ORDIN nr. 40 din 10 aprilie 2019

(5)din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, ministrul afacerilor interne emite următorul ordin: Articolul I Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 9 iunie 2008, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1. La articolul 1, punctele 12, 18, 40-43 și 48 se abrogă. ... 2. La articolul 1, punctele 45, 118 și 131 se modifică și vor avea următorul cuprins:45. Școala de Perfecționare a Pregătirii Personalului Poliției de Frontieră Drobeta-Turnu Severin ... (...)118. Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu ... (...)131. Inspectoratul de Jandarmi Județean Sibiu ... ... 3. La articolul 1, după punctul 198 se introduc trei noi puncte, punctele 199-201, cu următorul cuprins:199. Inspectoratul de Jandarmi Județean Buzău ... 200. Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui ... 201. Unitatea Specială 72 Jandarmi Protecție Instituțională «Anghel Saligny» Cernavodă ... ... 4. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 2Elementele de compoziție descrise și forma grafică a coroanei de pe capul acvilei, a scutului sau câmpului heraldic, a pieselor și figurilor heraldice, cromatica, hampa și flamura drapelelor distinctive și, după caz, devizele care individualizează structurile menționate sunt prevăzute în planșele cuprinse în anexele nr. 1-201. ... 5. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 3Anexele nr. 1-201 fac parte integrantă din prezentul ordin. ... 6. Anexele nr. 4, 10, 19, 23, 34, 45, 57, 60, 62, 69, 70, 90, 92, 96, 101, 102, 105, 108, 113, 114, 118, 121, 122, 124, 127, 129, 130, 131, 132, 138, 140, 144, 148, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 180, 181, 182, 183, 184 și 185 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1-64*), care fac parte integrantă din prezentul ordin.*) Însemnele heraldice și drapelele distinctive din anexele nr. 1-67 sunt reproduse în facsimil. ... 7. Anexele nr. 12, 18, 40-43 și 48 se abrogă. ... 8. După anexa nr. 198 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 199-201, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 65-67*), care fac parte integrantă din prezentul ordin. ... Articolul II Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul afacerilor interne, Carmen Daniela Dan București, 10 aprilie 2019. Nr. 40. Anexa nr. 1 (Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut de culoarea purpurei, încărcat cu două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziției broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). Semnificația elementelor însumate:

1. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
2. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
3. c)ramurile de stejar - forța, puterea și o autoritate veche; ...
4. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă. ... Anexa nr. 2 (Anexa nr. 10 la Ordinul nr. 490/2008) CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI Însemnul heraldic al Corpului de control al ministrului va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în care, pe albastru, pe un munte verde, un leu rampant, de aur, limbat și armat roșu, ținând în laba dreaptă superioară o spadă naturală, înzestrată de aur, așezată în pal, în cea stângă, o balanță de același metal, cu talgerele în echilibru. Sub acvila cruciată, pe o eșarfă albă s-a scris cu litere negre deviza: LEX ET JUSTITIA (LEGE ȘI DREPTATE). Semnificația elementelor însumate:
5. a)leu de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forță, curaj, înțelepciune, energie în serviciul binelui; ...
6. b)limba leului - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă; ...
7. c)gheare de leu roșii - forța corpului; ...
8. d)spada - forța și puterea dominantă, atunci când este ținută în mână; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăția de inocență; ...
9. e)balanța - echilibru, justiție, echitate - evidențiind în însemnul de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; ...
10. f)munte verde - grandoare, înțelepciune și demnitate sublimă. ... Anexa nr. 3 (Anexa nr. 19 la Ordinul nr. 490/2008) DIRECȚIA REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR Însemnul heraldic al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut albastru, încărcat cu o cheie de aur, poziționată în pal, flancată de patru roți cu câte șase spițe de același metal. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PRO CIVITATE (PENTRU CETĂȚENI). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR. Semnificația elementelor însumate:
11. a)cheia de aur - inițiatorul, cel care deține puterea de decizie și de responsabilitate, dar și reușita; ...
