărâri ale Consiliului superior. 5. Punerea în aplicare a cerinţelor etice va fi susţinută de introducerea unui program menit să asigure CECCAR ca membrii individuali cunosc toate cerinţele etice şi consecinţele nerespectării acestor cerinţe. Asemenea informaţii pot fi comunicate membrilor, individual, prin manuale, publicaţii tehnice, reviste profesionale, rapoarte în legătură cu audieri şi activităţi disciplinare, programe referitoare la pregătirea profesională continua, publicaţii, presa financiară şi de afaceri şi raspunsuri privind cerinţele de consultanţa de la comitetul specific. 6. Profesioniştii contabili vor respecta cerinţele etice care îi privesc, fără să fie nevoie de constrângeri sau sancţiuni. În ciuda acestui fapt, se pot produce cazuri în care astfel de cerinţe sunt ignorate în mod flagrant sau pe care aceştia nu le respecta din eroare, omisiune sau din lipsa de înţelegere a lor. Este în interesul profesiei şi al tuturor membrilor ca publicul larg să aibă încredere ca nerespectarea cerinţelor etice ale profesiei va fi investigata şi, acolo unde este cazul, vor fi luate măsuri disciplinare. 7. Profesioniştii contabili trebuie deci să fie pregatiti să justifice orice abatere de la cerinţele etice. Nerespectarea cerinţelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naştere unor acţiuni disciplinare. 8. Puterea acţiunii disciplinare este stabilită prin reglementările CECCAR. 9. Măsurile disciplinare pot aparea, de obicei, în urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baza şi specifice, aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili; - nerespectarea regulilor de etica; - conduita discreditabila sau dezonoranta. 10. Investigaţiile disciplinare vor începe, de obicei, ca rezultat al unor plângeri; structurile centrale şi locale ale CECCAR trebuie să ia în consideraţie toate plângerile. Investigaţiile pot totuşi să fie introduse din oficiu de CECCAR sau de către o entitate administrativă, fără să fie facuta o plângere. Investigaţiile pot fi făcute verbal sau prin corespondenta. Trebuie întotdeauna înştiinţat membrul împotriva căruia se face plângere, precum şi cel care a făcut plângerea. Acolo unde exista o disputa, se poate incerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplina ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. 11. Poate fi oportun să se facă publicitate procedurilor disciplinare şi de apel. Astfel, sunt informati atât membrii, cat şi publicul larg. Totuşi, aspectele de confidenţialitate şi tipul incalcarilor trebuie să fie luate în consideraţie atunci când se decide metoda de publicitate. Partea A Aplicarea generală a Codului Secţiunea 100 Introducere şi principii fundamentale Abordarea cadrului conceptual Secţiunea 110 Integritate Secţiunea 120 Obiectivitate Secţiunea 130 Competenţa profesională şi prudenta Secţiunea 140 Confidenţialitatea Secţiunea 150 Comportamentul profesional Secţiunea 100 Introducere şi principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual 100.1 Codul etic naţional al profesionistilor contabili din România, denumit în continuare Cod, stabileşte norme de conduita pentru profesioniştii contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii contabili în vederea realizării obiectivelor comune. Profesioniştii contabili din România acţionează în diferite entităţi şi ramuri ale economiei naţionale ca liber-profesionisti sau ca angajaţi; scopul de baza al Codului trebuie însă întotdeauna respectat. Consiliul superior al CECCAR stabileşte cerinţele etice detaliate, pentru ca membrii săi să asigure cea mai înaltă calitate prestării serviciilor profesionale şi sa menţină încrederea publicului în profesie. Codul recunoaşte ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa îndeplinească cele mai înalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai înalte nivele de performanţă şi sa răspundă cerinţelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinţe de baza: - Credibilitatea. În întreaga societate exista nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele de informaţii. - Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienţi, patroni şi alte părţi interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obţinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanţă. - Încredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie să se poată simţi încredinţaţi ca exista un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei CECCAR şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionisti contabili să aibă calităţi esenţiale, cum sunt: - ştiinţa, competenţa şi constiinta; - independenta de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate. Se impune ca fiecare membru al CECCAR să facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi, îndeosebi:

a)să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de cultura generală, singurele capabile să-i întărească discernamantul; ...
b)sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie personală înainte de a face propuneri; ...
c)să îşi exprime opinia fără nicio reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui care îl consulta şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolisuri, exprimandu-şi, dacă este nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate; ...
d)sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să îşi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale; ...
e)sa considere ca independenta sa trebuie să îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi a regulilor stabilite de CECCAR. ... Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu consta exclusiv în a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator individual. Actionand în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte şi să se conformeze prevederilor etice ale prezentului cod. Publicul profesiunii contabile este format din clienţi, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajaţi, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor şi alte persoane care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea profesionistilor contabili pentru a menţine funcţionarea corespunzătoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publică. Interesul public este definit drept bunăstarea colectivă a comunităţii şi a instituţiilor deservite de profesionistul contabil. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu; - auditorii financiari independenţi ajuta la menţinerea integrităţii şi eficientei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital; - directorii financiari au atribuţii în diverse domenii de management financiar şi contribuie la utilizarea eficienta şi efectivă a resurselor entitatii economice sau publice; - auditorii interni furnizează asigurarea în privinta existenţei unui sistem de control intern corect, care sporeşte încrederea în informaţiile financiare externe ale entitatii; - experţii în impozite ajuta la stabilirea încrederii şi eficientei, precum şi la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; - consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luării unor decizii manageriale corecte. Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Investitorii, creditorii, patronii şi alte sectoare ale comunităţii financiare, inclusiv guvernul şi publicul, conteaza pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi raportări corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite. Atitudinea şi comportamentul profesionistilor contabili atunci când prestează astfel de servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunităţii şi tarii lor. Profesioniştii contabili pot rămâne în aceasta poziţie avantajoasă numai continuand să ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care să demonstreze ca încrederea publicului este bine fundamentată. Este în interesul profesiunii contabile din România de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioniştii contabili ca ele sunt executate la cel mai înalt nivel de performanţă şi în conformitate cu cerinţele etice asociate acestor servicii. 100.2 Prezentul cod este structurat în 3 părţi. Partea A stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili şi oferă un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual oferă îndrumări legate de principiile fundamentale de etica. Profesionistilor contabili li se cere să aplice acest cadru conceptual în identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale, în evaluarea importantei lor şi, dacă aceste ameninţări sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, astfel încât sa nu fie compromisa conformitatea cu principiile fundamentale. 100.3 Părţile B şi C ilustreaza modul în care cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii specifice. Ele oferă exemple de măsuri de protecţie care ar putea fi adecvate pentru a soluţiona amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale şi, de asemenea, oferă exemple de situaţii în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru a soluţiona amenintarile şi, în consecinţa, activitatea sau relaţia care generează amenintarile trebuie evitata. Partea B se adresează profesionistilor contabili independenţi. Partea C se aplică profesionistilor contabili angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări referitoare la situaţiile lor specifice în partea C. Secţiunea 290 din prezentul cod stabileşte cadrul general conceptual pentru condiţiile privind independenta profesionistului contabil în cazul misiunii de audit şi servicii conexe; niciunui organism membru sau cabinet ori societate nu îi este permisă aplicarea unor standarde mai puţin riguroase decât cele prevăzute în aceasta secţiune. Prezentul cod se bazează pe faptul ca, dacă nu se prevede în mod special o limitare, obiectivele şi principiile fundamentale sunt valabile în mod egal pentru toţi profesioniştii contabili, indiferent dacă ei practica în calitate de liber-profesionisti sau ca angajaţi în industrie, comerţ, sectorul public, învăţământ etc. 100.4 Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:
a)Integritate. Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri. ...
b)Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie să fie impartial şi nu trebuie să permită prejudecatilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite sa intervină în rationamentele profesionale sau de afaceri. ...
c)Competenţa profesională şi prudenta. Un profesionist contabil are o datorie permanenta de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practica, legislaţie şi tehnica. Un profesionist contabil ar trebui sa acţioneze cu prudenta şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale. ...
d)Confidenţialitate. Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de informaţii unei terţe părţi fără o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care exista un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii. ... Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terţe părţi.
e)Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui sa evite orice acţiune ce poate discredita această profesie. ...
f)Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Profesionistul contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului, în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesionistilor contabili, cu independenta (după cum se va vedea în secţiunea 290 de mai jos). În plus, ei trebuie să se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, CECCAR, CAFR şi legislaţia relevanta. ... 100.5 Circumstanţele în care acţionează profesioniştii contabili pot permite apariţia unor ameninţări la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Este imposibil de definit fiecare situaţie care lasă loc unor astfel de ameninţări şi de specificat măsurile care trebuie luate pentru a le diminua. Mai mult, natura misiunilor şi sarcinile de serviciu pot varia, asadar pot exista ameninţări diferite, care cer aplicarea unor alte tipuri de măsuri de protecţie. Un cadru conceptual care îi cere profesionistului contabil sa identifice, sa evalueze şi sa răspundă acestor ameninţări conform principiilor fundamentale, şi nu doar pentru a respecta un set de reguli specifice ce pot fi arbitrare, este asadar, în interesul publicului. Codul oferă un cadru general ce îl poate asista pe profesionistul contabil în identificarea, evaluarea şi depăşirea acestor ameninţări în conformitate cu principiile fundamentale. Dacă amenintarile identificate sunt altfel decât în mod clar nesemnificative, un profesionist contabil ar trebui, dacă este cazul, să aplice măsuri de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel acceptabil, astfel încât conformitatea cu principiile fundamentale sa nu fie compromisa. 100.6 Un profesionist contabil are obligaţia de a evalua orice ameninţări la adresa conformitatii cu principiile fundamentale atunci când are cunoştinţa sau se preconizeaza ca are cunoştinţa de circumstanţe sau relaţii ce pot compromite conformitatea cu principiile fundamentale. 100.7 Un profesionist contabil trebuie să ia în calcul atât factorii calitativi, cat şi cantitativi, atunci când apreciază importanţa unei ameninţări. Dacă un profesionist contabil nu poate pune în practica măsuri de protecţie adecvate, atunci profesionistul contabil va trebui sa refuze sa mai furnizeze serviciul profesional respectiv sau, dacă este cazul, sa renunţe la clientul respectiv (în cazul unui profesionist contabil independent) ori la organizaţia angajatoare (în cazul unui profesionist contabil angajat). 100.8 Un profesionist contabil poate să nu respecte involuntar o prevedere a acestui cod. O asemenea violare a codului poate să nu compromita conformitatea cu principiile fundamentale enunţate, dacă, odată ce încălcarea a fost descoperită, ea a fost corectată prompt şi s-au luat măsurile de protecţie necesare. 100.9 Părţile B şi C ale prezentului cod includ exemple menite sa ilustreze modul de aplicare a acestui cadru conceptual. Exemplele nu se doresc a fi, nici nu trebuie să fie interpretate ca fiind o lista exhaustiva a tuturor circumstanţelor experimentate de un profesionist contabil, ce pot constitui ameninţări la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. În consecinţa, nu este suficient ca un profesionist contabil să respecte exemplele prezentate; este mai indicată aplicarea cadrului general situaţiilor specifice intalnite de către un profesionist contabil. 100.10 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi, teoretic, ameninţată de o mare varietate de situaţii. Multe ameninţări se încadrează în următoarele categorii:
a)ameninţarea generata de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen; ...
