METODOLOGIE din 16 iulie 2020

Pe scurt

Această metodologie stabilește o abordare unitară pentru prevenirea, identificarea și investigarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate, inclusiv evaluarea riscurilor asociate. Scopul este gestionarea coerentă a acțiunilor legate de contaminarea mediului geologic.

Ce reglementează

Prevenirea contaminării mediului geologic.
Identificarea și inventarierea siturilor potențial contaminate.
Investigarea preliminară și detaliată a siturilor, inclusiv evaluarea riscului.
Gestionarea siturilor orfane și crearea inventarelor naționale și județene.

Cui îi privește

Deținătorii de terenuri și operatorii economici cu activități potențial poluante.
Autoritățile competente pentru protecția mediului și administrațiile publice locale.

Puncte cheie

Metodologia stabilește etape clare pentru investigarea siturilor: identificare, inventariere, investigare preliminară, model conceptual al sitului și investigare detaliată cu evaluarea riscului.
Evaluarea riscului se realizează pe trei niveluri: Nivelul I (calitativă), Nivelul II (cantitativă, cu date specifice sitului) și Nivelul III (când nivelurile anterioare sunt insuficiente).
Există un proces de acreditare a experților pentru activități în domeniul gestionării siturilor contaminate.
Se creează liste județene și un Inventar Național al siturilor potențial contaminate, contaminate și remediate.

Textul legii

METODOLOGIE din 16 iulie 2020 de investigare a siturilor potențial contaminate și a celor contaminate Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 823 bis din 8 septembrie 2020 Notă ... Aprobată prin ORDINUL nr. 1.423 din 16 iulie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 septembrie 2020. CUPRINS Introducere Capitolul I Definiții Capitolul II Prevenirea contaminării mediului geologic Capitolul III Identificarea și inventarierii siturilor potențial contaminate Secțiunea 1 Identificarea siturilor potențial contaminate Secțiunea a 2-a Inventarierea siturilor potențial contaminate Capitolul IV Investigarea preliminară a siturilor potențial contaminate Secțiunea 1 Elaborarea și aprobarea raportului de investigare preliminară Capitolul V Modelul conceptual al sitului (MCS) Capitolul VI Investigarea detaliată și evaluarea riscului Secțiunea 1 Investigarea detaliată Secțiunea a 2-a Prelevare probe Secțiunea a 3-a Evaluarea riscului Subsecțiunea 1 - Nivelul I de risc - Evaluarea simplificată a riscului (calitativă) Subsecțiunea a 2-a - Nivelul II de risc - Evaluarea expunerii (cantitativă) Subsecțiunea a 3-a - Nivelul III de risc - Măsurarea expunerii Secțiunea a 4-a - Evaluarea și aprobarea raportului privind investigarea detaliată și evaluarea riscului Capitolul VII Siturile potențial contaminate și contaminate orfane Capitolul VIII Lista județeană și Inventarul național al siturilor potențial contaminate, ale siturilor contaminate și ale siturilor remediate Secțiunea 1 Listele județene ale siturilor potențial contaminate, ale siturilor contaminate și ale siturilor remediate Secțiunea a 2-a Inventarul Național Capitolul IX Acreditarea experților Listă de abrevieri: ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului APL Autoritate a Administrației Publice Locale APM Agenția Județeană pentru Protecția Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului București GNM Garda Națională de Mediu HG Hotărâre de Guvern HQ Coeficient de hazard IP Investigare preliminară ID/ER Investigare detaliată și evaluare a riscului MCS Modelul Conceptual al Sitului PM Program de monitorizare postremediere SF/PR Studiu de fezabilitate și Proiect de remediere UAT Unitatea Administrativ Teritorială Introducere Articolul 1 Obiectivul general al metodologiei de investigare a siturilor potențial contaminate și a celor contaminate este abordarea unitară și coerentă a acțiunilor de prevenire a contaminării mediului geologic, a acțiunilor de identificare, inventariere, investigare preliminară, precum și investigare detaliată și evaluare a riscului ce trebuie întreprinse asupra siturilor potențial contaminate și contaminate. Articolul 2 Metodologia este aplicată de către:

a)deținătorii terenurilor și operatorii economici care desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului; ...
b)autoritățile competente pentru protecția mediului; ...
c)autoritățile administrației publice locale; ...
d)oficiile de cadastru și publicitate imobiliară; ...
e)experții acreditați pentru a desfășura activități din domeniul gestionării siturilor contaminate. ... Capitolul I DEFINIȚII Articolul 3 Definițiile unor termeni specifici utilizați în prezenta metodologie sunt cele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, în Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate, precum și în legislația națională specifică. Articolul 4 Alte definiții utilizate în prezenta metodologie sunt:1) Absorbție - procesul de reținere în interiorul unei faze lichide sau solide poroase a moleculelor unui compus. ... 2) Advecția - procesul de antrenare a contaminantului dizolvat în apa subterană, paralel cu liniile de curent și proporțional cu viteza de curgere a apei subterane; parametrii necesari evaluării advecției sunt: conductivitatea hidraulică a acviferului, gradientul hidraulic orizontal și porozitatea efectivă/dinamică. ... 3) Acreditarea experților - atestarea persoanelor fizice și juridice pentru a desfășura activități din domeniul gestionării siturilor potențial contaminate și a celor contaminate. ... 4) Adâncimea de îngheț - adâncimea maximă până la care se simte influența temperaturii de la suprafață. ... 5) Adsorbție - procesul de reținere dintr-o fază lichidă sau gazoasă a moleculelor unui compus pe/la suprafața unei faze solide prin legături fizice. ... 6) Autoritățile administrației publice locale - autoritățile administrației publice locale definite la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. ... 7) Asociație profesională în domeniul protecției mediului - asociația înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare și care are în statut prevederea explicită de "asociație profesională în domeniul protecției mediului". ... 8) Atestat pentru realizarea activităților din domeniul gestionării siturilor contaminate (IP, ID/ER, SF/PR, PM) - document doveditor al atestării în conformitate cu prevederile prezentului ordin, acordat de Comisia de atestare, cu valabilitate stabilită. ... 9) Cale de expunere - traseul/ruta prin care un contaminant sau o substanță periculoasă intră în contact cu un receptor. ... 10) Comisia de atestare - comisia care funcționează în cadrul asociației profesionale în domeniul protecției mediului. ... 11) Conexiunea poluantului/contaminantului - relația dintre un poluant/contaminant, o cale de transport/migrare și un receptor. ... 12) Conductivitate hidraulică - parametru care exprimă capacitatea unei roci/formațiuni geologice de a permite circulația apei; este determinată de caracteristicile rocii (granulozitate, porozitate) și de proprietățile apei (densitate, vâscozitate). ... 13) Conductivitate electrică - măsură a capacității unui material/mediu de a permite trecerea curentului electric. ... 14) Densitate volumetrică - masa raportată la unitatea de volum. ... 15) Dispersia hidrodinamică - procesul care determină migrarea contaminantului sub efectul cumulat al advecției și difuziei, difuzie determinată de distribuția neuniformă a concentrației contaminantului ce trebuie monitorizată în timp și spațiu. ... 16) Direcția de curgere a apei subterane - curba tangentă în fiecare punct la vectorul viteză din acel punct și reprezintă distribuția vitezelor instantanee ale apei subterane materializată sub forma liniilor de curent. ... 17) Dispersia poluantului - migrarea poluantului în subteran datorată proceselor de difuzie și advecție condiționate de heterogenitatea formațiunilor geologice și gradul lor de saturare cu apă. ... 18) Duritatea rocilor - din punct de vedere calitativ reprezintă rezistența rocilor la o deformare permanentă (abraziune/zgâriere, fracturare, rupere, sfărâmare). ... 19) Electrometrie - metodă de prospecțiune/investigare geofizică bazată pe măsurarea la suprafață a rezistivității sau conductivității electrice aparente a subsolului; răspunde la contrastele de rezistivitate sau conductivitate electrică reală din subsol. ... 20) Evaluarea poluării/contaminării - orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezenței unui poluant/contaminant în mediul geologic. ... 21) Evaluarea expunerii - evaluarea (calitativă și/sau cantitativă) de captare și asimilare a poluanților pe toate căile de expunere, cum ar fi pentru oameni asimilarea pe cale orală și dermică și prin inhalare; pentru plante (recolte): asimilare prin rădăcini și depunerea pe frunze a poluanților din aer, etc. ... 22) Evaluarea riscului de Nivel I - evaluarea calitativă a potențialelor riscuri provocate de prezența unei substanțe periculoase în mediul geologic. ... 23) Evaluarea riscului de Nivel II - evaluarea cantitativă care se concentrează pe condiții specifice ale sitului: datele generale și moderate ale evaluării riscului de Nivel I sunt înlocuite cu date "reale" pentru a facilita trecerea de la prezumția de "risc potențial" la determinarea "riscului real". ... 24) Evaluarea riscului de Nivel III - evaluare care se realizează atunci când evaluarea riscului de nivel I sau II nu poate evalua în mod adecvat nivelul riscurilor prezente pe sit sau în cazul în care nivelurile de evaluare a solului nu sunt disponibile pentru contaminanții respectivi. ... 25) Foraj - puț de formă tubulară, săpat (vertical, înclinat sau orizontal) prin mijloace manuale sau mecanice/hidraulice, în scop de cercetare/explorare geologică, geotehnică și/sau în scop hidrogeologic (explorare, exploatare, pompare/injectare, monitorizare, asecare, etc). ... 26) Fotogrammetrie - metodă de cartografiere/imagistică a suprafeței Pământului bazată pe înregistrarea unor fotografii aeriene de mare rezoluție și parțial suprapuse (fotograme), folosind camere fotografice plasate în aeronave. ... 27) Georadar - metodă de prospecțiune/investigare geofizică a subsolului bazată pe studiul propagării undelor electromagnetice cu frecvențe de ordinul MHz sau GHz; răspunde la contrastele de permitivitate dielectrică din subsol. ... 28) Gestionarea riscului - activități de gestionare realizate în vederea identificării, evaluării și determinării riscurilor și implementării acțiunilor pentru prevenirea și atenuarea consecințelor asupra sănătății umane sau mediului, cauzate de contaminarea dintr-un sit, sau pentru reducerea probabilităților de apariție a acestora. ... 29) Granulometrie - studiul, clasificarea și determinarea repartiției procentuale a particulelor minerale componente ale materialelor granulare după dimensiunile lor (granulozitate). ... 30) Gravimetrie - metodă de prospecțiune/investigare geofizică a subsolului bazată pe măsurarea la suprafață a valorilor relative sau absolute ale accelerației gravitației; răspunde la contrastele de masă și densitate din subsol. ... 31) Hărți piezometrice - reprezentarea grafică a distribuției spațiale a sarcinii piezometrice a acviferelor prin linii echipotențiale; liniile echipotențiale sunt linii de egală valoare a sarcinii piezometrice. ... 32) Levigare - transportul substanțelor solubile dintr-un material în condițiile unui exces de apă care s-a infiltrat vertical. ... 33) Litologie - ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor sedimentare și al proprietăților acestora. ... 34) Lista experților atestați - lista care cuprinde experții atestați, publicată pe pagina de internet a asociației profesionale în domeniul protecției mediului care a emis Atestatul pentru realizarea activităților din domeniul gestionării siturilor contaminate (IP, ID/ER, SF/PR, PM) în conformitate cu prevederile prezentului ordin, precum și pe pagina de internet a autorității publice centrale pentru protecția mediului. ... 35) Magnetometrie - metodă de prospecțiune/investigare geofizică a subsolului bazată pe măsurarea la suprafață a valorilor intensității câmpului geomagnetic sau a gradientului vertical sau orizontal al acestuia; răspunde la contrastele de magnetizare și susceptibilitate magnetică din subsol. ... 36) Metodă in-situ - metodă în care materialul contaminat este tratat la fața locului, fără deplasarea/mutarea acestuia. ... 37) Metodă ex-situ - metodă de tratare a solului în afara amplasamentului, prin excavarea și mutarea/relocarea materialului contaminat. ... 38) Mediu geologic - mediu geologic definit la art. 2 pct. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006 cu modificările și completările ulterioare. ... 39) Mobilitate - capacitatea unei substanțe/compus de a se deplasa/de a fi deplasată în mediu prin diverse mecanisme de transport. ... 40) Nivel piezometric - cota absolută sau relativă a nivelului apei subterane, la un moment dat, care exprimă suma energiei de poziție și a energiei de presiune. ... 41) Permeabilitate (intrinsecă) - capacitatea unei roci/formațiuni geologice de a permite circulația unui fluid și depinde exclusiv de caracteristicile spațiului poros. ... 42) Porozitate - raport între volumul total al golurilor (pori/fisuri/fracturi, izolate/în comunicare) și volumul considerat (probă, acvifer). ... 43) Porozitate efectivă - porozitatea corespunzătoare golurilor aflate în comunicare hidraulică și suficient de mari pentru a permite circulația apei în câmp gravitațional. ... 44) Prelevare probe - activitate de teren prin care se recoltează eșantioane de aer, apă, sol, rocă pentru determinări de laborator (determinarea parametrilor fizico-chimici). ... 45) Rezistivitate electrică - măsură a capacității unui material/mediu de a se opune trecerii curentului electric. ... 46) Risc - probabilitatea ca un eveniment nedorit să aibă loc precum și consecința a ceea ce se întâmplă. ... 47) Roca de bază - termen utilizat cu precădere în investigarea geotehnică prin comparație cu depozitele acoperitoare; formațiune geologică cu un grad de consolidare mediu-ridicat, suport pentru stratele de suprafață (depozite acoperitoare - depozite de vârstă cuaternară, necutate) de grosime și întindere mare în propria locație, mai veche decât Cuaternarul; prezintă valori ridicate ale densității, modulului de elasticitate și vitezei de propagare a undelor transversale; ... 48) Seismometrie - metodă de prospecțiune/investigare geofizică a subsolului bazată pe studiul propagării undelor elastice la contrastele de impedanță acustică din subsol. ... 49) Strate impermeabile - roci sau formațiuni geologice care nu permit circulația (transferul) apei. ... 50) Solubilitate - proprietatea unei substanțe de a se amesteca (dizolva) cu o altă substanță (dizolvant, solvent), cu formarea unei soluții omogene; cantitatea maximă de substanță ce se poate dizolva într-o anumită cantitate de solvent, la o anumită temperatură și presiune. ... 51) Studiu documentar - colectarea și revizuirea informațiilor deja disponibile cu privire la un sit, care se desfășoară într-o etapă inițială a evaluării sitului, cu scopul de a furniza informații preliminare și de a orienta în continuare procesul de investigare a sitului; studiul documentar include și o inspecție a sitului și a zonelor învecinate. ... 52) Sursa de contaminare - locul de unde este eliberat un contaminant (locul de unde provine contaminarea). ... 53) Surse difuze de contaminare - surse de contaminare cu o distribuție/extindere spațială semnificativă, comparabilă cu zona afectată; nu se poate preciza o anumită locație. ... 54) Scorul de risc al sitului contaminat - nivelul de risc potențial pentru sănătatea umană și mediu asociat fiecărui sit contaminat. ... 55) Toxicitatea - capacitatea unei substanțe sau agent biologic de a cauza un efect advers asupra unui receptor; poate fi cuantificată prin calcularea raportului între doză și reacție. ... 56) Zona vadoasă (zona nesaturată/aerare) - zona cuprinsă între suprafața terenului și suprafața piezometrică a unui acvifer, compusă din: sol, formațiuni geologice nesaturate și zona capilară; poate conține și corpuri saturate datorate curgerii hipodermice. ... 57) Zona saturată - zonă din subteran în care golurile (pori, spații intergranulare, fisuri, fracturi) sunt saturate total cu apă. ... 58) Unitățile administrativ-teritoriale - unitățile administrativ-teritoriale definite la art. 5 litera
pp)din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. ... 59) Valori de referință - reprezintă valorile de referință pentru urme de elemente chimice în soluri conform Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului și valorile de alertă și valorile de intervenție pentru investigarea și evaluarea contaminării apelor subterane conform H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, cu modificările și completările ulterioare. ... 60) Volatilizarea - procesul de reducere a concentrației contaminantului prin trecerea în stare de vapori și este definită prin concentrația contaminantului în stare lichidă, concentrația contaminantului în stare gazoasă și constanta lui Henry. ... Capitolul II PREVENIREA CONTAMINĂRII MEDIULUI GEOLOGIC Articolul 5 Prevenirea contaminării mediului geologic implică stabilirea unor măsuri adecvate pentru a împiedica evacuarea/infiltrarea de substanțe periculoase în acesta. Articolul 6