12. b)roata - mișcarea constantă, evoluția, mecanizarea, motorizarea și progresul tehnic. ... Anexa nr. 4 (Anexa nr. 23 la Ordinul nr. 490/2008) ACADEMIA DE POLIȚIE „ALEXANDRU IOAN CUZA“ Însemnul heraldic al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“ va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, mobilat cu o carte deschisă, de argint, având deasupra o balanță de aur, cu talgerele în echilibru. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PER SCIENTIAM PRO PATRIA (PRIN ȘTIINȚĂ PENTRU PATRIE). Semnificația elementelor însumate:
13. a)cartea - știință, învățământ, individualizând menirea unității; ...
14. b)balanța - echitate, echilibru, sugerând capacitatea de a separa vinovăția de inocență și de a respecta legile țării. ... Anexa nr. 5 (Anexa nr. 34 la Ordinul nr. 490/2008) CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI Insigna Corpului de control al ministrului va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei un scut, în care, pe albastru, pe un munte verde, un leu rampant, de aur, limbat și armat roșu, ținând în laba dreaptă superioară o spadă naturală, înzestrată de aur, așezată în pal, în cea stângă, o balanță de același metal, cu talgerele în echilibru. Sub acvila cruciată, pe o eșarfă albă s-a scris cu litere negre deviza: LEX ET JUSTITIA (LEGE ȘI DREPTATE). În exergă, între un cerc liniar auriu la interior și la exterior de unul auriu, un altul albastru împodobit cu zece coroane deschise cu câte trei fleuroane, intercalate de alte zece fleuroane mai mici, de asemenea, de aur, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule din același metal: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI. Semnificația elementelor însumate:
15. a)leu de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forță, curaj, înțelepciune, energie în serviciul binelui; ...
16. b)limba leului - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă; ...
17. c)gheare de leu roșii - forța corpului; ...
18. d)spada - forța și puterea dominantă, atunci când este ținută în mână; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăția de inocență; ...
19. e)balanța - echilibru, justiție, echitate - evidențiind în însemnul de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; ...
20. f)munte verde - grandoare, înțelepciune și demnitate sublimă; ...
21. g)coroana deschisă - perfecțiune. ... Anexa nr. 6 (Anexa nr. 45 la Ordinul nr. 490/2008) ȘCOALA DE PERFECȚIONARE A PREGĂTIRII PERSONALULUI POLIȚIEI DE FRONTIERĂ DROBETA-TURNU SEVERIN Însemnul heraldic al Școlii de Perfecționare a Pregătirii Personalului Poliției de Frontieră Drobeta- Turnu Severin din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o albină de argint; 2) pe albastru, o carte deschisă, de asemenea, de argint; 3) pe verde, o bornă de hotar, de același metal, având în partea superioară două spade albastre, încrucișate în săritoare, cu vârfurile în sus, iar în cea inferioară o ancoră neagră. În partea de jos, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: VIRTUTE ET SAPIENTIA (VIRTUTE ȘI ÎNȚELEPCIUNE) 19-94. Semnificația elementelor însumate:
22. a)borna cu ancora - evocă ideea de pază și control pentru granițele țării; ...
23. b)spadele încrucișate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăția de inocență, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor țării; ...
24. c)albina de argint - inteligență și îndemânare; ...
25. d)cartea - știință, învățământ, individualizând menirea unității; ...
26. e)1994 - anul de fondare a unității. ... Anexa nr. 7 (Anexa nr. 57 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TELEORMAN Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe argint, un arbore verde, smuls. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * TELEORMAN. Semnificația elementelor însumate:
27. a)balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; ...
28. b)securile consulare romane - evocă atribuțiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice; ...
