PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001

Pe scurt

Acest proiect de lege propune un nou Cod Electoral pentru a îmbunătăți organizarea și desfășurarea alegerilor în România, consolidând toate actele normative într-o singură lege. Scopul este de a remedia deficiențele sistemului electoral actual, de a asigura o mai mare transparență și corectitudine, și de a crește responsabilitatea aleșilor față de cetățeni.

Ce reglementează

Principiile generale privind organizarea și desfășurarea alegerilor în România.
Structura, înființarea și activitatea organismelor electorale, atât permanente, cât și temporare.
Campania electorală, desfășurarea alegerilor, numărarea voturilor și constatarea rezultatelor.
Finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice și sancțiunile pentru contravenții.

Cui îi privește

Cetățenii români cu drept de vot, în calitate de alegători și potențiali candidați.
Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile minorităților naționale și candidații independenți.

Puncte cheie

Se propune înființarea unui organism electoral permanent pentru a asigura continuitatea și experiența în organizarea alegerilor.
Ziua votării se schimbă de la duminică la sâmbătă, iar intervalul orar de votare va fi între 07:00 și 19:00.
Se modifică tipurile de scrutin pentru consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București, Senat și Camera Deputaților, introducând un sistem mixt cu compensație, având la bază scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur.
Norma de reprezentare crește, de la un deputat la 70.000 de locuitori la un deputat la 90.000 de locuitori, și de la un senator la 150.000 de locuitori la un senator la 190.000 de locuitori, reducând numărul membrilor Parlamentului.

Textul legii

PROIECT DE LEGE nr. 1.131 din 19 octombrie 2001 la proiectul de lege privind Codul electoral Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 733 din 19 noiembrie 2001 INIŢIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂŢENILOR POTRIVIT LEGII Nr. 189/1999 EXPUNERE DE MOTIVE Modul de selecţie a personalului politic este una din variabilele "grele" ale spaţiului politic românesc. Performanţele sistemului depind, în buna măsura, de modul în care partidele îşi selecteaza candidaţii la diferitele funcţii, de maniera în care interesele economice se manifesta în spaţiul politicii, de capacitatea societăţii de a interoga eficient şi de a comunică permanent cu clasa politica. În ultimii ani, în mediile politice din România, s-au purtat o serie de dezbateri cu privire la schimbările ce ar trebui operate în procedurile prin care cetăţenii îşi aleg reprezentanţii în Parlament şi în administraţia publică locală. O serie de probleme ce ţin de organizarea şi administrarea procesului electoral au fost, de asemenea, luate în discuţie. Aceste dezbateri au fost iniţiate, de cele mai multe ori, de organizaţii şi structuri ale societăţii civile, lucru cat se poate de normal pentru cine accepta faptul ca dreptul de a stabili cum ar trebui să se facă alegerea trebuie să apartina, în primul rând, celor care aleg. Pe scurt, subiectele aflate în discuţie şi problematica aferentă fiecăruia dintre ele ar putea fi sintetizate după cum urmează:

