PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016 al riscului la inundații - Administrația Bazinală de Apă Mureș Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 bis din 7 februarie 2017 Notă ... Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 21 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 106 din 7 februarie 2017. Cuprins Abrevieri Cap. 1: Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș Cap. 2: Riscul la inundații în bazinul hidrografic Mureș 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ... 2.2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații ... 2.3. Istoricul inundațiilor ... 2.4. Evenimentele semnificative de inundații ... 2.5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ... 2.6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații ... 2.7. Indicatori statistici ... Cap. 3: Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 3.1. Procesul de elaborare a obiectivelor ... Cap. 4: Sinteza măsurilor propuse și prioritizarea acestora 4.1. Măsuri aplicabile la nivel național ... 4.2. Măsuri aplicabile la nivel de A.B.A. Mureș ... 4.3. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. din cadrul A.B.A. Mureș ... 4.4. Prioritizarea măsurilor ... 4.5. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundații la nivel de A.B.A. ... 4.6. Definirea de proiecte integrate majore la nivel de A.B.A. ... 4.7. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. ... Cap. 5: Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat Cap. 6: Informarea și consultarea publicului Cap. 7: Lista autorităților competente în implementarea și monitorizarea/evaluarea P.M.R.I. 7.1. Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România ... 7.2. Autorități competente în implementarea P.M.R.I., inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp ... Bibliografie PLANȘE Planșa nr. 1 Harta hipsometrică Planșa nr. 2 Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice Planșa nr. 3 Utilizarea terenului Planșa nr. 4 Zone afectate de inundații istorice semnificative Planșa nr. 5 Zonele cu risc potențial semnificativ Planșa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planșa nr. 7 Riscul la inundații în scenariul mediu Planșa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore ANEXE Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.3 Newsletter nr. 1 Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I. Anexa 7.1 Legislația din domeniul managementului situațiilor de urgență generate de inundații TABELE Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici Tabel 2-1 Noduri hidrotehnice Tabel 2-2 Derivații de ape mari Tabel 2-3 Diguri Tabel 2-4 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2-5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2-6 Poldere Tabel 2-7 Inundații istorice în bazinul hidrografic Mureș Tabel 2-8 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Mureș Tabel 2-9 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Mureș Tabel 2-10 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărți de hazard și de risc la inundații Tabel 2-11 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Mureș în cazul scenariului mediu Tabel 3-1 Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4-1 Centralizator tipuri de măsuri Tabel 4-2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel național Tabel 4-3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Tabel 4-4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel e A.P.S.F.R. pentru A.B.A. Mureș Tabel 4-5 Măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații asociate zonelor nou identificate cu risc la inundații pentru Bazinul Hidrografic Mureș Tabel 4-6 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.