29. c)arborele smuls: rădăcinile - colaborarea între structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acțiune; ramurile - punerea în practică a acțiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe. ... Anexa nr. 8 (Anexa nr. 60 la Ordinul nr. 490/2008) ȘCOALA DE PREGĂTIRE A AGENȚILOR POLIȚIEI DE FRONTIERĂ „AVRAM IANCU“ ORADEA Însemnul heraldic al Școlii de Pregătire a Agenților Poliției de Frontieră „Avram Iancu“ Oradea din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut verde, cu o bornă de hotar de argint, încărcată în partea superioară cu două spade albastre încrucișate în săritoare, sprijinită de doi lei afrontați, de aur, limbați roșu. Deasupra bornei, în șef, o stea de argint.. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: HONOR ET DIGNITAS (ONOARE ȘI DEMNITATE). În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de argint, pe fond albastru: * ȘCOALA DE PREGĂTIRE A AGENȚILOR POLIȚIEI DE FRONTIERĂ * „AVRAM IANCU“ - ORADEA. Semnificația elementelor însumate:
30. a)borna cu spadele încrucișate - evocă ideea de pază și control pentru hotarele țării; ...
31. b)lei de aur - putere, autoritate, forță, înțelepciune, energie în serviciul binelui; ...
32. c)steaua de argint - știință, cultură, unitate de învățământ. ... Anexa nr. 9 (Anexa nr. 62 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN CLUJ Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat și despicat în șef: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe verde, un snop de spice de grâu de aur; 3) pe roșu, Lupa Capitolină de argint, conturnată. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * CLUJ. Semnificația elementelor însumate:
33. a)romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ...
34. b)litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ...
35. c)cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ...
36. d)Lupa Capitolină și snopul de spice - elemente preluate de la stema județului Cluj pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 10 (Anexa nr. 69 la Ordinul nr. 490/2008) CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ CIOLPANI Însemnul heraldic al Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o carte deschisă, de argint. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ CIOLPANI * I. G. S. U. Semnificația elementelor însumate:
37. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
38. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
39. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
40. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
41. e)cartea - știință, învățământ, individualizând menirea unității; ...
42. f)literele I. G. S. U. - sigla Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. ... Anexa nr. 11 (Anexa nr. 70 la Ordinul nr. 490/2008) ȘCOALA DE SUBOFIȚERI DE POMPIERI ȘI PROTECȚIE CIVILĂ „PAVEL ZĂGĂNESCU“ BOLDEȘTI Însemnul heraldic al Școlii de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu“ Boldești din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, un scut purpuriu, cu o fascie verde încărcată cu o cheie de aur, având în cartierul de sus, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat. În cartierul de jos, o stea de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * ȘCOALA DE SUBOFIȚERI DE POMPIERI ȘI PROTECȚIE CIVILĂ „PAVEL ZĂGĂNESCU“ BOLDEȘTI * I.G.S.U. Semnificația elementelor însumate:
43. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
44. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
45. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
46. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
47. e)fascia - piesă heraldică de prim ordin; onoare; ...
48. f)cheia de aur - reușita; ...
49. g)stea de argint - unitate de învățământ, știință, instrucție; ...
50. h)literele I.G.S.U. - sigla Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. ... Anexa nr. 12 (Anexa nr. 90 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN BRĂILA Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Brăila din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe albastru, o navă cu pânze, de argint, dotată la pupa și în vârfurile celor două catarge cu trei fanioane, de asemenea, de argint, plutind peste valuri de același metal. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * BRĂILA. Semnificația elementelor însumate:
51. a)balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; ...
52. b)securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice; ...
53. c)nava plutind pe valuri - elemente preluate de la stema județului Brăila pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 13 (Anexa nr. 92 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un scut despicat și semi-tăiat la dextra: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe albastru, un legionar roman, redat în picioare și din față, ținând în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR, iar cu mâna stângă sprijină sulița așezată în pal, totul de argint. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * CARAȘ-SEVERIN. Semnificația elementelor însumate:
54. a)balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; ...
55. b)securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice; ...
56. c)legionarul roman cu scut și suliță - elemente preluate din vechea stemă a județului Caraș-Severin pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 14 (Anexa nr. 96 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN VRANCEA Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaștri, poziționați în stea, intercalați de cinci frunze verzi. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * VRANCEA. Semnificația elementelor însumate:
57. a)balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; ...
