Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

GHID din 2 august 2011

Pe scurt

Acest ghid stabilește o metodologie națională standardizată pentru urmărirea nou-născuților cu risc de sechele neurologice și de dezvoltare, externați din secțiile de terapie intensivă neonatală. Scopul este îmbunătățirea calității îngrijirii medicale și depistarea precoce a problemelor.

Ce reglementează

  • Metodologia de urmărire a nou-născuților cu risc externati din secția de TINN.
  • Standardele, principiile și aspectele fundamentale ale managementului cazurilor clinice.
  • Aplicarea bunelor practici medicale bazate pe dovezi.
  • Reducerea variațiilor inutile în practica medicală.

Cine interesează

  • Medici neonatologi, pediatri, neurologi pediatri, medici de recuperare medicală și medici de familie.
  • Specialiști în psihiatrie pediatrică, psihologi, kinetoterapeuți, logopezi, oftalmologi și audiologi, precum și personalul în instruire în aceste specialități.

Puncte cheie

  • Ghidul ajută personalul medical să ia decizii privind îngrijirea nou-născuților, prezentând recomandări de bună practică medicală clinică.
  • Nu înlocuiește raționamentul practicianului în fiecare caz individual, decizia medicală trebuind să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea părinților.
  • Orice parte a ghidului poate fi copiată, reprodusă sau distribuită gratuit, cu condiția să nu fie în scopuri comerciale, să se informeze Asociația de Neonatologie din România și să fie menționată ca sursă.
  • Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, fiind realizate respectând nivele de dovezi științifice și grade de recomandare.
Textul legii
Textul legii

GHID din 2 august 2011 de practică medicală pentru specialitatea neonatologie - Urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice şi de dezvoltare (Anexa nr. 13)*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 586 bis din 18 august 2011 --------- Notă ... *) Aprobat de Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.232 din 2 august 2011 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 586 din 18 august 2011. Ministerul Sănătăţii Publice Colegiul Medicilor Asociaţia de Neonatologie Comisia Consultativă de din România din România Pediatrie şi Neonatologie COLECŢIA GHIDURI CLINICE PENTRU NEONATOLOGIE Ghidul 13/Revizia 1 3.12.2010 Publicat de Asociaţia de Neonatologie din România Editor: Maria Livia Ognean (

  1. c)Asociaţia de Neonatologie din România, 2011 Grupul de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber şi punerea la dispoziţie în comun a informaţiilor şi dovezilor cuprinse în acest ghid, precum şi adaptarea lor la condiţiile locale. Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiţii: (
  2. a)ghidul sau fragmentul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale, (
  3. b)persoanele sau instituţiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie ghidul sau fragmente din acestea, să informeze Asociaţia de Neonatologie din România şi (
  4. c)Asociaţia de Neonatologie din România să fie menţionată ca sursă a acestor informaţii în toate copiile, reproducerile sau distribuţiile materialului. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. ........ din ............... şi de Colegiul Medicilor prin documentul nr. ..... din .......................... şi de Asociaţia de Neonatologie din România în data de .......... Precizări Ghidurile clinice pentru Neonatologie sunt elaborate cu scopul de a ajuta personalul medical să ia decizii privind îngrijirea nou-născuţilor. Acestea prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate (literatura de specialitate) recomandate a fi luate în considerare de către medicii neonatologi şi pediatri şi de alte specialităţi, precum şi de celelalte cadre medicale implicate în îngrijirea tuturor nou-născuţilor. Deşi ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenţionează să înlocuiască raţionamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanţele individuale şi opţiunea pacientului sau, în cazul nou-născutului, a părinţilor, precum şi resursele, caracteristicile specifice şi limitările instituţiilor medicale. Se aşteaptă ca fiecare practician care aplică recomandările în scop diagnostic, terapeutic sau pentru urmărire, sau în scopul efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raţionament medical independent în contextul circumstanţial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al nou-născutului în funcţie de particularităţile acestuia, opţiunile diagnostice şi curative disponibile. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informaţiile conţinute în ghid să fie corecte, redate cu acurateţe şi susţinute de dovezi. Date fiind posibilitatea erorii umane şi/sau progresele cunoştinţelor medicale, autorii nu pot şi nu garantează că informaţia conţinută în ghid este în totalitate corectă şi completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la tema propusă şi abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absenţa dovezilor publicate, recomandările se bazează pe consensul experţilor din cadrul specialităţii. Totuşi, acestea nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere şi opiniile tuturor clinicienilor şi nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator. Ghidurile clinice, spre deosebire de protocoale, nu sunt gândite ca directive pentru o singură modalitate de diagnostic, management, tratament sau urmărire a unui caz sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a nou-născutului. Variaţii ale practicii medicale pot fi necesare în funcţie de circumstanţele individuale şi opţiunea părinţilor nou-născutului, precum şi de resursele şi limitările specifice ale instituţiei sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale şi documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat. Instituţiile şi persoanele care au elaborat acest ghid îşi declină responsabilitatea legală pentru orice inacurateţe, informaţie percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate ca urmare a utilizării sau aplicării lor. De asemenea, ele nu îşi asumă responsabilitatea nici pentru informaţiile referitoare la produsele farmaceutice menţionate în ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate prin intermediul surselor independente şi să confirme că informaţia conţinută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă. Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului faţă de altele similare care nu sunt menţionate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs. Opiniile susţinute în această publicaţie sunt ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar opiniile Fundaţiei Cred. Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire şi actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa ................ Tipărit la ........... ISSN ................ Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor Comisia Consultativă de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sănătăţii Publice Prof. Dumitru Orăşeanu Comisia de Obstetrică şi Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Prof. Dr. Vlad I. Tica Asociaţia de Neonatologie din România Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu Preşedinte - Prof. Univ. Dr. Silvia Maria Stoicescu Co-preşedinte - Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin Secretar - Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului Coordonatori: Prof. Univ. Dr. Gabriela Zaharie Dr. Adrian Ioan Toma Scriitor: Dr. Eugen Mâţu Membri: Dr. Ileana Vătavu Dr. Constanţa Născutzi Dr. Maria Livia Ognean Dr. Ioana Roşca Dr. Beata Acs Mulţumiri Mulţumiri experţilor care au evaluat ghidul: Prof. Univ. Dr. Maria Stamatin Prof. Univ. Dr. Constantin Ilie Conf. Univ. Dr. Manuela Cucerea Conf. Univ. Dr. Valeria Filip Mulţumim Dr. Maria Livia Ognean pentru coordonarea şi integrarea activităţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie. Mulţumim Fundaţiei Cred pentru suportul tehnic acordat pentru buna desfăşurare a activităţilor de dezvoltare a Ghidurilor Clinice pentru Neonatologie şi organizarea întâlnirilor de consens. Abrevieri TINN - terapie intensivă neonatală VLBW - very low birth weight (prematuri cu greutate foarte mică la naştere) VG - vârstă de gestaţie Vcr - vârstă cronologică VPM - vârstă postmenstruală VC - vârstă corectată SGA - small for gestational age (nou-născut mic pentru vârsta de gestaţie) AGA - appropiate for gestational age (nou-născut cu greutate corespunzătoare vârstei) LGA - large for gestational age (nou-născut mare pentru vârsta de gestaţie) EHIP - encefalopatie hipoxic-ischemică perinatală LPV - leucomalacie periventriculară BPC - boală pulmonară cronică EUN - enterocolită ulcero-necrotică ROP - retinopatia prematurului DQ - coeficient de dezvoltare IQ (QI) - coeficient de inteligenţă SDR - sindrom de detresă respiratorie CPAP - continuous positive airway pressure (presiune pozitivă continuă în căile aeriene) MDI - Mental Developmental Index (coeficient de dezvoltare mentală) AOAE - otoemisii acustice automate AABR - potenţiale evocate auditive automate GMFCS - Gross Motor Function Classification System (sistemul de clasificare a funcţionalităţii motorii grosiere) BINS - Bayley Infant Developmental Screener (testul screening de evaluare a dezvoltării copilului Bayley) 1. Introducere O parte din nou-născuţii pacienţi ai secţiilor de terapie intensivă neonatală (TINN) prezintă, datorită imaturităţii sau anumitor boli, riscul apariţiei unor sechele neurologice. Pentru această categorie de copii este necesară urmărirea periodică în cadrul unui program special care permite depistarea precoce a tulburărilor neurologice şi de dezvoltare [1]. Pentru a obţine maxim posibil de recuperare în cazul acestor pacienţi, diagnosticul de afectare neurologică trebuie pus cât mai precoce prin utilizarea unor teste screening sau a unui examen eficient din punct de vedere al costului, cu specificitate şi valoare predictivă cunoscute, care să identifice dintr-o populaţie indivizii cu risc de a dezvolta o anumită afecţiune [2]. Numărul nou-născuţilor cu risc externaţi din secţia de TINN înregistrează o continuă creştere datorită îmbunătăţirii tehnicilor de terapie intensivă şi acumulării de experienţă în domeniu [3]. În aceste condiţii se fac eforturi, pe plan naţional şi internaţional, pentru elaborarea unui standard de urmărire (followup) a nou-născuţilor cu risc externaţi din secţia de neonatologie [4]. Un program de follow-up oferă posibilitatea de a standardiza practica în domeniu, furnizează date cu privire la consecinţele morbidităţilor şi tratamentelor şi permite compararea diferitelor unităţi sau intervenţii. Urmărirea pe termen lung a pacienţilor externaţi din secţia de TINN este necesară în cadrul studiilor multicentrice [4]. De asemenea, poate atrage atenţia asupra morbidităţilor pe termen lung asociate cu patologia perinatală. Ca urmare a aplicării acestor programe s-a constatat că intervenţiile efectuate în cadrul îngrijirii acestui tip de nou-născuţi pot avea consecinţe pe termen lung [4] şi că anumite intervenţii pentru care a fost observat un beneficiu pe termen scurt au consecinţe nefavorabile pe termen lung ca de exemplu: administrarea postnatală de steroizi [5,6] şi oxigenoterapia [7,8] la prematuri. Un program standardizat de urmărire a nou-născuţilor cu risc permite, de asemenea, compararea datelor diferitelor centre, evidenţierea posibilităţilor de îmbunătăţire a calităţii actului medical prin adoptarea practicilor sigure şi eficiente pe termen lung [9-13]. Ghidul de urmărire a nou-născutului cu risc este conceput la nivel naţional. Acesta precizează standardele, principiile şi aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz clinic concret care trebuie respectate de practicieni indiferent de nivelul unităţii sanitare în care activează. Ghidurile clinice pentru neonatologie sunt mai rigide decât protocoalele clinice, fiind realizate de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi ştiinţifice, tărie a afirmaţiilor şi grade de recomandare. În schimb, protocoalele permit un grad mai mare de flexibilitate. 