-lor identificate pentru reducerea riscului la inundații Tabel 4-7 Principalele localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. MUREȘ Tabel 5-1 Indicatori asociați măsurilor conform Catalogului de măsuri potențiale la nivel național FIGURI Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Mureș Figura 2-2 Schema sinoptică a fluxului informațional din A.B.A. Mureș Figura 4-1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Mureș Abrevieri A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă AMC - Aparate de măsură și control A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române" A.N.C.O.M. - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară A.N.I.F. - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie A.R.A. - Asociația Română a Apei A.S.A.S. - Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești" B.H. - Bazin Hidrografic C.E. - Comisia Europeană CFR - Companiei Naționale de Căi Ferate C.I.R. - Centrul de Intervenție Rapidă C.J. - Consiliul Județean C.J.S.U - Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. - Centru Meteorologic Regional C.N.A.D.N.R. - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România C.N.S.S.U. - Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență D.A.I.I. - Dispecerat și Apărare Împotriva Inundațiilor D.B.H. - District de Bazin Hidrografic D.C.A. - Directiva Cadru Apă D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiții D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul A.N.A.R. D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal DE - Drum European DJ - Drum Județean DN - Drum Național E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații E-PRTR - Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați F.I.R. - Formație de Intervenție Rapidă G. A. - Gospodărirea Apelor HH - Hărți de hazard la inundații HR - Hărți de risc la inundații I.C.P.D.R. - Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.D.D. - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării I.N.C.D.S. - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean LDE - Linie Dublă Electrificată LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă LII - Linie Îngustă LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată LSN - Linie Simplă Neelectrificată M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice M.D.T. - Modelul digital al terenului M.E. - Ministerul Energiei M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri M.E.N.C.S. - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene M.F.P. - Ministerul Finanțelor Publice MHC - Microhidrocentrală M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor M.M.D.D. - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile M.R.I. - Managementul Riscului la Inundații M.S. - Ministerul Sănătății M.T. - Ministerul Transporturilor ONG - Organizație Neguvernamentală P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Județean P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. - Potențial ecologic bun P.F. - Persoană Fizică P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundații P.O.I.M. - Programul Operațional "Infrastructură Mare" P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor P.U.D. - Planurile de Urbanism și de Dezvoltare P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal PAT - Planul de Amenajare a Teritoriului PATN - Planul de Amenajare a Teritoriului Național PATZ - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat REBAR - Registrul Național al Barajelor din România R.N.P. - Romsilva - Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.N.T.D.G.A. - Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor S.A. - Societate pe Acțiuni S.C. - Societate Comercială S.C.I. - Situri de importanță comunitară S.E.B. - Starea ecologică bună S.G.A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spațiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundații S.N.C.S. - Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată STAS - Standard de stat TVR - Televiziunea Română U.A.T. - Unitate administrativ teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice UE - Uniunea Europeană U.N.S.A.R. din România - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România U.P.B. - Universitatea Politehnica București U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcții București A.