METODOLOGIE din 1 februarie 2007
Pe scurt
Această metodologie stabilește modul de calcul al performanței energetice a clădirilor, concentrându-se pe auditul energetic și certificatul de performanță energetică. Scopul este identificarea și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.
Ce reglementează
- Evaluarea performanțelor energetice ale clădirilor.
- Stabilirea soluțiilor tehnice pentru creșterea performanței energetice a construcțiilor și instalațiilor.
- Elaborarea și conținutul certificatului de performanță energetică al clădirii.
- Notarea clădirilor în vederea certificării energetice.
Cui îi privește
- Inginerilor constructori și de instalații, arhitecților și specialiștilor în energetica construcțiilor.
- Proprietarilor de clădiri de locuit (individuale sau cu mai multe apartamente) și clădiri cu altă destinație (birouri, școli, spitale, hoteluri, magazine, teatre, etc.).
Puncte cheie
- Auditul energetic identifică caracteristicile termice și energetice ale clădirii și propune soluții de reabilitare/modernizare.
- Certificatul de performanță energetică declară și afișează performanța energetică a clădirii.
- Metodologia se aplică tuturor clădirilor care necesită un anumit grad de confort și regim termic, cu scopul reducerii consumului de energie.
- Nu se aplică clădirilor și monumentelor protejate, lăcașurilor de cult, clădirilor provizorii (sub 2 ani), clădirilor utilizate mai puțin de 4 luni pe an, clădirilor independente cu o arie utilă mai mică de 50 m², și clădirilor cu regim special de exploatare.
Textul legii
METODOLOGIE din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 3 Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 126 bis din 21 februarie 2007 Notă ... *) Aprobata prin Ordinul nr. 157 din 1 februarie 2007, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 126 din 21 februarie 2007. PARTEA a III- a - AUDITUL SI CERTIFICATUL DE PERFORMANTA A CLADIRII Indicativ Mc 001/3 ™ 2006 III. AUDITUL SI CERTIFICATUL DE PERFORMANTA A CLADIRII ... CUPRINS III.1. Introducere III.2. Capitolul I: Auditul energetic al cladirii III.2.1. Obiect, domeniu de aplicare, referinte normative, terminologie, notatii III.2.2. Evaluarea performantelor energetice ale cladiriior III.2.3. Indicatori ai eficientei economice a solutiilor tehnice de reabilitare/modernizare energetica a cladirilor existente III.2.4. Stabilirea solutiilor tehnice de crestere a performantei energetice pentru constructie si instalatii, aplicabile cladirilor III.3. Capitolul al II-lea: certificatul de performanta energetica al cladirii III.3.1. Obiect, domeniu de aplicare, referinte normative, terminologie, notatii III.3.2. Elaborarea certificatuiui de performanta energetica al unei cladiri III.3.3. Continutul certificatului de performanta energetica al unei cladiri III.3.4. Notarea cladirilor in vederea certificarii energetice a acestora Anexe Anexa III.1. Fisa de analiza termica si energetica (model) Anexa III.2. Solutii tehnice de modernizare energetica a cladirilor Anexa III.3. Solutii de modernizare termotehnica a anvelopei constructiei - elemente de constructie opace (Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu - UAUIM) Anexa III.4. Solutii de imbunatatire a tamplariei exterioare (Conf. dr. ing. Mihaela Georgescu - UAUIM) Anexa III.5. Lista solutiilor tehnice propuse pentru modernizarea energetica a cladiriior de locuit alimentate de la sistem centralizat de alimentare cu caldura Anexa III.6. Lista solutiilor tehnice propuse pentru modernizarea energetica a cladiriior de locuit individuale sau insiruite dotate cu sursa proprie de caldura Anexa III.7. Date primare privind costul masurilor de reabilitare si modernizare pentru analiza economica in cadrul auditului energetic al cladirilor Anexa III.8. Model de certificat de performanta energetica al cladirii Anexa III.9. Rezistente termice corectate pentru cladirea de referinta Anexa III.10. Consumuri specifice de caldura pentru prepararea apei calde de consum pentru cladirea de referinta III. AUDITUL SI CERTIFICATUL DE PERFORMANTA A CLADIRII ... III.1. Introducere ... Aceasta reglementare tehnica face parte dintr-o serie de trei documente care alcatuiesc impreuna Metodologia de calcul a performantei energetice a cladirilor, denumita in cele ce urmeaza Metodologie. Auditul energetic al unei cladiri urmareste identificarea principalelor caracteristici termice si energetice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia si stabilirea, din punct de vedere tehnic si economic, a solutiilor de reabilitare sau modernizare termica si energetica a constructiei si a instalatiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obtinute din activitatea de analiza termica si energetica a cladirii. Certificatul de performanta energetica al unei cladiri urmareste declararea si afisarea performantei energetice a cladirii, prezentata intr-o forma sintetica unitara, cu detalierea principalelor caracteristici ale constructiei si instalatiilor aferente acesteia, rezultate din analiza termica si energetica. Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor se adreseaza inginerilor constructori si de instalatii, arhitectilor si, in general, specialistilor care isi desfasoara activitatea in domeniul energeticii constructiilor si al carei scop il reprezinta evaluarea si cresterea performantei energetice a constructiilor si instalatiilor aferente acestora. Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor se refera la toate cladirile, in cadrul carora se desfasoara activitati care necesita asigurarea unui anumit grad de confort si regim termic, potrivit reglementarilor tehnice in domeniu, in conditii de consum redus de energie. III.2. Capitolul I: Auditul energetic al cladirii ... III.2.1. Obiect, domeniu de aplicare, referinte normative, terminologie, notatii ... III.2.1.1. Domeniu de aplicare ... Cladirile sunt grupate in doua mari categorii, in functie de destinatia principala a acestora, dupa cum urmeaza: A. Cladiri de locuit (din sectorul rezidential): – cladiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau insiruite, tip duplex s.a.); ... – cladiri de locuit cu mai multe apartamente (blocuri). ... ... B. Cladiri cu alta destinatie decat locuinte (din sectorul tertiar): – birouri; ... – cladiri de invatamant (crese, gradinite, scoli, licee, universitati); ... – camine, internate; ... – spitale, policlinici; ... – hoteluri si restaurante; ... – cladiri pentru sport; ... – cladiri pentru servicii de comert (magazine, spatii comerciale, sedii de firme, banci); ... – cladiri social-culturate (teatre, cinematografe, muzee); ... – alte tipuri de cladiri consumatoare de energie (de exemplu: cladiri industriale cu regim normal de exploatare). ... ... Prevederile metodologiei nu se aplica la urmatoarele categorii de cladiri: – cladiri si monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate conform legii, fie au valoare arhitecturala sau istorica deosebita, carora daca li se aplica cerintele, li s-ar modifica in mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior; ... – cladiri utilizate ca lacasuri de cult sau pentru alte activitati cu caracter religios; ... – cladiri provizorii prevazute a fi utilizate pe perioade de pana la 2 ani, din zone industriale, ateliere si cladiri nerezidentiale din domeniul agricol care necesita un consum redus de energie; ... – cladiri nerezidentiale care sunt destinate a fi utilizate mai putin de 4 luni pe an; ... – cladiri independente, cu o aria utila mai mica de 50 m²; ... – cladiri cu regim special de exploatare. ... Realizarea auditului energetic al unei clădiri presupune parcurgerea a patru etape: 1. Evaluarea performanței energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcție - instalații aferente (încălzire, apă caldă de consum, ventilare, climatizare, iluminat). ... 2. Respectarea cerințelor minime de performanță energetică pentru clădiri și elementele de anvelopă ale acestora, prevăzute în anexa A15 din partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006. ... 3. Identificarea măsurilor de modernizare energetică și analiza eficienței economice a acestora. ... 4. Întocmirea raportului de audit energetic. ... (la 11-04-2017, Ultima teza a subpct. III.2.1.1 din metodologie a fost modificată de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 2.641 din 4 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 11 aprilie 2017 ) III.2.1.2. Documente de referinta ... [1] * * * Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor [2] * * * Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor. Partea I - Anvelopa cladirii [3] * * * Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor. Partea a II-a - Performanta energetica a instalatiilor din cladiri [4] SR 1907/1-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Prescriptii de calcul [5] SR 1907/2-97 Instalatii de incalzire. Necesarul de caldura de calcul. Temperaturi interioare conventionale de calcul [6] SR 4839-97 Instalatii de incalzire. Numarul anual de grade-zile. [7] * * * Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. III.2.1.3. Termeni si definitii ... Pentru utilizarea prezentei reglementari tehnice se aplica termenii si definitiile din Legea nr. 372/2005 si definitiile urmatoare: III.2.1.3.1. Analiza termica si energetica a cladirii Operatiune prin care se identifica principalele caracteristici termice si energetice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia si determinarea consumurilor anuale de energie pentru incalzirea spatiilor, ventilare/climatizare, apa calda de consum si iluminat III.2.1.3.2. Audit energetic al unei cladiri Procedura sistematica de obtinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei cladiri, de identificare si de cuantificare a masurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum si de raportare a rezultatelor III.2.1.3.3. Dosar de audit energetic Ansamblu de documente cu rol de trasabilitate pentru totalitatea operatiunilor legate de activitatea de audit energetic al unei cladiri III.2.1.3.4. Raport de audit energetic Document tehnic care contine descrierea modului in care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice si energetice ale cladirii, a masurilor propuse de modernizare energetica a cladirii si instalatiilor interioare aferente acesteia, precum si a principalelor concluzii referitoare la masurile eficiente din punct de vedere economic III.2.1.3.5. Utilizarea eficienta a energiei Indeplinirea conditiilor specifice