PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 615 din 11 septembrie 2009 Capitolul I Introducere Gripa este o infecţie respiratorie acută, contagioasă, de origine virală. O epidemie sezonieră de iarnă poate afecta populaţia în proporţie de 5 până la 15%. Perioada de incubaţie este cuprinsă între 1-7 zile, iar simptomele clinice pot dura între 5 şi 10 zile: bolnavul devine contagios cu 24-48 de ore înainte de manifestarea simptomelor clinice şi va rămâne contagios pe toată perioada simptomatică a bolii. O pandemie de gripă, cu răspândirea puternică a cazurilor de gripă şi a gravităţii lor în spaţiu şi timp la nivel mondial, se caracterizează prin apariţia unui nou virus gripal faţă de care imunitatea populaţiei este foarte slabă sau inexistentă. Pandemia poate fi rezultatul - aflat în evoluţie permanentă - combinării între virusurile de origine animală şi cele de origine umană sau poate fi generată în urma mutaţiilor progresive ale unui virus de origine animală. Apariţia încă din 2003 a virusului de gripă aviară extrem de patogen H5N1, atât la păsările migratoare, cât şi la cele domestice din mai multe ţări, precum şi trecerea acestuia în anumite cazuri la om au determinat comunitatea ştiinţifică internaţională să ia în considerare creşterea posibilităţii de apariţie iminentă a unei pandemii. Cazul clasic de extindere a unei pandemii se desfăşoară în valuri succesive, cu o perioadă de instalare între două şi 4 săptămâni şi cu o durată de 8 până la 12 săptămâni, la o diferenţă de câteva luni sau chiar mai mult. Pe de altă parte, din cauza globalizării schimburilor este posibilă o extindere a pandemiei fără valuri succesive. În afară de impactul major asupra sănătăţii, o pandemie poate provoca pe termen lung: ● bulversarea sistemului sanitar din cauza suprasolicitării rapide a serviciilor de sănătate; ● afectarea vieţii economice şi sociale din cauza absenteismului şi a impactului psihologic, cu eventuale implicaţii asupra ordinii de drept; ● paralizia parţială a serviciilor esenţiale bunei funcţionări a societăţii şi a statului. În acest context, luând în considerare avertismentele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât elaborarea unui plan-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1, denumit în continuare Plan-cadru, având la bază Planul naţional intersectorial de prevenire şi intervenţie în cazul pandemiei de gripă al ministrului sănătăţii, care va reglementa modul de planificare şi organizare a intervenţiei tuturor structurilor cu atribuţii în gestionarea acestui tip de risc. Obiectivul fundamental al Planului-cadru îl constituie protejarea populaţiei aflate pe teritoriul naţional şi a cetăţenilor români din străinătate împotriva unei pandemii de gripă şi vizează îndeplinirea următoarelor atribuţii intersectoriale: ● pregătirea autorităţilor şi a populaţiei pentru furnizarea unui răspuns rapid şi credibil în cazul unei pandemii de gripă, având la bază rezultatele cercetărilor ştiinţifice în domeniu; ● detectarea apariţiei unui nou virus gripal în perioada de alertă a pandemiei şi oprirea răspândirii acestuia în vederea limitării numărului de persoane infectate şi asigurării condiţiilor optime de îngrijire a bolnavilor la domiciliu sau, după caz, în spital sau în alte spaţii amenajate; ● oprirea pe cât posibil a fenomenului de răspândire a virusului în timpul pandemiei, asigurarea mijloacelor optime de prevenire şi a condiţiilor adecvate de îngrijire a populaţiei, asigurarea bunei funcţionări a statului, prin exercitarea funcţiei esenţiale de guvernare, asigurarea securităţii naţionale, menţinerea ordinii publice şi a activităţilor economice; ● stabilirea atribuţiilor autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a celorlalte structuri aflate în subordinea sau în coordonarea acestora, pentru asigurarea coordonării şi conducerii acţiunilor, continuităţii activităţii şi a funcţiilor de sprijin; ● inventarierea forţelor, mijloacelor şi a altor categorii de resurse ce vor fi puse la dispoziţia autorităţilor implicate în managementul riscului, la nivel naţional şi teritorial; ● menţinerea încrederii populaţiei în autorităţile publice competente, printr-un proces de comunicare bine coordonat, transparent şi continuu; ● valorificarea experienţei rezultate ca urmare a producerii unor evenimente reale şi a organizării exerciţiilor naţionale sau internaţionale pe această problematică; ● respectarea angajamentelor internaţionale ale României. Măsurile prevăzute în acest plan se implementează la nivel naţional de către instituţiile publice centrale din componenţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit hotărârilor acestui organism, iar în plan teritorial se transpun în practică de către toate entităţile implicate în managementul situaţiilor de urgenţă, determinate de acest tip de risc. Următoarele anexe tehnice fac parte integrantă din Planul naţional intersectorial de prevenire şi intervenţie în cazul pandemiei de gripă - Planul-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1: Anexa nr. 1: Structura-cadru a planului de asigurare a continuităţii activităţii în cazul unei pandemii Anexa nr. 2: Matricea de resurse aparţinând structurilor subordonate/coordonate de Ministerul