RAPORTUL din 12 februarie 2018

(1)din Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017 pentru constituirea Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial a fost prelungit termenul de depunere a raportului final până la data de 31 ianuarie 2018, având în vedere complexitatea activității Comisiei parlamentare de anchetă, precum și faptul că membrii Comisiei fac parte și din alte comisii permanente și speciale, iar în această perioadă activitatea Parlamentului este intensă, având în vedere dezbaterile la Legile justiției și Legile bugetului de stat. Capitolul II Componența nominală a Comisiei parlamentare de anchetă Potrivit art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 39/2017, Comisia parlamentară de anchetă este formată din 15 membri titulari și are un birou compus din președinte, 2 vicepreședinți și un secretar. A. Membri titulari: – senator Fifor Mihai - PSD, până la data de 11.10.2017; ... – doamna senator Sbîrnea Liliana - PSD, de la data de 11.10.2017; ... – senator Țuțuianu Adrian - PSD, până la data de 11.10.2017; ... – senator Avram Nicolae - PSD, de la data de 11.10.2017; ... – deputat Căprar Dorel Gheorghe - PSD; ... – deputat Weber Mihai - PSD; ... – deputat Pleșoianu Liviu Ioan Adrian - PSD; ... – deputat Florea Oana-Consuela - PSD; ... – deputat Nicolicea Eugen - PSD; ... – deputat Preda Cezar-Florin - PNL; ... – deputat Varga Vasile - PNL; ... – senator Fenechiu Cătălin-Daniel - PNL; ... – senator Goțiu Remus Mihai - USR; ... – senator Dircă George-Edward - USR; ... – deputat Cătăniciu Steluța-Gustica - ALDE; ... – deputat Antal István-János - UDMR; ... – deputat Turcescu Robert-Nicolae - PMP. ... ... B. Membri supleanți: – deputat Dunava Costel Neculai - PSD; ... – senator Pavel Marian - PSD; ... – senator Oprea Mario Ovidiu - PNL; ... – deputat Neagu Nicolae - PNL; ... – deputat Dehelean Silviu - USR; ... – deputat Ion Stelian-Cristian - USR; ... – deputat Calotă Florică Ică - ALDE; ... ... C. Biroul Comisiei: – senator Fifor Mihai - președinte până la data de 30.06.2017; ... – deputat Oana Consuela Florea - președinte de la data de 6.07.2017; ... – deputat Cătăniciu Steluța-Gustica - vicepreședinte; ... – senator Fenechiu Cătălin-Daniel - vicepreședinte; ... – deputat Antal István-János - secretar. ... ... Pe data de 30 iunie 2017, domnul senator Mihai Fifor și-a depus demisia din funcția de președinte al Comisiei speciale de anchetă, ca urmare a numirii sale în funcția de ministru al economiei, înregistrată la Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului cu nr. 1.270/30.06.2017 și la Comisia parlamentară de anchetă cu nr. 4c-30/37/05.07.2017. Potrivit prevederilor art. 46 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 50 din Regulamentul Senatului, propunerile nominale pentru funcțiile biroului Comisiei se fac de către liderii grupului parlamentar căruia i-a revenit funcția respectivă; astfel, în locul domnului senator Mihai Fifor, Grupul parlamentar al PSD a nominalizat-o pe doamna deputat Oana Consuela Florea în funcția de președinte al Comisiei parlamentare de anchetă; adresa pentru Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului a fost înregistrată la Secretariatul general al Camerei Deputaților cu nr. 2/6.620/05.07. 2017 și la Comisia parlamentară de anchetă cu nr. 4c-30/38/05.07.2017. Capitolul III Obiectivele comisiei

1. a)verificarea dispozițiilor legale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2009; ...
2. b)determinarea implicării unor instituții și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea și desfășurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuțiilor stabilite prin lege pentru aceste instituții, în cadrul procesului electoral; ...
3. c)verificarea posibilei existențe a unor mecanisme paralele de influențare și/sau de viciere a rezultatului votului, precum și determinarea instituțiilor și/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora; ...
4. d)determinarea practică a capacității de procesare în timp real a solicitanților care au votat în unele secții de vot, în special din afara granițelor; ...
5. e)verificarea legalității achiziționării aplicațiilor și/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale din anul 2009, precum și verificarea modalității prin care s-a asigurat transparența și cunoașterea de către reprezentanții partidelor politice a acestor aplicații; ...
6. f)verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării; ...
7. g)verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicații Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială - voce și transmitere de date -, precum și posibile interferențe nelegitime în procesul electoral; ...
8. h)verificarea modului în care au fost soluționate de către instituțiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informațiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri și alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat; ...
9. i)verificarea modului în care au fost stabiliți președinții și locțiitorii acestora pentru secțiile de vot din străinătate, precum și modul în care au fost constituite birourile secțiilor de vot din străinătate; ...
10. j)verificarea documentelor primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, de la Biroul Electoral Central, în vederea arhivării electronice de către furnizorul de servicii de arhivare electronică, selectat atât pentru secțiile de vot din țară, cât și pentru cele din străinătate; ...
11. k)verificarea modului în care au fost desemnați președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora și dacă aceste persoane au îndeplinit condițiile prevăzute de lege; ...
12. l)verificarea modului în care au fost constituite birourile electorale pentru secțiile de votare din țară și străinătate; ...
13. m)verificarea modului în care Ministerul Afacerilor Externe a distribuit către birourile electorale ale secțiilor de vot din străinătate buletinele de vot, ștampilele de control, precum și cele cu mențiunea „votat“, a celorlalte materiale necesare procesului electoral, numărul de buletine de vot, transmise către fiecare secție de vot din străinătate, precum și algoritmul pe baza căruia s-a decis ce număr de buletine de vot să fie transmis fiecărei secții de vot din străinătate; ...
14. n)verificarea modului în care și-au exercitat dreptul de vot persoanele care nu au fost înscrise în lista electorală permanentă, în special la secțiile de vot din străinătate, determinarea practică a capacității de procesare a solicitărilor de vot în unele secții de vot din străinătate, precum și a celor care și-au exprimat votul prin intermediul urnei speciale; ...
15. o)verificarea modului în care au fost securizate rezultatele votării în circumscripțiile din străinătate, precum și a modului în care au fost transmise informațiile către Biroul Electoral Central. ... Obiectivele menționate putând fi extinse cu verificarea oricăror aspecte relevante care au rezultat din derularea activității Comisiei parlamentare de anchetă. Nu au constituit obiect al Comisiei parlamentare de anchetă elementele ce țin de infracțiunile de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin.

(1)cu aplicarea art. 5 din Codul penal și de falsificarea documentelor și evidențelor electorale, prevăzute de art. 391 alin.

(3)și

(4)din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal, infracțiuni pentru care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează cercetări in rem, conform comunicatelor din data de 24 aprilie 2017, respectiv 26 aprilie

1. Capitolul IV Desfășurarea lucrărilor Lucrările comisiei parlamentare de anchetă s-au desfășurat după următorul program: Prima ședință a Comisiei parlamentare de anchetă a avut loc în data de 17 mai 2017, ora 12,00, cu următoarea ordine de zi:
2. Completarea Biroului comisiei - 2 vicepreședinți și un secretar; ...
3. Dezbateri și vot asupra Regulamentului propriu de organizare și funcționare a Comisiei; ...
4. Stabilirea calendarului de lucru pentru săptămâna următoare; ...
5. Diverse. ... Membrii Comisiei de anchetă au stabilit ca ședințele comisiei să se desfășoare cu audierea unor persoane care ar putea lămuri informațiile apărute în spațiul public cu privire la o posibilă viciere a rezultatului votului pentru alegerea Președintelui României, desfășurat în anul
6. Persoane invitate pentru audiere: Desfășurarea audierilor la nivelul Comisiei parlamentare de anchetă se regăsește în stenogramele ședințelor. Persoane invitate la audieri care nu s-au prezentat: – doamna Laura Codruța Kövesi; ... – domnul Gabriel Oprea; ... – domnul Florian Coldea; ... – domnul Cătălin Cherecheș; ... – doamna Ana Maria Pătru. ... Persoanele mai sus menționate au răspuns Comisiei în scris. Capitolul V Documente solicitate de la instituții implicate în aspecte ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și a rezultatului scrutinului prezidențial
7. Autoritatea Electorală Permanentă: Documente arhivate la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ce țin de organizarea alegerilor din anul 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial: • Raport AEP cu privire la fluxul de vot (eventuală răsturnare a votului); • Solicitările cu privire la prelungirea programului de votare, după ora 21,00, de la ambasade; • Secțiile de votare care au rămas deschise după ora 21,00; • Numărul persoanelor din Diaspora care au votat după ora 21,00 (număr voturi, procese-verbale); • Raport AEP cu privire la situația votului multiplu (sistem informatic de prevenire a votului multiplu, rapoarte cu privire la votul multiplu, procese-verbale, sesizări, adrese făcute de AEP către procuror și răspunsul primit); • Copie a documentului prin care s-a hotărât/dispus că se poate vota și cu titlu de călătorie (lista cu cei care au votat pe bază de titlu de călătorie); • Sesizările cu privire la procesul electoral și modalitatea de soluționare; • Lista cu secțiile de votare din Diaspora, numărul lor, data înființării, reprezentanții din secțiile de votare, cine a stabilit numărul secțiilor de votare nou-înființate; • Rezultatul final al votului (centralizarea informațiilor, procese-verbale, rezultate alegeri); • Copiile DVD-urilor conținând următoarele documente: procesele-verbale încheiate la nivelul fiecărui Biroul Electoral Județean, declarațiile pe propria răspundere în cazul secțiilor speciale, înregistrări camere video; • Secțiile normale sau speciale unde nu s-au instalat camere video; • Înregistrarea video a procesului electoral de la secțiile speciale, constituite la Gara de Nord, precum și procesele-verbale ale acestor secții de votare speciale; • Cererea formulată de Partidul Social Democrat, depusă și înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2009, privind renumărarea voturilor și refacerea centralizării acestora și a rezultatului alegerilor în secțiile de votare, precum și Decizia Biroului Electoral Central emisă în acest sens. ...
8. Institutul Național de Statistică: • Copiile proceselor-verbale (DVD) din secțiile de vot la nivelul filialelor județene ale Institutului Național de Statistică, dacă acestea au fost arhivate potrivit deciziei Biroului Electoral Central. ...
9. Ministerul Afacerilor Externe: • Numărul secțiilor de votare din Diaspora - turul I și turul al doilea ale scrutinului privind alegerea Președintelui României în anul 2009; • Procesele-verbale și declarațiile pe propria răspundere din secțiile speciale - Diaspora; • Circulara emisă de Ministerul Afacerilor Externe, semnată de domnul secretar de stat Eugen Tomac, referitoare la termenul de transmitere în țară a documentelor din secțiile de votare din Diaspora (buletine de vot, declarații pe propria răspundere, procese-verbale etc.); • Numele și prenumele președinților secțiilor de votare din Italia, Spania, Franța și Republica Moldova, în turul I și al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2009 și procedura de stabilire a acestora. ...
10. Ministerul Afacerilor Interne: • Sentința Curții de Apel București prin care a fost suspendat domnul Vasile Blaga din funcția de ministru al Ministerului Administrației și Internelor în anul 2009; • Data la care au fost schimbați prefecții, subprefecții și șefii de deconcentrate; • Hotărârile de Guvern prin care au fost schimbați prefecții, subprefecții și șefii de deconcentrate, precum și motivările în cauză; • Analiza referitoare la disfuncționalitățile constatate în urma procesului electoral din anul 2009 cu privire la scrutinul electoral; • Numărul secțiilor de votare existente în turul I și turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2009; • Ordinele privind numirile și înlocuirile prefecților și subprefecților însoțite de motivările în cauză; • Identificarea și comunicarea numelui persoanei care a dispus instalarea camerelor video la secțiile de votare speciale, care sunt secțiile de votare permanente și secțiile speciale unde au fost instalate și de unde acestea au lipsit; • Identificarea și comunicarea numelui persoanei care se afla la conducerea Direcției Juridice din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în timpul procesului electoral din anul 2009 cu privire la scrutinul prezidențial; • Identificarea și comunicarea numelor persoanelor care au primit aprobarea de a intra în sediul Ministerului Administrației și Internelor, a doua zi după turul al doilea al alegerilor prezidențiale și cine a fost persoana care le-a permis accesul acestora; • Centralizarea incidentelor din perioada campaniei electorale și din ziua votului, înregistrate la Centrul Național de Comandă din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. ...
11. Curtea de Apel București - Secția de contencios administrativ: • Cererea formulată de Partidul Social Democrat, depusă la Secția de contencios-administrativ a Curții de Apel București în anul 2009, privind prezervarea probelor de către instituțiile implicate în procesul electoral al alegerilor prezidențiale din anul 2009, precum și soluționarea acestei cereri. ...
12. Ministerul Transporturilor: • Schimbările din funcțiile de conducere, care au avut loc în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale 2009, precum și cele din perioada alegerilor prezidențiale 2009 la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, precum și la serviciile publice deconcentrate ale ministerului (acte normative prin care au fost schimbate persoanele în cauză - destituiri și numiri). ...
13. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - procuror general: • Revenire la Adresa nr. 4C-30/44/06.06.2017 prin care solicitam transmiterea unui răspuns cu celeritate, referitor la calitatea avută de următoarele persoane: Dl Gabriel Oprea, Dl Neculai Onțanu, Dl Anghel Iordănescu, Dl George Maior, Dl Florian Coldea și Dna Laura Codruța Kövesi - din dosarul pe rolul Parchetului referitor la alegerile prezidențiale din
14. ...
15. Partidul Social Democrat: • Procesele-verbale de la secțiile de votare, celelalte materiale folosite în procesul electoral, precum și listele de susținători în alegerile prezidențiale din 2009, dacă acestea se mai găsesc în arhiva Partidului Social Democrat. ...
16. Curtea Constituțională a României: • Copie a contestației depusă de Partidul Social Democrat, de anulare a turului al doilea de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2009, precum și documentele atașate respectivei contestații. ...
17. Secretariatul General al Guvernului: • Documentația care a stat la baza deciziei de încetare a exercitării temporare a funcțiilor corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, respectiv a celor de prefect. • Situația schimbărilor șefilor de instituții ale serviciilor publice de deconcentrate ale ministerelor din unitățile administrativ-teritoriale efectuate în perioada 1 octombrie 2009-6 decembrie
18. ...
19. Agenția Națională a Funcționarilor Publici: • Solicitare avize ANFP pentru exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, respectiv a celor de prefect așa cum rezultă din HG nr. 1.097, 1.100, 1.102, 1.105, 1.108, 1.110, 1.113, 1.116, 1.118, 1.121, 1.124, 1.127, 1.130, 1.132, 1.135, 1.137, 1.139, 1.141, 1.143, 1.144, 1.146, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 2 octombrie 2009; • Adresele Ministerului Administrației și Internelor către Agenția Națională a Funcționarilor Publici cu solicitarea avizelor care au stat la baza Hotărârilor amintite în adresa anterioară a Comisiei, precum și orice alt document care a stat la baza Hotărârilor amintite. ... Capitolul VI Iregularități și deficiențe în procesul electoral^1 Notă ... ^1 Din Raportul privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 din Cartea albă a alegerilor pentru președintele României din anul 2009 și din documentele primite la Comisia parlamentară de anchetă de la instituții. După anunțarea, de către Biroul Electoral Central, a rezultatului celui de-al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a fost sesizată cu trei cereri de anulare a alegerilor: una formulată de către Partidul Social Democrat și Partidul Conservator și două formulate de către Alianța Politică PSD+PC - Organizația Județeană Caraș-Severin și Organizația Județeană Arad. Aceste cereri au fost respinse de către Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, prin Hotărârea nr. 40 din 14 decembrie 2009 și prin Hotărârea nr. 41 din 14 decembrie 2009, constatându-se că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 24 alin.