b)ameninţarea generata de autoexaminare (autocontrol) poate aparea atunci când un rationament anterior trebuie să fie reevaluat de către profesionistul contabil responsabil de acel rationament; ...
c)ameninţarea generata de favorizare poate aparea atunci când un profesionist contabil promovează o poziţie sau o opinie până la un punct în care obiectivitatea sa poate fi compromisa; ...
d)ameninţarea generata de familiaritate poate aparea atunci când, în virtutea unei relaţii strânse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor părţi; şi ...
e)ameninţarea generata de intimidare apare atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat sa acţioneze obiectiv prin intermediul unei ameninţări reale sau presupuse. ... Părţile B şi, respectiv, C ale prezentului cod furnizează exemple ale situaţiilor ce pot genera astfel de clase de ameninţări pentru profesioniştii contabili independenţi şi angajaţi. Profesioniştii contabili independenţi pot, de asemenea, găsi îndrumări relevante pentru situaţiile specifice pe care le întâlnesc în partea C. 100.11 Măsurile de protecţie ce pot elimina sau reduce la un nivel acceptabil acest gen de ameninţări se împart în doua mari categorii:
a)măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări; ...
b)măsuri de protecţie în mediul de muncă. ... 100.12 Măsurile de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări includ, dar nu sunt limitate la: - cerinţe educaţionale, de formare şi experienta la intrarea în profesie; - cerinţe de dezvoltare profesională continua; - reglementări de guvernare corporativa; - standarde profesionale; - proceduri disciplinare şi de monitorizare profesională sau reglementara; - examinarea externa a rapoartelor, evaluărilor, comunicatelor sau informaţiilor unui profesionist contabil de către o terta parte imputernicita prin lege. 100.13 Părţile B şi, respectiv, C ale prezentului Cod prezintă măsurile de protecţie în mediul de muncă al profesionistilor contabili independenţi şi al celor angajaţi. 100.14 Unele măsuri de protecţie pot creşte probabilitatea de identificare sau de eliminare a comportamentului lipsit de etica. Astfel de măsuri de protecţie, care pot fi generate de profesia contabila, de legislaţie, reglementări sau de organizaţia angajatoare, includ, dar nu sunt limitate la: - sisteme de reclamaţii eficace, gestionate public de către compania angajatoare, de către profesie sau un organism de reglementare, care îi împuterniceşte pe colegi, angajatori sau reprezentanţi ai marelui public sa atragă atenţia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica. - o obligaţie explicita de a raporta încălcări ale prevederilor etice. 100.15 Natura măsurilor de protecţie care trebuie aplicate va varia în funcţie de situaţie. În exercitarea unui rationament profesional, un profesionist contabil ar trebui sa ia în considerare ceea ce considera inacceptabil o terta parte credibila şi informată, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv importanţa unei ameninţări şi măsurile de protecţie aplicate. 100.16 În evaluarea conformitatii cu principiile fundamentale, unui profesionist contabil i se poate cere sa decidă asupra unui conflict privind aplicarea principiilor fundamentale. 100.17 În iniţierea unui proces de soluţionare, fie formal, fie informal, un profesionist contabil trebuie să ia în considerare următoarele, fie individual, fie împreună, ca parte a unui proces de soluţionare: - fapte relevante; - chestiuni etice implicate; - principii fundamentale legate de problema pusă în discuţie; - procedurile interne implementate; şi - modalităţi de acţiune alternative. Luând în considerare aceste chestiuni, un profesionist contabil trebuie să determine modalităţile adecvate de acţiune care respecta principiile fundamentale identificate. Profesionistul contabil trebuie, de asemenea, sa ia în calcul consecinţele fiecărei modalităţi posibile de acţiune. Dacă problema rămâne nerezolvata, profesionistul contabil trebuie să se consulte cu alte persoane din cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare pentru a obţine sprijin în găsirea unei soluţii. 100.18 Când o chestiune implica un conflict cu o organizaţie sau în cadrul unei organizaţii, un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa ia în considerare consultarea cu persoanele însărcinate cu guvernarea organizaţiei, precum consiliul de administraţie sau comitetul de audit. 100.19 Este în interesul profesionistului contabil sa documenteze fondul economic al problemei şi detaliile privitoare la discutiile avute sau la deciziile luate cu privire la respectiva problema. 100.20 Dacă un conflict important nu poate fi rezolvat, un profesionist contabil poate dori să obţină sprijin profesional de la organismul profesional relevant sau de la consilierii juridici, pentru a obţine îndrumări pe probleme etice, fără a încalcă clauza de confidenţialitate. De exemplu, un profesionist contabil poate intalni un caz de frauda, prin raportarea căruia ar încalcă clauza de confidenţialitate. Profesionistul contabil trebuie atunci sa ia în considerare consilierea juridică pentru a determina dacă este obligat să raporteze acest lucru. 100.21 Dacă, după epuizarea tuturor posibilităţilor relevante, conflictul etic rămâne nerezolvat, un profesionist contabil ar trebui, dacă acest lucru este posibil, sa refuze sa mai continue asocierea cu problema care a generat conflictul. Profesionistul contabil poate determina ca, în situaţia respectiva, este mai indicat să se retragă din echipa misiunii sau dintr-o sarcina specifică ori sa renunţe la acea misiune, companie sau organizaţie angajatoare. 100.22 Uneori profesioniştii contabili se întâlnesc cu situaţii care pot da naştere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea într-o mare varietate de aspecte - de la dilema relativ neinsemnata până la cazul extrem de frauda şi activităţi ilegale similare. Nu este posibil să se incerce întocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri în care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie să fie în permanenta constient de aceasta şi să fie prudent în faţa factorilor care pot da naştere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca o diferenţa onesta de opinie între un profesionist contabil şi o altă parte nu constituie o problemă etica în sine. Oricum, faptele şi împrejurările fiecărui caz necesita o investigatie din partea celor interesaţi. Se recunoaşte totuşi ca pot exista factori specifici care intervin când responsabilităţile unui profesionist contabil pot intră în conflict de interese cu cerinţele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare: - poate exista pericolul presiunii din partea unei autorităţi superioare, director sau partener; sau atunci când exista relaţii personale ori de familie care pot da naştere posibilităţii exercitării unei presiuni asupra lor. Într-adevăr, trebuie descurajate relaţiile sau interesele care ar putea influenţa sau ameninta integritatea profesionistului contabil; - unui profesionist contabil i se poate cere sa acţioneze contrar normelor profesionale şi/sau tehnice; - poate aparea o problemă legată de loialitate, care trebuie să se împartă între superiorul profesionistului contabil şi normele profesionale de comportament care îi sunt impuse; - poate aparea un conflict când este publicată o informaţie inselatoare, care poate fi în avantajul angajatorului sau al clientului şi de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat al acelei publicari. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesioniştii contabili angajaţi pot intalni situaţii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Când se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesioniştii contabili trebuie să respecte politicile stabilite de către organizaţia, (întreprinderea) la care sunt angajaţi. Dacă asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie să se ţină cont de următoarele: - să se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Dacă problema nu este rezolvată cu superiorul ierarhic imediat şi profesionistul contabil se decide sa meargă la nivelul superior următor de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie să fie înştiinţat despre aceasta decizie. Dacă se descoperă ca şeful ierarhic superior este implicat în problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie să prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Când şeful ierarhic superior este şeful compartimentului, următoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmează să fie directorii de resort, consiliul de administraţie, sau adunarea generală (după caz); - să se solicite consultanţa sau consiliere, pe baza confidenţială, de la un consilier independent ori de la organismul profesional contabil, pentru a obţine o înţelegere a posibilelor evolutii ale situaţiei; - dacă conflictul de etica mai exista încă după epuizarea completa a tuturor posibilităţilor de control intern, în ultima instanţa profesionistul contabil nu poate avea alta soluţie la unele probleme semnificative (de exemplu, frauda) decât să-şi dea demisia şi să prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzător al acelei organizaţii (întreprinderi). Orice profesionist contabil într-un post superior de conducere trebuie să incerce să se asigure ca în cadrul organizaţiei (întreprinderii) pentru care lucrează sunt stabilite anumite politici în vederea rezolvarii conflictelor. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta să se asigure ca membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activităţi confidenţiale de consiliere. În acest sens, în cadrul CECCAR funcţionează Comisia de etica profesională, comisiile de apel, tribunalul arbitral şi comisiile de disciplina. 100.23 Membrii CECCAR au dreptul să se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociaţii profesionale, potrivit prevederilor legale.
a)În vederea asigurării unei strânse legături cu CECCAR, gruparile profesionale au obligaţia sa trimită consiliului filialei pe teritoriul căreia îşi au sediul, în termen de o luna de la data constituirii: ... - o declaraţie, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cuprinzând numele, prenumele, calitatea şi adresa fondatorilor, indicarea sediului social şi un exemplar al statutului; - în acelaşi termen, forme şi detalii, modificările aduse celor prevăzute la alineatul precedent; - declaraţia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective contra unei dovezi de primire.
b)Sindicatele sau asociaţiile profesionale trebuie să respecte în mod deosebit: ... - atribuţiile consiliilor CECCAR şi ale celorlalte organe de pe lângă aceste consilii, prevăzute deOrdonanţa Guvernului nr. 65/1994; - drepturile şi obligaţiile membrilor CECCAR şi ale societăţilor comerciale recunoscute de acesta, care rezultă din reglementările legale şi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR şi din prezentul cod. De asemenea, o acţiune clara, în mod liber disciplinata şi orientata către binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie să găsească pe lângă consiliile CECCAR o larga audienta, înţelegere şi aplicare.
c)În îndeplinirea obligaţiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga sa stimuleze şi sa patroneze libera asociere a angajaţilor contabili din economie, care nu sunt profesionisti contabili membri ai CECCAR, în scopul sprijinirii acestora să îşi menţină şi dezvolte competentele profesionale prin însuşirea Standardelor internaţionale de contabilitate, a normelor tehnice şi profesionale existente. ... 100.24 Un profesionist contabil care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalitatii este îndreptăţit sa propună cea mai buna soluţie în favoarea unui client sau a unui angajator, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţa. În niciun caz nu trebuie să fie diminuate integritatea şi obiectivitatea, iar opinia profesionistului contabil trebuie să fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului sau a angajatorului, dacă exista elemente rezonabile pentru soluţia respectiva. Un profesionist contabil nu trebuie să dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaraţia fiscală şi consultanţa în materie fiscală sunt dincolo de orice indoiala. Profesionistul contabil trebuie să se asigure ca angajatorul sau clientul este constient de limitele legate de serviciile şi consultanţa fiscală şi că nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a existenţei unui fapt real. Un profesionist contabil care întreprinde sau asista la pregătirea unei declaraţii fiscale trebuie să informeze clientul sau angajatorul ca responsabilitatea pentru conţinutul declaraţiei revine în primul rând clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura ca declaraţia fiscală este corect întocmită pe baza informatiei primite. Consultanţa fiscală sau opiniile referitoare la consecinţa materială, date clientului ori unui angajator, trebuie să fie exprimate sub forma unei scrisori sau într-o nota în dosarul de lucru. Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat cu nicio declaraţie sau comunicare în care exista motiv să se creadă ca:
a)ar conţine o declaraţie falsa sau inselatoare; ...