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System EEA - European Economic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies OSM - Open Street Map P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management VPN - Virtual Private Network WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plans WG-Floods - Working Group Floods WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System WISE - Web-based Inquiry Science Environment Capitolul 1 Prezentarea generală a bazinului hidrografic Mureș Bazinul hidrografic Mureș este situat în partea centrală și de vest a României, având pentru extremități următoarele coordonate: longitudine: 20° 11'- limita vestică; 25° 44'-limita estică și latitudine: 45° 14'- limita sudică și 47° 08'- limita nordică. Bazinul hidrografic Mureș se învecinează la nord cu spațiile hidrografice Crișuri și Someș, la sud cu spațiul hidrografic Banat, bazinele hidrografice Jiu și Olt, la vest bazinul hidrografic Siret, iar la est granița cu Ungaria. Bazinul este amplasat în spațiul delimitat de Carpații Orientali, Meridionali și Apuseni, iar sectorul sau inferior este amplasat în centrul câmpiei Tisei. Relief Bazinul hidrografic Mureș cuprinde toate formele de relief. Relieful prezintă o mare varietate de la câmpie la munți (altitudinea minimă este de 80 m, la ieșirea din țară, în Câmpia de Vest, iar cea maximă de 2509 m, în Munții Retezat). Aproximativ 25% din suprafața bazinului revine munților, 55% dealurilor și podișurilor, 15% văilor și luncilor și 5% câmpiilor. Ansamblul fizico-geografic se caracterizează prin existența mai multor unități de relief: ● Unitatea Carpatică montană ● Unitatea Podișului Transilvaniei ● Unitatea Piemontană ● Unitatea de Câmpie 1. Unitatea Carpatică montană compusă din Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali. ... 2. Podișul Transilvaniei care cuprinde: dealurile înalte piemontane din estul Transilvaniei (Hm 650-700 m); podișul înalt al Târnavelor (Hm 600-700 m); podișul înalt al Târnavelor; podișul Bistriței ardelene (Hm 850-900 m); câmpia Transilvaniei și podișul Secașelor; podișul de jos al Târnavelor (Hm 500-600 m). ... 3. Unitatea Piemontană (Hm 200-250

1. m)o treaptă de relief intermediară între Carpații Occidentali și Câmpia Tisei, constituită parțial din albia majoră a Mureșului și versantul nordic al dealurilor Lipovei. ... 4. Unitatea de Câmpie - o mică parte din sectorul estic al Câmpiei Tisei. În planșa nr. 1 se prezintă harta hipsometrică a bazinului hidrografic Mureș. ... Geologia Râul Mureșul Superior, între Izvoare și defileul Toplița - Deda este situat într-o zonă de proveniență neovulcanică (zona Oaș, Gutîi, Văratec în nord și zona Călimani, Gurghiu, Harghita în sud) unde predomină andezitele și piroclastitele, în zona de nord și respectiv andezite, riolite, dacite și mai puțin aglomerate, în sud. Râul Mureșul mijlociu, amplasat în zona centrală a Podișului Transilvaniei între Deda și Alba Iulia (266 km.), este situat în Podișul Transilvaniei care, datorită mișcărilor neotectonice din cuaternar, este structurat în trei mari fâșii (domuri, diapir și monoclin) fiind repartizat pe 8 niveluri de terase. Depozitele din terase sunt de origine aluvială, granulometric predominând pietrișurile și nisipurile. Culoarul Mureșului inferior, situat între Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscăi, între Alba Iulia și Lipova (255
2. km)se încadrează din punct de vedere morfostructural, în subunitățile Munților Metaliferi, a depresiunilor intramontane și a Subcarpatilor de Curbura și este alcătuit din depozite de conglomerate, marne, gresii, masive de sare, tufuri și nisipuri. Sarea, formată în tortolian, străpunge formațiunile mai noi sub formă de diapir. Mureșul inferior din Câmpia de Vest, cuprins între Lipova și granița cu Ungaria (117 km), se situează la marginea estică a Depresiunii Panonice. Fundamentul cristalin este la mică adâncime (300-400
3. m)și este acoperit de depozite tortolian-pliocene. Clima Bazinul hidrografic Mureș se află în sectorul de climat continental-moderat cu veri călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul bazinului, iar în vest climatul prezintă nuanțe de ariditate, verile fiind în general mai secetoase și mai calde. În bazinul hidrografic al Mureșului superior temperaturile medii multianuale oscilează între 5°C - 6°C în sectorul depresionar și cu puțin peste 0°C în sectorul muntos, cu luna cea mai rece, ianuarie (-6°C .... -7°C) și luna cea mai caldă, iulie (12°C .... 