RAPORT din 4 iunie 2013

RAPORT din 4 iunie 2013 privind ajutoarele de stat acordate în România în perioada 2009-2011 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 321 bis din 4 iunie 2013 Capitolul 1 1.1. CONSIDERAŢII GENERALE Îmbunătăţirea funcţionării pieţelor în beneficiul agenţilor economici şi al consumatorilor reprezintă un obiectiv major al politicii de concurenţă. În cadrul acesteia aplicarea normelor privind ajutoarele de stat reprezintă un instrument important, utilizat pentru alocarea eficientă a resurselor statului, astfel încât, concurenţa să nu fie distorsionată sau restrânsă. Ajutoarele de stat reprezentă măsuri selective de sprijin financiar public, acordate unor întreprinderi, zone sau activităţi în vederea atingerii unor obiective de interes general, cum ar fi protecţia mediului, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea zonelor defavorizate, salvarea sau restructurarea unor agenţi economici strategici etc. Chiar dacă sprijinul acordat întreprinderilor de către autorităţi susţine un interes public major, acesta poate denatura mediul concurenţial normal. De aceea, este necesară elaborarea şi aplicarea cu stricteţe a regulilor cu privire la modalităţile în care autorităţile pot interveni pe piaţă prin acordarea de ajutoare de stat. Ajutorul de stat poate fi compatibil dacă urmăreşte obiective de interes comun clar definite, având efecte benefice generale asupra dezvoltării economice, şi nu afectează comerţul cu statele membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană încurajează statele membre să acorde prioritate acţiunii de consolidare a competitivităţii economiei lor, precum şi de consolidare a coeziunii sociale şi regionale. Reforma în domeniul politicii concurenţei, întreprinsă de Comisie în ultimii ani, vizează şi domeniul ajutoarelor de stat. Astfel, se doreşte redirecţionarea ajutoarelor către obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020, precum cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, promovarea investiţiilor în capital de risc, formare profesională, energii regenerabile şi protecţia mediului. Reglementările comunitare impun părţilor interesate să verifice dacă ajutorul de stat reprezintă un instrument politic adecvat pentru atingerea obiectivelor de interes comun. Controlul ajutoarelor de stat contribuie, astfel, la evitarea utilizării neraţionale a resurselor publice, pentru care, în final, cetăţenii sunt cei care trebuie să plătească. Pentru Consiliul Concurenţei, anul 2007 (primul an al aderării) a marcat exercitarea unui nou rol, acela de "autoritate naţională de contact" în problematica ajutorului de stat, asigurând interfaţa între Comisia Europeană, pe de o parte, şi autorităţile naţionale iniţiatoare sau furnizoare de ajutor de stat, pe de altă parte. De la data aderării la Uniunea Europeană, reglementările comunitare în materie de ajutor de stat au devenit direct aplicabile în România, iar acordarea oricărui ajutor de stat trebuie să fie, ca regulă, precedată de obţinerea unei decizii de autorizare din partea Comisiei Europene. Aceasta implică o responsabilitate sporită pentru România, care trebuie să fundamenteze corespunzător, din punct de vedere juridic şi economic, orice intenţie de acordare a unui ajutor de stat. În fapt, în materie de ajutor de stat, prin prevederile O.U.G. nr. 117/2006*1), aprobată prin Legea nr. 137/2007*2), au fost reglementate procedurile naţionale, în vederea aplicării art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene*3) şi a legislaţiei secundare adoptate în baza acestuia, direct şi imediat aplicabile după 1 ianuarie 2007. ________ *1) Ordonanţa de Urgenţă nr. 117 din 21 decembrie 2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat; *2) LEGE nr. 137 din 17 mai 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat; *3) În prezent art. 107-109 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene Ajutoarele de stat reprezintă o pârghie esenţială pentru guvernanţi. Astfel, măsurile de sprijin luate de către guvernele statelor membre pot remedia eşecurile pieţei, pot promova investiţiile, pot crea locuri noi de muncă şi proteja mediul sau, mai nou, pot preveni colapsul sistemului bancar. Urmare a reformelor iniţiate în domeniul ajutorului de stat, multe din măsurile de ajutor de stat au beneficiat de exceptare de la obligaţia notificării, conform regulamentului Comisiei Europene*4), pentru o proporţie mult mai mică fiind necesară transmiterea unor notificări la Bruxelles. _________ *4) Regulamentul nr. 800/2008 din 6.08.2008 publicat în JO L 214/09.08.2008 Monitorizarea de către Comisia Europeană a ajutoarelor de stat acordate de către statele membre ale Uniunii Europene reprezintă una din activităţile cheie ale politicii comunitare în domeniul ajutorului de stat. Rezultatele acestei activităţi se concretizează într-un raport numit Scoreboard*5), care reflectă situaţia la nivelul Uniunii Europene. _________ *5) Instrument statistic al Comisiei Europene, http://ec.europa.eu/competition/state_aid/studies_reports/studies_reports.html În acest context, România are obligaţia de a monitoriza în plan intern acordarea ajutoarelor de stat şi de a raporta Comisiei Europene toate datele şi informaţiile solicitate de către aceasta. Conform prevederilor O.U.G. nr. 117/2006, Consiliul Concurenţei elaborează, anual, raportul privind ajutoarele de stat acordate în România, care cuprinde informaţii despre ajutoarele de stat acordate în ultimii 3 ani, inclusiv anul pentru care se face raportarea, în special cu privire la valoarea, obiectivul, tipul şi modalităţile de acordare a acestora. Spre deosebire de Scoreboard-ul ajutoarelor de stat, publicat de către Comisia Europeană, Raportul anual tratează ajutoarele de stat acordate în toate sectoarele economice, inclusiv sectorul Serviciilor de Interes Economic General, precum şi ajutoarele de minimis acordate agenţilor economici fie sub formă de scheme de ajutor, fie individual. Prezentul raport cuprinde analiza volumului, structurii şi tendinţelor înregistrate în acordarea ajutoarelor de stat în România în perioada 2009-2011 şi este al XIII-lea Raport elaborat de România. Raportul reprezintă un instrument statistic, destinat asigurării transparenţei în materia ajutorului de stat, şi a fost întocmit pe baza datelor şi informaţiilor transmise de furnizorii de ajutor de stat precum şi de organismele care