2. Scop Scopul ghidului de faţă este de a standardiza la nivel naţional metodologia de urmărire a nou-născutului cu risc externat din secţia de TINN. Ghidul se adresează medicilor neonatologi şi pediatri implicaţi în urmărirea nou-născutului cu risc, de asemenea medicilor neurologi pediatri, medicilor cu specialitatea recuperare medicală şi medicilor de familie. Informaţiile prezentate în acest ghid se doresc utile, de asemenea, pentru specialităţile conexe implicate în urmărirea acestei categorii de pacienţi: specialişti în psihiatrie pediatrică, psihologi, kinetoterapeuţi, logopezi, medici specialişti în oftalmologie şi audiologie. Informaţiile prezentate în ghid se adresează, de asemenea, personalului aflat în procesul de instruire în specialităţile de mai sus. Prezentul ghid este elaborat pentru îndeplinirea următoarelor deziderate: - creşterea calităţii asistenţei medicale (acte şi proceduri medicale profilactice) - aducerea în actualitate a unei probleme cu impact asupra sănătăţii nou-născuţilor, sugarilor şi copiilor mici - aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice legate de această temă - integrarea unor servicii prevenţie şi monitorizare - reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare) - ghidul constituie un instrument de consens între clinicienii de diferite specialităţi implicaţi - ghidul protejează clinicianul din punctul de vedere a malpraxisului - ghidul asigură continuitate între serviciile oferite de medici şi asistente - ghidul permite structurarea documentaţiei medicale - ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii - permite armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţionale Se prevede că acest ghid să fie adoptat pe plan local şi regional. 3. Metodologia de elaborare 3.1. Etapele procesului de elaborare Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătăţii Publice de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru neonatologie, Asociaţia de Neonatologie din România a organizat în 28 martie 2009 la Bucureşti o întâlnire a instituţiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru neonatologie. A fost prezentat contextul general în care se desfăşoară procesul de redactare a ghidurilor şi implicarea diferitelor instituţii. În cadrul întâlnirii s-a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare a ghidurilor. A fost, de asemenea, prezentată metodologia de lucru pentru redactarea ghidurilor, un plan de lucru şi au fost agreate responsabilităţile pentru fiecare instituţie implicată. A fost aprobată lista de subiecte a ghidurilor clinice pentru neonatologie şi pentru fiecare ghid au fost aprobaţi coordonatorii Grupurilor Tehnice de Elaborare (GTE). În data de 26 septembrie 2009, în cadrul Conferinţei Naţionale de Neonatologie din România a avut loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezentate, discutate în plen şi agreate principiile, metodologia de elaborare şi formatul ghidurilor. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componenţa Grupului Tehnic de Elaborare, incluzând scriitorul/scriitorii şi o echipă de redactare, precum şi un număr de experţi evaluatori externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea şi integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost ales un integrator. Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declaraţii de Interese. Scriitorii ghidurilor au fost contractaţi şi instruiţi privind metodologia redactării ghidurilor, după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE şi sub conducerea coordonatorului ghidului. Pe parcursul citirii ghidului, prin termenul de medic(
  5. ul)se va înţelege medicul de specialitate neonatologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunţată în clar pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilităţii actului medical. După verificarea din punctul de vedere al principiilor, structurii şi formatului acceptat pentru ghiduri şi formatare a rezultat versiunea a 2-a a ghidului, versiune care a fost trimisă pentru evaluarea externă la experţii selectaţi. Coordonatorul şi Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare şi încorporat, după caz, comentariile şi propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi şi au redactat versiunea a 3-a a ghidului. Această versiune a fost prezentată şi supusă discuţiei detaliate, punct cu punct, în cadrul unor Întâlniri de Consens care au avut loc la Bran în perioada 23-25 iulie 2010 şi la Bucureşti în data de 3-5 decembrie 2010, cu sprijinul Fundaţiei Cred. Participanţii la Întâlnirile de Consens sunt prezentaţi în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct şi au fost agreate prin consens din punct de vedere al conţinutului tehnic, gradării recomandărilor şi formulării. Evaluarea finala a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Pediatrie şi Neonatologie a Ministerului Sănătăţii Publice, Comisia de Pediatrie şi Neonatologie (?) a Colegiul Medicilor din România şi Asociaţia de Neonatologie din România. Ghidul a fost aprobat de către Ministerul Sănătăţii Publice prin Ordinul nr. ............. 3.2. Principii Ghidul clinic pentru "Urmărirea nou-născutului cu risc de sechele neurologice şi de dezvoltare" a fost conceput cu respectarea principilor de elaborare a Ghidurilor clinice pentru neonatologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor clinice pentru Neonatologie şi de Asociaţia de Neonatologie din România. Grupul tehnic de elaborare a ghidurilor a căutat şi selecţionat, în scopul elaborării recomandărilor şi argumentărilor aferente, cele mai importante şi mai actuale dovezi ştiinţifice (meta-analize, revizii sistematice, studii controlate randomizate, studii controlate, studii de cohortă, studii retrospective şi analitice, cărţi, monografii). În acest scop au fost folosite pentru căutarea informaţiilor următoarele surse de date: Cochrane Library, Medline, OldMedline, Embase utilizând cuvintele cheie semnificative pentru subiectul ghidului. Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi ştiinţifice, iar pentru fiecare afirmaţie a fost furnizată o explicaţie bazată pe nivelul dovezilor şi a fost precizată puterea ştiinţifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmaţie a fost precizată alăturat tăria afirmaţiei (Standard, Recomandare sau Opţiune) conform definiţiilor din Anexa 2. 3.3. Data reviziei Acest ghid clinic va fi revizuit în 2013 sau în momentul în care apar dovezi ştiinţifice noi care modifică recomandările făcute. 4. Structură Acest ghid de neonatologie este structurat în subcapitole: - definiţii şi evaluare - conduită - monitorizare - aspecte administrative - bibliografie - anexe. 5. Definiţii şi evaluare 5.1 Definiţii. 5.1.1. Categorii de nou-născuţi 5.1.2. Patologie neonatală sau cu origine în perioada neonatală 5.1.3. Patologie neurologică 5.2. Evaluare 5.2.1 Categorii de nou-născuţi cu risc 5.2.1.1. Nou-născuţi cu risc major 5.2.1.2. Alte categorii de nou-născuţi cu risc 5.2.2. Durata programului de urmărire a nou-născutului cu risc 5.2.3. Calendarul vizitelor (anexa 8) 5.2.4. Urmărire oftamologică (anexa 9) 5.2.5. Urmărire audiologică (anexa 11) 6. Monitorizare 7. Conduită 7.1. Metodologia de examinare şi conduita 8. Aspecte administrative 9. Bibliografie 1. Bennet FC: Developmental outcome. În: Avery GB, Fletcher MA, MacDonalld MG: Neonatology - Patophisiology and management of the newborn, Lippincott Williams & Wilkins Philadelphia 1999, 1479-1500 2. Enăchescu D, Marcu M Gr: Sănătate publică şi management sanitar. Ed All Bucureşti 1995; 3. Toma AI: Sechele neurologice şi neuro-comportamentale observate la urmărirea prematurilor cu greutate foarte mică la naştere. Revista Română de Pediatrie 2003; 52

(1): 118-129
  1. Naţional Institute of Child Health and Human Development, Naţional Institute of Neurologic Disorders and Stroke, and the Centers for Disease Control and Prevention: Follow-up Care of High-Risk Infants. Pediatrics 2004; 114: 1377-1397
  2. Barrington KJ: The adverse neuro-developmental effects of postnatal steroids în the preterm infant: a systematic review of RCTs. BMC Pediatr 2001; 1 :1
  3. Thebaud B, Lacaze-Masmonteil T, Watterberg K: Postnatal glucocorticoids în very preterm infants: "the good, the bad, and the ugly"? Pediatrics 2001; 107: 413-415
  4. Kinsey VE, Arnold HJ, Kalina RE et al: PaO2 levels and retrolental fibroplasia: a report of the cooperative study. Pediatrics 1977; 60: 655-668
  5. Msall ME, Phelps DL, DiGaudio KM et al: Severity of neonatal retinopathy of prematurity is predictive of neurodevelopmental functional outcome at age 5.5 years. Pediatrics 2000; 106: 998-1005
  6. Avery ME, Tooley WH, Keller JB et al: Is chronic lung disease în low birth weight infants preventable? A survey of eight centers. Pediatrics 1987; 79: 26-30
  7. Horbar JD, Rogowski J, Plsek PE et al: Collaborative quality improvement for neonatal intensive care. Pediatrics 2001; 107: 14-22
  8. Richardson DK, Shah BL, Frantz ID 3rd, Bednarek F, Rubin LP, McCormick MC: Perinatal risk and severity of illness în newborns at 6 neonatal intensive care units. Am J Public Health 1999; 89: 511-516
  9. Vohr BR, Wright LL, Dusick AM et al: Center differences and outcomes of extremely low birth weight infants. Pediatrics 2004; 113: 781-789
  10. Bivoleanu A, Muscalu M, Stamatin M: Neurodevelopmental outcome în VLBW neonates, Medimond SRL, K911C0679, Istambul, 2008; http://www.monduzzi.com/proceedings/moreinfo/20080911.htm; accesat mai 2010
  11. American Academy of Pediatrics and The American College of Obstetricians and Gynecologists: Guidelines for Perinatal Care. 5th Ed Elk Grove Village and Washington DC, AAP and ACOG 2002; 199-201, 378-379
  12. American Academy of Pediatrics, Committee on Fetus and Newborn: Age Terminology During the Perinatal Period. Policy Statement. Organizaţional Principles to Guide and Define the Child Health Care System and/or Improve the Health of All Children. Pediatrics 2004; 114
(5): 1362-1364
  1. Lubchenco LO, Hansman C, Boye E: Intrauterine growth în length and head circumference as estimated from live births at gestational ages from 26 to 42 weeks. Pediatrics 1966: 37: 403-408
  2. Fletcher MA: Physical assessment and classification. În: MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK Avery's Neonatology: Patophysiology and Management of the Newborn. Lippincott Williams and Wilkins Philadelphia 2005; 327-350
  3. MacLennan A, The International Cerebral Palsy Task Force: A template for defining a causal relation between acute intrapartum events and cerebral palsy: international consensus statement. BMJ 1993; 319, 1054-1059
  4. Low JA: Intrapartum fetal asphyxia: definition, diagnosis and classification. Am J Obstet Gynecol 1997; 176: 957-959
  5. Volpe JJ: Intracranial Hemorrhage: Germinal Matrix-Intraventricular Hemorrhage în the Premature Infant. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 517-588
  6. Papile LA, Burnstein J, Burnstein R et al: Incidence and evolution of subependymal and intraventricular hemorrhage: a study of infants with birth weights less than 1,500 gm. J Pediatr 1978; 92: 529-534
  7. De Vries LS et al: The spectrum of leukomalacia using cranial ultrasound. Behav Brain Res 1992; 49: 1-6
  8. Raju TNK, Nelson KB, Ferriero D, Lynch JK: Ischemic Perinatal Stroke: Summary of a Workshop Sponsored by the Naţional Institute of Child Health and Human Development and the Naţional Institute of Neurological Disorders and Stroke. Pediatrics 2007; 120: 609-616
  9. Volpe JJ: Intracranial Hemorrhage: Subdural, Primary Subarachnoid, Cerebellar, Intraventricular (Term Infant) and Miscelaneous. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 483-516
  10. Volpe JJ: Bacterial and Fungal Intracranial Infections. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 916-956
  11. McCullough DC, Balzer Martin LA: Current prognosis în overt neonatal hydrocephalus. J Neurosurg 1982; 57: 378-383
  12. Evans DJ, Levene M, Tsakmakis M: Anticonvulsivants for preventing mortality and morbidity în full term newborns with perinatal asphyxia. Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue
  13. Art.No.: CD001240.DOI: 10.1002/14651858.CD001240.pub
  15. Levy ML, Masri LS, McComb JG: Outcome for preterm infants with germinal matrix hemorrhage and progressive hydrocephalus. Neurosurgery 1997; 41: 1111-1117
  16. American Academy of Pediatrics: Red Book Online: Respiratory Syncytial Virus. Section
  17. Summaries of Infectious Diseases 2006; 1: 560
  18. Hartamn GE, Boyajian MJ, Choi SS, Eichelberger MR, Newman KD, Powell DM: Surgical care of condiţions presenting în the newborn. În MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK: Avery's Neonatology Pathophysiology and Management of the Newborn. 6th Ed Lippincott Williams & Wilkins 2005; 1121
  19. American Academy of Pediatrics, American Association for Pediatric Ophthalmology and Strabismus, American Academy of Ophthalmology: Screening examination of premature infants for retinopathy of prematurity. Pediatrics 2006; 117
(2): 572-576
  1. SCPE: Definition of CP. Dev Med and Child Neurol 2000; 42: 816-824
