ANEXĂ din 6 mai 2020

(2016)și în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistența primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor țări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultații. Având în vedere numărul de 17 de pacienți înregistrați la un MF, media națională a fost de 3,1 consultații per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele internaționale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane și de 12% în cazul celor din zonele rurale. *2) Date pentru îngrijirea primară și îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toți și nu pot fi dezagregate. *3) Vlădescu C, Scînteie SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A

(2016)Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în tranziție, 18

(4)În ultimii ani, în România, au fost introduse câteva mecanisme de stimulare a dezvoltării asistenței medicale primare, mai ales la nivelul comunităților defavorizate, ce sunt prezentate în capitolul "Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă." ... 1.3.

1. Asistență medicală spitalicească România a făcut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 și 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 și
2. Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE (Figura 3) în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. (Figura 4). Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori {cele mai recente date) Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018 Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date) Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018 În cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabilă cu media UE (Figura 5 și Figura 6), ceea ce arată un progres în direcția obiectivelor asumate în Strategia Națională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare. Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistență afecțiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date) Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018 Figura 6: Numărul de externări pacienți cu afecțiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date) Sursa: OMS - baza de date Europeană de sănătate - 2018 ... 1.3.
3. Asistență ambulatorie de specialitate și spitalizare de zi Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervențiilor chirurgicale mai puțin invazive și anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluție. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizată de rambursare corespunzătoare, a acestor servicii, mai avantajoase pentru pacienți și din punct de vedere financiar, în comparație cu internarea în regim de spitalizare continuu.*4) (Figura 7). *4) Sursa OCDE - Sănătatea dintr-o privire 2016 Figura 7: Procentul de operații de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 și 2014 Sursa: statistici sanitare OCDE 2016Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deși operația este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfășoară în prezent ca o intervenție chirurgicală de aceeași zi în mai multe țări, iar copiii se întorc acasă în aceeași zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda și Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeași zi (Figura 8). Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014 Sursa: statistici sanitare OCDE 2016 În ultimii ani, în România, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltării serviciilor acordate în spitalizare de zi, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a proporției acestor servicii medicale și chirurgicale, (vezi capitolul Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuă). Figura 9: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operații de zi: Marea Britanie 1974-2013 Surse: Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale: Statistică activități spitalicești NHS (1974-97), Și Centrul de informare Sanitară și Asistență Socială: Statistici spitalicești episodice - asistență pacienți internați, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14 Nota: În exemplificările de mai sus, prin asistență medicală ambulatorie, acordată în majoritatea țărilor europene se înțelege atât asistență ambulatorie de specialitate, cât și serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi. ... 1.3.
4. Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung În medie la nivelul țărilor OCDE

(2013), au existat 16 paturi în instituțiile de ÎTL și cinci paturi în secțiile de ÎTL din spitale la 1.000 de persoane cu vârsta de 65+. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1.000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani și peste în instituții ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puțin de 20 la 1.000 de locuitori de 65 de ani și peste în instituții ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor țărilor OCDE, a existat o ușoară creștere a numărului de paturi ÎTL la 1.000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 (Figura 10). Această creștere se datorează în totalitate paturilor din instituțiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie. Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții Sursa: Sănătatea dintr-o privire - OCDE 2015 Legislația națională nu definește în prezent serviciile de îngrijire pe termen lung, deși acestea există în sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienți cu afecțiuni, identificate în special în secții precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie, gerontologie, neonatologie, etc. Este necesară definirea acestor servicii, care necesită atât asistență medicală cât și asistență socială în mod integrat, pe termen lung. ... 1.3.5. Progresul realizat în implementarea direcțiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistență primară, ambulatorie, spitalizare de zi și spitalizare continuăo Principalele servicii medicale acordatea. Asistență medicală primară Prin serviciile de asistență se asigură furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relații continue cu pacienții, indiferent de absența sau prezența bolii. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistență medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat. Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistență medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei față de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creștere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenței primare din total FNUASS, menționăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenței medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%. De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenții de la bugetul de stat, precum și transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanență, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, cu modificările și completările ulterioare. Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014 - 2019 au înregistrat o creștere anuală constantă, astfel: Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014-2019- mii lei -2014201520162017201820191.440.0001.455.7181.528.5041.620.2141.897.4842.426.793 În consecință, valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară au crescut în mod constant, respectiv: Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primarăDenumireindicator20142015201620172018201901.01.2014- 31.05.2014 începândcu01.06.2014începândcu01.04.2015începândcu01.07.2016începândcu01.10.2016începândcu01.04.2017începândcu01.04.2018începândcu01.07.2019Valoarea punctului per capita3,50 lei3,75 lei4,00 lei4,30 lei4,60 lei4,80 lei5,8 lei7, 8 leiValoareapunctuluiperserviciu1,80 lei1,90 lei1,90 lei2,00 lei2,10 lei2,20 lei2,80 lei3,50 lei Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistența medicală primară, stimularea medicilor de familie în vederea îmbunătățirii calității serviciilor, creșterea ponderii serviciilor de prevenție în asistența medicală. Medicii de familie sunt plătiți în funcție de capitație (o rată fixă pe asigurat) și plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitației în funcție de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la același nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitării frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitației este ajustată doar pentru vârstă și necesită o ajustare suplimentară pentru alți factori determinanți ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultații în medie/zi, inclusiv servicii de prevenție și monitorizare a cazurilor ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plățile bazate pe performanță pentru obiectivele de acoperire a calității sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient. Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, susținerea pachetului de beneficii în asistența medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist și prin creșterea responsabilităților medicului de familie în ceea ce privește prescrierea medicamentelor pentru boli cronice. Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să inițieze îngrijiri pentru mai multe afecțiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecțiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc. De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat și urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicații, după cum este necesar, așa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte țări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază și tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcție de complicațiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliți de asigurați care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgență pentru complicații care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem. Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea și decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum și recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraților de pe lista proprie. Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcție de performanță se va realiza concomitent cu:– revizuirea pachetului de servicii medicale de bază și ... – extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenței medicale primare și dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe și mai bune și să funcționeze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecțiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente și performante. ... Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în Anexa nr. 1. ... b. Asistența medicală ambulatorie de specialitate și spitalizarea de zi În România s-au făcut pași importanți pentru înlocuirea ofertei de servicii spitalicești neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi și în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum și consolidarea îngrijirilor cost-eficiență, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate. Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calității de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale. Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019 este prezentată în Anexa nr. 2. Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice și terapeutice, atât medicale cât și chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple și 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerințelor de calitate și siguranță a serviciilor. Pentru întărirea eficacității actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii. Pentru medicii din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice acordate în mediul rural și în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea. În acest sens, în prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistența medicală primar și celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice se majorează cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice din mediul rural și din mediul urban - pentru orașele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea. În zone speciale (Rezervația Biosferei Delta Dunării) se aplică o majorare de 200%. Pentru medicii din asistența medicală stomatologică, se majorează numărul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural. În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum și în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800. Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialitățile clinice, în situațiile în care pentru anumite specialități există localități/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5. Pentru asigurarea accesului populației la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creșterea ponderii afecțiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate și reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitalicești în spitalizarea continuă și de zi. La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităților ce pot efectua tratamente și proceduri terapeutice și diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităților clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie și terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competență de îngrijiri paliative. Situația investigațiilor paraclinice, după proveniența recomandării, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr. 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale paraclinice, în baza contractelor încheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice în anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigațiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de către medicii de specialitate. Situația detaliată pe județe în funcție de medicul care recomandă investigațiile paraclinice se regăsește la Anexa nr. 3A, respectiv în funcție de tipul investigațiilor, la Anexa nr. 3B. În spitalizarea de zi se acordă servicii atât pentru îngrijiri de tip acut și îngrijiri de tip cronic. Legislația specifică criteriile de internare în spitalizare de zi și tipurile de afecțiuni medicale și chirurgicale ce se încadrează în raportarea "caz rezolvat", dar și "servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului în spitalizare de zi". Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente și dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019 și Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 397/836/2018. În același timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă. Ca urmare a extinderii listei de servicii, ponderea acestora a crescut. Astfel în anul 2015, au fost efectuate și rambursate pe listele de servicii un număr de 2.278.223 servicii, în timp ce în anul 2018 au fost furnizate un număr de 2.762.738 servicii (atât pe listele vechi cât și pe și cele nou introduse - inclusiv efectuarea și decontarea ședințelor de chimioterapie). În raportarea pe caz rezolvat situația comparativă este următoarea: în anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un număr de 1.448.697 cazuri medicale și 228.188 cazuri chirurgicale, iar în anul 2018 au fost raportate un număr de 1.808.649 cazuri medicale și 314.775 cazuri chirurgicale. Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr ce 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm:– Amigdalectomia ... – Chirurgia cataractei, implantul de cristalin ... – Rinoplastia post-traumatică ... – Artroscopia genunchiului ... – Meniscectomia artroscopică a genunchiului ... – Repararea ligamentului încrucișat ... – Hemoroidectomia ... – Cura chirurgicală a herniei inghinale ... – Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite) ... – Cura chirurgicală a herniei ombilicale ... – Cura chirurgicală a herniei epigastrice ... – Cura chirurgicală a eventrației postoperatorii cu proteză ... – Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian ... – Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren ... – Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren ... – Repoziționarea cristalinului artificial ... Exemplificând evoluția numărului unor intervenții chirurgicale acordate în spitalizarea de zi, se observă o creștere a acestor proceduri, ajungând pentru unele tipuri de intervenție să reprezinte până la 39,5% din totalul de intervenții de acel tip. Tabelul 3: Evoluția numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenții chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014An20142018Tip interventienrcazuriSZnrcazuriSCtotal% cazuri SZ din totalnrcazuriSZnrcazuriSCtotal% cazuri SZ din total1.îndepărtarea materialului de osteosinteza116112205133668,69%1444118351327910,87%2.artroscopia genunchiului037911379110,00%2634890349160,07%3.chirurgia corectivă a sindromului carpian2891734202314,29%7862421320724,51%4.chirurgia hemoroizilor5444410495410,98%7733989476216,23%5.chirurgia viaricelor699725279518,79%521879981321639,48%6.cataracta6725417604848513,87%21199383195951835,62% În sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr 360 de tipuri de cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi. Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic:1. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deține documente medicale care să ateste existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV) ... 2. Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deține documente medicale ce atestă existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV) ... 3. Screening prenatal (S11 - S19+6 zile) ... 4. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestațional) ... 5. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică ușoară) ... 6. Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III) ... 7. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului ... 8. Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic ... 9. Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin ... 10. Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic ... 11. Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie ... 12. Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin. ... ... c. Serviciile spitalicești Raționalizarea capacității spitalelor a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin implementarea Planului național de reducere a paturilor din spitalele publice și private în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numărul de paturi contractabile a înregistrat următoarea evoluție:– 129.524 pentru anul 2011 ... – 125.639 pentru anul 2012 ... – 123.127 pentru anul 2013 ... – 121.579 pentru anul 2014 ... – 120.579 pentru anul 2015 ... – 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019. ... Astfel, un număr de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menținându-se constant. În cazul paturilor pentru acuți, ponderea este de 4,02 %, comparabilă cu media UE. S-a îmbunătățit și modalitatea de decontare a serviciilor spitalicești. Pentru serviciile spitalicești, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract în perioada 2015-2018, se observă tendința descrescătoare de înregistrare a serviciilor prestate și nedecontate, după cum urmează: Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitalicești acordate peste valoare de contract, înregistrate și nedecontate în perioada 2015-2018-Lei -La 31 decembrie 2015La 31 decembrie 2016La 31 decembrie 2017La 31 decembrie 2018750.442.314686.297.554688.522.752664.491.937 Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 față de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei. Măsurile viitoare de îmbunătățire a alocării financiare, se vor coordona cu necesitatea dirijării pacienților dinspre spital către segmente asistență medicală cost eficace, prin măsuri ca:– trecerea de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primară și secundară, ... – furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce și managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare și îmbunătățirea conștientizării, ... – plata serviciilor pe criterii de performanță. ... ... d. Îngrijiri la domiciliu În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultații pe lună acordate la domiciliul asiguraților. Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu. Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabilește de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situația în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s-au acordat îngrijirile. În situația în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât și de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu și de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni. În prezent în România sunt înființați un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate. Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât și paliative, în acest moment fiind în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu. ... e. Îmbunătățirea accesului la medicamente pentru boli cronice În anul 2019, pentru a facilita accesul pacienților cu boli cronice la medicația necesară, s-au încheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum și cost volum rezultat pentru un număr de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni oftalmologice, scleroză multiplă, afecțiuni oncologice; hepatită cronică virală de tip C cu adresabilitate pentru pacienții nonresponderi la terapia fără interferon. ... f. Dispozitive medicale Demersuri întreprinse în perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului și îmbunătățirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu:– În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale: o noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor, o Proteză de gambă modulară cu manșon de silicon, o Proteză parțială de mână de deget funcțională simplă - se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3-18 ani cu malformații congenitale. ... – Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani. ... – Extinderea termenului de înlocuire a inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni. ... – A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii și justiției sociale, al ministrului sănătății și al președintelui CNAS Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvențiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate ... – A fost adoptat Ordinul ministrului muncii și justiției sociale Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, precum a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilități, utilizate exclusiv pentru achiziționarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. ... ... g. Programe naționale de sănătate În perioada 2015-2019 programele naționale de sănătate publică, finanțate de MS au fost următoarele:I. Programele naționale de boli transmisibile:1. Programul național de vaccinare; ... 2. Programul național de supraveghere și control a bolilor transmisibile prioritare; ... 3. Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV/SIDA; ... 4. Programul național de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei; ... 5. Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor; ... ... II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă; ... III. Programul național de securitate transfuzională; ... IV. Programele naționale de boli netransmisibile:1. Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:1.1. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolaou la populația feminină eligibilă în regim de screening; ... 1.2. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal; ... 1.3. Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân; ... ... 2. Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică; ... 3. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană:3.1. Subprogramul de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană; ... 3.2. Subprogramul de transplant de celule stern hematopoietice de la donatori neînrudiți; ... 3.3. Subprogramul de fertilizare în vitro și embriotransfer. ... ... 4. Programul național de boli endocrine; ... 5. Programul național de tratament dietetic pentru boli rare; ... 6. Programul național de management al registrelor naționale; ... ... V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate:1. Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate; ... 2. Subprogramul de prevenire și combatere a consumului de tutun; ... ... VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului:1. Subprogramul de nutriție și sănătate a copilului; ... 2. Subprogramul de sănătate a femeii. ... ... În anul 2019 în programele naționale de sănătate publică finanțate din bugetul Ministerului Sănătății au fost efectuate următoarele modificări:

1. a)includerea Programului național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc; ...
2. b)extinderea activităților Programului național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică prin inițierea unor activități noi destinate îmbunătățirii cunoștințelor specialiștilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum și ale aparținătorilor acestora; ...
3. c)includerea activității privind efectuarea secvențierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie și/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului național de sănătatea femeii și copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenția "Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- și postnatal". ... Bugetul alocat programelor naționale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei în anul 2015 la valoarea de 842.933 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 4. Programele naționale de sănătate curative finanțate din bugetul FNUASS derulate în perioada 2015-2019 au fost:I. Programul național de boli cardiovasculare ... II. Programul național de oncologie:a. Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice ... b. Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT ... c. Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare ... d. Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți ... e. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi ... f. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți. ... ... III. Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) ... IV. Programul național de diabet zaharat ... V. Program național de tratament al bolilor neurologice ... VI. Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei ... VII. Programul național de tratament pentru boli rare ... VIII. Programul național de sănătate mintală ... IX. Programul național de boli endocrine ... X. Programul național de ortopedie ... XI. Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană ... XII. Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică ... XIII. Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice ... XIV. Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță:a. Subprogramul de radiologie intervențională ... b. Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos ... c. Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil ... d. Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular. ... ... Elementele de noutate din cadrul programelor naționale de sănătate curative în perioada 2015 - 2019 au fost următoarele: ● Anul 2015– Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică - începând cu 01.05.2015, conform legislației în vigoare, contractele cu furnizorii privați de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate. ... – Programul național de oncologie - s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi. ... ● Anul 2017– Programul național de boli cardiovasculare - s-au asigurat și materiale sanitare și pentru tratamentul malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională la bolnavii adulți. ... – Programul național de oncologie - Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți, pe lângă diagnostic s-a asigurat și monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți. ... – Programul național de oncologie - Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți - s-au asigurat și servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom). ... – Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei - s-a modificat structura programului, în concordanță cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:
4. a)bolnavii încadrați la hemofilie între 1 și 18 ani cu substituție profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică continuă, ...
5. b)bolnavii încadrați la hemofilie cu substituție "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand", ...
6. c)bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituție pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor, ...
7. d)bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale ortopedice majore și bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu și fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituție în cazul intervențiilor chirurgicale și ortopedice, ...