(1)din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare. Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care participă la al doilea tur de scrutin. La data de 11 decembrie 2009, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 2 alin.

(2)din Legea nr. 370/2004 și al art. 77 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, plenul Curții Constituționale a hotărât, cu majoritate de voturi, reexaminarea buletinelor de vot nule și renumărarea acestora, de către Biroul Electoral Central, pentru a se stabili dacă există diferențe între datele consemnate în procesul-verbal al Biroului Electoral Central și realitatea constatată. Renumărarea voturilor nule a avut loc între 11 și 14 decembrie

1. Biroul Electoral Central a consemnat rezultatele în Procesul-verbal din data de 14 decembrie 2009, respectiv: – numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente: 18.303.224; ... – numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne: 10.620.116; ... – numărul total al voturilor nule: 136.229; ... – numărul total al voturilor valabil exprimate: 10.483.
2. ... În urma reexaminării voturilor nule au fost declarate valide 2.247 de voturi dintre care 1.260 de voturi pentru Traian Băsescu și 987 de voturi pentru Mircea Geoană. Prin Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 42 din 14 decembrie 2009 privind stabilirea și aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin desfășurat în 6 decembrie 2009, Curtea Constituțională a constatat că domnul Traian Băsescu este ales în funcția de Președinte al României, întrunind cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate, și a stabilit, cu unanimitate de voturi, validarea alegerii domnului Traian Băsescu în funcția de Președinte al României pentru data de 16 decembrie
3. Validarea alegerii Președintelui României s-a făcut prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 43 din 16 decembrie 2009, ambele hotărâri fiind publicate în Monitorul Oficial al României nr. 885 din 17 decembrie
4. – Potrivit datelor comunicate de către Ministerul Administrației și Internelor, pe perioada celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale au fost semnalate și înregistrate un număr de 4516 incidente. Pe perioada primului tur de scrutin au fost semnalate 2658 de incidente electorale din care 52,1% în mediul rural, iar 47,9% în mediul urban. În timpul campaniei electorale și în ziua premergătoare celui de-al doilea tur de scrutin au fost semnalate un număr de 905 incidente, din care 50% în mediul rural și 50% în mediul urban. La acestea s-au adăugat 953 de incidente semnalate în data de 6 decembrie
5. ... De asemenea, în perioada campaniei electorale și pe timpul organizării și desfășurării alegerilor s-au aplicat 4927 de sancțiuni contravenționale cu o valoare totală a amenzilor de 1.303.273 lei. Dintre acestea, la turul I au fost aplicate 677 de sancțiuni în valoare de 457.923 lei, iar la turul al doilea un număr de 4250 în valoare de 845.350 lei. – Aspecte privind logistica electorală: în unele județe (Brașov, Ialomița, Prahova) au existat probleme organizatorice în ceea ce privește distribuirea ștampilelor cu mențiunea „VOTAT“, acestea fiind repartizate greșit, deoarece nu s-a ținut cont de corelația dintre numărul secției de votare și numărul inscripționat pe ștampile. În unele cazuri, recuperarea ștampilelor și repartizarea corectă au determinat începerea cu întârziere a votării. La mai multe secții de votare a fost semnalată dispariția unor ștampile, precum și faptul că amprenta din cauciuc a ștampilei, inscripționată cu mențiunea „VOTAT“ sa dezlipit, iar în mai multe cazuri acestea au fost găsite, ulterior închiderii votării, în urnele de votare. Totodată, au fost semnalate și probleme cu tușul necesar, mai ales că la primul tur al alegerilor era necesar ca impregnarea amprentei de cauciuc a ștampilei de votare să asigure ștampilarea a trei buletine de vot. ... Atât la turul I al alegerilor, cat și la turul al doilea au fost semnalate suspendări ale procesului de votare ca urmare a întreruperii energiei electrice ori a unor defecțiuni ale calculatoarelor ce stocau imaginile surprinse de camerele de supraveghere video. Problemele cele mai importante au fost ridicate de secțiile de votare speciale, fie ca urmare a estimării greșite a necesarului de secții de votare speciale, a alegerii unor locații greu accesibile pentru persoanele aflate în tranzit, fie din cauza dotării insuficiente cu cabine, urne etc. Prin secțiile de vot speciale nu s-a putut evita posibilitatea votului multiplu. În ceea ce privește neajunsurile semnalate privind buletinele de vot, ținând seama de faptul că la secțiile de votare speciale nu a existat un număr de alegători arondați și, în concluzie, nu s-au putut realiza estimări, dificultatea identificării unui criteriu care să permită estimarea cât mai aproape de real a necesarului de buletine de vot, precum și a altor tipizate electorale, pentru secțiile de votare speciale, a făcut ca în multe cazuri acestea să fie epuizate înainte de închiderea votării. În lipsa altui criteriu „Numărul de buletine de vot a fost stabilit astfel: [...] pentru secțiile de votare speciale, în baza numărului de alegători de pe listele electorale suplimentare de la alegerile prezidențiale din 2004 potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.“(Buletin informativ nr. 291 din 20.11.2009, Direcția Informare și Relații publice, Serviciul Comunicare din cadrul MAI). – Completarea necorespunzătoare a proceselor-verbale de centralizare a rezultatelor votării: trebuie menționat că desfășurarea primului tur al alegerilor pentru Președintele României în aceeași zi cu Referendumul național a generat o serie întreagă de sincope la centralizarea rezultatelor și completarea proceselor-verbale privind constatarea rezultatelor la nivel de secție de votare. Astfel, aproximativ 70% dintre procesele-verbale de la secțiile de votare din străinătate au fost completate greșit la primul tur de scrutin, aspect care a condus la prelungirea timpului de centralizare a acestora până în data de 23 noiembrie, orele 18.
6. ... – Aspecte semnalate de către reprezentanții filialelor teritoriale ale Autorității Electorale Permanente: atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, cât și în cel de-al doilea au fost înregistrate anumite disfuncționalități datorate activității defectuoase a unor membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, imixtiunilor reprezentanților autorităților locale și ai formațiunilor politice în derularea procesului votării, precum și comportamentului inadecvat al unor alegători. ... Astfel, au fost reclamate: • înscrierea alegătorilor care și-au exercitat dreptul de vot și pentru alegerea Președintelui României, și pentru Referendumul național pe un singur tabel electoral; • nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Președintelui României și pentru Referendumul național de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare; • dispariția unor buletine de vot; • amplasarea unor cabine de vot în afara localului secției de votare; • tolerarea comercializării de băuturi alcoolice în aria de protecție a secției de votare; • nesoluționarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile; • încercarea de influențare a procesului de votare de către: primari, viceprimari, unii reprezentanți ai partidelor politice, membri în birourile secțiilor de votare, persoane având calitatea de observatori electorali care și-au manifestat partizanatul politic, persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie; • prezența în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis (s-au semnalat situații în care alegătorul a intrat însoțit în cabina de vot, fără a fi în imposibilitatea de a-și exercita dreptul de vot); • dosare incomplete cu materialele utilizate în secțiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau, din contră, conținând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât și cele utilizate spre consultare); • altercații și injurii între oficialii electorali pe parcursul desfășurării procesului votării; • suspiciuni de vot multiplu; • suspiciuni de „turism electoral“; • tentative de fotografiere cu telefonul mobil a buletinului de vot în interiorul cabinei de votare; • neaplicarea pe actul de identitate a timbrului autocolant; • staționarea în secțiile de votare a unor persoane care nu aveau acest drept; • nelămuriri cu privire la procedura de deplasare a urnei speciale și a actelor doveditoare. Alte deficiențe constatate au fost: • au existat sesizări cu privire la apartenența politică a unora dintre observatorii organizațiilor non-guvernamentale și a reprezentanților interni ai mass-media, precum și a numărului mare de persoane pentru care se solicită acreditări de către unele organizații non-guvernamentale și organizații mass-media; • reprezentanții partidelor politice au transmis către presă, în ziua votării, informații eronate din secțiile de votare, fără a fi confirmate de președintele Biroului Electoral Județean sau de purtătorul de cuvânt. Capitolul VII Constatări rezultate din îndeplinirea obiectivelor Comisiei parlamentare de anchetă Prin Hotărârea nr. 43/2009 privind validarea alegerii Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 17 decembrie 2009, Curtea Constituțională a României a validat alegerea Președintelui României. Din documentele depuse la Comisia parlamentară de anchetă, din Raportul de activitate al Autorității Electorale Permanente pe anul 2009, din Cartea albă a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, din Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 43/2009 privind validarea alegerii Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 17 decembrie 2009, reiese că ar fi putut duce la fraude care să răstoarne rezultatul alegerilor. Ținând cont că diferența este de 70.000 de voturi, orice iregularitate multiplicată la nivelul țării poate conduce la schimbarea rezultatului votului. De aceea, considerăm că verificarea de către Curtea Constituțională a României doar a buletinelor nule a fost insuficientă pentru a se constata dacă alegerile au fost fraudate. a) Verificarea dispozițiilor legale cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din anul 2009 Curtea Constituțională a României a susținut, în motivarea deciziei prin care a respins cererea PSD de anulare a turului II de scrutin al alegerilor prezidențiale, că fenomenele arătate cu privire la cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din 2009 au fost generate, în principal, de deficiențele legislației electorale de natură să producă insecuritate juridică. Cadrul normativ care a stat la baza alegerilor pentru Președintele României din 2009^2: Notă ... ^2 http://www.bec2009p.ro/legislatie.html. – Constituția României, republicată (Monitorul Oficial nr. 767/31.10.2003); ... – Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 887/29.09.2004); ... – Ordonanța de urgență nr. 77/2004 pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (Monitorul Oficial nr. 920/09.10.2004); ... – Ordonanța de urgență nr. 95/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 608/03.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 985/2009 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 609/04.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.044/2009 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 639/28.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.046/2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.047/2009 pentru aprobarea modelului, dimensiunilor și a condițiilor de tipărire ale buletinului de vot ce va fi folosit la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2009 pentru aprobarea modelului ștampilelor birourilor electorale, a modelului ștampilei de control a secțiilor de votare și a modelului ștampilei cu mențiunea „VOTAT“ care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial nr. 637/28.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.049/2009 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale și a modelului declarației pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2009 privind stabilirea modelului timbrului autocolant și a condițiilor de tipărire, de gestionare și de utilizare a acestuia la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 637/28.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.051/2009 privind stabilirea secțiilor de votare speciale care se vor organiza în municipii, orașe și comune pentru desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 638/28.09.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2009 privind stabilirea modelelor proceselor-verbale de consemnare și centralizare a rezultatelor votării la alegerile pentru președintele României din anul 2009; ... – Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 10/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înregistrare a candidaturii, a modelului declarației de acceptare a candidaturii și a modelului declarației de renunțare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 647/01.10.2009); ... – Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 11/2009 privind procedura de eliberare a adeverințelor prin care se atestă îndeplinirea de către organizațiile non-guvernamentale și instituțiile mass-media a condițiilor prevăzute de art. 19^8 alin.