b)ar conţine declaraţii sau informaţii furnizate neglijent ori fără nicio cunoaştere reală a faptului ca ele sunt adevărate sau false; sau ...
c)ar omite sau ar ascunde informaţia cerută a fi prezentată şi o asemenea omitere ori ascundere poate induce în eroare autorităţile fiscale. ... Un profesionist contabil poate pregati declaraţiile fiscale implicând folosirea estimarilor, dacă o asemenea practica este în general admisă sau dacă circumstanţele date nu permit obţinerea de informaţii exacte. Atunci când sunt folosite estimarile, ele trebuie să fie prezentate în asa fel încât sa nu lase impresia ca aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie să fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile în aceasta situaţie. Un profesionist contabil, în mod obişnuit, se poate baza în pregătirea unei declaraţii fiscale pe informaţia furnizată de client sau angajator, în cazul în care informaţia pare rezonabila. Cu toate că nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor ori a altor evidente în sprijinirea informatiei, profesionistul contabil trebuie să încurajeze, atunci când este cazul, furnizarea acestor date. În plus, profesionistul contabil: - trebuie să folosească atunci când este posibil declaraţiile fiscale ale clientului din anii anteriori; - este necesar să facă în mod rezonabil verificări, atunci când informaţia prezentată pare să fie incorectă sau incompleta; - este incurajat să facă referiri la registrele şi înregistrările operaţiunilor respective. Când un profesionist contabil descoperă o eroare sau o omisiune în declaraţia fiscală a anului anterior (cu care poate să fie asociat sau nu profesionistul contabil) sau că nu s-a completat ori că nu s-a înregistrat declaraţia fiscală cerută, el trebuie: - sa îl sfatuiasca prompt pe client sau pe angajator în legătură cu eroarea sau omisiunea şi sa recomande informarea autorităţilor fiscale. În mod normal, profesionistul contabil nu este obligat sa informeze autorităţile fiscale, iar aceasta nu poate fi facuta fără permisiunea clientului sau angajatorului; - dacă clientul sau angajatorul nu corecteaza eroarea, profesionistul contabil: - trebuie să informeze clientul sau angajatorul că nu este posibil sa lucreze pentru ei în legătură cu acea declaraţie sau cu alte informaţii prezentate autorităţilor; şi - trebuie să ia în consideraţie dacă continuarea misiunii sale cu clientul sau cu angajatorul este în concordanta cu responsabilităţile sale profesionale; - dacă profesionistul contabil ajunge la concluzia ca poate fi continuată relaţia profesională cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate măsurile rezonabile pentru a se asigura ca eroarea nu este repetată în declaraţiile fiscale viitoare; - în împrejurarea în care profesionistul contabil a încetat sa mai acţioneze pentru client sau pentru angajator, el trebuie să comunice decizia sa clientului sau angajatorului şi nu trebuie să dea informaţii terţilor fără consimţământul clientului sau al angajatorului, cu excepţia cazului în care aceasta i se cere prin lege. 100.25 Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de prezentul cod poate fi ameninţată şi în următoarele situaţii: 1. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile la care are şi calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de muncă; 2. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afla în raporturi contractuale, ca de exemplu:
a)profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie, etc. sau într-o societate de expertiza prestează servicii profesionale pentru o entitate care se afla în relaţie contractuală cu angajatorul sau; ...
b)profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică prestează servicii profesionale pentru o entitate cu care instituţia se afla în raporturi juridice de drept comercial, fiscal etc; ... 3. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau pentru instituţiile cu care angajatorii profesionistului contabil se afla în concurenta; 4. când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru operatorii economici sau instituţii ori persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv ori soţi ai administratorilor; 5. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care exista elemente ce atesta starea de conflict de interese. Exista conflict de interese în următoarele situaţii:
a)acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauza, dacă: ... - expertul sau un membru al familiei sale se afla într-o relaţie de muncă, de familie, comercială sau de alta natura cu una dintre părţile cauzei; - expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una dintre părţi în ultimii 2 ani; - expertul are cunoştinţa sau ar fi trebuit sa ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile alese şi executive ale CECCAR, ca în cauza respectiva au existat sau exista litigii în curs la comisia de disciplina sau la alte organe şi instanţe ale CECCAR, privind un membru al acestuia;
b)acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cauze, cum ar fi: ... - expert în faza de cercetare şi în faza de judecată; - expert numit într-o faza şi expert (consilier) al unei părţi în alta faza;
c)obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR; ...
d)participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practica publică şi de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR, ca de exemplu: ... - luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de corespondenta în numele filialei sau a comisiei de disciplina, dacă în cauza respectiva un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplina a efectuat lucrări ori a participat în vreun fel în calitate de liber-profesionist contabil; - judecarea în cadrul comisiei de disciplina a filialei a unor fapte în legătură cu cauze la care au participat în vreun fel, în calitate de liber-profesionisti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplina, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective; 6. când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care exista elemente care atesta starea de incompatibilitate. Secţiunea 110 Integritate 110.1 Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti şi onesti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste. 110.2 Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază ca acestea: - conţin o declaraţie în mod semnificativ falsa sau care induce în eroare; - conţin declaraţii sau informaţii eronate; - omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare. 110.3 Nu se va considera ca un profesionist contabil încalcă paragraful 110.2 dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerinţele paragrafului 110.2. Secţiunea 120 Obiectivitate 120.1 Principiul obiectivitatii impune o obligaţie tuturor profesionistilor contabili de a nu îşi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane. 120.2 Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi descrise. Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să îşi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesioniştii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale şi alte servicii de consultanţa managerială. Alţi profesionisti contabili angajaţi întocmesc situaţii financiare fiind subordonaţi altora, executa serviciile de audit intern şi servesc în diferite funcţii financiare de conducere din industrie, comerţ, sectorul public şi educaţie. De asemenea, unii profesionisti contabili îi pregătesc şi îi instruiesc pe cei care aspira să între în profesie. Indiferent de poziţie sau de serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi sa menţină obiectivitatea în rationamentul profesional. În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific, potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţie corespunzătoare următorilor factori:
a)profesioniştii contabili sunt expusi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea; ...
b)este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie să domine un caracter rezonabil; ...
c)trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa încalce obiectivitatea; ...
d)profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a insusit principiul obiectivitatii. ... Profesioniştii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţa importanţa şi dăunătoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra celor cu care negociaza. Secţiunea 130 Competenţa profesională şi prudenta 130.1 Principiul competentei profesionale şi al prudentei impune următoarele obligaţii profesionistilor contabili:
a)menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar, astfel încât clienţii sau angajatorii lor să fie siguri ca primesc servicii profesionale competente; şi ...
b)sa acţioneze cu prudenta în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când oferă servicii profesionale. ... 130.2 Serviciile profesionale competente necesita un rationament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în doua faze separate:
a)obţinerea unui nivel de competenţa profesională; ...
b)menţinerea unui nivel de competenţa profesională. ... 130.3 Menţinerea unui nivel de competenţa profesională necesita o permanenta constientizare şi înţelegere a evolutiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continua elaborează şi menţine capacitatile care îi permit unui profesionist contabil sa desfăşoare o activitate competenţa într-un mediu profesional. 130.4 Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate, ţinându-se cont de un interval de timp. 130.5 Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat ca cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate. 130.6 Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui sa îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. Secţiunea 140 Confidenţialitatea 140.1 Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesionistilor contabili de a se abţine de la:
a)dezvaluirea de informaţii confidenţiale în afară firmei sau organizaţiei angajatoare, ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă exista o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii; ...
b)folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi. ... 140.2 Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie constient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii ce implica o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin. 140.3 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator. 140.4 Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, sa ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare. 140.5 Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura ca personalul aflat sub controlul sau şi persoanele care îi furnizează consultanţa sau asistenţa respecta principiul confidenţialităţii. 140.6 Obligaţia de confidenţialitate continua şi după încheierea relatiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimba organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul sa utilizeze experienta anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totuşi, sa folosească sau sa divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri. 140.7 În următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi sa divulge informaţii confidenţiale: - atunci când divulgarea este autorizata de către client sau angajator; - atunci când divulgarea este autorizata prin lege, de exemplu: - pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi - pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsura eventuale încălcări ale legii; - atunci când exista o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege: - pentru a se conformă controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional; - pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau al unui organism normalizator; - pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi - pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice. 140.8 Atunci când profesionistul contabil a determinat ca informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: - dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil sa divulge informaţii; - dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; când situaţia implica fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie facuta, dacă este disponibil; şi - ce tip de comunicare este preconizata şi cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins ca părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvati şi ca au responsabilitatea sa reactioneze ca atare. Secţiunea 150 Comportament profesional 150.1 Principiul comportamentului profesional impune ca obligaţie profesionistilor contabili de a se conformă legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiune care poate discredita profesia contabila. Acestea includ acţiuni pe baza cărora o terta parte raţională şi informată, la curent cu toate informaţiile relevante, ar concluziona ca este afectată în mod negativ buna reputaţie a profesiei. 150.2 În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiti şi loiali şi nu trebuie: - să facă revendicari exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificarile pe care le poseda şi experienta pe care o deţin; - să ofere referinţe compromiţătoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii. Partea B Profesioniştii contabili independenţi Secţiunea 200 Introducere Secţiunea 210 Acceptarea unui client Secţiunea 220 Conflicte de interese Secţiunea 230 Opinii suplimentare Secţiunea 240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii Secţiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Secţiunea 260 Cadouri şi ospitalitate Secţiunea 280 Obiectivitate - toate serviciile Secţiunea 290 Independenta - misiuni de audit şi certificare Secţiunea 200 Introducere 200.1 Aceasta parte a Codului ilustreaza felul în care cadrul conceptual conţinut în partea A trebuie aplicat de profesioniştii contabili independenţi. Exemplele din următoarele secţiuni nu se doresc a fi şi nici nu trebuie să fie interpretate a fi o lista exhaustiva a tuturor cazurilor intalnite de un profesionist contabil independent care ar putea atrage ameninţări la conformitatea cu principiile fundamentale. În consecinţa, nu este suficient ca un profesionist contabil din practica publică să respecte doar exemplele prezentate; mai degraba, el ar trebui să aplice cadrul cazurilor specifice cu care se confrunta. 