8. e)bolnavii cu hemofilie cu substituție de scurtă durată (recuperare medicală după intervenții chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică intermitentă/de scurtă durată. ... ... – Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare - s-a asigurat tratament pentru 4 afecțiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar și neuropatie optică ereditară Leber. ... – Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare ... – În cadrul Programului național de diabet zaharat: o Pentru creșterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigație de 2 ori/an pe bolnav, o A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotratați de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni. ... ● Anul 2018– Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienți cu implant cohlear din motive de uzură fizică și pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul președintelui CNAS nr. 932/2018). ... – Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare, respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 - s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală. ... – Programul național de diabet zaharat - a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulților cu diabet zaharat insulinotratați de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s-a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenți la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum și materiale consumabile pentru acestea. ... – Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare. ... – Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-au asigurat și dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos. ... ● Anul 2019– Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică - Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convențională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă și dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unitățile sanitare care derulează, respectiv, pentru ședința de hemodializă convențională - 561 lei, pentru ședința de hemodiafiltrare intermitentă on-line - 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă - 57.984 lei/an și pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată - 72.541 lei/an. (ORDIN Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019). ... – Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - s-a introdus o nouă activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, în cazul procesoarelor ieșite din garanție, care au mai puțin de 5 ani de funcționare și care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării. (ORDIN Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019) ... – Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-a introdus și activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019). ... – Programul național de tratament pentru boli rare - s-a introdus asigurarea tratamentului pacienților cu boala Castelman (ORDIN Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019). ... În perioada 2015-2019 s-a asigurat creșterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unități noi în cadrul unor programe/subprograme naționale de sănătate curative (Programul național de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET - CT, Programul național de tratament al bolilor neurologice, Programul național de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie intervențională). Bugetul alocat programelor naționale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei în anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei în anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în Anexa nr. 5. ... ... 1.3.6. Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:– întărirea și diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate; ... – actualizarea și consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) și asigurarea interoperabilității dintre sisteme la nivel național și european; ... – monitorizarea și evaluarea sănătății populației; ... – creșterea activităților de prevenție în raport cu cele curative; ... – expansiunea și diversificarea serviciilor medicale de urgență ... – implementarea soluțiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice ... Pentru reducerea birocrației din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activității furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Din anul 2012 prescripția medicală este electronică; asumarea prescripției electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă. În conformitate cu prevederile nr. HG nr. 140/2018, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură electronică extinsă, concomitent cu obligația existenței semnăturii electronice pentru toți medicii care doresc să intre în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate. Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepția documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată. Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfășurării activității, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic. Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere și îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia. De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce privește obligațiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum și prin noile obligații introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relațiile contractuale desfășurate între furnizorii de asistență medicală primară și casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condițiilor de contractare, respectiv:– dovada plății la zi a contribuției la FNUASS, ... – lista în format electronic a bolnavilor cu afecțiuni cronice pentru care se face management de caz și pentru care se organizează evidență distinctă la nivelul medicului de familie, ... – asigurarea de răspundere civilă în domeniul medical pentru medicii și asistenți medicali având în vedere ca pentru aceștia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMR ... Prin Ordinul MS/CNAS nr. 980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum și pentru modificarea și completarea acestuia:– biletele de trimitere pentru specialitățile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu și investigații paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile; ... Inițiative și proiecte pentru consolidarea sistemului informațional În vederea consolidării informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (demers inițiat de MCSI până la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătății (inclusiv în cel al telemedicinei) și se așteaptă depunerea de proiecte de către MS și CNAS. Ministerul Sănătății va depune mai multe proiecte, dintre care: Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed Intervențiile proiectului "Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed" vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv:– digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acțiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaționale existente și de creștere a gradului de interoperabilitate a acestora. ... Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului bolilor la nivelul populației, incidență, prevalență, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea și evaluarea programelor naționale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea și evaluarea sănătății populației. Sistem Informatic pentru Evidența Clinică a secțiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.) S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare și intervenție la nivelul fiecărei secții ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, astfel încât să se asigure cât mai multe paturi disponibile pentru alte potențiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente și foarte grave care apar în situațiile de cod roșu, necesită o nevoie de coordonare și corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureștiului sau a spitalelor dintr-o regiune. Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătății să existe situația paturilor ATI la nivel național raportată permanent (online) ca să se poată coordona și dirija intervenția prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienții să fie dirijați exact către unitățile spitalicești care au paturi disponibile în secțiile ATI. Efecte preconizate: economii în actul medical, gestionarea eficientă în situația de Cod Roșu, managementul spitalicesc eficient, reducerea încărcării birocratice, furnizarea de date și informații statistice, rețeaua ATI la nivel național, schimb de experiență și cercetare CNAS va depune două proiecte: Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu și recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive; Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale pentru specialități clinice și pentru specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare, de specialități paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale și paliative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive și de consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat. La momentul actual sunt conectați la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât și furnizorii de servicii medicale spitalicești, urmând ca prin proiectul menționat anterior să fie conectate la acest sistem informatic și celelalte categorii de furnizori de servicii medicale. Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat și proiectul: Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susțină un proces decizional performant continuu și o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituționale. Proiectul vizează creșterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice utilizate de către CNAS și standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informații structurate suplimentar față de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS în eficientizarea activităților interne precum consolidarea capacității instituționale de a comunica rapid și eficient cu instituțiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică. Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate și sumarizate, astfel încât să obținem o imagine unică a activităților CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate și organizate într-un format unic de referință. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor și statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătății ori a altor instituții precum Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Sănătate Publică. Aceste date vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților, la reducerea riscurilor și creșterea eficienței cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni. ... 1.3.7. Dezvoltarea Resurselor Umanea. Probleme identificate Pentru asigurarea îmbunătățirii accesului populației la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătății are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesioniști care-și desfășoară activitatea în domeniul sănătății, cu implementare treptată în perioada 2020-2027. Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum și fenomenul migrării forței de muncă, la nivelul Ministerului Sănătății s-au inițiat demersuri care vizează formarea și păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialiști în domeniul. În acest sens, Ministerul Sănătății a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:– analiza pe categorii de profesioniști a acoperirii deficitului de personal din sănătate, ... – implementarea de strategii sustenabile de atragere și retenție a personalului de specialitate în rețeaua de sănătate, mai ales pentru specialitățile din zonele deficitare, ... – dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea și formarea în cadrul instituțiilor publice și private din sistemul de sănătate, ... – necesitatea implementării unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea și monitorizarea personalului, ... – îmbunătățirea procedurilor privind calificarea personalului precum și a procedurilor pentru accesul la formarea continuă, ... – revizuirea sistemului salarizării în direcția flexibilizării și stimulării performanței și competitivității în sistemul de sănătate, ... – formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei și prognozei, în funcție de necesități, mai ales pentru specialitățile deficitare și pentru zonele defavorizate, ... – actualizarea programelor de formare prin rezidențiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidențiat și a celor pentru obținerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentiști și farmaciști, în vederea alinierii acestora la cerințele europene de formare, ... – organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătății, prin implementarea de noi programe în funcție de necesități și de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătății. ... ... b. Măsuri Măsurile vizate, pe lângă creștere salariale ale personalului din domeniul sănătății, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creștere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menținerea calității actului medical din instituțiile sanitare cu atingerea standardelor europene. Un aspect important este acela de asigurare a creșterii calității actului medical acordat populației, prin regândirea și actualizarea modalităților de formare a personalului de specialitate, în concordanță cu exigențele europene. Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiștilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, având la bază prognoza situațiilor colectate din teritoriu. Principala măsură care promovează creșterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătății, este asigurată prin creșterea cifrei de școlarizare prin rezidențiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri și posturi, în creștere cu peste 15% față de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de școlarizare prin rezidențiat a fost de 4000 de locuri și posturi. Astfel, prin menținerea ascendentă a cifrei de școlarizare în rezidențiat, cu menținerea tipului de concurs rezidențiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitățile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcționării în bune condiții, a unităților sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesității înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migrația personalului către sisteme de sănătate alternative. Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT ÎN PERIOADA 2014-2019 PE CATEGORII PROFESIONALECategorii profesionale201420152016201720182019Medici287931973127337232123324Medici dentiști329291371383369349Farmaciști70124117129162137Total327836123615388437433810 Biologi163168191188208142Chimisti85741078910262Biochimisti585559646955Total306297357341379259 Tabelul 6: Situația acoperirii cu medici aflați în contract cu Casele de asigurări de sănătate în anul 2019 pentru serviciile acordate în ambulatoriul de specialitateNr. crt.CASNr. mediciNr normeNecesar nr normeNr norme acoperite1ALBA271188.29120.522ARAD335207.87183.633ARGEȘ369306.00188.554BACĂU389272.00182.125BIHOR673517.00335.206BISTRIȚA-NĂSĂUD160155.0070.257BOTOȘANI19082.2568.158BRAȘOV539501.00266.509BRĂILA202153.0073.0010BUZĂU218257.00124.5011CARAȘ-SEVERIN154431.0088.0112CĂLĂRAȘI136221.5081.2913CLUJ956531.50528.5014CONSTANȚA571454.50314.3115COVASNA17190.0078.1116DÎMBOVIȚA216127.03118.1117DOLJ965631.00590.5018GALAȚI289491.00102.2219GIURGIU7970.0043.2220GORJ266253.00151.7921HARGHITA247127.1082.2822HUNEDOARA361215.79155.8423IALOMIȚA106267.0057.2524IAȘI11801,418.00602.4425ILFOV21978.0042.0026MARAMUREȘ338209.00172.7527MEHEDINȚI169168.0069.5028MUREȘ836521.00378.5029NEAMȚ268209.00108.5030OLT296755.50188.0031PRAHOVA457483.00251.0632SATU-MARE243160.00111.1333SALAJ15896.2665.7634SIBIU392294.00195.9335SUCEAVA398560.00215.0036TELEORMAN156361.0086.8537TIMIȘ11131,559.00625.1438TULCEA81100.0039.4339VASLUI210156.0090.2040VÂLCEA234155.50152.5041VRANCEA128122.0083.6042CASMB29762,185.001,984.2443OPSNAJ*11260.00685.00TOTAL18,841.0016,140.0910,151.38 * NOTA: datorită specificului organizatoric și funcțional (furnizori răspândiți pe tot teritoriul țării), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituită comisie pentru stabilirea numărului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinică. ... c. Necesarul de medici și modalitatea de normare Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe județe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local. Necesarul de medici și modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni. ... d. Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018 Tabelul 7: Numărul și rata densității personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018 2009201020112012201320142015201620172018Nr. medici (fără stomatologi)50386522045254153681540865492956110573045858360585-la 10000 locuitori24,725,826,126,827,127,628,329,129,931,1- nr. locuitori/un medic404388383374370363353344334321Nr. stomatologi12497129901335513814142821487915556164421565316457-la 10000 locuitori6,16,46,66,97,17,57,88,38,08,5- nr. locuitori/un stomatolog1630155915091452140013391274119912511183Nr. farmaciști11996136241457515435163011709917135171801783317620-la 10000 locuitori5,96,77,27,78,28,68,68,79,19,0- nr. locuitori/un farmacist1698148613821300122611651157114710981105Nr. personal sanitar mediu129673126656125992125141126860128899133173137246142103145317-la 10000 locuitori63,762,662,562,463,564,767,269,672,574,6- nr.loc. ce revin/un pers. san. mediu157160160160158155149144138134 Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată asigurarea populației cu medici prin calculul indicatorului - numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Județele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. București (72,0%o0 loc.), Timiș (62,2%o0 loc.), Cluj (53,3%o0 loc.), Dolj (49,7%o0 loc.), Iași (48,8%o0 loc.), Mureș (47,9%o0 loc.}, Bihor (37,8%o0 loc.), Sibiu (34,0%o0 loc.), Constanța (31,5%o0 loc.), Brașov (31,2%o0 loc.), județele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călărași (11,3%o0 loc.), Dâmbovița (11,6%o0 loc.), Giurgiu (11,9%o0 loc.), Ialomița (13,2%o0 loc.), Vaslui (13,9%o0 loc.). Media pe țară este 31,1 la 10000 locuitori, evidențiată în Figura 11. Figura 11: Asigurarea populației cu medici în România, în anul 2018 Raportat la țările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) și Austria (509,7). Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2016 Sursa: ECHI (European Core Health indicators) În anul 2018, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali a avut valoarea medie pe țară de 74,9 asistenți medicali la %o0 locuitori. Cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 25,8%o0 locuitori, Giurgiu 40,6%o0 locuitori, Călărași 47,3%o0 locuitori, Ialomița 50,9%o0 locuitori, Dâmbovița 52,8%o0 locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun. București 123,9%o0 locuitori, Dolj 108,7%o0 locuitori, Timiș 90,6%o0 locuitori, Cluj 88,3%o0 locuitori, Mureș 86,7%o0 locuitori. Figura 13: Asigurarea populației cu asistenți medicali în România, în anul 2018 În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenți comunitari și 456 de mediatori sanitari. În anul 2019, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali comunitari are o valoare medie de 0,87 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Brașov 0,02%o0 locuitori, Caraș-Severin 0,04%o0 locuitori, Cluj 0,08%o0 locuitori, Timiș 0,11%o0 locuitori, Argeș 0,14%o0 locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19%o0 locuitori, Tulcea 3,62%o0 locuitori, Mehedinți 3,33%o0 locuitori, Olt 2,62%o0 locuitori, Botoșani 2,62%o0 locuitori. Figura 14: Asigurarea populației cu asistenți medicali comunitari în România, în anul 2019 În anul 2019, rata de asigurare a populației cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la %o0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Timiș 0,03%o0 locuitori, Hunedoara 0,05%o0 locuitori, Suceava 0,08%o0 locuitori, Argeș 0,09%o0 locuitori, Dâmbovița 0,10%o0 locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86%o0 locuitori, Mehedinți 0,78%o0 locuitori, Tulcea 0,66%o0 locuitori, Sibiu 0,62%o0 locuitori, Vaslui 0,58%o0 locuitori. Figura 15: Asigurarea populației cu mediatori sanitari în România, în anul 2019 Având în vedere fenomenul migrației personalului din domeniul sănătății adoptarea Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migrației specialiștilor. Totodată, ținând cont de distribuția inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate și alte soluții concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de susținere a formării continue de personal calificat/ înalt calificat așa cum au fost prezentate mai sus. ... ... ... ... 2. Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă și mai densă populație din toate regiunile României, cu o pondere mare a populației din mediul rural și o pondere crescută a sărăciei. Indicatorii de sănătate a populației sunt printre cei mai slabi din țară. Infrastructura sanitară este insuficientă față de nevoile populației și este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechități în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor din zonă. 2.1. Caracteristici geografice Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României și face parte din vechea repune istorică a Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 de comune și 2.414 de sate (Figura 16). Cu o suprafață de 36 850 kmp (15,4% din țară) și 3,3 m locuitori (16,4% din țară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare și cea mai populată regiune din România. Figura 16: Harta regiunii de NE Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7 500 EUR). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10,24 % în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași și Bacău. Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporție a populației care trăiește în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populației, comparativ cu media națională de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat de scăzut, mai puține locuri de muncă declarate și condiții de viață necorespunzătoare. ... 2.2. Analiză demografică și socio-economică Populația din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă în prezent 17,9% din total (Tabelul 8). Tabel 8: Populația regiunii de NE per județeGrupă vârstăBacău%Botoșani%lași%Neamț%Suceava%Vaslui%TOTAL%0-4331985,619230548 9316,223 6125,339 5866,323 0496,1187 6065,85-146935411,8458101295 2751249 41711,176 72712,348 43012,9385 0131215-6437692664,1244 73064526 00566,4278 59962,7400 63564235 60562,52 061 87064,265-85+10905318,572 59119121 78915,492 85520,9108 66817,469 76118,5574 71717,9TOTAL587 901100382 361100792 000100444 483100625 616100376 8451003 209 206100 Sursa: Institutul Național de Statistică Conform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populația în vârstă de 65 de ani și peste va crește până la 18,9% din total în 2020 și 20,9% în 2025 (Figura 17). Figura 17: Proiecții demografice și procentul populației de 65 de ani și peste Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației

(2015).Proiecții privind populația lumii Populația din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio-economic din țară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare față de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33,3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din țară după Sud-Est (52%) și cu mult peste media națională (40%). ... 2.