(3)și

(8)din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, și procedura de acreditare a observatorilor externi, precum și a reprezentanților externi ai mass-mediei la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 647/01.10.2009); ... – Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 359/25.05.2007); ... – Ordonanța de urgență nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 375/01.06.2007); ... – Ordonanța de urgență nr. 138/2007 pentru modificarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 843/08.12.2007); ... – Legea nr. 94/2008 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 305/18.04.2008); ... – Legea nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere (Monitorul Oficial al României nr. 263/28.10.1996); ... – Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (Monitorul Oficial al României nr. 279/21.04.2003); ... – Ordonanța de urgență nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției (Monitorul Oficial al României nr. 365/27.04.2004); ... – Ordonanța de urgență nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declarația de avere și pentru declarația de interese (Monitorul Oficial al României nr. 200/09.03.2005); ... – Ordonanța de urgență nr. 49/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (Monitorul Oficial al României nr. 375/01.06.2007); ... – Hotărârea Guvernului nr. 506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declarațiilor de interese (Monitorul Oficial al României nr. 293/25.04.2003); ... – Ordonanța de urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (Monitorul Oficial nr. 182/10.03.2008); ... – Rectificare în cuprinsul Ordonanței de urgență nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (Monitorul Oficial al României nr. 227/25.03.2008); ... – Legea nr. 293/2008 - Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (Monitorul Oficial al României nr. 800/28.11.2008); ... – Legea nr. 14/2003 - Legea partidelor politice (Monitorul Oficial al României nr. 25/17.01.2003); ... – Ordonanța de urgență nr. 20/2008 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale (Monitorul Oficial al României nr. 177/07.03.2008); ... – Legea nr. 334/2006 - Legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 632/21.07.2006); ... – Ordonanța de urgență nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 217/21.03.2008); ... – Ordonanța de urgență nr. 66/2008 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 409/30.05.2008); ... – Ordonanța de urgență nr. 98/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (Monitorul Oficial al României nr. 630/29.08.2008); ... – Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 196/13.03.2008); ... – Ordonanța de urgență nr. 97/2008 privind modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (Monitorul Oficial al României nr. 630/29.08.2008); ... – Decizia nr. 853/2009 privind regulile de desfășurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României; ... – Hotărârea Autorității Electorale Permanente pentru desemnarea reprezentanților A.E.P. în Birourile Electorale Județene, în birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și în biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, constituite pentru alegerea Președintelui României din anul 2009; ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.308/2009 pentru modificarea și completarea art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009; ... – Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 84/20.02.2000); ... – Ordonanța de urgență nr. 92/2003 pentru modificarea și completarea unor reglementări referitoare la organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 710/10.10.2003); ... – Legea nr. 551/2003 pentru modificarea art. 14 alin.

(1)din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 922/22.12.2003); ... – Ordonanța de urgență nr. 27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului național din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Președintelui României (Monitorul Oficial al României nr. 278/25.04.2007); ... – Legea nr. 129/2007 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 300/05.05.2007); ... – Ordonanța de urgență nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 317/11.05.2007); ... – Ordonanța de urgență nr. 103/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (Monitorul Oficial al României nr. 656/02.10.2009); ... – Decret nr. 1.507/2009 privind organizarea unui referendum național (Monitorul Oficial al României nr. 714/22.10.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.258/2009 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.049/2009 pentru aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale și a modelului declarației pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009 (Monitorul Oficial al României nr. 719/23.10.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2009 privind organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 22.11.2009 (Monitorul Oficial al României nr. 719/23.10.2009); ... – Hotărârea Guvernului nr. 1.351/2009 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2009 privind organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 22.11.2009 (Monitorul Oficial al României nr. 779/13.11.2009). ... Referitor la aceste alegeri, Curtea Constituțională a României a constatat că a fost semnalat un număr mai mare de incidente, precum și o exprimare mai accentuată decât cu alte prilejuri a unei lipse de încredere a cetățenilor în corectitudinea procesului electoral. Actele normative care ar fi putut favoriza vicierea rezultatului votului pentru alegerea Președintelui României în anul 2009 sunt Ordonanța de urgență nr. 95 din 2 septembrie 2009 de modificare și completare a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 608 din 3 septembrie 2009, și Hotărârea de Guvern nr. 1.051/2009 privind stabilirea secțiilor de votare speciale care se vor organiza în municipii, orașe și comune pentru desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 638 din 28 septembrie 2009. Stabilirea secțiilor de votare speciale aparținea exclusiv Guvernului. Astfel, la art. 7^2 -

(2)din OUG nr. 95/2009 se prevede că: „Stabilirea secțiilor de votare speciale se va face de către Guvern, prin hotărâre, cu respectarea termenului prevăzut la alin.

(1). În acest sens instituțiile prefectului vor asigura furnizarea tuturor datelor și informațiilor necesare.“ Secțiile de votare speciale nu intrau sub incidența procedurii de delimitare a secțiilor de votare, întrucât acestea erau simple localuri de vot organizate în punctele de tranzit al persoanelor, fără alegători arondați, și nu se putea verifica dacă aceștia au votat pe listele permanente; acest lucru a fost de natură să crească suspiciunile referitoare la posibilitatea fraudării alegerilor. Practicile de tip turism electoral și ale votului multiplu au fost posibile prin înființarea de secții de votare speciale, în cazul alegătorilor care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraș sau municipiu decât cel de domiciliu. Pentru argumentare, vă prezentăm pe scurt aspecte consemnate în Raportul Autorității Electorale Permanente privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 și reiterate în raportul AEP privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2014^3, referitor la organizarea secțiilor de votare speciale: Mecanismul identificării localităților în care era nevoie de secții speciale, nepublicat într-un act oficial, s-a desfășurat ca un proces intern la nivelul Ministerului Administrației și Internelor. A apărut o listă foarte lungă de secții de votare speciale, unele dintre ele în localități foarte mici și care nu prezintă datele sociologice necesare pentru a justifica prezența secției, nu justifica o migrație internă semnificativă, nici ca puncte de atracție turistică. Notă ... ^3 AEP - Raport privind alegerile pentru Președintele României din anul 2014, pag. 4-

1. Astfel, problemele cauzate de utilizarea secțiilor de votare speciale au fost relevate de Misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, după cum urmează: La aplicarea inconsecventă a procedurilor, o oarecare controversă la aceste alegeri a fost cauzată de utilizarea secțiilor de votare speciale pentru alegătorii care în ziua votării s-au aflat în afara localității de domiciliu. Numărul acestor secții de votare speciale a fost limitat și au fost introduse măsuri de siguranță suplimentare pentru a se limita posibilitatea votului multiplu. Însă numărul limitat al secțiilor de votare împreună cu procedurile de siguranță au avut ca rezultat cozi considerabile și întârzierea trecerii alegătorilor pe la urne. În fapt, nu a existat niciun mecanism sigur cu ajutorul căruia comisiile de votare să poată verifica faptul că un alegător nu a votat deja în altă parte. Acest fapt a creat o atmosferă de suspiciune privind posibilele abuzuri la secțiile de votare speciale. Totodată, imposibilitatea estimării numărului de alegători care se vor prezenta la vot a determinat la rândul său dificultăți în estimarea corectă a numărului de buletine de vot care trebuiau repartizate fiecărei secții de votare speciale. În acest context, în anul 2014, s-a prevăzut desființarea secțiilor de votare speciale prin adoptarea OUG 45/2014 privind modificarea și completarea Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, prin care un cetățean cu drept de vot poate vota la orice secție la alegerile prezidențiale și nu va mai fi nevoit să se prezinte la o secție specială, dacă nu se află în localitatea de domiciliu. Aceștia trebuie însă să declare în scris, pe propria răspundere, că nu au mai votat și nu vor mai vota la acel tur de scrutin. În nota de fundamentare a Guvernului se arată că „din practica anterioară a organizării alegerilor s-a constatat că au fost situații în care câteva sute de secții de votare din localitățile mari și din zonele turistice au fost extrem de aglomerate, iar în alte câteva mii de astfel de secții, constituite în localitățile mici, rurale, fluxul alegătorilor a fost deosebit de redus“. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis că OUG „urmărește să asigure un plus de transparență a procesului electoral“. Referitor la termenul de transmitere în țară a documentelor din secțiile de votare din Diaspora (buletine de vot, declarații pe propria răspundere, procese-verbale etc.) menționăm faptul că au existat două infograme datate 08.12.2009, din partea domnului Eugen Tomac, secretar de stat și a domnului Robert Cazanciuc, secretar general - Ministerul Afacerilor Externe care ridică suspiciuni cu privire la conținutul acestora în sensul în care într-una se solicită „a nu transmite încă documentele“, iar în cealaltă „să fie transmise în 24 ore“, infograme regăsite în dosarul cu material documentar nr.
2. În ceea ce privește exercitarea votului în Diaspora, la art. 2 alin.