administrează surse ale statului sau ale colectivităţilor locale, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, emis de Consiliul Concurenţei*6). _________ *6) Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/20.06.2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 436/28.06.2007 Raportul conţine şi informaţii dedicate măsurilor de ajutor de stat acordate în baza Cadrului Temporar în contextul crizei economice, măsuri incluse şi în Inventarul ajutoarelor de stat, anexă la raport. Practic, Raportul oferă o prezentare generală a modului în care s-a aplicat unul dintre instrumentele politicii în domeniul concurenţei, respectiv normele privind ajutoarele de stat. Măsurile de sprijin financiar iniţiate de autorităţi reprezintă, în condiţiile respectării reglementărilor în domeniul ajutorului de stat, instrumente eficiente pentru îndeplinirea obiectivelor de interes naţional. Dacă sunt bine direcţionate, acestea pot să corecteze anumite disfuncţionalităţi ale pieţei şi să contribuie la creşterea competitivităţii agenţilor economici, precum şi la reducerea disparităţilor regionale. Cu toate acestea, ajutorul de stat trebuie utilizat numai atunci când reprezintă un instrument adecvat pentru realizarea unor obiective precise, atunci când creează motivaţiile corespunzătoare, când este proporţional cu scopul urmărit şi distorsionează concurenţa într-o mică măsură. Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus eforturi susţinute, orientate spre atingerea obiectivelor stabilite de Comisia Europeană în "Planul de acţiune în domeniul ajutorului de stat"*7), al cărui deziderat, mereu actual, este acordarea de ajutoare de stat mai puţine, dar mai bine orientate. _________ *7) http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2005:0107:FIN:EN:PDF Consiliul European din martie 2005 a dat un nou impuls Strategiei de la Lisabona şi a solicitat Statelor Membre să acţioneze, ca parte a unei politici active de concurenţă, pentru reducerea nivelului general al ajutoarelor de stat, astfel încât acesta să se situeze la mai puţin de 1% din PIB, fără a compromite scopul acestora, şi anume, corectarea eşecurilor pieţei. În ultimii ani, Uniunea Europeană a trebuit să facă faţă celei mai lungi şi mai grave crize financiare şi recesiuni economice din istoria Uniunii, cu probleme legate de deficite bugetare exagerate şi datorii greu de imaginat înainte. Văzând cum s-au estompat ţintele Strategiei Lisabona, care îşi propunea ca până în 2010 să facă din economia Uniunii cea mai dinamică şi competitivă economie mondială, Comisia Europeană a elaborat, încă din 2009, şi a prezentat pe 3 martie 2010, o strategie pentru următorii zece ani - Europa 2020, menită să revigoreze economia şi societatea în ansamblu. Pentru anul 2020, Comisia a propus Uniunii Europene cinci obiective ambiţioase, măsurabile, care vor ghida acest proces şi vor fi transpuse în obiective naţionale ce vizează ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi inovarea, schimbările climatice şi energia, educaţia şi combaterea sărăciei. 1.2. CONSIDERAŢII CU CARACTER METODOLOGIC Elaborat pe baza raportărilor anuale primite, potrivit legii, de la instituţiile furnizoare de ajutor de stat responsabile, Raportul 2009 - 2011 cuprinde indicatori de volum exprimaţi, ca regulă, în preţuri curente (lei, respectiv euro). De asemenea, au fost calculaţi indicatorii respectivi şi în preţuri constante 2008, în vederea facilitării conturării/desprinderii tendinţelor de dinamică. În Raport sunt prezentate atât datele anuale aferente ajutorului de stat acordat în perioada analizată 2009-2011, precum şi acelea corespunzătoare anului 2008, considerat an de bază. La elaborarea prezentului Raport, au fost operate corecţii şi s-au actualizat datele raportate în perioada anterioară (2008 - 2010). În Anexa I sunt prezentate informaţii despre sfera ajutoarelor de stat analizate în raport, categoriile şi obiectivele ajutorului de stat, precum şi sursele obţinerii datelor şi metodele de evaluare a elementului de ajutor de stat. Actele normative care au generat efecte în perioada 2009 - 2011 sunt menţionate în Anexa II "Lista actelor normative care conţin scheme de ajutor de stat sau ajutoare individuale". Situaţia sintetică a ajutoarelor de stat acordate anual în România în perioada 2009 - 2011 pe obiective şi naturi, cuprinse în Inventarul întocmit de Consiliul Concurenţei, este prezentată în Anexa statistică. Raportul 2009-2011 extinde perioada analizată în Raportul 2008 - 2010, prin adăugarea în analiză a ajutoarelor de stat acordate în anul 2011 cât şi a corecţiilor din perioada anterioară. S-a urmărit, astfel, atât asigurarea comparabilităţii informaţiilor cât şi clarificarea metodologică în concordanţă cu noile reglementări în domeniul ajutoarelor de stat. La elaborarea acestui raport s-a aplicat metodologia şi tipologia utilizată în Scoreboardul ajutoarelor de stat. Astfel, în vederea unei comparaţii, în termeni reali, cu statele membre ale Uniunii Europene s-a utilizat, după caz, ajutorul de stat naţional, respectiv valoarea acestuia exclusiv agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG*8), ajutoarele de stat acordate în baza Cadrului Temporar de criză, ajutoarele de minimis. ________ *8) Servicii de interes economic general. Capitolul 2 AJUTORUL DE STAT NAŢIONAL, ACORDAT DIN BUGETUL DE STAT ŞI DIN FONDURI COMUNITARE, ÎN PERIOADA 2009-2011 2.1. CARACTERIZARE GENERALĂ Monitorizarea şi controlul ajutoarelor de stat acordate în România şi extins la nivelul Uniunii Europene, sunt o componentă esenţială a politicii în domeniul concurenţei, o masură eficientă de protecţie necesară pentru o concurenţă efectivă, având o influenţă majoră asupra comerţului dintre statele membre. Domeniul ajutoarelor de stat are un rol extrem de important în realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, însuşită de toate statele Uniunii Europene, strategie care îşi propune ieşirea din actuala criză economică mondială şi transformarea economiei europene într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi o mai bună coeziune socială. Prezentul Raport al ajutoarelor de stat acordate în perioada 2009-2011, oferă o prezentare sintetică a ajutoarelor de stat acordate în România, în domenii de o importanţă deosebită pentru viitorul economiei naţionale, dintre care enumerăm: cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, protecţia mediului, dezvoltarea regională, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, ocuparea forţei de muncă şi pregătirea profesională. De asemenea, informaţii referitoare la nivelul ajutoarelor de stat acordate în domeniul agriculturii, pisciculturii, transporturilor, pentru realizarea serviciilor de interes economic general şi despre măsurile de ajutor a căror valoare se situează sub pragul de minimis prevăzut de legislaţia europeană în vigoare*9), sunt cuprinse în acest raport. _________ *9) Conform Regulamentului (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 dec. 