(1)Prevenirea contaminării mediului geologic constituie obligația tuturor persoanelor fizice și juridice care planifică sau desfășoară activități care prezintă un risc real sau potențial pentru mediul geologic, dar și a autorității competente pentru protecția mediului.

(2)Prevenirea contaminării mediului geologic ia în considerare activitățile existente cu impact semnificativ asupra mediului, precum și activitățile viitoare cu posibil impact semnificativ asupra mediului.

(3)Sunt incluse în categoria activităților și/sau instalațiilor cu impact semnificativ asupra mediului, activitățile ale căror caracteristici se consideră că generează un impact asupra mediului indiferent de amplasamentul lor.

(4)Lista acestor activități este prezentată în Anexa nr. 1 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare.

(5)Pentru evitarea sau minimalizarea acolo unde nu este posibilă împiedicarea impactului poluanților asupra mediului geologic, stabilirea și implementarea de măsuri de prevenire a contaminării mediului geologic reprezintă o cerință obligatorie pentru desfășurarea unei activități cu impact asupra mediului. Articolul 7

(1)Măsurile de prevenire a contaminării mediului geologic se aplică:

a)activităților existente sau planificate care prezintă un risc real sau potențial pentru sol, subsol, apă de suprafață și apă subterană; ...
b)în activitățile de gestionare a siturilor potențial contaminate și a celor contaminate. ...

(2)Etapele care trebuie parcurse pentru prevenirea contaminării mediului geologic sunt:

a)stabilirea și aprobarea măsurilor de prevenire; ...
b)monitorizarea implementării și respectării măsurilor de prevenire. ... Articolul 8Măsurile de prevenire a poluării stabilite de titularul viitoarei activități trebuie să acopere etapa de construire, etapa de operare, etapa de încetare a activității și cele trei scenarii operaționale: operare normală la capacitatea nominală (proiectată), situații anormale (de exemplu, planificarea închiderii parțiale sau totale a procesului tehnologic pentru lucrări de întreținere, funcționarea la capacitate redusă față de cea proiectată etc.) și situații de urgență (de exemplu, producerea unor accidente/incidente). Articolul 9 Gradul de extindere a contaminării poate fi evaluat prin determinarea volumului, vitezei și modului de migrare și transport a poluanților în mediul geologic, respectiv migrarea substanțelor periculoase de la sursa de contaminare în mediul geologic. Articolul 10

(1)Identificarea căilor de migrare și a relației sursă-cale-receptor constituie o bază importantă pentru a determina probabilitatea de expunere a receptorilor la poluanți.

(2)Modelele utilizate frecvent pentru determinarea căilor de migrare cele mai probabile se bazează pe condițiile ideale ce includ un profil de sol/subsol omogen, echilibru chimic între faze (sol, subsol, aer și apă), distribuția omogenă a poluantului și fluxul staționar în zona saturată; în condiții reale, profilul solului/subsolului nu este omogen și distribuția între faze nu este în echilibru chimic.

(3)Parametrii cei mai importanți pentru distribuție într-un sistem de tipul solului/subsolului sunt: pH-ul, caracterul oxido-reducător, porozitatea solului/subsolului, permeabilitatea solului/subsolului, conductivitatea hidraulică saturată/nesaturată, proprietățile fizice și chimice ale contaminanților etc. Articolul 11 Poluanții pot migra în mediul geologic prin:

a)infiltrarea apei meteorice și de suprafață care poate antrena poluanții; ...
b)infiltrarea apelor curate sau uzate de proveniență antropică (de exemplu: irigații, spălarea suprafețelor, scurgeri din conducte etc.) și antrenarea poluanților; ...
c)migrarea pe verticală de la suprafață spre adâncime și transportul acestora prin intermediul apei subterane; ...
d)reacții chimice și transformarea în diverși compuși cu proprietăți fizico-chimice diferite și toxicitate mai ridicată sau mai redusă în funcție de proprietățile poluanților sau a formațiunilor geologice specifice zonei; ...
e)migrarea vaporilor în zona saturată sau nesaturată și la suprafața terenului; ...
f)transportul compușilor solubili sau insolubili și al particulelor prin mecanisme de difuzie, dispersie și advecție în zona saturată; ...
g)mutarea/transportul solului în cadrul lucrărilor de terasamente. ... Articolul 12 Poluanții care prin acțiunea lor în timp produc contaminarea sunt supuși diferitelor procese fizice și chimice în timpul tranzitării mediului geologic. Articolul 13 Căile de transfer/migrare a poluanților odată ce au părăsit sursa pot fi:
a)migrarea laterală și verticală ascendentă/descendentă a poluanților în sol și în apele subterane; rata de producere a acestui fenomen depinde de permeabilitatea zonei nesaturate, de conductivitatea hidraulică în regim nesaturat, de gradientul hidraulic precum și de proprietățile fizico-chimice ale poluantului; ...
b)migrarea poluanților din subteran către corpurile de apă de suprafață (poluanții pot migra din sol/subsol în apele subterane, în lacurile și cursurile de apă care sunt în interdependență cu apele subterane); ...
c)migrarea în sedimente, respectiv rata de migrare a poluanților în sedimente, la niveluri care implică efecte cu impact potențial. ... Articolul 14

(1)Este necesar să se cunoască cât de repede se pot răspândi poluanții (concentrații/cantități din aceștia care interacționează cu mediul geologic și care implică un risc cu efecte asupra populației și/sau ecosistemelor) în interiorul și între diferitele medii.

(2)Caracteristicile geologice și hidrogeologice specifice terenului și împrejurimilor acestuia, coroborate cu caracteristicile fizico-chimice ale poluanților, influențează evoluția și transportul acestora în teren și în vecinătatea acestuia precum și posibilele căi de expunere a populației și a receptorilor ecologici la acești poluanți.

(3)Permeabilitatea solului, dar mai ales a subsolului influențează atât viabilitatea potențială a unui acvifer pentru utilizarea acestuia ca și resursă de apă potabilă, cât și intensitatea migrării unui poluant din acvifer/ape de suprafață către un punct de utilizare. Articolul 15 Pentru a evalua rata de migrare a poluanților sunt necesare următoarele informații:

a)geologia, hidrogeologia și hidrologia terenului; ...
b)caracteristicile chimice/geochimice ale solului/subsolului; ...
c)distribuția curentă a poluanților; ...
d)modul de comportare fizică, chimică etc. a contaminanților în mediu; ...
e)procesele ce se petrec în mediul geologic. ... Articolul 16

(1)Pentru toate substanțele poluante, este necesar să se cunoască efectele asupra mediului și sănătății umane și influența acestora privind:

a)modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului, formațiunilor geologice, apelor subterane și apelor de suprafață; ...
b)apariția în sol/ape subterane/formațiuni geologice (subsol) a unor acumulări de poluanți care devin la rândul lor surse de contaminare; ...
c)apariția de restricții în utilizarea unor categorii de resurse naturale geologice (apa); ...
d)apariția unor zone în cadrul mediului geologic cu risc semnificativ asupra sănătății umane și mediului pentru care se pot institui restricții sau interdicții de acces și utilizare; ...
e)afectarea ecosistemelor terestre. ...

(2)Riscul pentru sănătatea umană și mediu este, de asemenea, legat de cantitatea poluantului, de volumul de material contaminat și de toxicitatea acestuia. Capitolul III IDENTIFICAREA ȘI INVENTARIEREA SITURILOR POTENȚIAL CONTAMINATE Articolul 17 Identificarea siturilor potențial contaminate este etapa definită la art. 6 litera l) din Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate și reprezintă baza pentru o inventariere continuă a acestora, în vederea elaborării inventarului național al siturilor potențial contaminate, contaminate și remediate. Articolul 18Identificarea siturilor potențial contaminate este realizată de către autoritățile administrației publice locale în conformitate cu art. 7 din Legea nr. 74/2019. Articolul 19

(1)Fac obiectul identificării terenurile unde se desfășoară sau s-au desfășurat activități antropice cu potențial de contaminare a solului (art. 4 și anexa nr. 1 la Legea nr. 74/2019).

(2)Principalele activități care pot avea un impact negativ asupra solului, sunt incluse în Anexa nr. 1 la Legea nr. 74/2019. Articolul 20 Etapa de identificare nu se aplică terenurilor pe care:

a)s-au desfășurat sau se desfășoară activități cu organisme modificate genetic; ...
b)s-au desfășurat sau se desfășoară activități care au utilizat/utilizează substanțe radioactive; ...
c)s-au desfășurat sau se desfășoară activități miniere; ...
d)s-au desfășurat sau se desfășoară activități de gestionare a deșeurilor din industriile extractive; ...
e)sunt amplasate depozite de deșeuri în operare, depozite de deșeuri în care s-a sistat activitatea de depozitare, precum și depozite de deșeuri închise și monitorizate postînchidere. ... Secţiunea 1 Identificarea siturilor potențial contaminateArticolul 21 Fiecare agenție județeană pentru protecția mediului, inclusiv Agenția pentru Protecția Mediului București transmite, atât în format letric cât și electronic, către autoritatea administrației publice locale corespondentă în vederea întocmirii unei liste de identificare a deținătorilor/operatorilor economici care au desfășurat/desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului pe raza administrativă a respectivei UAT, următoarele documente:
a)anexa nr. 1 la Legea nr. 74/2019 privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate; ...
b)tabelul 1 din Anexa nr. 1 - Notificare privind completarea listei pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici care au desfășurat/desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului - care este suplimentar completată cu datele de contact ale reprezentantului agenției județene pentru protecția mediului; ...
c)tabelul 2 din Anexa nr. 1 - Lista pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici care au desfășurat/desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului; ...
d)anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019 - Chestionar pentru deținătorii siturilor potențial contaminate identificate, în vederea completării acestuia în cazul în care autoritatea administrației publice locale deține pe raza sa administrativă un sit potențial contaminat orfan; ...
e)tabelul 3 din Anexa nr. 1 - Solicitare de clarificare privind erorile sau lipsa informațiilor din Lista pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici care au desfășurat/desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului - numai în cazul în care există erori sau informații lipsă în tabelul 2 din Anexa nr. 1; această solicitare se transmite o singură dată. ... Articolul 22

(1)În vederea identificării inițiale, APM transmite Notificarea (tabelul 1 din Anexa nr. 1) către APL, care are obligația de a identifica siturile potențial contaminate (art. 7 din Legea nr. 74/2019), în conformitate cu tabelul 2 din Anexa 1- Lista pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici care au desfășurat/desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului.

(2)După completarea listei pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici din raza sa administrativă, fiecare autoritate a administrației publice locale are obligația de a transmite această listă semnată de către reprezentantul legal al acesteia, atât în format letric cât și electronic către agenția județeană pentru protecția mediului.

(3)Dacă identifică situri orfane pe raza sa administrativă, autoritatea administrației publice locale completează Anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019 - Chestionar pentru deținătorii siturilor potențial contaminate identificate, cu datele pe care le deține și o transmite către agenția județeană pentru protecția mediului, iar dacă este cazul, APL solicită sprijin agenției pentru protecția mediului în completarea chestionarelor.

(4)Ulterior, dacă este cazul, APL are obligația de a actualiza și de a transmite lista siturilor potențial contaminate până la data de 31 martie a fiecărui an către APM.Articolul 23

(1)Pentru teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", luând în considerare faptul că managementul acesteia este realizat conform unui regulament și plan de protecție și conservare proprii, Administrația Rezervației Biosferei "Delta Dunării" identifică siturile potențial contaminate situate pe teritoriul Rezervației (județele: Constanța, Tulcea și Galați) și transmite către APM Constanța, APM Tulcea și APM Galați, funcție de caz, lista siturilor potențial contaminate, precum și datele de identificare și contact ale deținătorilor de terenuri sau, după caz, ale operatorilor economici care desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului.

(2)În acest caz, APM Constanța, APM Tulcea și APM Galați primesc listele cu situri potențial contaminate, precum și datele de identificare ale deținătorilor de terenuri/operatorilor economici, atât din partea Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării" cât și din partea autorităților publice locale. Secţiunea a 2-a Inventarierea siturilor potențial contaminateArticolul 24 Datele primite de la autoritățile administrației publice locale în conformitate cu tabelul 2 din Anexa nr. 1- Lista pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici care au desfășurat/desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului, sunt verificate și introduse de către agențiile județene pentru protecția mediului într-o bază de date electronică.Articolul 25

(1)Fiecare agenție județeană pentru protecția mediului este responsabilă pentru procesul de colectare a datelor și realizarea acestei baze de date în termen de 3 luni de la primirea tuturor listelor pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici care au desfășurat/desfășoară activități cu potențial de contaminare a solului.