58. b)securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice; ...
59. c)butoiul și ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a județului Vrancea pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 15 (Anexa nr. 101 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN CONSTANȚA Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, monumentul Tropaeum Traiani de argint, redat din față. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * CONSTANȚA. Semnificația elementelor însumate:
60. a)romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ...
61. b)litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ...
62. c)cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ...
63. d)monumentul Tropaeum Traiani - element preluat de la stema județului Constanța pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 16 (Anexa nr. 102 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN GALAȚI Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Galați din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roșu, un o ancoră de aur. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * GALAȚI. Semnificația elementelor însumate:
64. a)romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ...
65. b)litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ...
66. c)cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ...
67. d)ancora - element preluat de la stema județului Galați pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 17 (Anexa nr. 105 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN MEHEDINȚI Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Mehedinți din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roșu, un o albină de aur. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * MEHEDINȚI. Semnificația elementelor însumate:
68. a)romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ...
69. b)litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ...
70. c)cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ...
71. d)albina - element care face referire la vechea stemă a județului Mehedinți pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 18 (Anexa nr. 108 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN VÂLCEA Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Vâlcea din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat și despicat în șef: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, un copac natural, smuls, cu fructe de aur; 3) pe roșu, o fântână tradițională, de aur, flancată, în partea dreaptă, de un bărbat, purtând haine și căciulă pe cap, de argint, ținând, cu ambele mâini, frâul unui cal cabrat, de același metal, aflat în partea stângă. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * VÂLCEA. Semnificația elementelor însumate:
72. a)romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ...
73. b)litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ...
74. c)cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ...
75. d)copacul, fântâna flancată de om și de cal - elemente preluate de la stema județului Vâlcea pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 19 (Anexa nr. 113 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „SEMENIC“ AL JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Semenic“ al Județului Caraș-Severin din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un legionar roman, redat în picioare și din față, ținând în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ), iar cu mâna stângă sprijină sulița așezată în pal, totul de același metal. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „SEMENIC“ AL JUDEȚULUI CARAȘ-SEVERIN. Semnificația elementelor însumate:
76. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
77. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
78. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
79. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
80. e)legionarul roman cu scut și suliță - elemente preluate din stema județului Caraș-Severin pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 20 (Anexa nr. 114 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „ȘERBAN CANTACUZINO“ AL JUDEȚULUI PRAHOVA Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Șerban Cantacuzino“ al Județului Prahova din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o sondă de argint de tip turlă. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „ȘERBAN CANTACUZINO“ AL JUDEȚULUI PRAHOVA. Semnificația elementelor însumate:
81. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
82. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
83. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
84. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
85. e)sonda - element preluat din stema județului Prahova pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 21 (Anexa nr. 118 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN GIURGIU Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Giurgiu din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, o semilună urcătoare, de argint, asuprită de o secure cu două tăișuri, de același metal, așezată în pal; 3) pe verde, trei copaci smulși, de aur, dispuși 2:1. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * GIURGIU. Semnificația elementelor însumate:
86. a)romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ...
87. b)litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ...
88. c)cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ...
89. d)copacii, securea și semiluna urcătoare - elemente preluate din stema județului Giurgiu pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 22 (Anexa nr. 121 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „UNIREA“ AL JUDEȚULUI ALBA Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Unirea“ al Județului Alba din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un legionar roman de argint, redat în întregime din față și privind spre stânga, ținând în mâna dreaptă o lance, de asemenea, de argint, poziționată în pal, iar în stânga un scut negru având în câmp literele VRR scrise cu argint, dispuse V în registrul de sus, iar RR în cel de jos. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „UNIREA“ AL JUDEȚULUI ALBA. Semnificația elementelor însumate:
90. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
91. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
92. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
93. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
94. e)legionarul roman - element preluat din vechea stemă a județului Alba pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 23 (Anexa nr. 122 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „ALEXANDRU DIMITRIE GHICA“ AL JUDEȚULUI TELEORMAN Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Alexandru Dimitrie Ghica“ al Județului Teleorman din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un stejar de argint, smuls și fructat. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „ALEXANDRU DIMITRIE GHICA“ AL JUDEȚULUI TELEORMAN. Semnificația elementelor însumate:
95. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
96. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
97. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
98. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
99. e)stejarul smuls - este, în cazul de față, armă vorbitoare care face referire la denumirea județului. ... Anexa nr. 24 (Anexa nr. 124 la Ordinul nr. 490/2008) DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU COMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI Însemnul heraldic al Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, împărțit în furcă răsturnată: 1) pe roșu, o cheie de aur poziționată în pal; 2) pe argint, o turtă albastră, având pe ea un triunghi vidat (delta), de argint; 3) pe albastru, un bezant de argint, de la care pornesc trei fulgere de același metal, poziționate în furcă răsturnată. Semnificația elementelor însumate:
100. a)cheia - siguranță, putere; capacitatea unității de a proteja informația în format electronic; ...