Sănătăţii, precum şi cele aparţinând structurilor sanitare ale autorităţilor publice locale Anexa nr. 3: Matricea de forţe şi mijloace aparţinând structurilor componente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale SVSU, care pot fi alocate în sprijinul acţiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa nr. 4: Matricea de forţe şi mijloace aparţinând structurilor componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, altele decât cele ale Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, care pot fi alocate în sprijinul acţiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa nr. 5: Matricea de resurse materiale aparţinând structurilor componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, altele decât cele ale Ministerului Sănătăţii, care pot fi alocate în sprijinul acţiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa nr. 6: Date ce trebuie raportate în cadrul componentei de alertă rapidă şi răspuns Anexa nr. 7: Date colectate în cadrul componentei de evaluare comprehensivă Anexa nr. 8: Date colectate în cadrul componentei de monitorizare Capitolul II Concepţia strategică de acţiune Secţiunea 1 Faze de alertă pe plan internaţional şi corespondenţa situaţiilor la nivel naţional Situaţiile prezentate în Planul-cadru reiau numerotarea fazelor specificate în nomenclatura de specialitate pentru pandemia de gripă a OMS. ------------ *1) Planul Uniunii Europene (UE) din 28 noiembrie 2005 subclasifică această etapă în 4 niveluri: - nivel 1: niciun caz uman în UE; - nivel 2: un caz în UE; - nivel 3: unul sau mai multe grupuri de caz în UE; - nivel 4: răspândire în unul sau mai multe state membre. Prima fază a crizei poate fi constituită de oricare dintre fazele descrise mai sus, fără a fi obligatorie succedarea acestora în ordine cronologică. În sens invers, de la nivelul cazului maximal de pandemie, este posibilă numai revenirea la faza de alertă imediat inferioară, respectiv la situaţia corespunzătoare anterioară. Oricare dintre fazele de alertă poate fi agravată prin apariţia concomitentă a altor epidemii gen SRAS (sindrom respirator acut sever) sau gripă sezonieră. La nivel naţional, corespondenţa situaţiilor (notate cu litera B) cu fazele internaţionale de alertă OMS (notate cu litera A) nu este obligatorie. Secţiunea a 2-a Strategia generală 2.1. Strategia generală de pregătire şi intervenţie Strategia generală de pregătire şi intervenţie vizează:

1. a)luarea în considerare în prealabil a unui posibil risc de pandemie de gripă printr-o monitorizare continuă a descoperirilor ştiinţifice şi tehnologice, printr-o politică activă de cercetare şi dezvoltare, printr-o acţiune permanentă de planificare, informare, organizare de exerciţii, prin încurajarea dezvoltării capacităţii de producţie a vaccinului antigripal, precum şi prin achiziţionarea de metode diversificate de protecţie şi tratament; ...
2. b)acordarea de sprijin pentru ţările atinse de epizootie, în colaborare cu Biroul Internaţional de Epizootie (BIE) şi Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (OAA); ...
3. c)prevenirea apariţiei şi răspândirii focarelor de gripă în ţară, prin depistarea precoce şi limitarea lor în cel mai scurt timp posibil; ...
4. d)cooperarea cu partenerii internaţionali: cu OMS, în vederea unei intervenţii rapide în ţările care au cazuri grupate (profilaxie cu antivirale, eventual un vaccin pandemic, izolarea zonelor afectate), cu Uniunea Europeană (Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor - ECDC), prin informare reciprocă şi armonizarea abordărilor statelor membre pentru a favoriza, în acest context, continuitatea circulaţiei mărfurilor pe teritoriul Uniunii Europene; ...
5. e)împiedicarea apariţiei şi răspândirii pe plan naţional a unui nou virus adaptat la om, prin măsuri de sănătate publică preventive, după cum urmează: ... e^1) depistarea şi controlul precoce, de preferinţă de către reţeaua specializată de epidemiologie, a primelor cazuri de infectare umană, importate sau autohtone, şi a contactelor acestora, cu ajutorul reţelei de supraveghere epidemiologică; e^2) limitarea, pe cât posibil, a călătoriilor în ţări afectate, controlul monitorizat la nivelul punctelor de trecere a frontierei, limitarea deplasărilor şi aplicarea măsurilor de prevenţie ale fazelor prepandemice; e^3) limitarea contactelor în locuri cu o mare densitate a populaţiei, care favorizează infectarea (diminuarea sau oprirea temporară a transportului în comun, închiderea instituţiilor şi unităţilor de învăţământ, amânarea manifestărilor cultural-sportive sau de altă natură); e^4) pregătirea pentru producţia rapidă a unui vaccin pandemic, care să fie administrat în funcţie de priorităţi, corespunzător caracteristicilor epidemiologice, atât profesioniştilor care îşi desfăşoară activitatea în medii cu grad ridicat de expunere, cât şi persoanelor cu predispoziţie specială spre infectare, care sunt susceptibile de a dezvolta complicaţii sau forme grave ale bolii ori de a favoriza răspândirea epidemiei;
6. f)obligativitatea profesioniştilor expuşi mediului de risc, precum şi a populaţiei în general de a respecta măsurile de protecţie şi de igienă în caz de boală virală transmisibilă pe cale respiratorie; ...