200.2 Un profesionist contabil în practica publică nu ar trebui să se angajeze în orice afaceri, ocupaţie, sau activitate care îi afectează sau care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a profesiei şi care ca rezultat ar fi incompatibilă cu prestarea serviciilor profesionale. 200.3 Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gama larga de cazuri. Multe ameninţări se împart în următoarele categorii: - de interes propriu; - de autoexaminare (autocontrol); - de favorizare; - de familiaritate; şi - de intimidare. Aceste ameninţări sunt discutate în partea A din prezentul cod. Natura şi semnificatia amenintarilor pot diferi în funcţie de natura serviciului prestat. 200.4 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate la: - un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui interes împreună cu un client; - dependenta neadecvata faţă de onorariile totale primite de la un client al certificării; - întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client; - preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client; - potenţiala angajare la un client; - onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare; - un împrumut către sau de la un client al certificării sau de la oricare dintre directorii sau funcţionarii acestuia. 200.5 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la: - descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluari a muncii profesionistului contabil independent; - raportarea asupra operarii sistemelor financiare după ce tot acea persoana a fost implicata în elaborarea sau implementarea lor; - pregătirea datelor originale utilizate pentru pregătirea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare; - un membru al echipei de certificare care ocupa sau a ocupat recent funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare; - un membru al echipei de certificare care este sau a fost recent angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercită o influenţa directa şi semnificativă asupra subiectului în cauza; - prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauza. 200.6 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de favorizare includ, dar nu sunt limitate la: - promovarea acţiunilor într-o entitate cotata, atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare; - apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi. 200.7 Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situaţiile când: - un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care ocupa funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare; - un membru al echipei de certificare are o ruda de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este în poziţia de a exercita o influenţa directa şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare; - un fost partener al firmei ocupa funcţia de director sau funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie în care exercită o influenţa directa şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare; - acceptarea unor cadouri sau a ospitalitatii din partea clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestora este nesemnificativa; - asocierea de lungă durata a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării. 200.8 Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la: - ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcute de clientul certificării; - ameninţarea cu litigiul; - exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate a cantităţii de muncă executate pentru a reduce onorariile. 200.9 Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, ca situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări specifice în ceea ce priveşte conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de ameninţări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale, fie în cele de afaceri, un contabil profesionist independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări. 200.10 Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se împart în doua mari categorii: - măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări; şi - măsuri de protecţie în mediul de lucru. Exemple de măsuri de protecţie create de profesie, legislaţie sau reglementări sunt descrise în paragraful 100.12 din partea A a prezentului cod. 200.11 În mediul de lucru, măsurile de protecţie relevante vor varia de la caz la caz. Măsurile de protecţie din cadrul mediului de lucru cuprind măsuri de protecţie la nivelul firmei şi măsuri de protecţie specifice misiunii. Un profesionist contabil independent ar trebui să-şi exercite rationamentul profesional pentru a determina cum sa abordeze cel mai bine o ameninţare identificata. Atunci când îşi exercită rationamentul, un profesionist contabil în practica publică ar trebui sa considere dacă un terţ rezonabil şi în cunoştinţa de cauza, cunoscând toate informaţiile relevante, inclusiv semnificatia ameninţării şi măsurile de protecţie aplicate, ar fi de acord ca acestea sunt rezonabile. Aceasta consideraţie ar fi afectată de către probleme cum ar fi semnificatia ameninţării, natura misiunii şi structura firmei. 200.12 Măsurile de protecţie din întreaga firma în cadrul mediului de lucru ar putea include: - poziţia de conducător al firmei, care subliniaza importanţa respectării principiilor fundamentale; - poziţia de conducător al firmei, care accentueaza preconizarea faptului ca membrii echipei de certificare vor acţiona în interesul public; - politici şi proceduri pentru a implementa şi monitoriza controlul calităţii misiunilor de certificare; - politici documentate de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale, evaluarea importantei acestor ameninţări şi identificarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce până la un nivel acceptabil amenintarile, diferite de cele care sunt în mod evident lipsite de importanţa; - pentru firmele care prestează misiuni de certificare, politici documentate privind independenta, privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea semnificatiei acestor ameninţări şi evaluarea şi aplicarea măsurilor de protecţie pentru a elimina sau reduce aceste ameninţări, altele decât cele care sunt în mod clar nesemnificative, la un nivel acceptabil; - politici şi proceduri interne documentate, care prevăd respectarea principiilor fundamentale; - politici şi proceduri care vor permite identificarea intereselor sau relaţiilor dintre firma sau membrii echipei de certificare şi clienţii certificării; - politici şi proceduri pentru a monitoriza şi, atunci când este necesar, pentru a gestiona credibilitatea datelor privind veniturile ce provin de la un singur client al certificării; - utilizarea unor parteneri diferiţi şi echipe cu tendinte separate de raportare în vederea prestării serviciilor de necertificare pentru un client al certificării; - politici şi proceduri pentru a interzice indivizilor care nu sunt membri ai echipei de certificare sa influenteze inadecvat rezultatele misiunii de certificare; - comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor unei firme, precum şi a oricăror schimbări ale acestora către toţi partenerii şi personalul profesional, inclusiv instruirea şi educarea corespunzătoare a acestora în ceea ce priveşte astfel de politici şi proceduri; - desemnarea unui membru cu experienta al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcţionarii adecvate a sistemului de control al calităţii; - metode de consiliere a partenerilor şi a personalului profesional al clientului certificării şi al entitatilor asociate faţă de care trebuie să îşi păstreze independenta; - un mecanism disciplinar de promovare a conformitatii cu politicile şi procedurile; şi - politici şi proceduri publicate care să îi încurajeze şi sa îi abiliteze pe angajaţi sa comunice nivelelor superioare din cadrul firmei orice problema legată de conformitatea cu principiile fundamentale care îi preocupa. 200.13 Măsurile de protecţie specifice misiunii în mediul de lucru ar putea sa includă: - implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca efectuată sau măcar pentru a oferi consiliere, dacă este necesar; - consultarea unei terţe părţi, cum ar fi un comitet de directori independent, un organ profesional normalizator sau un alt profesionist contabil; - discutarea problemelor de etica cu persoane însărcinate cu guvernarea din cadrul clientului; - prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către persoanele însărcinate cu guvernarea clientului; - implicarea altei firme pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din misiunea de certificare; - rotatia personalului echipei de certificare. 200.14 Depinzand de natura misiunii, un profesionist contabil independent poate, de asemenea, să se bazeze pe măsurile de protecţie pe care le-a implementat clientul sau. Totuşi, nu este posibil sa pună baza doar pe astfel de măsuri de protecţie pentru a reduce amenintarile la un nivel acceptabil. 200.15 Măsurile de protecţie în interiorul clientului certificării includ următoarele situaţii: - atunci când clientul alege firma independenta pentru desfăşurarea misiunii, persoane din afară conducerii ratifica sau aproba aceasta alegere; - clientul certificării are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale; - clientul a implementat proceduri interne care asigura alegeri obiective în mandatarea misiunilor de necertificare; şi - clientul deţine o structura de guvernare corporativa care asigura o supraveghere corespunzătoare şi comunicarea informaţiilor privind serviciile unei firme. Secţiunea 210 Acceptarea unui client 210.1 Înainte de acceptarea unei noi relaţii cu un client, un contabil profesionist independent ar trebui sa ia în considerare dacă acceptarea ar crea anumite ameninţări la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. 210.2 Problemele clientului care, dacă apar la suprafaţa, ar putea ameninta conformitatea cu principiile fundamentale includ, de exemplu, implicarea clientului în activităţi ilegale (cum ar fi spalarea banilor), minciuna sau practici de raportare financiară care pot fi puse sub semnul intrebarii. 210.3 Semnificatia oricăror ameninţări ar trebui să fie evaluată. Dacă amenintarile identificate sunt altfel decât clar nesemnificative, ar trebui luate în considerare măsuri de protecţie şi ar trebui aplicate, după cum este cazul, pentru a le elimina şi pentru a le reduce la un nivel acceptabil. 210.4 Măsurile de protecţie corespunzătoare ar putea include obţinerea cunoştinţelor şi înţelegerea clientului, a proprietarilor săi, a celor din conducere şi a celor responsabili pentru guvernarea sa şi pentru activităţile de afaceri sau obţinerea certitudinii ca clientul este angajat să-şi imbunatateasca practicile de guvernare corporativa sau instrumentele de control intern. 210.5 Atunci când nu este posibila reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent ar trebui sa refuze să între în relaţii cu clientul. 210.6 Deciziile privind acceptarea ar trebui revizuite periodic pentru misiunile repetate la acelaşi client. 210.7 Un profesionist contabil independent ar trebui să fie de acord să ofere acele servicii pe care are competenţa de a le presta. Înainte de a accepta o misiune specifică la un client, un profesionist contabil independent ar trebui sa ia în considerare dacă acceptarea ar da naştere la orice ameninţări la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare a interesului propriu la adresa competentei profesionale şi a prudentei apare dacă echipa misiunii nu poseda sau nu poate dobândi competentele necesare pentru a îşi desfăşura angajamentul (misiunea) cum trebuie. 210.8 Un profesionist contabil independent ar trebui sa evalueze semnificatia amenintarilor identificate şi, dacă sunt altfel decât nesemnificative, ar trebui aplicate, după caz, măsuri de protecţie pentru a le elimina şi a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: - dobândirea unui bagaj de cunoştinţe corespunzător asupra naturii afacerii clientului, asupra complexităţii operaţiunilor sale, asupra cerinţelor specifice misiunii şi asupra scopului, naturii şi ariei de aplicabilitate a activităţii ce urmează a fi prestată; - dobândirea cunoştinţelor privind sectoarele industriale relevante sau aspecte-cheie; - deţinerea sau obţinerea experienţei în ceea ce priveşte cerinţele relevante de raportare şi ale organelor de reglementare; - alocarea unui personal suficient şi cu toate competentele necesare; - utilizarea unor experţi, acolo unde este necesar; - convenirea unui orizont de timp realist pentru realizarea misiunii; - respectarea politicilor şi procedurilor de control al calităţii, elaborate pentru a oferi o asigurare rezonabila ca misiunile specifice sunt acceptate numai atunci când pot fi realizate cu competenţa. 210.9 Atunci când un profesionist contabil independent intenţionează să se bazeze pe consilierea sau activitatea unui expert, profesionistul contabil independent trebuie să evalueze dacă aceasta încredere este garantată. Profesionistul contabil independent trebuie să ţină cont de factori cum sunt reputaţia, experienta, resursele disponibile şi standardele profesionale şi etice aplicabile. Aceste informaţii pot fi obţinute dintr-o asociere anterioară cu respectivul expert sau din consultarea cu alte părţi. 210.10 Un profesionist contabil independent care este solicitat pentru a înlocui un alt profesionist contabil independent sau care doreşte să aplice pentru o misiune deţinută în prezent de către un alt profesionist contabil independent trebuie să stabilească dacă exista motive, profesionale sau de alta natura, pentru a nu accepta misiunea, cum ar fi circumstanţele care ameninta conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare la adresa competentei profesionale şi a prudentei dacă un profesionist contabil independent accepta misiunea înainte de a cunoaşte toate faptele necesare. 210.11 Trebuie evaluată importanţa tuturor amenintarilor. În funcţie de natura misiunii, acest lucru ar putea presupune comunicarea cu acel profesionist contabil existent, pentru a determina faptele şi circumstanţele care stau la baza modificării propuse, astfel încât profesionistul contabil independent să poată decide dacă este corespunzător sa accepte misiunea. De exemplu, este posibil ca motivele aparente pentru modificarea survenită în misiune sa nu reflecte în totalitate faptele şi este posibil ca acestea sa indice contradictii cu acel profesionist contabil existent care să influenteze decizia de a accepta numirea. 