(1)lit. d) din Legea 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cu modificările și completările ulterioare, se reglementează și în prezent posibilitatea folosirii titlului de călătorie: „Act de identitate-cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, titlul de călătorie, iar, în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării și la alin.

(2): „Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar și titlul de călătorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români care votează în străinătate sau de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România“. Din afirmațiile domnului Dan Șova date în fața Comisiei:

1. Pentru cineva care contestă alegerile, un partid politic, cu un candidat în turul al doilea de scrutin, legea spune că ai la dispoziție 3 zile să contești și că trebuie să produci probe pentru a putea susține și pentru a determina Curtea Constituțională să decidă renumărarea voturilor sau anularea scrutinului. Eu - și noi toți, de fapt, de la Partidul Social Democrat - atunci am avut o observație tehnică: Autoritatea Electorală Permanentă avea la dispoziție 6 luni pentru a identifica eventual vot multiplu, iar unui partid politic i se cereau - și se cer - probe în 3 zile. (...) ...
2. Contradicție legislativă foarte gravă. Curtea Constituțională nu este o instanță de drept comun. Nefiind o instanță de drept comun, ea nu este pregătită pentru administrarea de probe, ea nu are instrumente pentru administrarea de probe cum au instanțele de drept comun. Ori, era cvasiabsurd, până la urmă, să ți se ceară să dai probe în sens judiciar în fața unei instanțe care nu analizează probe conform propriei legi de funcționare, lucru care, din ce știu eu, există și în ziua de astăzi, în ipoteza în care i-ar veni cuiva... Normal că, de la momentul respectiv, o serie de lucruri s-au îmbunătățit. De exemplu, astăzi avem registrul electoral pe care, la vremea respectivă, nu-l aveam... Firește că puteau exista suspiciuni mai mari. ... ... b) Determinarea implicării unor instituții și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, în organizarea și desfășurarea procesului electoral sau în decizii politice ce excedează atribuțiilor stabilite prin lege pentru aceste instituții, în cadrul procesului electoral Declarațiile domnului Dan Andronic invitat la lucrările Comisiei parlamentare de anchetă, nu au fost susținute de alte persoane invitate/audiate în fața Comisiei și nici completate cu dovezi. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat cu privire la afirmațiile făcute de jurnalistul Dan Andronic despre faptul că în alegerile prezidențiale desfășurate în decembrie 2009 s-ar fi implicat unele autorități publice și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege, cu consecința vicierii rezultatului alegerilor. În cauză, s-a început urmărirea penală in rem sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (art. 248 raportat la art. 248^1 din vechiul Cod penal) și infracțiunii de falsificare a documentelor și evidențelor electorale, prevăzută de art. 391 alin. 3 și 4 din Codul penal cu aplicarea art. 5 din Codul penal (fost art. 62 alin. 3 și 4 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României) și art. 38 alin. 1 din Codul penal. Sesizarea s-a înregistrat pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, cu numărul de Dosar 213/P/
3. Drept urmare, persoanele audiate/invitate la lucrările Comisiei parlamentare de anchetă nu au putut face declarații în fața comisiei, invocând că nu pot face publice informații pe care le-au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe cale de consecință, Comisia parlamentară de anchetă, după clasarea Dosarului nr. 213/P/2017, a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, date și informații din dosar, ce reprezintă interesele generale ale societății, necesare în aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității Comisiei. VERIFICAREA IMPLICĂRII SRI ȘI A PÎCCJ ÎN FAVORIZAREA FRAUDĂRII ALEGERILOR În noaptea de 6 spre 7 noiembrie 2009, noaptea alegerilor prezidențiale din turul doi, în casa domnului Gabriel Oprea, la aceea vreme senator independent, au participat persoane cu funcții de conducere în autoritățile publice printre care: domnul George Maior, directorul Serviciului Român de Informații, domnul Florian Coldea, prim-adjunctul directorului S.R.I., doamna Laura Codruța Kövesi, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, precum și alte persoane publice printre care: domnul Dan Andronic, jurnalist, domnii Nicolae Onțanu, Anghel Iordănescu, participare confirmată și în Ordonanța de clasare din 20 iunie 2017 a Dosarului nr. 213/P/2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit declarației domnului Dan Andronic, jurnalist: „Acolo era Statul“ („aveam senzația acută că intrasem în ochiul uraganului“; „aveam senzația că asist la Noaptea Generalilor, după 20 de ani“). Pentru lămurirea unor chestiuni de interes public legate de suspiciunile referitoare la implicarea unor autorități fără a avea competențe legale în procesul electoral din decembrie 2009, prin prezența persoanelor sus-menționate, Comisia parlamentară de anchetă a adresat invitații celor care au participat la această întâlnire, însă persoanele cele mai reprezentative la acea dată, având în vedere funcțiile deținute, doamna Laura Codruța Kövesi și domnul Florian Coldea, au refuzat participarea la audieri în fața Comisiei și nu au oferit răspunsuri clarificatoare sau orice alte informații necesare membrilor Comisiei pentru a-și fonda luarea unei decizii. Totodată, conform Ordonanței de clasare menționate mai sus, rezultă că doamna Laura Codruța Kövesi și domnul Florian Coldea nu ar fi dat declarații nici în fața organelor de urmărire penală. Acest lucru face să planeze suspiciunea că în seara alegerilor persoanele publice cu funcții de decizie în autoritățile statului s-au întâlnit la un eveniment privat, cu un scop precis, acela de influențare a rezultatului votului. Cu toate acestea, din probele administrate în cadrul anchetei parlamentare, nu se poate trage o astfel de concluzie. Activitatea Comisiei parlamentare de anchetă a fost îngreunată din următoarele considerente: – refuzul persoanelor audiate care nu au răspuns la toate întrebările comisiei motivând că „există o anchetă în desfășurare“; ... – refuzul persoanelor care au transmis în scris că nu pot da curs solicitărilor comisiei motivând că „există o anchetă în desfășurare“; ... – refuzul doamnei Laura Codruța Kövesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de a răspunde la întrebarea cu privire la scopul vizitei din seara de 6 decembrie; ... – refuzul domnului Augustin Lazăr - procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a transmite Comisiei parlamentare de anchetă o copie după dosarul nr. 213/P/2017, dosar care fusese clasat între timp și care conținea toate informațiile necesare în vederea stabilirii adevărului cu privire la aspecte ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. Refuzul domnului procuror general Augustin Lazăr a fost justificat prin faptul că nu există nicio prevedere legală care să-l oblige să dea curs solicitării Comisiei. ... Precizăm că: – Informațiile dintr-un dosar clasat sunt publice, neexistând nicio prevedere legală care să-l împiedice pe domnul procuror general să le pună la dispoziția unei comisii parlamentare de anchetă; ... – Conform Legii nr. 544/2001, procurorul general Augustin Lazăr este obligat să asigure accesul „oricărei persoane“ la informațiile publice din dosarul nr. 213/P/2017, dosar clasat; ... – Dosarul nr. 213/P/2017 clasat nu conține informații care în conformitate cu alin.

(1)al art. 12 din Legea nr. 544/2001 sunt exceptate de la obligația de a fi puse la dispoziția „oricărui cetățean“. ... – Curtea Constituțională a României în Decizia nr. 411/2017, pct. 32, a constat, în acord cu jurisprudența sa, că: „Instituirea unei comisii de anchetă parlamentară reprezintă o aplicare a dispozițiilor constituționale, având deplină legitimitate constituțională. Parlamentarii, exercitându-și mandatul în serviciul poporului, trebuie să dea dovadă de aplecare spre discutarea, dezbaterea și rezolvarea problemelor comunității și nicidecum să le ignore. Una dintre modalitățile prevăzute de Constituție pentru realizarea acestui obiectiv îl constituie Comisia de anchetă parlamentară, al cărui obiect de activitate constă în analiza sau clarificarea unor situații de fapt, a unor aspecte sau fenomene sociale relevante, justificat de interesul social public de a cunoaște anumite realități cu reverberații în plan social, juridic sau politic. O astfel de activitate de cercetare a unor aspecte din viața publică a comunității este absolut indispensabilă realizării rolului constituțional al unui parlamentar, acela de reprezentant al electoratului și al intereselor cetățenilor“. ... Decizia C.C.R. nr. 611/2017 pct. 62, 63: „Autoritatea specifică activității Parlamentului se atașează și activității comisiei de anchetă parlamentară, pentru ca obiectivele în vederea cărora a fost instituită comisia, să fie atinse. Comisia de anchetă parlamentară trebuie să dispună de toate condițiile pentru a culege și a oferi acele date necesare plenului unei Camere sau Parlamentului spre a-și fonda, în mod optim, luarea unei decizii“. ... c) Verificarea posibilei existențe a unor mecanisme paralele de influențare și/sau de viciere a rezultatului votului, precum și determinarea instituțiilor și/sau persoanelor care au contribuit la realizarea acestora Un posibil mecanism de influențare a rezultatului votului ar putea fi considerat și repartizarea de telefoane mobile în unele secții de votare și în toate secțiile de votare speciale, al căror soft a fost creat de Serviciul de Telecomunicații Speciale. Totodată, potrivit AEP^4, „Atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, cât și în cel de-al doilea, au fost înregistrate anumite disfuncționalități datorate activității defectuoase a unor membri ai birourilor electorale, ale secțiilor de votare, imixtiunilor reprezentanților autorităților locale și ai formațiunilor politice în derularea procesului votării, precum și comportamentului inadecvat al unor alegători. Notă ... ^4 Cartea Albă a alegerilor pentru Președintele României din anul

1. Astfel, au fost reclamate: • nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Președintelui României de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare; • dispariția unor buletine de vot; • amplasarea unor cabine de vot în afara localului secției de votare; • încercarea de influențare a procesului de votare de către: – primari, viceprimari; ... – unii reprezentanți ai partidelor politice, membri în birourile secțiilor de votare; ... – persoane având calitatea de observatori electorali care șiau manifestat partizanatul politic; ... – persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie. ... • prezența în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis; • dosare incomplete cu materialele utilizate în secțiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau din contră conținând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât și cele utilizate spre consultare); • altercații și injurii între oficialii electorali pe parcursul desfășurării procesului votării; • suspiciuni de vot multiplu; • suspiciuni de „turism electoral“. De asemenea, o altă posibilitate de influențare a rezultatului alegerilor poate fi legată de schimbarea majorității prefecților într-o singură zi, încetarea și învestirea având loc pe 1 septembrie 2009 în sensul în care: încetarea exercitării temporare a funcțiilor prefecților și subprefecților s-a realizat prin hotărâri de Guvern din data de 1 octombrie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650/01.10.2009, iar învestirile pe noile funcții s-au realizat prin hotărâri de Guvern tot în data 1 octombrie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651/02.10.
2. Avizele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici au fost emise în data de 2 octombrie 2009, astfel cum reiese din tabelul de mai jos: Funcțiile de prefect și subprefect sunt funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici; prin aplicarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarul public, republicată 2007, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, avizează și monitorizează recrutarea pentru funcțiile publice specifice. Potrivit art. 33 alin.