pentru asigurarea conditiilor normale de locuire, cu un consum de energie termica si electrica cat mai redus III.2.1.3.6. Cladire de referinta Cladire avand in principiu aceleasi caracteristici de alcatuire ca si cladirea reala si in care se asigura utilizarea eficienta a energiei III.2.1.3.7. Masura de modernizare energetica Interventie asupra constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al cladirii III.2.1.3.8. Durata de viata a solutiei de modernizare Durata de viata estimata pentru solutia de modernizare analizata, pentru care parametrii considerati se pastreaza neschimbati fata de stadiul initial, la momentul aplicarii solutiei respective III.2.1.3.9. Durata de recuperare a investitiei Durata de recuperare a investitiei prin economia realizata in urma reducerii consumului de energie, datorata aplicarii masurilor de reabilitare/modernizare energetica III.2.1.3.10. Valoare neta actualizata Proiectia la momentul "0" a tuturor costurilor implicate de aplicarea unei masuri/solutii de modernizare energetica a cladirii, in functie de rata de depreciere a monedei considerate - sub forma deprecierii medii anuale si de rata medie anuala a cresterii costului energiei III.2.1.3.11. Cost al unitatii de energie economisita Costul unitatii de energie obtinuta prin modernizare energetica a cladirii, determinat ca raport intre valoarea investitiei datorata aplicarii unei masuri sau pachet de masuri de modernizare energetica si economia de energie realizata prin implementarea acesteia pe durata de viata a masurii de modernizare energetica III.2.1.3.12. Consum normal de energie Consumul de energie termica/electrica in scopul realizarii starii de confort termic III.2.1.4. Simboluri si notatii ... Tabelul I.1. Simboluri si unitati de masura ┌────────────┬────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐ │ │ │ Unitate de │ │ Simbol │ Marime │ masura │ ├────────────┼────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ A │arie │ m² │ │ a(
- c)│avans aferent creditului │ Lei, Euro │ │ C │cost (investitie, exploatare etc.) │ Lei, Euro │ │ │ │ Lei/kWh, │ │ c │cost al unitatii de energie │ Euro/kWh │ │ C(
- m)│cost anual al operatiunilor de mentenanta │ Lei/an │ │ │ │ Euro/an │ │ C(E) │cost anual al energiei consumate │ Lei/an │ │ │ │ Euro/an │ │ d │dobanda a creditului │ - │ │ │ │ │ │ e │cost al unitatii de energie economisita │ Lei/kWh, │ │ │ │ Euro/kWh │ │ f │rata anuala de crestere a costului energiei │ - │ │ i │rata anuala de depreciere a monedei │ - │ │ N(
- s)│durata de viata a solutiei de modernizare │ │ │ │energetica │ │ │ N(C) │durata a creditului │ ani │ │ N │durata de viata │ ani │ │ N(R) │durata de recuperare a investitiei │ ani │ │ │ │ │ │ r(C) │rata lunara pentru rambursarea creditului │ Lei/luna │ │ │ │ Euro/luna │ │ VNA │valoare neta actualizata │ Lei, Euro │ │ DELTA [VNA]│valoare neta actualizata aferenta investiei │ │ │ │suplimenare pentru modernizare energetica │ Lei, Euro │ │ X │factor de actualizare (pentru calcul economic │ - │ │ │dinamic │ │ └────────────┴────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘ NOTA In loc de secunda se poate utiliza ora ca unitate de timp, pentru toate cantitatile care se refera la durata (adica atat pentru durate cat si pentru numarul de schimburi de aer), dar in acest caz, unitatea de masura pentru energie este Watt-ora [Wh] in loc de Joule. Tabelul I.2 - Indici ┌───────┬─────────────────────────────────────────────────┐ │ 0 │ an de referinta │ │ E │ energie, energie electrica │ │ G │ gaz natural │ │ T │ termoficare │ │ M │ mentenanta │ │ a │ actual │ │ m │ modernizare (energetica) │ │ t │ factor de insumare │ │ S │ serviciu, viata (cu referire la solutie de │ │ │ modernizare) │ │ c │ credit │ │ k │ tip energie (termica, electrica, gaz) │ │ Pr │ profitabil │ └───────┴─────────────────────────────────────────────────┘ III.2.2. Evaluarea performantelor energetice ale cladirilor ... Evaluarea performantelor energetice ale unei cladiri se refera la determinarea nivelului de protectie tehnica al cladirii si a eficientei energetice a instalatiilor de incalzire interioara, de ventilare/climatizare, de preparare a apei calde de consum si de iluminat si vizeaza in principal: [] investigarea preliminara a cladirii si a instalatiilor aferente, [] determinarea performantelor energetice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia, preccum si a consumului anual de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor de ventilare/climatizare, de prepapare a apei calde de consum si de iluminat, [] concluziile auditorului energetic asupra evaluarii. III.2.2.1. Investigarea preliminara a cladirilor se efectueaza prin analizarea documentatiei tehnice a cladirii (sau completarea acesteia, dupa caz) si prin analiza starii actuale a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, constatata prin vizitarea cladirii. ... Investigarea preliminara a cladirilor se refera la urmatoarele aspecte: III.2.2.1.1. Analiza cartii tehnice a cladirii, respectiv a documentatiei care a stat la baza executiei cladirii si instalatiilor aferente si care trebuie sa cuprinda cel putin: – partiurile de arhitectura ale fiecarui nivel; ... – dimensiunile geometrice ale elementelor de constructii (fundatii, pereti, stalpi, grinzi, buiandrugi, placi, elementele sarpantei); ... – dimensiunile golurilor din pereti, distanta dintre goluri, inaltimea parapetilor; ... – structura anvelopei cladirii; ... – tipul de usi si ferestre; ... – alcatuirea si materialele care compun elementele de inchidere exterioara sau de separare intre spatii cu diverse regimuri de temperatura; ... – planuri si scheme ale instalatiilor de incalzire, ventilare, climatizare, preparare a apei calde de consum si electrice (iluminat). ... In cazul cand documentatia de baza lipseste, se executa un releveu al cladirii, evidentiindu-se toate elementele enumerate mai sus. Analiza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii va fi completata cu un releveu al zonelor cu degradari specifice (igrasie, infiltratii de apa, condens, mucegai etc.), precum si cu un releveu al instalatiilor in scopul evidentierii modificarilor efectuate asupra acestora. III.2.2.1.2. Analiza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit: – zona climatica in care este amplasata cladirea; ... – orientarea fata de punctele cardinale; ... – distanta fata de cladirile invecinate si inaltimea acestora; ... – directia vanturilor dominante si gradul de adapostire fata de vant; ... – regimul de inaltime al cladirilor separate prin rost. ... Prin studiul vecinatatilor cladirii vor fi puse in evidenta unele elemente ce pot influenta regimul higrotehnic (regimul de inaltime al cladirilor din zona, factorii de umbrire, geometria spatiului in legatura cu precizarea directiei si intensitatii vantului dominant etc.), precum si daca acestea au fost luate in seama la realizarea constructiei analizate. III.2.2.1.3. Evaluarea starii actuale a cladirii prin comparatie cu solutia de proiect (conform cu cartea tehnica a cladirii) Evaluarea starii actuale a cladirii, inclusiv instalatiile aferente, se face in principal prin analiza vizuala si urmareste in special: III.2 2.1.3.1. Evaluarea starii actuale a constructiei prin comparatie cu solutia de proiect: – starea elementelor de constructie opace (pereti, planseu peste sol/subsol, planseu sub pod, terasa, acoperis, rosturi deschise/inchise, pereti catre spatii comune - casa scarilor etc.) si evidentierea puntilor tehnice liniare si punctuale (cu pondere in valoarea rezistentei tehnice corectate), a defectiunilor sau a deteriorarilor: ... – fisuri, degradari ale tencuielii si ale structurii de rezistenta, igrasie, infiltratii de apa de la instalatii sau din alte surse (neetanseitatea invelitorilor, jgheaburilor si burlanelor), zone afectate de condens remanent si de mucegai, ... – deteriorarea acoperisului si ale elementelor de inchidere ale podului, terasei si ale locurilor de strapungere ale terasei, ... – identificarea alcatuirii elementelor de inchidere si evaluarea starii termoizolatiei din componenta peretilor, planseelor, terasei etc. ... – identificarea prezentei puntilor termice (termoviziune in infrarosu, dupa caz), ... – existenta zonelor cu infiltratii de aer (neetanseitati la usi si ferestre, rosturi neinchise, strapungeri in jurul cosurilor de fum, conductelor etc.). ... – identificarea tipurilor de inchideri transparente (usi si ferestre fixe/mobile) ... – starea elementelor de inchidere vitrate din spatiile locuite/ocupate si din cele cu functii de spatii comune (casa scarilor, subsoluri etc.): ... – geamuri sparte sau lipsa, rame deformate sau deteriorate, sistemele de inchidere ale usilor si ferestrelor defecte sau lipsa acestora, spatii libere intre tocul usilor/ferestrelor si elementele de constructie etc., ... – lipsa sistemelor automate de inchidere a usilor cladirilor, ... – starea canalelor de ventilare a spatiilor anexa (bai, bucatarii etc.) ... III.2.2.1.3.2. Evaluarea starii actuale a instalatiilor prin comparatie cu solutia de proiect: III.2.2.1.3.2.1. Instalatii de incalzire: III.2.2.1.3.2.1.1. Identificarea tipului de sistem de incalzire a spatiilor locuite/ocupate si comune, – pentru sisteme locale (sobe cu gaze) - dotare sau nedotare a arzatoarelor cu electrovalva, ... – verificare tiraj cos de fum pentru orice tip de soba, ... – verificare uniformitate incalzire soba (termoviziune in infrarosu - sezonul rece, dupa caz). ... III.2.2.1.3.2.1.2. Incalzire centrala clasica – identificarea tipurilor de corpuri de incalzire si a caracteristicilor functionale ale acestora: ... ● numarul de elemente incalzitoare, putere termica instalata, ● corpuri de incalzire lipsa sau blocate, ● vechimea corpurilor de incalzire, ● anul ultimei spalari a corpurilor de incalzire, ● tipul robinetelor de reglaj si manevrabilitatea acestora, – dotarea cu repartitoare de cost si robinete de reglaj cu cap termostatic, ... – existenta robinetelor de separare a corpurilor de incalzire, ... – verificarea campului de temperaturi pe suprafata corpurilor de incalzire, dupa caz; ... – starea conductelor de alimentare cu agent termic, starea termoizolatiei conductelor care se afla atat in spatiile locuite/ocupate cat si in spatiile comune: ... ● conducte de aerisire sectionate, ● inlocuiri frecvente ale unor tronsoane, ● lipsa vanelor de reglare si a vanelor de separare si golire, – dotarea cu vane pentru mentinerea diferentei de presiune atat la baza