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat ajutorului de minimis Începând cu anul 2009, au fost acordate şi ajutoare de stat provenite din fonduri comunitare, sub forma cofinanţărilor în cadrul anumitor scheme de ajutor de stat sau ajutoare de minimis, informaţii despre cuantumul acestora şi fondurile europene din care provin fiind evidenţiate în acest capitol. Evoluţia nivelului şi a dinamicii ajutorului de stat naţional în România, în perioada 2009-2011 este redată în Tabelul 2.1. Tabel 2.1. Ajutorul de stat identificat la nivel naţional ________ Notă ... *) SIEG - servicii de interes economic general Notă ... **) calculat pe baza cursului mediu anual al leului în raport cu euro, sursa INSSE; Notă ... ***) s-a utilizat deflatorul PIB pentru transformarea în preţuri constante 2008, sursa INSSE (deflator PIB anul 2008=100%; 2009=104,2%; 2010=110,5%; 2011=119,4%); În perioada 2009-2011, ajutorul de stat naţional exprimat în lei preţuri constante 2008, prezintă o tendinţă generală de creştere de la 727,28 mil. lei în anul 2009 la 1.013,97 mil. lei în anul 2011, favorizată în special, de creşterea ajutoarelor de stat acordate pentru obiective regionale şi obiective orizontale, dintre care în anul 2011, cele mai importante au fost ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului. Analizând ajutorul de stat naţional ca pondere în Produsul Intern Brut, se constată aceeaşi tendinţă de creştere, de la 0,15% în anul 2009 la 0,21% în anul 2011, pe fondul creşterii ajutoarelor de stat acordate pentru dezvoltare regională şi pentru obiective orizontale. Exprimat şi în euro, ajutorul de stat naţional a înregistrat o creştere, cu valori cuprinse între 178,84 mil. euro în anul 2009 şi 285,67 mil. euro în anul 2011. Totodată, pentru a realiza o imagine clară a tabloului ajutoarelor de stat acordate în România, s-au inclus în ajutorul de stat naţional ajutoarele de stat acordate întreprinderilor ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor de interes economic general, ajutoare monitorizate permanent de către Comisia Europeană, cu un impact major asupra economiei atât la nivel naţional cât şi la nivel comunitar, şi care au o pondere foarte ridicată în România. Evoluţia nivelului şi a dinamicii ajutorului de stat naţional inclusiv ajutoarele de stat acordate întreprinderilor pentru realizarea unor servicii de interes economic general, sunt prezentate în Tabelul 2.2. Tabel 2.2. Ajutorul de stat naţional, inclusiv ajutorul de stat acordat întreprinderilor ce realizează servicii de interes economic general _________ Notă ... *) Ajutorul de stat naţional exclusiv agricultura, pescuit, transporturi, ajutor de minimis şi ajutorul de stat acordat în baza Cadrului Temporar de Criză. Volumul ajutoarelor de stat creşte considerabil odată cu includerea ajutoarelor de stat acordate pentru realizarea unor servicii de interes economic general, în total ajutor de stat naţional; subvenţiile acordate de autorităţile publice locale întreprinderilor ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei şi distribuţiei energiei termice sunt cele mai importante ajutoare de stat acordate pentru realizarea SIEG-urilor, cele mai mari sume fiind acordate în baza Ordinului nr. 252 din 16 octombrie 2009*10) de către furnizori de ajutor de stat de la nivelul administraţiei publice locale, precum şi în baza Ordonanţei nr. 36 din 2 august 2006*11). _________ *10) ORDIN nr. 252 din 16 octombrie 2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie; *11) ORDONANŢĂ nr. 36 din 2 august 2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate; Începând cu anul 2011, ajutoare de stat acordate pentru realizarea unor servicii de interes economic general au primit şi regiile autonome aeroportuare, în baza O.U.G. nr. 61 din 29 iunie 2011 pentru reglementarea unor măsuri privind finanţarea regiilor autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes local, aeroporturile din Cluj, Constanţa şi Sibiu primind cele mai însemnate alocaţii bugetare din partea autorităţilor publice locale. Ajutorul de stat naţional inclusiv SIEG-urile exprimat în mil. euro preţuri curente, creşte de la 517,52 mil. euro în anul 2009 la 629,48 mil. euro în anul 2011, cu o valoare minimă înregistrată în anul 2010 de 510,25 mil. euro (Tabelul 2.2.). Ajutorul de stat acordat din Fonduri Comunitare Acordarea ajutoarelor de stat trebuie să aibă un efect stimulator asupra economiei naţionale şi, în acest sens, un rol important îl au furnizorii de ajutor de stat, prin capacitatea acestora de a atrage fonduri comunitare (co-finanţări) în cadrul schemelor de ajutor de stat sau a schemelor de minimis, fonduri europene cu destinaţii diferite, aprobate de către Comisia Europeană. Începând cu anul 2009, pe lângă sumele provenite din bugetul de stat, beneficiarii au primit ajutoare de stat şi sub formă de granturi, din fonduri structurale şi de coeziune, în cadrul programelor operaţionale sectoriale, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. În Tabelul 2.3. sunt prezentate valoarea ajutoarelor de stat provenite din Fonduri Comunitare în perioada 2009-2011 şi ponderea lor în Produsul Intern Brut. Tabel 2.3. Ajutorul de stat acordat din Fonduri Comunitare. Sume anuale. Valoarea ajutoarelor de stat provenite din fonduri europene, în anul 2011 a fost de 1.316,82 mil. lei, în comparaţie cu anul 2009 când s-au acordat numai 96,25 mil. lei, înregistrându-se astfel o creştere deosebit de importantă a ajutoarelor de stat provenite din fonduri comunitare, necesare întreprinderilor ce îşi desfăşoară activitatea în climatul economic naţional. Ajutoarele de stat provenite din fondurile comunitare au fost acordate numai sub forma granturilor, iar cele mai importante valori s-au înregistrat în cadrul schemelor de ajutor de stat iniţiate