7. g)elaborarea programului de organizare şi adaptare a sistemului de sănătate în caz de pandemie: ... g^1) organizarea adecvată a triajelor, în sensul izolării la domiciliu sau la spital a pacienţilor, în cazul creşterii numărului persoanelor îmbolnăvite, în funcţie de standardele de triaj elaborate; g^2) mobilizarea unor unităţi de îngrijire medicală şi socială pentru a asigura coordonarea serviciilor de îngrijire atât spitalicească, cât şi la domiciliu sau în spaţii special amenajate a persoanelor afectate; g^3) mobilizarea la capacitate maximă a instituţiilor şi unităţilor de sănătate publică; g^4) utilizarea optimă a rezervelor de medicamente constituite în prealabil; g^5) asigurarea aprovizionării adecvate cu medicamente, materiale medicale, echipamente de protecţie şi altele asemenea; g^6) creşterea capacităţii operaţionale a altor structuri cu atribuţii în asigurarea funcţiilor de sprijin; g^7) atribuirea unui medic de medicina muncii care să urmărească şi să îndrume activitatea preventivă în fiecare instituţie publică centrală/regională (cu implicaţii majore în managementul situaţiilor de urgenţă);
8. h)asigurarea continuităţii activităţii statului şi a vieţii sociale şi economice, precum şi menţinerea ordinii publice şi respectarea legii, într-un context dificil: ... h^1) menţinerea unor condiţii de viaţă adecvate pentru populaţie, bazate pe solidaritate şi susţinute de colectivităţile locale; h^2) menţinerea în orice condiţii a activităţilor esenţiale pentru continuarea bunei funcţionări a statului, pentru asigurarea securităţii şi protecţiei populaţiei, cu sprijinul colectivităţilor locale, prin adoptarea unor măsuri organizatorice speciale (munca de la distanţă, planificarea înlocuirilor de personal, utilizarea tuturor resurselor de personal disponibile - personal ce se poate mobiliza, voluntari şi altele asemenea); h^3) menţinerea securităţii instalaţiilor cu grad ridicat de periculozitate, în condiţiile insuficienţei personalului disponibil; h^4) menţinerea ordinii publice şi asigurarea respectării legii;
9. i)susţinerea strategiei printr-un efort continuu de comunicare, educare şi informare, subsumat contextului geografic şi temporal internaţional: ... i^1) asigurarea nivelului de pregătire (populaţie, profesionişti) necesar gestionării acestui risc, prin diseminarea periodică a informaţiilor autorizate privind riscurile pe care le implică o pandemie, în vederea creării unei culturi de securitate preventivă şi de încurajare a solidarităţii umane; i^2) menţinerea spiritului civic şi a coeziunii sociale; i^3) coordonarea procesului de comunicare în vederea garantării coerenţei şi eficienţei informaţiilor privind situaţia de urgenţă şi toate aspectele implicate de aceasta; i^4) diseminarea unui afiş electronic prin adresele de e-mail şi prin internet (postarea pe site-urile instituţiilor publice) care să informeze asupra măsurilor preventive de primă necesitate, la îndemâna întregii populaţii;
10. j)asigurarea unui consens social permanent în privinţa principiilor etice de bază; ... j^1) o pandemie este o situaţie excepţională care va necesita definirea unor priorităţi de acces la serviciile sanitare, un efort de solidaritate la toate nivelurile şi un angajament total din partea profesioniştilor a căror activitate implică un contact direct cu bolnavii. Într-o astfel de situaţie, este necesar să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte valorile etice comune pentru a asigura coeziunea societăţii, cum ar fi: j^2) datoria societăţii de a proteja profesioniştii şi pe toţi cei expuşi riscurilor în timpul exercitării profesiei (inclusiv familiile acestora şi colaboratorii ocazionali din serviciul public) şi de a asigura viitorul familiilor celor care ar putea deveni posibile victime ale epidemiei; j^3) acceptarea de către populaţie a principiului prioritizării de acces la resursele limitate disponibile, inclusiv în ceea ce priveşte produsele sanitare şi aducerea acestora la cunoştinţa publicului de îndată ce au fost stabilite; j^4) eliminarea stigmatizării persoanelor bolnave izolate sau a celor aflate în carantină; j^5) conştientizarea de fiecare cetăţean a obligativităţii de a participa, în limitele posibilităţilor, la efortul susţinut de asigurare a continuităţii vieţii sociale;
11. k)evaluarea în permanenţă a gradului de pregătire şi dotare a structurilor cu atribuţii în domeniu de la toate nivelurile, concretizată prin completarea şi actualizarea periodică (la intervale de cel mult 6 luni) a anexelor nr. 3, 4 şi 5; ...
12. l)pregătirea serviciilor funerare pentru a face faţă situaţiei, dacă se impune. ... 2.2. Strategia de încetinire a evoluţiei pandemiei 2.2.1. Scop:
13. a)câştigarea unei perioade de timp înaintea atingerii punctului culminant al pandemiei, în vederea: ... 1. creşterii gradului de pregătire, operativitate şi dotare a structurilor de intervenţie; 2. pregătirii unui vaccin şi creării condiţiilor de producţie, astfel încât acesta să fie disponibil la scară largă înainte de al doilea posibil val de epidemie; 3. completării în regim de urgenţă a stocurilor de echipament de protecţie şi produse antivirale, în vederea livrării acestora către unităţile sanitare; 4. începerii procesului de reconstituire a stocurilor de medicamente; 5. pregătirii populaţiei pentru vaccinare, conform strategiei aprobate de Ministerul Sănătăţii (MS);
14. b)organizarea eficientă pentru a face faţă perioadei de vârf a pandemiei; reducerea riscului de suprasolicitare a sistemului de sănătate; diminuarea impactului asupra vieţii sociale şi economice; ...