coloanelor cat si pe racordul la reteaua de distributie (dupa caz), ... – dotarea cu contor de caldura pe scara/cladire/unitate locuita (ocupata), ... III.2.2.1.3.2.2. Instalatii de ventilare si climatizare. III.2.2.1.3.2.2.1. Sisteme locale de incalzire si racire cu aer si/sau pompe de caldura: – starea filtrelor de praf, ... – consumul de energie electrica fata de valoarea de catalog, ... – viteza medie in gurile de refulare a aerului, ... – tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic), ... – pierderi de agent frigorific. ... III.2.2.1.3.2.2.2. Sisteme de ventilare mecanica (refulare, refulare/aspiratie): – viteze medii ale aerului in gurile de refulare, ... – viteze medii ale aerului in gurile de aspiratie, ... – dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate), ... – gradul de etansare a imbinarilor canalelor de aer (se recomanda efectuarea de masurari ale vitezelor si verificarea conservarii debitelor masice la nivelul intregii instalatii), ... – identificarea zonelor de pierderi de aer, ... – starea canalelor de aer din punct de vedere al rezistentei la coroziune (pentru canale metalice neprotejate si accesibile), ... – starea termoizolatiei conductelor de aer si comparatie cu rezistenta termica de proiect, ... – stabilirea punctului real de functionare al ventilatoarelor, ... III.2.2.1.3.2.2.3. Sisteme centralizate de climatizare: – toate evaluarile de la pct. I.2.1.3.2.2.2, ... – evaluarea performantelor energetice a echipamentelor din centrala de tratare a aerului (corelat cu Metodologie partea a II-a), ... III.2.2.1.3.2.3. Instalatii de iluminat artificial: – evaluarea starii corpurilor de iluminat, ... – evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial (verificarea gradului de asigurare a confortului vizual conform Metodologiei Partea a II-a), ... – starea conductoarelor de energie electrica, ... – existenta dispozitivelor de control si reglare automata a fluxului luminos (impactul asupra consumului de energie electrica), ... – existenta dispozitivelor de alimentare controlata cu energie electrica (impactul asupra consumului de energie electrica), ... III.2.2.1.3.2.4. Instalatia de preparare si furnizare a apei calde de consum. III.2.2.1.3.2.4.1. Sisteme locale de preparare a apei calde de consum, – evaluarea starii izolatiei termice a unitatilor de acumulare (dupa caz), ... – evaluarea calitatii arderii combustibilului si a eficientei tirajului, ... – evaluarea pierderilor de apa calda de consum din instalatie; ... III.2.2.1.3.2.4.2. Instalatii centrale de preparare a apei calde de consum – starea armaturilor obiectelor sanitare, defectiuni, pierderi de apa, ... – starea conductelor de apa calda de consum si a izolatiei termice a acestora (tasata si uscata, tasata si umeda, partial deteriorata (peste 30%), fara izolatie termica), ... – conducta de recirculare functionala (condominii) ... – debitmetre de scara/cladire/consumatori independenti (societati comerciale etc.) - certificat de control metrologic, ... – debitmetre la racordurile individuale de consum, ... – evaluarea pierderilor de apa calda de consum din instalatie. ... III.2.2.1.4. Prelevarea de probe fizice in vederea: – stabilirii tipului solului pe care este amplasata cladirea si adancimea panzei freatice; ... – stabilirii structurilor, respectiv a grosimilor elementelor exterioare ale anvelopei (pereti, plansee peste subsol, plansee peste pod, acoperis); ... – obtinerii de probe edificatoare din elementele exterioare in vederea stabilirii umiditatii, densitatii si conductivitatii termice, in laboratoare specializate; ... – aprecierii gradului de degradare a materialului prin determinari de rezistente fizico-mecanice si examinarea microscopica (cristale de saruri, micelii, bacterii etc.), in laboratoare specializate. ... In urma investigarii preliminare a cladirii se intocmeste o fisa de analiza care va cuprinde toate elementele necesare estimarii consumului anual normal de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, ventilare/climatizare, iluminat si prepararea apei calde de consum. In Anexa 1 se prezinta un model de fisa de analiza a cladirii. III.2.2.2. Determinarea performantelor energetice si a consumului anual de energie al cladirii pentru incalzirea spatiilor, apa calda de consum, ventilare/climatizare si iluminat se realizeaza in conformitate cu partile I si II ale Metodologiei, tinand seama si de datele obtinute prin activitatea de investigare preliminara a cladirii si consta in: ... III.2.2.2.1. Determinarea rezistentelor termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea I-a), III.2.2.2.2. Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spatiilor incalzite si neincalzite ale cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea I-a), inclusiv a necesarului de caldura/frig si a temperaturii interioare pe timp de vara fara climatizare (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a-II-a), III.2.2.2.3. Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A(Inc), pentru incalzirea spatiilor, la nivelul sursei de energie a cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a II-a): Pentru cladirile racordate la sistem districtual de alimentare cu caldura/frig nivelul sursei de energie este racordul la sistem. III.2.2.2.3.1. Sisteme locale de incalzire (sobe): – determinarea necesarului de caldura sezonier sau pe intervale finite impuse de regimul de furnizare a caldurii, ... – evaluarea randamentului de functionare a sobelor. ... – determinarea Performantei energetice a cladirii. ... III.2.2.2.3.2 Incalzire centrala (corpuri de incalzire si sisteme de joasa temperatura): – determinarea necesarului de caldura sezonier sau pe intervale finite impuse de regimul de furnizare a caldurii, ... – estimarea randamentului de reglare a furnizarii caldurii, ... – estimarea randamentului de distributie, ... – evaluarea randamentului sursei locale de caldura (dupa caz) - cazane, ... – determinarea Performantei energetice a cladirii. ... III.2.2.2.4. Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A(Inc), pentru ventilare - climatizare, la nivelul sursei de energie a cladirii: – determinarea necesarului anual de caldura si frig (sensibil si latent) al spatiilor din principalele zone energetice ale cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a II-a), ... – determinarea consumului anual de energie electrica si termica pentru asigurarea conditiilor de confort termic (caldura si frig) aferent cladirilor dotate cu sisteme locale (pompe de caldura) si a Performantei Energetice a Cladirii (Metodologie de calcul al performantei energetice a cladirilor - partea a II-a). ... III.2.2.2.5. Determinarea consumului anual de energie, total si specific (prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A(Inc)), pentru iluminatul artificial, la nivelul sursei de energie a cladirii. – determinarea necesarului de energie electrica din principalele zone energetice ale cladirii, ... – determinarea consumului anual de energie electrica pentru asigurarea conditiilor de confort interior (iluminat) aferent cladirilor si a Performantei Energetice a Cladirii. ... III.2.2.2.6. Determinarea consumului anual de energie, total si specific [prin raportare la aria utila a spatiilor incalzite, A(Inc)], pentru apa calda de consum, la nivelul sursei de energie a cladirii. – determinarea necesarului anual de apa calda de consum la nivelul punctelor de consum; ... – determinarea eficientei sistemului de producere/furnizare, distributie si utilizare a apei calde de consum, ... – determinarea consumului anual de apa calda de consum si a consumului anual de energie pentru furnizarea apei calde de consum si a Performantei Energetice a Cladirii. ... III.2.2.2.7. Determinarea consumului anual de apa calda de consum, total si specific (prin raportare la numarul de persoane normalizat si numarul de zile de utilizare dintr-un an), la nivelul punctelor de consum si la nivelul sursei de energie a cladirii. III.2.2.3. Concluziile asupra evaluarii se refera la sintetizarea informatiilor obtinute prin analiza termica si energetica a cladirii si efectuarea diagnosticului energetic al acesteia, prin interpretarea rezultatelor obtinute si indicarea aspectelor legate de performanta energetica a cladirii, atat in ceea ce priveste protectia termica a constructiei, cat si gradul de utilizare a energiei la nivelul instalatiilor aferente acesteia. ... III.2.3. Indicatori ai eficientei economice a solutiilor tehnice de reabilitare/modernizare energetica a cladirilor existente ... Analiza economica a masurilor de reabilitare/modernizare energetica a unei cladiri existente se realizeaza prin intermediul indicatorilor economici ai investitiei. Dintre acestia cei mai importanti sunt urmatorii: [] valoarea neta actualizata aferenta investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de reabilitare/modernizare energetica si economiei de energie rezultata prin aplicarea proiectului mentionat, DELTA [VNA](
- m)[lei]; [] durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de reabilitare/modernizare energetica, N(R) [ani], reprezentand timpul scurs din momentul realizarii investitiei in modernizarea energetica a unei cladiri si momentul in care valoarea acesteia este egalata de valoarea economiilor realizate prin implementarea masurilor de modernizare energetica, adusa la momentul initial al investitiei; [] costul unitatii de energie economisita, e [lei/kWh], reprezentand raportul dintre valoarea investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de reabilitare modernizare energetica si economiile de energie realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investitiei, In functie de valorile indicatorilor economiei susmentionati, rezultate prin analiza diverselor masuri de modernizare energetica a unei cladiri, vor fi alese acele masuri caracterizate de: [] valoare neta actualizata DELTA [VNA](m), valori negative pentru durata de viata estimata pentru masurile de modernizare energetica analizate, [] durata de recuperare a investitiei, N(R), cat mai mica si nu mai mare decat o perioada de referinta, impusa din considerente economico-financiare (de catre creditor sau investitor) sau tehnice (durata de viata estimata a solutiei de modernizare energetica); [] costul unitatii de caldura economisita, e, cat mai mic si nu mai mare decat proiectia la momentul investitiei a costului actual a unitatii de caldura. Procedura de baza pentru compararea efectelor tehnice si economice ale aplicarii diverselor solutii de utilizare eficienta a energiei in constructii o constituie analiza valorii nete actualizate a costurilor implicate de realizarea investitiilor si de exploatarea instalatiilor aferente acestora. Valoarea Neta Actualizata (VNA) reprezinta proiectia la momentul "0" a tuturor costurilor mentionate, functie de rata de depreciere a monedei considerate - sub forma deprecierii medii anuale. Considerand ca rata de depreciere anuala a monedei este constanta si ca se produce si o crestere uniforma a pretului energiei, VNA caracteristica sistemului este data de relatia: ┌ ┐t ┌ ┐t 3 N │1 + f(k)│ N │ 1 │ VNA = C