  2. Swaiman KF, Wu Y: Cerebral Palsy. În: Swaiman KF, Ashwal S, Ferreiro DM: Pediatric Neurology. Principles and Practice, Mosby Philadelphia 2006; 491-504
  3. Luckasson R, Borthwick-Duffy S, Buntinx WHE, Coulter DL, Craig EM, Reeve A et al AAMR: Mental retardation: Definition, classification and systems of support. Washington DC. American Association of Mental retardation, 2002; http://www.aamr.org; accesat mai 2010
  4. American Psychiatric Association: Diagnostic and statistical manual of mental disorders. 4th Ed Washington DC American Psychiatric Association, 2004; http://www.minddisorders.com/Del-Fi/Diagnostic-and-Statistical-Manual-of-Mental-Disorders.html; accesat mai 2010
  5. Camfield P, Camfield C: Pediatric Epilepsy: An overview. În: Swaiman KF, Ashwal S, Ferreiro DM - Pediatric Neurology. Principles and Practice. Mosby Philadelphia 2006; 981-988
  6. Merriam-Webster's Medical Dictionary, Merriam-Webster Inc 2007; http://www.merriamwebster.com/info/copyright.htm; accesat mai 2010
  7. Lee KG: Identifying the High-risk Newborn and Evaluating Gestational Age, Prematurity, Postmaturity, Largefor-Gestational-Age, and Small-for-Gestational-Age Infants. În Cloherty JP, Eichenwald EC, Stark AR: Manual of Neonatal Care. 5th Ed Lippincott Williams & Wilkins 2008; 483-528
  8. Perlman JM: Neurobehavioral deficits în premature graduates of intensive care - potenţial medical and neonatal environmental risk factors. Pediatrics 2001; 108: 1339-1348
  9. Perlman JM: White matter injury în the preterm infant: an important determination of abnormal neurodevelopment outcome. Early Hum Dev 1998; 53: 99-120
  10. Hack M, Fanaroff AA: Outcomes of children of extremely low birthweight and gestational age în the 1990's. Early Hum Dev 1999; 53: 193-218
  11. Botting N, Powls A, Cooke RW, Marlow N: Attention deficit hyperactivity disorders and other psychiatric outcomes în very low birthweight children at 12 years. J Child Psychol Psychiatry 1997; 38: 931-941
  12. Stjernqvist K, Svenningsen NW: Ten-year follow-up of children born before 29 gestational weeks: health, cognitive development, behaviour and school achievement. Acta Paediatr 1999; 88: 557-562
  13. Cooke RW, Abernethy LJ: Cranial magnetic resonance imaging and school performance în very low birth weight infants în adolescence. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 1999; 81: F116-F121
  14. Stewart AL, Rifkin L, Amess PN et al: Brain structure and neurocognitive and behavioural function în adolescents who were born very preterm. Lancet 1999; 353: 1653-1657
  15. Stevenson DK, Wright LL, Lemons JA et al: Very low birth weight outcomes of the Naţional Institute of Child Health and Human Development Neonatal Research Network, January 1993 through December
  16. Am J Obstet Gynecol 1998; 179: 1632-1639
  17. Vohr BR, Wright LL, Dusick AM et al: Neurodevelopmental and functional outcomes of extremely low birth weight infants în the Naţional Institute of Child Health and Human Development Neonatal Research Network, 1993-
  18. Pediatrics 2000; 105: 1216-1226
  19. Ip S, Chung M, Kulig J, O'Brien R, Sege R, Glicken SM et al, The Subcommittee on Hyperbilirubinemia: Hyperbilirubinemia An Evidence-Based Review of Important Issues Concerning Neonatal Hyperbilirubinemia. Pediatrics 2004; 114: e130-e153
  20. Volpe JJ: Bilirubin and brain injury. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 619-651
  21. Ozmert E, Erdem G, Topcu M et al: Long-term follow-up of indirect hyperbilirubinemia în full-term Turkish infants. Acta Paediatr 1996; 85: 1440-1444
  22. Vannuci RC, Perlman JM: Interventions for perinatal hypoxic-ischemic encephalopathy. Pediatrics 1997; 100: 1004-1014
  23. Finer NN, Robertson CM, Richards RT et al: Hypoxic-ischemic encephalopathy în term neonates: perinatal factors and outcome. J Pediatr 1981; 98: 112-117
  24. Cooke RW, Abernethy LJ: Cranial magnetic resonance imaging and school performance în very low birth weight infants în adolescence. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 1999; 81: F116.F121
  25. Volpe JJ: Hypoxic-Ischemic Encephalopathy: Clinical Aspects. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 400-480
  26. Ment LR, Vohr B, Allan W et al: The etiology and outcome of cerebral ventriculomegaly at term în very low birth weight preterm infants. Pediatrics 1999; 104: 243-248
  27. Huang CC, Shen EY: Tentorial subdural hemorrhage în term newborns. Ultrasonographic diagnosis and clinical correlates. Pediatr Neurol 1991; 7: 171-177
  28. Hayashi T, Hashimoto T, Fukuda S, Ohshima Y et al: Neonatal subdural hematoma secondary to birth injury. Clinical analysis of 48 survivors. Child Nerv Syst 1987; 3: 23-29
  29. Tanaka Y, Sakamoto K , Kobayashi S, Kobayashi N et al: Biphasic ventricular dilation following posterior fossa subdural hematoma în the full term neonate. J Neurosurg 1988; 68: 211-216
  30. Hanigan WC, Powell FC, Miller TC: Symptomatic intracranial hemorrhage în full term infants. Childs Nerv Syst 1995; 11: 698-707
  31. Perrin Rj, Rutka JT, Drake JM, Meltzer et al: Management and outcomes of posterior fossa subdural hematomas în the neonates,. Neurosurgery 1997; 40: 1190-1199
  32. Holt DE, Halket S, de Louvois J, Harvey D: Neonatal Meningitis în England and Wales. 10 years on. Arch Dis Child Fetal and Neonatal Ed 2001; 84: F85-F89
  33. Stevens JP, Eames M, Kent A, Halket S et al: Long term outcome of neonatal meningitis. Arch Dis Child 2003; 88: 179-184
  34. Klinger G, Chin Cn, Beyenne J, Perlman M: Predicting the outcome of neonatal bacterial meningitis, Pediatrics 2000; 106: 477-482
  35. De Louvois J, Halket S, Harvey D: Neonatal meningitis în England and Wales. Sequelae at 5 years of age. Eur J Pediatr 2005; 164: 730-734
  36. Bergman I, Painter MJ, Hirsch RP, Crumrine PK et al: Outcome în neonates with convulsions treated în an intensive care unit. Ann Neurol 1983; 14: 642-647
  37. Legido CA, Clancy RR, Berman PH: Neurologic outcome after electroencephalographically proven neonatal seziures. Pediatrics 1991; 88: 593-596
  38. Watanabe K , Hara K, Miyazaki S, Hakamada S et al: Apneic seizures în the newborn. Am J Dis Child 1982; 136: 980-984
  39. Andre M, Matisse N, Vert P, Debruille C: Neonatal seizures. Recent aspects. Neuropediatrics 1988; 19: 201-207
  40. Watkins A, Szymonowicz W, Jin X, Yu VV: Significance of seizures în low birthweight infants. Dem Med Child Neurol 1988; 30: 162-169
  41. Tekgul H, Gauvreau K, Soul J, Murphy L et al: The current etiologic profile and neurodevelopmental outcome of seizures în the newborn infants. Pediatrics 2006; 117: 1270-1280
  42. Volpe JJ: Neonatal seizures. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 203-244
  43. Garcias da Silva LF, Nunes ML, Da Costa JC: Risk factors for developing epilepsy after neonatal seizures. Pediatr Neurol 2004; 30: 271-277
  44. Sarnat HB, Sarnat MS: Neonatal encephalopathy following fetal distress: a clinical and electroencephalograpic study. Arch Neurol 1976; 33: 696-705
  45. Ronnen GM, Buckley D, Penney S, Streiner Dl: Long term prognosis în children with neonatal seizures. A population-based study. Neurology 2007; 69: 1816-1822
  46. Alec MC: Development outcome and follow up of the SGA infant. Semin Perinat 1994; 8: 123
  47. Toma AI: Sechele neurologice şi neuro-comportamentale observate la urmărirea prematurilor cu greutate foarte mică la naştere. Revista Română de Pediatrie 2002; 52
(1): 118-129
  1. Schulzke SM, Deshpande GC, Patole SK: Neurodevelopmental Outcomes of Very Low-Birth-Weight Infants With Necrotizing Enterocolitis. A Systematic Review of Observational Studies. Arch Pediatr Adolesc Med 2007; 161: 583-590
  2. Klinger G, Levy I, Sirota L, Boyko V, Lerner-Geva L, Reichman B: Outcome of Early-Onset Sepsis în a Naţional Cohort of Very Low Birth Weight Infants. Pediatrics 2010; 125:e736-e740
  3. Alfven G, Bergqvist G, Bolme P et al: Long term follow up of neonatal septicemia. Acta Paediatr Scand 1978; 67: 765-770
  4. Glass P: The Vulnerable Neonatale and the Neonatal Intensive Care Environment. În Avery GB, Fletcher MA, MacDonald MG: Neonatology - Patophisiology and management of the newborn. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia 1999; 91-108
  5. Commery JO, Fitzhardinge PM: Handicap în the preterm small-for-gestational-age infant. J Pediatr 1979; 94: 779-796
  6. Allen MC: Developmental outcome and follow up of the small for gestational age infant. Semin Perinatol1984; 8: 123-156
  7. Hangbergh B: Epidemiological and preventive aspects of cerebral palsy and severe mental retardation inSweden. Eur J Pediatr 1979; 138: 71-78
  8. Westwood M, Kramer MS, Munz D et al: Growth and development of full-term nonasphyxiated small-forgestational-age newborns: follow up through adolescence. Pediatrics 1983; 71: 376-382
  9. Feldman R, Eidelman AI: Does a Triplet Birth Pose a Special Risk for Infant Development? Assessing Cognitive Development în Relation to Intrauterine Growth and Mother-Infant Interaction Across the First 2 Years; Pediatrics 2005; 115
(2): 443-452
  1. Silva PA, Grosado B: The growth and development of twins compared to singletons at ages 9 and
  2. Austr Pediatr J 1985; 21: 265-267
  3. Morley R, Cole TJ, Powell R et al: Growth and development în premature twins. Arch Dis Child 1989; 64: 1042-1045
  4. Durkin MV, Kaveggia EG, Pendleton E et al: Analysis of etiologic factors în cerebral palsy with severe mental retardation. I. Analysis of gestational, parturitional and neonatal data. Eur J Pediatr 1976; 123: 67-
  6. Peterson B, Nelson KB, Watson I et al: Twins, triplets and cerebral palsy în births în Western Australia în the 1980s. BMJ 1993; 307: 1239-1243
  7. Kragt H, Husjes HJ, Touwen BC: Neurobiological morbidity în newborn twins. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1985; 19: 75-79
  8. Record BC, McKeown T, Edwards JH: An invetigation of the difference în measured inteligence between twins and single births. Am Hum Genet 1970; 34: 11-20
  9. Wilson GS, Desmond MM, Verinaud WM: Early development of infants of heroin-addicted mothers. Am J Dis Child 1973; 126: 457-462
  10. Volpe JJ: Teratogenic Effects of Drugs and Passive Addiction. În: Volpe JJ: Neurology of the newborn, 5th Ed Saunders Elsevier Philadelphia 2008; 1009-1054
  11. Wilson GS, McCreary R, Krean J, Baxter JC: The development of preschool children of heroin-addicted mothers. A controlled study. Pediatrics 1979; 63: 135-141
  12. Kaltenbach KA, Finnegan LP: Prenatal narcotic exposure. Perinatal and developmental effects. Neurotoxicology 1989; 10: 597-604
  13. Van Baar A, de Graaf BMT: Cognitive development of preschool-age of infants of drug-dependent mothers. Dev Med Child Neurol 1995; 36: 1063-1075
  14. Ornory A, Segal J, Bar-Hamburger R, Greenbaum C: Developmental outcome of school-age children born to mothers with heroin dependency. Importance of enviromental factors. Dev Med Child Neurol 2001; 43: 668-675
  15. Jones KL, Smith DW, Streissguth AP, Myrianthopoulos NC: Outocome în offspring of chronic alcoholic women. Lancet 1974; 1: 1076-1078
  16. Clarren SK, Alword EC Jr, Sumi SM, Streissguth AP: Brain malformations related to prenatal exposure to ethanol. J Pediatr 1978; 92: 64-67
  17. Amiel Tison Cl: Neurologie perinatale. Ed Masson Paris 2002;
  18. Machin D, Campbell MJ: Design of studies for medical research, Ed John Wiley & Sons Ltd Chichester England 2005;
  19. Gosselin J, Amiel-Tison Cl: Evaluation neurologique de la naissance a 6 ans, Ed Masson Paris 2007;
  20. Dorling JS, Field DJ: Follow up of infants following discharge from the neonatal unit. Structure and process. Early Hum Dev 2006; 82: 151-156
  21. Msall ME: Neurodevelopmental surveillance în the first 2 years after extremely preterm birth: Evidence, challanges and guideliness. Early Hum Dev 2006; 82: 157-166
  22. Salt A, Redshaw M: Neurodevelopmental follow up after preterm birth: follow up after 2 years. Early Hum Dev 2006; 82: 185-197
  23. Amiel Tison Cl: L'infirmite motrice d'origine cerebrale. Deuxieme edition Ed Masson Paris 2004;
  24. Rosenbaum PL, Walter SD, Hanna SE, Palisano RJ, Russell DJ, Raina P et al: Prognosis for gross motor function în cerebral palsy. JAMA 2002; 288: 1357-1363
  25. Weisglas-Kuperus N, Baerts W, Smrkovsky M, Sauer PJ: Effects of biological and social factors on the cognitive development of very low birth weight children. Pediatrics 1993; 92: 658-665
  26. Dezoete JA, MacArthur BA, Tuck B: Prediction of Bayley and Stanford-Binet scores with a group of very low birthweight children. Child Care Health Dev 2003; 29: 367-372
  27. Lee H, Barratt MS: Cognitive development of preterm low birth weight children at 5 to 8 years old. J Dev Behav Pediatr 1993; 14: 242-249