15. c)reducerea pe cât posibil a numărului de bolnavi şi decese. ... 2.2.2. Obiective: Obiectivul 1: limitarea epidemiei pe cât posibil la locul sursei printr-o acţiune naţională şi internaţională concertată Obiectivul 2: izolarea bolnavilor identificaţi pe teritoriul naţional (cazuri de îmbolnăvire de import sau autohtone) Obiectivul 3: reducerea răspândirii virusului în rândul populaţiei, de la primele cazuri sau focare de infecţie înregistrate pe teritoriul naţional Obiectivul 4: luarea tuturor măsurilor necesare pentru stoparea răspândirii bolii pe teritoriul ţării Obiectivul 5: reducerea pe timp de pandemie a ratei de transmitere a virusului prin respectarea strictă a barierelor teritoriale, restrângerea unor drepturi constituţionale, dacă se impune, întărirea măsurilor de igienă şi vaccinare şi altele asemenea 2.3. Strategia de intervenţie sanitară Pe timp de pandemie şi în cazul nivelurilor de gravitate asociate situaţiilor 4B-6 se va aplica o strategie unitară de repartizare a responsabilităţilor, astfel:
16. a)pacienţii vor fi trataţi la domiciliu în momentul declanşării bolii, în măsura în care starea de sănătate a acestora o permite; în cazul agravării bolii, va fi asigurată îngrijirea în spital sau în spaţii special amenajate; ...
17. b)sistemul medical va continua să se ocupe şi de celelalte patologii, prioritizând pacienţii în funcţie de gravitatea bolii; ...
18. c)personalul sistemului va fi instruit în prealabil asupra sarcinilor repartizate şi a măsurilor stabilite pentru fiecare situaţie preconizată. ... 2.3.1. Organizarea generală a sistemului de sănătate A. La nivelul asistenţei medicale primare se asigură:
19. a)supravegherea şi îngrijirea bolnavilor la domiciliu sau locul de izolare desemnat; ...
20. b)consultaţii la solicitare şi în caz de suspiciune, conform definiţiei de caz, respectarea circuitului de îngrijire a bolnavului, asigurarea funcţionării sistemului informaţional în conformitate cu reglementările în vigoare şi în funcţie de situaţia epidemiologică - la indicaţia MS - efectuarea vaccinărilor. ... Personalul sanitar de la acest nivel va efectua o intensă activitate de educare şi informare a populaţiei privitoare la măsurile de prevenţie. B. La nivelul asistenţei spitaliceşti se vor asigura izolarea corespunzătoare a cazurilor aflate în îngrijire, precum şi terapia adecvată, în funcţie de indicele de gravitate şi aspectele clinice ale cazurilor.
21. a)Managerii spitalelor vor supraveghea respectarea cu stricteţe a Protocolului de management al cazului. De asemenea, managerii spitalelor vor pune în aplicare planurile proprii de organizare a spitalului pentru situaţia de pandemie, conform Ghidului pentru elaborarea unui plan de pregătire a spitalului pentru situaţii de criză, particularizat pentru situaţia apariţiei pandemiei de gripă, aflat pe pagina de internet a MS (http://www.ms.ro/Gripa_Aviara_2007-2008/CD-uri/CD-1/Ghid pentru elaborarea unui Plan.pdf). ...
22. b)Spitalele şi secţiile de boli infecţioase, indiferent de forma de proprietate, vor asigura condiţiile de izolare şi îngrijire de primă intenţie a cazurilor preluate, precum şi îngrijirile necesare în funcţie de starea clinică a pacienţilor, inclusiv medicaţia antivirală specifică şi/sau de terapie intensivă, în conformitate cu Protocolul de management al cazului. ...
23. c)La solicitarea autorităţilor sanitare, la nivel teritorial se amenajează spaţii temporare de consultaţie sau de îngrijire de scurtă sau lungă durată, destinate pacienţilor afectaţi de pandemie. Spaţiile sunt identificate din timp, putând fi situate în şcoli, internate, cămine, corturi, posturi medicale avansate şi altele similare. ...
24. d)În cadrul managementului operaţional se vor asigura funcţionarea optimă a sistemului informaţional, colaborarea interdisciplinară şi interinstituţională, precum şi protecţia specifică a personalului propriu. ...
25. e)Serviciile de transport medical, ambulanţă şi SMURD vor asigura asistenţa medicală necesară şi repartizarea pacienţilor la serviciile medicale corespunzătoare, în conformitate cu procedurile în vigoare. ...