- In sfarsit, in cazul constructiilor de locuinte rata anuala de depreciere a monedei se situeaza in plaja valorii 0,04 - 0,
- Diferentele semnificative intre valorile mentionate, releva clar o politica nationala de promovare a unor proiecte de conservare a energiei in special la consumatorii casnici. Valori reduse ale ratei de depreciere a monedei favorizeaza promovarea rapida a unor solutii tehnice cu caracter energetic conservativ. Asadar valorile ridicate ale ratei de depreciere a monedei aferente investitiilor in sectorul public sau in sectonil privat care inregistreaza cifre de afaceri importante, compenseaza valoarea relativ scazuta (0,04) aplicata sectorului de locuinte. Costurile aferente mentenantei reprezinta o cota putin importanta in structura relatiei (I.3.1) si in situatia in care nu pot fi apreciate, acestea pot fi ignorate. Tinand seama de cele de mai sus, relatia (I.3.1) se scrie sub forma simplificata: VNA = C
- k)(I.3.2) k k in care ┌ ┐t N │1 + f(k)│ X(
- k)= Σ │───────-│ (I.3.3) t=1 │ 1 + i │ └ ┘ Analizand in paralel doua valori VNA specifice unei rezolvari clasice si unei rezolvari cu caracter energetic conservativ si avand (ambele solutii) dotari cu durata de viata egala, N, se obtine VNA aferenta investitiei suplimentare datorata aplicarii proiectelor de modernizare energetica si economiei de energie rezultata prin aplicarea proiectelor mentionate: DELTA[VNA(m)] = C(
- m)- Σ DELTA[C(E)(k)] * X(
- k)(I.3.4) k in care: C(
- m)- costul investitiei aferente proiectului de modernizare energetica, la nivelul "0", [Euro]; DELTA[C(E)] - reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicarii proiectelor de modernizare energetica la nivelul anului de referinta, [Euro/an]: DELTA C[(E)(k)] = c(
- k)* DELTA[E(k)] (I.3.5) in care DELTA [E](
- k)- reprezinta economia anuala de energie k estimata, obtinuta prin implementarea unei masuri de modernizare energetica, [kWh/an], C(
- k)- reprezinta costul actual al unitatii de energie k, [Euro/kWh]. Conditia ca o investitie (in solutia de modernizare energetica) sa fie eficienta este urmatoarea: DELTA[VNA](m)< 0 (I.3.6) respectiv: C(
- m)X > A in care A = ────── DELTA[C(E)] (I.3.7) Durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii unui proiect de modernizare energetica, N(R), se determina prin inlocuirea duratei de viata estimata cu N(R) ca valoare necunoscuta in relatia (I.3.4) explicitata conform relatiei (I.3.1), si prin punerea conditiei de recuperare a investitiei: ┌ ┐t k N(R)│1 + f(k)│ C(
- m)- Σ C(
- k)* DELTA [E(k)] * Σ │───────-│ = 0 (I.3.8) k=1 t=1 │ 1 + i │ └ ┘ Costul unitatii de energie economisita prin implementarea proiectului de modernizare energetica a unei cladiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determina cu relatia: C(
- m)e = ─────────────, [Euro/kWh] (I.3.9) N * DELTA[E] In ceea ce priveste investitia suplimentara C(m), proiectata la nivelul anului "0" se pot imagina doua scenarii posibile dupa cum urmeaza: a. Beneficiarul de investitie dispune de intreaga suma la momentul "0", caz in care VNA, corespunzatoare investitiei, coincide cu valoarea C(m); ... b. Beneficiarul de investitie nu dispune de suma necesara realizarii investitiei, caz in care se apeleaza la un credit rambursabil intr-o perioada de N(
- c)ani cu o dobanda anuala fixa, d. Conditia necesara angajarii creditului este N(
- c)< N, urmand ca pe durata [N-N(c)] sa se manifeste beneficiul net al aplicarii solutiilor de modernizare energetica. ... Rezulta, prin urmare ca solutia avantajoasa este data de obtinerea unui interval de profit (la nivelul de beneficiar al investitiei) maxim: [N - N(c)](Pr) = max [N - N(c)] (I.3.10) Conditia (I.3.10) se realizeaza in orice caz prin maximizarea valorii N, respectiv prin aplicarea unor solutii de calitate superioara. In ceea ce priveste minimizarea valorii N(c), aceasta depinde de conditiile de acordare a creditului, implicit de suportabilitatea beneficiarului de a achita ratele de rambursare a acestuia. Practic acordarea unui credit implica achitarea unui avans, notat cu "a(c)", ca parte a valorii C(
- m)achitata integral la momentul "0". Restul sumei de plata [1 - a(
- c)* C(m)] se obtine prin credit supus atat efectelor devalorizarii monedei cat si compensarii prin dobanda anuala, d. Presupunand ca rata anuala a dobanzii pe durata N(
- c)ani de rambursare a creditului, este constanta, VNA aferenta sumei contractate [1 - a(c)] * C(
- m)este data de relatia: ┌ ┐N(
- c)┌ 1 ┐N(
- c)C(m2) = [1-a(c)] * C(
- m)* │1 + d│ * │─────│ (I.3.11) └ ┘ └ 1+i ┘ in care: C(m2) - valoarea neta actualizata a creditului [Euro]; Rezulta valoarea neta actualizata a investitiei: C(
- mc)= a(
- c)* C(
- m)+ C[(m)
- c)ani cu dobanda anuala fixa) se determina cu relatia: 0,0833 * [1-a(c)] * C(
- m)* (1+d)^N(
- c)r(
- c)= ───────────────────────────────────── (I.3.14) N(
- c)Practic, valoarea r(
- c)se compara cu venitul mediu lunar al unei familii care realizeaza investitia cu scop de modernizare energetica. Criteriul suportabilitatii valorii "r(c)" consta in analiza posibilitatii practice de aplicare a unor solutii performante din punct de vedere energetic si posibilitatii de suportabilitate a costului implicat de realizarea investitiilor. Astfel, unei valori reduse "r(c)" ii corespunde in plan tehnic, fie o solutie mai putin performanta, fie o perioada de profitabilitate [N - N(c)] redusa (in cazul in care valoarea N(
- c)este agreata de creditor). Evident aceasta concluzie se poate modifica conjunctural, functie de conditiile acordarii creditului si in special de dinamica pretului caldurii si de rata de depreciere a monedei. Asa cum se mentiona anterior, analiza economica a masurilor de modernizare energetica a cladirilor existente conduce la alegerea masurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma indicatorilor economici printre care indicatorul fundamental il reprezinta valoarea neta actualizata, DELTA[VNA](m). Implementarea efectiva a unui proiect de modernizare energetica presupune insa si analiza finantarii posibile a proiectului, din punct de vedere al schemei de finantare posibil de aplicat si din punct de vedere al suportabilitatii beneficiarului proiectului. III.2.4. Stabilirea sohitiilor tehnice de crestere a performantei energetice pentru constructie si instalatii, aplicabile cladirilor ... III.2.4.1. Influenta interventiilor asupra consumului energetic al cladirii ... Consumul energetic al unei cladiri se compune din: incalzire, apa calda de consum, ventilare-climatizare si iluminat. Pe langa calitatile termice ale cladirii si calitatile de baza ale instalatiilor, acest consum depinde de importanta incaperilor incalzite, de mediul adiacent acestora (climat si vecinatate), de optiunile ocupantilor in materie de confort (si de economie) si de posibilitatile de interventie ale acestora (de maniera directa sau indirecta) in mod rational asupra gestiunii propriilor instalatii. Aceste posibilitati de gestiune corespund parametrilor reglajului si programarii. In scopul analizei efectului de reducere a consumului de energie al cladirii aferent fiecarei masuri de modernizare energetica, se determina consumul de energie anual normal pentru incalzirea spatiilor, prepararea apei calde de consum, ventilarea/climatizarea si asigurarea iluminatului cladirii pentru situatia actuala, acesta devenind o valoare de referinta pentru toate interventiile asupra cladirii si instalatiilor aferente acesteia. Aceasta valoare se determina in conformitate cu partile I si II ale Metodologiei. Influenta fiecarei masuri de modernizare energetica a constructiei si a instalatiilor aferente acesteia se determina prin estimarea consumului anual normal de energie pentru situatia aplicarii masurii de modernizare energetica, in conformitate cu partile I si II ale Metodologiei si prin raportarea acestuia la valoarea consumului anual normal de energie estimat pentru cladirea in starea sa actuala (initiala). Influenta aplicarii fiecarei solutii tehnice de modernizare energetica se determina prin estimarea consumului anual normal de energie pentru situatia aplicarii acestora, conform partilor I si II ale Metodologiei si prin raportarea consumului la valoarea consumului anual normal de energie estimat pentru cladirea in starea sa actuala (initiala) - valoare determinata prin analiza termica si energetica a cladirii. III.2.4.2. Analiza eficientei economice a solutiilor tehnice de crestere a performantei energetice ... III.2.4.2.1. Indicatorii economici pe care se bazeaza analiza eficientei economice a solutiilor de modernizare energetica aplicate cladirilor existente sunt urmatorii: [] Costul specific al cantitatii de caldura economisita care se determina cu relatia: C[INV(m)] DELTA β e = ──────────────────── [Euro/kWh] (I.4.1) N(S) * DELTA [E(t)] [] Costul specific al cantitatii de caldura consumata pentru realizarea conditiilor de confort termic si fiziologic (incalzirea spatiilor si furnizarea apei calde de consum), care se determina cu relatiile: VNA(
- m)e(
- m)= ──────────────── [Euro/kWh] (I.4.2) N(S) * E[(t)(m)] pentru cladirea modernizata, respectiv: VNA(
- a)e(
- a)= ──────────────── [Euro/kWh] (I.4.3) N(S) * E[(t)(a)] pentru cladirea nemodernizata. In relatiile de calcul (I.4.1) ... (I.4.3) se utilizeaza urmatoarele notatii: C(
- m)- costul lucrarilor de modernizare energetica [Euro]; DELTA [E(t)] - economia de caldura proprie cladirii realizata prin aplicarea solutiilor de modernizare energetica, in anul mediu, reprezentativ pentru localitatea in care este amplasata cladirea supusa activitatii de audit energetic [kWh/an]; E[(t)(m),(a)] - consumul de caldura propriu cladirii modernizata/nemodernizata pentru realizarea conditiilor de confort termic si fiziologic (incalzirea spatiilor si prepararea apei calde de consum), in anul mediu, reprezentativ pentru localitatea in care este amplasata cladirea supusa activitatii de audit energetic [kWh/an]; N(
