REGLEMENTARE TEHNICĂ din 6 octombrie 2015 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor. (Revizuire şi comasare normativele I9-1994 şi I9/1-1996) - i

ndicativ I9-2015 *) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 830 bis din 6 noiembrie 2015 Notă ... ────────── *) Aprobată de Ordinul ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 818/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 830 din 06 noiembrie 2015. ────────── CUPRINS 1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE 2. CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE, EXECUTARE ŞI EXPLOATARE 3. GRADUL DE ECHIPARE AL CLĂDIRILOR 4. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ 5. INSTALAŢII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM 6. REŢELE INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM 7. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN ZONE FĂRĂ REŢELE HIDROEDILITARE 8. ARMĂTURI ŞI APARATE PENTRU INSTALAŢII, DISPOZITIVE PENTRU PRELUAREA DILATĂRII 9. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ 10. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE INSTALAŢII 11. INSTALAŢII DE CANALIZARE 12. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE CANALIZARE 13. CONDIŢII DE AMPLASARE ŞI MONTARE A INSTALAŢIILOR 14. IZOLAŢII TERMICE, PROTECŢIA ÎMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE 15. AMENAJĂRI CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALAŢII 16. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI 17. ECHIPAMENTE DE INSTALAŢII 18. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAŢII 19. PROBE, REGLAREA INSTALAŢIILOR 20. RECEPŢIA INSTALAŢIILOR 21. EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR 22. SCOATEREA ŞI REPUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ 23. PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII 24. INDICAŢII FINALE Anexe 1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplică la proiectarea, executarea şi exploatarea: - instalaţiilor sanitare din clădiri civile (de locuit, social-culturale, administrative, laboratoare, clădiri similare din industrie - grupuri sanitare, etc.) şi din clădiri industriale (de producţie şi/sau depozitare) - la care se foloseşte apa potabilă. - reţelelor exterioare de alimentare cu apă, cuprinse între branşamentele instalaţiilor interioare de alimentare cu apă şi staţiile de ridicare a presiunii din clădiri/ansamblurile de clădiri; - reţelelor exterioare de canalizare din ansamblurile de clădiri, cuprinse între racordurile instalaţiilor interioare de canalizare şi colectoarele principale de canalizare ale localităţilor sau staţiile de epurare a apelor uzate ale ansamblurilor de clădiri. 1.2. Proiectarea şi executarea instalaţiilor de apă pentru stingerea incendiilor, în cazul în care sunt comune cu instalaţiile interioare de alimentare cu apă, la obiectivele indicate la pct. 1.1., se realizează potrivit reglementării tehnice pentru stingerea incendiilor. 1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ: - proiectarea şi executarea surselor de apă cu excepţia surselor locale; - staţii de corectare a calităţii apei; - sistemele de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor - staţii de epurare; - instalaţii de apă şi canalizare cu caracter tehnologic din industrie, sere, construcţii agrozootehnice etc.; - instalaţii pentru stingerea incendiilor care sunt distincte de instalaţiile de alimentare cu apă interioare; - prepararea apei calde de consum cu surse alternative de energie: solară, geotermală, eoliană etc. 1.4. Prevederile normativului se aplică atât la obiectivele noi, cât şi la reabilitarea sau modernizarea instalaţiilor existente. Pentru construcţiile provizorii, normativul are caracter de recomandare. 1.5. În conţinutul normativului se găsesc şi prevederi care nu se referă strict la instalaţiile sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri cum sunt cele privind elementele constructive ale clădirilor, intercondiţionări cu alte categorii de instalaţii etc. Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescripţii tehnice; ele nu se substituie acestora şi nu au prioritate faţă de acestea. Prevederile menţionate sunt incluse în fiecare capitol, în corelare cu problemele de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri, specifice capitolului respectiv. Aceste prevederi se adresează celorlalţi specialişti cu care colaborează specialiştii din domeniul instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri. 2. CONDIŢII GENERALE DE PROIECTARE, EXECUTARE ŞI EXPLOATARE 2.1. Proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se face cu scopul ca acestea să corespundă calitativ cel puţin nivelurilor minime de performanţă, referitoare la cerinţele esenţiale definite de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare. Nivelurile minime de performanţă ale instalaţiilor, cu privire la respectarea cerinţelor esenţiale sunt prevederile din prezentul normativ şi reglementările tehnice specifice în vigoare. Fac excepţie, acele prevederi în care este inclusă explicit expresia "se recomandă". 2.2. Alegerea soluţiilor se face după criterii tehnice şi economice, ţinând seama de necesităţile specifice şi de posibilităţile de realizare. În analizele privind economicitatea unei soluţii, inclusiv oportunitatea unei modernizări sau transformări, se iau în considerare toate aspectele legate de costul investiţiei şi al exploatării. Proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri. 2.3. Proiectarea lucrărilor de instalaţii sanitare din clădiri şi de alimentare cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la modalitatea de întocmire a documentaţiilor, precum şi de conţinutul acestora, pe faze de proiectare. Proiectul se elaborează de către proiectanţi de specialitate, conform prevederilor legale în vigoare la data elaborării proiectului. 2.4. Proiectul se verifică, în condiţiile legii, de către verificatori de proiecte atestaţi, iar referatul de verificare al proiectului face parte integrantă din proiect. 3. GRADUL DE ECHIPARE AL CLĂDIRILOR 3.1. Echiparea şi dotarea cu instalaţii sanitare a clădirilor, precum şi alimentarea cu apă şi canalizare din ansambluri de clădiri, se face în funcţie de destinaţia şi caracteristicile acestora sau a spaţiilor ce urmează a fi dotate, de caracteristicile reţelelor exterioare de apă şi canalizare, de nivelul de confort la care trebuie să răspundă clădirile respective, precum şi de cerinţele investitorilor. 3.2. Pentru clădirile de locuit se recomandă dotarea cu următoarele obiecte şi accesoriile respective, după caz:

1. a)pentru camere de baie: ... - căzi de baie, cu baterie amestecătoare de baie; - lavoar din porţelan sanitar, cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă, prevăzută cu piesă tip "perlator"; - vas de closet cu rezervor montat pe vas, la semi înălţime sau la înălţime; - racordurile necesare pentru apă caldă, rece şi canalizare în scopul racordării maşinii de spălat rufe; - sifon de pardoseală.
2. b)pentru grupul sanitar suplimentar: ... - lavoar, cu baterie amestecătoare de apă rece şi caldă prevăzută cu piesă tip "perlator"; - vas de closet cu rezervor montat pe vas, la semi înălţime sau la înălţime; - cadă de duş, cu baterie de duş; - racordurile necesare pentru apă rece, caldă şi canalizare, în cazul în care nu s-a prevăzut în camera de baie; - sifon de pardoseală.
3. c)pentru bucătării: ... - spălător cu sau fără platformă, cu baterie de apă rece şi caldă, prevăzută cu piesă tip "perlator"; - racordurile necesare pentru apă rece, caldă şi canalizare pentru racordarea maşinii de spălat vase; - sifon de pardoseală.