în baza "Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare"*12), pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru formare profesională şi crearea de noi locuri de muncă, pentru cercetare, dezvoltare şi inovare şi, nu în ultimul rând, pentru dezvoltare regională. _________ *12) Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa comună în aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) În Tabelul 2.4. este prezentată ponderea ajutoarelor de stat acordate din fonduri comunitare, pe principalele obiective de acordare. Tabel 2.4. Ponderea ajutoarelor de stat acordat din fonduri comunitare, pe obiective În anul 2011, cele mai însemnate ajutoare de stat acordate din fonduri comunitare, au avut ca obiectiv dezvoltarea regională, fiind acordate de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prin A.M. P.O.S. C.C.E*13) şi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin scheme de ajutor de stat exceptate de la notificare, respectiv: ________ *13) Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice"; # XR 57/2008 - Ordinul nr. 477/2008*14), cu modificările şi completările ulterioare - "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv pentru investiţii realizate de întreprinderi mici şi mijlocii" (M.E.C.M.A. - A.M. P.O.S. C.C.E.); ________ *14) Ordin nr. 477/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii realizate de întreprinderile mici şi mijlocii", aferentă operaţiunii

1. a)"Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile", domeniul major de intervenţie 1.1 "Investiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient", din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice"; # XR 105/2008 - Ordinul nr. 479/2008*15), cu modificările şi completările ulterioare - "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv pentru investiţii realizate de întreprinderi mari" (M.E.C.M.A. - A.M. P.O.S. C.C.E.); ________ *15) Ordin nr. 479/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii realizate de întreprinderile mari", aferentă operaţiunii
2. a)"Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile", axa prioritară 1 "Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient", din cadrul Programului operaţional sectorial "Creşterea competitivităţii economice"; # XR 109/2008 - H.G. nr. 750/2008*16), cu modificările şi completările ulterioare - Schemă de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie (M.E.C.M.A. - A.M. P.O.S. C.C.E.); ________ *16) Hotărârea de Guvern nr. 750/2008 pentru aprobarea schemei de ajutor de stat privind valorificarea resurselor regenerabile de energie; # X 294/2010 - Ordinul nr. 261/2008*17), cu modificările şi completările ulterioare "Schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin sprijinirea investiţiilor în turism" (M.D.R.T.). ________ *17) Ordin nr. 261/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin sprijinirea investiţiilor în turism din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013. Aceste ajutoare de stat au fost acordate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Schemele de minimis au atras sume deosebit de importante din fonduri comunitare, peste 551,48 milioane lei fiind acordaţi întreprinderilor sub forma co-finanţărilor în anul 2011, sumă ce depăşeşte cu mult valoarea ajutoarelor de minimis provenite din fonduri naţionale, respectiv 412,10 mil. lei în acelaşi an. Cele mai importante ajutoare de minimis provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală au fost acordate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin schema de minimis prevăzută de Ordinul nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural" - măsura 312, respectiv 363,24 mil. lei în anul 2011. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin schema de minimis prevăzută de Ordinul nr. 155/2008 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea microîntreprinderilor pentru domeniul major de intervenţie "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" în cadrul axei prioritare "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local" din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013, a acordat 112,40 mil. lei beneficiarilor în anul 2011, fonduri provenite în totalitate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. În ceea ce priveşte obiectivele orizontale, ajutoarelor de stat acordate din fonduri europene pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru formarea profesională şi pentru cercetare, dezvoltare şi inovare au fost cele mai importante. 2.2. DOMENIILE CARE BENEFICIAZĂ DE AJUTOR DE STAT Evoluţia ajutorului de stat naţional pe domenii este prezentată în Tabelul 2.5. Tabel 2.5. Volumul global al ajutoarelor de stat acordate pe principalele domenii beneficiare în România, în perioada 2009-2011 ┌─────────────────────┬────────┬──────────┬──────────┬──────────┬────────────┐ │ │ UM │ 2008 │ 2009 │ 2010 │ 2011 │ ├─────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │Ajutor de stat naţio-│mii lei │973.890,96│757.828,77│816.966,09│1.210.682,34│ │nal (exceptând agri- │preţuri │ │ │ │ │ │cultura, pescuitul, │curente │ │ │ │ │ │transporturile, SIEG,├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ajutoarele de minimis│mii euro│264.450,26│178.847,09│194.058,31│ 285.679,78 │ │şi ajutoare de stat ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │acordate în baza Ca- │ % │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ │drului Temporar), din│ │ │ │ │ │ │care pentru: │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │# industria │mii lei │161.703,83│125.505,02│269.549,92│ 273.024,11 │ │ prelucrătoare ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │mii euro│43.909,04 │29.619,10 │64.027,63 │ 64.424,39 │ │ ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │ % │ 16,60 │ 16,56 │ 32,99 │ 22,55 │ ├─────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │# industria │mii lei │338.917,90│284.944,45│249.784,00│ 0,00 │ │ cărbunelui ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │mii euro│92.029,73 │67.246,70 │59.332,53 │ 0,00 │ │ ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │ % │ 34,80 │ 37,60 │ 30,57 │ 0,00 │ ├─────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │# cercetare-dezvol- │mii lei │238.331,80│112.215,09│134.476,87│ 18.909,74 │ │ tare, inovare ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │mii euro│64.716,59 │26.482,69 │31.943,01 │ 4.462,05 │ │ ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │ % │ 24,47 │ 14,81 │ 16,46 │ 1,56 │ ├─────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │# protecţia mediului │mii lei │55.756,03 │19.144,70 │ 0,00 │ 579.943,25 │ │ înconjurător ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │mii euro│15.139,99 │ 4.518,14 │ 0,00 │ 136.846,85 │ │ ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │ % │ 5,73 │ 2,53 │ 0,00 │ 47,90 │ ├─────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │# întreprinderi mici │mii lei │ 44,63 │14.595,00 │ 25.073,29│ 17.818,09 │ │ şi mijlocii* ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │mii euro│ 12,12 │ 3.444,41 │ 5.955,79 │ 4.204,46 │ │ ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │ % │ 0,005 │ 1,92 │ 3,07 │ 1,47 │ ├─────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │# media şi cultură │mii lei │29.686,40 │26.803,00 │ 1.217,60 │ 3.895,49 │ │ ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │mii euro│ 8.061,04 │ 6.325,49 │ 289,22 │ 919,20 │ │ ├────────┼──────────┼──────────┼──────────┼────────────┤ │ │ % │ 3,05 │ 3,54 │ 0,15 │ 0,32 │ └─────────────────────┴────────┴──────────┴──────────┴──────────┴────────────┘ _________ Notă ... *) În perioada 2009-2011, sumele aferente ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici şi mijlocii ce îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare, sunt cuprinse atât la nivelul industriei prelucrătoare cât şi la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv 10.785,2 mii lei în anul 2009, 19.156,5 mii lei în anul 2010 şi 17.818,09 în anul 2011. Din analiza datelor prezentate în tabel rezultă că, în anul 2011, cea mai mare pondere este deţinută de ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului înconjurător (47,90%), urmată de cele acordate industriei prelucrătoare (22,55%) şi de ajutoarele de stat acordate pentru cercetare, dezvoltare şi inovare care au înregistrat o pondere de 1,56%. Astfel: ● ajutoarele de stat acordate pentru protecţia mediului înconjurător au crescut foarte mult, de la 2,53%, cât reprezentau în anul 2009, la 47,90% în anul 2011 în total ajutor de stat naţional, în principal, pe fondul acordării de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a schemei de ajutor de stat prevăzută de "H.G. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă" şi "H.G. nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă" care, în anul 2011, a prevăzut ajutoare de stat pentru întreprinderi în valoare de 579,94 mil. lei. ● în ceea ce priveşte ajutoarele de stat acordate pentru industria prelucrătoare, acestea au înregistrat o tendinţă oscilantă, cu un minim înregistrat în anul 2009 de 16,56% şi un maxim de 32,99% în anul 2010. În anul 2011, ajutoarele de stat acordate pentru industria prelucrătoare au înregistrat o pondere de 22,55%, cele mai însemnate ajutoare de stat fiind acordate acordate de către Ministerul Finanţelor Publice, având ca obiectiv dezvoltarea regională, respectiv: # XR 182/2007 - ajutoare de stat acordate prin H.G. nr. 1165/2007 pentru stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii (Beneficiari: Pirelli Tyres România SRL Olt, S.C. Aaylex Prod S.R.L. Buzău); # N 767/2007 - ajutor de stat individual aprobat de către Comisia Europeană, acordat prin O.U.G. nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regională (Beneficiar: S.C. Ford România S.A.); # X 705/2008 - schema de ajutor de stat prevazută de H.G. nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile, cu modificările şi completările ulterioare (Beneficiari: S.C. Premium Aerotec S.R.L Braşov, S.C. Lufkin Industries S.A. Ariceştii-Rahtivani Prahova); ● ajutoarelor de stat acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, în total ajutor de stat naţional, au avut un trend descrescător, de la 3,07% înregistrat în anul 2010, la 1,47% în anul 2011. Aceast lucru s-a datorat reducerii ajutorelor de stat acordate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin cele două scheme de ajutor de stat exceptate de la notificare, prevăzute de Ordinul nr. 211 din 25 martie 2008 privind aprobarea schemelor de ajutor de stat "Stimularea IMM-urilor care procesează produse agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare, altele decât cele prevăzute în anexa 1 la Tratatul CE, precum şi a celor care desfăşoară activităţi de procesare a produselor agricole în vederea obţinerii şi utilizării surselor de energie regenerabilă şi a biocombustibililor" şi "Stimularea microîntreprinderilor din domeniul prelucrării primare a produselor forestiere lemnoase şi nelemnoase". Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea reprezintă, la nivel comunitar, un element cheie în efortul de consolidare a competitivităţii economice europene şi de asigurare a creşterii durabile, fiind plasate în centrul strategiei Europa 2020. În perioada 2009-2011, ajutoarele de stat acordate agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării au avut un trend descrescător, respectiv de la 26,48 mil. euro în anul 2009, la 4,46 mil. euro în anul 2011. Pentru acest sector au fost acordate ajutoare de stat autorizate de către Comisia Europeană prin Decizia N 542/2007, ajutoare prevăzute în cadrul Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013, aprobat prin "Hotărârea Guvernului nr. 475/2007 privind aprobarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007-2013", furnizor fiind Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. În anul 2011, pentru cercetare, dezvoltare şi inovare au fost acordate ajutoare de stat şi de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prin Ordinul nr. 3388/2008*18), schemă de ajutor de stat exceptată, pentru finanţarea proiectelor de cercetare, dezvoltare şi inovare în cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice. _________ *18) Ordin nr. 3388/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDS) prin Programul operaţional sectorial pentru creşterea competitivităţii economice (POS-CCE)", aferentă operaţiunilor 2.1.1 "Proiecte de cercetare în parteneriat între universităţi/instituţii de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi", 2.1.2 "Proiecte CD de înalt nivel ştiinţific la care vor participa specialişti din străinătate" şi 2.3.3 "Promovarea inovării în cadrul întreprinderilor"; Graficul 2.1. Evoluţia structurii ajutorului de stat naţional pe principalele