- s)- durata de viata a solutiilor de modernizare energetica, esentiale pentru realizarea performantei tehnice [ani]; VNA(m),(
- a)- valoarea neta actualizata a lucrarilor de investitii si de exploatare a cladirii modernizate/nemodernizate, pe durata de calcul de N ani [Euro]. ┌ ┐N(
- c)┌ ┐t │1 + d│ N(
- c)│ 1 │ DELTA β = [1-a(c)] * │─────│ * Σ │─────│ + a(
- c)│N(
- c)│ t=1 │ 1+i │ └ ┘ └ ┘ in care: N(
- c)- durata de rambursare a creditului necesar realizarii lucrarilor de modernizare [ani]; d - dobanda anuala la creditul acordat, perceputa de banca care acorda creditul [-]; a(
- c)- cota, din suma totala C[(INV)(m)] necesara pentru realizarea modernizarilor, care reprezinta avans [-]. Observatie: a(
- c)= 0 implica imprumutul intregii sume C[(INV)(m)] a(
- c)= 1 implica faptul ca beneficiarul de investitie dispune de suma integrala necesara realizarii lucrarilor de investitie). I - rata anuala de depreciere a monedei de referinta [-] III.2.4.2.2. Durata de recuperare a investitiei suplimentare datorata aplicarii solutiilor de modernizare, N(R), se determina prin rezolvarea ecuatiei algebrice neliniare: C[INV(m)] * DELTA β-delta(T) * C(
- t)* DELTA[E(t)](T) * X(T)-[1-delta(T)]* * [C(G) * DELTA [E(t)](G) * X(G)+C(E) * DELTA [E(E)](G) * X(E)] = 0 (I.4.4.) in care: delta(T) = 1 implica cladire ale carei instalatii de furnizare a utilitatilor termice sunt racordate la sistemul de incalzire districtuala; delta(T) = 0 implica cladire ale carei instalatii de furnizare a utilitatilor termice sunt racordate la o sursa proprie (cazan de apa calda); C(
- t)- costul specific al caldurii furnizata in sistemul de incalzire districtuala [Euro/kWh]; C(G) - costul specific al caldurii produse in surse proprii (provenita din arderea combustibililor) [Euro/kWh]; C(E) - costul specific al energiei electrice [Euro/kWh]; DELTA [E(
- t)(T)] - economia de caldura provenita din sistemul de incalzire districtuala [kWh/an]; DELTA [E(
- t)(G)] - economia de caldura provenita din arderea combustibililor [kWh/an]; DELTA [E(E) (G)] - economia de energie electrica [kWh/an]; Energia electrica se consuma, de exemplu, pentru actionarea pompelor de circulatie, a valvelor arzatorului si a unor elemente de masura si control. In ecuatia (I.4.4) se expliciteaza: ┌ ┐t ┌ ┐t ┌ ┐t N(R) │1+f(t)│ N(R) │1+f(G)│ N(R) │1+f(Et)│ X(T) = Σ │──────│; X(G) = Σ │──────│; X(E) = Σ │───────│; t=1 │ 1+i │ t=1 │ 1+i │ t=1 │ 1+i │ └ ┘ └ ┘ └ ┘ Valorile X(T), X(G), X(E) utilizate in inegalitatea (I.4.5) se determina pentru valori N care satisfac inegalitatea dubla (I.4.6). III.2.4.2.3. Conditia ca o investitie sa fie considerata rentabila este data de inegalitatea: VNA(
- m)- VNA(
- a)< 0 (I.4.5) cu conditia ca intervalul de calcul N sa satisfaca dubla inegalitate: N(R) < N ≤ N(S) (I.4.6) III.2.4.2.4. Valoarea N(S) a duratei de viata utilizata in dubla inegalitate (I.4.6) se considera dupa cum urmeaza: [] In cazul solutiilor care reprezinta un echipament sau o tehnologie, valoarea N(S) este conforma cu datele oferite de furnizor; [] in cazul solutiilor compozite, valoarea N(S) este impusa de echipamentul sau tehnologia cu durata de viata minima care conditioneaza performanta tehnica a solutiei analizate. III.2.4.2.5. In cazul in care beneficiarul solutiilor de modernizare apeleaza la credit bancar pentru realizarea acestora se determina valoarea lunara a ratei de rambursare a creditului cu relatia (I.3.14) si se analizeaza in raport cu venitul mediu lunar al beneficiarului in scopul verificarii criteriului de suportabilitate al acestuia. Valoarea rezultata prin aplicarea relatiei (I.3.14) este valoarea reala a ratei de plata a creditului si NU valoarea neta actualizata. III.2.4.2.6. Solutia eficienta, din punct de vedere al beneficiarului de investitie care a angajat un credit bancar, implica: ┌ │ N(
- c)≤ N(R) [a(
- c)= 1] (I.4.7) │ N » N(R) [a(
- c)< 1] └ respectiv solutii termice de buna calitate cu durata de viata maxima. III.2.4.3. Elaborarea Raportului de Audit Energetic ... Raportul de audit energetic se elaboreaza pe baza analizei tehnice si economice a solutiilor de reabilitare/modernizare energetica a cladirilor. Raportul de audit energetic contine elementele necesare alegerii solutiilor de reabilitare/modernizare energetica a cladirii. Intocmirea raportului de audit energetic este un element esential al procedurii de realizare a auditului energetic si reprezinta o prezentare a modului in care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici energetice ale cladirii, a masurilor propuse de modernizare energetica a cladirii si instalatiilor aferente acesteia, precum si a concluziilor referitoare la masurile eficiente din punct de vedere economic. Aceasta prezentare trebuie adaptata de fiecare data functie de beneficiarul potential al raportului, tinand seama de faptul ca in final acesta va fi cel care va decide in privinta modernizarii energetice a cladirii. Forma in care este intocmit raportul de audit energetic, prezentarea acestuia, modul de redactare, claritatea si usurinta de interpretare a continutului acestuia sunt esentiale pentru beneficiarul raportului. Raportul de audit energetic al unei cladiri trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: [] Date de identificare a cladirii supuse auditului energetic si a proprietarului/administratorului acesteia. – Numele si prenumele proprietarului (in cazul unui singur proprietar) sau denumirea asociatiei de proprietari (in cazul mai multor proprietari) si numele administratorului cladirii; ... – Adresa cladirii: strada, numar, oras si judet/sector, cod postal; ... – Numarul de telefon al proprietarului sau al administratorului cladirii (responsabil). ... [] Date de identificare a auditorului energetic pentru cladiri sau a biroului de consultanta energetica care a efectuat analiza termica si energetica si auditul energetic al cladirii. – Numele auditorului energetic pentru cladiri, adresa, nr. telefon, nr. certificat de atestare, ... – Data efectuarii analizei termice si energetice, ... – Nr. dosarului de audit energetic, ... – Data efectuarii raportului de audit energetic, ... [] Prezentarea generala a raportului de audit energetic si sinteza pachetelor de masuri termice cu eficienta economica cea mai mare, propuse pentru modernizarea energetica a cladirii: – Scurta prezentare a fiecarui pachet de masuri preconizate. ... – Costul total al fiecarui pachet de masuri, ... – Economii de combustibil estimate pentru fiecare pachet, ... – Indicatorii de eficienta economica a pachetelor de masuri preconizate, ... – Sugestii privind realizarea lucrarilor de modernizare si privind finantarea acestora. ... [] Prezentarea detaliata a pachetelor de masuri tehnice propuse pentru modernizarea energetica a cladirii - sub forma unui dosar tehnic de audit energetic al cladirii. – Sinteza raportului de analiza termica si energetica cu prezentarea cladirii in starea sa actuala si principalele caracteristici energetice care atesta performanta energetica actuala a constructiei si instalatiei de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente acesteia; ... – Date de intrare pentru analiza economica a masurilor tehnice preconizate: preturi pentru energie, rata anuala de crestere a preturilor energiei, rata anuala de depreciere a monedei utilizate etc.; ... – Descrierea detaliata a masurilor de modernizare energetica preconizate si rezultatele analizei tehnice si economice ale fiecarui pachet de masuri. ... III.3. Capitolul al II-lea: Certificatul de performanta energetica a cladirii ... III.3.1. Obiect, domeniu de aplicare, referinte normative, terminologie, notatii ... III.3.1.1. Domeniu de aplicare ... Certificarea energetica a cladirilor reprezinta activitatea de clasificare energetica a cladirilor prin incadrarea in clase de performanta energetica si de mediu, de notare din punct de vedere energetic si elaborarea certificatului de performanta energetica. Elaborarea certificatului de performanta energetica al unei cladiri presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. Evaluarea performantei energetice a cladirii in conditii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului constructie - instalatii aferente (incalzire, preparare/furnizare a apei calde de consum, ventilare si climatizare, iluminat artificial). ... 2. Definirea cladirii de referinta atasata cladirii reale si evaluarea performantei energetice a acesteia. ... 3. Incadrarea in clase de performanta energetica si de mediu a cladirii. ... 4. Notarea din punct de vedere energetic a cladirii. ... 5. Intocmirea certificatului de performanta energetica al cladirii. ... III.3.1.2. Simboluri si notatii ... Tabelul II. 1 - Simboluri si unitati de masura ┌────────────┬────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐ │ │ │ Unitate de │ │ Simbol │ Marime │ masura │ ├────────────┼────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ N │nota energetica │ - │ │ p │coeficient de penalizare │ - │ │ q │consum anual normal specific de energie │ kWh/m²an │ │ │ │ │ │ SInc │aria utila a spatiilor incalzite/climatizate │ │ │ │(ocupate) │ m² │ └────────────┴────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘ Tabelul I.2 - Indici ┌───────┬───────────────────────────┐ │ │ an de referinta │ │ acm │ apa calda de consum │ │ clim │ climatizare │ │ il │ iluminat artificial │ │ inc │ incalzirea spatiilor │ │ m │ minim │ │ M │ maxim │ │ vm │ ventilare mecanica │ │ C │ cladire reala │ │ R │ cladire de referinta │ └───────┴───────────────────────────┘ III.3.2. Elaborarea certificatului de performanta energetica al unei cladiri ... III.3.2.1. Generalitati ... Certificarea energetica a unei cladiri implica parcurgerea urmatoarelor etape principale: [] Efectuarea analizei termice si energetice a cladirii; [] Elaborarea certificatului de performanta energetica pe baza raportului de analiza termica si energetica. Certificatul de performanta energetica se acorda pentru cladiri sau pentru parti din cladiri (apartamente, scari/tronsoane de bloc) in conformitate cu partile I si II din Metodologie. III.3.2.2. Elaborarea certificatului de performanta energetica al unei cladiri ... In urma analizei termoenergetice, se va intocmi un Raport de analiza termica si energetica a cladirii (principalele caracteristici tehnice si energetice ale cladirii analizate, datele referitoare la modul de determinare a consumului total anual de energie pentru incalzire, ventilare/climatizare, iluminat artificial si prepararea apei calde de consum, estimat pentru cladirea analizata - date de intrare, breviar de calcul sau denumirea programului de calcul atestat utilizat -, iar la capitolul Concluzii va cuprinde in mod distinct toate informatiile care caracterizeaza din punct de vedere energetic cladirea si care urmeaza a fi inscrise in certificatul de performanta energetica, inclusiv punctajul energetic acordat cladirii). Dosarul cuprinde urmatoarele: – Raportul de analiza termica si energetica a cladirii, ... – Certificatul de performanta energetica completat si semnat. ... III.3.3. Continutul certificatului de performanta energetica al unei cladiri ... Fiecare certificat de performanta energetica realizat conform prezentei Metodologii va contine cel putin urmatoarele informatii privind constructia si instalatiile aferente acesteia: III.3.3.1. Date privind evaluarea performantei energetice a cladirii (certificat - fata): ... 