4. d)pentru părţile comune: ... - chiuvetă cu două robinete dublu serviciu pentru apă rece şi apă caldă; - racordurile necesare pentru apă rece, caldă şi canalizare. Obiectele pentru părţile comune sunt amplasate, de regulă, câte una la 3-4 nivele, lângă casa scării, în spaţiile care adăpostesc gurile pentru evacuarea deşeurilor menajere sau în alte spaţii disponibile, ferite de îngheţ. 3.3. Pentru dotarea minimă cu obiecte sanitare şi accesorii a clădirilor se recomandă consultarea STAS 1478 "Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare", precum şi prevederile reglementărilor tehnice în vigoare în care se precizează dotările necesare pentru diferite categorii de clădiri şi încăperi şi solicitările beneficiarului. 3.4. Pentru evacuarea apelor de pe pardoseală se prevăd, după caz, sifoane de evacuare în: - camere de baie (din clădiri de locuinţe şi alte categorii de clădiri cu camere de baie); - bucătăriile din locuinţe şi clădirile social culturale; - camere de duşuri; - încăperi pentru pişoare; - încăperi în care se montează fântâni de băut apă; - în dreptul punctelor de scurgere în încăperi prevăzute cu maşini de spălat rufe, cazane de fiert rufe, marmite etc.; - încăperi în care există posibilitatea spălării sau stropirii pardoselii (spălătorii de rufe, de vase, veselă, legume, etc.); - la magazine cu profil alimentar, având suprafaţa în care se desfăşoară operaţiuni de vânzare de peste 100 mp (peşte, carne, legume, fructe, lactate etc.); - la spălătoriile şi camerele interioare de gunoi ale clădirilor de locuit; - în exteriorul camerelor frigorifice, în apropierea uşii; - în grupurile sanitare de folosinţă comună. La curţile de lumină cu suprafaţa sub 8 mp, se prevede un receptor cu un sifon de linie, pe legătura la canalizare din subsolul clădirii. 3.5. Pentru menţinerea gărzii hidraulice la sifoanele de pardoseală, acestea se racordează la conducta de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventă. 3.6. Pentru colectarea apelor de pe pardoseală se prevăd recipienţi la: - centrale termice şi puncte termice; - staţii de pompare; - subsoluri tehnice, pentru evacuarea apelor provenite din neetanşeităţile instalaţiilor; - curţi de lumină cu suprafaţa mai mare de 8 mp, precum şi în cazul în care apa de evacuat conţine suspensii solide care pot înfunda sifoanele de pardoseală. 3.7. Echiparea şi dotarea tehnică a clădirilor cu instalaţii de stingere a incendiilor se face potrivit reglementării tehnice privind securitatea la incendiu a construcţiilor şi altor reglementări tehnice specifice. 4. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ Prevederi generale 4.1. Pentru alimentarea cu apă de consum se folosesc numai surse a căror apă îndeplineşte condiţiile de potabilitate prevăzute de legislaţia specifică. 4.2. Apa nepotabilă se poate folosi, cu acordul organelor sanitare de specialitate, pentru: - stingerea incendiilor; - stropitul spaţiilor verzi; - spălarea pardoselilor, vehiculelor, diluarea apelor reziduale; - spălarea closetelor şi pişoarelor la clădirile civile şi anexele clădirilor de producţie, etc. Pentru aceste cazuri se prevăd indicatoare de avertizare că apa este nepotabilă. 4.3. Legarea directă a reţelelor de apă potabilă cu reţelele de apă nepotabilă este strict interzisă. 4.4. La stabilirea soluţiei privind instalaţiile de alimentare cu apă se ţine seama, în principal, de următoarele: - destinaţia şi caracteristicile clădirii: de locuit, administrativă, social-culturală etc.; - caracteristicile proceselor tehnologice (amplasarea utilajelor, punctelor obligatorii de alimentare cu apă, etc.); - condiţiile de igienă, confort, cerinţe de estetică etc.; - caracteristicile terenului de fundare a construcţiei; - clasa de importanţă a construcţiei din punct de vedere seismic, conform reglementărilor tehnice în vigoare privind proiectarea seismică a clădirilor; - caracteristicile funcţionale ale reţelei exterioare de alimentare cu apă în punctul de racord al instalaţiei interioare sau la sursele proprii de alimentare cu apă şi anume: debitul, presiunea de serviciu (sarcina hidrodinamică disponibilă), regimul de furnizare a apei (continuu sau intermitent) şi calitatea apei. Reţele exterioare de alimentare cu apă rece 4.5. Reţelele exterioare de alimentare cu apă potabilă, din ansamblurile de clădiri şi incintele clădirilor social culturale sau de producţie se realizează, de regulă, inelare. În cazul reţelelor inelare, acestea pot avea ramuri de maximum 500 m pentru alimentarea cu apă a clădirilor indicate mai înainte cu excepţia celor vitale sau de importanţă deosebită; se recomandă şi prevederile din SR 4163. 4.6. Reţelele de apă pentru consum menajer şi industrial pot fi comune cu cele pentru incendiu. 4.7. În cazul unor construcţii civile sau de producţie învecinate (alăturate), pentru fiecare dintre ele se prevăd şi se execută instalaţii separate de alimentare cu apă. 4.8. Reţelele exterioare de distribuţie a apei reci din ansamblurile de clădiri sau clădiri industriale cu o singură zonă de presiune se pot racorda: - direct, la conductele de distribuţie ale reţelei de alimentare cu apă a localităţii; - indirect, la conductele de distribuţie ale reţelei de alimentare cu apă a localităţii, prin intermediul staţiilor de pompare. 4.9. Funcţie de presiunea disponibilă în reţeaua de alimentare cu apă şi de presiunea necesară, la punctele de consum se prevăd regulatoare de presiune, pe racordul la clădire, pe racordul la apartament, pe racordurile la armăturile obiectelor sanitare de la fiecare apartament al clădirii, după caz. 4.10. Zonarea presiunii pe verticală se face în funcţie de înălţimea clădirilor, respectând condiţia presiunii maxime de 6 bar pentru fiecare zonă de presiune. 4.11. În cazul a două zone de presiune, prima zonă, cu presiune mai mică, se alimentează cu apă până la înălţimea determinată de presiunea reţelei din care se alimentează. A doua zonă, cu presiune mai mare, asigură alimentarea cu apă a celorlalte niveluri superioare, până la limita de 6 bar, cu condiţia ca reţelele de distribuţie şi armăturile de la partea inferioară a zonei a doua de presiune să fie dimensionate corespunzător presiunii respective. În cazul instalaţiei comune de apă pentru consum menajer şi pentru hidranţi de incendiu, alimentarea cu apă a hidranţilor interiori se face în funcţie de presiunea necesară, prin una din zonele de presiune. 