210.12 Un profesionist contabil existent se afla sub restrictia confidenţialităţii. Măsura în care profesionistul contabil independent poate şi trebuie să discute cu profesionistul contabil propus depinde de natura misiunii şi de: - obţinerea permisiunii clientului de a face acest lucru; sau - cerinţele legale sau etice privind acest tip de comunicări sau prezentări. 210.13 În absenta unor instrucţiuni specifice din partea clientului, profesionistul contabil existent nu trebuie, în general, să ofere în mod voluntar informaţii despre afacerile clientului. Circumstanţele în care ar putea fi corespunzător să se divulge informaţii confidenţiale sunt prezentate în secţiunea 140 a părţii A din prezentul cod. 210.14 Dacă se identifica ameninţări care sunt, în mod clar, mai mult decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsuri de protecţie pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. 210.15 Aceste măsuri de protecţie pot include: - discutarea fără reţineri a afacerilor clientului cu acel profesionist contabil existent, în întregime; - solicitarea adresată profesionistului contabil existent să ofere informaţiile cunoscute cu privire la orice fapte sau circumstanţe care, după părerea acestuia, ar trebui aduse la cunoştinţa profesionistului contabil propus înainte ca acesta sa decidă dacă accepta sau nu misiunea; - atunci când se răspunde cererilor de a inainta oferte, să se prezinte în respectiva oferta ca, înainte de a accepta misiunea, va fi solicitat contactul cu acel profesionist contabil existent, astfel încât să se poată cerceta dacă exista motive profesionale sau de orice alta natura din cauza cărora numirea nu ar trebui acceptată. 210.16 Un profesionist contabil independent trebuie, în general, să obţină permisiunea clientului, de preferabil în scris, de a iniţia discutiile cu acel profesionist contabil existent. Odată obţinută permisiunea, profesionistul contabil existent trebuie să respecte reglementările legale şi de alta natura care guvernează astfel de cereri. Atunci când profesionistul contabil existent oferă informaţii, acestea trebuie să fie oferite cu onestitate şi fără ambiguitate. Dacă profesionistul contabil propus nu reuşeşte sa comunice cu profesionistul contabil existent, cel propus trebuie să incerce să obţină informaţii cu privire la orice ameninţări posibile prin alte metode, cum ar fi chestionarea părţilor terţe sau investigaţii de fond privind conducerea superioară sau pe cei însărcinaţi cu guvernarea clientului. 210.17 Atunci când amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea metodelor de protecţie şi nu pot fi obţinute, prin alte modalităţi, informaţii satisfăcătoare cu privire la fapte, un profesionist contabil independent trebuie să refuze misiunea. 210.18 Unui profesionist contabil independent i se poate solicita sa realizeze activităţi complementare sau suplimentare faţă de activitatea profesionistului contabil existent. Aceste împrejurări pot da naştere la ameninţări potenţiale faţă de competenţa profesională şi faţă de prudenta, ameninţări care rezultă, de exemplu, din informaţii incomplete sau din lipsa informaţiilor. Măsurile de protecţie faţă de aceste ameninţări includ anunţarea profesionistului contabil existent cu privire la activitatea propusă, situaţie care da contabilului existent ocazia de a oferi orice informaţii relevante necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţii. Secţiunea 220 Conflicte de interese 220.1 Un profesionist contabil independent trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a identifica circumstanţele în care ar putea aparea un conflict de interese. Acest tip de circumstanţe ar putea genera ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale. De exemplu, o ameninţare la adresa obiectivitatii poate aparea atunci când un profesionist contabil independent concurează direct cu un client sau are o asociere în participaţie sau un acord similar cu un competitor important al clientului. O ameninţare la adresa obiectivitatii sau confidenţialităţii poate fi generata şi atunci când un profesionist contabil independent prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict sau pentru clienţi care au o disputa cu privire la aspectul sau tranzacţia în cauza. 220.2 Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa oricăror ameninţări. Evaluarea include aprecierea, înainte de acceptarea sau continuarea relatiei sau misiunii specifice cu un client, dacă profesionistul contabil independent are interese de afaceri sau relaţii cu acel client sau cu o terta parte care ar putea genera ameninţări. Dacă exista şi alte ameninţări, cu excepţia celor nesemnificative, trebuie luate în considerare şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a elimina amenintarile sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. 220.3 În funcţie de circumstanţele care generează conflictul, măsurile de protecţie trebuie, în general, sa includă următoarele acţiuni ale profesionistului contabil independent: - notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activităţile firmei care ar putea reprezenta un conflict de interese şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona în asemenea împrejurări; - notificarea tuturor părţilor relevante cu privire la faptul ca profesionistul contabil independent acţionează în numele a doua sau mai multe părţi într-un aspect în privinta căruia interesele lor sunt în conflict şi obţinerea consimţământului acestora de a acţiona astfel; - notificarea clientului cu privire la faptul ca profesionistul contabil independent nu acţionează în mod exclusiv pentru niciun client pentru furnizarea serviciilor propuse (de exemplu, într-un sector anume al pieţei sau în ceea ce priveşte un anumit serviciu) şi obţinerea consimţământului clientului de a acţiona astfel. 220.4 De asemenea, trebuie luate în considerare următoarele măsuri de protecţie suplimentare: - utilizarea unor echipe distincte ale misiunii; - proceduri de împiedicare a accesului la informaţii (de exemplu, o stricta separare fizica a unor astfel de echipe, completarea confidenţială şi securizata a datelor); - îndrumări clare pentru membrii echipei misiunii privind aspectele de siguranţă şi confidenţialitate; - utilizarea acordurilor de confidenţialitate semnate de către angajaţi şi partenerii firmei; - examinarea regulată a aplicării măsurilor de protecţie de către o persoană cu experienta şi care nu este implicata în misiunile relevante ale clienţilor. 220.5 Atunci când un conflict de interese reprezintă o ameninţare la adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, inclusiv obiectivitatea, confidenţialitatea sau comportamentul profesional, ameninţare care nu poate fi eliminata sau redusă la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie, profesionistul contabil independent trebuie să concluzioneze că nu este corespunzător sa accepte o anume misiune sau ca este necesară demisionarea din una sau mai multe misiuni care sunt în conflict. 220.6 Când un profesionist contabil independent a solicitat consimţământul unui client de a acţiona pentru o altă parte într-o problemă în care interesele celor doi sunt în conflict, iar acest consimţământ i-a fost refuzat de către client, atunci acesta nu trebuie să continue sa acţioneze în numele uneia dintre părţile implicate în problema care da naştere unui conflict de interese. Secţiunea 230 Opinii suplimentare 230.1 Situaţiile în care un profesionist contabil independent este solicitat să ofere o a doua opinie cu privire la aplicarea standardelor sau principiilor de contabilitate, raportare sau a altor standarde sau principii în anumite circumstanţe sau anumitor tranzacţii de către o companie sau o entitate care nu este un client curent ori în numele acesteia pot genera ameninţări faţă de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, poate exista o ameninţare faţă de competenţa profesională şi faţă de prudenta în circumstanţe în care o a doua opinie nu se bazează pe acelaşi set de fapte ca cel pe care îl are la dispoziţie profesionistul contabil existent sau se bazează pe probe necorespunzătoare. Importanţa ameninţării va depinde de circumstanţele cererii şi de alte fapte şi declaraţii disponibile, relevante pentru exprimarea unui rationament profesional. 230.2 Atunci când este solicitat să ofere o astfel de opinie, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa amenintarilor şi, dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include obţinerea permisiunii clientului de a contacta contabilul existent, descrierea, în cadrul comunicării cu acel client, a limitarilor aferente oricărei opinii şi furnizarea unei copii a opiniei profesionistului contabil existent. 230.3 Dacă entitatea sau compania ce solicita opinia nu va permite comunicarea cu acel profesionist contabil existent, un profesionist contabil independent trebuie să evalueze dacă în circumstanţele date este corespunzător să ofere opinia cerută. Secţiunea 240 Onorarii şi alte tipuri de remuneraţii 240.1 Atunci când încep negocierile privind serviciile profesionale, un profesionist contabil independent poate percepe orice onorariu pe care îl considera corespunzător. Faptul ca un profesionist contabil independent percepe un onorariu mai mic decât altul nu este, în sine, neetic; cu toate acestea, pot exista ameninţări faţă de conformitatea cu principiile fundamentale care apar din nivelul onorariului perceput. De exemplu, o ameninţare cauzată de interesul propriu faţă de competenţa profesională şi faţă de prudenta este generata dacă respectivul onorariu perceput este atât de mic încât ar putea fi dificil să se realizeze misiunea în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile. 240.2 Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de factori cum ar fi nivelul onorariului perceput şi serviciile pentru care se aplică. fiinand cont de aceste potenţiale ameninţări, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Măsurile de protecţie care pot fi aplicate includ: - atragerea atenţiei clientului cu privire la condiţiile misiunii şi, în special, cu privire la baza pe care sunt percepute comisioanele şi cu privire la ce servicii sunt acoperite de comisionul perceput; - alocarea timpului şi personalului calificat necesare pentru realizarea sarcinii. 240.3 Comisioanele contingente sunt adesea utilizate pentru anumite tipuri de misiuni de alta natura decât cele de certificare. Totuşi, ele pot genera, în anumite circumstanţe, ameninţări faţă de respectarea principiilor fundamentale. Ele ar putea genera o ameninţare a obiectivitatii de către interesul propriu. Importanţa acestor ameninţări depinde de factori precum: - natura misiunii; - gama valorilor posibile ale onorariului; - baza pentru determinarea onorariului; - dacă rezultatul tranzacţiei este examinat de o terta parte independenta. 240.4 Importanţa unor astfel de ameninţări trebuie evaluată şi, dacă acestea sunt altfel decât nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include: - un precontract scris cu clientul privind baza de remunerare; - prezentarea pentru grupul-ţinta de utilizatori a activităţii realizate de către profesionistul contabil independent şi a bazei de remunerare; - politici şi proceduri de control al calităţii; - examinarea de către o terta parte obiectivă a activităţii realizate de către profesionistul contabil independent. Secţiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale 250.1 Atunci când un profesionist contabil independent solicita noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de marketing, pot exista ameninţări la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, o ameninţare de către interesul propriu a conformitatii cu principiul comportamentului profesional este generata dacă serviciile, realizarile sau produsele sunt promovate într-un mod care este inconsecvent cu acest principiu. 250.2 Un profesionist contabil independent nu trebuie să compromita profesia atunci când promovează serviciile profesionale. Profesionistul contabil independent trebuie să fie onest şi loial şi nu trebuie: - sa exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificarilor deţinute sau a experienţei câştigate; - să facă referiri compromiţătoare la comparatii nefundamentate cu activitatea altora. Dacă profesionistul contabil independent are îndoieli cu privire la caracterul adecvat al unei anumite forme de publicitate sau promovare, profesionistul contabil independent trebuie să se consulte cu organismul profesional relevant. 250.3 Profesioniştii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat sau de şcoli sau instituţii de învăţământ atestate legal. 250.4 În înţelesul prezentului cod, termenii specifici au următoarele semnificatii: - prin publicitate se înţelege comunicarea către public a informaţiilor asupra serviciilor oferite sau a calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, în scopul obţinerii de lucrări; - anunţul este comunicarea către public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a societăţii sale; - oferta, directa sau indirecta, este concretizata în demersurile făcute pe lângă un eventual client, în scopul de a-i propune servicii profesionale. 250.5 În înţelesul enuntat la paragraful 250.4, publicitatea şi oferta sunt permise exclusiv pentru liber-profesioniştii contabili - membri activi ai CECCAR. Sunt interzise: - inserarile personale făcute în presa, în publicaţiile profesionale sau altele, prin scrisori, afişe, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune şi, în general, toate procedeele publicitare, atunci când acestea folosesc comparatii cu alţi membri sau, prin modul de prezentare şi conţinut, aduc prejudicii în vreun fel altor membri; - oferta, atunci când prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum şi atunci când face în vreun fel uz de un mandat politic sau de o misiune sau funcţie administrativă. 250.6 Anunţurile sunt permise în următoarele cazuri:
a)anunţurile în presa, cu condiţia sa nu contravina regulilor de etica profesională, trebuind, de asemenea: ... - să aibă un caracter sobru şi informativ; - să respecte un format corespunzător pentru fiecare publicaţie;
b)inserarea în presa locală a unor avize informand publicul despre o primă deschidere de cabinet sau schimbare de adresa; ...