17°C). Climatul în bazinul mijlociu al Mureșului este caracterizat prin valori medii anuale ale temperaturii de aproximativ 8°C, temperaturile medii lunare coboară până la -4°C în luna ianuarie și depășește pe alocuri 18°C - 19°C în iulie. Culoarul Mureșului inferior, situat între Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscăi, între Alba Iulia și Lipova se caracterizează din punct de vedere climatic prin temperaturi anuale sub 6°C în sectorul montan și 9°C - 10°C în lungul văii Mureșului. În zona Mureșului inferior din Câmpia de Vest temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10°C - 11°C. Temperatura medie lunară în ianuarie este de -2 - 3° C și de 18°C - 21°C în luna iulie. Cantitatea de precipitații medie multianuală este cuprinsă între 480 mm și 980 mm, cu o medie de 610 mm pe bazin. Resursa de apă Râul Mureș (cod cadastral: IV.1) are izvorul propriu-zis în sudul Depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m, lângă comuna Izvorul Mureșului. Bazinul hidrografic al râului Mureș are o suprafață de 28.310 kmp, inclusiv Canalul Ier, ceea ce reprezintă 11,7 % din suprafața țării. Mureșul curge în cea mai mare parte pe teritoriul țării noastre pe o lungime de 761 km. Rețeaua hidrografică codificată însumează 758 cursuri de apă și 10.861 km. Principalii afluenți ai râului Mureș sunt: r. Gurghiu (L=53km, S=563kmp); r. Arieș (L=166km, S=3005kmp); r. Niraj (L= 82 km, S= 651kmp); r. Târnave (L= 246km, S=6253kmp, denumită de la izvor r.Târnava Mare L=223km, S= 3666kmp până la confluența cu r. Târnava Mică); r.Târnava Mică (L= 196km, S= 2071kmp); r. Ampoi (L= 57km, S=576kmp); r. Sebeș (L= 96km, S= 1304kmp) și r. Strei (L= 93 km, S= 1983kmp). Cursul Mureșului de la obârșie până la vărsare se poate împărți în patru sectoare caracteristice: ● Mureșul superior ce cuprinde Depresiunea Giurgeului și defileul Toplița-Deda; ● Mureșul mijlociu axat pe zona centrală a Podișului Transilvaniei, între Deda și Alba Iulia; ● Culoarul Mureșului inferior, cuprins între Munții Apuseni, Carpații Meridionali și Munții Banatului, între Alba Iulia și Lipova; ● Mureșul inferior din Câmpia de Vest, între Lipova și granița cu Ungaria. În cadrul bazinului hidrografic Mureș se desfășoară activitate hidrometrică pe 64 cursuri de apă, la 109 stații hidrometrice de bază unde se efectuează complexul de observații și măsurători, având ca scop cunoașterea regimului hidrologic. În tabelul 1-1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici. Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici În bazinul hidrografic Mureș există un număr de 47 lacuri naturale, printre care putem enumera: Lacul Ursu, Lacul Roșu, Lacul Iezer, Lacul Ana, Lacul Tăul etc. Resursa de apă din apele de suprafață este de 5,966 mil.mc. În planșa nr. 2 se prezintă rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice din cadrul bazinului hidrografic Mureș. Solurile Solurile, prin numeroasele lor caracteristici, au o influență directă asupra scurgerii, deoarece reprezintă elementul principal al mediului în care ea se formează. În Culoarul Depresionar al Mureșului apar soluri aluviale, pe luncă și cernoziomuri cambice (levigate) și argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regulă cu textură fină. Relieful colinar de podiș se caracterizează printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice (cu levigare slabă), soluri închise și brune (inclusiv eu-mezobazice), pseudorendzine până la soluri argiloiluviale brune podzolite (dominante la contactul cu muntele), la care se adaugă diferitele faze de erodare ale acestora, inclusiv regosolurile. În regiunea montană de sud (M. Șureanu), unde domină șisturile cristaline, se poate urmări o clară etajare, pe verticală, începând cu solurile brune acide, la altitudini joase și continuând cu soluri brune podzolice și podzoluri humico-feriiluviale la altitudini mari. În regiunea montană de nord-vest (M. Trascău și M. Bihor) datorită constituției mai variate de roci, învelișul de sol este mai eterogen; pe lângă solurile brune acide și brune podzolice apar și soluri argilo-iluviale brune și brune podzolite (pe unele roci sedimentare), apoi rendzine și terra rossa (pe călcare) și, pe alocuri, ando-soluri (pe roci vulcanice). În luncă solurile sunt de vârstă recentă, în formare, tipul caracteristic fiind aluviosolul, iar pe terasele aluviale, ceva mai vechi ca vârstă dar cu material litologic aluvic, s-au dezvoltat eutricambosolurile, cu caracteristici aluviale (subtipul aluvic). Biodiversitate În anumite zone ale bazinului hidrografic s-au păstrat complexe de vegetație de mare interes fitogeografic, cazul cel mai interesant fiind cel de la Șesul Craiului - Scărița-Belioara (din masivul Muntele Mare), unde coboară la altitudini de circa 1300 m câteva elemente circumpolar arcto-alpine și anume argințica (Dryas