a)Fiecare scrutin general organizat în România, dar mai ales alegerile parţiale anticipate au scos la iveala o multitudine de deficiente în organizare, datorate în principal caracterului ad-hoc al organismelor electorale. Înfiinţarea Biroului Electoral Central cu doar doua luni înainte de data alegerilor şi funcţionarea acestuia doar până la stabilirea rezultatelor şi rezolvarea contestaţiilor, în condiţiile în care nu exista nici o alta structura cu atributiuni în domeniul electoral cu caracter permanent, grevează, în mod inevitabil, asupra desfăşurării procesului electoral. Judecătorii care sunt desemnaţi pentru a face parte din Biroul Electoral Central şi din birourile electorale de la nivelul judeţelor şi care, fiind de fiecare data alţii, sunt complet lipsiţi de experienta în acest domeniu, trebuie să rezolve, într-un timp foarte scurt, o sumedenie de probleme. Lipsa progreselor care, în mod normal, ar trebui să apară de la un an electoral la altul, este explicabila prin lipsa de continuitate în activitate a persoanelor cooptate în structurile care se ocupa de organizarea şi gestionarea procesului electoral, lipsa care duce la imposibilitatea de a se acumula şi fructifica experienta. ...
b)Un alt capitol din desfăşurarea alegerilor în România, în privinta căruia exista încă mari probleme, îl constituie componenta şi activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare. Legea prevede că preşedinţii şi vicepreşedinţii acestor birouri să fie, de regula, jurişti, iar dacă acest lucru nu este posibil, pentru aceste posturi să fie cooptate persoane având "o buna reputaţie în comunitate". Datorită volumului imens de muncă pe care îl presupune activitatea de membru al unui birou de secţie de votare, dar şi din cauza onorariului foarte scăzut acordat pentru aceasta activitate, numărul de jurişti care accepta sa participe în alegeri ca presedinti sau vicepreşedinţi de birouri electorale de secţii de votare este foarte mic. De aceea, la fiecare scrutin, s-au înregistrat nenumarate cazuri în care presedinti şi vicepreşedinţi de secţii de votare au rezolvat anumite situaţii, fie numai în urma consultării birourilor electorale de circumscripţie, fie prin soluţii adoptate la limita legii sau chiar dincolo de aceasta. ... Volumul foarte mare de muncă pe care îl presupune activitatea în birourile electorale ale secţiilor de votare coroborat cu faptul ca alegerile se desfăşoară duminica între orele 06:00 şi 21:00 face ca una dintre cele mai importante etape ale acestei activităţi să se desfăşoare în condiţii de oboseala accentuata a membrilor acestor birouri, ceea ce, în mod inevitabil, grevează asupra calităţii şi chiar corectitudinii muncii lor.
c)Modul în care sunt aleşi membrii consiliilor locale ale localităţilor din România - prin scrutin de lista - este una din cauzele pentru care activitatea acestora este necunoscută cetăţenilor ale căror interese ar trebui aparate şi promovate de către aceste consilii. În special în oraşe şi municipii, membrii consiliilor locale sunt aleşi în condiţiile în care alegatorii îşi exprima opţiunea pentru liste de candidaţi pe care se afla nume care, adesea, nu le spun nimic. Pe durata mandatului, ei activează într-un cvasi-anonimat, singurul reprezentant al administraţiei publice locale aflat în atenţia locuitorilor unei localităţi fiind, în cea mai mare parte a cazurilor, primarul. Este evident ca acest sistem nu numai că nu îi obliga, dar nici măcar nu îi încurajează pe membrii consiliilor locale să-şi construiască o relaţie solida cu alegatorii lor. Astfel, aceia care, în mod normal, ar trebui să se afle cel mai aproape de cetăţeni şi sa preia nevoile şi dorintele acestora, pentru a face din ele baza de plecare în procesul deliberativ, se afla, de fapt, cel mai departe de ei. ...
d)Sistemul electoral pe baza căruia se desfăşoară alegerile parlamentare şi care are o deosebită importanţa în determinarea multor aspecte ale vieţii politice şi sociale nu este nici el de natura a contribui la îmbunătăţirea stării de lucruri. Acest sistem asigura, ce-i drept, o relaţie proporţională între reprezentarea parlamentară a partidelor şi aliantelor politice şi suportul electoral al acestora. În acelaşi timp însă, acest sistem implica o responsabilitate redusă a senatorilor şi deputaţilor în faţa alegătorilor lor şi, totodată, o implicare minima a alegătorilor în selecţia celor care ajung să fie aleşi în Parlament. Mulţi candidaţi anonimi sau chiar candidaţi pe care alegatorii nu îi doresc aleşi, dar care sunt agreati de conducerile partidelor lor, pot fi aleşi datorită voturilor exprimate, de fapt, pentru liderii acelor partide. Ar mai merita menţionat şi faptul ca sistemul electoral cu scrutin de lista favorizează clientelismul politic şi contribuie la consolidarea poziţiei liderului în cadrul partidului sau, fără ca aceasta să aibă drept consecinţa fortificarea partidului respectiv la nivelul organizaţiilor sale. ...
e)Alegerile din toamna anului 2000 au adus în atenţia opiniei publice problema fondurilor folosite de partidele politice, atât în campaniile electorale, dar nu numai, fiind scoase în evidenta o serie de deficiente şi lacune în legislaţia care reglementează acest domeniu. ... Până în prezent, dezbaterile purtate pe marginea subiectelor enumerate mai sus nu au influentat în nici un fel legislativul în sensul de a-i determina pe membrii săi sa modifice în mod substanţial legile care reglementează organizarea şi desfăşurarea alegerilor. În plus faţă de cele menţionate, o serie de modificări apărute de-a lungul timpului în legea alegerilor locale şi în legea cu privire la alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor, cele mai multe ca urmare a unor ordonanţe de urgenţă emise de Guvern în preajma alegerilor, au dus la apariţia unor neconcordante între cele doua acte normative. Prin proiectul de faţa propunem, în primul rând, modificări importante în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a alegerilor, cum ar fi înfiinţarea unui organism electoral permanent, schimbarea tipurilor de scrutin folosite în alegerile locale şi în cele parlamentare, adoptarea unor prevederi menite sa ducă la un plus de transparenta şi corectitudine în finanţarea campaniilor electorale ale partidelor. Dincolo de aceste modificări însă, prin acest demers, propunem înlocuirea tuturor actelor normative care reglementează diferitele aspecte ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor în România cu o singura lege care se referă la toate aceste aspecte şi care urmează sa poarte numele de "Cod Electoral". Un act normativ unic pentru alegerile locale, alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale va contribui, în primul rând, la uniformitatea şi coerenta reglementărilor cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor în România, indiferent de tipurile de alegeri. Adoptarea Codului Electoral ar duce la înlăturarea neconcordantelor existente în acest moment între prevederile legale referitoare la diferitele tipuri de alegeri, prevederi care ar trebui să fie aceleaşi, eliminand, totodată, posibilitatea apariţiei în viitor a unor astfel de neconcordante. Legea este structurată pe următoarele principale componente: ● principiile generale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor în România, inclusiv modalităţile de scrutin folosite pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor, a consiliilor judeţene, a Camerei Deputaţilor şi a Senatului; ● organizarea alegerilor, inclusiv structura, modul de înfiinţare şi activitatea organismelor electorale, atât a celor permanente, cat şi a celor constituite pentru fiecare tip de scrutin; ● campania electorală şi desfăşurarea alegerilor; ● numaratoarea voturilor şi constatarea rezultatelor, în cazul fiecărui tip de scrutin; ● fondurile folosite de partidele politice şi de candidaţi în perioadele electorale; ● contravenţiile şi sancţiunile. Conţinutul acestor componente este prezentat, pe scurt, în cele ce urmează. 1. Principii generale cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor din România
a)Sub acest titlu sunt grupate, în primul rând, o serie de principii general valabile pentru toate tipurile de scrutin organizate în România, prevăzute deja fie în Constituţia României, fie în cele doua legi - cea a alegerilor locale şi cea a alegerilor legislative -, aflate în vigoare în momentul de faţa, principii cum ar fi cele legate de universalitatea, egalitatea, caracterul direct, caracterul secret şi liber al votului. Mai mult, propunerea noastră include şi explicarea, în mod foarte clar, a acestor principii. ...
b)Tot la acest punct sunt descrise tipurile de scrutin folosite în alegerile locale şi în cele parlamentare. Conform prevederilor acestui cod, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Senatul ar urma să fie alese printr-un asa numit sistem mixt cu compensaţie, având la baza scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur. Doua treimi din mandate ar urma să fie câştigate în mod direct, la nivelul colegiilor uninominale, în urma votului alegătorilor din respectivele colegii. Celelalte mandate ar urma să fie repartizate la nivelul circumscripţiei electorale care, în cazul consiliilor locale este localitatea, iar în cazul Senatului este una din regiunile în care a fost împărţit teritoriul tarii în cadrul Strategiei Naţionale de Dezvoltare, unora dintre candidaţii care pierd alegerile în colegiile uninominale în care candidează. Candidaţii care beneficiază de mandatele repartizate la nivelul circumscripţiei electorale se stabilesc în doua etape: ... - în primul rând se stabilesc partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, cărora ar trebui să le revină mandatele respective, în funcţie de numărul de voturi pe care le-au câştigat candidaţii fiecăreia dintre acestea în colegiile uninominale, cumulate; - în a doua etapa, pentru fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, se stabilesc candidaţii care primesc mandatele în funcţie de numărul de voturi primite de fiecare dintre aceştia în colegiul uninominal în care a candidat. Fiecare consiliu judeţean ar urma să fie ales de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din judeţul respectiv. În privinta primarilor şi a viceprimarilor, ar rămâne ca aceştia să fie aleşi ca şi până în prezent. Deputaţii ar urma să fie aleşi tot printr-un "sistem mixt cu compensaţie", asemănător sistemului prin care sunt aleşi consilierii locali şi senatorii. Pentru Camera Deputaţilor însă, atribuirea mandatelor la nivelul circumscripţiei electorale se face luându-se în considerare şi numărul de voturi obţinut de lista fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, alia nte electorale în circumscripţia respectiva. Asadar, pentru alegerea Camerei Deputaţilor, fiecare alegator ar avea dreptul la doua voturi: unul pentru un candidat în colegiul uninominal şi unul pentru o lista la nivelul circumscripţiei electorale. Procedura prin care sunt aleşi consilierii locali, deputaţii şi senatorii face ca numărul total de mandate obţinute de un partid politic sau alianta într-o circumscripţie electorală (mandate câştigate în colegiile uninominale plus mandate obţinute în urma repartiţiei care se face la nivelul circumscripţiei) să fie în funcţie de susţinerea de care se bucura partidul sau alianta în rândul alegătorilor din circumscripţia electorală respectiva. Cu alte cuvinte, acest sistem, prin modul în care este conceput, poate fi considerat unul de reprezentare proporţională. Mai trebuie menţionat faptul ca în prezentul proiect de lege este prevăzută creşterea normei de reprezentare, atât pentru deputaţi, de la un deputat la 70.000 de locuitori la un deputat la 90.000 de locuitori, cat şi pentru senatori, de la un senator la 150.000 de locuitori la un senator la 190.000 de locuitori, fapt ce duce la reducerea numărului de membri ai celor două Camere al Parlamentului.
c)Actorii alegerilor sunt consideraţi a fi, conform acestei propuneri, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi. ...
d)O alta noutate pe care Codul Electoral o introduce, în comparatie cu legislaţia în vigoare la momentul actual, se referă la ziua în care are loc votarea, pentru orice tip de alegere, zi care nu ar mai fi duminica, ci sambata, intervalul de timp în care se votează urmând a fi 07:00 - 19:00. În acest mod, volumul imens de muncă la care au fost supuşi, în alegerile de până acum, membrii birourilor electorale, în mod nejustificat, va fi diminuat, iar persoanele care activează în aceste birouri nu vor mai fi nevoite să îşi reia activităţile profesionale imediat după ce vor fi petrecut în secţiile de votare mai bine de 24 de ore. Este de presupus ca, în acest mod, mai multe persoane cu pregătirea necesară îşi vor arata disponibilitatea de a activa ca membri ai birourilor electorale, în special cele ale secţiilor de votare. Acest lucru, coroborat cu faptul ca membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor demara activitatea de numărare a voturilor după mai puţine ore de stat în secţiile respective, deci fiind mai puţin obositi, va face ca aceasta activitate să fie una mai eficienta, iar rezultatele ei sa nu fie viciate. ... 2. Organizarea alegerilor
a)În ceea ce priveşte acest capitol, cea mai importanţa noutate adusă de prezentul proiect o constituie înfiinţarea Autorităţii Electorale Permanente, lucru care ar duce, fără indoiala, la rezolvarea sau cel puţin diminuarea problemelor legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, probleme menţionate mai sus. Autoritatea Electorală Permanenta ar urma să fie constituită dintr-un număr de 5 experţi în probleme ce ţin de organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale, unul dintre ei fiind numit de către Preşedintele României, 2 de către Senat şi 2 de către Camera Deputaţilor. Acest organism ar urma să aibă în subordine o Comisie pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica. Aceasta, la rândul ei, urmează să fie formată din 9 membri, trei dintre ei fiind numiţi de Curtea Constituţională, trei de Curtea Suprema de Justiţie şi trei de Curtea de Conturi. ... Autoritatea Electorală Permanenta urmează sa dispună de un corp executiv - Administraţia Tehnica Electorală care va cuprinde un număr de 20 de angajaţi la nivel central şi câte 3 la nivelul fiecăreia dintre cele 8 regiuni şi pe lângă Autoritatea Electorală Permanenta, cu ocazia fiecărui scrutin general, urmează să se constituie Biroul Electoral Central şi, în funcţie de tipul de alegere: - un birou electoral de circumscripţie locală, în fiecare localitate, pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor; - un birou electoral de circumscripţie judeteana, la nivelul fiecărui judeţ, pentru alegerea consiliilor judeţene; - un birou electoral de circumscripţie plurinominala, la nivelul fiecărei circumscripţii plurinominale, şi câte un birou electoral judeţean la nivelul fiecărui judeţ, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat; - un birou electoral judeţean, la nivelul fiecărui judeţ, pentru alegerile prezidenţiale.
b)Cărţile de alegator ar urma să fie întocmite de către direcţiile judeţene de evidenta a populaţiei, numai pe baza solicitărilor primarilor. Distribuirea lor nu ar mai intră în sarcina structurilor Ministerului de Interne, ci ar urma să fie facuta de către: ... ● primării care au solicitat întocmirea lor; ● primării localităţilor unde alegatorii îşi au reşedinţa, în termen de 10 zile de la cererea alegătorilor; în acest caz primării cărora le-a fost adresată cererea vor solicita primarilor localităţilor unde alegatorii îşi au domiciliul trimiterea cărţilor de alegator; ● biroul electoral al secţiei de votare din localitatea unde alegatorul domiciliază, pentru cărţile de alegator neridicate; în acest scop, cărţile de alegator neridicate se predau de către primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secţiei de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzând numărul cărţilor de alegator, numele, prenumele şi domiciliul titularilor. 3. Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor Prevederile referitoare la campania electorală şi desfăşurarea alegerilor sunt, în cea mai mare parte a lor, aceleaşi pentru toate tipurile de alegeri şi au la baza textele de lege aflate în vigoare în acest moment. Una dintre cele mai importante neconcordante între legea alegerilor locale şi legea alegerilor parlamentare, cea care se referă la statutul şi activitatea observatorilor interni, a fost înlăturată. Autorii acestui proiect propun, pentru reglementarea acestor aspecte, adoptarea variantei prezente în legea alegerilor locale. Conform acestei variante, pentru o secţie de votare pot fi acreditate ca observatori interni persoane propuse de un număr nelimitat de organizaţii, iar observatorii interni au dreptul sa asiste la toate operaţiunile desfăşurate în secţiile de votare, inclusiv la numaratoarea voturilor şi încheierea proceselor-verbale, precum şi la activitatea birourilor electorale de circumscripţie şi a Biroului Electoral Central, în cazul în care solicită şi obţin acreditare pentru acest lucru. 4. Numaratoarea voturilor şi constatarea rezultatelor Aspectele tehnice ce ţin de numaratoarea voturilor în secţiile de votare sunt reglementate, pentru toate tipurile de alegeri, în mod unitar. În ceea ce priveşte toate operaţiunile necesare pentru constatarea rezultatelor, acestea sunt stabilite în mod specific pentru fiecare tip de alegere în parte, astfel încât să fie aplicate în practica principiile stabilite la Titlul I cu privire la modul în care sunt aleşi membrii consiliilor locale, primării, membrii Camerei Deputaţilor, cei ai Senatului, precum şi modul în care este ales Preşedintele României. 5. Finanţarea vieţii politice în perioadele electorale este un alt domeniu în care Codul Electoral aduce noutati importante faţă de reglementările în vigoare în momentul de faţa. Printre acestea, am putea enumera: - introducerea obligativitatii fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, a oricărei alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, de a-şi deschide un cont unic pentru derularea tuturor operaţiunilor legate de primirea şi cheltuirea fondurilor pentru campania electorală; - stabilirea unor limite în ceea ce priveşte sumele pe care le poate cheltui un partid politic, o alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii într-o campanie electorală, în funcţie de alegerile pentru care se desfăşoară campania respectiva şi numărul de candidaţi propuşi. Aceasta prevedere a fost introdusă în scopul de a se diminua importanţa banilor în determinarea rezultatelor alegerilor şi a fost inspirata din legislaţia care este în vigoare în majoritatea ţărilor occidentale; - transferul atribuţiilor în privinta controlului asupra modului în care se respecta reglementările cu privire la finanţarea campaniilor şi la cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, de la Curtea de Conturi la Autoritatea Electorală Permanenta, mai precis la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica din subordinea Autorităţii; - introducerea obligativitatii fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice, aliante electorale, a oricărei alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii, precum şi a candidaţilor independenţi, de a imprima pe toate afisele şi materialele de propaganda electorală denumirea agentului economic care le-a tipărit, de a declara la Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica numărul de afişe electorale tipărite, precum şi de a se inseria afisele prin aplicarea unui timbru; - introducerea unor pedepse şi sancţiuni pentru încălcarea prevederilor referitoare la finanţarea campaniilor electorale şi cheltuirea fondurilor în campaniile electorale, constând nu numai în amenzi şi pedepse penale, ci, după caz, în invalidarea mandatelor celor care se fac vinovaţi de încălcarea acestor prevederi; - prevederea obligativitatii, pentru Autoritatea Electorală Permanenta, de a contribui la transparenta activităţii de finanţare a campaniilor electorale; pentru aceasta, Autoritatea Electorală Permanenta urmează sa stabilească şi sa gestioneze un sistem informaţional prin care orice cetăţean să poată afla lista de donatori ai oricărui candidat, ai oricărui partid politic sau ai oricărei aliante şi sumele donate de respectivii, precum şi sumele donate de orice persoană fizica sau juridică pentru susţinerea unei campanii electorale şi destinatiile acestor sume. Considerând ca adoptarea unui Cod Electoral care să reglementeze în mod unitar întreaga activitate electorală şi care să aibă structura prezentată mai sus reprezintă un pas important în reforma sistemului politic românesc, va inaintam propunerea legislativă alăturată, cu rugamintea de a o dezbate şi a o adopta. Membrii Comitetului de iniţiativa legislativă: - Pirvulescu Romulus Cristian, - Hossu Bogdan Iuliu, - Manoleli Dan Gabriel, - Sorescu Adrian, - Cornescu Sergiu, - Ciobanu Florin, - Dumitrescu Mihai, - Puscas Marioara, - Razvan Dumitrescu, - Radu Nicolae, - Ancuta Vamesu, - Sandu Andreea, - Rotaru Eugenia. INITIATIVA LEGISLATIVĂ CODUL ELECTORAL Parlamentul României adopta prezenta lege. Titlul I Dispoziţii generale Capitolul 1 Principii şi definiţii cu caracter general Articolul 1

(1)Prezenta lege reglementează într-un sistem unitar modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor în România. ...