1. Indicatori de sănătate și principalii factori determinanți ai sănătății Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos și organelor de simț, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii și a țesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul județelor, se menține cu mici diferențe aceeași structură. În 2018, cele mai mari valori ale prevalenței au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive, cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza și alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică și tulburările mintale (Tabelul 9). O creștere în comparație cu media țării se constată pentru boala hipertensivă la județul Neamț, Botoșani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe țară; ciroza și alte hepatite cronice sunt mult peste media pe țară atât pe regiune, cât și în toate județele, cea mai mare rată fiind înregistrată în județul Vaslui. Obezitatea este peste media pe țară în regiune, cu excepția județului Bacău care are valoarea ratei sub media pe țară și pe regiune. Tabelul 9: Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori) RomâniaRegiuneaNEBacăuBotoșanilașiNeamțSuceavaVasluiAfecțiuni legate de hipertensiune13425.513404.913386.113623.811877.417605.213585.811168.0Boliischemice6321.15659.17284.65706.13373.96996.26484.84930.4Diabet4311.54062.13391.22733.04704.94400.24840.03310.1Ciroză și altehepatitecronice1622.52306.02493.82368.22197.92190.91839.63087.5Obezitate1710.92324.51287.51807.22754.22725.62598.42636.4 Sursa: INSP-CNSISP ... 2.
2. Principalele provocări în regiunea NE Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:– Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelată cu asistența medicală spitalicească, serviciile de promovare și prevenție necesită integrare mai bună cu îngrijirea curativă), aceste deficiențe având impact negativ asupra continuității îngrijirii; ... – serviciile de asistență primară au deficiențe în acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a îmbolnăvirilor și de monitorizare a pacienților, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat; ... – serviciile de asistență medicală comunitară sunt încă insuficiente, dar în dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii; (proiecte în derulare) ... – modelul de îngrijire este în unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesită îmbunătățirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii; ... – nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii; ... – accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de zone geografice, conducând la inegalități de acces la servicii medicale. ... Deși aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficiențe și mai pronunțate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecințe majore:– necesitatea de servicii de sănătate parțial nesatisfăcută, în special pentru populațiile rurale și marginalizate; ... – inegalități în ceea ce privește accesul la servicii între grupurile urbane și cele rurale, grupurile non-marginalizate și cele marginalizate. ... Un studiu din 2012*5) arată că 15,2% din populația cu vârsta de 15 ani și peste în regiunea de Nord-Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (față de o medie națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații: *5) Institutul Național de Statistică

(2013), Condiții de trai ale populației din România– 74,3% au indicat costuri inaccesibile; ... – 7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenție; ... – 6,7% distanța mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport. ... Din cauza problemelor sistemice menționate mai sus, partea de cerere și ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistență medicală parțial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenție. ... ...

1. 3.
2. Viziune strategică Regiunea Nord-Est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienți vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistență medicală regională, restructurat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viață și de sănătate vor fi îmbunătățiți. Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanțe ridicate, reformate și restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară și comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat și un sistem raționalizat, coordonat și rețea spitalicesc raționalizată. În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin: Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătățit semnificativ, cu o proporție mai mică a nevoilor nesatisfăcute și a inegalității scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătății să poată fi îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității; Egalitatea și protecția financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferențele dintre acoperirea serviciilor de sănătate și rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între județele diferite, cât și între zonele rurale și cele urbane și unde un procent semnificativ din populație menționează costul ca și impediment în accesarea serviciilor de sănătate; Eficacitatea și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane pentru îngrijirea primară și ambulatorie și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate. Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii medicale performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune.3.1.
3. Direcții strategice Punerea în practică a viziunii necesită o acțiune transformatoare pentru a reprograma funcția și structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile la nivel înalt ale Strategiei. Direcțiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt:– consolidarea asistenței primare și asistenței comunitare prin extinderea rețelei medicilor de familie și a furnizorilor de servicii comunitare, creșterea capacității și revizuirea legislației; ... – creșterea resurselor umane și a infrastructurii fizice în unitățile de asistență ambulatorie; ... – integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare); ... – revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenței medicale primare și susținerea "inversării" piramidei serviciilor sănătate; ... – raționalizarea și restructurarea rețelei spitalicești; ... – dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și ambulatoriu. ... – definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL. ... Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile Regiunii Nord-Est; o atenție deosebită a fost acordată:– accesului la asistența medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale; ... – reducerii inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităților reprezintă județul Iași și discrepanțele în ceea ce privește accesul între zonele rurale și cele urbane; ... – asistenței medicale comunitare pentru comunitățile mici și izolate, deoarece majoritatea comunităților marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie; ... – reorganizării rețelei spitalicești, dată fiind natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalului. ... REGIUNEA DE NORD EST VIZIUNEA PENTRU 2027ZONA STRATEGICĂSUSȚINERE PRIMARĂSITUATIA CURENTAPUNCTE RELEVANTE PLAN ACTIUNE >VIZIUNE 2017Sănătate publicăIndicatori de sănătate sub medie în toate zonele, în comparație cu media pe țarăConsolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;Revizuirea legislației, pentru imbunatatirea mecanismelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de ziIndicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate în domeniul sănătății, cel puțin egale cu media naționalăMortalitate crescută a bolilor cronice, mai ales a bolilor cardiace diabetului, cirozei și hepatitelor cronice.Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;Revizuirea legislației, standardelor și aranjamentelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie și CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidențat în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.Reducere morbiditate boli cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii preventiveServicii sanitareîngrijire primară insuficientă și inegal distribuită in anumite zoneRecrutare între 37-74 medici de familie, cu prioritizarea comunelor fără medic de familie Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței.Acoperire îmbunătățită cu medic de familieAcoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitarăCrearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economicDezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistență medicală primarăDezvoltarea de noi centre comunitare integrate (până la 130 de centre comunitare integrate)Capacități spitalicești inegal distribuiteînființarea unui spital regionalConsolidarea capacității de asistență de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoile de sănătate demonstrate1 spital regional si reconfigurarea spitalelor din regiunea NEÎngrijire ambulatorie inegal distribuităConsolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru principalele specialități clinice în toate zonele urbaneConsolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru specializările clinice cu grad înalt de adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea criteriilor normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanțăRețea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevanteProporție crescută de spitalizări care pot fi evitateCreare de facilități de îngrijire ambulatorie și spitalizare de zi.Consolidarea integrării între asistența medicală primară și cea ambulatorie; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi.Spitalizarea evitabilă tratată în asistență primară / ambulatorie / spitalizare de ziRecuperare limitată și concentrată și capacitate de ÎTLModificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru infiintarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%.Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv nevoile legate de forța de muncă)Pacienții cronici, care se încadrează in criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung.Capacitate de îngrijiri paliative limitată și concentrată într-un număr redus de unitățiElaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România.Dezvoltarea capacității de îngrijiri paliative pentru a asigura o acoperire de 60% până în
4. Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu.Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bazăElaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personaluluiIncluderea îngrijirii paliative în curriculum pentru rezidenții în practica de familie și oncologie. Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile la domiciliu.Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de ingrijiri paliative.Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli progresive cronice și a familiilor acestora și accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată.Măsuri sistemiceProvocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății.Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor medicale Un cadru și o strategie clară cu participarea și sprijinul tuturor părților implicateUtilizare redusă a instrumentelor de planificareStabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale Servicii sanitare planificate și coordonateSisteme informatice insuficient dezvoltate și integrateCrearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare. Luarea de decizii pe bază de informații actualizate ... ... ...