26. f)Activităţile specifice de supraveghere epidemiologică desfăşurate la toate nivelurile de direcţiile de sănătate publică şi institutele de sănătate publică vor fi coordonate la nivel naţional de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), în strânsă colaborare cu Biroul de evenimente de sănătate şi alertă precoce (BESAP). Cele două structuri vor asigura corespondenţa cu OMS şi ECDC, informând, prin Direcţia generală de sănătate publică, asistenţă medicală şi programe (DGSPAMP) - MS şi Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, conducerea MS asupra riscurilor epidemiologice identificate la nivel internaţional, cu posibil impact asupra stării de sănătate a populaţiei României. De asemenea, acestea coordonează implementarea măsurilor de sănătate publică necesare pentru prevenirea şi limitarea riscurilor de îmbolnăvire a populaţiei. ... Personalul din cadrul serviciilor de epidemiologie va fi informat şi pregătit periodic în vederea intervenţiei rapide şi unitare în cazul apariţiei unor situaţii epidemiologice de genul pandemiei de gripă. 2.3.2. Măsuri de igienă şi de protecţie individuală Deoarece virusul se poate găsi atât pe mâinile bolnavilor, cât şi pe obiectele murdare, se vor lua măsuri de igienă (spălarea mâinilor, ventilaţie, izolare şi altele asemenea). Suplimentar, în funcţie de situaţia epidemiologică, se vor dispune măsuri de "distanţare socială", cum ar fi evitarea aglomeraţiilor, promovarea muncii la distanţă sau a teleconferinţelor şi chiar măsuri radicale ca închiderea temporară a şcolilor şi interzicerea manifestărilor sociale, culturale sau de altă natură. Virusul gripal se transmite pe calea aerului, mai ales prin picăturile fine rezultate în urma tusei sau strănutului. Limitarea acestei căi de transmitere se poate face şi prin folosirea unor dispozitive de protecţie respiratorie individuală (măşti). Recomandarea utilizării acestora se va face în funcţie de contextul epidemiologic, de severitatea bolii, precum şi de recomandările OMS. Deciziile în acest sens vor fi luate de către MS. Pentru categoriile de personal care nu pot lipsi de la locul de muncă, cele care au contact permanent cu publicul şi/sau persoanele vulnerabile (în special unităţi sociale şi medico-sociale), va fi prevăzut un stoc suplimentar de echipamente de protecţie (măşti şi, după caz, mănuşi). Purtarea măştilor simple sau tip FPP2 de către personalul profesionist implicat în acţiunile de intervenţie şi de publicul larg, ca măsură de prevedere, se va recomanda în funcţie de evidenţele ştiinţifice existente privind eficienţa lor. La nivelul unităţilor sanitare care acordă asistenţă medicală bolnavilor suspecţi de gripă, respectiv la nivelul unor puncte critice, indiferent de natura serviciilor, ofertă sau drept de proprietate, vor fi utilizate corect proceduri de infectare (mâna şi suprafeţe posibil contaminate), cu dezinfectante pe bază de substanţe alcoolice. 2.3.3. Produse antivirale şi alte medicamente Administrarea de medicamente antivirale de tip inhibitori de neuraminidază se poate dovedi eficientă, aceasta fiind monitorizată în permanenţă de către comunitatea ştiinţifică, în vederea elaborării unor recomandări sau ghiduri de administrare. Prin urmare, medicamentele trebuie administrate în conformitate cu recomandările MS. Medicamentele antivirale sunt destinate cu prioritate tratamentului persoanelor afectate şi vor fi oferite gratuit pe bază de reţetă. MS va asigura, în limita posibilităţilor, disponibilitatea stocurilor necesare tratamentului pentru toate persoanele afectate. Folosirea preventivă (profilactică) a medicamentelor antivirale se realizează numai la indicaţiile MS. Lista cu medicamentele alternative care au efect în pandemia de gripă va fi actualizată în raport de evoluţia situaţiei, iar medicamentele respective vor fi asigurate, în limita posibilităţilor, din import sau prin producţia autohtonă. 2.3.4. Vaccinuri Vaccinul este unul dintre cele mai valoroase modalităţi de a proteja populaţia pe parcursul unei epidemii sau pandemii. Este de presupus că vaccinurile gripale sezoniere existente sunt ineficiente împotriva tulpinii de virus pandemic. Totuşi, având în vedere că vaccinul pandemic nu va putea fi produs decât după izolarea şi transmiterea tulpinii virusului de OMS către companiile producătoare (faza de alertă 5 sau 6 OMS) - ceea ce înseamnă o întârziere de câteva luni înainte de producerea primelor loturi de vaccin împotriva tulpinii virale pandemice, stocurile de medicamente constituite în prealabil vor fi puse la dispoziţie. Vor fi vaccinate cu prioritate grupurile de persoane cele mai expuse riscului din cauza profesiei lor (mai ales cele din domeniul sănătăţii şi cele cu atribuţii în intervenţie), personalul serviciilor strategice şi esenţiale pentru evitarea perturbării vieţii economico-sociale şi persoanele care, prin natura muncii lor, vin în contact cu un număr mare de oameni. De asemenea, vor fi vaccinate în primă instanţă şi categoriile de populaţie sau de grupe de vârstă cu risc epidemiologic stabilit, persoanele care prezintă un risc ridicat de dezvoltare a unor complicaţii pe baza unei patologii deja existente şi cele susceptibile de favorizare a răspândirii epidemiei. Realizarea unei analize specializate privind populaţia şi categoriile de vârstă cele mai afectate de un asemenea virus, asociată cu modelele deja existente şi ţinând cont de disponibilitatea crescândă a vaccinului în comparaţie cu dinamica pandemiei, va permite reconfigurarea strategiei de vaccinare. Un obiectiv prioritar îl constituie aprovizionarea rapidă şi suficientă cu vaccin pandemic. Decizia de a trece de la producţia autohtonă de vaccin pentru gripa sezonieră la vaccinul pandemic se va face în conformitate cu deciziile şi recomandările OMS şi ale MS. În afară de vaccinurile antigripale, strategia sanitară ţine cont şi de ansamblul de măsuri de sănătate publică şi produse medicale care pot contribui la limitarea efectelor pandemiei. 2.3.5. Strategia de protejare cu vaccin gripal Strategia de protejare cu vaccin gripal urmăreşte cu prioritate protecţia de personal care: 1) asigură asistenţa medicală şi furnizează servicii în sprijinul comunităţii; 2) exercită profesii specifice menţinerii şi protejării sectoarelor şi elementelor de infrastructură critică; 3) activează în structurile de intervenţie ale Sistemului de securitate naţională. Abordare: 1. Lista serviciilor/sectoarelor prioritare în timp de pandemie 2. Lista grupelor populaţionale de risc pentru vaccinare în timp de pandemie (conform OMS şi UE) 3. Principii de prioritizare a vaccinării personalului serviciilor prioritare şi grupelor populaţionale 1. Lista serviciilor/sectoarelor prioritare în timp de pandemie Fiecare dintre serviciile/sectoarele prioritare întocmeşte, la toate nivelurile, planuri proprii de continuitate a activităţii în cazul unei pandemii, conform structurii-cadru prevăzute în anexa nr. 1. Abordarea în etape a vaccinării: Etapa 1: personalul sanitar şi paramedical şi personalul structurilor/serviciilor operative Etapa a 2-a: personalul administraţiei centrale şi locale, precum şi cel din sectoarele economice vitale Etapa a 3-a: personalul din sectoarele de producţie-distribuţie alimente de bază, de medicamente şi materiale sanitare şi cel aparţinând serviciilor funerare Etapa a 4-a: populaţia generală 2. Lista grupelor populaţionale de risc pentru vaccinare în timp de pandemie (conform OMS şi UE) Se recomandă vaccinarea:
27. a)în etapa 1 - grupurile populaţionale 1 şi 2; ...