(2)Alegerile în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber al votului. ... Articolul 2

(1)Cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, indiferent de rasa, sex, naţionalitate, origine etnică, limba vorbita, religie, afiliere politica, origine socială, în condiţiile legii. ...

(2)Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetăţean român, conform dispoziţiilor prezentei legi. ...

(3)Cetăţenii români au dreptul de a alege de la vârsta de 18 ani, dacă aceasta vârsta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. ...

(4)Nu au dreptul de-a alege debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. ... Articolul 3 Fiecare alegator are dreptul la un număr de voturi după cum urmează:

a)în alegerile locale, un vot pentru alegerea primarului, un vot pentru alegerea consiliului local şi, în cazul locuitorilor municipiului Bucureşti, un vot pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi câte un vot pentru alegerea primarului şi a consiliului local al fiecărui sector; ...
b)un vot pentru scrutinul uninominal şi un vot pentru scrutinul de lista, pentru alegerea Camerei Deputaţilor; ...
c)un vot pentru alegerea Senatului; ...
d)un vot pentru alegerea Preşedintelui României. ... Articolul 4 Fiecare alegator îşi exprima votul personal. Exprimarea votului în numele altui alegator este interzisă. Articolul 5 Votul exprimat în cadrul oricărui tip de alegeri sau al referendumului este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegator este interzis. Articolul 6 Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegator pentru a-l determina pe acesta sa participe sau sa nu participe la alegeri. Articolul 7 Orice tip de alegere se desfăşoară într-o singura zi care poate fi numai sambata. Articolul 8 În înţelesul prezentei legi, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoştinţa publică, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a datei alegerilor şi cuprinde campania electorală, desfăşurarea votării, stabilirea rezultatelor alegerilor, comunicarea acestor rezultate şi validarea alegerilor. Articolul 9 Fiecare alegator îşi exprima dreptul la vot în localitatea în care îşi are domiciliul, cu excepţia cazurilor prevăzute prin prezenta lege. Capitolul 2 Tipurile de scrutin folosite în alegerile locale, în alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat şi în alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României Secţiunea 1 Modul de alegere a membrilor consiliilor locale, a primarilor, a viceprimarilor şi a consiliilor judeţene Articolul 10

(1)Consiliile locale se aleg prin vot uninominal. În fiecare localitate, un număr de consilieri locali reprezentând cel mai apropiat număr întreg rezultat în urma inmultirii numărului total de membri ai consiliului local cu 0,65 este atribuit la nivelul colegiilor uninominale, candidaţilor care obţin cel mai mare număr de voturi în colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul localităţilor, în favoarea candidaţilor care nu reuşesc sa câştige alegerile în colegiile uninominale în care candidează, astfel încât numărul de mandate obţinute de partidele, alianţele politice, alianţele electorale şi alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii să fie proporţional cu voturile obţinute de candidaţii lor, cumulate, la nivelul localităţii respective. ...

(2)Primării se aleg direct de către cetăţenii cu drept de vot, prin scrutin uninominal majoritar. Este declarat ales candidatul care obţine mai mult de 50% din voturile valabil exprimate. Circumscripţia electorală este organizată la nivelul localităţii pentru care se alege primarul. ...

(3)Viceprimarii se aleg de către consiliile locale, în termen de cel mult 30 de zile de la constituirea consiliilor locale în condiţiile legii. În fiecare localitate este ales un viceprimar. În oraşele reşedinţa de judeţ şi în municipiul Bucureşti sunt aleşi doi viceprimari. ...

(4)Viceprimarii municipiului Bucureşti sunt aleşi de către membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Viceprimarii sectoarelor sunt aleşi de către consiliile locale ale sectoarelor. Viceprimarii sunt aleşi prin vot secret. ...

(5)Consiliile judeţene se aleg de către un corp de electori format din totalitatea membrilor consiliilor locale din judeţul respectiv, legal constituite, în termen de cel mult 45 de zile de la constituirea consiliilor locale. Alegerea se face prin scrutin de lista. Pentru alegerea consiliilor judeţene, fiecare judeţ constituie o circumscripţie electorală. ...

(6)În sensul prezentei legi prin termenul "localitate" semnifica, după caz, comuna, oraşul sau municipiul la nivelul cărora se desfăşoară alegeri. ... Articolul 11 Mandatul primarilor, al viceprimarilor, al membrilor consiliilor locale şi cel al membrilor consiliilor judeţene este de 4 ani. Articolul 12

(1)Au dreptul de a fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 37 alin.

(3)din Constituţia României. ...

(2)Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese. ... Secţiunea a 2-a Modul de alegere a Camerei Deputaţilor şi a Senatului Articolul 13

(1)Numărul total al deputaţilor şi al senatorilor ce vor fi aleşi într-o circumscripţie electorală se determina prin raportarea numărului de locuitori ai circumscripţiei respective la normele de reprezentare prevăzute la alin.

(2)şi

(3), la care se adauga un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare. ...

(2)Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 90.000 de locuitori. ...

(3)Norma de reprezentare pentru alegerea senatorilor este de un senator la 190.000. ...

(4)Deputaţii se aleg prin sistem electoral mixt. Un număr de deputaţi este ales la nivelul colegiilor uninominale, prin scrutin uninominal majoritar cu un singur tur, iar ceilalţi sunt aleşi la nivelul circumscriptiilor electorale, prin scrutin de lista. Fiecare circumscripţie electorală este organizată la nivelul unei regiuni cuprinzând mai multe judeţe, respectiv municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, conform anexei nr. 1. ...

(5)Pentru stabilirea numărului de deputaţi dintr-o circumscripţie ce se aleg prin scrutin uninominal la nivelul colegiilor uninominale, se înmulţeşte numărul de deputaţi ce trebuie aleşi la nivelul circumscripţiei respective cu 0,65, rezultatul acestei operaţiuni aproximandu-se cu cel mai apropiat număr întreg par. În cazul în care rezultatul împărţirii se afla la aceeaşi distanta de doua numere întregi pare, el se aproximeaza cu numărul întreg par superior. ...

(6)Numărul de deputaţi ce se aleg prin scrutin de lista într-o circumscripţie se calculează făcând diferenţa dintre numărul de deputaţi ce se aleg în circumscripţia respectiva şi numărul de deputaţi ce se aleg în circumscripţia respectiva prin vot uninominal, la nivelul colegiilor uninominale. ...

(7)Senatorii se aleg prin scrutin uninominal. O parte dintre mandate sunt atribuite la nivelul colegiilor uninominale, candidaţilor care obţin cel mai mare număr de voturi în colegiile respective. Celelalte mandate se atribuie la nivelul circumscriptiilor, în favoarea candidaţilor care nu reuşesc sa câştige alegerile în colegiile uninominale în care candidează, astfel încât numărul de mandate obţinute de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi celelalte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii la nivelul unei circumscripţii să fie proporţional cu voturile obţinute de candidaţii lor, cumulate, la nivelul circumscripţiei respective. ...

(8)Pentru stabilirea numărului de senatori ce se aleg la nivelul colegiilor uninominale, în cadrul unei circumscripţii, se raportează numărul de deputaţi ce trebuie aleşi în circumscripţia respectiva, la nivelul colegiilor uninominale, la doi. ...

(9)Un colegiu uninominal pentru alegerea unui senator este compus din două colegii uninominale pentru alegerea deputaţilor, alăturate şi făcând parte din aceeaşi circumscripţie. ...

(10)Pentru stabilirea numărului de mandate de senator atribuite la nivelul circumscripţiei, se face diferenţa dintre numărul total de senatori ce trebuie aleşi la/în circumscripţia respectiva şi numărul senatorilor aleşi la nivelul colegiilor uninominale ce compun circumscripţia plurinominala respectiva. ... Secţiunea a IV-a Modul de alegere a Preşedintelui Articolul 14 Preşedintele este ales în mod direct de către alegatorii cu drept de vot, prin scrutin uninominal majoritar. Este declarat ales candidatul care obţine mai mult de 50% din voturile valabil exprimate. Capitolul 3 Participanţii în alegeri Articolul 15

(1)În competiţia electorală, atât în cazul alegerilor locale, al celor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, cat şi în cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, se pot înscrie: ...

a)partidele politice; ...
b)alianţele politice; ...
c)alianţele electorale; ...
d)organizaţiile minorităţilor naţionale; ...
e)candidaţii independenţi. ...

(2)Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau aliante politice la nivel judeţean sau local. Partidele politice din alianţele politice sau din alianţele electorale pot participa la alegeri numai pe listele aliantelor. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singura alianta. Alianţele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripţiei electorale în care se depun candidaturi. ... Titlul II Organizarea alegerilor Capitolul 4 Organismele electorale Articolul 16

(1)În baza prezentei legi, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se înfiinţează Autoritatea Electorală Permanenta, denumita în continuare Autoritatea. ...

(2)Autoritatea este instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucureşti. ...

(3)Autoritatea are ca atribuţie principala asigurarea exercitării drepturilor electorale, precum şi a bunei desfăşurări a tuturor operaţiunilor electorale. ...

(4)Pentru fiecare tip de scrutin se constituie organisme electorale, pentru o durată determinata, după cum urmează: ... (

a)pentru fiecare tip de scrutin se înfiinţează, la începutul perioadei electorale, Biroul Electoral Central şi birouri electorale ale secţiilor de votare; (
b)pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor se înfiinţează, pentru fiecare localitate, câte un birou electoral de circumscripţie locală, iar pentru alegerea consiliilor judeţene se înfiinţează, în fiecare judeţ, un birou electoral de circumscripţie judeteana; (
c)pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se înfiinţează câte un birou electoral de circumscripţie la nivelul fiecărei circumscripţii şi câte un birou electoral judeţean la nivelul fiecărui judeţ; (
d)pentru alegerile prezidenţiale se înfiinţează câte un birou electoral judeţean la nivelul fiecărui judeţ.

(5)Organismele electorale prevăzute în alineatul precedent sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot; candidaţii nu pot fi membri ai acestor organisme. ...

(6)În realizarea atribuţiilor ce le revin membrii Autorităţii Electorale Permanente exercita funcţii care implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta şi impartiala a acestei funcţii este obligatorie. ... Capitolul 5 Autoritatea Electorală Permanenta Articolul 17

(1)Autoritatea Electorală Permanenta este alcătuită din 5 membri, absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior cu experienta în domeniul juridic, economic, administrativ sau social. ...

(2)Membrii Autorităţii trebuie să fie cetăţeni români cu domiciliul în România, în vârsta de minimum 35 de ani, care au onorabilitatea, pregătirea şi experienta profesională necesare pentru a ocupa aceasta funcţie. ...

(3)Nu pot fi membri ai Autorităţii cetăţenii români care: ...

a)sunt membri ai unui partid politic, ai unei alte organizaţii care participa la alegeri sau ai unei organizaţii care sprijină un partid politic; ...
b)desfăşoară orice alte activităţi cu caracter politic; ...
c)sunt soţ sau ruda până la gradul al treilea cu Preşedintele României, cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi al Senatului, cu membrii Guvernului şi cu preşedinţii partidelor politice; ...
d)au cazier judiciar. ...

(4)Membrii Autorităţii sunt numiţi pentru o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea ca mandatul lor să fie reînnoit, după cum urmează: ...

a)2 de către Camera Deputaţilor; ...
b)2 de către Senat; ...
c)1 de către Preşedintele României. ...