101. b)turta albastră - globul pământesc; ...
102. c)triunghiul delta - putere, stabilitate, legătura dintre om, tehnologie și mediu; ...
103. d)bezantul - unitate, perfecțiune; nodul de comunicații al Ministerului Afacerilor Interne; ...
104. e)fulgerele - emisia electromagnetică în toate mediile. ... Anexa nr. 25 (Anexa nr. 127 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEȚULUI VRANCEA Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Anghel Saligny“ al Județului Vrancea din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaștri, poziționați în stea, intercalați de cinci frunze verzi. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEȚULUI VRANCEA. Semnificația elementelor însumate:
105. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
106. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
107. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
108. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
109. e)butoiul și ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a județului Vrancea pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 26 (Anexa nr. 129 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „MAIOR CONSTANTIN ENE“ AL JUDEȚULUI BACĂU Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Maior Constantin Ene“ al Județului Bacău din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un munte de sare argintiu. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „MAIOR CONSTANTIN ENE“ AL JUDEȚULUI BACĂU. Semnificația elementelor însumate:
110. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
111. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
112. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
113. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
114. e)muntele de sare - element preluat de la stema județului Bacău pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 27 (Anexa nr. 130 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „BUCOVINA“ AL JUDEȚULUI SUCEAVA Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina“ al Județului Suceava din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, doi lei de aur, limbați de același metal, afrontați, susținând, cel din dextra cu laba dreaptă anterioară, cel din senestra cu laba stângă anterioară, de sub brațul orizontal, o cruce latină de argint, iar cu celelalte labe anterioare susțin, deasupra crucii, o coroană deschisă, cu cinci fleuroane, de aur, încrustată cu pietre prețioase. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „BUCOVINA“ AL JUDEȚULUI SUCEAVA. Semnificația elementelor însumate:
115. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
116. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
117. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
118. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
119. e)cei doi lei care susțin crucea și coroana deschisă - elemente preluate de la vechea stemă a județului Suceava pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 28 (Anexa nr. 131 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN SIBIU Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Sibiu din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roșu, un trichet de aur. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * SIBIU. Semnificația elementelor însumate:
120. a)romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ...
121. b)litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ...
122. c)cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ...
123. d)trichetul - element preluat de la stema județului Sibiu pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 29 (Anexa nr. 132 la Ordinul nr. 490/2008) GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ „REGELE FERDINAND I“ TÂRGU MUREȘ Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile „Regele Ferdinand I“ Târgu Mureș din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu patru stele roșii, având în cartierul stâng superior o coroană închisă de aur, cu tocă roșie, terminată cu glob crucifer, iar în cartierul drept inferior o grenadă aprinsă de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * „REGELE FERDINAND I“ TÂRGU MUREȘ. Semnificația elementelor însumate:
124. a)banda - apărare, protecție, ordine; ...
125. b)stelele roșii - oamenii; numărul aștrilor indică cele patru județe, Alba, Bistrița-Năsăud, Harghita și Mureș, ce intră în zona de responsabilitate a unității; ...
126. c)grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorința de a lupta pentru țară; ...