(2)Perioada pentru realizarea bazei de date se poate prelungi cu 20 de zile lucrătoare dacă sunt necesare clarificări.

(3)Pe baza listei pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici, în conformitate cu art. 8 alin

(1)și

(2)din Legea nr. 74/2019, agențiile județene pentru protecția mediului, inclusiv Agenția pentru Protecția Mediului București, demarează procesul de transmitere a chestionarelor.

(4)Fiecare agenție județeană pentru protecția mediului, inclusiv Agenția pentru Protecția Mediului București transmite notificarea (tabelul 4 sau tabelul 5 din Anexa nr. 1) funcție de caz, către deținătorul sitului potențial contaminat/operatorul economic și Chestionarul pentru deținătorii siturilor potențial contaminate (anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019) sau Chestionarul pentru operatorii economici care își desfășoară activitatea pe un sit potențial contaminat (anexa nr. 4 la Legea nr. 74/2019).

(5)Conform art. 8 alin.

(2)din Legea nr. 74/2019, în cazul în care deținătorul este și operator economic, agenția județeană pentru protecția mediului transmite către acesta numai chestionarul prevăzut în Anexa nr. 4 la Legea nr. 74/2019 Chestionar pentru operatorii economici care își desfășoară activitatea pe un sit potențial contaminat.

(6)Agenția județeană pentru protecția mediului se asigură că toți deținătorii/operatorii economici au primit chestionarul prin solicitarea unei confirmări de primire.Articolul 26 Deținătorii/operatorii economici completează respectivele chestionare și le transmit în format letric și electronic către agenția județeană pentru protecția mediului de la care au primit notificarea.Articolul 27 În ceea ce privește siturile potențial contaminate orfane, autoritatea administrației publice locale completează chestionarul pentru deținători, respectiv Anexa nr. 3 la Legea nr. 74/2019.Articolul 28

(1)Agenția județeană pentru protecția mediului centralizează toate chestionarele primite, verifică înregistrarea existenței respectivelor amplasamente în aplicațiile informatice utilizate de către ANPM și instituțiile în subordine, după caz, actualizează înregistrarea precedentă cu datele noi cuprinse în chestionare și/sau înregistrează amplasamentul cu informațiile din chestionar și realizează astfel Lista județeană a siturilor potențial contaminate (art.10 din Legea nr. 74/2019), conform tabelului 12 din Anexa nr. 1.

(2)Fiecare agenție județeană pentru protecția mediului desemnează un reprezentant care să fie responsabil cu procesul de realizare și actualizare a listei județene a siturilor potențial contaminate, contaminate și remediate.Articolul 29 Agenția județeană pentru protecția mediului solicită clarificări sau completarea informațiilor lipsă conform tabelului 6 din Anexa nr. 1 Solicitare de clarificare privind erorile sau lipsa informațiilor din Chestionarul pentru deținătorii siturilor potențial contaminate identificate/Chestionarul pentru operatorii economici care își desfășoară activitatea pe un sit potențial contaminat, după caz, care sunt completate și transmise de către deținători/operatori într-un termen de maxim 20 zile lucrătoare de la data confirmării de primire a solicitării.Articolul 30

(1)APM acordă un cod unic de identificare pentru fiecare sit potențial contaminat inclus în lista județeană a siturilor potențial contaminate.

(2)Codul unic de identificare este format din abrevierea agenției județene pentru protecția mediului urmată de patru cifre (de exemplu: APMSV0045, APMPH0003 etc.).Articolul 31

(1)Fiecare agenție județeană pentru protecția mediului transmite lista județeană a siturilor potențial contaminate în format electronic către Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în vederea centralizării.

(2)Totodată, fiecare agenție județeană pentru protecția mediului publică pe pagina proprie de internet, lista județeană a siturilor potențial contaminate care este actualizată permanent.Articolul 32 Agenția Națională pentru Protecția Mediului centralizează toate listele județene ale siturilor potențial contaminate, rezultând astfel Inventarul Național al siturilor potențial contaminate.Articolul 33 ANPM preia în Inventarul Național codul unic de identificare al fiecărui sit potențial contaminat din listele județene corespunzătoare.Articolul 34 Conform art. 12 alin.

(2)din Legea nr. 74/2019, Inventarul Național al siturilor potențial contaminate, contaminate și remediate este disponibil pe pagina proprie de internet a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, precum și la cererea publicului interesat.Articolul 35

(1)Orice persoană fizică sau juridică raportează în mod direct și voluntar un sit potențial contaminat prin următoarele metode, astfel:

a)printr-o sesizare înaintată autorității administrației publice locale, transmisă ulterior de aceasta la agenția județeană pentru protecția mediului/Agenția pentru Protecția Mediului București; ...
b)direct la agenția județeană pentru protecția mediului sau la comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu, care raportează ulterior către APM situația constatată; ...
c)utilizând pagina de internet a APM, respectiv ANPM, secțiunea "contact". ...

(2)Agenția județeană pentru protecția mediului înregistrează cererea și verifică dacă situl potențial contaminat respectiv se află înregistrat în lista județeană și în Inventarul Național al siturilor potențial contaminate/contaminate.

(3)În situația în care situl este deja înregistrat, APM solicită reprezentantului comisariatului județean al Gărzii Naționale de Mediu verificarea informațiilor incluse în sesizare în vederea actualizării datelor existente cu privire la situl respectiv în Lista județeană a siturilor potențial contaminate/contaminate.

(4)În situația în care situl nu este înregistrat, APM transmite către APL o notificare prin care solicită identificarea sitului și actualizarea corespunzătoare a listei pentru identificarea deținătorilor/operatorilor economici.

(5)Ulterior se parcurg etapele detaliate în cadrul Secțiunii a 2-a Inventarierea siturilor potențial contaminate. Capitolul IV INVESTIGAREA PRELIMINARĂ A SITURILOR POTENȚIAL CONTAMINATE Articolul 36Investigarea preliminară reprezintă etapa definită la art. 6 lit. n) din Legea nr. 74/2019, al cărei obiectiv este de a verifica ipotezele formulate în etapa de identificare/inventariere a siturilor potențial contaminate și de a furniza informații privind o potențială contaminare a sitului. Articolul 37

(1)Investigarea preliminară identifică sursele de contaminare potențiale, căile de migrare posibile și receptorii.

(2)Investigarea preliminară furnizează informații atât despre caracteristicile fizice ale solului/subsolului, cât și despre condițiile geologice, hidrogeologice și hidrologice. Articolul 38

(1)Investigarea preliminară a unui sit potențial contaminat prevede colectarea de date privind utilizarea prezentă și trecută a terenului în scopul identificării contaminanților potențiali.

(2)Investigarea preliminară analizează datele existente pentru situl în cauză (de exemplu: caracteristicile geografice, geologice, hidrogeologice, hidrologice ale zonei de amplasare a sitului; studii și documentații realizate anterior, diferite hărți), identificarea surselor de contaminare reală/potențială a căilor de migrare și a receptorilor în vederea elaborării modelului conceptual al sitului. Articolul 39 Etapa de investigare preliminară precum și raportul de investigare preliminară sunt realizate de către experții prevăzuți la art. 16 alin.

(1)din Legea nr. 74/2019. Articolul 40

(1)Deținătorii siturilor potențial contaminate/operatorii economici care își desfășoară activitatea pe siturile potențial contaminate, au obligația să realizeze investigarea preliminară a sitului potențial contaminat în cauză prin experții prevăzuți la art. 39 din prezenta metodologie.

(2)În cazul în care deținătorul unui sit potențial contaminat sau operatorul economic care își desfășoară activitatea pe un sit potențial contaminat se regăsește în una din situațiile enumerate la art. 14 din Legea nr. 74/2019, are obligația de a notifica agenția județeană pentru protecția mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potențial contaminat.

(3)În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea notificării transmise de către deținătorul de teren/operatorul economic, agenția județeană pentru protecția mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potențial contaminat, stabilește necesitatea parcurgerii etapei de investigare preliminară și notifică deținătorul de teren/operatorul economic cu privire la obligația efectuării acesteia (tabelul 7 din Anexa nr. 1 - Notificare pentru începerea investigării preliminare - în cazul siturilor potențial contaminate pentru care deținătorii de teren/operatorii economici au comunicat încadrarea în una din situațiile precizate la art. 14 din Legea nr. 74/2019).

(4)Operatorul economic/deținătorul de teren, are obligația de a depune raportul de investigare preliminară la agenția județeană pentru protecția mediului care a decis realizarea acestei etape în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea notificării de realizare.

(5)În termen de 30 de zile lucrătoare de la înregistrarea documentației, agenția județeană pentru protecția mediului analizează raportul de investigare preliminară și îl aprobă sau stabilește dacă sunt necesare completări, după caz.

(6)În cazul în care un sit potențial contaminat orfan se regăsește în una din situațiile menționate la art. 14 din Legea nr. 74/2019, APL notifică APM pe a cărei rază teritorială se află situl potențial contaminat orfan cu privire la această situație, iar după această notificare, APM și ANPM urmează prevederile art.19 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 74/2019.

(7)În acest caz, termenul de 10 zile lucrătoare menționat, se prelungește la 20 de zile lucrătoare având în vedere parcurgerea procedurii descrisă la art. 19 alin.

(1)și

(2)din Legea nr. 74/2019.

(8)În cazul siturilor potențial contaminate orfane, autoritatea publică locală în calitate de deținător are obligația de a depune raportul de investigare preliminară la agenția județeană pentru protecția mediului pe a cărei rază teritorială se află situl potențial contaminat orfan în vederea analizării acestuia.

(9)Depunerea raportului de investigare preliminară în cazul sitului potențial contaminat orfan se efectuează în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea notificării de realizare a investigării preliminare. Articolul 41 Etapa de investigare preliminară se finalizează prin elaborarea raportului de investigare preliminară. Articolul 42

(1)Investigarea preliminară trebuie să ofere toate informațiile necesare pentru ca APM să decidă dacă este necesară parcurgerea etapei de investigare detaliată și evaluare a riscului sau procesul de investigare s-a încheiat.

(2)Rezultatul investigării preliminare trebuie să ofere o caracterizare a tuturor aspectelor cunoscute despre sit, care pot avea legătură sau pot afecta relația sursă-cale-receptor realizată în cadrul modelului conceptual. Articolul 43

(1)Investigarea preliminară trebuie să conțină un plan de activități care să respecte perioada stabilită prin lege pentru acest demers, respectiv 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării din partea agenției județene pentru protecția mediului.

(2)Planul de activități trebuie să includă:

a)analiza studiilor/documentațiilor/actelor de reglementare existente; ...
b)vizita în teren; ...
c)interviuri; ...
d)alte investigații de teren, după caz; ...
e)prelucrarea și interpretarea datelor existente; ...
f)elaborarea modelului conceptual al sitului potențial contaminat; ...
g)elaborarea raportului de investigare preliminară. ...

(3)Persoanele fizice/juridice acreditate conform Legii nr. 74/2019 care realizează investigarea preliminară trebuie să parcurgă și să compileze toate informațiile relevante din următoarele surse, fără a se limita la acestea:

a)activități derulate în trecut pe sit; ...
b)documente și rapoarte de mediu relevante; ...
c)detalii ale incidentelor, scurgerilor sau deversărilor de substanțe poluante pe terenul în cauză, dacă este cazul; ...
d)studii geologice, hidrogeologice (inclusiv hărțile geologice și hidrogeologice la anumite scări rezonabile, de exemplu: 1:10000, 1:5000), pedologice, ecologice; ...
e)fotografii de arhivă, fotografii actuale (utile pentru comparații), ortofotoplanuri, fotografii/releveul fotografic al situației existente; ...
f)planuri de situație cu amplasamentul/terenul; ...
g)planuri cadastrale, extrase din cartea funciară; ...
h)planuri, amplasamente, schițe cu detalii referitoare la captări de apă, sisteme de drenare, instalații tehnologice de tratare, preepurare, epurare și starea acestora, clădiri și instalațiile existente; ...
i)informații/documente existente referitoare la calitatea apei de suprafață și apei subterane; ...
j)informații despre climă; ...
k)planuri cu amplasarea clădirilor și instalațiilor existente sau care au existat pe amplasament, specificații și schițe; ...
l)schițe și liste cu zonele de depozitare a materiilor prime, a produselor și a combustibilului, precum și cu punctele de transfer; ...
m)schițe și liste cu zonele de depozitare a deșeurilor, date și informații despre practicile de depozitare/eliminare; ...
n)prezența, starea, amplasarea și utilizarea puțurilor și a forajelor; ...
o)documentațiile care atestă modul în care s-au respectat cerințele cu privire la măsurile de intervenție aplicabile în situația accidentelor ecologice și modul în care s-a realizat raportarea acestora; ...
p)documentații referitoare la speciile de floră și faună identificate în zona respectivă; ...
q)planul rețelelor utilităților subterane (incluzând conducte, rezervoare, cămine, puțuri etc.); împreună cu documentele referitoare la modul de exploatare și întreținere; ...
r)modul de utilizare, manipulare, depozitare și eliminare a substanțelor chimice utilizate; ...
s)proceduri de exploatare și întreținere referitoare la toate facilitățile existente și materialele folosite; ...
t)documente/înregistrări cu privire la echipamente (inclusiv cele utilizate în trecut) care conțin bifenili policlorurați; ...
u)procedurile referitoare la controlul și combaterea dăunătorilor, inclusiv tipurile de produse biocide utilizate, zona pe care au fost utilizate și metodele de depozitare și eliminare; ...
v)regulamente și instrucțiuni relevante din partea autorităților locale; ...
w)rezultatele inspecțiilor realizate de către Comisariatele Județene ale Gărzii Naționale de Mediu; ...
x)zone de interes aflate în perimetrul sitului investigat; ...
y)substanțe și produse chimice utilizate, produse, depozitate sau eliminate; ...
z)lucrări de investigații și de remediere din trecut, dacă există, cu menționarea oricăror lacune constatate în înregistrările/documentațiile studiate. ...