1.1. Titulatura: "Certificat de performanta energetica" si sistemul de certificare utilizat (reglementarea tehnica aplicabila - Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor). ... 1.2. Numarul de inregistrare al certificatului de performanta energetica. ... Numarul de inregistrare al certificatului de performanta energetica va fi compus din 18 cifre impartite in trei grupe avand urmatoarea semnificatie (fig. II.3.1): – sase cifre reprezentand codul postal al localitatii in raza careia este situata cladirea; ... – sase cifre care alcatuiesc numarul de inregistrare al certificatului de performanta energetica; ... – sase cifre reprezentand data eliberarii certificatului de performanta energetica. ... z z l l a a ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐ ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┐ │5│0│0│0│0│0│ │0│0│8│2│1│8│ │0│2│1│2│0│6│ └─┴─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┴─┴─┴─┴─┘ └─┴─┴─┴─┴─┴─┘ └────┬────┘ └────┬────┘ └────┬────┘ v v v Codul postal al Numar de Data localitatii in raza inregistrare inregistrarii careia este amplasata cladirea Fig. II.3.1. - Numarul certificatului de performanta energetica (exemplu) 1.3. Date privind cladirea certificata: ... 1.3.1. Adresa cladirii: strada, numar, oras si judet/sector, cod postal; ... 1.3.2. Categoria si tipul cladirii; ... 1.3.3. Regimul de inaltime al cladirii (ex. S + P + 4); ... 1.3.4. Anul sau perioada construirii (ex. 1984 sau 1984-85); ... 1.3.5. Aria utila a spatiului conditionat (direct sau indirect - prin elementele de constructie adiacente, lipsite de o termoizolatie semnificativa) ale cladirii. In acest sens se considera ca facand parte din spatiul incalzit al cladirii: camari, debarale, vestibuluri, holuri de intrare in apartamente, incinte cu destinatie tehnologica (uscatorii, spalatorii etc.), scari interioare in apartamente, A(Inc),[m²], conform Metodologie partea I. ... In cazul cladirilor de locuit A(Inc) reprezinta suma ariilor utile ale apartamentelor din componenta cladirii analizate, conform Metodologie partea I, la care se adauga aria suprafetelor cu destinatie tehnologica la cladiri colective (uscatorii, spalatorii etc.). Nu se cuprind in A(Inc): casa scarilor la cladirile de tip condominiu, windfangurile, coridoarele si holurile de folosinta comuna, precum si suprafetele spatiilor anexe. 1.3.6. Aria construita desfasurata a cladirii ... 1.3.7. Volumul interior al suprafetei utile al cladirii - conform Metodologie partea I; ... 1.4. Date de identificare a auditorului energetic pentru cladiri: ... 1.4.1. Numele si prenumele auditorului energetic pentru cladiri (persoana care raspunde de analiza termica si energetica si de elaborarea certificatului de performanta energetica); ... 1.4.2. Specialitatea (conform certificatului de atestare); ... 1.4.3. Nr. Certificatului de atestare al auditorului energetic pentru cladiri; ... 1.5. Motivul elaborarii certificatului energetic: Vanzare/cumparare, asigurare, inchiriere, modernizare energetica, informativ sau altul. ... 1.6. Consumul de energie specific total anual pentru incalzire, ventilare, climatizare, apa calda de consum si iluminat, in conditii normale de microclimat - estimat conform partilor I si II ale Metodologiei [kWh/m²an]. ... 1.7. Nota energetica acordata cladirii, determinata conform cap. II.4 din normativul de fata. ... 1.8. Clasa energetica in care se incadreaza cladirea functie de scala energetica (a se vedea cap. II.4.1). ... 1.9. Indice specific de necesar de caldura pentru incalzire aferent constructiei, pentru cladirea de referinta - estimat conform partilor I si II ale Metodologiei [kWh/m²an], in ipotezele mentionate la pct. 1.10 si conform caracteristicilor cladirii de referinta (a se vedea cap. II.4.6 din normativul de fata). ... 1.10. Valorile consumurilor de energie specifice anuale pentru incalzire, pentru ventilare/climatizare, pentru prepararea apei calde de consum si pentru iluminat, in conditii normale de microclimat - conform Metodologie partea I [kWh/m²an]. ... 1.11. Incadrarea in clase de consum energetic functie de valorile consumurilor de caldura specifice anuale pentru incalzire, ventilare/climatizare, prepararea apei calde de consum si iluminat, in raport cu grilele de clasificare a cladirilor (a se vedea cap. II.4.1). ... 1.12. Date privind responsabilitatea auditorului energetic pentru cladiri: ... [] Data completarii dosarului, respectiv data elaborarii certificatului de perfomanta energetica; [] Numarul dosarului; [] Stampila si semnatura auditorului energetic pentru cladiri. 1.13. Denumirea si versiunea programului de calcul utilizat la elaborarea certificatului de perfomanta energetica (inclusiv la estimarea necesarului si consumului de energie al cladirii). ... 111.3.3.2. Date privind evaluarea performantei energetice a cladirii (certificat - verso): ... 2.1. Grile de clasificare energetica functie de consumul de energie specific anual - pentru incalzirea spatiilor, ventilare mecanica, climatizare, prepararea apei calde de consum si iluminat si total (a se vedea cap. II.4.1). ... 2.2. Consumul de energie total anual specific determinat conform partilor I si II ale Metodologiei pentru cladirea de referinta [kWh/m²an]. ... 2.3. Nota energetica pentru cladirea de referinta. ... 2.4. Penalizari acordate cladirii certificate: Punctaj total penalizari [p
- Recomandari pentru reducerea costurilor prin imbunatatirea performantei energetice a cladirii. ... 2.
- Perioada de valabilitate a Certificatului de performanta energetica (10 ani de la data inregistrarii acestuia). ... 2.
- Alte mentiuni ... III.3.3.
- Date tehnice privind cladirea si instalatiile aferente acesteia (anexa): ... 3.
- Date privind constructia: ... [] Tipul cladirii: bloc, casa individuala, casa tip sir. [] Categoria cladirii: locuinte, birouri, comert, spital, invatamant hotel etc. [] Nr. niveluri: P, S + P, S + P + nr. etaje etc. [] Nr. de unitati functionale/apartamente si suprafete utile a spatiilor incalzite: ┌─────────┬───────────────────────┬─────────┬───────────┐ │ Tip. │ Aria utila a unui │ │ │ │ Ap. │ apartament [m²] │ Nr. ap. │S(Inc)[m²] │ ├─────────┼───────────────────────┼─────────┼───────────┤ │ 1 cam. │ │ │ │ │ 2 cam. │ │ │ │ │ 3 cam. │ │ │
- m)q = 70 kWh/m²an; Inc 2. Apa calda de consum: (M) q = 200 kWh/m²an, acm (
- m)q = 15 kWh/m²an; acm 3. Climatizare: (M) q = 300 kWh/m²an, clim (
- m)q = 20 kWh/m²an; clim 4. Ventilare mecanica: (M) q = 30 kWh/m²an, clim (
- m)q = 5 kWh/m²an; clim 5. Iluminat: (M) q = 120 kWh/m²an, il (
- m)q = 40 kWh/m²an; il 6. Total utilitati tehnice: (M) q = 1150 kWh/m²an, T (
- m)q = 150 kWh/m²an; T in care: (M) q - consumul energetic specific maxim, (
- m)q - consumul energetic specific minim. Indicele specific de consum energetic, q, se obtine prin raportarea consumului energetic anual estimat la aria utila totala a spatiilor incalzite, A(Inc), a cladirii certificate. Domeniul de notare energetica este definit prin intervalul dintre nota maxima si minima, precum si de scala de notare energetica a cladirilor: Nota maxima acordata cladirii: N(M) = 100 puncte, Nota minima acordata cladirii: N(
- m)= 20 puncte; III.3.4.2.2. Stabilirea scalei energetice a cladirilor Scala energetica sau grila de clasificare energetica a cladirilor stabileste valorile consumului specific de caldura (total si pe tipuri de utilitati) in functie de domeniul de notare stabilit la pct. III.3.4.2.1. Scala energetica se defineste prin corespondenta valorilor de consum specific de caldura, q [kWh/m²an], cu nota energetica, in intervalul [N(m),N(M)], cu pasul de 16 puncte, dupa cum urmeaza: Fig. II.4.1 - Grilele de clasificare energetica (scala energetica) functie de consumul de caldura specific anual III.3.4.3. Determinarea valorilor reprezentative ale consumului anual specific de energie al cladirilor ... Consumul specific de energie anual pentru incalzirea spatiilor, ventilare/climatizare, prepararea apei calde de consum si iluminat se determina conform partilor I si II ale Metodologiei. A. Cladirea reala analizata, avand caracteristicile determinate conform I.2. Se determina urmatoarele valori ale consumului specific de caldura (dupa caz): ... (C) (C) (C) (C) (C) (C) - consumul specific de energie q = q + q + q + q + q anual pentru incalzirea spatiilor, T Inc acm clim vm il ventilare/climatizare, prepararea apei calde de consum si iluminat [kWh/m²an] B. Cladirea de referinta aferenta cladirii analizate, caracterizata de utilizarea eficienta a caldurii, avand caracteristicile conform cap. II.4.6: ... (R) (R) (R) (R) (R) (R) - consumul specific de energie q = q + q + q + q + q anual pentru incalzirea spatiilor, T Inc acm clim vm il ventilare/climatizare, prepararea apei calde de consum si iluminat [kWh/m²an] III.3.4.4. Notarea din punct de vedere energetic a cladirii analizate si a cladirii de referinta ... Pe baza valorilor consumurilor specifice de energie determinate conform partilor I si II ale Metodologiei si pe baza domeniului de notare energetica conform pct. II.4.2, se determina notele energetice dupa cum urmeaza: – cladirii analizate, caracterizata de consumul specific de energie estimat ... (C) q , T i se atribuie nota N(C); – cladirii de referinta, caracterizata de consumul specific de energie estimat ... (R) q , T i se atribuie nota N(R); Relatia de determinare a notei energetice functie de consumul specific anual de energie estimat, q(T) , al cladirii considerate este urmatoarea: ┌ │exp [-B
- Tabel II.4.