  28. Blasco PA: Preterm birth: to corect or not to corect. Dev Med Child Neurol 1989; 31: 816-821
  29. Lems W, Hopkins B, Samson JF: Mental and motor development în preterm infants: the issue of corrected age. Early Hum Dev 1993; 34: 113-123
  30. Basmak H, Niyaz l, Sahin A, Erol N, Gursoy HH: Retinopathy of prematurity: Screening guidelines need to be reevaluated for developing countries. Eur J Ophthalmol 2010; 20
(4): 752-755 114. Azad R, Chandra P, Patwardhan SD, Gupta A: Importance of the "Third Criterion" for retinopathy of prematurity screening în developing countries. J Pediatr Ophthalmol and Strabismus 2009; 46
(6): 332-334 115. Jalali S, Matalia J, Hussain A, Anand R: Modification of screening criteria for retinopathy of prematurity în India and other middle - income countries. Am J Ophthalmol 2006; 141
(5): 966-968
  1. An International Committee for the Classification of Retinopathy of Prematurity: The International classification of Retinopathy of Prematurity revisited. Arch. Ophthalmol 2005; 123: 991-999
  2. Vatavu I, Nascutzy C, Ciomartan T, Brezan F, Anca I, Stoicescu S: Retinopatia de prematuritate - rezultatele screeningului pe un lot de 1783 prematuri în perioada septembrie 2002 - 31 decembrie 2007, Oftalmologia 2010; LIV: 110-118
  3. Kocur I, Resnikoff S: Visual impairment and blindness în Europe and their prevention. Br J Ophthalmol 2002; 86: 716-722
  4. Gilbert C et al: Retinopathy of prematurity în Middle Income Countries. Lancet 1997; 350: 12
  5. Taylor D, Hoyt CS: Pediatric Ophthalmology and strabismus, 3rd Ed Elsevier Limited 2005;
  6. Task Force on Newborn and Infant Hearing: Newborn and infant hearing loss: Detection and intervention. Pediatrics 2007; 103
(2): 527-530 122. Joint Committee on Infant Hearing Year 2007: Position Statement. Pediatrics 2007: 120
(4): 898-921
  1. White KR, Maxon AR: Universal screening for infant hearing impairment: Simple, beneficial, and presently justified. International J of Pediatric Otorhinolaryngology 1995; 32: 201-211
  2. American Academy of Pediatrics, Committee on Practice and Ambulatory Medicine: Recommendations for preventive pediatric health care. Pediatrics 2000; 105: 645-646
  3. Joint Committee on Infant Hearing; American Academy of Audiology, American Academy of Pediatrics, American Speech-Language-Hearing Association, Directors of Speech and Hearing Programs în State Health and Welfare Agencies: Year 2000 position statement: principles and guidelines for early hearing detection and intervention programs. Pediatrics 2000; 106: 798-817
  4. Eiserman WS, Shisler L, Foust T: Hearing screening în early childcare settings. The ASHA Leader Online 2008; http://www.britannica.com/bps/additionalcontent/18/35142453/Hearing-Screening-în-Early-Childcare-Settings; accesat mai 2010
  5. Hyde ML, Davidson MJ, Alberti PW: Auditory test strategy. În: Jacobson JT, Northern JL: Diagnostic Audiology.TX: Pro-Ed Austin 1991; 295-322
  6. Grandori F, Sergi P, Pastorino G, Uloziene I, Calori G, Ravazzani P et al: A multicentric trial for the comparison of two methods of TEOAE recording în newborn hearing screening. International J of Audiology 2002; 41: 267-270
  7. Glattke TJ: Otoacoustic emissions în 2002: some perspectives, Seminars în Hearing 2002; 32: 123-129
  8. Yoshinaga-Itano C: Levels of evidence: universal newborn hearing screening (UNHS) and early hearing detection and intervention systems (EHDI). J Commun Disord 2004; 37: 451-465
  9. Norton SJ, Gorga MP, Widen JE et al: Identification of neonatal hearing impairment: evaluation of transient evoked otoacoustic emission, distortion product otoacoustic emission, and auditory brain stem response test performance. Ear Hear 2000; 21: 508-552
  10. D'Agostino JA, Austin L: Auditory neuropathy: a potentially under-recognized neonatal intensive care unit sequela. Adv Neonatal Care 2004; 4: 344-353
  11. Sutton G, Gravel J, Hood L et al: Assessment and Management of Auditory Neuropathy/Auditory Dyssynchrony., UK Newborn Hearing Screening 2005; 1-3
  12. Task Force on Newborn and Infant Hearing; Newborn and infant hearing loss: Detection and intervention. Pediatrics 2007; 103
(2): 527-530
  1. Morzaria S, Westerberg BD, Kozak FK: Evidence-based algorithm for the evaluation of a child with bilateral sensorineural hearing loss. J Otolaryngol 2005; 34: 297-303
  2. Roizen NJ: Etiology of hearing loss în children: nongenetic causes. Pediatr Clin North Am 1999; 46: 49-64
  3. Cone-Wesson B, Vohr BR, Sininger YS et al: Identification of neonatal hearing impairment: infants with hearing loss. Ear Hear 2000; 21: 488-507
  4. Morton CC, Nance WE: Newborn hearing screening: a silent revolution. N Engl J Med 2006; 354: 2151-2164
  5. Fligor BJ, Neault MW, Mullen CH, Feldman HA, Jones DT: Factors associated with sensorineural hearing loss among survivors of extracorporeal membrane oxygenation therapy. Pediatrics 2005; 115: 1519-1528
  6. Roizen NJ: Nongenetic causes of hearing loss. Ment Retard Dev Disabil Res Rev 2003; 9: 120-127
  7. Stevenson DK, Wong RJ, Vreman HJ et al, NICHD Conference on Kernicterus: Research on Prevention of Bilirubin-Induced Brain Injury and Kernicterus: Bench-to-Bedside-Diagnostic Methods and Prevention and Treatment Strategies. Journal of Perinatology 2004; 24
(8): 521-525
  1. Sabatino G, Verrotti A, Ramenghi LA et al: Newborns with hyperbilirubinemia: usefulness of brain stem auditory response evaluation. Neurophysiologie Clinique 1996; 26: 363-368
  2. Konrad-Martin D, Helt WJ et al: Otoxoxicity: Early Detection and Monitoring. The ASHA Leader 2005;
(1): 11-14
  1. Rybak LP, Whitworth CA: Ototoxicity: therapeutic opportunities. Drug Discovery Today 2005; 10: 1313-1321
  2. Rivera LB, Boppana SB, Fowler KB, Britt WJ, Stagno S, Pass RF: Predictors of hearing loss în children with symptomatic congenital cytomegalovirus infection. Pediatrics 2002; 110: 762-767
  3. Ross K, Fowler G, Ashrith S, Stagno P et al: Hearing loss în children with congenital cytomegalovirus infection. The Journal of Pediatrics 2006; 148
(3): 332-336 147. Reddy MVV, Bindu HL, Reddy PP, Ran UP: Role of intrauterine Rubella infection în the causation of congenital deafness. Indian J of Human Genetics 2006; 12
(3): 140-143
  1. Madden C, Wiley S, Schleiss M et al: Audiometric, clinical and educational outcomes în a pediatric symptomatic congenital cytomegalovirus (CMV) population with sensorineural hearing loss. Int J Pediatr Otorhinolaryngol 2005; 69: 1191-1198
  2. Arnold SR, Ford-Jones EL: Congenital syphilis: A guide to diagnosis and management. Paediatrics and Child Health 2000; 5
(8): 463-469 150. Oysu C, Baserer N, Tinaz M: Audiometric manifestations of Waardenburg's syndrome. Ear Nose Throat Journal 2000; 79
(9): 704-709
  1. Kanowitz SJ, Shapiro WH, Golfinos JG et al: Auditory brainstem implantation în patients with neurofibromatosis type
  2. Laryngoscope 2004; 114
(12): 2135-2146
  1. Gorlin RJ: Hereditary Hearing Loss and its Syndromes, New York Oxford University Press 1995;
  2. Heath PT, Nik Yusoff NK, Baker CJ: Neonatal meningitis. Arch of Dis în Child Fetal and Neonatal Ed 2003; 88
(3): 173-178
  1. Fenton TM: A new growth chart for preterm babies. Babson and Benda's growth charts updated with recent data and a new format. BMC Pediatrics 2003; 3: 13
  2. Palisano RJ: Validity of goal attainment scaling în infants with motor delays. Phys Ther 1993; 73: 651-658; discussion 658-660
  3. Aylward GP: Bayley Infant Neurodevelopental Screener. Psychological Corporation Harcourt Brace Co San Antonio 1995;
  4. Bayley N: Bayley Scales of Infant and Toddler Development, Screening Test, Manual. Hartcourt Assessment Inc San Antonio Texas SUA 2006;
  5. Bayley N: Bayley Scales of Infant and Toddler Development. 3rd Ed Technical Manual. Hartcourt Assessment Inc San Antonio Texas SUA 2006;
  6. Zafeiriou DI, Tsikoulas IG, Kremenopoulos GM, Kontopoulos EE: Using postural reactions as a screening test to identify high-risk infants for cerebral palsy: a prospective study. Brain and Development 1998; 20
(5): 307-311 160. Han TR, Bang MS, Lim JY, Yoon BH, Kim IW: Risk Factors of Cerebral Palsy în Preterm Infants. Am J of Physical Med & Rehab 2002; 81
(4): 297-303
  1. Velikovic Perat M: Treatment of children withcerebral palsy. Asia-Pacific Childhood Disability Update 2005; 49-51
  2. Vojta V: The movement disorders în infant - early diagnosis and early therapy. Hippokrates Verlag GmbH Stuttgart 2000
  3. Bobath K: A neurophysical basis for the treatment of cerebral palsy. Mac Keith Press London 1991; 30-98
  4. Zafeiriou DI: Primitive reflexes and postural reactions în the neurodevelopmental examination. Pediatr Neurol 2004; 31: 1-8
  5. Deljewska-Starykow A, Sliwinski Z, Rozylo W: Evaluating the Motor Development of Infants using Vojta's Method, with Particular Attention to Risk Factors, în Clinical Material from a Rehabilitation Center for Children with Cerebral Palsy. Phizjoterapia Polska 2002; 2
(3): 216-228
  1. Hospers CH: Early intervention în infants at high risk for developmental motor disorders. CH Blauw-Hospers 2010 http://dissertations.ub.rug.nl/FILES/faculties/medicine/2010/c.h.blauw.hospers/thesis.pdf; accesat noiembrie 2010
  2. Van Wezel-Meijler G: Neonatal Cranial Ultrasonography. Springer Berlin 2007;
  3. Rennie JM, Hagmann CF, Robertson NJ: Neonatal cerebral investigation. Cambridge University Press 2009;
  4. De Vries L et al: The spectrum of leukomalacia using cranial ultrasound. Behav Brain Res 1992; 49: 1-
  6. Van Wezel-Meijler G et al: Magnetic resonance imaging of the brain în premature infants during the neonatal period. Normal phenomena and reflection of mild ultrasound abnormalities. Neuropediatrics 1998; 29: 89-96
  7. Hochberg Z, Bereket A, Davenport M et al: Consensus Development for the supplimentation of Vitamin D în Childhood and Adolescence, În Hochberg Z (ed): Vitamin D and Rickets. Endocr Dev Basel Karger 2003; 6: 259-281
  8. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 910 privind criteriile de ierarhizare a secţiilor de spital de specialitate obstetrică, ginecologie şi neonatologie, Monitorul Oficial, 18.11.2002
  9. Legea 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Monitorul Oficial 372/28 aprilie 2006;
  10. Colegiul Medicilor - Codul Deontologic. 30.08.2008; http://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf
  11. Van Wezel-Meijler G et al: Magnetic resonance imaging of the brain în premature infants during the neonatal period. Normal phenomena and reflection of mild ultrasound abnormalities, Neuropediatrics 1998; 29: 89-96
  12. Majnemer A, Riley P, Shevell M, Birnbaum R, Greenstone H, Coates AL: Severe bronchopulmonary dysplasia increases risk for later neurological and motor sequelae în preterm survivors. Dev Med Child Neurol 2000; 42: 53-60
  13. Miller SP, Latal B, Clark H et al: Clinical signs predict 30 month outcome after neonatal encephalopathy. Am J Obstet Gynecol 2004; 190: 93-99
  14. American Academy of Pediatrics: Nutritional needs of low-birth-weight infants. Pediatrics 1985; 75: 976-986
  15. American Academy of Pediatrics, Committee on Nutrition (AAP-CON): Pediatric Nutrition Handbook. 5th Ed Elk Grove Village American Academy of Pediatrics 2004;
  16. Bondurant Utz JA: Practical guide to assessing infants and preschoolers with special needs. Merril Prentice Hall Upper Saddle River NJ SUA 2002;
  17. Borys P: Model of the newborn's physical development. Acta Physica Polonica B 2010; 41
(5): 1105-1110
  1. Bremer HJ, Brooke OG, Orzalesi M, Putet G, Raiha NCR, Senterre J et al, The European Society of Pediatric Gastroenterology and Nutrition: Committtee oon Nutrition of the Preterm Infant (ESPGAN -CON) - Nutrition and feeding of preterm infants. Blackwell 1987; Acta Paediatr Scand 1987; suppl 336
  2. Canadian Pediatric Society: Nutrient needs and feeding of premature infants. Can Med Assoc J 1995; 152: 1765-1785
  3. Cooke R, Hollis B, Conner C, Watson D, Werkman S, Chesney R: Vitamin D and mineral metabolism în the very low birth weight infant receiving 400 IU of vitamin D. J Pediatr 1990; 116: 423-428
  4. Copeland ME, Kimmel JR: Evaluation and management of infants and young children with developmental disabilities. Ed Paul H Brokes Baltimore SUA 1989;
  5. Dewey DG, Crawford SG, Creighton DE, Sauve RS: Long-term neuropsychologicaloutcomes în very low birth weight children free of sensorineural impairments. J Clin Exp Neuropsychol 1999; 21: 851-865
  6. Drillien C: Abnormal neurologic signs în the first year of life în low-birth weight infants: possible prognostic significance. Dev Med Child Neurol 1997; 14: 575-584