(4)Datele și informațiile trebuie să ofere o imagine cât mai clară asupra folosințelor/modului de utilizare din trecut și prezent și se preiau din documentele oficiale (de exemplu: hărți cadastrale, planuri de urbanism sau alte documente furnizate de autoritățile locale):

a)localizarea exactă și limitele de proprietate ale sitului (trebuie menționat faptul că un teren ar fi putut avea o suprafață mai mare în trecut, hotarele fiind mutate datorită unor parcelări); ...
b)clădirile și activitățile desfășurate în acestea, orice modificări aduse terenului; ...
c)tipurile de activități economice și alte folosințe ale terenului, prezentate în ordine cronologică; ...
d)tipurile de activități cu potențial de contaminare - se determină în urma analizării proceselor de producție, inclusiv a echipamentelor utilizate; trebuie analizate procesele tehnologice de pe o perioadă mai mare de timp deoarece există posibilitatea ca operatorul economic să-și fi modificat tehnologiile/metodele de lucru. ... Articolul 44 Pentru situațiile de excepție în care expertul constată că nu se pot reconstitui suficiente informații din documentele/datele existente, acesta poate lua decizia privind prelevarea de probe din mediul geologic. Articolul 45

(1)Vizita în teren presupune o inspecție a acestuia realizată de către expert împreună cu deținătorul terenului/operatorul economic sau cu reprezentantul/reprezentanții acestuia.

(2)Obiectivul inspecției în teren/vizitei pe amplasament este de a infirma sau confirma ipotezele rezultate după analiza documentațiilor existente (studiul documentar) și de a identifica acele informații care pot susține recomandările pentru investigații de teren ulterioare.

(3)Se verifică informațiile obținute în etapa de analiză a documentației și se identifică orice condiții/caracteristici care pot avea de asemenea influență asupra activității de prelevare a probelor din cadrul etapei de investigare detaliată, dacă va fi cazul.

(4)Se verifică informațiile privind amplasarea clădirilor și instalațiilor existente sau care au existat pe amplasament, precum și orice indicație/indiciu privind contaminarea solului, subsolului în cazul în care pătura de sol lipsește, dar și a apelor de suprafață.

(5)Se verifică dacă există posibilitatea de acces la/pe teren pentru prelevările de probe sol/apă (realizare foraje) din cadrul investigării detaliate, dacă va fi cazul.

(6)Inspecția trebuie să identifice porțiunile care prezintă risc pentru factorii de mediu (vegetație afectată, receptori, scurgeri de levigat, deversări de substanțe chimice/amestecuri).

(7)În urma vizitei în teren se actualizează informațiile rezultate din documentațiile analizate cu privire la modul de utilizare a terenului etc.

(8)Se anexează la raport fotografii din timpul vizitei pe amplasament (de exemplu: pentru fiecare fotografie se prezintă data și ora când a fost efectuată, coordonatele zonei de unde au fost realizate, însoțite de o scurtă descriere a acestora). Articolul 46

(1)Interviurile cu persoanele relevante (foști/actuali angajați, proprietari, administratori, utilizatori, orice alte persoane care posedă cunoștințe despre sit și vecinătățile acestuia) pot confirma și completa datele extrase din documentațiile existente.

(2)Interviul conține întrebări despre istoricul sitului, accidente, practici de gestionare, depozitare deșeuri periculoase, substanțe chimice.

(3)Se descrie modul de realizare a interviurilor și concluziile referitoare la informațiile relevante despre sit și zonele din apropierea acestuia culese de la anumite persoane și se prezintă o listă cu persoanele intervievate, prezentând legătura acestora cu situl studiat.

(4)Informațiile rezultate din analiza documentațiilor și din vizita în teren, corelate cu informațiile primite din interviurile realizate cu persoanele care au informații despre sit se centralizează, se interpretează în mod unitar și se corelează pentru a configura modelul conceptual al sitului. Articolul 47

(1)Clădirile și instalațiile pot fi contaminate cu substanțe chimice periculoase utilizate în perioada de operare, care pot conduce la modificări fizice și chimice ale materialelor din care sunt construite.

(2)În cazul în care clădirile și instalațiile sunt contaminate, acestea pot deveni surse de contaminare pentru alți factori de mediu, astfel încât în cadrul investigării preliminare se efectuează observații vizuale pe amplasament pentru identificarea zonelor potențial contaminate ale clădirilor/instalațiilor industriale potențial contaminate sau a materialelor de construcție neconforme care pot genera contaminarea solului și a apelor subterane.

(3)În ceea ce privește gradul de contaminare a clădirilor și instalațiilor, pentru majoritatea siturilor potențial contaminate, este suficient să se realizeze o evaluare generală a gradului de contaminare a solului, în vederea înțelegerii riscurilor potențiale asupra clădirilor și instalațiilor. Articolul 48 Instalațiile care necesită o atenție deosebită în cadrul etapei de investigare preliminară sunt următoarele:

a)rezervoare subterane și supraterane cu conținut de substanțe chimice periculoase; ...
b)transformatoare cu ulei și alte componente electrice și electronice; ...
c)acoperișurile și instalațiile de canalizare din azbest sau cu conținut de azbest; ...
d)materiale de construcție și platformele pe care se depozitează deșeurile sau containerele pentru deșeuri; ...
e)instalațiile sanitare de pe amplasamentele vizate, mai ales zonele exterioare care nu permit accesul pentru verificare; ...
f)instalațiile pentru evacuarea apelor uzate industriale și ale apelor pluviale, precum și instalațiile de pre-epurare și epurare asociate; ...
g)instalațiile de ventilație utilizate în medii corozive sau cu poluanți atmosferici. ... Secţiunea 1 Elaborarea și aprobarea raportului de investigare preliminarăArticolul 49

(1)Informațiile incluse în raportul de investigare preliminară sunt cele solicitate în anexa nr. 2 la Legea nr. 74/2019.

(2)Raportul de investigare preliminară este întocmit astfel încât să detalieze modelul conceptual al sitului în vederea evidențierii cu ușurință a acestuia.

(3)Prelucrarea și interpretarea informațiilor din raportul de investigare preliminară conduce la elaborarea capitolului final al acestuia, respectiv concluzii și recomandări.

(4)Informațiile și concluziile acestei etape conduc la fundamentarea deciziei APM de impunere a efectuării de acțiuni suplimentare și/sau de încheiere a acesteia.Articolul 50

(1)Investigarea preliminară trebuie să conducă la concluzii cu privire la dovezi suficiente care să demonstreze că situl este sau poate fi contaminat, să prezinte succint ansamblul circumstanțelor (inclusiv elaborarea modelului conceptual) precum și riscurile potențial inacceptabile, astfel încât să poată fi definite ulterior etapele și măsurile aplicabile situației în care se află situl.

(2)Rezultatele investigării preliminare stabilesc dacă este necesară efectuarea etapei de investigare detaliată și evaluare a riscului.Articolul 51 În vederea aprobării raportului de investigare preliminară, APM verifică dacă:

a)a fost realizat de către un expert acreditat pentru a desfășura activități din domeniul gestionării siturilor contaminate; ...
b)respectă conținutul cadru recomandat și include informațiile prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea nr. 74/2019. ... Articolul 52 În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea raportului de investigare preliminară, agenția județeană pentru protecția mediului comunică deținătorului/operatorului economic al sitului aprobarea acestuia sau solicită completări/revizuirea raportului de investigare preliminară. Capitolul V MODELUL CONCEPTUAL AL SITULUI (MCS) Articolul 53

(1)MCS este instrumentul primar de planificare prin care se stabilesc și se caracterizează sursele cu potențial de contaminare, receptorii, precum și căile de migrare care pot exista între surse și receptori.

(2)MCS se realizează încă din etapa de investigare preliminară și se actualizează în etapa de investigare detaliată și evaluare a riscului, precum și în cadrul proiectului de remediere și în etapa de monitorizare postremediere.

(3)Modelul conceptual al sitului potențial contaminat/contaminat oferă informații disponibile despre sit într-un mod clar și transparent, facilitează identificarea deficiențelor de date și informații și este util în luarea deciziilor privind siturile potențial contaminate/contaminate. Articolul 54 MCS este realizat de către experții acreditați pentru desfășurarea activităților din domeniul gestionării siturilor contaminate. Articolul 55

(1)MCS este utilizat pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra condițiilor sitului, pentru a identifica date suplimentare necesare pentru investigarea ulterioară, pentru a integra informații referitoare la contaminanți, căi de migrare și diferiți receptori și pentru a servi ca suport în toate etapele de investigare, în cadrul evaluării riscului, studiului de fezabilitate și proiectului de remediere a sitului contaminat.

(2)MCS este reprezentarea simplificată a modului în care se presupune că se produce contaminarea receptorilor în mediul geologic real, realizată pe baza analizei calitative și cantitative a datelor existente.

(3)Pe baza evaluării gradului de contaminare, MCS conduce la evaluarea riscurilor și în unele cazuri, un studiu documentar și un MCS sunt suficiente pentru a confirma prezența sau absența unei conexiuni (cale de migrare) între sursă și receptor/receptori.

(4)MCS este suportul pentru modelele matematice, utilizate în mod obligatoriu pentru evaluarea cantitativă a proceselor de migrare a contaminanților și este supus permanent completărilor, corecțiilor și actualizărilor pe parcusul etapelor de investigare preliminară, investigare detaliată, evaluare a riscului, remediere și monitorizare post remediere. Articolul 56

(1)MCS identifică factorii esențiali care influențează curgerea apei subterane și procesele de migrare ale contaminanților din zona sitului: sursele de contaminare, căile de migrare și receptorii vulnerabili;

(2)În elaborarea unui model conceptual se au în vedere următoarele:

a)sursele de contaminare, tipurile și cantitățile (volumul) contaminanților rezultați din activitatea desfășurată pe sit în trecut și/sau prezent, tipul și caracteristicile materiilor prime utilizate în activitățile desfășurate pe sit în trecut și/sau prezent și produsele finite obținute; ...
b)posibilele căi de migrare a contaminanților și efectele acestora asupra receptorilor; ...
c)identificarea receptorului/receptorilor plecând de la caracteristicile de mediu ale zonei unde se desfășoară activitatea (utilizarea terenului în zona de activitate și în vecinătatea sa, identificarea ariilor naturale protejate și a zonelor rezidențiale, caracteristicile geologice, hidrogeologice și hidrologice). ... Articolul 57 Datele necesare pentru realizarea MCS se referă la:
a)descrierea generală a sitului: planul sitului cu precizarea limitelor, istoria și utilizarea actuală a terenului, istoria incidentelor de contaminare (surse de contaminare, căi de migrare naturale/artificiale, receptori); ...
b)clima și hidrologia sitului: regimul precipitațiilor, evapotranspirației și al curgerii de suprafață, calitatea apei de suprafață, interacțiunea apelor de suprafață cu apele subterane, infiltrarea apei în sol, captări de apă de suprafață; ...
c)geologia sitului: hartă geologică, hărți structurale (izopachite, izobate), secțiuni geologice, litologia detaliată (compoziție mineralogică, granulozitate, fracția de carbon organic etc.), la care se adaugă inclusiv hărți pedologice; ...
d)hidrogeologia sitului: caracterizarea zonei nesaturate (grosime, granulozitate, umiditate), caracterizarea acviferelor (porozitate, conductivitate hidraulică, direcție de curgere, variația sezonieră a nivelului piezometric, hărți piezometrice, gradienți hidraulici orizontali și verticali), captări de apă subterană (debite, calitatea apei, zonele de protecție ale captărilor); ...
e)sursele de contaminare: starea fizică a contaminatului (solid, adsorbit/absorbit, dizolvat, vapori), distribuția și concentrația în mediul geologic (în zona vadoasă și în acvifer), proprietăți fizice (solubilitate, coeficient de partiție, densitate etc.); ...
f)receptorii din sit/vecinătatea sitului: apa de suprafață, apa subterană din zona sitului sau din vecinătatea acestuia, utilizatori ai apei de suprafață/subterane contaminate, senzitivitatea receptorilor. ... Articolul 58

(1)Modelul sursă-cale-receptor pornește de la identificarea și analizarea sursei, iar următoarea acțiune este să se identifice receptorii (cine sau ce ar putea fi afectat) iar în cele din urmă să se determine calea de transfer/migrare a contaminanților către receptori.

(2)Se are în vedere că de la fiecare sursă pot proveni mai mulți contaminanți, că pot exista căi multiple de migrare și că pot fi afectați mai mulți receptori; totodată unii dintre receptori pot acționa ca o cale suplimentară, astfel încât lanțul poate continua să depășească o sursă de bază, o cale, un receptor.

(3)Sursele de contaminare sunt caracterizate prin:

a)tipul sursei de contaminare, care poate fi: difuză și concentrată/localizată; ...
b)istoricul evoluției parametrilor sursei de contaminare care este de regulă necunoscut și se fac presupuneri/calcule asupra: variației în timp a cantității și concentrației contaminantului eliberată de sursa de contaminare și a reducerii în timp a concentrației contaminantului datorată proceselor de degradare bio-chimică; ...
c)tipurile de contaminanți din zona investigată care sunt stabilite din documentațiile disponibile sau prin probarea preliminară a solului și a apelor de suprafață și subterane care trebuie să furnizeze MCS pentru fiecare tip de contaminant (informații privind starea fizică, solubilitatea, densitatea, volatilitatea, levigabilitatea acestuia); ...
d)geometria sursei de contaminare (model 3D) care trebuie încorporată în MCS și se realizează pentru cele două două variante de surse de contaminare: surse de contaminare locale/concentrate (modelul 3D se obține prin probarea într-o rețea 3D a zonei nesaturate și a acviferului și utilizarea metodelor de interpolare și se determină concentrațiile contaminantului pentru fiecare fază) și surse de contaminare difuze care necesită o rețea de probare 3D cu extindere spațială mai mare pe orizontală. ...