c)inserarile în anuare, cărţi de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi limitate la indicarea informaţiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul. ... 250.7 Se pot tipari broşuri de prezentare a cabinetului sau a societăţii de expertiza, ce se vor distribui elevilor, studenţilor sau candidaţilor la un post oferit de acestea sau clienţilor; brosura va trebui sa cuprindă, în mod obligatoriu, informaţii despre istoricul, principiile de comportament, lucrările executate, numele şi prenumele clienţilor, modalitatea de recrutare, formarea şi evoluţia în cariera a membrilor cabinetului sau societăţii. 250.8 Profesioniştii contabili pot folosi emblema CECCAR pe hârtia cu antet destinată corespondentei. Emblema CECCAR este compusa din: - o carte-registru, simbolizand însemnul profesiei; - un caduceu - toiagul de crainic al zeului Hermes, având ca însemn divin 2 serpi incolaciti, preţuit în Grecia antica, având valoare de simbol diplomatic; emblema CECCAR simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care îl are atunci când reda imaginea fidela, corecta şi completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat; - deviza "Ştiinţa, Independenta, Moralitate" - atribute esenţiale ale exercitării profesiei. 250.9 Consiliul superior şi consiliile filialelor pot efectua sau autoriza efectuarea oricărei publicitati colective pe care o considera utila, în interesul profesiei. Detaliile şi modalităţile de aplicare a dispoziţiilor din prezenta secţiune sunt reglementate prin hotărâri ale Consiliului superior. Secţiunea 260 Cadouri şi ospitalitate 260.1 Este posibil ca unui profesionist contabil independent sau unui afin sau unei rude apropiate a acestuia sa i se ofere cadouri sau ospitalitate din partea unui client. O astfel de oferta generează ameninţări la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninţări ale obiectivitatii de către interesul propriu pot fi create dacă este acceptat un cadou din partea unui client; ameninţări ale intimidarii la adresa obiectivitatii pot aparea în urma divulgării în public a unor astfel de oferte. 260.2 Importanţa unor astfel de ameninţări depinde de natura, valoarea şi interesul din spatele ofertei. Atunci când sunt oferite unui profesionist contabil independent cadouri şi ospitalitate pe care o terta parte rezonabila şi în cunoştinţa de cauza le-ar considera în mod clar nesemnificative, acesta poate concluziona ca oferta este facuta în cursul normal al afacerilor, fără intenţia specifică de a influenţa luarea deciziilor sau de a obţine informaţii. În astfel de cazuri, profesionistul contabil independent poate concluziona, în general, că nu exista o ameninţare importanţa la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. 260.3 Dacă este clar ca amenintarile evaluate nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Atunci când amenintarile nu pot fi eliminate sau reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie, un profesionist contabil independent nu trebuie să accepte o astfel de oferta. Secţiunea 280 Obiectivitate - toate serviciile 280.1 Un profesionist contabil independent trebuie să aibă în vedere, atunci când oferă orice servicii profesionale, dacă exista ameninţări la adresa conformitatii cu principiul fundamental al obiectivitatii care rezultă din interese în relaţiile cu un client sau cu directori, funcţionari sau angajaţi. De exemplu, o ameninţare a obiectivitatii de către familiaritate poate fi generata de o relaţie de familie, relaţie apropiată personală sau relaţie de afaceri. 280.2 Un profesionist contabil independent care oferă un serviciu de audit trebuie să fie independent faţă de clientul auditarii. Independenta de fapt şi de drept este necesară pentru a permite profesionistului contabil independent sa exprime o opinie şi să fie perceput ca exprimand o concluzie neafectata de erori, conflict de interese sau influenţa necorespunzătoare a altor părţi. Secţiunea 290 oferă îndrumări specifice privind cerinţele de independenta pentru profesioniştii contabili independenţi atunci când realizează o misiune de audit. 280.3 Existenta amenintarilor la adresa obiectivitatii în oferirea oricărui serviciu profesional va depinde de circumstanţele particulare ale misiunii şi de natura activităţii pe care profesionistul contabil independent o realizează. 280.4 Un profesionist contabil independent trebuie să evalueze importanţa amenintarilor identificate şi, dacă acestea nu sunt nesemnificative, trebuie avute în vedere şi aplicate măsurile de protecţie necesare pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include: - retragerea din echipa misiunii; - proceduri de supraveghere; - terminarea relatiei financiare sau de afaceri care generează ameninţarea; - discutarea problemei cu nivelurile superioare ale conducerii firmei; - discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea clientului. Secţiunea 290 Independenta - misiuni de audit şi certificare 290.1 În cazul unei misiuni de audit, este în interesul public şi, prin urmare, stipulat de prezentul cod ca membrii echipelor de audit, ai firmelor şi, atunci când este aplicabil, ai firmelor din grup să fie independenţi faţă de clienţii de audit. 290.2 Misiunile de audit au ca scop sporirea încrederii utilizatorilor cu privire la rezultatul unei evaluări sau a unei masurari a unui aspect în conformitate cu o serie de criterii. Cadrul general internaţional pentru misiunile de audit (Cadrul general de audit), emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Certificare, descrie obiectivele şi elementele misiunilor de audit şi identifica misiunile la care se aplică Standardele internaţionale de audit (ISA), Standardele internaţionale privind misiunile de examinare (ISRE), Standardele internaţionale privind misiunile de asigurare (ISAE) şi Standardele internaţionale privind misiunile conexe (ISRS). Pentru o descriere a elementelor şi obiectivelor unei misiuni de audit trebuie să se facă referiri la Cadrul general de asigurare. 290.8 Independenta implica: Independenta de spirit (de drept). Starea de spirit care permite emiterea unei opinii fără a fi afectat de influente care compromit judecata profesională şi care permite individului sa acţioneze cu integritate, să-şi exercite obiectivitatea şi scepticismul profesional. Independenta în aparenta (de fapt). Evitarea faptelor şi a situaţiilor care sunt atât de importante încât o terta parte informată şi rezonabila, care cunoaşte toate informaţiile relevante, inclusiv măsurile de protecţie aplicate, ar concluziona în mod rezonabil ca integritatea, obiectivitatea sau scepticismul profesional al firmei sau al unui membru al echipei de certificare a fost compromis. 290.10 Multe circumstanţe diferite sau combinatii de circumstanţe pot fi relevante şi, prin urmare, este imposibil să se definească fiecare situaţie care poate genera ameninţări la adresa independentei şi să se specifice măsurile de protecţie corespunzătoare pentru a reduce aceste ameninţări. În plus, natura misiunilor de certificare poate fi diferita şi, prin urmare, pot exista diferite tipuri de ameninţări care să necesite aplicarea unor anumite măsuri de protecţie. Un cadru general conceptual care să stipuleze mai degraba ca firmele şi membrii echipelor de certificare sa identifice, sa evalueze şi să soluţioneze amenintarile la adresa independentei decât să respecte un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare, este, prin urmare, în interesul public. 290.11 Membrii echipelor misiunilor, ai firmelor şi ai firmelor din grup trebuie să aplice cadrul general conceptual din Secţiunea 100 acelor circumstanţe specifice luate în considerare. În plus faţă de identificarea relaţiilor dintre firma, firmele din grup, dintre membrii echipei misiunii şi clientul misiunii trebuie evaluat dacă relaţiile dintre persoanele din afară echipei misiunii şi clientul misiunii generează o ameninţare la adresa independentei. 290.12 Exemplele prezentate în aceasta secţiune sunt menite sa ilustreze aplicarea cadrului general conceptual şi nu sunt menite să fie sau nu trebuie interpretate ca fiind o lista exhaustiva a tuturor circumstanţelor care ar putea genera ameninţări la adresa independentei. Prin urmare, nu este suficient ca un membru al echipei de audit, o firma sau o firma din reţea să respecte pur şi simplu exemplele prezentate, ci mai degraba ar trebui să aplice cadrul fiecărui caz specific cu care se confrunta. 290.13 Natura amenintarilor la adresa independentei şi măsurile de protecţie aplicabile necesare pentru a elimina amenintarile sau pentru a le aduce la un nivel acceptabil diferă în funcţie de caracteristicile misiunii individuale de audit: dacă este o misiune de audit al situaţiilor financiare sau un alt tip de misiune de certificare; în cel din urmă caz, scopul, informaţia privind subiectul-cheie şi utilizatorii-ţinta ai raportului. O firma ar trebui, prin urmare, sa evalueze circumstanţele relevante, natura misiunii de audit şi amenintarile la independenta atunci când decide dacă este potrivit sau nu sa accepte sau sa continue o misiune şi când decide natura măsurilor de protecţie necesare şi a faptului dacă un anumit individ ar trebui să fie membru al echipei de audit. 290.14 Misiunile de audit bazate pe situaţiile financiare sunt relevante pentru o gama larga de utilizatori potenţiali; prin urmare, în plus faţă de independenta de drept, independenta de fapt este foarte semnificativă. În consecinţa, pentru clienţii auditului situaţiilor financiare, membrii echipei de certificare, firma/firmele din reţea se cere să fie independenţi faţă de clientul auditului situaţiilor financiare. Astfel de cerinţe de independenta includ interziceri privind anumite relaţii dintre membrii echipei de certificare şi directori, funcţionari şi angajaţi ai clientului, care se afla în poziţia de a exercita influenţa directa şi semnificativă asupra informatiei din aspectul-cheie (situaţiile financiare). De asemenea, ar trebui acordată atenţie faptului ca amenintarile la independenta sunt create de către relaţii cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţa directa şi semnificativă asupra subiectului în cauza (poziţia financiară, performanta financiară şi fluxurile de trezorerie). 290.15 Într-o misiune de certificare bazată pe declaraţii în care clientul nu este un client al auditului situaţiilor financiare, li se cere membrilor echipei de certificare şi firmei să fie independente de clientul certificării (partea responsabilă, care este responsabilă pentru informaţia din subiectul în cauza şi care poate fi responsabilă şi pentru subiectul în cauza). Astfel de cerinţe de independenta includ interziceri privind anumite relaţii dintre membrii echipei de certificare şi directori, funcţionari şi angajaţi ai clientului care se afla în poziţia de a exercita influenţa directa şi semnificativă asupra informatiei din aspectul-cheie. De asemenea, ar trebui acordată atenţie şi asupra faptului ca amenintarile la adresa independentei sunt create de către relaţiile cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita influenţa directa şi semnificativă asupra subiectului-cheie. Ar trebui, de asemenea, să fie acordată atenţie oricăror ameninţări despre care firma are motive sa creadă ca sunt generate de către interesele firmei din reţea şi relaţiile acesteia. 290.16 În majoritatea misiunilor de certificare bazate pe declaraţii, care nu sunt misiuni de audit al situaţiilor financiare, partea responsabilă răspunde pentru subiectul în cauza şi pentru informaţiile din acesta. Totuşi, în anumite misiuni, partea responsabilă s-ar putea sa nu răspundă şi pentru subiectul în cauza. De exemplu, atunci când un profesionist contabil în practica publică este angajat pentru a efectua o misiune de certificare pe un raport pe care un consultant de mediu l-a întocmit privind practicile de dezvoltare durabila ale companiei, raport care urmează a fi distribuit utilizatorilor-ţinta, consultantul de mediu este partea responsabilă pentru informaţia din subiectul-cheie, dar compania este responsabilă pentru subiectul-cheie (practicile de dezvoltare durabila). 