octopetala) - care nu se mai întâlnește în nici un alt punct în Munții Apuseni, strugurii ursului (Arctostaphyllos Uva-Ursi), ca și specia eurasiatică arcto-alpină Pinguicula alpina și o specie alpino-carpatică de gențiană (Gentiana clusii). În același timp, aici se întâlnesc specii submediteraneene, printre care o raritate floristică - săpunarița (Saponaria bellidifolia), în cel mai nordic punct al arealului său, precum și o serie de specii carpato-balcanice. În alte locuri se mai păstrează mici ochiuri de mlaștină la Luncile Prigoanei, cu Vaccinium oxycoccus ssp. Microcarpum, Orchis maculata ș.a. În apele lacului Șureanu se întâlnesc cca. 300 de specii de diatomee endemice, ca și diverse nevertebrate interesante și batracianul Triturus alpestris. Mlaștina din aval de lac adăpostește fitocenoze de Adenostyles alliariae și o specie rară de orhidacee Leuchorchis albida. În masivul Muntele Mare, la 1600 m altitudine, în aria mlăștinoasă cunoscută sub numele de Molhașurile de la Căpățâna se află o serie de plante higrofile rare ca Scheuchzeria palustris (stuf), Drosera intermedia (roua cerului), pedicularis limnogen (paduchernita), Carex paupercula (rogoz), ca și o frumoasă asociație de mușchi Sphagnum cu bumbăcarița (Eriophorum vaginatum). În estul Dealurilor Târnavelor se află Tăul fără fund de la Băgău, care are și o porțiune de mlaștină eutrofă, care adăpostește o serie de plante specifice, cum sunt Carex panicula f. Simplex, Lemna minor, Lycopus europaeus, Theypteris palustris (feriga de baltă). Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic: capra neagră, cerbul, ursul carpatin, mistrețul, vulpea, lupul, iepurele și toată gama păsărilor cântătoare. Cercetările ihtiologice din ultimii ani au relevat existența în râurile și lacurile interioare a unui număr de 55 de specii de pești printre care patru endemice: Sabanejewia aurata și Gobio gobio muresia semnalate din râul Mureș (zona Stânceni) și alte două specii înregistrate în bazinul hidrografic al râului Sebeș - Barbus pelopponnesius petenyi și Eudontomyzon danfordi. Dintre speciile care au devenit rare în ultimul timp amintim: Lota lota, Stizostedion luciuperca și Carassius carassius. O specie extrem de rară considerată dispărută - Acipenser ruthenus - a reapărut într-o captură în anul 2005 pe sectorul apropiat de Arad al râului Mureș. La nivelul bazinului hidrografic Mureș, există un număr de 273 sectoare (3825
4. km)amplasate pe cursurile de apă din zona montană în care predomină păstrăvul comun (Salmo trutta fario) și 5 lacuri (716
5. ha)în care se găsește păstrăvul comun (Salmo trutta fario). Lipanul (Thymallus thymallus) se găsește pe sectoarele din aval ale cursurilor de apă montane (30 de râuri). Lostrița (Hucho hucho) a fost identificată pe sectorul între Deda și Toplița al râului Mureș, fiind semnalată și în râul Sălard, în perioada de reproducere. Aceste specii au fost considerate importante economic, privind activitățile de pescuit sportiv, recreere și turism. Varietatea mare a cadrului natural a permis desemnarea unui număr mare de arii protejate pe teritoriul bazinului hidrografic Mureș. Astfel, au fost identificate 2 parcuri naționale, 5 parcuri naturale, 71 arii speciale de conservare, 19 arii de protecție specială avifaunistice și 147 de rezervații incluse în Registrul Ariilor Protejate care este parte integrantă al planului de management al bazinului hidrografic. Aceste arii protejate însumează 9833,04 Kmp și reprezintă aproximativ 35o din suprafața bazinului hidrografic Mureș. Majoritatea ariilor sunt situate în zonele montane și de deal, pe cursurile superioare ale râurilor Mureș, Gurghiu, Arieș, Strei, Râul Mare și Geoagiu. Populație, așezări umane Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Mureș cuprinde integral județele Mureș și Alba, parțial județele Harghita, Sibiu, Cluj, Hunedoara, Arad, Timiș și mici suprafețe din județele Brașov, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin. Bazinul hidrografic Mureș se situează în regiunea de dezvoltare Vest (25,19%), Nord Vest (4,69%) și Centru (54,03%). La nivelul anului 2011, populația totală existentă pe teritoriul bazinului hidrografic Mureș era de 1.877.642 locuitori, variind între 550.846 loc. în județul Mureș și 2.357 loc. în județul Brașov. În mediul urban, la nivelul bazinului hidrografic sunt 1.052.037 locuitori, iar