(4)Căile de migrare ale contaminanților incluse în MCS descriu calea de migrare de la sursa potențială la receptorul potențial și sunt de două tipuri: căi de migrare naturale și căi de migrare artificiale;

(5)Căile de migrare naturale pot traversa două compartimente conectate hidrodinamic, respectiv zona nesaturată (cuprinsă între suprafața terenului și nivelul piezometric în care curgerea apei subterane trebuie descrisă în funcție de infiltrare, umiditate, sucțiune și proprietățile contaminantului și acviferul (zona saturată) pentru care trebuie furnizate date despre gradienții hidraulici (orizontali/verticali), regimul nivelului piezometric (staționar/nestaționar), heterogenitatea porozității/fisurației și conductivității hidraulice, aportul de apă sau debitele drenate (de captări sau sistemele de epuisment);

(6)Căile de migrare artificiale sunt create de activitatea umană și dificil de identificat prin investigarea în teren, iar informațiile trebuie obținute din documentațiile lucrărilor respective (hărți, planuri etc.); căile artificiale de migrare pot favoriza circulația fluidelor/contaminanților (drenuri, puțuri miniere, galerii) sau pot bloca circulația fluidelor (pereți mulați, fundații), provocând devierea acestora;

(7)Procesele de transport descrise în MCS pentru evaluarea corectă a riscului contaminării și evaluarea cantitativă a migrării contaminantului sunt: advecția, dispersia hidrodinamică, volatilizarea, curgerea multifazică, degradarea geochimică și biochimică;

(8)Receptorii potențiali luați în considerare în MCS pentru care se stabilește nivelul de senzitivitate/vulnerabilitate și nivelul de contaminare care poate fi tolerat pe o anumită locație sunt:

a)apa subterană aflată imediat sub situl investigat și acviferele aflate la orice adâncime; ...
b)forajele din captările de apă subterană utilizată pentru alimentare cu apă potabilă; ...
c)sursele naturale de apă subterană din zona sitului potențial contaminat: izvoarele, zonele umede, cursurile de apă de suprafață; ...
d)utilizatori ai apei de suprafață/subterană contaminată (oameni, plante, animale). ... Articolul 59 Riscul asociat cu gradul de contaminare a mediului geologic este tratat printr-o abordare etapizată a evaluării riscurilor, astfel:
a)investigarea preliminară; ...
b)investigarea detaliată și evaluarea riscului; ...
c)prioritizarea acțiunilor de remediere. ... Articolul 60 Modul de prezentare a unui model conceptual depinde în mare măsură de cantitatea de informații disponibile la momentul realizării acestuia, astfel, MCS poate lua una din următoarele forme:
a)model conceptual descriptiv: furnizează o descriere a legăturii sursă - cale - receptor (în funcție de complexitatea descrierii, modelul conceptual este relativ simplu, dar în acest mod este dificil să se ofere o imagine de ansamblu a condițiilor specifice sitului; descrierile pot fi prezentate și sub formă tabelară, cum ar fi de exemplu, fiecare legătură potențială a poluanților prezentată rând cu rând); ...
b)model conceptual grafic: este reprezentat ca diagramă - în format de tip hartă sau secțiune transversală, schemă sau diagramă de flux, prezentând principalele proprietăți ale legăturii sursă - cale - receptor; această reprezentare grafică trebuie să ilustreze suprafața terenului, cadrul geologic/hidrogeologic, extinderea mediului afectat, definirea zonei-sursă, relațiile reciproce între diferiți factori etc., la o scară corespunzătoare. ... Articolul 61

(1)Informațiile necesare pentru elaborarea modelului conceptual sunt preluate din documentația existentă pentru amplasamentul în cauză precum și din alte documente relevante.

(2)În această activitate este realizat un studiu documentar ce are drept scop interpretarea informațiilor privind activitățile trecute de pe sit, care se regăsesc în arhive și a informațiilor referitoare la sursă/surse, cale/căi și receptor/receptori.

(3)În ansamblu, pentru analiza datelor ce trebuie luate în considerare la crearea modelului conceptual, pot fi luate în considerare următoarele surse de informații:

a)hărți și imagini satelitare, inclusiv înregistrări ale informațiilor privind activitățile trecute, dacă sunt disponibile; ...
b)informații privind geologia: litologia, neomogenitatea stratelor (de exemplu: prezența intercalațiilor impermeabile între stratele permeabile), fondul geochimic natural, prezența anomaliilor geochimice în zona de interes; ...
c)informații privind hidrogeologia (acestea trebuie să includă: zonarea verticală - zona vadoasă, acvifere, strate impermeabile, nivelul piezometric la care să se definească și proprietățile acesteia: conductivitate hidraulică, densitate volumetrică, porozitate/porozitate efectivă, granulometrie, concentrația de anioni și cationi majori; de asemenea trebuie definite caracteristicile acviferului: sub presiune sau cu nivel liber, omogen sau neomogen, conservativ sau neconservativ), topografia, hidrologia etc.; ...
d)tipuri potențiale de contaminare a mediului geologic, adâncimea și extinderea acesteia prezentă în diferite zone ale sitului; ...
e)căile posibile de migrare a contaminanților; ...
f)sursa de la care pot migra/migrează contaminanții; ...
g)informații despre receptori; ...
h)informații referitoare la tipul de sol; ...
i)informații referitoare la calitatea apei pentru cazul în care există ape de suprafață; ...
j)informații referitoare la calitatea apelor subterane; ...
k)documente existente privind investigări, evaluări și lucrări de remediere anterioare (dacă există); ...
l)documente/avize privind lucrările derulate pe amplasament, rezultatele auditurilor de mediu etc.; ...
m)date privind evacuarea apelor uzate (tipul apelor uzate evacuate, debit/volum și substanțe identificate); ...
n)înregistrări privind capacitatea de răspuns în situații de urgență (de exemplu: explozii, incendii, deversări etc.); ...
o)detalii din registrele de planificare; ...
p)înregistrări referitoare la protecția mediului și sănătate publică de la autoritatea publică locală; ...
q)acte de reglementare de mediu și acte de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor; ...
r)rapoarte și studii elaborate anterior, precum și rapoarte cu teste de laborator; ...
s)observații vizuale din timpul vizitei pe amplasament și alte informații obținute prin interviuri cu vecinii/localnicii acestuia. ... Articolul 62 MCS trebuie să identifice două tipuri de surse de la care pot migra contaminanții către receptori:
a)surse primare: rezervoare, conducte, deșeuri, sistem de canalizare, ape de mină; ...
b)surse secundare: apele de suprafață, solul/subsolul afectate din apropiere, care pot continua să elibereze contaminanții prin levigare, volatilizare etc. ... Articolul 63

(1)În cele mai multe cazuri, sursa contaminării nu este ușor de identificat; prin urmare, trebuie identificate sursele potențiale de contaminare pe baza datelor imediat disponibile (hărți vechi și actuale privind evoluția în timp a terenului/sitului potențial contaminat, descrierea activităților etc.) după cum urmează:

a)localizarea surselor: poziția (dacă sunt supraterane sau subterane), configurația geometrică a sursei (inclusiv localizarea și extinderea scurgerilor potențiale sau cunoscute care ar fi putut trece neobservate) privind (fără a fi exhaustiv): coordonatele locale, zonă, extindere în suprafață și pe verticală (raportată la cota terenului); ...
b)caracteristicile instalațiilor de izolare: materialele utilizate pentru construcție (metal, izolație din plastic, căptușeală, etc.) și descrierea măsurilor preventive și de protecție (dacă sunt disponibile); ...
c)alte informații care pot apărea în urma interviurilor cu personalul angajat al operatorului economic/deținătorului de teren, foști angajați, rezidenți locali etc.; ...
d)destinația și comportamentul contaminării: de exemplu, contaminanții care sunt extrem de mobili cu probabilitate de a migra în apele subterane, în timp ce alții care au potențial de a persista în mediul înconjurător pot fi prezenți în soluri și sedimente. ...

(2)Rezumatul datelor privind contaminanții trebuie să includă:

a)descrierea oricăror investigări anterioare care s-au derulat pe amplasament (acolo unde au fost realizate, modul în care au fost realizate, obiectivele și concluziile acestora); ...
b)un rezumat tabelar al datelor disponibile pentru diferiți contaminanți, inclusiv concentrațiile minime și maxime detectate, în comparație cu limitele maxime acceptate de prevederile legale în vigoare; statistici sumare, inclusiv numărul de probe și rezultatele analizelor efectuate de un laborator acreditat în conformitate cu SR EN ISO 17025:2018; ...
c)o descriere generală a poluanților care au legătură cu activitatea pe amplasament; ...
d)o analiză calitativă și cantitativă a datelor din care să rezulte gradul de încredere al acestora pentru a putea fi incluse în studiile ulterioare de evaluare a riscurilor. ...

(3)Nivelul de informații este diferit de la un sit potențial contaminat la altul, astfel, este necesar să se întocmească o listă a contaminanților cu risc potențial pentru sănătatea umană și mediu corespunzătoare contaminanților care ar putea fi prezenți pe sit, așa cum au fost identificați în etapa de studiu documentar. Articolul 64

(1)Transportul contaminanților prin/în afara mediului geologic depinde de o serie de procese fizice, geochimice și microbiologice care influențează distribuția acestora.

(2)Caracteristicile de transport pot fi legate de: curgerea în medii saturate sau nesaturate, gradientul și direcția curgerii, mecanismul de transport (advecția, dispersia, difuzia, sorbția, diluarea, degradarea, volatilizarea și curgerea multifazică). Articolul 65

(1)Calea de expunere trebuie stabilită în mod corespunzător pe baza informațiilor existente.

(2)O cale de expunere constă de obicei, din următoarele elemente:

a)o sursă de contaminare; ...
b)un mecanism de eliberare (de exemplu, migrația în sol, infiltrarea și dispersia în apă, emisia în aer); ...
c)reținerea în mediul de transport (de exemplu: sol, subsol, ape subterane, ape de suprafață, aer). ... Articolul 66 Expertul care realizează investigarea preliminară/detaliată și evaluarea riscului trebuie să decidă care componente sunt aplicabile/analizate în funcție de condițiile și complexitatea sitului. Articolul 67 Pe baza complexității sitului și a condițiilor existente, MCS trebuie să furnizeze următoarele informații privind:
a)identificarea sursei, a receptorilor și tipul contaminanților care prezintă risc potențial pentru receptori, concentrațiile acestora și variația spațială a concentrației; ...
b)caracteristicile fizico-chimice ale mediului geologic (de exemplu: tipul de sol, pH-ul, densitatea specifică, permeabilitatea, conținutul de carbon, porozitatea, umiditatea etc.); ...
c)descrierea litologiei - neomogenitatea în coloana de sol și subsol, continuitatea laterală a stratelor, prezența condițiilor limită etc.; ...
d)adâncimea până la apa subterană și/sau roca de bază. ... Articolul 68 În cadrul MCS, se identifică condițiile care favorizează expunerea receptorilor la contaminanți și/sau căile de migrare:
a)proximitatea față de apele de suprafață și zonele umede; ...
b)proximitatea receptorilor ecologici și a tipurilor de habitate față de sit; ...
c)caracteristici de drenare subterane și de suprafață; ...
d)galerii subterane de infiltrare a apei pluviale; ...
e)cantitatea de sol vegetal posibil afectat de contaminare; ...
f)proximitatea față de clădiri, școli, parcuri etc.; ...
g)localizarea utilităților de transport apă și gaze, cât și căilor de migrare preferențiale. ... Articolul 69

(1)În cadrul MCS, apa subterană poate avea un rol dublu, respectiv poate fi un receptor (ca resursă de apă pentru potabilizare) sau o cale de migrare către alți receptori (cum ar fi lacuri, râuri, zone umede).

(2)Partea referitoare la apele subterane a MCS este utilizată pentru a determina gradul de migrare a contaminantului în fiecare acvifer și se bazează pe cunoașterea sitului, pe informații privind monitorizarea apelor subterane (cum ar fi: direcțiile de curgere, gradienții hidraulici, adâncimi), tipul acviferului (freatic sau sub presiune, de adâncime) și analiza transportului de contaminanți.

(3)Alte informații luate în considerare sunt:

a)tipurile de contaminanți care prezintă risc potențial, concentrațiile acestora și variația lor spațială în resursa de apă subterană; ...
b)caracteristicile mediului geologic (de exemplu: porozitatea și permeabilitatea rocilor prin care se deplasează apele subterane); ...
c)direcția de curgere a apei subterane; ...
d)gradientul hidraulic (atât orizontal cât și cel vertical); ...
e)localizarea zonelor de reîncărcare și descărcare, inclusiv a galeriilor de infiltrare; ...
f)localizarea oricărei influențe de pompare (puțuri, șanțuri); ...
g)domeniul de utilizare a apei (pentru potabilizare, irigare, creșterea animalelor, industrială etc.); ...
h)informații despre structura rocii de bază care poate controla migrarea contaminanților; ...
i)rolul apelor subterane de a acționa drept cale de migrare pentru alți receptori. ... Articolul 70

(1)MCS trebuie să identifice toate căile potențiale de migrare a vaporilor, aerului și procesele prin care un receptor poate fi expus pe un anumit sit.

(2)Procesele de transport ale vaporilor, aerului și fluidelor și interacțiunile lor cu mediul geologic și cu alte caracteristici fizice cu infuență pe amplasament (variații în proiectarea/construcția clădirilor, variația temporală a presiunii atmosferice, precipitații/infiltrații) formează un sistem complex și dinamic.

(3)Principalele mecanisme de transport ale vaporilor luate în considerare la evaluarea migrării acestora sunt:

a)difuzia de vapori din surse în zona nesaturată; ...
b)difuzia de vapori din surse în apele subterane de mică adâncime; ...
c)transportul prin advecție/convecție al vaporilor; ...
d)migrarea vaporilor prin căi preferențiale. ... Articolul 71

(1)Receptorii evaluați în cadrul MCS sunt: ființe umane, animale, plante, resurse de apă, fundații și clădiri.

(2)Expertul trebuie să identifice receptorii și vulnerabilitățile acestora directe sau indirecte la contaminare:

a)muncitori care pot fi expuși la contaminanți prin contact direct; ...
b)locuitori din vecinătate care pot fi expuși contaminării; ...
c)corpuri de apă subterană (aflate sub sau în vecinătatea sitului) care pot fi luate în considerare ca sursă potențială de captare apă în vederea potabilizării; ...
d)corpuri de apă de suprafață care pot fi luate în considerare ca sursă potențială de captare apă în vederea potabilizării; ...
e)ecosisteme; ...
f)terenuri cu destinație agricolă. ... Articolul 72

(1)MCS include toate informațiile privind contaminanții potențiali, căile de migrare ale acestora și receptorii, astfel încât, expertul care realizează evaluarea de risc să vizualizeze și să descrie corect toate legăturile posibile între sursă, cale și receptor.

(2)În cazul în care se vor desfășura și alte investigații pentru colectarea de date suplimentare, acestea vor putea fi utilizate pentru detalierea și mărirea gradului de acuratețe a modelului conceptual existent. În cazul în care se constată deficiențe sau incertitudini cu privire la datele și informațiile cuprinse în MCS, acestea se evidențiază corespunzător. Articolul 73

(1)După etapa de analiză a informațiilor și documentațiilor existente și după elaborarea MCS, expertul abordează și problema deficitului de informații și a incertitudinilor constatate care includ:

a)stabilirea gradului de incertitudine cu privire la tipurile de contaminanți, căile și modul de migrare a contaminanților; aceste detalii sunt utile pentru a caracteriza contaminanții cu risc potențial; ...
b)identificarea/stabilirea deficitului de informații pentru determinarea adecvată a receptorilor potențial expuși la contaminare; ...
c)identificarea deficitului de informații necesare pentru înțelegerea corectă a căilor posibile de migrare a contaminanților de la surse diferite de contaminare și receptorii potențial expuși; ...
d)evaluarea calității datelor existente și utilitatea acestora pentru evaluarea ulterioară a riscurilor (de exemplu, punctele de prelevare a probelor, limite de detecție/limitele de cuantificare etc.); ...
e)evaluarea incertitudinilor cu privire la legăturile posibile între contaminați potențiali. ...