(1)lit. c) din HG nr. 341 din 11 aprilie 2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și mobilitatea înalților funcționari publici, „Mobilitatea pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice se dispune prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a ministrului administrației și internelor, pentru funcțiile publice de prefect și subprefect;“. Deci, pentru ocuparea unui loc vacant a unei funcții publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, în cazul de față, cea de prefect, este necesară parcurgerea unor etape obligatorii care necesită un timp de analizare a situației de fapt și a documentației specifice, de întocmire a documentelor, de corespondență între instituții etc. De asemenea, potrivit Legii nr. 340/2004 privind instituția prefectului, acesta are un rol important în organizarea alegerilor, astfel: – la art. 1 alin.

(2)din Legea nr. 340/2004 se menționează că Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor; ... – la art. 15 alin.

(1)- membrii Corpului prefecților, respectiv ai Corpului subprefecților sunt supuși mobilității în funcție, prezentând disponibilitate la numirile considerate oportune de către Guvern; ... – alin.

(3)- Constatarea intervenirii situației prevăzute la alin.

(2)se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la apariția ei, de către Ministerul Administrației și Internelor, care va propune Guvernului, respectiv prim-ministrului, numirea altor persoane. ... Atribuțiile prefectului la alegerile Președintelui României sunt menționate în următoarele acte normative astfel: – potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României la art. 11 alin.

(4)„... prefecții comunică Autorității Electorale Permanente delimitarea, respectiv stabilirea, și numerotarea fiecărei secții de votare, precum și alte date relevante privind imobilul în care se va desfășura votarea, în formatul stabilit de aceasta. Orice modificări privind delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și locurile de desfășurare a votării se comunică Autorității Electorale Permanente în cel mult 48 de ore de la producerea acestora; ... – potrivit art. 10 alin.

(4)din HG nr. 1.045/2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009 menționează: „prin grija prefecților și cu sprijinul primarilor se asigură instalarea, la intrarea în secțiile de votare speciale, de camere web sau alte mijloace de înregistrare video, conectate la calculatoare cu suficientă capacitate de stocare pentru 14 ore de imagine video, care vor înregistra video cetățenii ce își exercită dreptul de vot în aceste secții. Fișierul cuprinzând înregistrarea video va fi salvat pe un suport optic, CD sau DVD și va fi înaintat către biroul electoral județean, respectiv al sectorului municipiului București într-un plic sigilat, pe care se aplică ștampila de control a secției de votare și semnătura președintelui biroului electoral al secției de votare, împreună cu dosarul cuprinzând tabelele electorale utilizate și declarațiile pe propria răspundere ale alegătorilor. Birourile electorale județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București transmit plicurile sigilate conținând înregistrările video, împreună cu dosarele de la secțiile de votare cuprinzând listele și tabelele electorale utilizate, precum și declarațiile pe propria răspundere ale alegătorilor Biroului Electoral Central, care le predă Autorității Electorale Permanente în vederea depozitării într-un singur spațiu, asigurat de către Secretariatul General al Guvernului“; ... – Art. 10 alin. (4^1) din HG nr. 1.045/2009 „pentru asigurarea suportului tehnic, a operării mijloacelor de înregistrare video și a computerelor, birourile electorale ale secțiilor de votare speciale au la dispoziție personal calificat, asigurat de către prefecți, cu sprijinul primarilor, care face parte din personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale județene sau al birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București“; ... – potrivit anexelor 2, 3 și 5 din Hotărârea nr. 1.048/2009 pentru aprobarea modelelor ștampilelor birourilor electorale, a modelului ștampilei de control a secțiilor de votare și a modelului ștampilei cu mențiunea „VOTAT“ care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2009, „modelul ștampilei Biroului Electoral Județean, ștampilei Biroului Electoral al Municipiului București și ștampilei de control a secției de votare din țară se confecționează prin grija prefectului. Dimensiunea ștampilei se stabilește de prefect, astfel încât toate datele înscrise să fie lizibile“; ... – potrivit Hotărârii nr. 1.045 din 23 septembrie 2009 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009: Art. 1 -

(1)Pentru coordonarea și urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute de legislația în vigoare privind alegerea Președintelui României care revin ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și instituțiilor prefectului, se constituie Comisia tehnică centrală, în componența prevăzută în anexa nr. 1; - alin.

(2)La ședințele Comisiei tehnice centrale pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai partidelor politice parlamentare, ai Clubului Român de Presă, ai altor instituții ale administrației publice centrale interesate și ai organizațiilor neguvernamentale; Art. 2 -

(1)Până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data alegerilor, prefecții și președinții tribunalelor întocmesc listele cuprinzând persoanele care pot fi desemnate, potrivit legii, președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora; - alin.

(2)În termen de cel mult două zile de la întocmirea lor, prefecții centralizează listele prevăzute la alin.

(1)și le transmit spre avizare, prin poștă electronică, Autorității Electorale Permanente, în formatul solicitat de aceasta; - alin.

(3)Avizul Autorității Electorale Permanente se comunică prefecților și președinților tribunalelor până cel mai târziu cu 5 zile înaintea desemnării președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora; Art. 3 -

(1)Ministerul Administrației și Internelor și autoritățile administrației publice locale dispun măsuri pentru menținerea și asigurarea ordinii și liniștii publice în localitățile țării, pe întreaga perioadă electorală și, în mod deosebit, în ziua votării, precum și în zilele care premerg și succedă acestei zile; - alin.

(2)Ministerul Administrației și Internelor și autoritățile administrației publice locale asigură paza secțiilor de votare și a dosarelor întocmite de birourile electorale, pe timpul transportului acestora la birourile electorale, respectiv la Biroul Electoral Central, precum și paza pe timpul tipăririi, transportului și depozitării buletinelor de vot și a celorlalte materiale necesare votării; Art. 4 -

(1)Ministerul Administrației și Internelor, prin Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor, asigură tipărirea listelor electorale permanente, în două exemplare, și a copiilor de pe listele electorale permanente, în 3 exemplare. În situația organizării unui al doilea tur de scrutin, Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor asigură tipărirea copiilor de pe listele electorale permanente, care vor fi identice cu cele folosite la primul tur de scrutin, într-un singur exemplar; - alin.

(2)Materialele consumabile necesare tipăririi listelor electorale permanente și a copiilor de pe listele electorale permanente se asigură de către instituțiile prefectului; ... Art. 10 -

(1)Ministerul Administrației și Internelor, cu sprijinul Autorității Electorale Permanente, organizează, în termen de cel mult 5 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, instruirea prefecților și a subprefecților cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009; - alin.

(2)Prefecții, cu sprijinul filialelor Autorității Electorale Permanente, organizează în cel mai scurt timp instruirea primarilor și a secretarilor comunelor, orașelor și municipiilor cu privire la sarcinile ce le revin în vederea organizării și desfășurării în bune condiții a alegerii Președintelui României; - alin.

(3)Prefecții stabilesc un grafic de distribuire a buletinelor de vot primite de la Ministerul Administrației și Internelor, precum și a celorlalte materiale necesare desfășurării procesului electoral, în funcție de asigurarea condițiilor de păstrare în siguranță a acestora, cu respectarea prevederilor legale; - alin.

(4)Prefecții, cu sprijinul primarilor, instalează, la intrarea în secțiile de votare speciale, camere web conectate la calculatoare cu suficientă capacitate de stocare pentru 14 ore de imagine video, care vor înregistra video cetățenii ce își exercită dreptul de vot în aceste secții. Operarea computerelor va fi asigurată de unul dintre membrii biroului electoral al secției de votare. Fișierul cuprinzând înregistrarea video va fi salvat pe un suport optic, CD sau DVD, și va fi înaintat către biroul electoral județean, respectiv al sectorului municipiului București într-un plic sigilat, pe care se aplică ștampila de control a secției de votare și semnătura membrului biroului electoral al secției de votare care a asigurat operarea computerului, împreună cu dosarul cuprinzând tabelele electorale utilizate și declarațiile pe propria răspundere ale alegătorilor. Birourile electorale județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București transmit plicurile sigilate conținând înregistrările video, împreună cu dosarele de la secțiile de votare cuprinzând listele și tabelele electorale utilizate, precum și declarațiile pe propria răspundere ale alegătorilor, Biroului Electoral Central, care le predă Autorității Electorale Permanente în vederea depozitării într-un singur spațiu, asigurat de către Secretariatul General al Guvernului; - alin.

(5)În situația în care prefectul se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuțiile, precum și în cazurile în care această funcție este vacantă, unul dintre subprefecți asigură îndeplinirea sarcinilor ce îi revin prefectului, potrivit legii, în vederea organizării și desfășurării corespunzătoare a alegerii Președintelui României; - alin.

(6)În perioada electorală, Ministerul Administrației și Internelor și Autoritatea Electorală Permanentă acordă sprijin de specialitate prefecților și primarilor, în vederea realizării la termen și în condiții corespunzătoare a sarcinilor ce le revin în organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009; Art. 11 - alin.

(1)Sediul Biroului Electoral Central se asigură de către Secretariatul General al Guvernului prin Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, cel al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale județene se asigură de către prefecți și de președinții consiliilor județene, iar cele ale birourilor electorale de sector, precum și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, de către primari, împreună cu prefecții; - alin.

(2)Dotarea tehnică și materială a Biroului Electoral Central se asigură de Ministerul Administrației și Internelor, dotarea tehnică și materială a biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se asigură de Ministerul Afacerilor Externe, iar dotarea tehnică și materială a birourilor electorale județene se asigură de prefecți împreună cu președinții consiliilor județene. Dotarea tehnică și materială a birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București se asigură de prefectul municipiului București împreună cu primarii sectoarelor municipiului București; - alin.

(3)Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, asigură aparatul tehnic auxiliar necesar funcționării Biroului Electoral Central. Aparatul tehnic auxiliar necesar funcționării biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate se asigură de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă; - alin.

(4)alin.

(4)Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură serviciile și echipamentele de comunicații speciale, închirierea de la operatorii publici a elementelor de infrastructură pentru servicii de comunicații, pentru crearea de aplicații specifice și funcționarea sistemului de colectare a datelor privind participarea la vot, necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene sau ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate; - alin.