(5)Membrii Autorităţii îşi aleg un preşedinte, în termen de 3 zile de la investire sau de la înlocuirea preşedintelui în exerciţiu. ...

(6)După o perioadă de 2 ani de la numirea primilor membri ai Autorităţii, reînnoirea mandatelor se face anual, pentru câte unul dintre aceştia, pe baza unei ordini stabilite prin tragere la sorţi. În cazul încetării mandatului unui membru înainte de expirarea termenului legal, persoana care îi succede va fi numita pentru restul perioadei rămase din respectivul mandat. ... Articolul 18

(1)Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Autoritatea Electorală Permanenta are în subordine o structura executivă şi o Comisie pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica. ...

(2)Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica este formată din 9 membri, trei dintre ei numiţi de Curtea de Conturi, trei de Curtea Suprema de Justiţie şi trei de către Curtea Constituţională, pentru o perioadă de 5 ani. ...

(3)Membrii Comisiei pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica trebuie să fie specialişti în contabilitate şi drept public şi să aibă o buna reputaţie. ...

(4)După o perioadă de 3 ani de la numirea primei Comisii, reînnoirea mandatelor membrilor acesteia se face anual, pentru câte un membru, pe baza unei ordini stabilite prin tragere la sorţi. În cazul încetării mandatului unui membru înainte de expirarea termenului legal, persoana care îi succede va fi numita pentru restul perioadei rămase din respectivul mandat. ... Articolul 19

(1)Structura executivă a Autorităţii Electorale Permanente este condusă de un director numit de către Autoritate. ...

(2)Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica este condusă de către unul dintre membrii Autorităţii Electorale Permanente. ... Articolul 20

(1)Autoritatea Electorală Permanenta îşi elaborează propriul regulament de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile şi organigrama structurii executive, în limita a 20 de posturi la nivel central şi a 24 de posturi în teritoriu, câte 3 pentru fiecare din cele 8 regiuni în care este împărţit teritoriul tarii, conform anexei nr. 1. ...

(2)Funcţiile corespunzătoare acestor posturi sunt salarizate potrivit anexei nr. V la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupa funcţii de demnitate publică, cu modificările şi completările ulterioare. Indemnizaţiile pentru funcţiile de conducere se stabilesc pe baza procentelor din salariul de baza prevăzute în anexa nr. IX/1 la Legea nr. 154/1998. ... Articolul 21 Autoritatea Electorală Permanenta se organizează pe următoarele compartimente: legislativ şi control administrativ, resurse şi logistica, educaţie şi publicitate, controlul privind fondurile partidelor. Fiecare dintre aceste compartimente este condus de câte unul dintre cei 5 membri ai Autorităţii, altul decât cel care îndeplineşte funcţia de preşedinte. Articolul 22 În intervalul dintre doua perioade electorale corespunzând unor alegeri generale, Autoritatea Electorală Permanenta exercita următoarele atribuţii:

a)organizează şi supraveghează alegerile parţiale anticipate; ...
b)în colaborare cu administraţia publică locală, pregăteşte organizarea alegerilor sub aspect logistic, prin identificarea posibilelor locatii ale secţiilor de votare, a amenajărilor necesare şi a fondurilor aferente, precum şi prin stabilirea sistemului de protecţie; ...
c)întocmeşte şi actualizează o lista de persoane dintre care pot fi selectaţi preşedinţii şi vicepreşedinţii birourilor electorale, precum şi, după caz, alţi membri ai acestor birouri; ...
d)analizează alcătuirea circumscriptiilor electorale şi a colegiilor uninominale şi emite recomandări către Guvern cu privire la delimitarea acestora; ...
e)soluţionează problemele ce se ridica în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, precum şi altor dispoziţii legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor; ...
f)adopta reglementări unitare privind execuţia, procurarea şi utilizarea urnelor, a buletinelor de vot şi a stampilelor; ...
g)elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le da publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor şi formatiunilor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate; ...
h)publică, în maximum trei luni de la încheierea, după caz, a alegerilor parlamentare, prezidenţiale sau locale cu caracter naţional, Cartea Alba, care va cuprinde o analiza a alegerilor, vizând participarea la scrutin, modul de desfăşurare a alegerilor, abaterile constatate şi rezultatul alegerilor; ...
i)elaborează programe de informare şi instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectării deontologiei electorale, pe care le da publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor şi formatiunilor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate; ...
j)elaborează programe şi adopta reglementări unitare privind modul de exercitare a dreptului la vot de către persoanele nestiutoare de carte şi cele cu handicap; ...
k)supraveghează actualizarea listelor electorale permanente; ...
l)elaborează anual proiectul bugetului propriu, care va fi aprobat prin legea bugetului anual; ...
m)întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat în cadrul Institutului Naţional de Statistica şi Economie, în vederea participării la centralizarea şi prelucrarea datelor alegerilor; ...
n)organizează şi asigura sistemul informaţional la nivel naţional, în vederea stabilirii rezultatelor alegerilor; ...
o)prezintă anual rapoarte Parlamentului cu privire la activitatea sa şi, la cerere expresă, Guvernului şi Preşedintelui României; ...
p)prezintă Guvernului spre aprobare bugetul perioadei electorale, care va cuprinde şi subvenţiile destinate campaniei electorale a partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale; ...
q)elaborează rapoarte privind finanţarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi a candidaţilor independenţi, atât în perioadele electorale, cat şi în perioadele dintre alegeri; ...
r)organizează şi menţine sistemul informaţional prin care orice cetăţean poate obţine date cu privire la fondurile primite de către orice partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, candidat independent, precum şi cu privire la donaţiile pe care le face orice persoană fizica sau juridică pentru orice partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, candidat independent; ...
s)informează alegatorii dintr-un colegiu uninominal sau circumscripţie electorală despre schimbarea apartenentei politice a unei persoane alese la nivelul colegiului uninominal, respectiv al circumscripţiei electorale, în timpul mandatului. ... Articolul 23 În perioada electorală, Autoritatea Electorală Permanenta exercita următoarele atribuţii:
a)urmăreşte modul în care se desfăşoară activitatea electorală pe parcursul perioadei electorale, adopta măsuri de prevenire a încălcării dispoziţiilor legale, sancţionează persoanele care încalcă dispoziţiile prezentei legi şi sesizează autorităţile competente în cazul în care constata săvârşirea unor infracţiuni. Sancţiunile aplicate pot fi contestate la judecătorie în termen de 24 de ore, instanţa urmând să soluţioneze contestaţia în acelaşi termen; ...
b)primeşte şi validează conturile de campanie electorală, atât pentru alegerile generale cat şi pentru cele parţiale, şi le avizează. Pentru aceasta, Comisia pentru Conturi de Campanie şi Finanţare Politica din subordinea Autorităţii Electorale Permanente primeşte şi analizează conturile de campanie ale candidaţilor şi partidelor, verificand cu exactitate cuantumul şi originea sumelor folosite în timpul campaniei electorale. Avizul Autorităţii Electorale Permanente asupra îndeplinirii condiţiilor financiare este obligatoriu pentru validarea rezultatelor alegerilor; ...
c)coordonează activitatea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul electoral; ...
d)instruieste membrii birourilor electorale la toate nivelele; ...
e)gestionează bugetul perioadei electorale; ...
f)soluţionează problemele ce se ridica în aplicarea legislaţiei electorale. ... Articolul 24 În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Autoritatea emite hotărâri în aplicarea şi interpretarea prezentei legi care se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică. Hotărârile acesteia sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în domeniul electoral, de la data aducerii la cunoştinţa în şedinţa publică. Articolul 25 Demiterea membrilor Autorităţii se face de către Curtea Suprema de Justiţie care judeca în plenul sau, în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la înregistrare, propunerea formulată de instituţia care a numit pe membrul respectiv, în cazul în care acesta săvârşeşte vreo abatere de la dispoziţiile prezentei legi. Capitolul 6 Biroul Electoral Central Articolul 26

(1)Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, cei 5 membri ai Autorităţii Electorale Permanente şi 10 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale, care participa la alegeri. ...

(2)Desemnarea celor 5 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorţi, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dintre toţi judecătorii în exerciţiu ai respectivei instanţe. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi de consultantul şef al Curţii Supreme de Justiţie, care constituie actul de investire. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, cu cel puţin 24 de ore înainte. ...

(3)Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Biroului Electoral Central. ... Articolul 27

(1)Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: ...

a)urmăreşte şi asigura respectarea şi aplicarea corecta a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul tarii; asigura interpretarea uniforma a prevederilor legale; ...
b)rezolva intampinarile referitoare la propria sa activitate şi contestaţiile cu privire la modul de constituire, componenta şi activitatea birourilor electorale ale circumscriptiilor plurinominale, a birourilor electorale ale circumscriptiilor judeţene, precum şi a birourilor electorale ale circumscriptiilor orăşeneşti; ...
c)primeşte şi soluţionează orice contestaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competenţa birourilor electorale de circumscripţie, a birourilor electorale judeţene sau a instanţelor judecătoreşti; ...
d)primeşte procesele-verbale întocmite, după caz, de birourile electorale de circumscripţie, de birourile electorale ale circumscriptiilor judeţene sau de birourile electorale judeţene, totalizează rezultatele la nivel naţional, pe partide politice, aliante politice, aliante electorale şi candidaţi independenţi, separat, şi le publică în Monitorul Oficial al României şi în presa; ...
e)soluţionează sesizările privitoare la frauda electorală putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripţie electorală, în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natura a modifica atribuirea mandatelor în circumscripţia electorală respectiva; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului în termen de cel mult două săptămâni. Noile alegeri au loc în aceleaşi condiţii, folosindu-se aceleaşi liste electorale şi aceleaşi candidaturi, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidaţi sau a unor candidaturi independente în sarcina cărora s-a reţinut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor; ...
f)soluţionează contestaţiile privitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 144 şi art. 145 referitoare la finanţarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau candidaţilor independenţi, dispunând anularea voturilor şi mandatelor acordate celor cărora le este imputabilă aceasta fapta. În astfel de cazuri, Biroul Electoral Central dispune restabilirea rezultatului alegerilor, în condiţiile art. 77 din prezenta lege; ...
g)îndeplineşte orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege. ...

(2)Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe observatorii străini, precum şi pe delegaţii mass-media străini. ...

(3)Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripţie electorală se poate face numai de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Soluţionarea cererii de către Biroul Electoral Central se face până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României. ...

(4)În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţara, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţa în şedinţa publică. ...

(5)Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României. ... Articolul 28 Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor, potrivit dispoziţiilor prezentei legi. Capitolul 7 Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale şi birourile electorale de circumscripţie în cazul alegerilor locale Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale şi colegiile uninominale pentru alegerile locale Articolul 29

(1)Pentru alegerea consiliilor locale, fiecare localitate se divide într-un număr de colegii uninominale egal cu 65% din numărul de membri ai consiliului local care trebuie aleşi în localitatea respectiva. Rezultatul împărţirii se aproximeaza cu cel mai apropiat număr întreg. ...

(2)Pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, municipiul se divide într-un număr de colegii uninominale egal cu 65% din numărul de membri ai Consiliului General ce trebuie aleşi. ...

(3)Pentru alegerea primarului, circumscripţia se constituie la nivelul comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectorului, în cazul alegerii primarilor de sectoare în municipiul Bucureşti. ...