4.12. În cazul în care presiunea necesară pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar, se prevăd reţele separate, atât în exteriorul, cât şi în interiorul clădirilor. Branşamente 4.13. Fiecare clădire sau grup de clădiri dintr-o incintă este alimentată cu apă, de regulă, printr-un singur branşament. Alimentarea cu apă printr-un singur branşament se aplică şi în cazul în care reţeaua localităţii este ramificată şi are o singură conductă de alimentare cu apă a consumatorului. 4.14. În cazul în care reţeaua localităţii este inelară sau alcătuită din minimum două reţele distincte, se prevăd două sau mai multe branşamente pentru reţelele de consum menajer sau pentru cele comune (menajer şi incendiu) în următoarele situaţii: - când nu se poate realiza debitul necesar printr-un singur branşament; - în cazul clădirilor înalte şi foarte înalte; - la clădiri cu risc foarte mare şi mare de incendiu, stabilite de investitori; - la clădiri cu volumul mai mare de 5000 mc, destinată copiilor cu vârstă preşcolară, instituţii medicale, aziluri pentru bătrâni sau infirmi, muzee, expoziţii, biblioteci sau arhive, magazine şi depozite anexe; - cinematografe, cluburi şi case de cultură (fără scenă amenajată), săli de concerte şi de întruniri, de gimnastică şi de sport, cu capacitate de 600 de locuri sau mai mult; - teatre, cluburi şi case de cultură cu scenă amenajată. 4.15. În cazul prevederii mai multor branşamente se aplică următoarele măsuri: - pe fiecare branşament se montează armături de închidere şi ventile de reţinere, astfel încât să poată fi scoase separat din funcţiune în caz de avarii şi să împiedice circulaţia apei în sens invers, prin contorul de apă; - branşamentele se prevăd pe ramuri diferite ale reţelei de alimentare cu apă a localităţii; - în cazul reţelelor inelare de alimentare cu apă a localităţii, între două branşamente se recomandă prevederea unei armături de închidere, pentru acţionare în caz de avarie. 4.16. Alimentarea printr-un branşament de la reţeaua exterioară şi altul de la o sursă proprie se realizează în cazul în care reţeaua exterioară nu asigură continuitatea debitului şi presiunii sau când este prevăzută în caietul de sarcini. În acest caz se montează ventile de reţinere pe legătura reţelei exterioare la sursa proprie. Pentru folosirea sursei proprii trebuie să se obţină avizul din partea organelor de drept. 4.17. Se recomandă ca branşamentul să fie perpendicular pe conducta de la care se alimentează. 4.18. Căminele de branşament se amplasează, de regulă, în incinta consumatorului, la limita ei. În cazuri excepţionale se admite amplasarea căminului pe trotuar, ţinând seama de existenţa altor instalaţii subterane. 4.19. Pe branşamentele cu lungimi mai mari de 15 m, care sunt amplasate sub zone carosabile, precum şi în cazul montării contoarelor în căminele de branşament din incintă sau din interiorul clădirilor, se prevede un robinet de închidere în imediata apropiere a punctului de racord la reţeaua exterioară, într-un cămin, cu posibilitatea acţionării robinetului de închidere, din afara căminului. Contorizarea consumului de apă 4.20. Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară se contorizează în vederea stabilirii cantităţilor de apă consumată. Montarea contoarelor se face conform indicaţiilor din documentaţia tehnică a producătorului. 4.21. Contorizarea consumului de apă rece se poate face astfel: - la clădiri individuale, printr-un contor; - la clădiri cu mai mulţi beneficiari, contorizarea se face cu un contor general pe clădire şi/sau cu contoare pentru fiecare consumator; 4.22. Contorizarea consumului de apă caldă de consum se face astfel: - la clădiri individuale, prin contorul de apă rece; - la clădiri racordate la o centrală termică, respectiv la un punct termic, cu preparare centralizată a apei calde, contorizarea consumului de apă caldă se face, cu un contor de căldură pe racordul de intrare în distribuitorul de apă caldă, respectiv cu contor de apă caldă pe fiecare ramură la ieşirea din distribuitor, pe fiecare clădire şi/sau pentru fiecare consumator. 4.23. Contoarele de apă se pot amplasa: - în căminul de branşament; - în încăperea staţiei de pompare; - în centrale termice sau puncte termice; - în subsolul construcţiilor, cu condiţia asigurării unui acces permanent şi uşor pentru citirea şi întreţinerea contoarelor; - în cadrul fiecărui apartament, respectiv în cadrul proprietăţii fiecărui beneficiar, sau în spaţiile comune. Rezervoare de acumulare Prevederi generale 4.24. Rezervoarele de acumulare pot fi numai pentru consum menajer sau pot fi comune, pentru consum menajer, incendiu, eventual şi pentru consum industrial. 4.25. Pentru stabilirea volumului rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer şi incendiu, eventual pentru consum industrial, se recomandă utilizarea STAS 1478 şi SR 1343-1 şi reglementarea tehnică privind instalaţiile de stingere a incendiilor. De asemenea, se recomandă ca rezervoarele cu capacitate mai mare de 50 mc să fie cu două compartimente. 4.26. În cazul rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer şi pentru incendiu sau pentru consum menajer, industrial şi pentru incendiu, se prevăd măsuri pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu. 4.27. La staţiile de pompare pentru două zone de presiune se poate folosi un rezervor comun pentru ambele zone. 4.28. Pentru spitale, sanatorii şi maternităţi, rezerva de apă de consum se asigură prin însumarea necesarului: - pentru un interval de 2-5 ore pentru întreg consumul, ţinând seama de specificul consumului, precum şi de condiţiile impuse prin avizul societăţii de distribuţie a apei; - pentru un interval de 24 ore pentru sălile de operaţii, sterilizare, pansamente, cabinete de tratament, reanimare, pregătire bolnavi, pregătire medici, camera de gardă, saloanele pentru bolnavi, ce pot folosi grupul operator şi cabinetele de tratamente chirurgicale. În acest scop se urmăreşte alimentarea prin reţele separate a acestor puncte de consum sau prin scoaterea din funcţiune a celorlalţi consumatori în caz de necesitate, prin manevrarea a maximum trei armături de închidere pentru fiecare grup operator. 