(2)Incertitudinea care afectează MCS este rezultatul unui cumul de incertitudini care sunt evaluate prin modele de tip statistic:

a)incertitudinea care afectează măsurarea datelor de teren și prelucrarea acestora în laborator, date pe baza cărora se realizează toate modelele distribuțiilor spațiale ale MCS (geometria surselor de contaminare, hărțile structurale, modelele parametrice 3D ale sitului contaminat, hărțile piezometrice etc.); ...
b)incertitudinea conceptuală care rezultă din simplificarea mediului geologic real și a proceselor de contaminare, simplificare cu rezultate multiple, egal plauzibile și care trebuie testate; ...
c)incertitudinea rezultată din ignorarea unor factori despre care nu se dispune de informații și care sunt excluși din model în scopul obținerii unei soluții aproximative, acceptabile; ...
d)incertitudinea prognozei obținută pe baza MCS determinată de posibila modificare a condițiilor în care se desfășoară procesele de migrare a contaminanților. ...

(3)Raportul de sinteză al MCS trebuie să scoată în evidența și lipsa de informații, care obligă la ignorarea unor factori și la creșterea incertitudinii asupra rezultatelor obținute, de unde rezultă utilitatea MCS în orientarea investigațiilor detaliate pe lângă rolul lui determinat în evaluarea cantitativă a migrării contaminanților cu modele matematice deterministe/probabiliste;

(4)Raportul de sinteză privind MCS este o structurare a datelor rezultate din investigarea sitului contaminat și utilizate pentru realizarea a trei modele: modelul spațial, modelul parametric și modelul energetic.

(5)Modelul spațial prezintă schematic spațiul unde au loc procesele de migrare a contaminanților, spațiu separat în trei compartimente:

a)atmosfera, care se dezvoltă deasupra suprafeței topografice și este sediul migrării contaminanților sub formă de pulberi sau vapori fiind delimitată la partea inferioară de modelul digital al terenului din zona sitului; ...
b)zona vadoasă/nesaturată se dezvoltă între suprafața topografică și nivelul piezometric al acviferului freatic și cuprinde: solul, formațiunile geologice nesaturate cu apă și zona capilară); este configurată spațial utilizând: modelul digital al terenului în zona sitului, harta localizării sitului care trebuie să conțină sursele posibile de contaminare și structurile antropice subterane care pot constitui căi de migrare artificială, harta geologică secțiuni 2D/3D, hărți structurale (izobate, izocore) pentru a prezenta structura modelului geologic al sitului și a permite configurarea spațiului în care se pot dezvolta căile naturale de migrare ale contaminanților de la sursă/sursele potențiale la receptorul/receptorii potențiali din zona nesaturată și harta/hărțile piezometrice ale acviferului freatic din zona sitului, realizate la diferite momente, pentru a preciza limita inferioară a zonei nesaturate precum și stabilitatea/instabilitatea grosimii ei în timp; ...
c)acviferul/acviferele se dezvoltă sub suprafața piezometrică a acviferului freatic și pentru configurarea lor spațială este nevoie de: harta geologică, secțiuni 2D/3D, hărți structurale pentru a prezenta structura modelului geologic al sitului și a permite configurarea spațiului în care se pot dezvolta căile naturale de migrare ale contaminanților de la sursă/sursele potențiale la receptorul/receptorii potențiali în acvifere (zona saturată) și harta/hărțile piezometrice ale acviferelor din zona sitului, realizate la diferite momente, pentru a ilustra prezența acviferelor în adâncime (pentru realizarea hărților piezometrice sunt necesare minimum 3 piezometre pentru fiecare acvifer din zona sitului). ...

(6)Modelul parametric prezintă schematic proprietățile formațiunilor geologice care ocupă modelul spațial și proprietățile fluidelor care se deplasează în acest spațiu:

a)modelul parametric al spațiului de migrare prezintă schematic, prin hărți cu izolinii, sau prin valori medii, caracteristicile formațiunilor geologice cuprinse în modelul spațial al sitului: granulozitate, porozitate efectivă, permeabilitate, conductivitate hidraulică, conținut de carbon organic, capacitate de schimb ionic etc.; ...
b)modelul parametric al fluidelor care migrează prezintă schematic, prin hărți cu izolinii, sau valori medii, caracteristici ale apei subterane și contaminanților: hărți conturale cu indicatori hidrochimici, hărți conturale cu concentrația contaminanților pentru diferite momente, utile pentru a evalua dinamica distribuției contaminantului, secțiuni 2D/3D cu distribuția concentrației contaminanților în adâncime și parametrii contaminanților: densitate, greutate moleculară, solubilitate, constanta lui Henry etc. ...

(7)Modelul energetic prezintă schematic distribuția energiei (energia eoliană, potențialul de sucțiune și sarcina piezometrică) din spațiul parametrizat al sitului, utilizată pentru migrarea fluidelor - apa și contaminanții:

a)hărți cu direcția, viteza și frecvența vântului pentru controlul deplasării pulberilor din atmosfera aferentă sitului și în vecinătăți; ...
b)secțiuni hidrogeologice 2D/3D în zona vadoasă pentru reprezentarea distribuției umidității/potențialului de sucțiune care condiționează deplasarea fluidelor; ...
c)harta/hărțile piezometrice ale acviferelor din zona sitului, realizate la diferite momente, pentru a ilustra direcțiile de curgere ale apei subterane, precum și stabilitatea/instabilitatea direcțiilor de curgere în timp; ...
d)secțiuni hidrogeologice cu variația sarcinii piezometrice cu adâncimea pentru ilustrarea gradienților hidraulici verticali care deplasează contaminanții pe verticală prin fenomenul de drenanță. ... Capitolul VI INVESTIGAREA DETALIATĂ ȘI EVALUAREA RISCULUI Secţiunea 1 Investigarea detaliatăArticolul 74

(1)Scopul investigării detaliate și al evaluării riscului este acela de a confirma existența contaminării, de a determina intensitatea acesteia precum și de a analiza și a estima probabilitatea apariției efectelor negative asupra mediului.

(2)Investigarea detaliată și evaluarea riscului (riscul evaluat prin intensitatea contaminării) reprezintă cea mai complexă etapă din procesul de gestionare a unui sit potențial contaminat/contaminat, al cărei obiectiv este de a oferi autorității competente pentru protecția mediului toate informațiile necesare fundamentării deciziei de încadrare a unui sit potențial contaminat ca "sit contaminat".Articolul 75

(1)Investigarea detaliată și evaluarea riscului este realizată de către deținătorii de teren/operatorii economici prin experți acreditați pentru desfășurarea activităților din domeniul gestionării siturilor contaminate atunci când deținătorii/operatorii economici se află în una dintre situațiile enumerate la art. 23 din Legea nr. 74/2019.

(2)Partea referitoare la apele subterane din documentațiile necesare gestionării siturilor contaminate pentru care este obligatorie obținerea avizului de gospodărire a apelor, se realizează de către instituțiile publice sau private atestate de către autoritatea publică centrală în domeniul apelor, în conformitate cu Ordinul nr. 1230/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activității de atestare a instituțiilor publice sau private specializate în elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor.Articolul 76 Investigarea detaliată se poate realiza în două subetape:

a)investigarea propriu-zisă (principală) implică prelevarea unui număr de probe din mediul geologic de pe situl respectiv și analiza acestora în laborator, precum și testarea tuturor componentelor MCS (toate conexiunile contaminante identificate în etapa de investigare preliminară, respectiv sursele de contaminare, căile prin care pot migra contaminanții de la sursă/surse și receptorii care ar putea fi afectați precum și efectele contaminării asupra mediului și sănătății umane); ...
b)investigarea suplimentară se realizează obligatoriu în zonele în care evaluarea de risc de nivel II a evidențiat zone în care nivelurile de risc acceptabile identificate sunt mai mici decât concentrațiile de contaminanți identificați pe amplasament; această investigare suplimentară poate implica stabilirea unui număr suplimentar de minim 3 puncte de prelevare în zonele în care contaminarea a fost confirmată, în scopul asigurării unei rețele mai dense de probare pentru a obține o estimare corectă a unei potențiale extinderi a zonei contaminate și a gradului de contaminare. ... Articolul 77

(1)Prima fază a investigării detaliate și evaluării riscului este elaborarea unui plan de activități, astfel încât să se respecte perioada stabilită prin Legea nr. 74/2019.

(2)Alegerea metodei de investigare detaliată depinde de o serie de factori:

a)accesul la/și pe situl contaminat, inclusiv restricțiile create de accesul în clădiri și alte structuri, perturbarea activităților care se desfășoară pe acesta; ...
b)obiectivele investigării detaliate; ...
c)gradul de cunoaștere a condițiilor geologice/hidrogeologice; ...
d)aspecte financiare și resurse de timp. ... Articolul 78 Există două categorii principale de tehnici de investigare detaliată:

(1)Tehnici non - intruzive (non-invazive, non-distructive):

a)cartare geologică/geotehnică (efectuarea de observații/deplasări în teren) și elaborare de studii geologice; ...
b)prospecțiunile geofizice (electrometrie, seismometrie, magnetometrie, gravimetrie, etc.), de exemplu, sondajele electrice (conductivitate, rezistivitate electrică, etc.), utile pentru a stabili caracteristicile subterane și geologia amplasamentului (conținut în fluide, litologie, stratigrafie, etc.); ...
c)fotogrammetrie și teledetecție pot detecta diferențele de temperatură și energie cum ar fi de exemplu, vegetația în stare de degradare datorată solului contaminat sau a gazelor din depozitele de deșeuri. ...

(2)Tehnici intruzive (invazive):

a)carotajul mecanic; ...
b)utilizarea instrumentelor de prelevare; ...
c)realizarea de foraje și puțuri de monitorizare; ...
d)testarea in-situ folosind instalații speciale; ...
e)decopertarea solurilor și antrenarea sedimentelor. ... Articolul 79 Etapa de investigare detaliată și evaluare a riscului implică:
a)stabilirea obiectivelor investigării detaliate și evaluării riscului ținând cont de concluziile investigării preliminare, respectiv riscurile potențiale definite prin conexiuni poluante stabilite în modelul conceptual; ...
b)investigarea în teren cu prelevare de probe și analize de laborator pentru probele prelevate; ...
c)interpretarea rezultatelor investigărilor din teren, a rezultatelor analizelor probelor prelevate; ...
d)revizuirea și actualizarea MCS (dacă este cazul); ...
e)evaluarea riscului care se realizează prin prezentarea rezultatelor activității de investigare detaliată și evaluare a riscului, inclusiv stabilirea scorului de risc (punctajul acordat pentru fiecare categorie de indicatori specifici de evaluare); ...
f)întocmirea și aprobarea raportului de investigare detaliată și evaluare a riscului. ... Articolul 80

(1)Raportul de investigare detaliată și evaluare a riscului descrie obiectivele investigării detaliate și evaluării riscului.

(2)Pentru definirea obiectivelor investigării detaliate și evaluării riscului se realizează un rezumat succint al informațiilor colectate în etapa anterioară, cea de investigare preliminară, iar informațiile pot face referire la:

a)descrierea sitului, detalii despre deținător/operator economic, detalii despre folosința anterioară, prezentă și viitoare a sitului, inclusiv a terenurilor din vecinătate, etc.; ...
b)un rezumat al rezultatelor investigării preliminare, inclusiv MCS; ...
c)date din alte investigări anterioare, dacă există. ... Articolul 81 Obiectivele investigării detaliate și evaluării riscului au în vedere următoarele:

(1)Reevaluarea și actualizarea cu noi date a MCS realizat în etapa de investigare preliminară.

(2)Confirmarea prezenței/absenței contaminării în anumite zone ale sitului.

(3)Confirmarea legăturilor contaminante respectiv:

a)evaluarea cantitativă a nivelurilor de contaminare din zona analizată prin determinarea concentrațiilor de contaminanți; ...
b)stabilirea cu exactitate a categoriilor de receptori și a modului în care aceștia pot fi expuși la contaminare; ...
c)confirmarea căilor de migrare a contaminanților așa cum au fost identificate în cadrul MCS; ...
d)determinarea gradului de contaminare în jurul unei anumite surse sau delimitarea tridimensională a contaminării identificate. ...

(4)Evaluarea riscului asupra sănătății umane și a mediului.Articolul 82 Datele de referință sunt valori sau caracteristici de referință de tipul:

a)date relevante existente - date colectate de pe sit înainte de apariția contaminării sau date din alte surse; ...
b)rezultate ale unor analize anterioare pentru situații similare; ...
c)eșantioane (probe) de referință - date noi colectate din zona neafectată a sitului sau de pe un sit din apropiere care este similar din punct de vedere geologic cu situl investigat, dar care nu este afectat de contaminanți. ... Articolul 83

(1)Cea mai importantă activitate din investigarea detaliată și evaluarea riscurilor implică prelevarea de probe din mediul geologic și analiza acestora la un laborator acreditat în conformitate cu SR EN ISO 17025: 2018.

(2)Prelevarea de probe permite cunoașterea detaliată a calității și elementelor specifice mediului geologic, cunoașterea distribuției spațiale a contaminării în relație cu elementele mediului geologic, identificarea și evaluarea fenomenelor fizico-chimice și de altă natură generate de interacțiunea contaminanților cu elementele mediului geologic, evaluarea riscurilor și elementelor de caracterizare a riscului produse de contaminarea identificată.