290.17 În misiunile de certificare bazate pe declaraţii, care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare, atunci când partea responsabilă este responsabilă pentru informaţia din subiectul în cauza, dar nu şi pentru subiectul în cauza, membrilor misiunii de certificare şi celor din firma li se cere să fie independenţi faţă de părţile responsabile pentru informaţia din subiectul în cauza (clientul certificării). În plus, ar trebui acordată atenţie oricăror ameninţări despre care firma are motive sa creadă ca au fost create de către interese şi relaţii între un membru al echipei de certificare, firma, o firma de reţea şi partea responsabilă pentru subiectul în cauza. 290.18 Într-o misiune de certificare de raportare directa membrilor echipei de certificare şi firmei li se cere să fie independenţi de clientul certificării (partea responsabilă pentru subiectul în cauza). 290.20 În anumite misiuni de certificare, fie ca sunt bazate pe declaraţii, fie cu raportare directa, care nu sunt misiuni de auditare a situaţiilor financiare, s-ar putea sa existe mai multe părţi responsabile. În astfel de misiuni, atunci când se determina dacă este necesară aplicarea prevederilor din aceasta secţiune fiecărei părţi responsabile, s-ar putea ca firma sa ţină cont de faptul ca un interes sau o relaţie între firma sau un membru al echipei de certificare şi o parte responsabilă ar putea sa dea naştere la o ameninţare la adresa independentei care nu este nesemnificativa în contextul informatiei din subiectul-cheie. Aceasta va lua în considerare factori cum ar fi: - importanţa informatiei legate de aspectul-cheie (sau aspectul-cheie în sine) pentru care partea responsabilă respectiva este responsabilă; şi - gradul de interes public care este asociat cu misiunea. Dacă firma determina faptul ca ameninţarea la adresa independentei creata de către o astfel de relaţie cu o anumită parte responsabilă ar fi în mod cert nesemnificativa s-ar putea sa nu fie necesară aplicarea tuturor prevederilor acestei secţiuni acelei părţi responsabile. 290.21 Amenintarile şi măsurile de protecţie identificate în aceasta secţiune sunt în general discutate în contextul intereselor sau relaţiilor dintre firma, firmele din reţea, membrii echipei de certificare şi clientul certificării. În cazul unui client de audit al situaţiilor financiare care este o entitate cotata, firma şi orice firma din reţea sunt solicitate sa analizeze interesele şi relaţiile care implica entitatile afiliate clientului. În mod ideal, aceste entităţi şi interesele şi relaţiile trebuie să fie identificate înainte. Pentru toţi ceilalţi clienţi de certificare, atunci când echipa de certificare are motive sa creadă ca o entitate legată a unui astfel de client de certificare este relevanta pentru evaluarea independentei firmei clientului, echipa de certificare trebuie să analizeze acea entitate legată atunci când evalueaza independenta şi când aplica măsurile de protecţie corespunzătoare. 290.22 Evaluarea amenintarilor la adresa independentei şi activităţile ulterioare trebuie să fie susţinute de probele obţinute înainte de acceptarea misiunii şi în timpul desfăşurării acesteia. Obligaţia de a face o astfel de evaluare şi de a întreprinde acţiuni apare atunci când o firma, o firma din reţea sau un membru al echipei de certificare cunoaşte sau ar putea în mod rezonabil sa cunoască circumstanţele sau relaţiile care ar putea compromite independenta. Ar putea exista ocazii în care firma, firma din reţea sau o persoană încalcă neintentionat prevederile acestei secţiuni. Dacă apare o astfel de încălcare, aceasta nu compromite în general independenta cu privire la un client de certificare, cu condiţia ca firma să aibă implementate politici şi proceduri adecvate de control al calităţii pentru promovarea independentei şi, odată descoperită, încălcarea să fie corectată prompt şi să fie aplicate măsurile de protecţie necesare. 290.23 În aceasta secţiune se fac referiri la amenintarile importante şi la cele clar nesemnificative pentru evaluarea independentei. La analizarea semnificatiei unei anumite probleme, trebuie să fie luati în considerare atât factorii calitativi, cat şi cei cantitativi. O problema trebuie să fie considerată ca fiind în mod clar nesemnificativa numai dacă se ajunge la concluzia ca este atât comuna, cat şi lipsită de consecinţe. 290.24 Obiectivul acestei secţiuni este acela de a asista firmele şi membrii echipelor de certificare pentru: - identificarea amenintarilor la adresa independentei; - a evalua dacă aceste ameninţări sunt în mod clar nesemnificative; şi - în cazurile în care amenintarile nu sunt în mod clar nesemnificative, identificarea şi aplicarea măsurilor de protecţie adecvate pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil. Trebuie să se acorde întotdeauna atenţie concluziei de inacceptabilitate la care a ajuns un terţ informat şi rezonabil, care cunoaşte toate informaţiile relevante. În situaţiile în care nu sunt disponibile măsuri de protecţie pentru reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil, singurele acţiuni posibile sunt acelea de a elimina activităţile sau interesele care generează ameninţarea sau refuzul de a accepta sau continua misiunea de certificare. 290.25 Aceasta secţiune se încheie cu o anexa care cuprinde câteva exemple privind modul în care aceasta abordare conceptuala a independentei trebuie să se aplice circumstanţelor şi relaţiilor specifice. Exemplele prezintă ameninţări la adresa independentei, care pot fi generate de circumstanţe şi relaţii specifice. Rationamentul profesional este utilizat pentru determinarea măsurilor de protecţie adecvate pentru eliminarea amenintarilor la adresa independentei sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil. În unele exemple, amenintarile la adresa independentei sunt atât de semnificative încât singurele acţiuni posibile sunt acelea de a elimina activităţile sau interesele care pot genera ameninţarea sau de a refuza acceptarea sau continuarea misiunii de certificare. În alte exemple ameninţarea poate fi eliminata sau redusă la un nivel acceptabil prin aplicarea măsurilor de protecţie. Nu se intenţionează ca exemplele să fie exhaustive. 290.26 Unele exemple din anexa la aceasta secţiune indica modul în care se aplică cadrul într-o misiune de audit al situaţiilor financiare pentru o entitate cotata. Atunci când o organizaţie membra decide sa nu facă diferenţa între entitatile cotate şi alte entităţi, exemplele care sunt legate de misiunile de audit al situaţiilor financiare pentru entitatile cotate ar trebui să fie luate în considerare pentru aplicarea asupra tuturor misiunilor de audit al situaţiilor financiare. 290.27 Atunci când se identifica amenintarile care nu sunt în mod clar nesemnificative, iar firma decide sa accepte sau sa continue misiunea de certificare, decizia trebuie să fie documentata. Documentaţia trebuie să includă o descriere a amenintarilor identificate şi a măsurilor de protecţie aplicate pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil. 290.28 Evaluarea importantei oricăror ameninţări la adresa independentei şi a măsurilor de protecţie necesare pentru reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil ia în considerare interesul public. Unele entităţi pot fi de interes public deoarece, ca urmare a activităţilor lor, a dimensiunii lor sau a statutului lor corporativ, au o mai mare varietate de acţionari. Exemplele de astfel de entităţi pot include companiile cotate, instituţiile de credit, companiile de asigurări şi fondurile de pensii. Din cauza puternicului interes public în situaţiile financiare ale entitatilor cotate, unele paragrafe din aceasta secţiune tratează probleme suplimentare care sunt relevante pentru auditul situaţiilor financiare ale entitatilor cotate. Trebuie să se acorde atenţie aplicării cadrului general în legătură cu auditul situaţiilor financiare ale entitatilor cotate faţă de alţi clienţi de audit al situaţiilor financiare care ar putea fi importante pentru interesul public. 290.29 Comitetele de audit au un rol important în guvernarea corporativa atunci când sunt independente în raport cu conducerea clientului şi pot asista Consiliul director în ajungerea la concluzia ca o firma este independenta în îndeplinirea rolului sau de audit. Ar trebui sa existe o comunicare permanenta între firma şi comitetul de audit (sau alt organism de guvernare, dacă nu exista un comitet de audit) al entitatilor cotate cu privire la relaţii şi alte probleme care ar putea, în opinia firmei, sa ameninte independenta. 290.30 Firmele trebuie să îşi stabilească politici şi proceduri legate de comunicările privind independenta cu comitetele de audit sau cu alte persoane însărcinate cu guvernarea clientului. În cazul auditului situaţiilor financiare ale entitatilor cotate, firma trebuie să comunice oral şi în scris, cel puţin anual, toate relaţiile şi alte probleme dintre firma, firmele din reţea şi clientul de audit al situaţiilor financiare pe care rationamentul profesional al firmei le poate considera ca afectează independenta. Problemele care vor fi comunicate variaza în funcţie de circumstanţă şi trebuie să fie stabilite de către firma, dar în general trebuie să trateze aspectele importante identificate în aceasta secţiune. 290.31 Membrii echipei de certificare şi firma trebuie să fie independenţi de clientul de certificare în timpul perioadei misiunii de certificare. Perioada misiunii începe atunci când echipa de certificare începe sa presteze servicii de certificare şi se termina odată cu publicarea raportului de certificare, cu excepţia cazului în care misiunea de certificare are o natura recurenta. Dacă misiunea de certificare se preconizeaza a se repeta, perioada misiunii de certificare se termina cu notificarea de către oricare dintre părţi a terminării relatiei profesionale sau a publicării raportului de certificare, oricare are loc mai târziu. 290.32 În cazul misiunii de audit al situaţiilor financiare, perioada misiunii include perioada acoperită de situaţiile financiare raportate de către firma. Atunci când o entitate devine un client de audit al situaţiilor financiare în timpul sau după perioada acoperită de situaţiile financiare pe care le va raporta firma, firma va analiza dacă pot fi generate ameninţări asupra independentei de către: - relaţiile financiare sau de afaceri cu clientul de audit în timpul sau după perioada acoperită de situaţiile financiare, dar înainte de acceptarea misiunii de audit al situaţiilor financiare; sau - serviciile anterioare prestate către clientul de audit. În mod similar, în cazul unei misiuni de certificare care nu este o misiune de audit al situaţiilor financiare, firma trebuie să analizeze dacă relaţiile financiare sau de afaceri sau serviciile anterioare pot genera ameninţări la adresa independentei. 290.33 Dacă se prestează un alt serviciu în afară celui de certificare pentru clientul de audit al situaţiilor financiare în timpul sau după perioada acoperită de situaţiile financiare, dar înainte de începerea serviciilor profesionale legate de auditul situaţiilor financiare, iar serviciul va fi interzis în timpul perioadei misiunii de audit, trebuie să se analizeze amenintarile la adresa independentei, dacă exista, care să rezulte din serviciul respectiv. Dacă ameninţarea nu este în mod clar nesemnificativa, măsurile de protecţie trebuie să fie analizate şi aplicate ca fiind necesare pentru reducerea ameninţării la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie pot include: - discutarea problemelor de independenta legate de prestarea de alte servicii în afară de cele de certificare cu cei însărcinaţi cu guvernarea clientului, cum ar fi comitetul de audit; - obţinerea recunoaşterii clientului asupra responsabilităţii pentru rezultatele altor servicii în afară celor de certificare; - interzicerea personalului care a prestat alte servicii în afară celor de certificare de a participa la misiunea de audit al situaţiilor financiare; şi - angajarea unei alte firme pentru revizuirea rezultatelor altor servicii în afară celor de certificare sau angajarea unei alte firme pentru a presta din nou alte servicii în afară celor de certificare, în măsura necesară pentru a-i da posibilitatea de a-şi asuma responsabilitatea acelui serviciu. 290.34 Un alt serviciu decât cel de certificare prestat pentru un client de audit necotat pentru situaţiile financiare nu va prejudicia independenta firmei atunci când clientul devine o entitate cotata, cu condiţia ca:
a)alt serviciu în afară celui de certificare prestat anterior să fie permis conform acestei secţiuni pentru clienţii necotati de audit al situaţiilor financiare; ...