  7. European Society of Paediatric Gastroenterology and Nutrition: Nutrition and feeding of preterm infants. Acta Paediatr Scand Suppl 1987; 336: 1-14
  8. Hatzopoulos S, Prosser S, Mazzoli M et al: Clinical Applicability of Transient Evoked Otoacoustic Emissions: Identification and Classification of Hearing Loss. Audiology & Neuro-Otology 2004; 3: 402-418
  9. International Classification of diseases and health related problems: 10th Revision. World Health Organizaţion Geneva 1992; 115
  10. Koo WW, Krug-Wispe S, Neylan M, Succop P, Oestreich AE, Tsang RC: Effect of three levels of vitamin D intake în preterm infants receiving high mineral-containing milk. J Pediatr Gastroenterol 1995; ; 21
(2): 182-189
  1. Palisano E, Rosenbaum P, Walter S, Russel D, Wood E, Galuppi P: Delvelopment and reliability of a system to classify gross motor function în children with cerebral palsy. Dev Med Child Neurol 1997; 39: 214-223
  2. Ross G: Use of the Bayley scales to characterize abilities în premature infants, Child Develop 1985; 56: 835-842
  3. Sattler I: Assessent of children: Cognitive applications. 4th Ed San Diego SUA 2001;
  4. Short EJ, Klein NK, Lewis BA, Fulton S, Eisengart S, Kercsmar C et al: Cognitive and Academic Consequences of Bronchopulmonary Dysplasia and Very Low Birth Weight: 8-Year-Old Outcomes. Pediatrics 2003; 112: e359-e366
  5. Toma AI, Cârstoveanu C, Stefănescu F: Screening-ul audiologic al nou-născutului cu ajutorul ALGO 1E Newborn Hearing Screener. Revista Română de Pediatrie 2003; 52
(1): 130-133
  1. Tsang RC, Uauy R, Koletzko B et al: Nutritional needs of the premature infants. Scientific basis and practical guidelines, 3rd Ed Baltimore Lippincott Williams and Wilkins 2005;
  2. Wood E, Rosenbaum P: The gross motor function classification system for cerebral palsy: a study of reliability and stability over time. Dev Med Child Neurol 2000; 42: 292-296
  3. Shackelford J: State and jurisdictional eligibility definitions for infants and toddlers with disabilities under IDEA (NECTAC Notes No. 14). Chapel Hill, NC The University of North Carolina, FPG Child Development Institute, Naţional Early Childhood Technical Assistance Center. 2004
  4. Ministerul Sănătăţii. Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti: Curriculum de Pregătire în Specialitatea: Neonatologie, Pediatrie, Neurologie Pediatrică, Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, Bucureşti,
  6. Anexe Anexa
  7. Lista participanţilor la Întâlnirile de Consens Anexa
  8. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor Anexa
  9. Categorii de nou-născuţi cu risc Anexa
  10. Categorii de nou-născuţi cu risc major Anexa
  11. Clasificarea ecografică hemoragiei intra-periventriculare la nou-născutul prematur Anexa
  12. Clasificarea ecografică a leucomalaciei periventriculare Anexa
  13. Prognosticul neurologic în funcţie de patologie Anexa
  14. Calendarul programului de urmărire a nou-născutului cu risc Anexa
  15. Clasificarea retinopatiei prematurului Anexa
  16. Categorii de nou-născuţi cu risc la care se recomandă screening-ul oftalmologic Anexa
  17. Metodologia de screening audiologic Anexa
  18. Factori de risc asociaţi cu hipoacuzie congenitală sau precoce instalată Anexa
  19. Curbe de creştere intrauterină Anexa
  20. Curbe de creştere pentru prematuri Anexa
  21. Examenul neurologic al nou-născutului Amiel Tison Anexa
  22. Examenul neurologic al copilului 0-2 ani - Amiel Tison şi Gosselin Anexa
  23. Indicaţii de ecografie transfontanelară la 40 de săptămâni vârstă corectată Anexa
  24. Metodologie de interpretare a testelor neuro-comportamentale Anexa
  25. Item-uri ale testului Bayley la care răspunsul anormal ghidează spre o anumită patologie Anexa
  26. Criteriile de acreditare ale centrului de urmărire pentru nou-născuţii cu risc 10.
  27. Anexa
  28. Lista participanţilor la Întâlnirile de Consens Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Bran, 23-25 iulie 2010 Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu - IOMC Polizu, Bucureşti Prof. Dr. Maria Stamatin - Maternitatea Cuza Vodă Iaşi Prof. Dr. Gabriela Zaharie - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie I, Cluj Napoca Prof. Dr. Constantin Ilie - Maternitatea Bega, Timişoara Conf. Dr. Manuela Cucerea - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. Mureş Conf. Dr. Valeria Filip - Spitalul Clinic Judeţean Oradea Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga - Clinica de Obstetrică Ginecologie II, Cluj Napoca Dr. Gabriela Olariu - Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara Dr. Doina Broscăuncianu - IOMC Polizu, Bucureşti Dr. Bianca Chirea - Spitalul Clinic Judeţean Oradea Dr. Adrian Toma - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti Dr. Adrian Crăciun - Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti Dr. Mihaela Ţunescu - Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara Dr. Eugen Mâţu - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti Dr. Maria Livia Ognean - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu Dr. Marta Simon - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. Mureş Dr. Andreea Avasiloaiei - Maternitatea Cuza Vodă Iaşi Dr. Laura Suciu - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. Mureş Lista participanţilor la Întâlnirea de Consens de la Bucureşti, 3-5 decembrie 2010 Prof. Dr. Silvia Maria Stoicescu - IOMC Polizu, Bucureşti Prof. Dr. Maria Stamatin - Maternitatea Cuza Vodă Iaşi Prof. Dr. Gabriela Zaharie - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie I, Cluj Napoca Prof. Dr. Constantin Ilie - Maternitatea Bega, Timişoara Conf. Dr. Manuela Cucerea - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Tg. Mureş Conf. Dr. Valeria Filip - Spitalul Clinic Judeţean Oradea Şef Lucr. Dr. Ligia Blaga - Clinica de Obstetrică Ginecologie II, Cluj Napoca Dr. Gabriela Olariu - Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara Dr. Adrian Toma - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti Dr. Adrian Crăciun - Maternitatea Cantacuzino, Bucureşti Dr. Mihaela Ţunescu - Spitalul de Obstetrică-Ginecologie "D. Popescu", Timişoara Dr. Anca Bivoleanu - Maternitatea Cuza Vodă Iaşi Dr. Eugen Mâţu - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Panait Sârbu", Bucureşti Dr. Maria Livia Ognean - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu Dr. Andreea Avasiloaiei - Maternitatea Cuza Vodă Iaşi Dr. Ecaterina Olariu - Spital Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu Dr. Leonard Năstase - IOMC Polizu, Bucureşti Dr. Emanuel Ciochină - IOMC Polizu, Bucureşti Dr. Oana Boantă - Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu 10.
  29. Anexa
  30. Grade de recomandare şi nivele ale dovezilor Tabel
  31. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare ┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Standard │Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid şi trebuie urmate în cvasitotalitatea │ │ │cazurilor, excepţiile fiind rare şi greu de justificat. │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Recomandare │Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forţa standardelor, iar │ │ │atunci când nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat raţional, logic şi │ │ │documentat. │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Opţiune │Opţiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că │ │ │mai multe tipuri de intervenţii sunt posibile şi că diferiţi medici pot lua decizii │ │ │diferite. Ele pot contribui la procesul de instruire şi nu necesită justificare. │ └────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Tabel
  32. Clasificarea puterii ştiinţifice a gradelor de recomandare ┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Grad A │Necesită cel puţin un studiu randomizat şi controlat ca parte a unei liste de studii de │ │ │calitate publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib). │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Grad B │Necesită existenţa unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate │ │ │pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi IIa, IIb sau III). │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Grad C │Necesită dovezi obţinute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experţi sau din │ │ │experienţa clinică a unor experţi recunoscuţi ca autoritate în domeniu (nivele de │ │ │dovezi IV). Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei │ │ │recomandări. │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Grad E │Recomandări de bună practică bazate pe experienţa clinică a grupului tehnic de │ │ │elaborare a acestui ghid. │ └────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Tabel
  33. Clasificarea nivelelor de dovezi ┌────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nivel Ia │Dovezi obţinute din meta-analiza unor studii randomizate şi controlate. │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nivel Ib │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu randomizat şi controlat, bine conceput. │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nivel IIa │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine conceput│ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nivel IIb │Dovezi obţinute din cel puţin un studiu quasi-experimental bine conceput, preferabil de │ │ │la mai multe centre sau echipe de cercetare. │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nivel III │Dovezi obţinute de la studii descriptive, bine concepute. │ ├────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nivel IV │Dovezi obţinute de la comitete de experţi sau experienţă clinică a unor experţi │ │ │recunoscuţi ca autoritate în domeniu. │ └────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.
  34. Anexa
  35. Categorii de nou-născuţi cu risc ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nou-născuţi cu GN mai mică de 1000 g şi/sau VG mai mică de 28 de săptămâni │ │Nou-născuţi cu VG mai mare de 28 de săptămâni şi GN mai mare de 1000 g dacă aceştia au │ │prezentat în cursul internării următoarele patologii: │ │ - sindrom de detresă respiratorie (SDR) necesitând ventilaţie mecanică sau CPAP │ │ - enterocolită ulceronecrotică (EUN) │ │ - boală cronică pulmonară (BPC) │ │Nou-născuţi cu crize de apnee şi bradicardie │ │Nou-născuţi cu EHIP formă moderată sau severă │ │Nou-născuţi cu bilirubinemie mai mare de 20 mg/dl │ │Nou-născuţi la care a fost necesară exangvinotransfuzia │ │Nou-născuţi cu patologie a sistemului nervos │ │ - meningită │ │ - hemoragii cerebrale │ │ - hematom subdural │ │ - hemoragie intra-periventriculară a nou-născutului prematur │ │ - hemoragie subarahnoidiană │ │ - leucomalacie periventriculară (LPV) │ │ - hidrocefalie │ │ - convulsii │ │ - infarct cerebral │ │Nou-născuţi cu sepsis neonatal │ │Nou-născuţi ventilaţi mecanic indiferent de VG │ │Nou-născuţi mici pentru VG, născuţi la termen şi prematuri │ │Nou-născuţi din sarcini multiple cu mai mult de doi feţi, născuţi la termen şi prematuri │ │Nou-născuţi prematuri din sarcini gemelare │ │Nou-născuţi din mame consumatoare de droguri │ │Nou-născuţi din mame consumatoare de alcool │ │Nou-născuţi la care examenul neurologic la externare este anormal │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.
  36. Anexa
  37. Categorii de nou-născuţi cu risc major ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nou-născuţi cu GN de 1000 g şi/sau VG mai mică de 28 de săptămâni │ │Nou-născuţi cu VG mai mare de 28 de săptămâni şi GN mai mare de 1000 g dacă aceştia au │ │prezentat în cursul internării următoarele patologii: │ │ - sindrom de detresă respiratorie (SDR) necesitând ventilaţie mecanică sau CPAP │ │ - enterocolită ulceronecrotică (EUN) │ │ - boală cronică pulmonară (BPC) │ │Nou-născuţi cu crize de apnee şi bradicardie │ │Nou-născuţi cu encefalopatie ischemică perinatală formă moderată sau severă │ │Nou-născuţi cu bilirubinemie mai mare de 20 mg/dl │ │Nou-născuţi la care a fost necesară exangvinotransfuzia │ │Nou-născuţi cu patologie a sistemului nervos │ │ - meningită │ │ - hemoragii cerebrale │ │ - hematom subdural │ │ - hemoragie intra-periventriculară a nou-născutului prematur │ │ - hemoragie subarahnoidiană │ │ - leucomalacie periventriculară (LPV) │ │ - hidrocefalie │ │ - convulsii │ │ - infarct cerebral │ │Nou-născuţi cu sepsis neonatal │ │Nou-născuţi prematuri ventilaţi mecanic │ │Nou-născuţi mici pentru VG, născuţi la termen şi prematuri, cu GN sub 3 deviaţii standard │ │faţă de GN corespunzătoare VG │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.