4.29. Pentru unităţile spitaliceşti cu 400 de paturi şi mai mult se recomandă prevederea, pe lângă o gospodărie proprie de apă, o sursă proprie de apă. 4.30. În scopul supravegherii permanente a alimentării normale cu apă a rezervoarelor, se prevăd instalaţii automate pentru semnalizarea optică şi acustică a nivelelor din rezervor pentru ca, la scăderea nivelelor semnalizate, să fie aplicate măsurile de exploatare în regim de avarii, stabilite prin instrucţiunile de exploatare, care pot fi: înlăturarea avariilor în timp util, restrângerea unor consumuri, întărirea regimului de supraveghere etc. Semnalizarea se face în cazul în care există personal permanent de supraveghere. În cazul rezervoarelor de acumulare comune-menajer plus incendiu, se are în vedere şi prevederile reglementării tehnice privind instalaţiile de stingere. Amplasarea rezervoarelor 4.31. Amplasarea rezervoarelor se face ţinând seama de înscrierea corespunzătoare a acestora în schema tehnologică de alimentare cu apă, precum şi de condiţiile de fundare şi stabilitate generală şi locală a terenului. La alegerea amplasamentului se evită, pe cât posibil, terenurile cu apă freatică, terenurile sensibile la umezire, tasabile sau cu capacitate portantă redusă şi versanţii cu pante abrupte. Se evită amplasarea rezervoarelor pe versanţii nestabili sau care îşi pot pierde stabilitatea datorită lucrărilor de executare a rezervoarelor. 4.32. Amplasarea rezervoarelor de apă se face în interiorul sau în exteriorul clădirilor, respectiv: - în exteriorul clădirilor; caz în care se pot prevedea rezervoare îngropate, semiîngropate sau subterane; în cazul rezervoarelor exterioare de apă potabilă se asigură în jurul lor o zonă de protecţie sanitară cu regim sever, ale căror limite se stabilesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind protecţia sanitară a surselor, construcţiilor şi instalaţiilor cu apă; - în interiorul clădirii, într-o încăpere adecvată, destinată echipamentului de înmagazinare şi pompare a apei. 4.33. La amplasarea rezervorului de apă la subsolul clădirii, se recomandă ca acesta să aibă nivelul părţii superioare a preaplinului, deasupra nivelului terenului pentru a se putea evita pătrunderii în rezervor a apelor provenite prin refularea canalizării exterioare. Instalaţii de ridicare a presiunii apei reci Prevederi generale 4.34. Instalaţiile de ridicare a presiunii apei reci se prevăd atunci când presiunea disponibilă a apei din reţeaua exterioară, în punctul de racord al instalaţiei interioare, este temporar sau permanent insuficientă pentru funcţionarea normală a tuturor punctelor de consum. 4.35. În componenţa staţiilor de pompare a apei intră: rezervoarele tampon sau rezervoarele de înălţime, pompele şi dispozitivele de automatizare a funcţionării pompelor. Alegerea soluţiei pentru staţia de pompare depinde de natura, mărimea şi variaţia consumului de apă din instalaţiile interioare, precum şi de înălţimea necesară de pompare. 4.36. Staţiile de pompare pot servi unul sau mai mulţi consumatori. La proiectarea staţiilor de pompare a apei, alegerea soluţiei se face în funcţie de regimul maxim admis de presiune, de numărul şi felul consumatorilor, regimul de înălţime al clădirilor etc. 4.37. În cazul ansamblurilor de clădiri cu mai multe zone de presiune, se prevăd una sau mai multe staţii de ridicare a presiunii cu reţelele respective, pe baza unei analize tehnico economice. În cazul în care rezultă pentru alimentarea cu apă o singură zonă de presiune, se prevăd dispozitive de reducere a presiunii pentru ramurile pe care se depăşeşte presiunea de 6 bar. 4.38. Se recomandă amplasarea instalaţiei de ridicare a presiunii în centrul de greutate al consumului şi, când este posibil, comasarea cu alte clădiri ca: puncte termice, centrale termice, centrale de aer comprimat etc. 4.39. Alegerea pompelor şi a schemei de automatizare se face pe baza unei analize tehnico-economice, urmărindu-se realizarea unor costuri minime de energie la pomparea apei. 4.40. În scopul asigurării alimentării nivelelor inferioare ale construcţiilor direct din reţeaua exterioară, pe durata scoaterii din funcţiune a staţiei, se prevede o conductă de ocolire a rezervorului, a pompelor şi a recipientelor hidropneumatice. Rezervoare tampon 4.41. Pompele pot aspira apa, dintr-un rezervor tampon deschis (cu nivel liber al apei), rezervor tampon închis. 4.42. Prevederea rezervoarelor tampon închise (sub presiune cu pernă de aer, de azot sau cu membrană) se admite numai pentru consumuri menajere şi cu respectarea următoarelor condiţii: - controlul pernei de aer sau de azot, sau folosirea recipientelor cu membrană; - presiunea din conducta de aspiraţie nu scade sub 1 bar. La scăderea presiunii sub 1 bar se scot automat din funcţiune pompele, cu avertizare optică şi acustică. Se recomandă ca, în general, să se adopte soluţia cu rezervor tampon închis. 4.43. Pompele instalate în staţiile de ridicare a presiunii care aspiră dintr-un rezervor cu două compartimente au conducte de aspiraţie din fiecare compartiment. 4.44. În cazul în care din rezervorul tampon se alimentează şi hidranţii interiori pentru stins incendiu, capacitatea rezervorului tampon se calculează pentru a se asigura şi rezerva intangibilă de apă necesară hidranţilor interiori. 4.45. În cazul instalaţiilor de distribuţie comune pentru consum menajer şi pentru hidranţii de incendiu interiori, la stabilirea volumului rezervorului tampon, la rezerva intangibilă de incendiu se include şi cantitatea de apă ce se consuma în clădire în timpul incendiului. 4.46. Se recomandă montarea a trei robinete cu plutitor pentru siguranţa în funcţionarea rezervorului tampon deschis. Spaţiul de montaj al robinetelor cu plutitor nu trebuie să afecteze volumul util al rezervorului tampon deschis. 4.47. La amplasarea rezervorului tampon deschis se iau măsuri pentru respectarea condiţiilor igienico-sanitare în vederea evitării contaminării apei potabile; rezervorul nu se amplasează sub reţele care transportă apă nepotabilă şi se prevede cu capac. Se prevede spaţiu de acces între rezervor şi plafonul încăperii. Pompe 4.48. Pentru alimentarea cu apă a clădirilor se recomandă folosirea pompelor cu turaţie variabilă şi a dispozitivelor pentru automatizarea pornirii şi opririi pompelor, în funcţie de variaţia consumului de apă. 4.49. La instalaţiile de pompare se prevăd, de regulă, pentru fiecare grup de pompe, câte o pompă de rezervă. 4.50. Pentru consumatorii vitali, la care întreruperea alimentării cu apă poate duce la explozii, distrugeri, avarii grave sau pierderi de vieţi omeneşti, numărul pompelor de rezervă se stabileşte pe baza unei analize tehnico-economice. 4.51. Pentru consumatorii individuali, cu un debit de calcul sub 1 l/s, se poate folosi o instalaţie de pompare formata din electropompă, recipient hidropneumatic şi instalaţia de automatizarea. 4.52. În cazul instalaţiilor separate, pentru consum menajer şi hidranţi interiori de incendiu, se prevăd pompe independente pentru consum de incendiu şi pentru consum menajer, cu sorburi de aspiraţie separate şi cu dispozitive sau poziţionarea sorburilor care să asigure rezerva intangibilă de incendiu. 4.53. Pompele se montează, de regulă, astfel încât nivelul minim al apei din rezervor să fie mai sus decât partea superioară a pompei dacă nu sunt prevăzute cu sisteme de autoamorsare, care se montează conform documentaţiei tehnice a agregatelor. 4.54. Pornirea şi oprirea pompelor pentru consum menajer se face astfel:
5. a)în cazul staţiilor de pompare cu rezervor tampon deschis sau închis, automatizarea funcţionării pompelor se face: ... - în cazul pompelor cu turaţie constantă, în funcţie de presiune cu presostate şi recipiente hidropneumatice; - în cazul pompelor cu turaţie constantă, cu dispozitive de automatizare în funcţie de debit şi presiune; - în cazul pompelor cu turaţie variabilă, în funcţie de debit şi presiune cu microprocesoare montate pe pompe;
6. b)în cazul rezervoarelor de înălţime, cu pompe cu turaţia constantă, pornirea, respectiv oprirea pompelor de umplere se face în funcţie de nivelul apei din rezervor. ... În toate cazurile se asigură şi pornirea şi oprirea manuală a pompelor. La atingerea nivelului minim admis de aspiraţie, în cazul vaselor tampon deschise, se asigură oprirea automată a pompelor. 4.55. Pentru staţiile de pompare ale ansamblurilor de clădiri sau a unor clădiri de tip spital, hotel etc., dotate cu pompe cu turaţie constantă şi automatizare în funcţie de presiune cu presostate şi recipiente hidropneumatice, se recomandă alegerea a cel puţin două recipiente de capacităţi egale, având volumul total util cel puţin egal cu volumul util rezultat din calcul. 4.56. La instalaţiile cu volumul recipientelor hidropneumatice sub 500 l, se recomandă prevederea recipientelor cu membrană. 4.57. În cazul instalaţiilor comune pentru consum menajer şi hidranţi interiori de incendiu, pornirea pompelor pentru consum menajer se face automat, în funcţie de presiune, de debit şi presiune. 4.58. La instalaţiile de pompare cu reglajul pornirii şi opririi pompelor în funcţie de presiune cu presostate şi recipiente hidropneumatice cu pernă de aer, se admite montarea unui singur compresor alimentat de la o singură sursă de energie sau să se folosească staţia de compresoare centralizată, dacă aceasta asigură o alimentare continuă cu aer comprimat. În cazul utilizării recipientelor hidropneumatice cu membrană şi pernă de azot, completarea azotului se realizează cu butelii mobile pentru azot. 4.59. La instalaţiile cu recipiente hidropneumatice mai mici de 100 litri, se admite folosirea ejectoarelor, în locul compresoarelor, dacă staţia de pompare se livrează echipată cu toate componentele necesare aferente acestei soluţii, inclusiv ejectorul. 5. INSTALAŢII PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM Instalaţii locale pentru prepararea apei calde de consum 5.1. Instalaţiile locale pentru prepararea apei calde de consum se recomandă, de regulă, la clădirile care nu dispun de instalaţii proprii de încălzire centrală, când nu sunt condiţii de racordare la reţelele exterioare de apă caldă sau când regimul de furnizare a apei calde nu satisface cerinţele beneficiarilor (funcţionare intermitentă, temperatură insuficientă). Se pot prevedea instalaţii locale de preparare a apei calde şi în cazul când clădirea este prevăzută cu încălzire centrală, dacă prepararea locală este mai economică în special în perioada caldă a anului. 5.2. Tipul de instalaţie locală de preparare a apei calde ce se adoptă depinde de sursa de energie disponibilă (electrică, gaze naturale sau lichefiate, combustibili solizi etc.). Se recomandă folosirea aparatelor prevăzute cu instalaţii automate de ardere cu termoregulator. 5.3. Aparatele de preparare locală a apei calde pot fi cu acumulare sau fără acumulare. Folosirea aparatelor fără acumulare se recomandă în cazul în care este necesar să se prepare instantaneu apă caldă şi, totodată, se dispune de energia electrică sau de gazele combustibile necesare. 5.4. În cazul folosirii energiei electrice, se dă prioritate sistemelor cu acumulare, care să poată utiliza energia electrică în perioadele cu tarif de energie electrică redus. Instalaţii centrale pentru prepararea apei calde de consum 5.5. La adoptarea sistemului de instalaţie centrală pentru prepararea apei calde de consum se va ţine seama de: - necesarul specific de apă caldă de consum, numărul de consumatori şi durata efectivă a perioadei de consum; - natura, regimul de furnizare şi parametrii agentului termic primar; - tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum, care pot fi: cu acumulare (boilere orizontale sau verticale) sau fără acumulare (aparate în contracurent); - prevederile specifice din reglementările specifice pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală. 5.6. Prepararea apei calde de consum în centrale şi puncte termice se poate realiza cu boilere (soluţie recomandată când consumul maxim orar de apă este mai mic de 10 mc/h), cu aparate în contracurent sau cu aparate în contracurent şi acumulatoare de apă caldă. 5.7. La schema de preparare a apei calde cu boilere se ţine seama de următoarele: - în cazul boilerelor orizontale, racordarea conductei de alimentare cu apă rece se face la partea inferioară a boilerului, opusă ieşirii agentului termic, iar cea a apei calde de consum la partea superioară a boilerului, lângă intrarea agentului termic; - ventilul de siguranţă se montează pe conducta de alimentare cu apă rece. 5.8. Prepararea apei calde de consum cu aparate în contracurent se recomandă: - în cazul în care consumul maxim orar de apă caldă este mai mare de 10 mc/h; - pentru schemele de racordare la sisteme centralizate de alimentare cu căldură. 5.9. Prepararea apei calde cu aparate în contracurent se poate realiza după diferite scheme de racordare şi anume: - în paralel cu schimbătoarele de căldură pentru încălzire; - în serie - paralel cu schimbătoarele de căldură pentru încălzire; - în serie cu schimbătoarele de căldură pentru încălzire şi cu injecţie din primar. Se recomandă utilizarea schemei de preparare a apei calde de consum în serie cu schimbătoarele de căldură pentru încălzire şi cu injecţie din primar şi utilizarea schimbătoarelor de căldură cu plăci. 5.10. La prepararea apei calde de consum cu aparate în contracurent şi rezervoare de acumulare (fără serpentine de încălzire) se recomandă luarea următoarelor măsuri: - legarea aparatului în contracurent cu rezervorul de acumulare se face numai în paralel, cu montarea unei pompe de circulaţie între acumulator şi aparatul în contracurent; pompa se montează pe conducta care face legătura între partea inferioară a rezervorului şi racordul la schimbătorul de căldură corespunzător ieşirii agentului termic din schimbător; - rezervorul de acumulare se montează numai în poziţie verticală, fiind prevăzut cu vane pentru izolarea lui. 5.11. În cazul preparării apei calde de consum cu aparate în contracurent (fără acumulator de apă caldă), când reţeaua de alimentare cu apă nu asigură presiunea necesară instalaţiei de apă caldă, se admite intercalarea pe circuitul apei calde a unei pompe de ridicare a presiunii (pentru acoperirea pierderilor de sarcină în aparatele în contracurent). 