127. d)coroana închisă este, în cazul de față, armă vorbitoare ce face referire la denumirea onorifică a unității „Regele Ferdinand I“. ... Anexa nr. 30 (Anexa nr. 138 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN DOLJ Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un scut despicat și semi-tăiat la dextra: 1) pe albastru, o balanță de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe aur, două securi consulare romane, naturale, încrucișate în săritoare; 3) pe roșu, un leu de aur, ținând cu laba dreaptă anterioară o spadă, cu lama de argint, înzestrată de aur, așezată în pal. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN * DOLJ. Semnificația elementelor însumate:
128. a)balanța - echilibru, justiție, echitate, evidențiind în stema de față atributul unității privind supravegherea aplicării legilor; ...
129. b)securile consulare romane - evocă atribuțiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice; ...
130. c)leul cu spada - elemente preluate de la stema județului Dolj pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 31 (Anexa nr. 140 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „CĂPITAN DUMITRU CROITORU“ AL JUDEȚULUI SIBIU Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Căpitan Dumitru Croitoru“ al Județului Sibiu din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un trichet de aur. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „CĂPITAN DUMITRU CROITORU“ AL JUDEȚULUI SIBIU. Semnificația elementelor însumate:
131. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
132. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
133. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
134. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
135. e)trichetul - element preluat de la stema a județului Sibiu pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 32 (Anexa nr. 144 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „DROBETA“ AL JUDEȚULUI MEHEDINȚI Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Drobeta“ al Județului Mehedinți din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o albină de aur, cu aripile deschise. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „DROBETA“ AL JUDEȚULUI MEHEDINȚI. Semnificația elementelor însumate:
136. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
137. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
138. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
139. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
140. e)albina - element preluat de la stema județului Mehedinți pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 33 (Anexa nr. 148 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN SĂLAJ Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean Sălaj din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieșind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * SĂLAJ. Semnificația elementelor însumate:
141. a)romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ...
142. b)litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ...
143. c)cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ...
144. d)brâurile undate și PORTA PRETORIA - elemente preluate de la stema județului Sălaj pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 34 (Anexa nr. 151 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „CĂPITAN PUICĂ NICOLAE“ AL JUDEȚULUI ARGEȘ Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Căpitan Puică Nicolae“ al Județului Argeș din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „CĂPITAN PUICĂ NICOLAE“ AL JUDEȚULUI ARGEȘ. Semnificația elementelor însumate:
145. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
146. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
147. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
148. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
149. e)acvila care stă pe muntele verde - element preluat de la stema județului Argeș pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Anexa nr. 35 (Anexa nr. 152 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „CRIȘANA“ AL JUDEȚULUI BIHOR Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana“ al Județului Bihor din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe portocaliu, un turn crenelat de argint, rostuit negru, dotat cu o fereastră și o poartă închisă; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri undate, cel din mijloc mai gros, peste care plutește o floare de nufăr, totul de argint. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ * „CRIȘANA“ AL JUDEȚULUI BIHOR. Semnificația elementelor însumate:
150. a)casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ...
151. b)grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ...
152. c)ramurile de stejar - forța, puterea; autoritate veche; ...
153. d)turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecția civilă; ...
154. e)turnul și brâurile undate - elemente preluate de la stema județului Bihor pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea; ...
155. f)floarea de nufăr - face parte din flora județului Bihor. ... Anexa nr. 36 (Anexa nr. 153 la Ordinul nr. 490/2008) INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „BISTRIȚA“ AL JUDEȚULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bistrița“ al Județului Bistrița-Năsăud din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subțiri sus și jos, împodobit, în față, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) și două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea și al cincilea mai mari și decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus și jos și alte două linii verticale pe flancuri, așezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziționate în triunghi, și, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea și al patrulea mai mici și încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru și cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din față sunt intercalate de două vârfuri ascuțite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din față sunt vizibile, de formă arcuită și ornate cu perle, care se reunesc și se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroșată, din mijlocul căreia se înalță un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broșează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziții broșează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un bărbat, purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o suliță, iar în stânga un scut rotund. În partea inferi