  38. Anexa
  39. Clasificarea ecografică hemoragiei intra-periventriculare la nou-născutul prematur Clasificarea Papile [21] ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Grad
  40. Hemoragie la nivelul matricii germinale │ │Grad
  41. Extensie în ventriculul lateral, fără dilatare │ │Grad
  42. Extensia în ventriculul lateral cu distensia sau dilatarea ventriculilor laterali │ │Grad
  43. Interesare parenchimatoasă │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Clasificarea Volpe [20] ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Grad 1: Hemoragie la nivelul matricei germinale fără hemoragie intraventriculară sau cu │ │ hemoragie ventriculară minimă (mai puţin de 10% din aria ventriculară pe secţiune │ │ parasagitală │ │Grad 2: Hemoragie intraventriculară: 10-50% din aria ventriculară pe secţiune parasagitală│ │Grad 3: Hemoragie intraventriculară: mai mult de 50% din aria ventriculară pe secţiune │ │ parasagitală; de obicei apare dilataţie a ventriculului lateral │ │ Se codifică separat: ecodensitate periventriculară concomitentă (localizare şi │ │ extindere) numită ecodensitate intra-parenchimatoasă, infarct hemoragic │ │ periventricular parenchimatos sau infarct venos. │ │Se codifică separat: dilataţia ventriculară post-hemoragică │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.
  44. Anexa
  45. Clasificarea ecografică a leucomalaciei periventriculare [22,175] Clasificarea fomelor chistice de LPV ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Gradul 1: Ecodensităţi periventriculare tranzitorii care persistă pentru mai mult de │ │ 7 zile │ │Gradul 2: Ecodensităţi tranzitorii periventriculare care evoluează spre chisturi mici, │ │ localizate în zona frontoparietală │ │Gradul 3: Ecodensităţi periventriculare care evoluează spre chisturi extensive │ │ periventriculare │ │Gradul 4: Densităţi care se extind în substanţa albă profundă şi care evoluează spre │ │ leziuni chistice extinse. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Clasificarea ecografică a hiperecogenităţilor din substanţa albă ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Grad 0: Ecogenitate normală a substaţei albe periventriculare (ecogenitatea substanţei │ │ albe periventriculare este mai mică decât a plexului coroid) │ │Grad 1: Ecogenitate moderat crescută la nivelul substanţei albe periventriculare, regiunea│ │ afectată având ecogenitate aproape egală sau egală cu a plexului coroid │ │Grad 2: Ecogenitate mult crescută, regiunea sau ariile afectate fiind evident mai │ │ hiperecogene decât plexul coroid │ │Se codifică separat: omogen versus neomogen │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.
  46. Anexa
  47. Prognosticul neurologic în funcţie de patologie ┌───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Categorie │ Pronostic neurologic/neurocomportamental/neurosenzorial │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │GN < 1000 g şi/sau VG │Paralizie cerebrală, probleme cognitive şi comportamentale [39-47]│ │< 28 săptămâni │Afectarea funcţiei vizuale, auditive [8,39,49] │ │ │Rezultate şcolare slabe [8,39,49] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │EHIP formă moderată │25% prezintă deficite ale funcţiilor motorii şi cognitive [51,52] │ │sau severă │Deficite motorii: paralizie cerebrală de tip spastic sau │ │ │diskinetic [18] │ │ │Deficite cognitive: retard mintal, probleme de învăţare, de limbaj│ │ │şi de integrare socială [38] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Bilirubina ≥ 20 mg/dl /│Mortalitate 30%, morbiditate 70% [48] │ │exanguinotransfuzie / │Tetrada simptomatică: semne extrapiramidale (atetoză), anomalii │ │icter nuclear │vizuale, anomalii auditive (surditate neurosenzorială), displazie │ │ │dentară [49] │ ├───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Patologie interesând sistemul nervos central │ ├───────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Meningită │40% din supravieţuitori au sechele moderate (retard mental minim │ │ │sau mediu, surditate neurosenzorială unilaterală, hidrocefalie │ │ │oprită în evoluţie, monopareză spastică) │ │ │10% au sechele severe (convulsii greu de controlat, cecitate │ │ │corticală, tetrapareză spastică, retard mental sever, microcefalie│ │ │severă, hidrocefalie) [25,61-64] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Hemoragie subdurală │- lacerări ale tentoriului sau ale coasei creierului: │ │ │deces 100% [24] │ │ │- hematoame moderate de fosă posterioară: 80-88% din cazuri au │ │ │prognostic bun sau doar sechele minore; 7-13 % au risc de sechele │ │ │majore [54-60] │ │ │- hematoame subdurale ale convexităţii cerebrale: în general, au │ │ │pronostic bun [59,60] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Hemoragie │ │ │subarahnoidiană │- pronostic bun; foarte rar poate apare hidrocefalia [24] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Hemoragie intra- │- 40% din cazuri prezintă deficite neurologice majore │ │periventriculară │- 50% din cazuri dezvoltă hidrocefalie │ │apărută la nou- │- pacienţi normali la follow-up: 55% din cazuri [24] │ │născutul la termen │ │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Hemoragie intra- │- leziunile severe au drept consecinţe deficite neuro- │ │periventriculară la │developmentale pe termen lung [53,54] │ │prematur │- incidenţa sechelelor neurologice (paralizie cerebrală, retard │ │ │mental sau ambele) în funcţie de gradul hemoragiei este │ │ │următoarea: gradul I - 15%, gradul II - 25%, gradul III - 50%, │ │ │gradul III iar după infarct hemoragic periventricular - 75% [20] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Leucomalacia │- LPV chistică: deficite motorii şi cognitive (diplegie spastică │ │periventriculară │asociată în formele severe cu retard mental) [54] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Hidrocefalie congeni- │- 46% sunt normali la follow-up, 16% au QI între 65 şi 80 şi 24% │ │tală │au QI sub 65 [26] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Hidrocefalie │- hemoragie intra-periventriculară grad III Papile: deficitul │ │posthemoragică │motor apare în 54% din cazuri iar coeficientul de dezvoltare este │ │ │anormal în 8% din cazuri │ │ │- hemoragie grad IV Papile: deficitul motor apare în 100% din │ │ │cazuri iar coeficientul de dezvoltare este anormal la 78% din │ │ │pacienţi [28] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Convulsii │- incidenţa sechelelor neurologice (retard mental, deficit motor │ │ │şi convulsii): 25-35% │ │ │- convulsiile recurente: incidenţă de 10-20% [65-73] │ │ │- riscul de sechele depinde şi de etiologia convulsiilor: 100% în │ │ │cazul pacienţilor cu malformaţii congenitale, 90% în cazul celor │ │ │cu hemoragie intra-periventriculară, 50% în EHIP, meningită, │ │ │hipoglicemie, hipocalcemie şi 10% în cazul pacienţilor cu │ │ │hemoragie subarahnoidiană [65-73] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nou-născuţi la termen │ │ │şi prematuri ventilaţi │- risc crescut de sechele neurologice şi neurocomportamentale │ │mecanic │[47,75,76] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │BPC │- incidenţă crescută a anomaliilor neurologice de tipul paraliziei│ │ │cerebrale, microcefaliei, semnelor neurologice anormale şi anoma- │ │ │liilor comportamentale (71% faţă de 19% în cazul pacienţilor cu │ │ │aceeaşi greutate şi VG dar fără BPC) [176] │ │ │- 20% au un QI mai mic de 70 [177] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │EUN │- paralizie cerebrală, afectare cognitivă, deficit vizual │ │ │- supravieţuitorii EUN stadiu II sau mai mult au risc de afectare │ │ │neurologică în special dacă au necesitat intervenţie chirurgicală │ │ │(OR 1,82; CI 95% 1,47-1,97) [77] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Crizele de apnee │- LPV difuză, paralizie cerebrală [58,59] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sepsis │- risc de sechele neurologice 22% [63] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nou-născuţi mici pentru│- risc de paralizie cerebrală de 15% pentru prematurii SGA [48] │ │VG (la termen sau │comparativ cu prematurii AGA de aceeaşi VG │ │prematuri) │- risc de paralizie cerebrală de 15 ori mai mare la nou-născuţii │ │ │la termen SGA comparativ cu cei AGA [83] │ │ │- QI sub media populaţiei [84], rezultate şcolare mai slabe şi │ │ │realizări profesionale mai slabe comparativ cu copiii AGA de │ │ │aceeaşi VG [75] │ │ │- dificultăţi de memorie şi învăţare mai frecvente cu până la 20% │ │ │comparativ cu copiii născuţi cu greutate normală pentru VG [75] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sarcini multiple - 3 │- tripleţii realizează scoruri Bayley MDI semnificativ mai scăzute│ │sau mai mulţi feţi │decât gemenii sau feţii unici la 6, 12 şi 24 de luni │ │ │- prezintă o integrare socială mai scăzută (deficitară) la 24 de │ │ │luni comparativ cu gemenii şi feţii unici [85] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Sarcini gemelare - │- risc de: deficit ponderal [86,87], paralizie cerebrală [88,89], │ │prematuri │retard mental [88,90], întârziere a limbajului [9] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nou-născuţi din mame │- sindromul subacut de sevraj [92,93] care apare la 80% din nou- │ │consumatoare de heroină│născuţii cu sindrom de sevraj în perioada de nou-născut, cu semne │ │ │similare cu cele ale sindromului acut de sevraj, care dispar │ │ │între 3 şi 6 luni │ │ │- sechele pe termen lung: în cursul primilor 2 ani de viaţă şi în │ │ │perioada şcolară dezvoltarea neurologică şi cognitivă sunt în │ │ │limite normale, deşi scorurile realizate de această categorie de │ │ │copii sunt mai mici decât a celor din loturile de control [94-97] │ ├───────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Nou-născuţi din mame │- sindromul de alcoolism fetal caracterizat de deficit de creş- │ │consumatoare de alcool │tere, anomalii faciale caracteristice şi anomalii neurologice [93]│ │ │- pe termen lung: microcefalie, dezvoltare neurologică întârziată │ │ │la 90% din pacienţi, QI mediu între 65 şi 85 şi QI 55 în formele │ │ │severe [93,98,99] │ └───────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.
  48. Anexa
  49. Calendarul programului de urmărire a nou-născutului cu risc ┌────────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────┬───────────────┐ │Vârsta │Examen clinic /neurologic │Test neuro- │ │ │ │ │comportamental │Alte teste │ ├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤ │40 săptămâni │Examen neurologic Amiel- │ │Evaluare │ │vârstă corectată│Tison pentru nou-născut │ │oftalmologică │ ├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤ │2 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │ │ │ ├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤ │6 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │Evaluare │ │ │ │Bayley III screening test │oftalmologică │ │ │ │Test Bayley III │ │ │ │ │alt test standardizat │ │ ├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤ │12 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │ │ │ │Bayley III screening test │ │ │ │ │Test Bayley III │ │ │ │ │alt test standardizat │ │ ├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤ │18 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │ │ │ │Bayley III screening test │ │ │ │ │Test Bayley III │ │ │ │ │Alt test standardizat │ │ ├────────────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────┼───────────────┤ │24 luni │Examen neurologic Amiel-Tison │Test BINS*) │ │ │ │ │Bayley III screening test │ │ │ │ │Test Bayley III │ │ │ │ │alt test standardizat │ │ └────────────────┴──────────────────────────────┴──────────────────────────┴───────────────┘ Notă: La fiecare examinare se vor măsura: greutatea, talia şi perimetrul cranian Indicii antropometrici de mai sus se vor aprecia în funcţie de curbele de creştere din anexa 13 Notă ... *) Se recomandă folosirea testului BINS ca test de screening. În clinicile unde există expertiză în acest sens, se recomandă folosirea testului Bayley III sau a screener-ului Bayley III sau a altui test standardizat Pot fi necesare examene suplimentare în funcţie de patologie sau de rezultatele la testele de screening neuro-comportamental (re-examinări la o lună de la testul la vârsta standard, în cazul în care testul este echivoc - a se vedea în ghid şi anexe) 10.