5.12. Racordarea conductei de recirculare la aparatele de preparare a apei calde se face pe legătura de apă rece, după ventilul de reţinere. Pe conducta de recirculare se montează un ventil de reţinere. 5.13. Dotarea cu instalaţii sanitare a centralelor şi punctelor termice se face în conformitate cu prevederile reglementările tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală. 5.14. Pentru ansamblurile de clădiri de locuit cu prepararea centrală a apei calde de consum, instalaţiile de preparare a apei calde din centralele termice sau punctele termice trebuie prevăzute cu posibilitatea opririi alimentării cu apă caldă de consum pe timpul incendiului. Reţele exterioare pentru distribuţia şi recircularea apei calde de consum 5.15. Reţelele exterioare de distribuţie a apei calde de consum fac legătura între instalaţia de preparare a apei calde din punctele termice sau centralele termice şi instalaţiile interioare de alimentare cu apă caldă şi se realizează, de regulă, ramificat. 5.16. Conductele de recirculare a apei calde de consum se prevăd la clădiri social culturale cu specific deosebit, cum sunt: construcţii pentru sănătate (spitale, policlinici, sanatorii etc.), creşe, grădiniţe, hoteluri etc., precum şi la clădirile de locuit. Conductele de recirculare a apei calde se recomandă să se prevadă până la consumatorul situat cel mai sus şi mai depărtat. 5.17. În cazul în care conducta de recirculare se montează până la baza clădiri, aceasta se realizează astfel încât racordarea să se facă înaintea contorului montat pe conducta de alimentare cu apă caldă a clădirii. În cazul în care reţeaua de recirculare se montează în interiorul clădirii după contorul de apă caldă, se prevede un contor şi pe conducta de recirculare, pentru a se putea reduce consumul de apă caldă cu cantitatea de apă recirculată. 5.18. În cazul clădirilor cu centrală termică proprie se recomandă să se prevadă conducte de recirculare în cazul în care distanţa dintre sursa de preparare a apei calde şi baza coloanei celei mai îndepărtate depăşeşte 30 m. 5.19. În funcţie de zonele de presiune se prevăd conducte de recirculare distincte. 5.20. Recircularea apei în sistemul de conducte de apă caldă de consum se activează prin pompe separate pentru fiecare zonă de presiune în parte. 5.21. Se admite recircularea prin gravitaţie în cazul clădirilor la care distanţa între sursa de preparare a apei calde şi baza coloanei celei mai îndepărtate nu depăşeşte 30 m, iar înălţimea între axul aparatului de preparare a apei caldă şi punctul de racord al conductei de recirculare la coloană este mai mare de 5 m. 5.22. Pompele de ridicare a presiunii în reţeaua de apă caldă de consum, ca şi pompele de recirculare se amplasează în spaţiile prevăzute pentru preparare a apei calde de consum. 5.23. Se poate renunţa la conducta de recirculare în cazul în care conductele de distribuţie sunt preizolate şi coloanele sunt izolate astfel încât pe timp de noapte temperatura apei calde din coloane să nu coboare sub 38°C. 6. REŢELE INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM 6.1. Reţelele de distribuţie interioară se pot realiza în sistem inelar, ramificat sau mixt. Alegerea sistemului se face pe baza criteriilor economice şi de funcţionalitate. 6.2. Reţelele inelare de conducte pentru consum menajer şi incendiu se prevăd cu robinete de trecere astfel încât în caz de avarii, să nu se întrerupă funcţionarea a mai mult de 5 hidranţi pe un nivel al clădirii. Robinetele de pe reţelele care alimentează hidranţii de incendiu se sigilează în poziţie "normal deschis", dacă nu sunt prevăzute cu dispozitive de acţionare de la distanţă. 6.3. Schema de distribuţie inferioară se aplică pentru toate clădirile prevăzute cu subsoluri sau la care se pot prevedea canale de circulaţie vizitabile (clădiri de producţie). 6.4. Schema de distribuţie superioară se aplică, în general, în cazul clădirilor de producţie, halelor de depozitare, centrelor comerciale şi al altor clădiri la care schema de distribuţie inferioară nu este indicată tehnic sau economic. 6.5. Pentru o zonă de presiune, conductele de distribuţie se montează în subsol. Distribuţia superioară se admite numai în cazul în care conductele pot fi montate în spaţii de circulaţie sau încăperi de folosinţă comună (spălătorii, uscătorii, boxe etc.), cu asigurarea evacuării apei provenite din eventualele defecţiuni. 6.6. Pentru clădirile cu două zone de presiune, se admite proiectarea unui nivel tehnic amplasat la ultimul nivel sau la un nivel intermediar, atunci când soluţia rezultă convenabilă din punct de vedere funcţional sau economic. 6.7. Se prevăd reţele de distribuţie separate pentru consum menajer şi pentru stingerea incendiilor în următoarele situaţii: - la alimentarea cu apă a clădirilor civile, depozite sau din incintele clădirilor de producţie în cazul în care, pentru procesele tehnologice respective, se foloseşte apa nepotabilă; - la alimentarea cu apă a clădirilor civile, depozite şi de producţie la care se prevăd instalaţii interioare speciale de stingere cu apă a incendiilor (ex. sprinklere închise sau deschise, apa pulverizată); - în cazul utilizării conductelor de mase plastice pentru apa potabilă şi/sau industrială pentru procesele de producţie; - în cazurile în care presiunea necesară în instalaţiile pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bar; - în cazul reţelelor interioare cu hidranţi de incendiu pentru care este prevăzut timpul teoretic de funcţionare de 60 minute şi mai mult. - la alimentarea cu apă a consumatorilor mari amplasaţi la nivelele inferioare (bucătării mari, spălătorii mecanice), care se asigură de la o reţea de presiune scăzută; - la alimentarea cu apă a unor spaţii cu destinaţie specială: săli de operaţii, sterilizare, pansamente, cabinete de tratament, reanimare, pregătire bolnavi, pregătire medici, camere de gardă, saloane pentru bolnavi, ce pot folosi grupul operator şi cabinetele de tratament chirurgical. 6.8. Alimentarea cu apă a hidranţilor de incendiu interiori, din construcţiile prevăzute cu instalaţii de apă potabilă sau industrială, se recomandă să se facă prin reţele comune. 6.9. În cazul reţelelor comune se asigură circulaţia apei în coloanele hidranţilor prin legarea capetelor coloanelor la obiecte sanitare cu folosinţă permanentă (pişoare, rezervoare WC etc.). 