28. b)în etapa a 2-a - grupurile populaţionale 3 şi 4; ...
29. c)în etapa a 3-a - grupurile populaţionale 5 şi 6; ...
30. d)în etapa a 4-a - grupurile populaţionale 7 şi 8. ... 3. Principii de prioritizare a vaccinării grupurilor de persoane listate - indicaţii UE
31. a)5% din personalul din serviciile publice; ...
32. b)30% din categoriile populaţionale de risc. ... 2.3.6. Strategie de vaccinare geografică în funcţie de afectarea regională Strategia de vaccinare a personalului din serviciile publice esenţiale şi a grupurilor populaţionale de risc se poate desfăşura în funcţie de afectarea regională, plecând de la rate de atac în populaţie de peste 30%, între 20-30% şi sub 20%. Nu toate regiunile vor fi afectate în acelaşi timp şi cu aceeaşi intensitate. Strategia se abordează având la bază împărţirea pe 3 regiuni geografice a teritoriului naţional, astfel: regiunea Moldovei, regiunea Transilvaniei şi regiunea de Sud. 2.3.7. Teste biologice Testele rapide ale stării serologice a pacienţilor se vor putea efectua numai după ce tulpina virusului de pandemie a fost izolată. Testele rapide au ca principale scopuri:
33. a)utilizarea optimă a vaccinului disponibil: se vor exclude de la vaccinare persoanele care au dobândit o anumită imunitate în urma contactului direct cu virusul (cazuri confirmate şi cazuri probabile); ...
34. b)atribuirea activităţilor cu risc de expunere acelor persoane care au dobândit deja o imunitate în faţa virusului în urma contactului direct cu acesta. ... 2.4. Măsuri internaţionale Globalizarea schimburilor de orice natură creşte pericolul de combinare şi multiplicare a germenilor patogeni, într-un context caracterizat de un acces inegal la mijloacele de combatere a pandemiei în ţările implicate. 1. Problematica pandemiei de gripă mobilizează toţi actorii sub egida Naţiunilor Unite pentru a facilita o acţiune globală, decisivă, coordonată şi transparentă. Respectarea angajamentelor României se traduce prin sprijinul a 3 organizaţii cu un rol major în lupta pentru combaterea pandemiei (OMS - sănătate umană - OAA şi BIE - sănătate animală) şi prin consolidarea cooperării în domeniul tehnic. 2. Măsurile de sănătate la animale sunt de competenţă comunitară şi Uniunea Europeană va adopta măsuri stricte conform principiilor vigilenţei, proporţionalităţii şi flexibilităţii, ce pot include cerinţe de consolidare a biosecurităţii şi de monitorizare, precum şi reguli clare privind condiţiile de sănătate şi control ale importurilor. 3. Problemele de sănătate umană sunt de competenţa statelor membre; cu toate acestea se susţine activ o politică de armonizare a strategiilor naţionale asociată cu adoptarea unor măsuri de monitorizare, protecţie şi informare a populaţiei. Colaborarea cu ECDC şi alte organisme europene este de importanţă esenţială pentru realizarea acestui deziderat. În conformitate cu principiul subsidiarităţii, Comisia Europeană nu va lua măsuri decât dacă, din raţiuni legate de efectele sau amploarea acţiunilor propuse, statele membre nu vor putea îndeplini obiectivele-ţintă. România va informa, prin MS sau MAE, după caz, celelalte state membre, Comisia Europeană, precum şi statele din afara Uniunii Europene asupra măsurilor de control prevăzute sau luate în aceste situaţii. MS va informa Uniunea Europeană asupra măsurilor luate prin Sistemul de alertă şi răspuns rapid european (Early Warning Rapid System - EWRS) 1. România participă activ la efortul colectiv de protejare a populaţiei şi de asigurare a continuităţii vieţii economice. Ea va pune la dispoziţia rezidenţilor străini acelaşi tip de tratament oferit cetăţenilor români. 2. În cadrul angajamentelor cu OMS România respectă prevederile Regulamentului sanitar internaţional 2005, comunicarea privitoare la alertă şi răspuns fiind asigurată de către MS prin intermediul Centrului Naţional pentru RSI 2005 care este în legătură permanentă cu Punctul focal RSI 2005 al OMS regiunea Europeană. Acţiunea guvernamentală se aplică şi în beneficiul cetăţenilor români din afara ţării şi se execută în acord cu acţiunile celorlalte state membre ale Uniunii Europene. 2.5. Continuitatea vieţii sociale şi economice În cazul unei pandemii principalul obiectiv este asigurarea unei bune funcţionări a instituţiilor statului, la un nivel cât mai apropiat de cel normal. În cazul în care, încă de la început, se preconizează că pandemia poate cauza foarte multe victime din momentul răspândirii virusului în ţară, salvarea vieţilor umane devine prioritară şi se va acţiona în direcţia întreruperii tuturor activităţilor mai puţin importante pentru a limita contactele ce pot favoriza răspândirea bolii. 2.5.1. Strategia naţională pentru menţinerea activităţii statului şi a vieţii sociale şi economice la un nivel cât mai apropiat de cel normal are următoarele componente:
35. a)planurile de asigurare a continuităţii activităţii ministerelor în caz de pandemie; ...