(4)Pentru alegerea consiliului judeţean, circumscripţia electorală se constituie la nivelul judeţului. ... Articolul 30 Operaţiunea de stabilire şi numerotare a colegiilor uninominale pentru alegerea consiliilor locale în cadrul fiecărei localităţi se face de către Autoritatea Electorală Permanenta. Articolul 31 Numărul fiecărei circumscripţii electorale şi numărul fiecărui colegiu uninominal se aduce la cunoştinţa alegătorilor de către primar, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor. Secţiunea a 2-a Birourile electorale de circumscripţie locală Articolul 32 Pentru buna desfăşurare a alegerilor pentru consiliile locale şi pentru posturile de primari, se constituie birouri electorale de circumscripţie locală la nivelul localităţilor. Articolul 33

(1)În cazul comunelor, birourile electorale de circumscripţie locală se constituie dintr-un număr de 7 membri, în cazul oraşelor, municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri. ...

(2)Biroul electoral de circumscripţie locală, al unei comune, este format din preşedinte şi un loctiitor al acestuia, de regula jurişti, şi 5 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. ...

(3)Biroul electoral de circumscripţie locală, al unui oraş, municipiu, precum şi biroul electoral de circumscripţie locală al subdiviziunii administrativ-teritoriale a unui municipiu este format din 2 jurişti şi 7 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia respectiva. ...

(4)Desemnarea juristilor, dintre care unul va fi, de regula, magistrat, se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele judecătoriei, prin tragere la sorţi, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în judeţ sau în municipiul Bucureşti. Lista magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva, la dispoziţia preşedintelui judecătoriei, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele persoanelor în cauza să fie în localitatea în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie sau cat mai aproape de acesta. Lista va cuprinde elementele prevăzute la art. 23 alin.

(3). ...

(5)În lista prevăzută la alin.

(4)vor fi trecuţi numai jurişti care nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală. ...

(6)În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucura de prestigiu în faţa locuitorilor, nu fac parte din nici un partid, alianta politica sau alianta electorală şi care au cel puţin studii medii. ...

(7)Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presa, de către preşedintele judecătoriei, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte. ...

(8)Procesul-verbal constituie actul de investitura. ...

(9)Preşedintele judecătoriei va desemna pe preşedintele biroului electoral de circumscripţie locală şi pe locţiitorul acestuia. ...

(10)Biroul electoral de circumscripţie locală, constituit potrivit alin.

(1)-

(7)şi alin.

(9), îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale care participa la alegeri în circumscripţia electorală respectiva. ...

(11)În termen de doua zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie locală numele şi prenumele reprezentanţilor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. ...

(12)Completarea birourilor electorale de circumscripţie locală cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice şi aliantelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin.

(11), de către preşedintele biroului electoral, în prezenta persoanelor delegate de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale care au comunicat reprezentanţii, prin tragere la sorţi. Un partid politic, o alianta politica sau o alianta electorală nu poate avea mai mult de 2 reprezentanţi. ...

(13)În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu nominalizeaza reprezentanţi, preşedintele biroului electoral de circumscripţie locală va proceda la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi, persoane care nu fac parte din nici un partid politic, alianta politica sau alianta electorală dintr-o lista propusă de primar. Lista se va depune de către primar în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie locală. ... Articolul 34 Birourile electorale de circumscripţie locală au următoarele atribuţii:

a)urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia în care funcţionează; ...
b)înregistrează propunerile de candidaţi ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ale altor tipuri de organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaturile independente pentru consiliile locale, pentru fiecare dintre colegiile uninominale stabilite conform art. 10 alin.

(1)de pe raza circumscripţiei electorale în care funcţionează şi constata rămânerea definitivă a acestora; ...

c)înregistrează propunerile de candidaţi ale partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ale altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaturile independente pentru funcţia de primar pentru circumscripţia electorală în care funcţionează şi constata rămânerea definitivă a acestora; ...
d)realizează publicaţiile şi afişările necesare cu privire la candidaţi; ...
e)stabilesc, pe baza numărului de alegatori înscrişi în listele electorale permanente, numărul de sustinatori necesar pentru depunerea candidaturilor independente; ...
f)desemnează, prin tragere la sorţi, reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ale altor tipuri de organizaţii care participa la alegeri conform legii, în birourile electorale ale secţiilor de votare de pe raza circumscripţiei electorale în care funcţionează; ...
g)distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "votat"; ...
h)rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare de pe raza localităţii în care funcţionează; ...
i)organizează, dacă este cazul, desfăşurarea celui de-al doilea tur de scrutin; ...
j)în cazul în care un post de primar sau un post de consilier local devine vacant, organizează alegeri anticipate în circumscripţia electorală căreia îi corespunde acel post; ...
k)comunică date cu privire la alegeri şi rezultatul acestora primăriei din localitatea în care se desfăşoară alegerile şi aduc la cunoştinţa populaţiei care locuieşte pe raza circumscripţiei în care funcţionează, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor; ...
l)primesc de la birourile electorale ale secţiilor de votare şi predau judecătoriilor, respectiv Tribunalului Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială funcţionează, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi pe cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării. ... Articolul 35

(1)Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti organizează alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a Primarului General al Capitalei, indeplinind, în mod corespunzător, atribuţiile prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripţie. ...

(2)Biroul electoral al municipiului Bucureşti este alcătuit din 9 membri desemnaţi conform procedurii prevăzute la art. 33. ... Secţiunea a 3-a Birourile electorale de circumscripţie judeteana Articolul 36

(1)Pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru consiliile judeţene, în fiecare judeţ se constituie un birou electoral de circumscripţie judeteana, în termen de 5 zile de la constituirea tuturor consiliilor locale din judeţ. Biroul electoral judeţean se constituie din 3 judecători şi din cel mult 6 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, în circumscripţia electorală în care funcţionează biroul electoral. ...

(2)Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai Tribunalului Municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral judeţean. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora care participa la alegeri. ... Articolul 37

(1)Biroul electoral de circumscripţie judeteana are următoarele atribuţii: ...

a)stabileşte data şi locul alegerilor; ...
b)întocmeşte lista electorilor şi convoacă corpul de electori în alegeri; ...
c)primeşte, verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi înregistrează listele de candidaţi depuse de partidele, formaţiunile politice şi coalitiile de partide, precum şi candidaturile independentilor; ...
d)face publice candidaturile înregistrate, rezolva eventualele contestaţii şi constata rămânerea lor definitivă; ...
e)stabileşte ordinea de înscriere pe buletinul de vot a listelor de candidaţi, prin tragere la sorţi; ...
f)ia măsuri pentru tipărirea buletinelor de vot; ...
g)urmăreşte asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea corespunzătoare a alegerilor; ...
h)asigura menţinerea ordinii la locul votării şi supraveghează efectuarea operaţiunilor de votare; ...
i)procedează la numărarea voturilor şi la stabilirea rezultatului votării; ...
j)aduce la cunoştinţa corpului de electori şi a cetăţenilor rezultatul votării. ...

(2)Biroul electoral de circumscripţie judeteana lucrează în prezenta a jumătate plus unu din numărul total al membrilor şi ia hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi. ... Capitolul 8 Circumscripţiile electorale, colegiile uninominale şi birourile electorale în cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat Secţiunea 1 Circumscripţiile electorale şi colegiile uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului Articolul 38

(1)Pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se constituie circumscripţii electorale şi colegii uninominale după cum urmează: ...

a)pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor se constituie circumscripţii electorale, câte una la nivelul fiecăreia din regiunile menţionate la art. 13; ...
b)pentru alegerile prin scrutin uninominal majoritar pentru Camera Deputaţilor se constituie colegii uninominale, câte unul pentru fiecare deputat care trebuie ales prin acest tip de scrutin; ...
c)pentru alegerile prin scrutin uninominal majoritar pentru Senat se constituie colegii uninominale, fiecare dintre acestea fiind constituite din două colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor, alăturate şi aparţinând aceleiaşi circumscripţii electorale. ...

(2)Operaţiunea de delimitare a colegiilor uninominale se efectuează de către Autoritatea Electorală Permanenta. ...

(3)Delimitarea colegiilor uninominale se face ţinând cont de următoarele reguli: ...

a)o circumscripţie electorală poate fi compusa numai din colegii uninominale întregi; ...
b)pe teritoriul unei localităţi pot fi delimitate doar colegii uninominale întregi; ...
c)un colegiu uninominal poate cuprinde părţi ale unei singure localităţi sau una sau mai multe localităţi întregi; ...
d)în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât mărimea acestora calculată în număr de alegatori să fie cat se poate de apropiată de la un colegiu uninominal la altul, în condiţiile în care sunt respectate prevederile de la punctele a),
b)şi c). ... Secţiunea a 2-a Birourile electorale de circumscripţie Articolul 39

(1)La nivelul fiecărei circumscripţii electorale se constituie un birou electoral de circumscripţie, format din 3 judecători şi din cel mult 10 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ai altor organizaţii care participa la alegeri, conform legii, în circumscripţia electorală respectiva. ...

(2)Localităţile în care îşi au sediile birourile electorale de circumscripţie sunt următoarele: ...

a)pentru regiunea 1 - municipiul Iaşi; ...
b)pentru regiunea 2 - municipiul Brăila; ...
c)pentru regiunea 3 - municipiul Ploiesti; ...
d)pentru regiunea 4 - municipiul Craiova; ...
e)pentru regiunea 5 - municipiul Timişoara; ...
f)pentru regiunea 6 - municipiul Cluj-Napoca; ...
g)pentru regiunea 7 - municipiul Braşov; ...
h)pentru regiunea 8 - municipiul Bucureşti. ...

(3)Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului judeţean din judeţul în care îşi are sediul biroul electoral de circumscripţie electorală sau de către preşedintele Tribunalului Municipiului Bucureşti, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului respectiv. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral de circumscripţie. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice sau coalitiilor acestora care participa la alegeri. ...

(4)În termen de doua zile de la data până la care se pot depune candidaturile, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii vor comunică, în scris, birourilor electorale de circumscripţie, numărul candidaturilor de pe listele de candidaţi depuse în circumscripţia electorală respectiva, numărul de colegii uninominale de pe raza teritorială a circumscripţiei respective în care au propus candidaţi, precum şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. ...

(5)Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale şi ai celorlalte organizaţii care participa la alegeri conform legii în biroul electoral de circumscripţie se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaţi, comunicat de fiecare partid politic, alianta politica sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii, potrivit alin.

(1), în numărul total al candidaţilor din comunicările primite. Un partid politic, alianta politica sau alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi. ...

(6)În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii au depus acelaşi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenta delegatiilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau celorlalte organizaţii în cauza. ... Articolul 40

(1)Birourile electorale de circumscripţie au următoarele atribuţii: ...

a)urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţia electorală în care funcţionează şi supraveghează organizarea secţiilor de votare; ...
b)înregistrează candidaturile depuse şi constata rămânerea definitivă a acestora; ...
c)fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente; ...
d)rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale birourilor electorale judeţene din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; ...
e)distribuie birourilor electorale judeţene buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat"; ...
f)totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor, primite de la birourile electorale judeţene din subordine şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor din cele care intră în componenta circumscripţiei electorale în care funcţionează; pe baza acestui rezultat, declara candidaţii aleşi pentru fiecare colegiu uninominal în parte, din cele care intră în componenta circumscripţiei electorale în care funcţionează; ...
g)totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor; ...
h)stabileşte numărul de mandate de deputat, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţionează, ce revine fiecărui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii; ...
i)stabileşte numărul de mandate de senator, din cele atribuite la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţionează, ce revine fiecărui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri în condiţiile legii; ...
j)eliberează deputaţilor şi senatorilor certificatul doveditor al alegerii; ...
k)înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia electorală în care funcţionează şi rezultatul alegerilor la nivelul circumscripţiei electorale în care funcţionează, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare; ...
l)îndeplinesc orice alte atribuţii ce le revin potrivit legii. ... Articolul 41

(1)La nivelul fiecărui judeţ se constituie un birou electoral judeţean, format din 3 judecători şi din cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor politice, aliantelor politice sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii în colegiile uninominale de pe raza judeţului respectiv. ...