6.10. În reţelele instalaţiilor interioare de apă comune pentru incendiu şi consum menajer se folosesc numai ţevi din oţel zincat. În cazul în care se folosesc reţele separate pentru incendiu şi alte reţele din mase plastice pentru alimentarea cu apă pentru consum menajer, reţelele se separă în exteriorul clădirilor, în căminul de ramificaţie, iar pe conductele din mase plastice, se prevăd organe de închidere. 6.11. Reţelele interioare de apă caldă de consum şi de recirculare se amplasează, de regulă, pe trasee comune cu cele de apă rece şi se pot executa din conducte din oţel zincat sau din mase plastice omologate, sau agrementate să rezistente la temperatura de 60°C. 6.12. Diferenţa de presiune dintre apa rece şi caldă, la nivelul aceluiaşi obiect sanitar nu trebuie să fie mai mare de 0,3 bar. 7. INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN ZONE FĂRĂ REŢELE HIDROEDILITARE 7.1. În cazul în care nu există posibilitatea alimentării cu apă de la o reţea publică, alimentarea cu apă se face de la sursă proprie (care poate servi una sau mai multe clădiri) care trebuie să îndeplinească condiţiile de potabilitate. Numărul de persoane servite de o astfel de sursă depinde de situaţia locală (tipul sursei, caracteristicile acesteia etc.). 7.2. Se recomandă folosirea apei subterane şi anume cea obţinută prin: - puţuri săpate; - puţuri forate; - captări de izvoare. 7.3. Înainte de executarea lucrărilor de captare se fac analizele necesare în vederea utilizării sursei de alimentare cu apă. 7.4. În cazul în care apa este potabilă şi nu există pericol de poluare, se recomandă folosirea cu precădere a surselor subterane de mică adâncime (8 până la 20 m adâncime) pentru clădiri individuale. 7.5. Apele de izvoare sunt alese numai dacă se constată, în urma unor observaţii mai îndelungate, că au debit suficient şi îşi păstrează calităţile, mai ales după perioadele secetoase sau ploioase. 7.6. La forarea puţurilor, locul de execuţie se stabileşte astfel ca acesta să fie: - cât mai aproape de consumatori; - cât mai departe de locurile în care apa ar putea fi infectată, atât prin infiltraţii de suprafaţă, cât şi prin circulaţia apei subterane; - amplasat pe un loc mai ridicat pentru a se evita colectarea în jurul puţului, a apelor de ploaie sau rezultate din topirea zăpezii; - amplasat pe un teren pe care nu au fost mai înainte grajduri, haznale, depozite de gunoaie etc. Pentru execuţia forajului se va obţine acordul da la organele competente. 7.7. Distanţa minimă de la sursele de captare de apă subterană la sursa posibilă de contaminare este: - 50 m, când sursa de contaminare se află în amonte de captare; - 20 m, când sursa de contaminare aflată în aval. 7.8. Captarea prin puţuri săpate se foloseşte când stratul de apă potabilă se află la adâncimi relativ mici, dar nu mai mici de 5 m. 7.9. Pomparea apei din puţurile săpate se poate face cu pompe centrifuge cu ax orizontal, în cazul în care este asigurată înălţimea minimă de aspiraţie, iar diametrul puţului permite montarea pompei. În cazul puţurilor săpate cu adâncimii mai mari a pânzei de apă se folosirea pompelor submersibile. 7.10. Pomparea apei din puţurile forate se face cu pompe submersibile în special în cazul adâncimii mari a pânzei e apă. 7.11. Transportul apelor de la izvoarele de coastă la consumator se face: - prin cădere liberă, în cazul în care diferenţa de nivel dintre izvor şi consumator asigură presiunea necesară; - prin pompare, când diferenţa de nivel este insuficientă. 7.12. Transportul apei de la izvoarele ascendente la consumator se face în limita presiunii disponibile sau prin pompare. 8. ARMĂTURI ŞI APARATE PENTRU INSTALAŢII, DISPOZITIVE PENTRU PRELUAREA DILATĂRII Armături de închidere, reglaj, siguranţă şi golire 8.1. În instalaţiile de alimentare cu apă din interiorul clădirilor, armăturile de închidere se prevăd: - pe conductele de alimentare cu apă rece şi caldă, la intrarea în clădiri; - la baza coloanelor, în apropierea conductelor de distribuţie ale clădirii; - pe derivaţiile care alimentează unul sau mai mulţi consumatori, în funcţie de specificul clădirii; - pe racordurile armăturilor de la obiectele sanitare. 8.2. În centralele şi punctele termice, armăturile de închidere se prevăd: - pe conductele de alimentare cu apă rece, la intrarea în clădire sau într-un cămin exterior; - pe racordurile schimbătoarelor de căldură, pe conductele de apă rece şi apă caldă de consum; - între schimbătoarele de căldură, pentru scoaterea din funcţiune a unuia dintre ele; - pe conductele de plecare şi sosire ale distribuitoarelor şi colectoarelor; - pe conductele de aspiraţie şi refulare a pompelor; - pe conductele de ocolire; - pe racordul de umplere a instalaţiei de încălzire centrală. 8.3. În staţiile de ridicare a presiunii, armăturile de închidere se montează: - pe conductele de alimentare cu apă rece la intrarea în clădire; - pe conductele de alimentarea cu apă a rezervoarelor tampon sau de acumulare; - pe conductele de aspiraţie şi refulare a pompelor; - pe racordurile recipientelor sub presiune (alimentarea cu apă şi aer comprimat, golire); - pe racordurile distribuitoarelor; - pe conducta de golire. 8.4. Armăturile de reţinere se prevăd în următoarele cazuri: - pe conductele de alimentare cu apă rece a echipamentelor de preparare a apei calde de consum; - pe fiecare branşament, după contorul general; - pe conductele de ocolire; - pe conductele de alimentare cu aer comprimat a recipientelor hidropneumatice; - pe conductele de refulare ale pompelor, între pompe şi armătura de închidere; - pe conductele de umplere a instalaţiilor de încălzire centrală. 8.5. Armăturile de siguranţă se montează la recipientele sub presiune (recipiente hidropnematice, boilere, aparate în contracurent etc.), cu exceptia boilerelor şi aparatelor în contracurent care sunt alimentate cu agent termic cu temperatura sub 100°C. Între dispozitivele de siguranţă şi recipientele protejate nu se prevăd organe de închidere. 8.6. Armăturile de închidere se prevăd cu dispozitive de reglaj pe racordurile de alimentare cu apă rece şi caldă care servesc obiecte ce necesită presiuni inferioare faţă de cele disponibile. 8.7. Armăturile de închidere ale instalaţiilor interioare se prevăd cu armături sau dispozitive de golire, în cazurile în care golirea porţiunile de instalaţii respective nu poate fi făcută prin armăturile de serviciu. 8.8. Pe reţelele exterioare de alimentare cu apă rece, armăturile de închidere se prevăd: - în cămine de racord prevăzute cu contoare; - pe ramificaţiile reţelelor exterioare. 