(5)Prefecții, președinții consiliilor județene și primarii asigură condițiile corespunzătoare pentru funcționarea birourilor electorale județene sau ale sectoarelor municipiului București. ... – potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.046 din 23 septembrie 2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009: Art. 1 (...) -

(3)Ministerul Administrației și Internelor repartizează instituțiilor prefectului sumele necesare pentru activitățile acestora legate de pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009; (...) Art. 7 -

(1)Instituțiile prefectului asigură confecționarea ștampilelor birourilor electorale județene, ale sectoarelor municipiului București și a ștampilelor de control ale secțiilor de votare organizate în țară;

(3)Instituțiile prefectului asigură achiziționarea tușului, tușierelor și a celorlalte materiale necesare votării. (...) Art. 9 Pentru reducerea cheltuielilor necesare în vederea desfășurării procesului electoral, primarii vor utiliza bunurile materiale recuperate de la alegerile anterioare și aflate în stare bună. Acolo unde bunurile materiale necesare dotării materiale corespunzătoare a secțiilor de votare nu se pot recupera, se vor achiziționa unele noi de către instituțiile prefectului, în baza centralizării necesarului și în limita fondurilor alocate. (...) Art. 11 -

(1)Cheltuielile pentru materialele necesare tipăririi listelor electorale permanente, a copiilor de pe acestea, a afișelor prin care se aduc la cunoștința publică locațiile secțiilor de votare, precum și a celorlalte tipizate se asigură de instituțiile prefectului, respectiv de Ministerul Afacerilor Externe pentru afișele și tipizatele utilizate la secțiile de votare din străinătate. Art. 12 -

(1)Cheltuielile necesare în vederea transportului și distribuirii materialelor, inclusiv a celor de informare, a documentelor și a tipizatelor prevăzute de lege pentru desfășurarea procesului electoral se fac de instituțiile prefectului, iar cele pentru transportul și distribuirea materialelor, inclusiv a celor de informare, a documentelor și tipizatelor repartizate secțiilor de votare din străinătate se fac din bugetul Ministerului Afacerilor Externe. Art. 13 -

(3)Ministerul Administrației și Internelor va repartiza ștampilele cu mențiunea „VOTAT“, buletinele de vot, tabelele electorale și timbrele autocolante către prefecți și președinții birourilor electorale județene, respectiv președintele biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, care împreună cu primarii, respectiv Ministerul Afacerilor Externe le vor distribui birourilor electorale ale secțiilor de votare; (...) Art. 15 -

(1)Sumele alocate Ministerului Administrației și Internelor, pentru instituțiile prefectului, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru desfășurarea procesului electoral, se vor vira cu această destinație în bugetul fiecărei instituții a prefectului, iar decontarea cheltuielilor respective va fi efectuată cu respectarea prevederilor legale. ... – potrivit OUG nr. 20 din 27 februarie 2008 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale: Art. 24 (...) alin.

(5)Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele Tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști existenți în județ sau în municipiul București. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului și câte un reprezentant din partea fiecărui partid politic parlamentar. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. (...) Art. 27 - În termen de două zile de la constituirea birourilor electorale de circumscripție, prefecții aduc la cunoștință publică sediile unde acestea își desfășoară activitatea, precum și programul de activitate al acestora. ... În același context de influențare a rezultatului alegerilor pot fi menționate schimbările șefilor de instituții ale serviciilor publice de deconcentrate ale ministerelor, în perioada 1 octombrie-6 decembrie 2009, potrivit adreselor primite de la ministere, redate în dosarul cu material documentar nr. 11. Schimbările șefilor de instituții ale serviciilor publice de deconcentrate, ale ministerelor din unitățile administrativ-teritoriale, efectuate în perioada 1 octombrie 2009 - 6 decembrie 2009, s-au făcut, prin ordine de ministru sau prin act administrativ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat, în baza OUG nr. 105/2009, care ulterior a fost declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 1.629 din 3 decembrie 2009 (M. Of. nr. 28/ 14 ianuarie 2010). Astfel, la data de 6 octombrie 2009, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local. În Decizia CCR nr. 1.629 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1-5 și 26, art. III, art. IV, art. V, art. VIII și anexa nr. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 (M. Of. nr. 28/14 ian. 2010) se menționează că: „Prin procedeul legislativ utilizat, Guvernul a determinat ca prevederile actului normativ abrogat și declarat neconstituțional - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 - să producă în continuare efecte juridice, sub forma unui act nou - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 - care, așa cum s-a arătat, a preluat în integralitate, cu unele modificări nesemnificative, dispozițiile inițiale în materia respectivă.“ De asemenea, prin Decizia nr. 1.257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituțională a României a constatat că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009, aprobată prin lege de către Parlament, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate în sensul încălcării prevederilor art. 115 alin.

(6)din Constituție. În esență, Curtea a reținut, în acest sens, că „prin reglementările sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 «afectează» statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ- teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin.

(3)lit. j) din Legea fundamentală, potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege „organică“ și că „prin întreg conținutul reglementării Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând, astfel, dispozițiile art. 115 alin.

(6)din Constituție“. De asemenea, Curtea a analizat ordonanța de urgență în ansamblul său și sub aspectul noii concepții pe care o consacră în domeniul administrației publice, referitoare la desființarea funcțiilor publice, a funcțiilor publice specifice și a posturilor încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și adjuncții acestuia și instituirea, corelativ, a funcției de „director coordonator al serviciului public deconcentrat“, persoană numită, în urma câștigării unui concurs anume organizat, prin „act administrativ“ al ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea căruia funcționează serviciul public deconcentrat respectiv și care își exercită funcțiile în baza unui „contract de management“ încheiat cu ordonatorul principal de credite, pe o perioadă de maximum 4 ani, contract asimilat „contractului individual de muncă. Curtea a conchis că „această construcție juridică deficitară și confuză ridică problema statutului juridic al «directorului coordonator» și a naturii juridice a «contractului de management»“. Se poate astfel concluziona faptul că au avut loc „intervenții în forță“ asupra aparatului administrativ al țării, prin schimbarea șefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, ceea ce induce ideea existenței unei premeditări a influențării rezultatului votului. Cu referire explicită la influențarea rezultatului votului, în sensul inversării rezultatului, a existat și o opinie, exprimată de domnul gen.(

1. r)Dumitru Iliescu, în fața Comisiei parlamentare de anchetă. Potrivit spuselor domniei sale, acesta a asigurat consultanță candidatului Mircea Geoană. Redăm afirmațiile domniei sale: „Eu sunt convins că domnul Geoană a ieșit Președintele României, dar prin vicierea masivă a votului românilor, s-a întors votul acestora în favoarea domnului Băsescu. Și acum pentru că, cu siguranță, o să mă întrebați cum s-au fraudat aceste alegeri... V-am spus mai înainte că s-a creat un portofoliu din care au fost numiți membri ai Biroului Electoral Central, membri ai birourilor electorale. Știți bine, conform legii, erau numiți de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar nu se cunoaște cine a făcut propunerile pentru ei. Adică se cunoaște cine a făcut propunerile, dar nu cei care au fost în spatele acestor propuneri. Și unii dintre ei au venit cu informația atunci că erau din acel portofoliu despre care vorbeam anterior de magistrați. Pe unii dintre cei care nu erau în acel portofoliu și n-aveau niciun fel de tangență cu această structură s-a încercat ulterior să se pună presiune, pentru a nu pune în pericol planul care se organizase și deja se trecuse la aplicarea lui. Au venit informații vizavi de softul care s-a pregătit și aveam elemente că acesta are o marjă de eroare care va fi - eroarea respectivă - folosită în folosul domnului Băsescu. Și am informat despre acest aspect conducerea Partidului Social Democrat. De asemenea, după ce s-a terminat votul și s-au dat rezultatele, a fost o echipă paralelă cu echipa de la conducerea PSD-ului, care s-a ocupat de identificarea neregulilor semnalate pe timpul efectuării votului. Adică s-au verificat procesele-verbale și s-a constatat că multe procese-verbale aveau cifrele inversate. Dacă din secțiile de votare au plecat, să spunem, 55% - domnul Geoană, 45% - domnul Băsescu, la Biroul Electoral Central au ajuns cifrele 55% - domnul Băsescu, 45% - domnul Geoană. Multe din voturi au fost anulate, chiar cu concursul unor reprezentanți ai PSD-ului în comisiile respective... în secțiile respective de vot. Au fost identificate cărți de identitate false, CNP-uri inexistente, voturi exprimate de persoane decedate. Toate aceste elemente au fost trimise conducerii Partidului Social Democrat și au făcut parte din dosarul acela care s-a pregătit și care s-a trimis la instanță, prin implicarea domnului Voicu. Dar au fost și alte dosare pregătite, precum cunoașteți, la Curtea Constituțională, la Parchet și așa mai departe. O parte din aceste probe, care se adunaseră, au fost trimise către conducerea partidului pentru a putea fi folosite în acest demers. ...
2. d)Determinarea practică a capacității de procesare în timp real a solicitanților care au votat în unele secții de vot, în special din afara granițelor Din Contestația Partidului Social Democrat (dosarul cu material documentar nr. 8), reiese că: „În cadrul secțiilor speciale de votare, s-a înregistrat un număr de peste 600.000 voturi, număr mult superior celui al alegătorilor care au votat pe liste speciale în orice alt proces electoral anterior. Această cifră reprezintă aproximativ 5% din totalul persoanelor care s-au prezentat la urne, echivalent populației cu drept de vot a 20 de orașe din România. Ori, este aproape imposibil ca un număr atât de mare de alegători să fi fost în ziua alegerilor plecați din localitatea de domiciliu și nevoiți să voteze în cadrul unor secții de votare speciale. Mai mult, la secțiile de vot din străinătate s-a înregistrat o disproporție evidentă între procentele obținute de cei doi candidați în cadrul acestora - 78,86% Traian Băsescu, respectiv 21,14% pentru Dan Mircea Geoană - comparativ cu cele obținute pe plan local unde candidatul Dan Mircea Geoană a câștigat scrutinul pe teritoriu național cu o diferență de 24.000 voturi. Un astfel de dezechilibru nu a mai fost niciodată înregistrat în cadrul unor alegeri anterioare. Discutăm practic de două Românii, una în țară, alta în Diaspora. Curtea Constituțională a României a sesizat imposibilitatea supravegherii procesului de vot la nivelul secțiilor de vot din străinătate, având în vedere că autoritățile din țările respective nu au competență în această privință, făcând posibilă desfășurarea nestingherită în străinătate a unor practici de tipul „turism electoral“ și „mită electorală“. Înregistrarea acestor situații inedite, dublată de existența dovedită a unor cazuri de vot nelegal, este de natură să probeze o fraudă masivă la secțiile de votare speciale și la secțiile de votare din străinătate, capabilă să modifice atribuirea mandatului de Președinte al României, fraudă legată atât de cazuri de vot dublu, cât și de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare speciale și în cadrul secțiilor de votare din străinătate (date care sunt înscrise manual în tabelele respective, spre deosebire de datele din copiile listelor electorale permanente care sunt centralizate și tipărite pe acestea). În acest sens, spre exemplu, au fost sesizate numeroase cazuri de persoane care s-au deplasat cu diverse mijloace de transport în alte localități decât cea de domiciliu, votând în secții de votare speciale, fiind imposibil a se verifica, până la validarea rezultatelor alegerilor, dacă au votat și la secția de domiciliu și/sau la alte secții de votare speciale. Se precizează că procedura electorală nu permite verificarea în timpul procesului de vot și până la validarea rezultatelor de către Biroul Electoral Central a realității tuturor datelor de identificare înscrise în tabelele utilizate în cadrul secțiilor de votare speciale și în cadrul secțiilor de votare din străinătate sau realizarea analizei comparative între acestea și între acestea și cele înscrise în copiile listelor electorale permanente. Diversele situații de astfel de fraude au fost sesizate organelor competente, existând un număr uriaș de plângeri, contestații etc., însă procesul de soluționare a acestora este de durată, depășind termenul de validare a rezultatului alegerilor“. ...
3. e)Verificarea legalității achiziționării aplicațiilor și/sau serviciilor informatice utilizate de către Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile prezidențiale din anul 2009, precum și verificarea modalității prin care s-a asigurat transparența și cunoașterea de către reprezentanții partidelor politice a acestor aplicații OUG nr. 45/2014 privind modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, la art. 1 pct. 17, menționează că: „Autoritatea Electorală Permanentă achiziționează aplicațiile și/sau serviciile informatice utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării la alegerile pentru Președintele României în condițiile legii.“ Potrivit declarațiilor domnului Marian Muhuleț - vicepreședinte AEP în anul 2009, oferite Comisiei parlamentare de anchetă: „Aplicația programul informatic folosit pentru centralizarea voturilor la alegerile prezidențiale din 2009 a fost realizată de către consorțiul Siveco, Net Consulting.(...) Valoarea la care a fost achiziționat a fost 1.278.000 de euro fără TVA, respectiv 5.361.593 de lei fără TVA. Procedura a fost precizată în HG nr. 1.046/23 septembrie 2009, prin negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare privind achiziționarea pachetului de aplicații și servicii publice utilizate pentru centralizarea și stabilirea rezultatului alegerilor“. Potrivit lui Muhuleț, programul a fost transmis către Biroul Electoral Central în termen. „Contractul a fost încheiat pe 26 octombrie 2009. (...) Întotdeauna trebuie să ne încadrăm, că astea sunt prevederile legale, ca aplicația să fie disponibilă, gata testată și validată spre neschimbare cu 10 zile înainte de data alegerilor. Deci, termenul de execuție, la vremea respectivă, ar fi trebuit să fie undeva la 11 noiembrie. (...) A fost predat în timp util, în termen, și, mai mult decât atât, și AEP l-a înaintat BEC (...) la 13 noiembrie 2009, s-a predat către BEC, deci la data respectivă aplicația fusese certificată spre neschimbare și predată BEC. (...) Testări ale aplicației pentru a fi certificată spre neschimbare, așa cum spune legea, sunt făcute de către AEP împreună cu reprezentanții dezvoltatorului. Dincolo de aceste testări, pentru asigurarea bunei funcționări, în intervalul predării către BEC și până la momentul alegerilor, se fac în continuare teste de către reprezentații INS care erau la vremea respectivă și sunt chiar și în ziua de azi acreditați, pe lângă BEC, ca personal tehnic specializat pentru asigurarea centralizării. Deci, practic, INS-ul lucrează cu aplicația. De altfel, în procesul de achiziție a acestei aplicații am avut un specialist din partea INS, care a fost cooptat pe lângă comisia de achiziție pentru acest pachet“, a menționat vicepreședintele AEP. El a mai precizat că STS nu a avut un rol în instalarea programului, având ca sarcini asigurarea transmisiei și securității datelor de la birourile electorale județene către Biroul Electoral Central. „STS-ul asigura, așa cum asigură și acum, partea de transmisiuni de date între BEJ-uri și BEC pe rețea securizată“, a spus Marian Muhuleț. Vicepreședintele AEP a adăugat că programul informatic a fost predat de AEP către BEC „printr-un proces-verbal, pe format fizic“. „Cred că două DVD-uri“, a completat el. „Cu ocazia predării către BEC a fost predat și reprezentanților partidelor politice în BEC, exact aceeași aplicație, pe un disc sau două, nu mai țin minte exact“, a precizat el. Potrivit domnului Muhuleț, nu au existat disfuncționalități ale sistemului informatic la alegerile din 2009. „Nu s-a raportat niciun incident pe cale informatică la vremea respectivă, nu cred că INS a făcut vreo notă către BEC pe acest subiect, să fi existat vreun incident informatic pe subiectul centralizării rezultatelor. De altfel, nici în teritoriu la BEJ-uri nu au fost astfel de incidente. Ce pot să vă spun, pe parcursul anilor petrecuți la AEP și pe parcursul implicării mele, nu am avut niciodată incidente informatice pe centralizarea rezultatelor votului“, a afirmat vicepreședintele AEP. În conformitate cu Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, art. 28 alin.