- ┌────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐ │. Utilitati │ │ │ │ │ │ │ . │ │Apa calda │ │ Ventilare │ │ │ . │ Incalzire │ de │Climatizare │ mecanica │Iluminat │ │Caz . │ │ consum │ │ │ │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ 1 │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ 2 │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ 3 │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ │ 4 │▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒▒│ └────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘ Tabel II.4.
- ┌──────────────┬────────────┬──────────┬────────┬────────┐ │ . Utilitati│ │ │ │ │ │ . │ B
- a)Aceeasi forma geometrica, volum si arie totala a anvelopei ca si cladirea reala; ...
- b)Aria elementelor de constructie transparente (ferestre, luminatoare, pereti exteriori vitrati) pentru cladiri de locuit este identica cu cea aferenta cladirii reale. Pentru cladiri cu alta destinatie decat de locuit aria elementelor de constructie transparente se determina pe baza indicatiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al performantei energetice a cladirilor - Partea I-a, in functie de aria utila a pardoselii incintelor ocupate (spatiu conditionat); ...
- c)Rezistentele termice corectate ale elementelor de constructie din componenta anvelopei cladirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie Partea I, cap 11. ...
- d)Valorile absorbtivitatii radiatiei solare a elementelor de constructie opace sunt aceleasi ca in cazul cladirii de referinta; ...
- e)Factorul optic al elementelor de constructie exterioare vitrate este (αi) = 0,26; ...
- f)Factorul mediu de insorire al fatadelor are valoarea corespunzatoare cladirii reale; ...
- g)Numarul de schimburi de aer din spatiul incalzit este de minimum 0,5 h^-1, considerandu-se ca tamplaria exterioara este dotata cu garnituri speciale de etansare, iar ventilarea este de tip controlata, iar in cazul cladirilor publice/sociale, valoarea corespunde asigurarii confortului fiziologic in spatiile ocupate (cap. 9.7 Metodologie Partea I); ...
- h)Sursa de caldura pentru incalzire si preparare a apei calde de consum este, dupa caz: – statie termica compacta racordata la sistem districtual de alimentare cu caldura, in cazul cladirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale, ... – centrala termica proprie functionand cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) si cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru cladiri care nu sunt racordate la un sistem de incalzire districtuala; ... ...
- i)Sistemul de incalzire este de tipul incalzire centrala cu corpuri statice, dimensionate conform reglementarilor tehnice in vigoare; ...
- j)Instalatia de incalzire interioara este dotata cu elemente de reglaj termic si hidraulic atat la baza coloanelor de distributie (in cazul cladirilor colective), cat si la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de incalzire este dotat cu repartitoare de costuri de incalzire; ...
- k)In cazul sursei de caldura centralizata, instalatia interioara este dotata cu contor de caldura general (la nivelul racordului la instalatiile interioare) pentru incalzire si apa calda de consum la nivelul racordului la instalatiile interioare, in aval de statia termica compacta; ...
- l)In cazul cladirilor de locuit colective, instalatia de apa calda este dotata cu debitmetre inregistratoare montate pe punct de consum de apa calda din apartamente; ...
- m)Randamentul de producere a caldurii aferent centralei termice este caracteristic ... echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid in instalatiile interioare;
- n)Conductele de distributie din spatiile neincalzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termica Lambda(iz)≤ 0,05 W/m * K, avand o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei; ...
- o)Instalatia de apa calda de consum este caracterizata de dotarile si parametrii de functionare conform proiectului, iar consumul specific de caldura pentru prepararea apei calde de consum este de 1068 N(p)/A(Inc)[kWh/m²an], unde N(
- p)reprezinta numarul mediu normalizat de persoane aferent cladirii certificate, iar A(Inc) reprezinta aria utila a spatiului incalzit/conditionat; ...
- p)In cazul in care se impune climatizarea spatiilor ocupate, randamentul instalatiei de climatizare este aferent instalatei, mai corect reglata din punct de vedere aeraulic si care functioneaza conform procesului cu consum minim de energie; ...
- q)In cazul climatizarii spatiilor ocupate, consumul de energie este determinat in varianta utilizarii racirii in orele de noapte pe baza ventilarii naturale/mecanice (dupa caz); ...
- r)Nu se acorda penalizari conform cap. II.4.5 din normativul de fata, P
- Introducere Scopul principal al masurilor de reabilitare/modernizare energetica a cladirilor existente il constituie reducerea consumurilor de caldura pentru incalzirea spatiilor si pentru prepararea apei calde de consum in conditiile asigurarii conditiilor de microclimat confortabil. Importanta si diversitatea ansamblului de cladiri existente, precum si numarul mare de posibilitati de reabilitare/modernizare implica o abordare diferita de cea caracteristica in general constructiilor nou proiectate. La acestea din urma considerarea costului de investitie este practic preponderenta, chiar daca deciziile sunt luate teoretic pe baza unui calcul de optimizare a costului global actualizat (valoare neta actualizata). In cadrul reabilitarii unei cladiri existente aspectul functionalitatii este foarte important si criteriul deciziei il constituie intotdeauna eficienta tehnico-economica, chiar daca aspectul financiar ramane esential (costurile necesare nu pot fi mobilizate decat in masura in care acestea sunt justificate economic prin diminuarea previzibila a costurilor de functionare si de intretinere). In ceea ce priveste cladirile de locuit existente, din ansamblul acestora se disting doua mari categorii din punct de vedere al modului de repartitie a criteriilor "energetice" - care se preteaza mai bine la tratarea aspectelor de reabilitare - si anume: A) Locuinte caracterizate de confort termic - este vorba de cladirile prevazute cu un sistem de incalzire "global", acesta putand fi: centralizat la nivel de locuinta sau cladire (incalzire centrala clasica), divizat (un aparat independent in fiecare incapere incalzita) sau mixt. ... B) Locuinte lipsite de confort termic sau prevazute numai cu mijloace limitate de asigurare a confortului termic (de exemplu numai sobe), care se abat de la prevederile Legii nr. 10/1995 privind Calitatea in constructii. ... In fiecare dintre cele doua categorii astfel definite problema fundamentala a reabilitarii termice se pune dupa cum urmeaza: A) mentinerea conditiilor normate de confort termic prin reducerea consumului de combustibil sau schimband tipul de energie (total sau partial), conform politicii energetice nationale; ... B) aplicarea unor solutii de realizare a conditiilor normate de confort termic prin optimizarea costului global actualizat, conform politicii energetice nationale. ... Solutiile termice si economice, precum si politica energetica nationala se vor subsuma prevederilor Legii nr. 10/1995 privind Calitatea in constructii. In ambele cazuri, pe langa caracteristici tehnice, geografice si sociologice, apar noi parametri referitori la stadiul energetic al cladirilor, la varietatea surselor de energie si la situatia economica si financiara a beneficiarilor solutiilor tehnice aplicate ansamblului cladire - instalatie. Situatia economica si financiara depinde in principal de tipul ocupantilor, de statutul de ocupare, de sectorul de finantare (social sau nu, privat sau public), de natura juridica a patrimoniului (exemplu: coproprietati, entitati juridice sau locatari/proprietari); posibilitatile de ajutor public direct, costurile implicate de activitatea de reabilitare energetica, existenta unor avantaje fiscale. Asigurarea confortului termic se realizeaza prin alegerea unui sistem de incalzire adecvat si a unei surse de energie. Se disting trei mari categorii de sisteme de incalzire legate de tipul de locuinte: 1) incalzire centrala sau divizata (pe incaperi) in casa individuala (cu apa calda de consum preparata centralizat sau furnizata de aparate independente) - ex. cladire individuala dotata cu centrala proprie de incalzire si preparare a apei calde de consum; 2) incalzire centrala sau divizata (pe incaperi) individual pe locuinta in imobil colectiv (cu apa calda de consum preparata centralizat sau furnizata de aparate independente) - ex. apartament din cladire colectiva, dotat cu centrala proprie de incalzire si preparare a apei calde de consum; 3) incalzire centrala colectiva in imobil colectiv sau casa individuala (cu apa calda de consum distribuita, preparata centralizat la nivel de locuinta sau furnizata de aparate independente) - ex. cladire colectiva racordata la un sistem centralizat de alimentare cu caldura. In ceea ce priveste cladirile din sectorul tertiar, masurile de reabilitare/modernizare energetica a acestora prezinta particularitati si prin urmare vor fi tratate separat pentru fiecare categorie de cladire in parte. A2.
- Solutii tehnice cadru recomandate pentru reabilitarea sau modernizarea energetica a cladirilor existente Interventiile avute in vedere la reabilitarea sau modernizarea energetica a unei cladiri se impart in doua categorii principale si anume: A2.2.
- Interventii asupra cladirii si A2.2.
- Interventii asupra instalatiilor aferente cladirii. A2.2.
- Interventiile asupra cladirii Interventiile asupra cladirii vizeaza reducerea necesarului propriu de caldura al cladirii, independent de comportamentul instalatiilor si al consumatorilor. In principiu, acestea sunt urmatoarele: A2.2.1.
- Imbunatatirea izolatiei termice Imbunatatirea izolatiei termice a unei constructii existente are drept scop reducerea fluxului termic disipat prin conductie prin anvelopa cladirii catre mediul exterior. A2.2.1.1.