  50. Anexa
  51. Clasificarea retinopatiei prematurului [116] ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Retinopatia prematurului se defineşte prin 3 parametri: localizare, extindere şi stadiu │ │evolutiv │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Localizare: au fost descrise 3 zone concentrice centrate pe discul optic. │ │- zona I: un cerc al cărui rază se întinde de la centrul discului optic la dublul │ │distanţei de la centrul discului optic - la centrul maculei │ │- zona II: aria retiniană care se întinde centrifug de la limita zonei I la ora serrata │ │nazal (la ora 3 în ochiul drept, ora 9 în ochiul stâng), cercul ajungând temporal aproape │ │de ecuatorul anatomic │ │- zona III: aria retiniană semilunară anterioară zonei II │ │Convenţional, zona II şi III se exclud reciproc. ROP trebuie localizată în zona II până │ │când vascularizaţia retiniană nazală atinge ora serrata. │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Extinderea ROP: este specificată în corelaţie cu orele de pe cadranul ceasului │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Stadiul evolutiv al ROP │ │Stadiul 0: este cea mai uşoară formă a retinopatiei şi e reprezentată de vascularizaţia │ │ retiniană imatură; nu există o linie de demarcaţie clară între retina │ │ vascularizată şi cea nevascularizată │ │Stadiul 1: există o linie de demarcaţie fină, subţire, între regiunile vasculară şi │ │ nevasculară; linia nu are înălţime şi grosime vizibile │ │Stadiul 2: apare o creastă groasă care separă retina vasculară de cea avasculară │ │Stadiul 3: apare proliferarea fibrovasculară extraretiniană (neovascularizaţia) care poate│ │ avea mai multe localizări: │ │ a) continuă cu marginea posterioară a crestei, determinând un aspect neregulat │ │ al crestei │ │ b) în vitros, perpendicular pe planul retinian │ │ c) imediat posterior de creastă, nefiind totdeauna legată de ea │ │Stadiul 4: dezlipire parţială de retină; se subîmparte în: │ │ - stadiul 4 A - dezlipire de retină parţială extrafoveală │ │ - stadiul 4 B - dezlipire de retină parţială cu interesarea maculei │ │Stadiul 5: sezlipire totală de retină, în formă de pâlnie │ │ - stadiul 5 A - pâlnie deschisă │ │ - stadiul 5 B - pâlnie închisă │ │Notă: Boala plus (+) se defineşte ca o creştere a dilatării venoase şi a tortuozităţii │ │arteriale a vaselor retiniene din polul posterior, la care se pot adăuga: dilatarea │ │vasculară iriană, dilatare pupilară redusă (rigiditate pupilară) şi înceţoşare vitreană │ │atunci când severitatea bolii se amplifică. Semnul + este adăugat la stadiul bolii când se│ │constată apariţia unuia sau mai multor semne de agresivitate. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.
  52. Anexa
  53. Categorii de nou-născuţi cu risc la care se recomandă screening-ul oftalmologic [31,113-118] ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nou-născuţi cu VG < 34 săptămâni sau GN < 2000 g │ │Nou-născuţi cu VG > 34 de săptămâni sau GN > 2000 g dacă acesta prezintă factori de risc │ │perinatali: │ │ - hipoxie la naştere │ │ - SDR neonatal pentru care au primit oxigenoterapie cu FiO
(2)> 40% │ │ - ventilaţie mecanică │ │ - hemoragie intraventriculară │ │ - hiperbilirubinemie sau icter prelungit │ │ - sepsis neonatal │ │ - anemie │ │ - enterocolită necrozantă │ │ - şoc neonatal pentru care a primit tratament cu dopamină │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.11. Anexa 11. Metodologia de screening audiologic Metodologia de screening audiologic 10.12. Anexa 12. Factori de risc asociaţi cu hipoacuzie congenitală sau precoce instalată (după JCIH 2007 [121]) ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ 1. Gradul de preocupare al părintelui/îngrijitorului în legătură cu întârzierea în │ │ dezvoltarea vorbirii sau a limbajului [122] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 2. Istoric familial de hipoacuzie congenitală [122,123] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 3. Îngrijire în terapie intensivă neonatală mai mult de 5 zile sau oricare din următoa- │ │ rele, indiferent de durata internării: oxigenare extracorporeală transmembranară │ │ (ECMO), ventilaţie mecanică, administrare de medicamente ototoxice (gentamicină, │ │ tobramicină sau diuretice de ansă - furosemid) sau hiperbilirubinemie necesitând │ │ exsanguinotransfuzie [122-126,178] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 4. Infecţii intrauterine, în special toxoplasmoză, rubeolă, citomegaloviroză, infecţie │ │ cu virusul herpetic (sindromul TORCH) şi lues [122-126,178] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 5. Anomalii craniofaciale, ale urechii şi ale osului temporal [141] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 6. Semne fizice (de exemplu anomalii de pigmentare ale părului) asociate unor sindroame │ │ care includ şi hipoacuzie neurosensorială sau de conducere (sindrom Waardenburg, boală│ │ Hirschprung) [141] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 7. Sindroame genetice asociate cu hipoacuzie congenitală sau precoce instalată, de │ │ exemplu neurofibromatoza, sindroamele Usher, Waardenburg, Alport, Pendred, Jervell, │ │ Lange-Nielson [121-124] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 8. Boli neurodegenerative (sindromul Hunter), neuropatiile senzoriale şi motorii (ataxie │ │ Friedreich sau sindromul Charcot-Marie-Tooth) [141] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 9. Infecţii postnatale asociate hipoacuziei neurosenzoriale - meningite bacteriene sau │ │ virale (herpes, varicelă), confirmate prin culturi pozitive [122,123] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │10. Traumatism cranian, în special fracturile bazei craniului sau ale osului temporal │ │ [122,123] │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │11. Chimioterapie [122] │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 10.13. Anexa 13. Curbe de creştere intrauterină [16] Greutatea la naştere în funcţie de vârsta de gestaţie Lungimea, perimetrul cranian, greutatea la naştere şi indicele ponderal în funcţie de vârsta de gestaţie 10.14. Anexa 14. Curbe de creştere pentru prematuri [154] Notă: După vârsta corectată de 50 de săptămâni, greutatea, talia şi perimetrul prematurilor vor fi estimate, în funcţie de vârsta corectată, pe graficele de creştere ale copiilor născuţi la termen, în funcţie de tipul de alimentaţie (ghidul de alimentaţie a nou-născutului la termen sănătos) 10.15. Anexa 15. Examenul neurologic al nou-născutului Amiel Tison [100] *) ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │NUME ŞI PRENUME____________________________________ DATA NAŞTERII __/__/_____ │ │NUMELE MAMEI ______________________________________ VG___________ săptămâni │ │NUMĂR FO __________________________________________ SEX M / F │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │EXAMENE SUCCESIVE │ ├───────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┤ │NUMERE ATRIBUITE │ 1 │ 2 │ ├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │DATA EXAMINĂRII │ │ │ ├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ZIUA DE VIAŢĂ │ │ │ ├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │GREUTATE (
  1. g)│ │ │ ├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │TALIE (
  2. cm)│ │ │ ├───────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │PERIMETRU CRANIAN (
  3. cm)│ │ │ ├───────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┤ │PARAMETRII DE CREŞTERE LA NAŞTERE (PERCENTILE/DEVIAŢII STANDARD) │ ├───────────────────────────┬──────────────────────┬─────┬─────────────────────┤ │GREUTATE │ │ G │ │ ├───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┼─────────────────────┤ │TALIE │ │ cm │ │ ├───────────────────────────┼──────────────────────┼─────┼─────────────────────┤ │PC │ │ cm │ │ ├───────────────────────────┴──────────────────────┴─────┴─────────────────────┤ │CONSECINŢELE MECANICE ALE NAŞTERII │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──┤ │BOSA SERSANGUINĂ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │CEFALHEMATOM │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │DEFORMĂRI MARCATE ALE CRANIULUI │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │ECHIMOZĂ FACIALĂ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │MARCA A FORCEPSULUI ALTA DECĂT CEA OBIŞNUITĂ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │PARALIZIE FACIALĂ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │PARALIZIE A PLEXULUI BRAHIAL │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │HEMATOM AL SCM │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │FRACTURĂ DE CLAVICULĂ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │ALTELE │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┤ │DEFORMĂRI LEGATE DE POSTURĂ (FETALE SAU POSTNATALE) │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──┤ │CRANIU │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │GÂT │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │AXA CORPORALĂ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │MEMBRE SUPERIOARE │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │MEMBRE INFERIOARE │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──┤ │DESCRIERE DETALIATĂ │ │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──┤ │PARAMETRII DE CREŞTERE AI PĂRINŢILOR │ ├───────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────────┤ │ │ MAMA │ TATA │ │ ├───────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤ │ │PC │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤ │ │TALIE │ │ │ │ └───────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┘ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │EXAMEN CRANIAN │ ├──────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────┬─────────────┤ │ │ │ 1 │ 2 │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │PC │ ±2DS │ 0 │ 0 │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ │ >2DS │ X │ X │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ │ <2DS │ X │ X │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │FA │NORMALĂ │ 0 │ 0 │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ │ÎN TENSIUNE │ X │ X │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │SUTURI SCUAMOASE │MARGINI ALĂTURATE │ 0 │ 0 │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ │DEHISCENTE │ X │ X │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ │ÎNCĂLECATE │ X │ X │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │SUTURI SCUAMOASE │MARGINI ALĂTURATE │ 0 │ 0 │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ │DEHISCENTE │ X │ X │ ├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────┼─────────────┤ │ │ÎNCĂLECATE │ X │ X │ └──────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘ Funcţie neurosenzorială şi activitate motorie spontană în cursul examinării ┌──────────────────────────────────┬──────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬────────────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │FIXARE ŞI URMĂRIRE VIZUALĂ ├──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤ │ │ │ 1 │ │ │ │ 2 │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤ │Uşor de obţinut, de 4 ori │ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Dificil de obţinut, discontinuu │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Absenta │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤ │SEMNE OCULARE │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤ │Absente │ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Prezente │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤ │RĂSPUNS LA VOCE │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤ │Uşor de obţinut │ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Dificil de obţinut │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Absente │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤ │INTERACŢIUNE SOCIALĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤ │Uşoară, spontană │ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Săracă, dificil de obţinut │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Absentă │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤ │PLÂNS │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤ │Tonalitate normală, uşor de calmat│ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┴───┼───┬───┴───┼───┼────────────┤ │Tonalitate anormală, monoton │ 1 │ - │ 1 │ │ │ - │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┬───┼───┴───┬───┼───┼────────────┤ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤ │EXCITABILITATE │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤ │Uşor de calmat, somn normal │ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Plâns excesiv, somn insuficient │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Tremurături, clonii │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┴───┴───┴───────┴───┴───┴────────────┤ │CONVULSII │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┬───┬───┬───────┬───┬───┬────────────┤ │Absente │ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Prezente (una sau două) │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Repetate mai mult de 30 min │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤ │Altele (detaliere) │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤ │ACTIVITATE MOTORIE SPONTANĂ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤ │Variată, armonică │ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Săracă, stereotipă │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Absentă mult diminuată │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤ │Asimetrică(partea afectată) │ │ D │ S │ │ │ D │ S │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────────────┤ │ABDUCŢIA SPONTANĂ A POLICELUI │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┴───┼───┼───┼────────────┤ │Police activ │ O │ │ │ O │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Police inactiv │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───────┼───┼───┼────────────┤ │Police fixat în adducţie │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├──────────────────────────────────┼──────┼───┼───┼───┬───┼───┼───┼────────────┤ │Police asimetric (partea afectată)│ │ D │ S │ │ │ D │ S │ │ └──────────────────────────────────┴──────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────────────┘ ┌─────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┐ │TONUS MUSCULAR PASIV │ 1 │ 2 │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤ │ │ │ D │ S │ │ D │ S │ ├────────────────────┬────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │MEMBRE SUPERIOARE │Retracţie în flexie │ │ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │Viu, reproductibil │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Lent, epuizabil │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Absent │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ │Semnul fularului │ │ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │Cotul nu atinge linia mediană │ │ │ │ │ │ │ │ │Cotul depaşeşte uşor linia │ │ │ │ │ │ │ │ │Nici o rezistenţă │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────┼────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │MEMBRE INFERIOARE │Retracţie în flexie │ │ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │Viu, reproductibil │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Lent, epuizabil │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Absent │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ │Unghiul popliteu (a nu se codifica în prezentaţie │ │ │pelviană) │ │ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │70-90° │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │100-120° │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │130° sau mai mult │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────┼────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │COMPARAŢIE DREAPTA- │Asimetrie │ │STÂNGA ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │Absentă sau neclasificabilă │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Partea dreaptă mai relaxată │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Partea stângă mai relaxată │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────┴────────────────────────────────┼───┴───┴───┼───┴───┴───┤ │ │ 1 │ 2 │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───┬───┬───┼───┬───┬───┤ │ │ │ D │ S │ │ D │ S │ ├────────────────────┬────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │AXA CORPORALĂ │Încurbare ventrală (flexie) │ │ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │Moderată, uşor de obţinut │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Absentă sau minimă │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Nelimitată │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ │Încurbare dorsală (extensie) │ │ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │Absentă/moderată │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Opistotonus (excesivă) │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┤ │ │Comparaţie încurbări │ │ ├────────────────────────────────┬───┬───┬───┬───┬───┬───┤ │ │Flexia mai mare sau egală cu │ │ │ │ │ │ │ │ │extensia │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Flexia mai mică decât extensia │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────────────────┼───┼───┼───┼───┼───┼───┤ │ │Flexia şi extensia nelimitate │ │ │ │ │ │ │ └────────────────────┴────────────────────────────────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┘ Activitate motorie axială (tonus activ) ┌────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┬───┐ │ │ 1 │ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┴───┤ │REDRESARE GLOBALĂ (MEMBRE INFERIOARE ŞI TRUNCHI) │ ├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤ │Prezentă, completă sau nu │ O │ │ O │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤ │Excesivă (spre posterior) │ 1 │ │ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤ │Absentă │ 2 │ │ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┤ │TIRE ASSIS/REFLEX DE TRACŢIUNE FAZA 1-ATÂRNARE A CAPULUI │ │ (MUŞCHII FLEXORI AI GÂTULUI, CAPUL SPRE ÎNAINTE) │ ├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤ │Uşor, în axă │ O │ │ O │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤ │Contracţie musculară fără trecere │ 1 │ │ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤ │Fără răspuns │ 2 │ │ 2 │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┤ │RETOUR (MUŞCHII EXTENSORI AI GÂTULUI, CAPUL SPRE SPATE) │ ├────────────────────────────────────────────────────┬────────┬───┬────────┬───┤ │Facil, în axă │ 0 │ │ 0 │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤ │Răspuns brusc. excesiv │ 1 │ │ 1 │ │ ├────────────────────────────────────────────────────┼────────┼───┼────────┼───┤ │Fără răspuns │ 2 │ │ 2 │ │ └────────────────────────────────────────────────────┴────────┴───┴────────┴───┘ Reflexe primare, arhaice ┌──────────────────┬───────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐ │ │ │ 1 │ 2 │ ├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤ │REFLEXUL DE SUPT │Mişcări ritmice, eficiente │ 0 │ │ 0 │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Mişcări reduse, ineficiente │ 1 │ │ 1 │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Fără mişcări de sucţiune │ 2 │ │ 2 │ │ ├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┬───┼───┼─────┬───┼───┤ │REFLEX DE │Flexia puternică a degetelor │ 0 │ │ │ 0 │ │ │ │"GRASPING" AL ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤ │DEGETELOR │Flexie uşoară, de scurtă durată│ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤ │ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤ │ │Asimetric (specifică partea) │ │ D │ S │ │ D │ S │ ├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┴───┼───┼─────┴───┼───┤ │MERSUL AUTOMAT │Câţiva paşi, uşor de obţinut │ 0 │ │ 0 │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Dificil de obţinut sau absent │ │ │ │ │ │ │(fără semnificaţie, izolat) │ X │ │ X │ │ ├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┬───┼───┼─────┬───┼───┤ │REFLEX MORO │Brusc, cu deschiderea mâinilor │ 0 │ │ │ 0 │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤ │ │Incomplet │ 1 │ │ │ 1 │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤ │ │Absent │ 2 │ │ │ 2 │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────┼───┼───┼─────┼───┼───┤ │ │Asimetric (specifică partea) │ │ D │ S │ │ D │ S │ ├──────────────────┼───────────────────────────────┼─────┴───┼───┼─────┴───┼───┤ │REFLEX TONIC │Absent │ X │ │ X │ │ │ASIMETRIC AL CEFEI├───────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Prezent │ X │ │ X │ │ └──────────────────┴───────────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘ ┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐ │ PALAT ŞI LIMBĂ │ 1 │ 2 │ ├───────────────────────────────┬──────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤ │BOLTA PALATINĂ OGIVALĂ │Absentă │ 0 │ │ 0 │ │ │ ├──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Prezentă │ 2 │ │ 2 │ │ ├───────────────────────────────┼──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │FASCICULAŢII ALE LIMBII │Absentă │ 0 │ │ 0 │ │ │(periferice, în repaus) ├──────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Prezentă │ 2 │ │ 2 │ │ └───────────────────────────────┴──────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘ Toleranţa la manipularea în timpul examinării ┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐ │ │ 1 │ 2 │ ├──────────────┬───────────────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤ │STABILITATE │Excelentă │ 0 │ │ 0 │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Instabilitate moderată tranzitorie │ 1 │ │ 1 │ │ │ ├───────────────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Instabilitate severă │ 2 │ │ 2 │ │ └──────────────┴───────────────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘ Autonomie alimentară ┌──────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┐ │ │ 1 │ 2 │ ├───────────────────────┬──────────────────────────┼─────────┬───┼─────────┬───┤ │NOU NĂSCUT LA TERMEN │Imediată, uşoară │ 0 │ │ 0 │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Incompletă │ 1 │ │ 1 │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────┼───┼─────────┼───┤ │ │Absentă până în ziua a 7-a│ 2 │ │ 2 │ │ └───────────────────────┴──────────────────────────┴─────────┴───┴─────────┴───┘ Interferenţe de ordin medical în ziua examinării ┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┬───┐ │NOU-NĂSCUT LA TERMEN ÎN │VENTILAŢIE MECANICĂ │ │ │CURSUL PRIMEI SĂPTĂMÂNI ├───────────────────────────────────────────────┼───┤ │ │ANTICONVULSIVANTE │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────┼───┤ │ │FOTOTERAPIE │ │ │ ├───────────────────────────────────────────────┼───┤ │ │ALTELE │ │ └──────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┴───┘ Circumstanţe nefavorabile în cursul examinării ┌──────────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────┐ │ │POSTALĂPTARE │ │ │ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤ │CIRCUMSTANŢE │ÎNFOMETAT │ │ │ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ZGOMOT EXCESIV SAU │ │ │ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │AGITAŢIE │ │ │ ├──────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ALTELE (CONCIS) │ │ └──────────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────┘ Date ale investigaţiilor suplimentare ┌────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐ │Data efectuării │Rezultat │ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │CT/RMN │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │LCR │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │EXAMEN RETINIAN │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │EEG │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ ├────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │ALTELE │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────┤ │ │ │ └────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘ Sinteza clinică stabilită pe unul sau mai multe examene efectuate în cursul primei săptămâni de viaţă ┌─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ABSENŢA SEMNELOR NEUROLOGICE │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │PREZENŢA SEMNELOR NEUROLOGICE IN GRAD VARIABIL │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │GRAD MINOR FĂRĂ DEPRESIE A SNC │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Hiperexcitabilitate │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Anomalii variate ale tonusului pasiv: │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬────────────┤ │ normalizate în ziua 3 │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┤ │ normalizate în ziua 7 │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┴────────────┤ │GRAD MODERAT CU DEPRESIA SNC │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Letargie, fixare-urmărire vizuală mediocre │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Hipoactivitate │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Hipotonie pasivă a membrelor │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Insuficientă de flectare a gâtului │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Reflexe primare mediocre sau absente │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Convulsii (una/două) │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼───────────┬────────────┤ │ normalizate în ziua 7 │ │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴────────────┤ │GRAD SEVER CU DEPRESIA PROFUNDĂ A SNC ŞI CONVULSII REPETATE DURÂND MAI │ │MULT DE 30 MIN │ ├─────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┤ │Durata stării de rău convulsiv zile │ zile │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Durata tulburării severe de conştienţă │ zile │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Durata ventilaţiei mecanice │ zile │ ├─────────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤ │Durata absenţei autonomiei alimentare │ zile │ ├─────────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────┤ │SEMNE EVOCATOARE ALE UNEI PATOLOGIE PRENATALE (PREZENTE LA NAŞTERE) │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┤ │Police inactiv (fixat sau
  4. nu)│ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │Palat ogival │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │Suturi încălecate (cu sau fără microcefalie) │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┤ │REZULTATE CARE NU PERMIT CONCLUZIA │ ├────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┤ │Motivate de circumstanţe nefavorabile în timpul │ │ │examinării │ │ ├────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┤ │CONCLUZII PROVIZORII ASUPRA CAUZEI PROBABILE A PATOLOGIEI NEUROLOGICE │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┤ │Malformaţii cerebrale │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │Patologie genetică │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │Encefalopatie hipoxic-ischemică │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │ - prenatal │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │ - intrapartum │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │ - postnatal │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │Leziuni ale substanţei albe │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │lnfarctul unui teritoriu arterial │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │Patologie infecţioasă │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │Altele │ │ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘ NB: Cum se realizează sinteza datelor: Pentru nou-născutul la termen: în absenţa oricărei anomalii la primul examen (ziua 1 sau ziua 2) sinteza se bazează pe acest singur examen; în prezenţa anomaliilor la primul examen sinteza se bazează pe examinări repetate în cursul primei săptămâni de viaţă; Se codifică: 0 indică un rezultat tipic în limitele normalului 1 indică un rezultat moderat anormal 2 indică un rezultat clar patologic X permite culegerea de date atunci când caracterul normal sau anormal al unei observaţii nu poate fi definit cu certitudine 10.16. Anexa 16. Examenul neurologic al copilului 0-2 ani - Amiel Tison şi Gosselin [102] EVALUARE NEUROLOGICĂ DE LA 0 LA 2 ANI - DUPĂ AMIEL-TISON ŞI GOSSELIN Nume şi prenume_________________________ Data naşterii________________ Numele mamei____________________________ Vârsta de gestaţie-__________ Numărul fişei__________________Sex______ ┌──────────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┐ │ Examen │Data examenului │ Vârsta │Vârsta │ │ │ │ │ │corectată │ Comentarii │ ├──────────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┴─────────────────────┤ │1-9 luni │ ├─────┬────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┤ │ I │ 1-3 luni │ │ │ │ │ ├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤ │ II │ 4-6 luni │ │ │ │ │ ├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤ │ III │ 7-9 luni │ │ │ │ │ ├─────┴────────────┴────────────────┴─────────┴──────────┴─────────────────────┤ │10-24 luni │ ├─────┬────────────┬────────────────┬─────────┬──────────┬─────────────────────┤ │ IV │ 10-12 luni │ │ │ │ │ ├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤ │ V │ 13-18 luni │ │ │ │ │ ├─────┼────────────┼────────────────┼─────────┼──────────┼─────────────────────┤ │ VI │ 20-24 luni │ │ │ │ │ ├─────┴────────────┴─────────────┬──┴─────────┴──────────┴─┬───────────────────┤ │Antecedente │ Mama │ Tatăl │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤ │Data naşterii │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤ │Perimetrul cranian │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤ │Studii │ │ │ ├────────────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤ │Ocupaţie │ │ │ ├───────────────────┬───────────┬┴───────┬────────┬────────┼───────────────────┤ │Creştere │dimensiune │ ± 2 DS │ > 2 DS │ < 2 DS │Discordanţa │ │ │ │ │ │ │PC/lungime │ ├───────────────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴───────────────────┤ │1-9 luni │ ├────────┬──────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬──────┤ │ I │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │ │ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │ ├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ II │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │ │ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │ ├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ III │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │ │ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │ ├────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴──────┤ │10-24 luni │ ├────────┬──────────┬───────────┬────────┬────────┬────────┬────────────┬──────┤ │ IV │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │ │ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │ ├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ V │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │ │ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │ ├────────┼──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ VI │Perimetru │ cm │ 0 │ 2 │ 2 │PC │ │ │ │cranian │ │ │ │ │concordant │ 0 │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Lungime │ cm │ 0 │ X │ X │PC excesiv │ X │ │ ├──────────┼───────────┼────────┼────────┼────────┼────────────┼──────┤ │ │Greutate │ g │ 0 │ X │ X │PC deficitar│ X │ ├────────┴──────────┴───────────┴────────┴────────┴────────┴────────────┴──────┤ │Creşterea perimetrului cranian de la 0 la 2 ani (examenele I - VI) │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────┤ │Regulată │ 0 │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │Deficitară fără recuperare │ X │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │Deficitară cu recuperare │ X │ ├───────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────┤ │Excesivă │ X │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────┘ ┌──────────────────────────────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐ │Probleme de sănătate │ I │ II │ III │ IV │ V │ VI │ ├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Deficit sever de refracţie şi/sau │ │ │ │ │ │ │ │retinopatie │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Deficit auditiv de transmisie │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Boală pulmonară cronică │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Boli digestive cronice │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Deficit de creştere │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Malformaţii │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Altele. Precizaţi: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┴─────┼────┬┴───┬─┴──┬──┴─┬───┴┬────┤ │Examen cranian │ I │ II │ III│ IV │ V │ VI │ ├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤ │Şunt ventriculo-peritoneal │ ├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤ │Absent │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ ├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │Prezent │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ ├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┤ │Fontanela anterioară │ ├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┘ │Deschisă │ 0 │ 0 │ X │ X │ X │ ├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │Închisă │ 2 │ 2 │ x │ x │ x │ ├────────────────────────────────────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┐ │Încălecare a suturilor (burelet) │ ├────────────────────────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┤ │Temporo-parietală (scuamoasă) │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ ├────────────────────────────────────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┤ │Metopică │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.