(5), AEP^5 asigură achiziționarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării și serviciile de asistență tehnică necesare 24 de ore din 24 pe parcursul centralizării rezultatelor în cele 41 de locații județene, cele șase sectoare ale municipiului București, Biroul Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate și pentru Biroul Electoral Central. Notă ... ^5 AEP - Raport de activitate 2009, pag.

1. Autoritatea Electorală Permanentă a inițiat în data de 28 septembrie 2009 procedura de negociere în vederea achiziționării pachetului de aplicații și servicii informatice utilizate pentru centralizarea și stabilirea rezultatului alegerilor din 22 noiembrie
2. Întrucât Hotărârea Guvernului nr. 1.046/2009 prevedea că achiziționarea se va face prin negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, AEP a transmis invitații către operatorii economici, data-limită de depunere a candidaturilor de preselecție fiind 8 octombrie 2009, ora 10,00, la sediul AEP. Candidaturile depuse la sediul Autorității Electorale Permanente au fost din partea următorilor operatori economici: – S.C. Intrarom - S.A.; ... – S.C. Team Net International - S.A.; ... – consorțiul format din S.C. Siveco România - S.A. și S.C. Net Consulting - S.R.L. ... În urma mai multor etape de negociere, în urma cărora s-au stabilit ofertele tehnice și finale, oferta cu cel mai bun preț a fost cea depusă de Consorțiul S.C. Siveco România - S.A. - S.C. Net Consulting - S.R.L. La 14 octombrie 2009, Comisia de evaluare, formată din 5 reprezentanți ai AEP și un membru cooptat de la Institutul Național de Statistică, a declarat ofertantul câștigător ca fiind consorțiul format din S.C. Siveco România - S.A. și S.C. Net Consulting - S.R.L., care a depus cea mai bună ofertă de preț, respectiv 5.361.593 lei fără TVA. Conform prevederilor legale contractul a fost semnat în data de 26.10.2009, la 11 zile de la desemnarea ofertei câștigătoare. Firma câștigătoare a fost contestată de către doamna Ana Maria Pătru, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente în anul 2009, potrivit scrisorii trimise Comisiei parlamentare de anchetă, prezentată în dosarul cu material documentar nr.
3. ... f) Verificarea corectitudinii centralizării rezultatelor votării Softul de alegeri a fost testat, recepționat și certificat spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, și a fost pus la dispoziția tuturor partidelor înscrise în competiția electorală. Totodată, s-a efectuat instruirea personalului de specialitate implicat în preluarea, prelucrarea, centralizarea și transmiterea datelor la toate birourile electorale județene, birourile electorale de sector - din municipiul București, Biroul Electoral pentru Străinătate și la Biroul Electoral Central. Fluxul informațional de centralizare a datelor s-a realizat pe mai multe niveluri, iar programele informatice achiziționate au fost utilizate la centralizarea rezultatelor, la verificări și validări ale datelor înscrise în procesele-verbale, la aplicarea algoritmului electoral de atribuire a mandatelor, la transmiterea securizată a datelor, respectiv în realizarea statisticilor electorale. Astfel au fost generate o serie de rapoarte destinate atât verificărilor, cât și informării complete și corecte a cetățenilor^
4. Potrivit art. 28 alin.

(5)din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, Autoritatea Electorală Permanentă asigură achiziționarea programelor de calculator pentru centralizarea rezultatelor votării și serviciile de asistență tehnică pe parcursul centralizării rezultatelor în județene, în sectoarele municipiului București, Biroului Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate și pentru Biroul Electoral Central^7. Potrivit art. 27 alin.

(1)din Legea nr. 370/2004, au fost făcute propuneri pentru elaborarea hotărârilor de Guvern privind aprobarea fondurilor necesare organizării și desfășurării procesului electoral, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor (H.G. nr. 1.046/2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, cu modificările și completările ulterioare, sunt menționate destinațiile și sumele alocate pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009). Prin bugetul Autorității Electorale Permanente^8 au fost alocate sume pentru achiziționarea, prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, a pachetului de aplicații și servicii informatice utilizate pentru centralizarea și stabilirea rezultatelor alegerilor. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis Comisiei parlamentare de anchetă, prin Adresa nr. 7.298/14.06.2017, că „deține date generate exclusiv din procesul de centralizare a rezultatelor votării, obținute din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare“. În adresa Autorității Electorală Permanente este prezentat fluxul de vot (ce poate reprezenta o eventuală răsturnare a votului). La al doilea tur de scrutin, prima secție de votare care a intrat în procesul de centralizare a fost secția de votare nr. 289 din Noua Zeelandă la ora 11,32, în data de 6.12.09, iar ultima secție de votare centralizată a fost secția de votare nr. 197 din Statele Unite ale Americii, la ora 11,21, în data de 9.12.09. Astfel, datele din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării întocmite de cele 21.706 birouri ale secțiilor de votare au fost centralizate în intervalul 11,32 din 6.12.09 - 11,21 din 9.12.09. Pe parcursul celor 3 zile de centralizare a rezultatelor votării, unicul interval în care candidatul declarat câștigător s-a aflat în urma contracandidatului său, ca număr agregat de voturi câștigate conform proceselor-verbale centralizate, a fost în seara zilei de 6 decembrie 2009 în intervalul orar 21,40-22,03. Acest interval a corespuns intrării în prelucrare și finalizării centralizării a 636 de procese-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare, diferența cea mai mică în favoarea candidatului Mircea Geoană fiind de 6 voturi, iar cea mai mare de 2.413 voturi (minutul cel mai favorabil - 21:56, din punctul de vedere al intrării în centralizare a proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare). Se precizează că în intervalul orar 21,40-22,03 (de 23 de minute) numărul total al voturilor obținute de candidatul Mircea Geoană a fost mai mare decât totalul voturilor obținute de candidatul Traian Băsescu. La începutul intervalului orar, fuseseră centralizate aproximativ 9.000 de voturi, iar la finalul celor 23 de minute fuseseră centralizate 158.688 de voturi pentru candidatul Traian Băsescu și 158.920 pentru candidatul Mircea Geoană. Din declarațiile domnului Marian Muhuleț, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente din anul 2009, „centralizarea voturilor s-a făcut printr-o aplicație informatică în sensul instalării ei la fiecare Birou Electoral Județean și la Biroul Electoral Central”. Notă ... ^6 AEP - Raport de activitate 2009, pag. 72. ^7 AEP - Raport de activitate 2009, pag. 77. ^8 Cartea albă a alegerilor pentru președintele României 2009 - AEP. În Cartea albă a alegerilor prezidențiale din anul 2009 elaborată de AEP se precizează că „având în vedere importanța deosebită a scrutinului, un accent deosebit s-a pus pe securitatea sistemului de centralizare a rezultatelor“, detaliile fiind prezentate în dosarul cu material documentar nr. 3. ...