(2)Desemnarea celor 3 judecători se face în şedinţa publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către preşedintele tribunalului, prin tragere la sorţi, dintre judecătorii în exerciţiu ai tribunalului judeţean sau ai Tribunalului Municipiului Bucureşti. Data şedinţei se aduce la cunoştinţa publică, prin presa, de preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte, ce constituie actul de investire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg preşedintele biroului electoral judeţean. Biroul astfel constituit îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii. ...

(3)În termen de 2 zile de la data până la care se pot depune candidaturile, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii vor comunică, în scris, fiecărui birou electoral judeţean, numărul candidaturilor din colegiile uninominale de pe raza judeţului, precum şi prenumele şi numele reprezentanţilor. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. ...

(4)Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, ai aliantelor politice, ai aliantelor electorale şi ai altor organizaţii care participa la alegeri în condiţiile legii în biroul electoral judeţean se face în ordinea descrescătoare a ponderii numărului de candidaţi, comunicat de fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri conform legii, potrivit alin.

(3), în numărul total al candidaţilor din comunicările primite. Un partid, o alianta politica, o alianta electorală sau alta organizaţie care participa la alegeri conform legii nu poate avea mai mult de 3 reprezentanţi. ...

(5)În cazul în care mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii au depus acelaşi număr de candidaţi, desemnarea reprezentanţilor se va face prin tragere la sorţi, de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în prezenta delegatiilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau altor organizaţii care participa la alegeri conform legii. ... Articolul 42

(1)Birourile electorale judeţene au următoarele atribuţii: ...

a)urmăresc aplicarea dispoziţiilor legale privitoare la alegeri în circumscripţiile electorale uninominale în care funcţionează, veghează la organizarea, din timp, a secţiilor de votare; ...
b)înregistrează candidaturile depuse pentru colegiile uninominale de pe raza teritorială a judeţelor la nivelul cărora funcţionează şi constata rămânerea definitivă a acestora; ...
c)fac publicaţiile şi afişările prevăzute de lege cu privire la listele de candidaţi şi candidaturile independente pentru colegiile uninominale de pe raza teritorială a judeţelor la nivelul cărora funcţionează şi constata rămânerea definitivă a acestora; ...
d)rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate şi contestaţiile cu privire la operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare din cadrul circumscripţiei electorale în care funcţionează; ...
e)distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare buletinele de vot, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat"; ...
f)totalizează rezultatul alegerilor de la secţiile de votare pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaţilor şi pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor, primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare din subordine, şi transmite rezultatele către biroul electoral de circumscripţie căruia i se subordonează; ...
g)înaintează biroului electoral de circumscripţie căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripţia electorală în care funcţionează şi rezultatul alegerilor la nivelul judeţului în care funcţionează, pentru circumscripţia electorală, precum şi intampinarile, contestaţiile şi procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secţiilor de votare. ...

(2)Hotărârile biroului electoral judeţean se aduc la cunoştinţa în şedinţa publică. ... Capitolul 9 Birourile electorale ale secţiilor de votare Articolul 43

(1)Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un loctiitor al acestuia şi cel mult 7 membri. ...

(2)Preşedinţii birourilor electorale şi loctiitorii acestora sunt, de regula, magistraţi sau alţi jurişti, care nu fac parte din nici un partid sau formaţiune politica. ...

(3)Preşedinţii birourilor electorale şi loctiitorii acestora sunt desemnaţi de preşedintele tribunalului din fiecare judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, cu 15 zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorţi de pe o lista întocmită de prefecţi şi comunicată de aceştia preşedintelui tribunalului cu cel puţin 5 zile înaintea tragerii la sorţi. ...

(4)În cazul în care numărul juristilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane cu o reputaţie buna în localitate şi care nu fac şi nu au făcut parte în ultimii 2 ani înaintea alegerilor din nici un partid sau formaţiune politica. ...

(5)Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezerva la dispoziţia preşedintelui tribunalului; lista va conţine: prenumele, numele, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. ...

(6)Gruparea în lista a persoanelor, în vederea tragerii la sorţi, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuintele lor să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei de votare. ...

(7)Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora. ...

(8)Sunt membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare câte un reprezentant al partidelor politice, al aliantelor politice, al aliantelor electorale, al altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi în circumscripţia electorală respectiva. ...

(9)În acest scop, preşedintele biroului electoral judeţean va comunică preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin.

(2), numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alta organizaţie care participa la alegeri conform legii. De asemenea, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii sunt obligate sa comunice, fiecare, preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, în acelaşi termen, prenumele şi numele reprezentantului lor. ...

(10)Dacă doua sau mai multe partide politice, aliante politice, aliante electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii au acelaşi număr de candidaţi, reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral al secţiei de votare, în limita locurilor neocupate de reprezentanţii partidelor, formatiunilor politice şi coalitiilor acestora, aflate, potrivit alin.

(7), într-o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toţi reprezentanţii să fie incluşi în componenta biroului electoral, preşedintele acestuia va proceda la tragerea la sorţi, cu respectarea prevederilor alin.

(5), care se aplică în mod corespunzător. ...

(11)În cazul în care partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii nu şi-au desemnat reprezentanţii sau numărul reprezentanţilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele tribunalului de pe lista prevăzută la alin.

(4), prin tragere la sorţi. ...

(12)Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de preşedintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin.

(9)sau, după caz, a prevederilor alin.

(10), printr-un proces-verbal cuprinzând modul de stabilire a reprezentanţilor, constituind actul de atestare a calităţii de membru în biroul electoral al secţiei de votare; întocmirea procesului-verbal se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin.

(9), cu participarea partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, a altor organizaţii care participa la alegeri conform legii, interesate, dacă şi-au trimis, în acest scop, câte un delegat. ... Articolul 44 Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii: a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin.

(1), şi cărţile de alegator neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile electorale de circumscripţie locală, în cazul alegerilor locale, respectiv de la birourile electorale de circumscripţie judeteana, în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale buletinele de vot pentru alegatorii ce urmează sa voteze la secţia de votare, ştampila de control şi stampilele cu menţiunea "Votat"; ...

b)conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul acestuia; ...
c)numara voturile şi consemnează rezultatele votării; ...
d)rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate; ...
e)înaintează birourilor electorale de circumscripţie locală, în cazul alegerilor locale, respectiv birourilor electorale de circumscripţie judeteana, în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, împreună cu contestaţiile depuse şi materialele la care acestea se referă; ...
f)predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a carei raza teritorială îşi au sediul, buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, stampilele şi celelalte materiale necesare votării; listele electorale speciale de la secţiile de votare constituite pe lângă unităţile militare se transmit, sub paza militară, acestor unităţi şi se păstrează de comandantul unităţii. ... Articolul 45 Birourile electorale ale secţiilor de votare lucrează în prezenta majorităţii membrilor ce le compun şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Articolul 46 Reprezentanţii partidelor politice, aliantelor politice sau ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii în birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot primi alte acreditari prevăzute de prezenta lege. Articolul 47

(1)Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenta birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri. ...

(2)Contestaţiile se soluţionează de biroul electoral de circumscripţie judeteana, dacă privesc biroul electoral al secţiei de votare, de biroul electoral de circumscripţie sau, după caz, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie judeteana, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripţie, sau de Curtea Suprema de Justiţie, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 2 zile de la înregistrare. Hotărârea data este definitivă. ... Capitolul 10 Listele electorale şi cărţile de alegator Secţiunea 1 Listele electorale Articolul 48 Listele electorale cuprind cetăţenii cu drept de vot. Ele sunt permanente sau speciale. Articolul 49

(1)Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite. În cazurile în care pe raza localităţii se înfiinţează mai mult de un colegiu uninominal, în listele electorale se va evidenţia demarcarea colegiilor uninominale. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localităţii în care s-au născut sau în care au avut ultimul domiciliu în ţara. Cererea se depune la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct la consiliul local. ...

(2)Listele electorale permanente se întocmesc de către primării comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. ...

(3)Listele electorale permanente se întocmesc la comune pe sate, iar la oraşe, municipii şi subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi. ...

(4)Listele electorale permanente vor cuprinde, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegatorii, numele şi prenumele, data naşterii şi domiciliul acestora, precum şi numărul circumscripţiei electorale. ...

(5)Listele electorale permanente se întocmesc în doua exemplare oficiale, se semnează de primar şi de secretarul consiliului local şi se păstrează în doua registre speciale cu file detasabile, din care unul de secretarul consiliului local şi celălalt de judecătoria în a carei raza teritorială se afla localitatea pentru care au fost întocmite. ...

(6)Primarul este obligat sa comunice judecătoriei orice modificare în listele electorale. ... Articolul 50

(1)Listele electorale permanente se actualizează anual de către primari, în luna ianuarie, precum şi în termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării. ...

(2)Persoanele decedate se radiază din lista electorală pe baza comunicării serviciului public local unde s-a înregistrat decesul. Comunicarea se face în termen de 24 de ore. ...

(3)Persoanele care şi-au pierdut cetăţenia română se radiază din lista electorală, pe baza comunicării Ministerului Justiţiei. ...

(4)Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală în temeiul comunicării, din oficiu, a instanţei judecătoreşti. ... Articolul 51

(1)Fiecare alegator este înscris într-o singura lista electorală permanenta. ...

(2)Înscrierea în listele electorale permanente este obligatorie. O dată cu schimbarea domiciliului, autoritatea competentă să efectueze schimbarea este obligată ca, din oficiu, sa comunice primarului datele necesare înscrierii cetăţeanului în lista electorală de la noul domiciliu şi pentru radierea corespunzătoare din lista electorală a localităţii vechiului domiciliu. ... Articolul 52 Listele electorale speciale se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege şi vor cuprinde numele şi prenumele, domiciliul, data naşterii, numărul şi seria actului de identitate al alegătorului. Listele se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite. Articolul 53

(1)Alegatorii au dreptul sa verifice înscrierea în listele electorale. Intampinarile împotriva omisiunilor, a inscrierilor gresite şi a oricăror erori din liste se fac la autorităţile care au întocmit listele, acestea fiind obligate să se pronunţe, prin dispoziţie, în cel mult 3 zile de la înregistrare. ...

(2)Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date se soluţionează, în cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a carei raza teritorială domiciliază alegatorul sau, în cazul celor înscrişi pe listele speciale, de judecătoria pe a carei raza teritorială se afla biroul electoral al secţiei de votare care a întocmit lista. Hotărârea judecătorească este executorie. Împotriva hotărârii date se pate face recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se soluţionează în termen de 3 zile de la înregistrare. ...

(3)Intampinarile formulate cu privire la listele speciale din străinătate se soluţionează de către şeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia. Contestaţiile împotriva dispoziţiilor date de şeful misiunii diplomatice sau de inlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii şi se trimit spre soluţionare la Judecătoria sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, prevederile alin.