(3)Obiectivul acțiunii de prelevare a probelor constă în recoltarea unei probe sau a unui număr de probe care să reprezinte cel mai bine caracteristicile chimice și fizice ale mediului geologic și să indice eventuala prezență a contaminanților.Articolul 84 Tehnicile de prelevare, prelevarea probelor precum și conservarea și manipularea acestora se efectuează în conformitate cu standardele naționale, europene și internaționale în vigoare la momentul prelevării preluate la nivel național.Articolul 85 Înainte de demararea lucrărilor de investigare detaliată și evaluare a riscului, expertul decide programul de prelevare și analiză a probelor care trebuie să fie creat în corelare cu MCS și să fie suficient de flexibil pentru a fi modificat pe parcurs, astfel încât să ia în considerare toate condițiile sitului respectiv.Articolul 86 Probele prelevate sunt analizate iar rezultatele analizelor de laborator sunt comparate cu valorile stabilite în acest scop în prevederile legale în vigoare (Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului și H.G. nr. 449/2013 privind modificarea și completarea anexei la H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării).Articolul 87

(1)În cadrul prelevării de probe se detaliază următoarele:

a)localizarea punctelor de prelevare și stabilirea numărului acestora în funcție de factorul de mediu investigat (sol/subsol, apă subterană, apă de suprafață, aerul din interiorul clădirilor, deșeuri, etc.), incluzând tehnici de prelevare, echipamente de prelevare, modul de conservare și transportul în vederea realizării analizelor de laborator; ...
b)stabilirea locațiilor punctelor de prelevare și a numărului acestora care trebuie să fie în concordanță cu scopul investigării și gradul de detaliu care se intenționează a fi atins; la stabilirea acestora se începe cu principiile cuprinse în MCS și se ține cont de folosința prezentă și viitoare a sitului (dacă este planificată și se cunoaște), respectiv schimbările potențiale ale condițiilor sitului cauzate de dezvoltarea viitoare (de exemplu, dacă ar apărea noi receptori). ...

(2)Poziționarea și numărul punctelor de prelevare trebuie să permită:

a)obținerea unor informații despre condițiile din teren care să asigure o interpretare corectă a rezultatelor prelevării (de exemplu: nivelul la care se găsește apa subterană, caracteristicile geologice ale terenului, caracteristicile geochimice ale rocilor și apelor subterane), despre sursele potențiale de contaminare, căile de migrare a contaminanților, contaminanții specifici și stabilirea cerințelor pentru evaluarea riscurilor, etc; ...
b)localizarea cât mai exactă a contaminaților, inclusiv a unui amestec de contaminanți rezultat din mai multe surse punctuale sau difuze; ...
c)furnizarea unei cantități considerabile de date pentru analiza statistică, evaluarea diferitelor proprietăți fizice și chimice ale unui contaminant, cum ar fi, de exemplu: starea de agregare, aprecierea posibilității contribuției mai multor surse la contaminarea potențială; ...
d)posibilitatea delimitării zonelor de contaminare din jurul surselor. ...

(3)Numărul de puncte de prelevare și frecvența prelevării de probe (îndeosebi la etapa de monitorizare postremediere) trebuie să se bazeze pe MCS, incluzând, fără a se limita la următoarele:

a)condițiile din teren, a potențialelor surse de contaminare, a căilor de migrare a contaminanților, a cerințelor pentru evaluarea riscurilor, etc.; ...
b)localizarea exactă a unui amestec de contaminanți rezultați din mai multe surse punctuale; ...
c)necesitatea delimitării spațiale a surselor de contaminare; ...
d)oferirea de informații privind direcțiile de curgere a apei subterane din stratele acvifere și alte criterii necesare evaluării riscurilor; ...
e)proprietățile contaminantului, cum ar fi starea de agregare, stabilitate, toxicitate. ... Articolul 88 Criteriile care stau la baza stabilirii coordonatelor punctelor de recoltare a probelor conduc la două tipuri de prelevări: prelevare concentrată și prelevare aleatorie.Articolul 89 Toate punctele de prelevare stabilite se prezintă în raportul de investigare detaliată și evaluare a riscului pe un plan, indicându-se locația acestora într-un sistem de coordonate (Stereo 70). Secţiunea a 2-a Prelevare probeArticolul 90 Stabilirea elementelor chimice/indicatorilor fizici/chimici care urmează a fi analizați din probele prelevate, se realizează pe baza modelului conceptual (sursă-cale-receptor), ținând cont de activitățile trecute și prezente, desfășurate pe sit.Articolul 91

(1)Prima acțiune în demararea prelevării de probe este elaborarea unui plan de activități astfel încât să se respecte perioada stabilită prin lege pentru depunerea raportului de investigare detaliată și evaluare a riscului.

(2)Planul de activități trebuie să includă:

a)prelevări de probe; ...
b)analiza probelor în laborator; ...
c)prelucrarea și interpretarea datelor obținute, integrarea datelor într-un model unitar, concluzii privind contaminarea. ...

(3)Un plan de prelevare probe este adaptat pe baza observațiilor din teren pe măsură ce se desfășoară activitatea de prelevare, astfel orice modificare trebuie să fie documentată și justificată în raportul de investigare detaliată și evaluare a riscului.Articolul 92 Selecția contaminanților se regăsește în cadrul obiectivelor investigării detaliate și se bazează pe concluziile raportului de investigare preliminară.Articolul 93

(1)Termenul general "valoarea de referință a solului/rocii", față de care trebuie comparate rezultatele analitice reprezintă concentrația unei substanțe chimice din sol sau rocă.

(2)Rezultatele analitice sunt comparate cu valorile de referință pentru urme de elemente chimice din sol din O.M. nr. 756/1997 și cu valorile de alertă și valorile de intervenție pentru investigarea și evaluarea contaminării apelor subterane din România stabilite în H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, cu modificările și completările ulterioare.Articolul 94

(1)În funcție de obiectivele prelevării se determină numărul de probe necesare și adâncimile de prelevare a acestora care trebuie să fie documentate în planul de prelevare.

(2)Numărul de puncte de prelevare depinde de mărimea suprafeței sitului și se stabilește în funcție de sursele de contaminare, accesibilitatea în zonă, tipul de roci, morfologia terenului, etc.

(3)Numărul minim al punctelor de prelevare a probelor de sol/roci distribuite pe o suprafață potențial contaminată, conform recomandărilor Ordinului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de mediu, trebuie să fie de:

a)4 puncte de prelevare probe de sol/rocă pentru situri potențial contaminate care au suprafața de până în 1000 mp; ...
b)8 puncte de prelevare de probe de sol/rocă pentru situri potențial contaminate care au suprafața cuprinsă între 1000 și 5000 mp; ...
c)15 puncte de prelevare de probe de sol/rocă pentru situri care au suprafața cuprinsă între 5000 și 10000 mp. ...

(4)Numărul majoritar de puncte de prelevare trebuie să încadreze sursa contaminantă.

(5)Determinarea adâncimilor de prelevare depinde de tipul matricii investigate și de obiectivele de investigare.Articolul 95 Distribuția contaminanților este influențată de:

a)natura sursei contaminante și tipul de contaminant; ...
b)tipul și caracteristicile fizice ale solurilor și rocilor; ...
c)căile de migrare a contaminanților; ...
d)degradări (modificări) ale contaminanților. ... Articolul 96

(1)Probele prelevate de la adâncimi mai mari sau din zona saturată/nesaturată trebuie colectate de- a lungul întregii secțiuni geologice transversale, la adâncimi regulate, respectiv de la partea inferioară a solului până la adâncimea la care se anticipează sau se constată contaminarea din subsol.

(2)Probele trebuie prelevate de acolo de unde tipul de rocă sugerează că substanțele chimice/contaminanții se pot acumula (de exemplu, imediat deasupra orizonturilor cu permeabilitate redusă la orizonturile puternic mineralizate care ar putea uni sau lega contaminanții).Articolul 97

(1)Metoda de prelevare a probelor de sol sau de roci utilizată în cadrul investigării detaliate a sitului depinde de o serie de aspecte: obiectivele investigării, costul, accesul, prezența/absența activităților, etc.

(2)Indiferent de tehnica utilizată, prelevarea probelor de sol sau roci trebuie efectuată într-o manieră care să asigure integritatea probei.

(3)Factorii luați în considerare la selectarea tehnicii de prelevare pot fi:

a)tipurile de contaminanți care sunt investigați; ...
b)adâncimea de prelevare; ...
c)constrângerile fizice la nivelul amplasamentului (obstacole de înălțime și acces, topografie); ...
d)condițiile solului (acoperirea terenului, tipul de sol); ...
e)condițiile geologice ale sitului: litologie (tăria/duritatea rocilor, solubilitatea acestora, dizolvarea, stabilitatea, gradul de coeziune), hidrogeologia (adâncimea apelor subterane, direcția de curgere, etc); ...
f)cerințele de aducere a amplasamentului la condițiile inițiale înainte de prelevare; ...
g)costurile; ...
h)implicațiile privind sănătatea, siguranța și mediul, asociate tehnicilor de prelevare; ...
i)limitările specifice ale tehnicilor de prelevare a probelor. ... Articolul 98

(1)Măsurătorile privind gazele din sol/roci sunt utile pentru:

a)investigarea detaliată în cazul în care se suspectează contaminarea cu compuși volatili; ...
b)evaluarea riscului asupra sănătății umane și mediului; ...
c)identificarea surselor punctuale de contaminare ale solului/rocii sau a apelor subterane. ...

(2)În zona nesaturată, contaminanții volatili pot fi regăsiți în următoarele situații: absorbiți/adsorbiți în rocă, dizolvați în apă sau sub formă de gaz dizolvat în gazul existent în zona nesaturată.

(3)Distribuția între cele trei faze depinde atât de proprietățile fizico-chimice ale contaminanților cât și de caracteristicile mediului nesaturat (al rocilor, solului).

(4)Măsurătorile de gaze din sol/roci sunt utilizate în mod obișnuit pentru compuși organici volatili.Articolul 99 Pentru prelevarea probelor de apă subterană se iau în considerare următoarele:

a)obiectivele prelevării de probe din apele subterane trebuie specificate începând cu modelul conceptual al sitului; ...
b)instalarea în același strat acvifer a cel puțin trei foraje de monitorizare a apelor subterane (unul în amonte și două în aval) pentru a determina direcția de curgere; ...
c)instalarea punctelor de prelevare în aval și în amonte de sursa potențială de contaminare sau de receptor; ...
d)tipul de contaminant; ...
e)tehnica de prelevare aleasă nu trebuie să amplifice contaminarea. ... Articolul 100 La monitorizarea apelor subterane se ține cont de modelarea geologică 3D și de ritmul lent în care au loc modificările calitative, astfel:
a)este recomandat un număr de minim trei sau mai multe foraje de monitorizare a apelor subterane pentru a indica fluxurile locale de apă subterană în zona respectivă; ...
b)sunt necesare foraje de monitorizare a apelor subterane care sunt poziționate în amonte și în aval de sursele punctiforme de contaminare, precum și de-a lungul limitelor sitului potențial contaminat pentru a determina eventualele concentrații ale contaminanților provenite din exteriorul sitului (dacă există). ... Articolul 101 Rezultatele analizelor de laborator pentru probele prelevate pot fi interpretate atât analitic cât și statistic.Articolul 102

(1)Interpretarea analitică se bazează pe evaluarea intensității gradului de contaminare care se poate realiza prin compararea rezultatelor analizelor fizico-chimice obținute, cu valorile de referință pentru urme de elemente chimice în soluri și cu valorile de alertă și valorile de intervenție pentru apele subterane, stabilite prin prevederile legale în vigoare.

(2)Valorile de referință pentru urme de elemente chimice în soluri și valorile de alertă și valorile de intervenție pentru apele subterane se regăsesc în următoarele acte normative:

a)Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului (se aplică doar pentru poluarea solului); ...
b)H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, cu modificările și completările ulterioare (se aplică pentru apele subterane). ...

(3)Pentru situațiile în care nu există reglementări legislative/standarde/normative naționale trebuie aplicate standardele Uniunii Europene sau alte standarde internaționale, caz în care în cadrul Raportului de investigare detaliată și evaluare a riscului trebuie să se regăsească justificări ale alegerii acestora.Articolul 103

(1)Interpretarea statistică reprezintă o interpretare completă a datelor și de asemenea, a modului în care este efectuată analiza statistică.

(2)Rezultatele analizei statistice pot fi de asemenea, comparate cu indicatorii de evaluare/valorile de referință.Articolul 104

(1)Rezultatele investigării detaliate trebuie să fie utilizate pentru a revizui și a actualiza modelul conceptual al sitului.

(2)Modelul conceptual actualizat trebuie să includă:

a)o listă a căilor de migrare confirmate de investigarea detaliată (de exemplu, au fost identificate noi conexiuni contaminante); ...
b)o descriere tridimensională a contaminării (de exemplu, s-a constatat izolarea contaminării într- o anumită zonă a sitului pentru care se poate menționa suprafața și adâncimea); ...
c)o descriere a mediului geologic (de exemplu, un strat gros de argilă se regăsește la o anumită adâncime și delimitează un acvifer mai adânc). ... Secţiunea a 3-a Evaluarea risculuiArticolul 105 Evaluarea riscului asupra sănătății umane și mediului reprezintă o abordare preventivă, fiind un instrument util în stabilirea priorităților și luarea deciziilor în domeniul gestionării siturilor potențial contaminate și a celor contaminate.Articolul 106

(1)Riscul este analizat pe baza intensității gradului de contaminare existent și a posibilelor activități viitoare în zona afectată, iar rezultatele analizei de risc sunt comparate cu criteriile de acceptare.

(2)O evaluare corectă a riscului trebuie să respecte cele patru principii: transparență, claritate, consecvență și rezonabilitate.Articolul 107 Evaluarea riscului are două componente:

a)o componentă calitativă - identificarea existenței riscului asupra sănătății umane și mediului; ...
b)o componentă cantitativă - stabilirea nivelului riscului identificat. ... Articolul 108 Evaluarea de risc poate atinge trei niveluri, în mod progresiv și ia în calcul utilizarea prezentă și viitoare a terenului precum și tipurile de folosință ale acestuia.Articolul 109

(1)Dacă în urma investigării detaliate rezultă că există contaminare care să genereze un risc pentru sănătatea umană și mediu (evaluare calitativă) se continuă cu evaluarea cantitativă de risc.

(2)Dacă nu există conexiuni contaminante sau acestea sunt întrerupte, evaluarea riscului se finalizează cu concluzia că nu există riscuri pentru receptori.Articolul 110 Evaluarea de risc se realizează la finalul etapei de investigare detaliată, luând în considerare următoarele:

a)colectarea și prelucrarea de date și informații suplimentare; ...
b)reanalizarea modelului conceptual; ...
c)clarificarea obiectivelor evaluării de risc, în funcție de obiectivele locale (contextul local) privind protecția mediului. ... Articolul 111

(1)Evaluarea calitativă de risc se referă la condițiile generale de protecție a sitului și se bazează pe o evaluare comparativă a concentrațiilor de contaminanți relevanți pentru sit cu valorile limită/valorile de alertă și intervenție/valori de referință pentru folosința prezentă și viitoare a sitului stabilite prin prevederile legale în vigoare.