36. b)planurile pentru asigurarea continuităţii activităţii economice elaborate de Ministerul Economiei (ME), Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MIMMCMA) şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS). Aceste planuri vor conţine seturi de activităţi pe sectoare, care vor fi puse în practică începând cu situaţia 4B sau chiar mai devreme, odată cu ameninţarea apariţiei disfuncţionalităţilor ce pot afecta sectoarele de importanţă vitală. ... 2.5.2. Principalul obiectiv vizat de Strategia naţională pentru menţinerea activităţii statului şi a vieţii sociale şi economice constă în menţinerea activităţilor la un nivel cât mai apropiat de cel normal, asigurând în acelaşi timp protecţia personalului. Ministerele responsabile vor stabili activităţile a căror suspendare poate fi tolerată/acceptată timp de câteva săptămâni. 2.5.3. Elaborarea planurilor de asigurare a continuităţii activităţii revine în plan teritorial autorităţilor administraţiei publice, regiilor autonome, companiilor naţionale şi operatorilor economici, care trebuie să aibă în vedere planificarea mai multor modalităţi de organizare, a căror aplicare va depinde de gravitatea pandemiei. În acest context, planurile de asigurare a continuităţii activităţii în caz de pandemie trebuie să furnizeze soluţii următoarelor aspecte:
37. a)asigurarea protecţiei personalului, natura şi volumul mijloacelor de protecţie puse la dispoziţia acestuia; ...
38. b)menţinerea serviciilor esenţiale (asigurarea hranei, a comunicaţiilor, alimentarea cu energie, asigurarea transportului strict necesar, a circulaţiei banilor şi a tranzacţiilor); ...
39. c)evaluarea permanentă a situaţiei şi estimarea evoluţiei viitoare în vederea asigurării unui răspuns rapid şi eficient; ...
40. d)numirea unei persoane responsabile cu "Gripa" din cadrul comitetelor pentru situaţii de urgenţă, respectiv a celulelor de urgenţă; ...
41. e)nevoile de bază pentru continuarea activităţilor; ...
42. f)estimarea numărului de angajaţi prezenţi la locul de desfăşurare a activităţii în cazul producerii pandemiei, pe baza ipotezelor descrise mai jos; ...
43. g)condiţiile de aprovizionare pe etape, printr-o cunoaştere în detaliu a activităţilor furnizorilor şi a subcontractorilor; ...
44. h)consecinţele pandemiei asupra fluxului financiar, de mărfuri şi de persoane, în România, în Europa şi în lume, precum şi asupra consumului şi serviciilor în caz de pandemie (de exemplu, produse de igienă). ... 2.5.4. Scenariile de redactare a planurilor pot fi dezvoltate pe baza următoarelor ipoteze:
45. a)o rată medie de absenteism de 25% pe toată durata valului pandemic (între 8 şi 12 săptămâni); ...
46. b)o rată de absenteism de 50% pe durata celor două săptămâni critice ale valului pandemic; ...
47. c)în cel mai fericit caz, toţi salariaţii disponibili care nu prezintă risc de infecţie în anturajul apropiat se vor prezenta la lucru; ...
48. d)în cel mai rău caz, salariaţii a căror prezenţă nu este necesară pot rămâne acasă. ... Planurile trebuie să prevadă şi cazurile particulare constând în situaţiile deosebite care necesită redistribuirea personalului, lucrul la domiciliu sau adoptarea altor măsuri similare. 2.6. Informare, educare şi comunicare 2.6.1. Eficacitatea sistemului prevăzut în plan rezidă în menţinerea unei relaţii de încredere absolută între instituţiile statului şi populaţie. Aceasta implică un proces de informare transparent, continuu şi bazat pe fapte, care oferă siguranţa că autorităţile sunt în măsură să controleze situaţia atât în ceea ce priveşte aspectele sanitare, cât şi cele de organizare. 2.6.2. Autorităţile publice, ca furnizori de informaţii, urmăresc ca prin comunicare să atenueze temerile şi neliniştea în rândul populaţiei, precum şi evitarea riscului dezinformării sau tulburărilor sociale, care pot duce la destabilizare. 2.6.3. În acest context, obiectivele de comunicare sunt următoarele:
49. a)informare asupra metodelor prin care poate fi întârziată răspândirea bolii pe teritoriul naţional; ...
50. b)pregătirea ţării în vederea organizării în caz de risc pandemic; ...
51. c)asistenţă în gestionarea crizei şi în menţinerea organizării societăţii în timpul pandemiei; ...
52. d)menţinerea unui mediu de încredere şi credibilitate; ...