în mediul rural sunt 825.605 locuitori. La nivel de bazin hidrografic se regăsesc: 16 municipii, 23 orașe, 303 comune și 1.780 sate. Dintre aglomerările urbane importante enumerăm: Tg. Mureș, Sighișoara, Arad, Deva, Alba - Iulia, Turda, Dumbrăveni, Luduș etc. Utilizarea terenului Modul de utilizare a terenului bazinului hidrografic Mureș este influențat atât de condițiile fizico-geografice, cât și de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuție (conform Proiectului Corine Land Cover): areale artificiale (zone construite) - 4,24%; teren agricol - 37,70%; păduri și vegetație forestieră - 57,76%; zone umede și râuri - 0,27%. În planșa nr. 3 se prezintă utilizarea terenului din bazinul hidrografic Mureș. Activitatea economică Principalele activități din bazinul hidrografic Mureș sunt: zootehnia, irigații, piscicultura, industria extractivă, industria ușoară, industria de prelucrare a lemnului, industria de prelucrări chimice, industria metalurgică, industria construcției de mașini, industria de mecanică fină și electronică, industria mijloacelor de transport, producția de mobilier, producția de energie electrică și termică, captarea și prelucrarea apei, construcții, comerț și servirea populației, transport, învățământ, sănătate, alte activități de servicii. Infrastructura Infrastructura este bine dezvoltată, principalii indicatori fiind: drumuri europene, naționale, județene, căi ferate, precum și Aeroportul Internațional Târgu-Mureș. Bazinul hidrografic Mureș este traversat de 4 drumuri europene și 6 drumuri naționale: E60, E81, E79, E68 și DN 14 Sibiu, DN 14A, DN 14B, DN 16 Apahida - Reghin, drumul național 15 A. Recreere și turism Potențialul morfoturistic este reprezentat de dealuri împădurite, lanțurile montane de natură vulcanică Călimani și Gurghiu, cu forme spectaculoase (cratere vulcanice, relief glaciar, Munții de sare de la Sovata sau Defileul Deda-Toplița - 34 km lungime), precum și de M-ții Apuseni, Retezat, Bucegi. În toate zonele muntoase cât și pe văile Mureșului și Crișului se găsesc multe zone de interes turistic dotate cu hoteluri, hanuri, moteluri, tabere și vile de vacanță. Cele 47 lacuri naturale, luncile și pădurile situate pe valea Mureșului și Crișului au o valoare peisagistică deosebită, existând multe locații amenajate cu baze moderne de agrement și cu scop terapeutic. În continuare amintim câteva exemple de situri S.C.I. și S.P.A.: ● Situri de tip S.P.A.: Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului; Piemontul Munților Metaliferi și Vințului etc.; ● Situri de tip S.C.I.: Defileul Mureșului; Munții Călimani - Gurghiu etc. Patrimoniu cultural Patrimoniul cultural cuprinde obiective declarate monumente istorice (de exemplu: 1.015 numai în județul Mureș), reprezentând situri arheologice, cetăți și fortificații, castele, biserici, alte clădiri etc. Obiectivele culturale cuprind multe biserici, complexe arhitectonice urbane, monumente istorice, dar și obiective care reflectă cultura materială și spirituală din mediul rural (obiceiuri, tradiții etc.), bine conservate. Orașul Sighișoara și împrejurimile (zona Sovata, Praid în județul Mureș) reprezintă un exemplu în acest sens. Capitolul 2 Riscul la inundații în bazinul hidrografic Mureș 2.1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor Schema de gospodărire a apelor existentă în bazinul hidrografic Mureș este prezentată în figura 2 - 1. În bazinul hidrografic Mureș se află un număr de 210 lucrări de îndiguire (din care un număr de 27 sunt principale) cu o lungime totală de cca. 825 km. Aceste lucrări apară 240 localități (dintre care 55 orașe și municipii), 8.827 case în mediul urban și 60.240 în mediul rural, 314 km linie C.F., 242 km drumuri naționale și 313 km județene. Suprafața totală apărată, conform raportărilor, este de cca. 190.000 ha. Printre cele mai importante lucrări de îndiguire se amintesc cele de la Reghin, Tg. Mureș, Luduș, îndiguirea râului Niraj și Comlod, îndiguirea râului Târnava Mică la Târnăveni, îndiguirea Piriului de Cimpie, apărarea municipiilor Sighișoara, Blaj, Mediaș, Dumbrăveni, Copșa Mică, Alba Iulia și Deva. Tot în categoria lucrărilor importante se află îndiguirea de la Mihalț, Ilia, Lipova, Mureș mal drept Arad-Pecica, Sâmbăteni - Păuliș, Felnac - Periam și Periam - Cenad. Pe județe, cele mai multe lucrări se află în județul Mureș