domenii beneficiare*) _________ Notă ... *) ponderea fiecărui domeniu beneficiar în total ajutor de stat naţional exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoare de minimis şi ajutor de stat acordat în baza Cadrului Temporar (preţuri curente). _________ NOTĂ(CTCE) Graficul 2.1. "Evoluţia structurii ajutorului de stat naţional pe principalele domenii beneficiare" se găseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 321 bis din 4 iunie 2013, la pagina 16. (a se vedea imaginea asociată) 2.2.1. Instrumente financiare utilizate În Graficul 2.2. este prezentată structura ajutorului de stat naţional în funcţie de natura acestuia. _________ NOTĂ(CTCE) Graficul 2.2. "Structura ajutorului de stat naţional în funcţie de natura acestuia" se găseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 321 bis din 4 iunie 2013, la pagina 17. (a se vedea imaginea asociată) Din datele prezentate rezultă că în perioada 2009-2011, ponderea ajutoarelor de stat de natura "cheltuielilor bugetare" în total ajutor de stat naţional a avut acelaşi nivel, respectiv în jur de 98%, în defavoarea ajutoarelor de stat de natura "renunţărilor la venituri" din partea statului. Acest lucru s-a datorat, în special, nivelului ridicat al ajutoarelor de stat de natura subvenţiilor, granturilor, alocaţiilor, primelor, creditelor cu dobândă subvenţionată, altor sume nerambursabile, acordate de către furnizorii de ajutor de stat, în principal întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de energie termică şi electrică, în cogenerare, cercetării-dezvoltării şi inovării, întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru crearea de noi locuri de muncă şi pregătirea profesională a angajaţilor, precum şi a tuturor ajutoarelor de stat regionale, acordate sub forma cheltuielilor bugetare (granturi). Ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri îi revine, în anul 2011, o pondere de doar 1,34% din ajutorul de stat naţional, cu o tendinţă accentuată de scădere, faţă de 5,64% cât deţinea în anul 2008. Scutirile şi reducerile de la plata obligaţiilor bugetare au cea mai mare pondere în cadrul ajutorului de stat de natura renunţărilor la venituri în anul 2011, ajutoarele de stat acordate sub forma reducerii de redevenţă în zonele libere şi a facilităţilor fiscale din parcurile industriale fiind cele mai importante. 2.3. CLASIFICAREA AJUTOARELOR DE STAT ÎN FUNCŢIE DE OBIECTIVUL PRINCIPAL În concordanţă cu legislaţia europeană, în prezentul raport grupăm ajutoarele de stat în nouă mari categorii, în funcţie de obiectivul principal urmărit la acordare, după cum urmează: ● ajutoare de stat pentru obiective orizontale: - cercetare-dezvoltare, inovare; - mediul înconjurător; - întreprinderi mici şi mijlocii; - comerţ; - economisirea energiei; - salvare-restructurare; - crearea de locuri de muncă; - pregătirea profesională; - capital de risc; - alte obiective; ● ajutoare de stat pentru obiective sectoriale: - siderurgie (oţel); - construcţii navale; - alte sectoare ale industriei prelucrătoare; - cărbune; - transporturi (ajutorul de stat acordat sectorului transporturi face obiectul de analiză al unui capitol distinct în cadrul raportului); - turism; - servicii financiare; - alte obiective sectoriale; ● ajutoare de stat pentru obiective regionale; ● ajutoare de stat acordate pentru agricultură şi pescuit (care fac obiectul unui subcapitol distinct în Raport); ● cultură şi conservarea patrimoniului; ● ajutoare de stat cu caracter social; ● ajutoare de stat pentru înlăturarea efectelor cauzate de dezastre naturale; ● ajutoare de stat acordate pentru realizarea serviciilor de interes economic general (SIEG); ● ajutoare de minimis. În contextul declanşării la începutul anului 2008 a crizei economice mondiale, s-a introdus un nou obiectiv de acordare a ajutoarelor de stat şi anume "Ajutoare de stat acordate în baza Cadrului Temporar pentru eliminarea efectelor crizei", ajutoare de stat acordate începând cu anul 2009. Menţionăm că, exceptând agricultura, pescuitul şi transporturile, care au un regim special de reglementare în cadrul Uniunii Europene, domeniile beneficiare se regăsesc la nivelul tuturor grupelor de obiective. Spre exemplu: agenţii economici beneficiari de ajutor de stat care operează în industria prelucrătoare, se regăsesc ca beneficiari atât în cadrul obiectivelor orizontale şi regionale, cât şi în mod direct, în profil sectorial. Tabel 2.6. Nivelul şi structura ajutorului de stat naţional pe obiective, în perioada 2009-2011 Din analiza detaliată a fiecărui obiectiv în parte, se desprind următoarele aspecte: ● ajutoarele de stat acordate pentru obiective orizontale au înregistrat cea mai mare pondere în anul 2011, de la 24,77% cât reprezentau în 2009 la 54,23% în anul 2011, pe fondul creşterii ajutoarelor de stat acordate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă.Prin această schemă se instituie un ajutor de stat în baza căruia se acordă sprijin financiar centralelor de cogenerare, în vederea menţinerii în piaţa de energie electrică şi termică, în condiţiile în care aceste centrale îndeplinesc condiţiile de înaltă eficienţă şi realizează economii de combustibil şi de emisii semnificative, dar înregistrează costuri de producţie mari. Schema de sprijin se aplică în perioada 2011-2023, începând cu 1 aprilie 2011. Fiecare producător de energie electrică şi termică în cogenerare beneficiază de schema de sprijin pe o perioadă de maxim 11 ani consecutivi. Ajutorul de stat se acordă de către CN Transelectrica SA sub formă de bonus producătorilor de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, acreditaţi de A.N.R.E; bonusul reprezintă o sumă acordată pentru fiecare MWh de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrată în sistemul electroenergetic naţional de producător. A.N.R.E. aplică lunar o procedură simplificată, conform Regulamentului de calificare, în urma căreia se stabilesc cantităţile lunare de energie electrică pentru care fiecare producător poate primi bonus şi emite o decizie care constituie baza acordării lunare a bonusului de către administratorul schemei de sprijin, Transelectrica SA; ● totodată, ajutorele de stat acordate pentru obiective sectoriale au scăzut foarte mult în perioada analizată, de la o pondere de 51,62% înregistrată în anul 2009, la numai 0,32% în anul 2011, pe fondul neacordării de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a