(2)aplicându-se în mod corespunzător. ... Articolul 54

(1)Primării care au întocmit listele electorale permanente vor inainta o copie de pe liste, cuprinzând alegatorii din fiecare secţie de votare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. ...

(2)Modificările intervenite după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică judecătoriei şi biroului electoral al secţiei de votare în termen de 24 de ore. ... Secţiunea a 2-a Cărţile de alegator Articolul 55

(1)Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza cărţii de alegator, eliberata în condiţiile prezentei legi. Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot vota şi fără carte de alegator. ...

(2)Modelul cărţii de alegator este prevăzut în anexa nr. 2. ...

(3)Un alegator nu poate primi decât o singura carte de alegator. ... Articolul 56

(1)Cărţile de alegator sunt permanente şi valabile pentru toate tipurile de alegeri, potrivit numărului de scrutine prevăzut în cuprinsul lor, şi se eliberează alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente ale localităţii în care domiciliază. ...

(2)Cartea de alegator se păstrează şi se foloseşte numai de către titular. ... Articolul 57

(1)Cartea de alegator se întocmeşte de către direcţiile judeţene de evidenta a populaţiei, la solicitarea primarilor. ...

(2)Eliberarea cărţii de alegator se face pe baza actului de identitate, numai titularului şi sub semnatura acestuia, de către: ...

a)primarul care a solicitat întocmirea acesteia; ...
b)primarul localităţii unde alegatorul îşi are reşedinţa, în termen de 10 zile de la cererea alegătorului; primarul căruia i-a fost adresată cererea va solicita primarului localităţii unde alegatorul îşi are domiciliul trimiterea cărţii de alegator, iar acesta, o dată cu trimiterea cărţii va face menţiunea corespunzătoare în lista electorală permanenta a localităţii; ...
c)biroul electoral al secţiei de votare din localitatea unde alegatorul domiciliază, pentru cărţile de alegator, neridicate; în acest scop, cărţile de alegator neridicate se predau de către primar, cu 3 zile înainte de ziua alegerilor, biroului electoral al secţiei de votare, pe bază de proces-verbal cuprinzând numărul cărţilor de alegator, numele, prenumele şi domiciliul titularilor. ...

(3)Domiciliul sau reşedinţa se dovedeşte numai cu actul de identitate. ...

(4)După actualizarea listelor electorale centrale, întocmirea şi eliberarea cărţilor de alegator pentru cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în luna ianuarie sau care vor împlini aceasta vârsta până în ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin.

(1)şi

(2). ...

(5)Intampinarile şi contestaţiile privind întocmirea sau eliberarea cărţilor de alegator se fac cu respectarea prevederilor art. 53, care se aplică în mod corespunzător. ...

(6)Evidenta cărţilor de alegator se asigura de secretarul consiliului local. ... Articolul 58

(1)În cazul pierderii sau distrugerii cărţii de alegator, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de către unitatea Ministerului de Interne. ...

(2)Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului şi pe răspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept. ... Capitolul 11 Secţiile de votare Articolul 59

(1)Secţiile de votare se organizează în localităţi, după cum urmează: ...

a)în localităţile cu populaţie de peste 2.000 locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 locuitori; ...
b)în comunele cu populaţie sub 2.000 locuitori, o singura secţie de votare. ...

(2)Se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu populaţie până la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 5 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei. ... Articolul 60

(1)În alegerile pentru Camera Deputaţilor, pentru Senat şi pentru Preşedintele României, se pot organiza secţii de votare separate pe lângă spitale, maternitati, sanatorii, case de invalizi şi cămine de bătrâni, dacă au cel puţin 50 alegatori. ...

(2)Se pot organiza secţii de votare şi în staţiile de cale ferată, în autogări, în porturi şi aeroporturi, pentru alegatorii care, în ziua alegerilor, se aflau în timpul efectuării unei călătorii. ...

(3)Pentru studenţii de la cursurile de zi şi pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliază în localitatea în care urmează studiile se organizează câte o secţie de votare pe lângă căminele de studenţi sau de elevi, pentru 500-2.000 alegatori. ... Articolul 61

(1)Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează câte o secţie de votare pentru alegatorii membri ai acestor reprezentante şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din ţara sau străinătate aflaţi în ţările respective în ziua alegerilor. Aceste secţii de votare aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti. ...

(2)Pe navele sub pavilion român, aflate în navigaţie în ziua alegerilor, se vor organiza secţii de votare, acestea făcând parte din circumscripţia electorală a locului unde este înregistrată nava. ... Articolul 62 La alegerile locale, alegatorii votează atât pentru consiliul local, cat şi pentru primar, la aceeaşi secţie de votare. La alegerile parlamentare, alegatorii votează atât pentru Camera Deputaţilor, cat şi pentru Senat, la aceeaşi secţie de votare. Articolul 63

(1)Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. ...

(2)Numerotarea secţiilor de votare se stabileşte, în cazul alegerilor locale, la nivelul fiecărui colegiu uninominal pentru alegerea consiliului local, iar în cazul alegerilor parlamentare, la nivelul fiecărui colegiu uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor. ...

(3)Dacă un colegiu uninominal cuprinde mai multe localităţi, secţiile de votare se numeroteaza, indiferent de localităţile respective, după caz, începând cu localitatea reşedinţa de judeţ şi continuand cu cele din municipii, celelalte oraşe şi, apoi, din comune, în ordinea alfabetica a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativteritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege. ...

(4)Prefectii sunt obligaţi ca, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, să facă numerotarea tuturor secţiilor de votare şi sa aducă la cunoştinţa publică aceasta numerotare, precum şi delimitarea fiecărei secţii de votare, indicând şi locul unde va avea loc votarea. ...

(5)Primării localităţilor şi secretarii consiliilor locale vor asigura toate datele, informaţiile şi sprijinul necesar pentru îndeplinirea, de către prefecţi, a obligaţiilor prevăzute la alin.

(4). ... Capitolul 12 Candidaturile Secţiunea 1 Candidaturile pentru consiliile locale şi pentru posturile de primari Articolul 64 Numărul membrilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. Articolul 65

(1)Propunerile de candidaţi pentru posturile de membri ai consiliilor locale se fac pe colegii uninominale, conform art. 29 alin.

(1)şi se depun la birourile electorale de circumscripţie stabilite la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului pe raza căruia se afla colegiile electorale respective cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. ...

(2)Propunerile de candidaţi pentru posturile de primari se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. ... Articolul 66

(1)Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, sub semnatura conducerii organizaţiilor judeţene ale acestora, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. ...

(2)În cazul aliantelor electorale dintre partide politice, propuneri de candidaţi vor fi semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid din alianta. ...

(3)Propunerile de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul aliantelor, şi partidul care i-a propus. ...

(4)Propunerile de candidaţi vor fi însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi. ...

(5)Declaraţia de acceptare a candidaturii va cuprinde numele, prenumele, partidul politic sau alianta care l-a propus, profesia, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectiva, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. ... Articolul 67

(1)O persoana nu poate candida decât pentru un singur colegiu uninominal, în alegerile pentru consiliul local, respectiv pentru o singura circumscripţie electorală, în alegerile pentru funcţia de primar. ...

(2)O persoana nu poate accepta candidatura decât fie pentru postul de membru în consiliul local, fie pentru postul de primar. ... Articolul 68 Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale vor putea propune câte 2 candidaţi în fiecare colegiu electoral pentru consiliul local şi unul pentru postul de primar. Articolul 69 Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier vor trebui să fie sustinuti de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele permanente din circumscripţiile în care candidează, dar nu mai puţin de 50 de alegatori cu drept de vot. Articolul 70

(1)Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele şi prenumele candidatului şi numele şi prenumele, data naşterii, adresa, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, precum şi semnatura susţinătorului. În lista se vor menţiona, de asemenea, numele şi prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnaturilor susţinătorilor. ...

(2)Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. ...

(3)Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. Un sustinator poate sprijini câte un singur candidat la funcţia de consilier. ...

(4)Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora. ...

(5)Lista de sustinatori va fi însoţită de declaraţia de acceptare a candidaturii, conform prevederilor art. 66 alin.

(4)şi

(5). ... Articolul 71

(1)Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de forma ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând inregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale. ...

(2)Doua exemplare ale propunerii de candidaţi se păstrează la biroul electoral de circumscripţie, iar celelalte doua, certificate de biroul electoral de circumscripţie prin semnatura preşedintelui acestuia şi prin aplicarea ştampilei, se restituie depunatorului; unul dintre exemplarele restituite depunatorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală, respectiv la tribunalul în a cărui raza teritorială se afla circumscripţia electorală. ...

(3)În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidaţi se afişează de către biroul electoral de circumscripţie la sediul acestuia sau într-un loc vizibil. ... Articolul 72 Candidaţii pot renunţa la candidatura, până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauza va da o declaraţie. Articolul 73

(1)Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de 5 zile de la afişarea propunerii de candidatura sau de la expirarea termenului de depunere a candidaturii. ...

(2)Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectiva, în termen de 3 zile de la respingere. ...

(3)Contestaţiile vor cuprinde numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatorului, numele şi prenumele persoanei a carei candidatura a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestaţiei, data şi semnatura contestatorului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate sa-l reprezinte. ...

(4)Contestaţia şi cererea de recurs se depun la instanţa competenţa, sub sancţiunea nulităţii. ...

(5)Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a carei raza teritorială se afla circumscripţia electorală. Hotărârea data se afişează, în mod vizibil, la sediul instanţei care a emis-o. ...

(6)Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Recursul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare. ...

(7)Hotărârea pronunţată în recurs este definitivă şi irevocabilă. ... Articolul 74 După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adauga, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 73 alin.

(1),

(2),

(5)şi

(6), birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constata rămânerea definitivă a candidaturilor, afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presa şi prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesaţi. Secţiunea a 2-a Candidaturile pentru consiliile judeţene Articolul 75 Numărul membrilor în consiliile judeţene este cel prevăzut în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările ulterioare. Articolul 76

(1)Fiecare partid, formaţiune politica sau coalitie de partide care a obţinut locuri în consiliile locale din judeţ poate depune câte o lista de candidaturi pentru consiliul judeţean. Poate candida şi consilierul local independent. ...

(2)Listele de candidaţi se depun în termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din judeţ, la comisia electorală de circumscripţie judeteana. ...

(3)Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale nu pot propune, pe lista de candidaţi pentru un judeţ, mai mult de 2 candidaţi din localitatea reşedinţa de judeţ şi un candidat din oricare alta localitate. ...

(4)Candidaturile pot fi contestate, în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de către partide, formaţiuni politice sau coalitii de partide care au liste de candidaţi prezentate, de candidaţii independenţi, precum şi de către electori. ...

(5)Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează, în termen de 3 zile, de către tribunalul judeţean. Hotărârea este definitivă şi executorie şi se comunică celor interesaţi în 24 de ore de la pronunţare. ... Articolul 77 După expirarea termenelor prevăzute la art. 76 alin.

(5)candidaturile rămân definitive, comisia electorală de circumscripţie consemnand aceasta într-un proces-verbal. Secţiunea a 3-a Candidaturile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat Articolul 78

(1)Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin uninominal pentru Camera Deputaţilor se fac pe colegii uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor electorale în a căror componenta intra respectivele colegii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru fiecare colegiu uninominal constituit pentru alegerea Camerei Deputaţilor, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii poate propune un singur candidat. ...

(2)Propunerile de candidaţi pentru alegerile prin scrutin de lista pentru Camera Deputaţilor se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale ale acestor circumscripţii, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. ...