- Imbunatatirea izolatiei termice a elementelor de constructie opace orizontale [] Izolatia termica a planseelor de terasa La planseul peste ultimul nivel, (planseu de terasa) se recomanda una din urmatoarele solutii de imbunatatire a nivelului de termoizolare, in functie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor hidroizolante si termoizolante existente: – indepartarea tuturor straturilor existente pana la fata superioara a betonului de panta si refacerea acestora in conditiile inlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant, de calitate si grosime corespunzatoare noilor cerinte; solutia se recomanda cand atat starea hidroizolatiei, cat si starea stratului termoizolant nu sunt corespunzatoare (hidroizolatie puternic deteriorata, termoizolatie umezita s.a.) - det. 1 din Anexa 3; ... – indepartarea straturilor existente pana la hidroizolatia existenta, in conditiile mentinerii ei cu functie de bariera contra vaporilor si a mentinerii stratului termoizolant existent; montarea unui strat termoizolant suplimentar, de calitate si grosime corespunzatoare, precum si a tuturor celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante; solutia se recomanda in situatia in care starea termoizolatiei existente este buna, dar hidroizolatia este deteriorata si se impune refacerea ei - det. 4 din Anexa 3; ... – realizarea unci terase "inverse", prin mentinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a straturilor hidroizolante; solutia presupune indepartarea doar a stratului de protectie a hidroizolatiei, executarea unor eventuale reparatii locale a hidroizolatiei si dispunerea, eventual, a unui strat hidroizolant suplimentar, precum si montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat protejat corespunzator, peste hidroizolatie; solutia se recomanda in situatia in care starea hidroizolatiei este buna si are avantajul ca se asigura o buna protectie mecanica si termica (inclusiv la actiunea directa a radiatiei solare) a straturilor hidroizolante - det. 2 din Anexa 3; ... – indepartarea tuturor straturilor, inclusiv a betonului de panta si refacerea completa a terasei, eventual cu montarea betonului de panta peste stratul termoizolant - det. 3 din Anexa
- ... Solutiile de mai sus sunt valabile, cu adaptarile de rigoare, si in cazul teraselor cu stratul termoizolant de grosime variabila (cu umplutura termoizolanta in vrac sau cu placi BCA dispuse in trepte). In scopul reducerii substantial a efectului defavorabil al puntilor termice de pe conturul planseului de peste ultimul nivel, este foarte important a se lua masuri de "imbracare" cu un strat termoizolant, a aticelor, conform detaliilor din Anexa 3, fig. A3.
- [] Izolarea termica a planseelor de pod La planseul peste ultimul nivel, sub podul neincalzit, se recomanda una din urmatoarele solutii: – mentinerea stratului termoizolant existent, inclusiv a sapei de protectie, repararea si eventuala ei consolidare, urmata de montarea unui strat termoizolant eficient, protejat corespunzator; solutia se recomanda cand umplutura termoizolanta existenta este in stare buna (nu este umezita, este consolidate etc.) si cand inaltimea libera a spatiului podului poate fi micsorata - det. 7 din Anexa 3; ... – indepartarea umpluturii termoizolante sau a stratului termoizolant, executarea unei bariere de vapori de calitate corespunzatoare pe fata superioara a planseului existent si montarea unui nou strat termoizolant, de calitate si grosime corespunzatoare noilor cerinte; protejarea stratului termoizolant poate fi realizata folosind, integral sau partial, umplutura termoizolanta existenta - det. 5, 6, 8 din Anexa
- ... In scopul reducerii efectului defavorabil al puntilor termice de pe conturul planseului de peste ultimul nivel, este foarte important a se lua masuri de "imbracare" cu un strat termoizolant a parapetelor pe care reazema cosoroabele, conform detaliilor din Anexa 3 - fig. A3.
- [] Izolarea termica a planseelor peste subsol La planseul peste subsolul neincalzit, se recomanda solutia executarii unui strat termoizolant pe suprafata inferioara a planseului (la tavanul subsolului), in una din urmatoarele variante: – fixarea, prin lipire sau/si cu dispozitive mecanice (bolturi impuscate, dibluri tip CONEXPAND s.a.) a unui strat termoizolant realizat din placi din polistiren sau vata minerala; stratul termoizolant se protejeaza fie cu un strat de tencuiala pe rabit, suspendat de planseu prin intermediul unor ancore din otel inoxidabil, fie cu o tencuiala uscata fixata pe o retea de sipci, fie cu un strat de glet adeziv, armat cu tesatura din fibra de sticla - det. 9 din Anexa 3; ... – aplicarea "in situ" a unui strat de spuma poliuretanica - det. 10 din Anexa
- ... Adoptarea solutiei cu un strat termoizolant montat peste planseul din beton armat sau peste pardoseala existenta, este posibila, dar nu este indicata decat in situatia cand, din alte considerente, este necesara inlocuirea pardoselilor - det. 12 din Anexa
- In scopul reducerii substantiale a efectului negativ al puntilor termice de pe conturul planseului de peste subsolul neincalzit, este foarte important a se prevedea in proiectul de modernizare termotehnica, urmatoarele masuri constructive: – prevederea, pe fata exterioara a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna comportare la actiunea umiditatii (de preferinta placi din polistiren extrudat); stratul termoizolant va fi fixat atat mecanic, cat si prin lipire si va fi protejat la exterior cu un strat de tencuiala armata; pe inaltime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel incat la partea superioara sa depaseasca cu minimum 30 cm fata superioara a placii din beton armat, iar la partea inferioara sa ajunga pana la suprafata terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile de inaltime redusa (det. 11 din Anexa 3) pana la 30...40 cm sub acesta cota - fig. A3.3; ... – prevederea, pe fata interioara a peretilor exteriori de pe conturul subsolului, a unui strat termoizolant, pe o inaltime sub placa de cel putin 50 cm - det. 9 si 11 din Anexa
- ... La solutia cu stratul termoizolant nou, amplasat pe fata inferioara a planseului peste subsol, in scopul reducerii influentei defavorabile a puntilor termice interioare, se recomanda "imbracarea" grinzilor din beton armat de la tavanul subsolului cu un strat termoizolant. [] Izolarea termica a placilor pe sol Planseele amplasate direct pe pamant, daca sunt intregi si uscate, nu permit transmiterea unui flux termic insemnat catre sol, pamantul uscat avand o rezistenta termica considerabila. Practic, solul se comporta ca un volant termic datorita capacitatii termice importante. Pe de alta parte tehnicile utilizate la izolarea termica a planseului sunt deseori costisitoare si complicate din punctul de vedere al executiei propriu-zise. Cu toate acestea, daca temperatura planseului inferior se dovedeste o sursa de disconfort pe care acoperirea acestuia cu covoare nu reuseste sa-l corecteze, sau daca se prevede o refacere importanta a planseului din alte motive (tehnice, de rezistenta etc.), ar putea fi interesant de realizat izolarea termica a acestui element de constructie. In cazul in care peretii exteriori prezinta la partea inferioara a acestora urme de umiditate provenite mai ales din infiltratiile din sol prin capilaritate, se impune drenarea peretilor exteriori si eventual a solului-suport; daca aceste masuri se dovedesc inoperante trebuie sa se refaca stratul de pietris si placa pe sol si montat un strat hidroizolant nou - det. 13 din Anexa
- Prin urmare, la placa pe sol masurile de imbunatatire a comportarii termotehnice sunt, in principal, urmatoarele: – prevederea, pe fata exterioara a soclului, a unui strat termoizolant caracterizat printr-o buna comportare la actiunea umiditatii (de preferinta placi din polistiren extrudat); stratul termoizolant va fi fixat atat mecanic, cat si prin lipire si va fi protejat la exterior cu un strat de tencuiala armata; pe inaltime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel incat la partea superioara sa depaseasca cu minimum 30 cm fata superioara a placii din beton armat, iar la partea inferioara sa ajunga pana la suprafata terenului sistematizat (CTS) sau, la soclurile scunde (det. 16 din Anexa 3) pana la 30...40 cm sub acesta cota - fig. A3.4; ... – daca masura de mai sus nu este suficienta pentru realizarea rezistentei termice corectate dorite, este posibila, dar nu intotdeauna indicata, prevederea unui strat termoizolant orizontal, continuu, peste pardoseala existenta sau peste placa din beton armat; asa cum se mentiona mai sus, aceasta masura devine rationale si eficienta in conditiile in care, din alte considerente, este necesara inlocuirea pardoselilor - det. 13 si 16 din Anexa
- ... A2.2.1.1.
- Imbunatatirea izolatiei termice a elementelor de constructie opace verticale [] Izolarea termica la exterior a peretilor exteriori Izolarea termica la exterior permite: – renovarea fatadei; ... – evitarea numeroaselor constrangeri intalnite la izolarea pe interior: interventii in incaperi ocupate, finisaje interioare de refacut, tratarea dificila a conturului usilor si a ferestrelor, deplasarea conductelor si a echipamentelor instalatiilor etc.; ... – sa nu se diminueze aria utila si cea locuibila; ... – protejarea peretilor la inghet, apa de ploaie, radiatia solara, si la variatiile de temperatura de la un anotimp la altul - diminuand astfel pericolul de degradare a lor; ... – corectarea principalelor punti termice. ... Izolarea termica la exterior, tehnica delicata si mai costisitoare decat izolarea la interior, trebuie executata de catre un personal calificat. Ea prezinta cateva dezavantaje care trebuie cunoscute inainte de a opta pentru o astfel de solutie. In primul rand solutia tehnica mentionata modifica deseori aspectul exterior al fatadei si, daca aceasta prezinta particularitati "estetice" care se doresc a fi conservate (cazul monumentelor de arhitectura), solutia poate fi abandonata numai pentru acest motiv. Pe de alta parte izolarea termica la exterior - pentru majoritatea procedeelor - prezinta o suprafata a peretelui mai sensibila la socuri decat peretele initial; acest punct este sensibil mai ales in zona accesului la parter (circulatia automobilelor spre un garaj la subsol, zona de joaca a copiilor etc.). Diferitele tehnici de izolare termica la exterior se disting prin modul lor de fixare, aspectul final, caracteristicile de etanseitate etc. Trebuie aplicat procedeul cel mai bine adaptabil atat la natura suportului (care poate permite adoptarea unui mod de fixare), cat si la expunerea la factori climatici (ploaie, vant), mai mult sau mai putin agresivi si la aspectul estetic care se doreste a fi obtinut dupa terminarea lucrarii. [] Izolarea termica la interior a