(2)Evaluarea cantitativă de risc se referă la procesul de cuantificare a impactului pe care contaminanții îl pot avea asupra sănătății umane și mediului și oferă o imagine clară privind intensitatea contaminării prin raportare la valorile de alertă și de intervenție.Articolul 112

(1)În cadrul Nivelului I al evaluării de risc sunt utilizate pragurile de alertă și pragurile de intervenție pentru a stabili dacă anumite concentrații de contaminanți detectate se situează peste sau sub valorile lor așa cum sunt definite acestea în legislația în vigoare.

(2)Nivelul I al evaluării de risc include:

a)reevaluarea surselor de contaminare, a căilor de migrare și de expunere precum și a receptorilor (MCS); ...
b)compararea concentrațiilor contaminanților identificați cu pragurile de alertă și pragurile de intervenție stabilite prin legislația în vigoare. ... Articolul 113 În urma evaluării calitative de risc de Nivel I, rezultă una din următoarele concluzii:
a)în cazul în care concentrația poluanților se situează sub valorile pragului de alertă pentru folosința sensibilă a terenului, nu este obligatorie realizarea evaluării de risc de Nivel II; ...
b)în cazul în care concentrația poluanților depășește valorile pragului de alertă pentru folosința sensibilă a terenului, se trece la evaluarea riscului de Nivel II. ...
c)în cazul în care concentrația poluanților depășește valorile pragului de intervenție pentru folosința sensibilă a terenului, se trece la evaluarea riscului de Nivel II; ...
d)în cazul în care concentrația poluanților depășește valorile pragului de intervenție pentru folosința mai puțin sensibilă a terenului, se trece la evaluarea riscului de Nivel II; ...
e)în cazul în care concentrația poluanților depășește valorile pragului de alertă dar nu atinge valorile pragului de intervenție pentru folosința mai puțin sensibilă a terenului, nu este obligatorie realizarea evaluării riscului de Nivel II; ... Articolul 114 Scopul evaluării riscului de Nivel II este acela de a caracteriza natura și amploarea riscurilor pentru receptorii umani și receptorii ecologici datorită intensității gradului de contaminare, în condițiile specifice sitului.Articolul 115

(1)Nivelul II de evaluare a riscului utilizează modele analitice pentru estimarea concentrației la punctul de expunere, considerând un mijloc omogen și izotrop.

(2)Prin evaluarea cantitativă de risc de Nivel II se verifică dacă sunt sau pot fi depășite în viitor nivelurile de risc acceptabil pentru folosința sitului respectiv (care poate fi sensibilă sau mai puțin sensibilă), exclusiv pe baza situației de fapt constatate (situația specifică sitului la momentul evaluării).Articolul 116

(1)Experții definesc obiectivele pentru evaluarea riscului acceptabil în funcție de prevederile legale în vigoare și le concretizează în indicatori (efecte ecologice sau alte efecte), care pot fi măsurate în procesul de evaluare cantitativă a riscului.

(2)Acest proces echivalează cu stabilirea ipotezelor privind riscul acceptabil, care descriu legăturile dintre contaminant, expunere și efectele acestora asupra sănătății umane sau reacțiile la contaminanți împreună cu justificarea selecției acestora.Articolul 117 Riscurile asupra sănătății umane și mediului depind de următoarele:

a)concentrația substanței chimice prezente în mediul geologic; ...
b)durata expunerii unui receptor uman sau a unui receptor ecologic la contaminare; ...
c)toxicitatea inerentă a produsului chimic; ...
d)potențialul de recuperare a mediului; ...
e)proprietățile fizice și chimice ale contaminanților prezenți în mediul geologic; ...
f)proprietățile fizice și chimice ale mediului geologic; ...
g)sensibilitatea receptorilor la substanțele chimice prezente în mediul geologic. ... Articolul 118 Etapele ce trebuie parcurse în evaluarea cantitativă de risc de Nivel II vizează:
a)reanalizarea MCS și caracterizarea receptorului/receptorilor; ...
b)colectarea datelor și efectuarea măsurătorilor pentru a putea caracteriza natura și intensitatea contaminării factorilor de mediu, precum și a altor informații necesare pentru a aprecia comportarea contaminanților în prezent și estimarea comportării acestora în viitor; ...
c)evaluarea toxicității, precum și a frecvenței și a amplorii expunerilor umane și ecologice la mediul contaminat, atât în prezent, cât și în viitor; ...
d)caracterizarea riscului; ...
e)descrierea și prezentarea incertitudinilor; ...
f)luarea deciziilor. ... Articolul 119 În urma identificării și formulării problemelor în etapa de evaluare a riscului de Nivel II se revizuiește MCS și se caracterizează receptorul/receptorii.Articolul 120 Procesul de culegere a datelor este progresiv, fiecărui nivel de încadrare a evaluării îi este specific un anumit set de date și informații, iar experții prezintă și justifică în raportul privind investigarea detaliată și evaluarea riscului dacă a apărut necesitatea colectării unor date noi față de cele obținute în etapele anterioare, care sunt acestea și de ce sunt necesare.Articolul 121 În evaluarea toxicității se realizează verificarea surselor de contaminanți și intensitatea contaminării, respectiv nivelul de concentrație și evoluția acesteia, aria de răspândire, comportamentul și toxicitatea contaminanților, evaluarea căilor de expunere și potențialul de recuperare a mediului.Articolul 122 În etapa de caracterizare a riscului, evaluarea nivelului de expunere și ale efectelor contaminării este integrată pentru a defini valorile indicatorilor specifici de evaluare ai sitului respectiv, iar acolo unde astfel de indicatori nu pot fi stabiliți, pentru a caracteriza riscul se pot utiliza valorile de referință stabilite în Ordinul nr. 756/1997 și valorile de alertă și de intervenție din HG. nr. 53/2009 cu modificările și completările ulterioare.Articolul 123 În ceea ce privește calculele aferente evaluărilor de risc, acestea pot fi efectuate în două variante:
a)o evaluare inițială pentru stabilirea nivelurilor de risc acceptabile, care se realizează pentru a cuantifica expunerea fiecărui tip de receptor la contaminanții prezenți pentru care s-a luat decizia realizării evaluării de risc de nivel II. ...
b)o evaluare amănunțită pentru stabilirea nivelurilor de risc specifice sitului prin care se revizuiesc nivelurile de risc acceptabile în funcție de condițiile specifice de pe amplasament și prin care se stabilesc obiectivele de remediere specifice sitului. ... Articolul 124

(1)Evaluarea de risc pentru stabilirea nivelurilor de risc acceptabile se efectuează prin calcule simplificate și scenarii în care se iau în considerare condițiile generale de pe amplasament precum proprietățile mediului geologic, proprietățile fizico-chimice ale contaminanților și particularitățile receptorilor într-un mod simplificat.

(2)În cazul în care nivelurile de risc acceptabile identificate sunt mai mici decât concentrațiile de contaminanți identificați pe amplasament, se efectuează o investigare suplimentară și o evaluare de risc mai amănunțită pentru identificarea condițiilor specifice în care receptorii pot fi expuși la contaminanții prezenți pe amplasament în vederea stabilirii nivelurilor de risc specifice sitului.

(3)Evaluarea de risc amănunțită se realizează pentru fiecare scenariu din care a rezultat că receptorii pot fi expuși la concentrații care depășesc nivelurile de risc acceptabile prin utilizarea unor modele matematice analitice sau numerice mai complexe și specifice.

(4)Pentru stabilirea nivelurilor de risc specifice sitului, experții pot să utilizeze și aceleași ecuații ca în cazul identificării nivelurilor de risc acceptabile, însă se vor particulariza informațiile cu privire la:

a)proprietățile mediului geologic relevante pentru scenarii în funcție de rezultatele investigării detaliate principale; ...
b)distribuția și evoluția contaminanților în timp și spațiu prin luarea în considerare a tuturor substanțelor chimice relevante identificate și a modului de interacțiune între acestea prin diverse modele matematice; ...
c)caracterizarea cât mai exactă a receptorilor în funcție de vulnerabilitatea acestora. ...

(5)Nivelurile de risc identificate specifice sitului vor deveni obiectivele de remediere stabilite ca urmare a evaluării de risc.Articolul 125

(1)Pentru caracterizarea riscurilor, experții analizează fiecare tip de contaminant și fac comparații cu valorile de referință pentru stabilirea acceptabilității riscului.

(2)Pe baza celor mai frecvent utilizate opțiuni din alte state membre ale Uniunii Europene, se recomandă utilizarea următoarelor criterii de acceptare:

a)riscul cancerigen incremental acceptabil pentru un singur compus: Ri = 10(-5); ...
b)risc cancerigen cumulativ acceptabil pentru un singur compus: Rcum = ΣRi = 10(-5); ...
c)riscul de toxicitate acceptabil legat de expunerea la un singur agent toxic "j" (coeficientul de hazard): HQj = 1; ...
d)risc de toxicitate cumulativ acceptabil pentru expunerea la o multitudine de agenți toxici (indicele de hazard) HI = ΣHQj = 1; ...
e)coeficientul de hazard (HQ) se poate afla în următoarele două situații: dacă valoarea HQ este mai mică decât 1 (HQ < 1), contaminantul nu prezintă risc de efecte adverse asupra sănătății; se poate considera expunerea ca fiind acceptabilă deoarece nu generează efecte adverse, iar dacă valoarea HQ este supraunitară (HQ > 1), contaminantul este periculos pentru sănătatea umană însă nu se poate determina/estima amploarea efectelor negative; ...
f)indicele de hazard (HI) se poate afla în următoarele două situații: dacă valoarea HI este mai mică decât 1 (HI < 1), expunerea la contaminații studiați nu prezintă risc de efecte adverse asupra sănătății, iar dacă valoarea HI este supraunitară (HI > 1), contaminanții sunt periculoși pentru sănătatea umană însă nu se poate determina/estima amploarea efectelor negative. ...

(3)În conformitate cu criteriile de acceptare a riscurilor, nivelurile de risc specifice sitului trebuie să fie calculate pentru a garanta riscul acceptabil atât pentru o singură substanță, cât și pentru prezența simultană a mai multor substanțe (risc cumulativ).

(4)Fiecare nivel de risc calculat specific sitului pentru un singur compus ar trebui redus progresiv, pentru a garanta menținerea riscului la un nivel acceptabil.

(5)Calculul indicatorilor specifici de evaluare pentru o substanță individuală este unic pentru un model conceptual dat, iar calculul final al acestor indicatori în cazul riscului cumulativ admite mai multe soluții ca fiind acceptabile.

(6)Indicatorii specifici de evaluare trebuie să fie calculați pentru o sursă luând în considerare prezența simultană a mai multor căi de expunere, iar dacă se consideră că mai multe căi de expunere sunt active pentru o sursă secundară de contaminare, atunci obiectivul final de remediere care ia în considerare cumulativ toate căile de expunere, primează între obiectivele de remediere stabilite ca urmare a calculelor realizate pentru fiecare cale de expunere.Articolul 126

(1)Pe baza investigării detaliate propriu-zise și a celei suplimentare, precum și pe baza rezultatelor evaluării de risc de Nivel I și II, MCS se actualizează pentru definirea parametrilor specifici care caracterizează situl din punct de vedere geologic, hidrogeologic și geochimic, precum și din punct de vedere a condițiilor de expunere a receptorilor, astfel încât toate informațiile acumulate în fazele anterioare să fie utilizate ca date de intrare în calculele aferente evaluării de risc.

(2)O serie de aplicații computerizate utilizează modele analitice simplificate de transport pentru a calcula indicatorii specifici de evaluare pentru protecția sănătății umane.Articolul 127 Experții pot să-și dezvolte propriile instrumente/metode de calcul pentru estimarea riscurilor, dar raportul de investigare detaliată și evaluare a riscului trebuie să includă cel puțin următoarele informații:a) estimarea/modelarea căilor de transport ale contaminanților pentru fiecare factor de mediu; ... b) modelul matematic aplicat; ... c) identificarea datelor de intrare utilizate în ecuațiile/formulele aplicate. ... Articolul 128

(1)Este necesar ca experții să abordeze incertitudinile într-un mod conservator aplicat fiecărui nivel de evaluare a riscului, deoarece modul de tratare a incertitudinilor este un element important în evaluarea progresivă a riscurilor și trebuie să fie identificate în raportul de investigare detaliată și evaluare a riscului, pentru fiecare nivel de evaluare în parte.

(2)Cu fiecare nivel de evaluare parcurs, gradul de incertitudine va scădea și în aceeași măsură, va scădea și gradul de conservatorism/precauție asociat nivelului respectiv.

(3)Analiza incertitudinilor permite experților să determine dacă informațiile obținute sunt adecvate pentru luarea unei decizii.Articolul 129

(1)Experții sunt responsabili atât pentru decizia de a trece de la un nivel la altul al evaluării de risc și pentru justificarea acestei decizii, cât și pentru menținerea sub control a costurilor de investigare suplimentară (colectarea de noi date necesare) în raport cu rezultatele așteptate.

(2)Incertitudinile se prezintă obligatoriu, în mod detaliat, în raportul de investigare detaliată și evaluare a riscului, împreună cu o caracterizare a gradului de încredere a estimărilor ce se realizează.Articolul 130 Rezultatele evaluării riscului trebuie utilizate ca linii directoare conservative care să vină în sprijinul luării deciziilor privind necesitatea unor acțiuni ulterioare.Articolul 131 Concluziile evaluării cantitative a riscului de Nivel II sunt:

a)ca urmare a evaluării de risc inițiale și amănunțite, a fost identificat risc pentru folosința sensibilă a terenului luată în considerare la momentul evaluării; ...
b)ca urmare a evaluării de risc inițiale și amănunțite, a fost identificat risc pentru folosința mai puțin sensibilă a terenului luată în considerare la momentul evaluării. ... Articolul 132

(1)Grila de evaluare a riscului de Nivel II se completează pentru fiecare dintre cei 10 indicatori/parametri prezentați în tabelul 9 din Anexa nr. 1 și fiecare este evaluat cu o pondere de maxim 10 puncte din scorul final, în corelație directă cu rezultatele analizei cantitative a riscului, cu evaluarea riscurilor pentru receptorii ecologici precum și în funcție de dimensiunea sitului și/sau amploare expunerii.

(2)Pentru completare, se selectează din ultima coloană (punctajul asociat opțiunii) situația în care se încadrează parametrul/i

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.