subvenţiilor pentru producţia de huilă, realizată de C.N. Huilei Petroşani, în anul 2011, ajutoare de stat care vor fi autorizate de către Comisia Europeană începând cu anul 2012, având ca obiectiv închiderea minelor necompetitive. În ceea ce priveşte ajutorul de stat acordat pentru producţia cinematografică, acesta s-a acordat în conformitate cu decizia Comisiei Europene N 303/2010 schema de ajutor de stat pentru filmul românesc, care are ca obiectiv promovarea culturii şi conservarea patrimoniului cultural, prin sprijinirea dezvoltării industriei filmului, a culturii şi a educaţiei cinematografice în România, precum şi prin sprijinirea iniţiativei private în domeniul creaţiei, finanţării şi producţiei şi al distribuţiei de filme româneşti sau filme realizate cu participare românească. Schema se aplică în perioada 2010-2014, ajutorul de stat este acordat sub forma împrumuturilor rambursabile directe şi fără dobândă, precum şi indirect prin granturi nerambursabile iar autoritatea publică ce administrează această schemă este Centrul Naţional al Cinematografiei. ● ajutoarele de stat acordate pentru obiective regionale sunt privite la nivelul Comisiei Europene ca un remediu pentru atenuarea diferenţele dintre anumite zone europene defavorizate, care promovează coeziunea economică, socială şi teritorială a statelor membre, contribuind la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; ● în perioada analizată, se constată o creştere a ponderii ajutoarelor de stat regionale în ajutorul de stat naţional, de la 23,61% în anul 2009 la 45,45% în anul 2011, creştere explicată, în principal, prin promovarea de către autorităţile române a unui număr mare de scheme de ajutor de stat notificate precum şi scheme exceptate de la obligaţia notificării către Comisia Europeană ce au avut ca obiectiv principal dezvoltarea regională; ● cele mai importante ajutoare de stat regionale au fost acordate de către Ministerul Finanţelor Publice şi Administraţia Fondului pentru Mediu şi sunt prevăzute în cadrul următoarelor scheme de ajutor de stat: # X 53/2009 - ajutoare de stat regionale acordate prin Hotărârea Comitetului de avizare al A.F.M. nr. 6/2008 - Proiect privind promovarea tehnologiilor curate şi a producerii energiei din surse regenerabile de energie (A.F.M); # XR 182/2007 - ajutoare de stat acordate prin H.G. nr. 1165/2007 pentru stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de investiţii (M.F.P.); # X 705/2008 - ajutoare de stat acordate prin H.G. nr. 1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor privind asigurarea dezvoltării durabile (M.F.P); # N 767/2007 - ajutorul de stat individual prevăzut de O.U.G. nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională pentru FORD România S.A. ● ajutoarele de stat acordate întreprinderilor ce realizează servicii de interes economic general au o influenţă importantă în economia naţională, nu numai prin valoarea subvenţiilor acordate de către autorităţile publice locale, ci şi din punct de vedere al impactului pe care îl au aceste ajutoare de stat asupra sectoarelor strategice ale economiei naţionale, energie electrică, energie termică şi nu în ultimul rând asupra consumatorilor individuali; ● în anul 2011, ajutoarele de stat acordate pentru servicii de interes economic general au avut o valoare de 343,8 mil. euro, în creştere faţă de anul 2009 când s-au acordat 338,7 mil. euro (Tabelul 2.6.); cele mai importante scheme de ajutor de stat acordate pentru SIEG-uri au fost administrate de către autorităţile publice locale, prin următoarele acte normative: # Ordinul nr. 252 din 16 octombrie 2009 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie; # O.G. nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, cele mai mari subvenţii fiind primite de către Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (R.A.D.E.T.); # O.U.G. nr. 61/2011 pentru reglementarea unor măsuri privind finanţarea regiilor autonome aeroportuare cu specific deosebit, de interes local. Graficul 2.3. Ajutorul de stat naţional în funcţie de obiectivul principal al acordării, în perioada 2009-2011*) ________ Notă ... *) ponderea fiecărui obiectiv principal de acordare în total ajutor de stat naţional exceptând agricultura, pescuitul, transporturile, SIEG, ajutoarele de minimis şi ajutoarele de stat acordate în baza Cadrului Temporar (preţuri curente) _________ NOTĂ(CTCE) Graficul 2.3. "Ajutorul de stat naţional în funcţie de obiectivul principal al acordării, în perioada 2009-2011" se găseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 321 bis din 4 iunie 2013, la pagina 23. (a se vedea imaginea asociată) 2.4. CONCLUZII ŞI PERSPECTIVE # în anul 2011, ponderea ajutoarelor de stat, din surse naţionale, acordate în România în Produsul Intern Brut este de numai 0,21%; # valoarea ajutoarelor de stat acordate în România este scăzută faţă de valoarea ajutoarelor de stat acordate de celelalte state membre ale U.E.; în anul 2011, România se situează pe poziţia 19 din cele 27 de state, implicarea statului în economie prin mecanismul ajutoarelor de stat fiind foarte redusă; # majoritatea ajutoarelor de stat sunt acordate pentru obiective orizontale şi pentru dezvoltare regională. # formele de acordare a ajutoarelor de stat sunt transparente, folosindu-se în special, ajutoare de natura subvenţiilor, granturilor, sumelor nerambursabile, cheltuieli bugetare care, în perioada analizată, au o pondere de peste 98% în total ajutor de stat naţional; # valoarea fondurilor comunitare atrase sub forma cofinanţărilor în cadrul schemelor de ajutor de stat a crescut foarte mult, de la 96,25 mil. lei alocaţi în anul 2009, până la 1.316,82 mil. lei în anul 2011, ceea ce reprezintă 0,23% din PIB. În contextul Strategiei Europa 2020 şi a îndeplinirii celor trei priorităţi comunitare care se desprind din această strategie, respectiv creştere inteligentă a economiei europene, creştere durabilă şi creştere favorabilă incluziunii (rata ridicată a ocupării forţei de muncă), trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
3. a)iniţierea şi implementarea unui număr important de scheme de ajutor de stat având ca obiectiv cercetarea, dezvoltarea şi inovarea; aceste ajutoare de stat trebuie concepute astfel încât denaturarea concurenţei şi a schimburilor comerciale în cadrul U.E. să fie minimă, iar eficienţa cheltuielilor publice să fie maximă; ...