8.9. Pe reţelele exterioare de apă rece şi caldă armăturile de închidere sunt prevăzute pentru secţionarea reţelelor şi a derivaţiilor. La amplasarea lor se ţine seama de condiţiile de alimentare în caz de avarii a consumatorilor ce nu admit întreruperi în alimentare. Aparate de măsură şi control 8.10. Se prevăd termometre indicatoare: - la fiecare aparat de preparare centrală a apei calde de consum; - pe acumulatoarele de apă caldă de consum; - pe distribuitoarele de apă caldă; - pe conducta de alimentare cu apă rece a schimbătoarelor de căldură. 8.11. Pe racordurile de apă caldă de la fiecare clădire/bloc de locuinţe sau scară de bloc, înaintea contoarelor; în caz de risc de lovire sau de demontare neautorizată, se prevăd racorduri pentru montarea termometrelor indicatoare. 8.12. Indicatoarele de nivel cu tub de sticlă se prevăd obligatoriu la recipientele hidropneumatice, cu excepţia celor cu membrană. 8.13. Se prevăd manometre indicatoare: - pe racordurile de refulare ale pompelor şi compresoarelor; - pe recipientele hidropneumatice; - înainte şi după filtrele şi separatoarele de impurităţi. 8.14. Se prevede câte un racord cu robinet şi mufă pentru montări de manometre: - pe distribuitoare; - pe racordurile aparatelor în contracurent la conductele de apă rece şi caldă de consum. Se prevede câte un racord cu robinet şi mufă şi în puncte ale instalaţiei unde este necesară verificarea temporară a presiunii. 8.15. Staţiile de ridicare a presiunii, precum şi instalaţiile de preparare a apei calde din centralele şi punctele termice care alimentează cu apă clădiri sau ansambluri de clădiri se prevăd cu instalaţii de automatizare. Dispozitive pentru preluarea dilatărilor şi eforturilor în conducte Conducte din otel 8.16. Dilatările conductelor de apă caldă de consum sunt preluate pe cât posibil natural, prin schimbări de direcţie ale traseului. 8.17. Pe traseele drepte de conducte se prevăd compensatoare din ţevi curbate în formă de U, compensatoare axiale sau reticulare, în funcţie de caracteristicile geometrice ale reţelei, parametrii de regim ai apei şi de condiţiile de amplasare ale conductelor în pământ sau canale. 8.18. Calculul compensatoarelor de dilatare U şi al conductelor autocompensatoare se face în conformitate cu prevederile STAS 4377. 8.19. Pe coloanele instalaţiilor de alimentare cu apă se prevăd compensatoare tip U. Înălţimea maximă a coloanelor din oţel pe care nu este necesar să se monteze compensatoarele de dilatare este indicată în tabelul 1. Tabelul 1 Înălţimea maximă a coloanelor din oţel pe care nu se montează compensatoare de dilatare ┌───────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │Temperatura maximă a apei calde│Înălţimea maximă a coloanei│ │ [°C] │ [m] │ ├───────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │ 40 │ 40 │ │ 60 │ 35 │ └───────────────────────────────┴───────────────────────────┘ 8.20. Pentru conductele de oţel îngropate în pământ cu variaţii de temperatură ale apei transportate până la 25°C nu sunt necesare compensatoare de dilatare. 8.21. Compensatoarele de tip U se amplasează în axul câmpului (tronsonului de reţea) compensat. Când nu este posibil, se admite amplasarea dezaxată, însă numai în treimea mijlocie a câmpului. Compensatoarele axiale se amplasează în vecinătatea suporturilor fixe, de preferinţă de o parte şi de alta a acestora. Indiferent de tipul folosit, compensatoarele se amplasează astfel încât să permită vizitarea lor. 8.22. Compensatoarele în formă de U ale conductelor de distribuţie, se prevăd cu dispozitive de evacuare a aerului pe porţiunea orizontală a acestora, dacă acesta se găseşte deasupra conductei de distribuţie, respectiv cu robinet de golire, dacă acesta se găseşte dedesubtul conductei de distribuţie. 8.23. Preluarea eforturilor transmise de conductele de apă caldă se face prin suporţi ficşi, rigidizaţi de elementele de construcţie adiacente. 8.24. În cazul montării conductelor de apă caldă împreună cu conductele instalaţiei de încălzire, se utilizează acelaşi tip de suporţi. 8.25. Amplasarea suporţilor ficşi se face ţinând seama de prevederile din tabelul nr. 2 şi cu recomandarea ca aceştia să fie plasaţi lângă ramificaţii şi în vecinătatea armăturilor de separare sau închidere. Tabelul 2 Distanţele între suporţii ficşi, în funcţie de diametrul conductei şi de temperatura apei calde ┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Diametrul nominal al conductei│Distanţa între suporţii ficşi [m]│ │ [mm] │la o temperatură a fluidului de: │ ├──────────────────────────────┼────────────────┬────────────────┤ │ │ 40°C │ 60°C │ ├──────────────────────────────┼────────────────┼────────────────┤ │ 40 │ 100 │ 90 │ │ 50 │ 115 │ 100 │ │ 65 │ 125 │ 110 │ │ 80 │ 135 │ 120 │ │ 100 │ 150 │ 130 │ │ 150 │ 170 │ 150 │ └──────────────────────────────┴────────────────┴────────────────┘ 8.26. Pentru susţinerea conductelor se prevăd suporţi mobili glisanţi, rulanţi sau suspendaţi, conformaţi antiseismic, după cataloagele de detalii tip. Distanţele de montaj sunt indicate în tabelul 3. Tabelul 3 Distanţele recomandate între suporturile mobile ale conductelor de apă în funcţie de diametrul conductelor şi de existenţa izolaţiei termice ┌──────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐ │Diametrul interior│Distanţele recomandate între suporturile mobile [m]│ │ al conductelor ├─────────────────────┬─────────────────────────────┤ │ [inch] sau [mm] │ Conducte neizolate │Conducte izolate cu grosimea │ │ │ │ izolaţiei de maximum 40 mm │ ├──────────────────┼─────────────────────┼─────────────────────────────┤ │ 3/8 - 1/2 │ 3,3 │ 2,0 │ │ 3/4 - 1 │ 4,2 │ 3,0 │ │ 11/4 - 1 1/2 │ 5,1 │ 4,0 │ │ 40 - 57,5 │ 5,7 │ 4,6 │ │ 64 - 70 │ 6,1 │ 5,1 │ │ 76 - 82 │ 6,7 │ 5,7 │ │ 88 - 95 │ 7,0 │ 6,0 │ │ 100 - 25 │ 7,5 │ 6,5 │ │ 131 -150 │ 8,0 │ 9,5 │ └──────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────────────┘ Conducte din mase plastice 8.27. Pentru conductele din mase plastice prevederea, modul de amplasare şi de dimensionare a compensatoarelor şi suporţilor se face conform prevederilor reglementării tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor sanitare şi a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, utilizând conducte din mase plastice şi a recomandărilor producătorilor. 9. DIMENSIONAREA INSTALAŢIILOR DE ALIMENTARE CU APĂ Debitul de calcul pentru conducte de distribuţie a apei reci şi calde Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei pentru clădirile de locuit 9.1. Debitul de calcul V(
7. c)pentru dimensionarea conductelor de distribuţie a apei reci şi calde, pentru clădirile de locuit, se determină cu relaţia: ● ● ● V(
8. c)= V(
9. mz)+ y[V(mz)]^1/2 [l/s]