b)serviciul va fi încheiat într-o perioadă rezonabila de timp în care clientul devine o entitate cotata, dacă este permis conform acestei secţiuni pentru clienţii de audit al situaţiilor financiare care sunt entităţi cotate; şi ...
c)firma a implementat măsuri de protecţie adecvate pentru eliminarea amenintarilor la adresa independentei care sunt generate de serviciile anterioare sau pentru reducerea acestora până la un nivel acceptabil. ... Anexa ----- la secţiunea 290 ---------------- EXEMPLE privind modul de abordare conceptuala a independentei în circumstanţe specifice Introducere 290.100 Următoarele exemple descriu circumstanţele specifice şi relaţiile care pot genera ameninţări la adresa independentei. Exemplele descriu potentialele ameninţări generate şi măsurile de protecţie adecvate pentru a le elimina sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil în fiecare circumstanţă. Exemplele nu sunt exhaustive. În practica, firma, firmele în reţea şi membrii echipei de certificare vor fi solicitati sa stabilească implicatiile unor circumstanţe şi relaţii similare, dar diferite, şi sa determine dacă pot fi aplicate măsuri de protecţie, incluzând măsurile de protecţie din paragrafele 200.12-200.15, pentru a răspunde în mod satisfăcător amenintarilor la adresa independentei. 290.101 Unele exemple tratează clienţii de audit în timp ce altele tratează clienţii certificării care nu sunt clienţi de audit al situaţiilor financiare. Exemplele ilustreaza cum trebuie să fie aplicate măsurile de protecţie pentru a îndeplini cerinţele pentru membrii echipei de certificare, pentru firma şi firmele în reţea, pentru ca acestea să fie independente faţă de un client de audit al situaţiilor financiare şi pentru ca membrii echipei de certificare şi firma să fie independenţi faţă de un client al certificării care nu este un client de audit al situaţiilor financiare. Exemplele nu includ rapoartele de certificare pentru un client al certificării de nonaudit, a căror utilizare este restrictionata în mod expres de către utilizatori identificati. În cazul unor astfel de misiuni, membrii echipei de certificare, rudele de gradul I şi afinii acestora trebuie să fie independenţi faţă de clientul certificării. Mai mult, firma nu trebuie să deţină un interes financiar important, direct sau indirect, în clientul certificării. 290.102 Exemplele ilustreaza cum se aplică cadrul general pentru clienţii de audit al situaţiilor financiare şi pentru alţi clienţi de certificare. Exemplele trebuie să fie citite în coroborare cu paragraful 290.13 care explica faptul ca, în majoritatea misiunilor de certificare, exista o parte responsabilă care cuprinde şi clientul de certificare. Totuşi, în unele misiuni de certificare exista doua părţi responsabile. În astfel de circumstanţe, trebuie să se ia în considerare amenintarile despre care firma are motive sa creadă ca pot fi create de interesele şi relaţiile dintre un membru al echipei de certificare, firma, o firma din reţea şi partea responsabilă cu problema respectiva. 290.103 Interpretarea paragrafului 2005-01 din aceasta anexa oferă îndrumări suplimentare privind aplicarea cerinţelor legate de independenta cuprinse în aceasta secţiune pentru misiunile de certificare care nu reprezintă misiuni de audit al situaţiilor financiare. Interese financiare 290.104 Un interes financiar într-un client al certificării poate genera o ameninţare de interes propriu. În evaluarea importantei ameninţării şi a măsurilor de protecţie adecvate, care urmează să fie aplicate pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil, este necesar să se examineze natura interesului financiar. Aceasta include o evaluare a rolului persoanei care deţine interesul financiar, importanţa interesului financiar şi tipul acestuia (direct sau indirect). 290.105 Atunci când se evalueaza tipul interesului financiar, trebuie să se ia în considerare faptul ca interesele financiare pot varia de la interese în care persoana nu are niciun control asupra vehiculului investiţiei sau a interesului financiar deţinut (de exemplu, un fond mutual, un fond închis de investiţii sau un vehicul intermediar similar) până la acelea în care persoana deţine controlul asupra interesului financiar (de exemplu, ca administrator) sau este capabil sa influenteze deciziile privind investiţia. Atunci când se evalueaza importanţa oricărei ameninţări la adresa independentei, este important să se ia în considerare gradul de control sau influenţa care poate fi exercitată asupra intermediarului, a interesului financiar deţinut sau a unei strategii de investiţie. Atunci când exista control, interesul financiar trebuie considerat ca fiind direct. Invers, atunci când deţinătorul interesului financiar nu are nicio capacitate de a exercita un astfel de control, interesul financiar trebuie considerat ca fiind indirect. Prevederi aplicabile tuturor clienţilor certificării 290.106 Dacă un membru al echipei de certificare sau ruda de gradul I deţine un interes financiar direct sau un interes financiar indirect important în clientul certificării, ameninţarea de interes propriu generata va fi atât de importanţa încât singurele măsuri de protecţie disponibile pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce la un nivel acceptabil ar fi: - să se cedeze interesul financiar direct înainte ca persoana sa devină membru al echipei de certificare; - să se cedeze în totalitate interesul financiar indirect sau să se cedeze o valoare suficienta din acesta, astfel încât interesul rămas sa nu mai fie important înainte ca persoana sa devină membru al echipei de certificare; sau - să se elimine membrul echipei de certificare din misiunea de certificare. 290.107 Dacă un membru al echipei de certificare sau o ruda de gradul I a acestuia primeşte, de exemplu sub forma unei moşteniri, a unui cadou sau ca rezultat al unei fuziuni un interes financiar direct sau indirect important în clientul certificării, se va genera o ameninţare de interes propriu. Următoarele măsuri de protecţie trebuie aplicate pentru a elimina ameninţarea sau pentru a o reduce până la un nivel acceptabil: - să se cedeze interesul financiar la data convenabila cea mai apropiată; sau - să se elimine membrul echipei de certificare din misiunea de certificare. Pe parcursul perioadei dinaintea cedarii interesului financiar sau a eliminării individului din echipa de certificare trebuie să se ia în considerare, dacă sunt necesare, măsuri de protecţie suplimentare în scopul reducerii ameninţării până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: - discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit; sau - implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru a revizui munca realizată sau pentru a acorda consultanţa, după cum este necesar. 290.108 Atunci când un membru al echipei de certificare cunoaşte faptul ca un afin deţine un interes financiar direct sau indirect important în clientul certificării, poate aparea o ameninţare de interes propriu. În evaluarea importantei oricărei ameninţări, trebuie să se ia în considerare natura relatiei dintre membrul echipei de certificare şi afin precum şi importanţa interesului financiar. Odată ce a fost evaluată importanţa ameninţării, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie, după cum este necesar. Astfel de măsuri de protecţie ar putea include: - afinul va ceda întregul interes financiar sau o parte suficienta din acesta la data convenabila cea mai apropiată; - discutarea problemei cu cei însărcinaţi cu guvernarea, cum ar fi comitetul de audit; - implicarea unui profesionist contabil suplimentar, care nu a luat parte la misiunea de certificare, pentru a revizui munca efectuată de către membrul echipei de certificare al cărui afin este implicat sau pentru a acorda consultanţa, după cum este necesar; sau - îndepărtarea persoanei respective din misiunea de certificare. 290.109 Atunci când o firma sau un membru al echipei de certificare deţine un interes financiar direct sau indirect important în clientul de certificare ca administrator poate aparea o ameninţare de interes propriu prin posibila influenţa a administratorului asupra clientului de certificare. În consecinţa, un astfel de interes trebuie să fie deţinut numai atunci când: - membrul echipei de certificare, o ruda de gradul I şi firma nu sunt beneficiari ai depozitului; - interesul deţinut de către fond în clientul de certificare nu este important pentru fond; - fondul nu poate exercita o influenţa semnificativă asupra clientului de certificare; şi - membrul echipei de certificare sau firma nu are o influenţa semnificativă asupra niciunei decizii cu privire la investiţii ce implica un interes financiar în clientul de certificare. 290.110 Este necesar să se analizeze dacă o ameninţare de interes propriu poate fi generata de către interesele financiare ale persoanelor din afară echipei de certificare, ale rudelor de gradul I şi ale afinilor acestora. Astfel de persoane ar include: - parteneri şi rudele lor de gradul I, care nu sunt membri ai echipei de certificare; - parteneri şi angajaţi din conducere, care furnizează clientului certificării servicii de noncertificare; şi - persoane care au o relaţie personală apropiată cu un membru al echipei de certificare. Dacă interesele deţinute de către astfel de persoane pot genera o ameninţare de interes propriu va depinde de factori, precum: - structura organizatorică, operationala şi de raportare a firmei; şi - natura relatiei dintre persoana respectiva şi membrul echipei de certificare. Trebuie evaluată importanţa ameninţării şi, dacă ameninţarea nu este nesemnificativa în mod clar, trebuie luate în considerare şi aplicate măsuri de protecţie asa cum este necesar pentru a reduce ameninţarea până la un nivel acceptabil. Astfel de măsuri de protecţie

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.