4. b)iniţierea unor scheme de ajutor de stat care să aibă ca obiectiv o mai bună economisire a energiei; astfel de scheme de ajutor implementate pot conduce la scăderea valorii subvenţiilor anuale plătite de autorităţile publice pentru realizarea de servicii de interes economic general şi la dezvoltarea producţiei de energie din surse regenerabile; ...
5. c)implementarea unor scheme care conducă la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, furnizorii de ajutor de stat preferând să folosească pentru stimularea acestui sector schemele de minimis, însă, prin promovarea schemelor care au ca obiectiv principal dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cuantumul ajutorului pentru fiecare întreprindere poate să depaşească pragul de 200.000 mii euro prevăzut în regulamentul de minimis şi cu rezultate economice vizibile la nivel naţional. ...
6. d)iniţierea unor scheme de ajutor de stat care să stimuleze crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea abilităţilor angajaţilor printr-o permanentă formare profesională; pentru perioada următoare programele şi schemele de ajutor de stat trebuie să conducă la promovarea spiritului antreprenorial, combaterea abandonului şcolar, susţinerea persoanelor slab calificate şi a altor grupe de risc (persoane cu vârsta peste 50 ani, persoane cu handicap), reconversia profesională (pentru cei disponibilizaţi) prin servicii de instruire şi orientare adecvate, promovarea mobilităţii la nivel comunitar, în special a studenţilor şi a specialiştilor, o mai bună colaborare între antreprenori şi mediul universitar, pentru eficientizarea utilizării resurselor de muncă şi reducerea şomajului. ...
7. e)în domeniul turismului, autorităţile publice centrale şi locale trebuie să promoveze scheme de ajutor de stat care să conducă la stimularea competitivităţii prin susţinerea inovării în turism, îmbunătăţirea şi consolidarea competenţelor profesionale în domeniu, diversificarea ofertei turistice naţionale, promovarea dezvoltării turismului durabil, responsabil şi de calitate, o mai bună integrare şi coordonare a turismului cu domeniul transporturilor, al fiscalităţii, al mediului şi al ocupării forţei de muncă. ... Capitolul 3 AJUTORUL DE STAT NAŢIONAL DIN PERSPECTIVA SCOREBOARD-ULUI COMISIEI EUROPENE 3.1. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL UNIUNII EUROPENE România, alături de Bulgaria, sunt cele mai noi state din cadrul Uniunii Europene, o uniune care totalizează un număr de 27 de state membre, cu o populaţie de 501.064.211 locuitori (7,3% din populaţia totală a lumii) răspândiţi pe o suprafaţă totală de 4.324.782 kmý. Uniunea Europeană este cel mai mare importator şi exportator de bunuri şi servicii din lume, situându-se înaintea Statelor Unite ale Americii, Chinei şi Japoniei. De asemenea, cu un PIB total de 12.635,7 miliarde euro înregistrat în anul 2011, Uniunea Europeană generează şi cea mai puternică economie din lume. Totuşi, PIB-ul comunitar a înregistrat o creştere foarte moderată în anul 2011, în medie cu mult sub 1% şi, aşa cum era de aşteptat, fiecare ţară din cele 27 de state membre a contribuit în mod diferit la realizarea acestuia. Pe de o parte, avem ţările cu economiile cele mai dezvoltate, în frunte cu Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia, care contribuie cel mai mult la PIB-ul total realizat în U.E (adunat, cele 4 ţări deţin 62,5% din totalul PIB-ului realizat la nivelul U.E.), iar pe de altă parte, avem ţările care contribuie mai puţin la PIB-ul total al U.E., din care amintim Malta, Estonia, Cipru şi Letonia (cumulat, acestea deţin o pondere de 0,48% din total PIB-ului comunitar). În medie, PIB-ul pe cap de locuitor (luându-se în calcul ajustarea acestuia în funcţie de Indicele Preţurilor de Consum, pentru a se asigura o comparabilitate a preţurilor între ţări) la nivelul întregii economii a Uniunii Europene este de 25.100 Euro în anul 2011. Din cele 27 de state membre, 13 se situează deasupra mediei, iar restul de 14 se situează sub media U.E. Deşi, din punct de vedere al numărului de locuitori, România se află pe locul 7 în cadrul Uniunii Europene, economia naţională generează abia al 17-lea nivel al PIB-ului din cele 27 de ţări membre, respectiv 136,5 mld. Euro în anul 2011, cu o pondere de 1,08% din total PIB comunitar. 3.2. AJUTORUL DE STAT ACORDAT ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE Situaţia ajutoarelor de stat acordate în fiecare ţară membră a Uniunii Europene este prezentată în Tabelul 3.1. Tabel 3.1. Situaţia ajutoarelor de stat*) acordate în Uniunea Europeană în perioada 2008-2011 _________ Notă ... *) exclusiv ajutoarele de stat acordate pentru agricultură, pescuit, transporturi, SIEG, minimis şi cele în baza cadrului temporar de criză; Notă ... **) milioane Euro preţuri constante 2011 Pentru o analiză corectă a volumului ajutoarelor de stat acordate la nivelul Uniunii Europene, valoarea acestora în cadrul prezentului capitol este exprimată în milioane Euro preţuri constante 2011, aşa cum sunt prezentate pe site-ul C. E. în cadrul Scoreboard-ului*19) anual al ajutoarelor de stat, realizat de către D.G. Concurenţă din cadrul Comisiei Europene. ________ *19) Scoreboard 2012 - COM