(3)Propunerile de candidaţi pentru Senat se fac pe colegii uninominale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie constituite la nivelul circumscriptiilor electorale în a căror componenta intra respectivele colegii uninominale, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. Pentru fiecare colegiu uninominal constituit pentru alegerea Senatului, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală, alt tip de organizaţie care participa la alegeri conform legii poate propune maximum doi candidaţi. ...

(4)Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaţilor independenţi, pe baza listei susţinătorilor. ...

(5)Lista susţinătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, prenumele şi numele candidatului, prenumele şi numele, data naşterii, adresa, seria, numărul actului de identitate şi semnatura susţinătorilor, precum şi persoana care a întocmit lista. ...

(6)Lista susţinătorilor constituie un act public, cu toate consecinţele prevăzute de lege. ...

(7)Sustinatorii pot fi numai cetăţeni cu drept de vot. ...

(8)Un sustinator poate sprijini numai câte un singur candidat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. ...

(9)Adeziunile susţinătorilor se dau pe propria răspundere a acestora. ...

(10)Propunerile de candidaţi prevăzute la alin.

(2)trebuie să cuprindă prenumele, numele, domiciliul, locul şi data naşterii, ocupaţia, profesia candidatului şi vor fi însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat. ...

(11)Declaraţia de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenenţa politică, profesia şi ocupaţia candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida, precum şi precizarea ca întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida. ... Articolul 79

(1)Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese. ...

(2)De asemenea, nu pot candida, în circumscripţiile electorale constituite în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită sau şi-au exercitat funcţiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefectii, subprefectii şi conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi ale celorlalte autorităţi guvernamentale, descentralizate în aceste unităţi. ...

(3)Preşedintele României, în cazul în care este ales senator sau deputat, este obligat, până la data validării, sa opteze între calitatea de parlamentar sau de preşedinte. ... Articolul 80

(1)Biroul electoral de circumscripţie electorală examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida şi înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii. ...

(2)Doua exemplare ale propunerii de candidatura se păstrează la biroul electoral de circumscripţie plurinominala, un altul se înregistrează la tribunalul în a cărui raza teritorială este circumscripţia electorală, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depunatorului. ... Secţiunea a 4-a Candidaturile pentru funcţia de Preşedinte al României Articolul 81

(1)Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor. ...

(2)Propunerile prevăzute la alin.

(1)se fac în scris şi vor fi înregistrate, cu îndeplinirea următoarelor condiţii: ...

a)sunt semnate de conducătorul partidului sau al formatiunii politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; ...
b)cuprind prenumele şi numele, locul şi data naşterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia şi profesia candidatului şi precizarea ca îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida; ...
c)sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată şi datată de candidat, precum şi de lista sau listele susţinătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 300.000 de alegatori; ...
d)lista sau listele susţinătorilor trebuie să cuprindă prenumele şi numele candidatului, precum şi prenumele, numele, data naşterii, adresa, seria şi numărul actului de identitate şi semnăturile alegătorilor care susţin candidatura. ...

(3)Lista susţinătorilor este un act public, sub sancţiunea prevăzută de art. 292 Cod penal. ...

(4)Propunerea de candidatura se depune în 4 exemplare, un exemplar original şi 3 copii, din care originalul şi o copie se păstrează la Biroul Electoral Central, un altul se înregistrează la Curtea Constituţională, iar al patrulea, certificat de preşedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunatorului. ... Articolul 82 Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Preşedinte al României. Articolul 83

(1)Biroul Electoral Central aduce la cunoştinţa publică, prin presa, şi afişează, la sediul sau, propunerile de candidaţi pe care le-a primit, în termen de 24 de ore de la înregistrare. ...

(2)Cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formaţiunile politice sau cetăţenii pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii. Contestaţia se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluţionare, Curţii Constituţionale. ...

(3)Curtea Constituţională soluţionează contestaţia în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluţia este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României. ...

(4)A doua zi după expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor, prevăzut la alin.

(3), Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale de circumscripţie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse. ... Articolul 84

(1)Cu cel puţin 20 de zile înainte de data alegerilor, cetăţenii, partidele şi celelalte formaţiuni politice pot contesta candidaturile. ...

(2)În acest scop, în termen de 24 de ore de la înregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatura se afişează de biroul electoral de circumscripţie, la sediul sau. ...

(3)Contestaţia se depune la Biroul Electoral Central, care o înaintează împreună cu dosarul candidaturii, în termen de 24 de ore, spre soluţionare, Curţii Constituţionale. ...

(4)Curtea Constituţională soluţionează contestaţia în termen de 48 de ore de la înregistrare. Soluţia este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României. ...

(5)A doua zi după expirarea termenului de soluţionare a contestaţiilor prevăzut la alin.

(4)Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale de circumscripţie candidaturile definitive înregistrate, în ordinea în care au fost depuse. ...

(6)După expirarea termenelor prevăzute la alin.

(1),

(3)şi

(4), birourile electorale de circumscripţie constata, pe bază de proces-verbal, rămânerea definitivă a candidaturilor, afişează, la sediul lor, candidaturile definitive şi dispun imprimarea buletinelor de vot. ... Capitolul 13 Buletinele de vot Articolul 85 Buletinele de vot se vor tipari şi stampilele necesare votării se vor realiza cu respectarea modelelor prevăzute în anexa nr. 3. Articolul 86

(1)În cazul alegerilor pentru consiliile locale, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie locală, pentru fiecare dintre colegiile uninominale aflate pe raza circumscripţiei în care acesta funcţionează, ţinând seama, după caz, de numărul candidaţilor reprezentând partide politice, aliante politice, aliante electorale sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor. În cazul alegerilor pentru posturile de primari, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie locală al localităţii pentru care se organizează alegerile. ...

(2)În cazul alegerilor pentru consiliile judeţene, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către birourile electorale judeţene. Înscrierea listelor de candidaţi pe buletinul de vot se face în funcţie de ordinea descrescătoare a procentului obţinut de fiecare partid sau formaţiune politica în alegerile locale la nivelul întregului judeţ, prin raportarea numărului de voturi exprimate pentru candidaţii săi la numărul total de voturi valabil exprimate. Candidaţii independenţi se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finala a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor. ...

(3)În cazul alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripţie electorală, ţinând seama, după caz, de numărul listelor de candidaţi şi de numărul candidaţilor partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, ai altor organizaţii care participa la alegeri conform legii şi al candidaţilor independenţi, precum şi de spaţiul necesar pentru imprimarea lor. ...

(4)În cazul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte, dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către Biroul Electoral Central. ...

(5)Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba şi suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat şi votul dat. ...

(6)Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagina, care va rămâne alba, pentru ştampila de control; paginile se numeroteaza. ...

(7)Buletinele de vot se capseaza. ...

(8)Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte doua coloane pe aceeaşi pagina. ...

(9)În cazul buletinelor de vot folosite pentru alegerea consiliilor judeţene şi al celor folosite pentru alegerea deputaţilor prin scrutin de lista, în unghiul din partea stanga de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formatiunii politice sau coalitiei acestora, iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral. ...

(10)În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidaţi în ordinea rezultată din tragerea la sorţi, efectuată de către biroul electoral de circumscripţie; candidaţii se identifica pe lista prin prenume şi nume şi, după caz, prin apartenenţa politică. ...

(11)În patrulaterele fiecărui buletin de vot folosit pentru alegerea consiliilor locale, ale celui folosit pentru alegerea primarilor, ale celui folosit pentru alegerea deputaţilor în colegii uninominale, precum şi ale celui folosit pentru alegerea senatorilor se vor imprima numele şi prenumele candidaţilor şi, după caz, apartenenţa politică şi semnul electoral al partidului pe care îi reprezintă. ...

(12)Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot menţionate la alin.

(11)se stabileşte prin tragere la sorţi, efectuată de către biroul electoral de circumscripţie. ... Articolul 87

(1)Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid, formaţiune politica ori coalitie a acestora sau candidat independent şi se comunică Biroului Electoral Central în trei zile de la constituirea acestuia. ...

(2)Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide, formaţiuni politice, coalitii ale acestora sau de candidaţi independenţi decât cu consimţământul celor cărora le-au aparţinut, respectiv al partidelor care au alcătuit coalitia iniţială. ...

(3)În cazul în care acelaşi semn electoral este solicitat de mai multe partide, formaţiuni politice ori coalitii ale acestora sau de candidaţi independenţi, atribuirea se va face în beneficiul partidului, formatiunii politice, coalitiei acestora sau candidatului independent care a înregistrat primul respectivul semn, iar în caz de concomitenta a înregistrării ori de imposibilitate de stabilire a priorităţii, prin tragere la sorţi de preşedintele Biroului Electoral Central, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin.

(1). ...

(4)Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept. ...

(5)Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunoştinţa publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin.

(1). ... Articolul 88 Alianta electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenta iniţială. De asemenea, denumirea respectiva nu poate fi utilizata de o alta coalitie. Articolul 89

(1)Pentru întreaga circumscripţie electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneala, în atâtea exemplare câţi alegatori sunt în circumscripţie, cu un supliment de 10%. ...

(2)Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscripţie, prin intermediul prefecţilor. Prefectii răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puţin 10 zile înainte de data alegerilor. ... Articolul 90

(1)Buletinele de vot se predau preşedintelui biroului electoral de circumscripţie, care le va distribui preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu cel puţin 2 zile înainte de data alegerilor. Predarea şi distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 bucăţi, pe bază de proces-verbal. ...

(2)Câte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate şi anulate de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, se vor afişa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătoriilor, precum şi la sediul fiecărei secţii de votare. ... Articolul 91 La cererea partidului politic, aliantei politice, a altei organizaţii care participa la alegeri conform legii sau a candidaţilor independenţi, biroul electoral de circumscripţie va elibera, pentru fiecare, câte 2 buletine de vot, vizate şi anulate. Titlul III Campania electorală şi desfăşurarea alegerilor Capitolul 14 Campania electorală Articolul 92

(1)Campania electorală începe la data aducerii la cunoştinţa publică a datei alegerilor şi se încheie cu 2 zile înainte de ziua votării. ...

(2)În campania electorală, candidaţii, partidele, formaţiunile politice, toate organizaţiile sociale şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masa. ...

(3)Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. ...

(4)Este interzis orice procedeu de publicitate comercială prin presa sau mijloace de comunicare audiovizuala în scop de propaganda electorală. ...

(5)Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare. ... Articolul 93 Partidele politice, alianţele politice sau alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, care participa la campania electorală, pot primi, prin lege specială, o subvenţie de la bugetul de stat, în condiţiile prezentei legi. Articolul 94

(1)Accesul la serviciile publice de radio şi de televiziune, în cadrul campaniei electorale, este garantat, în condiţiile prezentului articol. ...

(2)Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii, care sunt reprezentate în Parlament, precum şi candidaţii independenţi care sunt membri ai Parlamentului au acces la serviciile publice de radio şi televiziune, subventionat de la bugetul de stat. Restul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, al altor organizaţii care participa la alegeri conform legii şi al candidaţilor independenţi vor avea acces la serviciile respective pe bază de contracte încheiate între instituţiile corespunzătoare ale Radioteleviziunii Române şi mandatarii financiari care îi reprezintă, practicandu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie. ...

(3)Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, alte organizaţii care participa la alegeri conform legii sunt obligate să solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune, acordarea timpilor de antena. ... Solicitarile peste acest termen nu se iau în considerare.

(4)Orarul pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antena se stabilesc de o comisie parlamentară specială,

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.