5. 4.
6. Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie4.1.
7. Analiza situației curente și a principalelor deficite În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane și 49,5% indică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporția populației rurale în regiune reprezintă 58,1%. Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est (5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media națională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferențe semnificative între județe, precum și între zonele rurale și cele urbane (Figura 18). Județul Neamț a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media națională, iar județul Iași a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media națională. Suceava și Vaslui sunt județele cu cei mai scăzuți indici de acoperire cu medici de familie. Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori

(2018)Sursă date: Institutul Național de Statistică La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un număr de 35 de localități din mediul rural fără medici de familie (Tabelul 10). Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord-EstJudețConsultații per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele urbane)Consultații per cap de locuitor (medicina de familie)(zonele rurale)Comunități fără medic de familieBacău3.92.24Botoșani3.32.79lasi4.82.48Neamț4.22.83Suceava2.61.85Vaslui3.22.46Total reg. NE3.82.335 Sursă date: CNSISP, 2018 O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie. În anul 2019 au fost identificate 35 de localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa nr. 6; ... 4.1.2. ȚINTE REGIONALE ȘI PLAN OPERAȚIONALa) Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF*6) și în zonele rurale, în special în Botoșani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui, utilizând mecanismele de simulare descrise anterior. *6) Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităților din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării. ...

1. b)Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției; ...
2. c)Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță. ... ... ... 4.2. Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară4.2.1. Analiza situației actuale Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare și 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. În 15 comunități, asistenții medicali comunitari și / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înființate în cadrul mai multor proiecte finanțate extern. În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară. Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 230 asistenți medicali comunitari și 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 907 de asistenți comunitari (835 în zonele rurale și 72 în zonele urbane) (Tabelul 11A și Tabelul 11B). Iași, Vaslui și Suceava sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni. Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural/urban și județe este redată în tabelul de mai jos. Tabelul 11 A: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019 RURALURBANJUDEȚULAMCMSAMCMS 20142019201420192014201920142019Bacău933340934Botoșani2984310416210Iași213571111411Neamț1150241544Suceava2259215631Vaslui2855111319313Total120316284312461943 Legenda: AMC - asistenți medicali comunitari, MS - mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS Tabelul 11B: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE în rural și urban, 2014-2019IndicatoriRuralUrbanSituațiaNecesități teoretice conform Normativului Național *7)SituațieNecesități teoretice conform Normativului Național *8) 20142019201420192014201920142019Număr de comunități cu populație marginalizată628628*NANA5757*NANANumăr populație marginalizată57 64457 644*NANA5891458914*NANANumăr asistenți medicali comunitari120316+1231+8351246+ 92+72Număr mediatoare sanitare2843NANA1943NANA *) Nota: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021 *7) Referință: populația 2014 *8) Referință: populația 2014 Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este: Fig. 19. Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019 Sursa de date: MS - UIS ... 4.2.2. Ținte regionale și plan operațional Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate*9) în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finanțare externe. *9) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), HG 324/2019 e aprobată Astfel, 29 de comunități din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat în parteneriat cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale, în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătății implementat în perioada 2018 - 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa nr. 7. Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:– Dezvoltarea unui număr minim do 40 de noi echipe comunitare integrate*10) în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri); *10) Legea privind asistența comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanței au fost elaborate și vor fi supuse consultării publice, servind ca și criterii pentru ghidul solicitantului. ... – noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional; ... – comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare); ... – Alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie. ... ... ... 4.3. Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească4.3.1. Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistență medicală acută (care au și departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 12 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 12). Din acestea:– 56 sunt spitale publice de îngrijire acută; ... – 9 sunt unități private de asistență medicală acută; ... – 4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice, ... – 9 sunt unități private cu paturi de cronici. ... Tabelul 12: Rețeaua existentă de unități spitaliceștiSpitaleAfecțiuniacuteAfecțiunicroniceTOTALSpitale de stat af. acuteSpitale private af. acuteSpitale de stat af. CroniceFacilitățiprivateaf.CroniceTOTALBacău9312630312Botoșani50540105Iași234271851327Neamț52750207Suceava10212910212Vaslui41540015Total5612684694968 Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018 Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Iași și au în general între 200-800 de paturi. Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile. În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcție de categoria de spitale și tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internări în regim de spitalizare continuă de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 și un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifică o orientare predominantă a serviciilor medicale către îngrijirea de spitalizare continuă. La nivel regional, numărul de paturi acute de 4,8 la