1. g)Verificarea modului în care Serviciul de Telecomunicații Speciale a asigurat serviciile de telefonie specială - voce și transmitere de date, precum și posibile interferențe nelegitime în procesul electoral Potrivit HG nr. 1.046/2009, s-a stabilit ca prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale să fie alocate sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru următoarele activități: – asigurarea serviciilor și echipamentelor de comunicații, suplimentar față de cele deja existente, în vederea asigurării serviciilor de comunicații necesare Biroului Electoral Central și birourilor electorale județene, respectiv birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București; ... – închirierea de la operatorii publici a circuitelor telefonice și conexiunilor locale de comunicații de date, în vederea asigurării serviciilor de telefonie specială și de comunicații de date necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene, respectiv sectoarelor municipiului București; ... – asigurarea serviciilor de telefonie și comunicații între birourile electorale ale secțiilor de votare și birourilor electorale județene sau de sector al municipiului București, pe raza cărora își desfășoară activitatea, în zonele în care autoritățile locale nu pot asigura mijloace de comunicații din surse proprii; ... – organizarea unui sistem informatic care să furnizeze în ziua alegerilor date privind prezența populației la vot pe baza datelor transmise de către birourile electorale ale secțiilor de votare cuprinse într-un eșantion reprezentativ la nivel județean și național. ... Domnul Marcel Opriș, director al Serviciului de Telecomunicații Speciale, a făcut următoarele declarații în fața Comisiei parlamentare de anchetă (extras din stenogramă): Pentru anul 2009, situația este următoarea: Prin Hotărârea de Guvern 1.046/2009 privind aprobarea bugetului și a cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, precum și prin Decizia Biroului Electoral Central de a avea asemenea mijloace în toate secțiile de votare. Au fost repartizate 22.046 telefoane mobile cu SIM de un operator mobil. Din care 20.896 au fost date președinților secțiilor de votare, cele care puteau să folosească telefonul mobil în secția lor, deoarece nu toate secțiile de vot puteau să folosească telefon mobil. A fost un număr nesemnificativ care a avut alte soluții. În 2009, respectiv au fost destul de multe, în jur de 500 de secții care au avut telefoane fixe, dar pentru ele a fost o procedură specială de raportare. Un număr de 168 de telefoane mobile au fost date președinților și locțiitorilor birourilor electorale județene, birourilor electorale de sector sau biroul electoral care organiza alegerile din străinătate, reprezentanților unor prefecturi care le-au solicitat, respectiv în cazul lui 2009 au fost municipiul București, județul Ilfov și județul Dolj, precum și unor reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente din România din București, care au solicitat asemenea mijloace de comunicații, ei neavând unele oficiale de serviciu. De asemenea, un număr de 980 de terminale a fost folosit de către personalul tehnic al STS-ului care s-a aflat în diverse puncte pentru asistență, aceste terminale constituind totodată și rezervă, deci dacă un telefon mobil s-ar fi defectat și secția respectivă trebuia să raporteze date, atunci ar fi fost pus la dispoziție un alt terminal cu care să-și continue activitatea. Din aceste telefoane, un număr de 6.011 a fost și înscris în acel sistem care raporta date prin SMS, respectiv au fost 3.359 de secții speciale de la care s-a raportat la fiecare interval orar prezența și un număr de 2.652 de secții de vot care a fost inclus într-un eșantion constituit pe baze științifice de către Institutul Național de Statistică. Concatenarea acestor date cu aplicarea algoritmului statistic pe care Institutul Național de Statistică l-a întocmit pentru acele alegeri a dat posibilitatea ca acuratețea estimării participării la vot să fie sub 0,1%. De altfel, dacă vă amintiți, n-au fost diferențe semnificative, chiar am avut o exprimare, spre exemplu în 2009, dacă îmi amintesc bine, diferența între participarea exprimată de statistică și numărătoarea efectivă din procesele-verbale a fost undeva în jur de 6.000 de persoane, ceea ce înseamnă că s-a reușit să se surprindă prezența mai bună decât o persoană la trei secții de vot. Este o acuratețe extraordinară. Acestea au fost mijloacele, acestea au fost telefoanele mobile distribuite de către STS, care au rămas și după aceea au fost folosite ulterior la toate ciclurile electorale; de altfel, noi, aparatele telefonice să știți că nu le-am schimbat, fiindcă nu a necesitat. Și apropó de ceea ce se mai discută prin presă, acele telefoane erau terminale din acelea vechi, din tehnologia anilor 2008, adică în termeni populari nu există printre ele niciun smartphone, măcar, deci nu există niciun telefon inteligent pe care să se poată pune vreun instrument care să raporteze singur, să intercepteze sau să filmeze acolo în secția de vot. Singurele servicii care erau activate erau serviciul de SMS, către un număr fix, care era convenit cu operatorii mobili și serviciul de voce. Referitor la protecția informațiilor transmise prin telefoanele mobile, domnul Opriș a menționat că „Măsura pe care noi am considerat-o suficientă pentru protecția acestei informații cu privire la numărul de alegători care au votat până la o anumită oră, stabilită printr-o decizie a BEC-ului, a fost să recunoaștem terminalul de la care s-a primit mesajul. Să-l identificăm. Și dacă mesajul a venit de la terminalul de la care noi știam că trebuie să vină înseamnă că noi am considerat că este suficient de sigură acea informație și poate fi predată mai departe. Și v-am mai spus că am mizat pe faptul că pentru această categorie de informație, și care fie vorba între noi, nu e informație clasificată, până la urmă este o informație cunoscută de către mai mulți oameni, doar că e confidențială. Pentru această categorie de informații, această măsură de securitate a fost suficientă. Noi am prezentat-o celor cu care am lucrat și nimeni nu a contestat că ar fi suficientă o asemenea măsură de securitate, adică utilizarea unui SMS, ca vehicul, iar SMS-ul este protejat la transmiterea prin serverele operatorului de ceea ce înseamnă protecția comunicațiilor personale, publice, iar la cele două capete, respectiv în incinta secției de vot și la Biroul Electoral Central respectiv de recunoașterea terminalului de la care s-a transmis mesajul. Sincer nici nu avem de unde să știm dacă mesajul acela a fost transmis de președintele secției de vot, dar pentru asta exista o procedură în interiorul secției de votare, cine are dreptul să folosească acel terminal“. Prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale^9 au fost alocate sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru asigurarea serviciilor și echipamentelor de comunicații, suplimentar față de cele deja existente, în vederea asigurării serviciilor de comunicații necesare Biroului Electoral Central și birourilor electorale județene, respectiv birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București; pentru închirierea de la operatorii publici a circuitelor telefonice și conexiunilor locale de comunicații de date, în vederea asigurării serviciilor de telefonie specială și de comunicații de date necesare Biroului Electoral Central, birourilor electorale județene, respectiv sectoarelor municipiului București; pentru asigurarea serviciilor de telefonie și comunicații între birourile electorale ale secțiilor de votare și birourilor electorale județene sau de sector al municipiului București, pe raza cărora își desfășoară activitatea, în zonele în care autoritățile locale nu pot asigura mijloace de comunicații din surse proprii; pentru organizarea unui sistem informatic care să furnizeze în ziua alegerilor date privind prezența populației la vot pe baza datelor transmise de către birourile electorale ale secțiilor de votare cuprinse într-un eșantion reprezentativ la nivel județean și național. Notă ... ^9 Cartea albă a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, pag. 25. Dat fiind faptul că în presa vremii au existat suspiciuni de implicare a Serviciului de Telecomunicații Speciale în favoarea unuia dintre candidații înscriși pentru alegerea Președintelui României, propunem modificarea legislației în sensul ca fapta oricărui angajat STS care divulgă informații cu privire la procesul electoral să constituie infracțiune și să se pedepsească conform legii. Suspiciunile cele mai grave privind implicarea în favoarea lui Traian Băsescu la alegerile prezidențiale din 2009 planează asupra generalului Marcel Opriș, directorul STS. După alegeri, generalul Opriș a fost acuzat că și-ar fi pus subalternii să ajute PDL să numere voturile, precum și că, în ziua votului, STS ar fi transmis SMS-uri, prin rețelele de telefonie mobilă, prin care Traian Băsescu era dat câștigător. În săptămâna care a urmat turului doi din 2009, am primit de la angajați ai STS Satu Mare informații conform cărora, în data de 6 decembrie 2009, începând cu ora 13,40, moment în care candidatul PSD, Mircea Geoană, îl depășea cu mai mult de 5 procente pe președintele în funcție, Traian Băsescu, ar fi fost pus în aplicare un plan de rezervă, la ordinul generalului Marcel Opriș, directorul STS, și sub coordonarea vicepreședintelui PDL Adriean Videanu. Concret, conform surselor, STS Satu Mare a avut o derivație secretă prin schema STS conectată la un server din sediul central al PDL din Aleea Modrogan, având numele de cod Taurul. Toate județele ar fi avut derivație din rețeaua principală, mai puțin municipiul București. În noaptea de 6 spre 7 decembrie, la ora 3,15, toate derivațiile au fost dezafectate sub directa supraveghere a generalului Opriș, fiecare județ decuplându-se pe rând după ce s-au închis și cheile pe datele finale. Despre acest fapt ar fi știut doar șefii județeni ai STS și cadrele tehnice folosite, respectiv doi subofițeri care au realizat conexiunile. Toate conexiunile ar fi fost operaționale începând cu data de 6 decembrie 2009, ora 1,30. Toate datele ar fi fost transmise electronic simultan cu cele oficiale, STS având inclusiv «spioni» de alarmă, care au semnalat vizual și acustic depășirea în procente a unuia sau altuia dintre candidați. (http://www.justitiarul.ro/12336-2/). ...
2. h)Verificarea modului în care au fost soluționate de către instituțiile statului plângerile/sesizările ori au fost valorificate informațiile privind oferirea sau darea de bani, bunuri și alte foloase, în scopul determinării alegătorilor să voteze ori să nu voteze un anumit candidat Comisia a solicitat instituțiilor competente o situație a contestațiilor și sesizărilor depuse privind desfășurarea procesului electoral al alegerilor prezidențiale din anul 2009. Contestațiile depuse la Biroul Electoral Central și la birourile electorale județene se regăsesc în dosarul cu material documentar nr. 4. Aspectele semnalate de către reprezentanții filialelor teritoriale ale Autorității Electorale Permanente^10 - Din analiza acestora reiese că atât în primul tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, cât și în cel de-al doilea au fost înregistrate anumite disfuncționalități datorate activității defectuoase a unor membri ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, imixtiunilor reprezentanților autorităților locale și ai formațiunilor politice în derularea procesului votării, precum și comportamentului inadecvat al unor alegători. Notă ... ^10 Cartea albă a alegerilor pentru Președintele României din anul 2009, pag. 95. Astfel, au fost reclamate: • înscrierea alegătorilor care și-au exercitat dreptul de vot și pentru alegerea Președintelui României și pentru Referendumul național pe un singur tabel electoral; • nerespectarea procedurii de înmânare a buletinelor de vot pentru alegerea Președintelui României și pentru Referendumul național de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare; • dispariția unor buletine de vot; • amplasarea unor cabine de vot în afara localului secției de votare; • tolerarea comercializării de băuturi alcoolice în aria de protecție a secției de votare; • nesoluționarea unor cereri privind utilizarea urnei mobile; • încercarea de influențare a procesului de votare de către: – primari, viceprimari; ... – unii reprezentanți ai partidelor politice, membri în birourile secțiilor de votare; ... – persoane având calitatea de observatori electorali care și-au manifestat partizanatul politic; ... – persoane acreditate pentru realizarea de sondaje de opinie; ... • prezența în preajma sau în interiorul cabinelor de votare a unui număr mai mare de persoane decât numărul permis; • dosare incomplete cu materialele utilizate în secțiile de votare (lipsa copiilor listelor electorale permanente sau, din contră, conținând ambele exemplare ale listelor, atât cele utilizate pentru semnătura alegătorului, cât și cele utilizate spre consultare); • altercații și injurii între oficialii electorali pe parcursul desfășurării procesului votării; • suspiciuni de vot multiplu; • suspiciuni de „turism electoral“; • solicitarea depusă de domnul Mircea Geoană la Curtea Constituțională a României pentru anularea scrutinului din data de 6 decembrie 2009 și reluarea alegerilor prezidențiale se găsește la dosarul cu material documentar nr. 5; • raportările Ministerul Administrației și Internelor cu privire la incidentele electorale înregistrate în data de 6.12.2009: „pe timpul desfășurării procesului de vot, pentru fapte prevăzute de legea electorală au fost sesizate 368 de infracțiuni fiind aplicate 269 de sancțiuni contravenționale“, potrivit dosarului cu material documentar nr. 6; • contestații în secțiile de votare din străinătate sunt prezentate în dosarul cu material documentar nr. 7;