53. e)pregătire în vederea depăşirii situaţiei de criză şi revenirii la starea de normalitate. ... 2.6.4. Pentru atingerea obiectivului, procesul de comunicare trebuie să acopere 3 aspecte:
54. a)situaţia sanitară şi stadiul pregătirilor; ...
55. b)evoluţia bolii şi măsuri de limitare a răspândirii acesteia; ...
56. c)menţinerea încrederii în autorităţile publice în ceea ce priveşte punerea în practică a măsurilor stabilite. ... 2.6.5. Activităţile de educare şi informare vor avea drept scop:
57. a)satisfacerea cererii de informaţii asupra riscului de pandemie; ...
58. b)publicarea normelor de igienă şi protecţie atât pentru personalul vizat, cât şi pentru populaţie; ...
59. c)favorizarea modificărilor comportamentale ale populaţiei şi promovarea adaptării la logica actuală de gestionare a resurselor, de multe ori limitate; ...
60. d)crearea condiţiilor favorabile pentru gestionarea crizei în caz de pandemie, prin sensibilizarea în prealabil a populaţiei şi furnizarea de informaţii recente, clare şi coerente; ...
61. e)încurajarea actelor caritabile între vecini şi responsabilizarea fiecărui cetăţean în eventualitatea unui risc. ... 2.6.6. Organizarea procesului de comunicare îmbracă un caracter esenţial:
62. a)în etapa prepandemică, comunicarea este coordonată de structura de comunicare şi informare publică din cadrul MS. Se profită de orice ocazie sau exerciţiu aferent pentru a completa pregătirea personalului responsabil în domeniul comunicării şi pentru a dezvolta comunicarea internă în cadrul serviciilor existente; ...
63. b)liniile strategice de comunicare sunt stabilite de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) şi sunt transpuse în practică prin intermediul Centrului Naţional Comunicare şi Informare Publică, constituit potrivit Hotărârii Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă şi organizat la nivelul ministerului care exercită coordonarea şi conducerea acţiunilor, potrivit situaţiilor prevăzute în plan (2B-6); ...
64. c)la nivel local, comunicarea este asigurată de către prefect, susţinut de autorităţile locale, prin intermediul centrelor de comunicare şi informare publică; ...
65. d)în străinătate, informarea cetăţenilor români este asigurată de misiunile diplomatice şi coordonată de ambasadori. ... În acest context general, fiecare minister pregăteşte înainte de criză elementele de comunicare corespunzătoare domeniilor din responsabilitate. 2.7. Măsuri adresate cetăţenilor români din străinătate În caz de pandemie este necesar să fie asigurată aplicarea următoarelor măsuri:
66. a)protejarea cetăţenilor români din străinătate; ...
67. b)reducerea impactului asupra reprezentanţelor din afara ţării; ...
68. c)susţinerea efortului internaţional de a întârzia răspândirea virusului şi extinderea bolii. ... 2.7.1. România va acorda sprijinul necesar în vederea informării şi protejării adecvate a corpului diplomatic român aflat în misiune şi a cetăţenilor români din străinătate. Pe baza planului naţional şefii corpului diplomatic, consulii generali sau cei în exerciţiul funcţiunii dezvoltă propriul plan, adaptat mediului în care trăiesc. 2.7.2. Planul extern de continuitate a activităţii respectă etapele OMS şi prevede furnizarea, în funcţie de posibilităţi, a mijloacelor de protecţie şi îngrijire pentru toţi cetăţenii români din străinătate, prin intervenţia unui medic român rezident (în absenţa unui doctor local) aprobat de misiunea diplomatică. 2.7.3. Tratamentele antivirale, măştile şi mănuşile destinate să asigure o acoperire similară cu cea din România vor fi asigurate, cu caracter preventiv, la sediul misiunilor diplomatice. Stocurile pot fi suplimentate după o evaluare a situaţiei reale. 2.7.4. Indiferent de situaţie, planul favorizează tratamentul bolnavilor pe loc. Pentru aceasta, nu este exclus să se furnizeze misiunilor diplomatice resurse umane şi materiale suplimentare, în funcţie de amplasarea geografică a ţărilor implicate şi de mărimea comunităţii româneşti. 2.7.5. Începând cu situaţia 3A, în planul extern de continuitate a activităţii al fiecărei misiuni diplomatice se preconizează activarea reţelei de comunicare cu comunitatea românească şi reprezentanţii ei. Misiunea diplomatică română menţine legătura cu reprezentanţele celorlalte state europene în problematica pandemiei şi cu reprezentanţii locali ai organizaţiilor internaţionale de sănătate. 2.7.6. La începutul situaţiei 4A, izolarea la domiciliu - însoţită de îngrijirea necesară în caz de nevoie - va fi impusă românilor din zonele afectate. Cu excepţia situaţiilor impuse din motive de sănătate publică, se recomandă repatrierea românilor din zonele încă neafectate, dar aflate sub ameninţare iminentă din cauza proximităţii. Acest tip de decizii şi mai ales delimitarea graduală a zonelor de risc din jurul focarului de infecţie iniţial vor face obiectul unor examinări în prealabil, conduse de autorităţile române, în colaborare cu autorităţile locale, partenerii europeni şi organizaţiile sanitare internaţionale. 2.7.7. La situaţia 5 se va lua în considerare implementarea unei misiuni consulare şi medicale de întărire a resurselor existente, cu acordul prealabil al autorităţilor locale, în funcţie de mijloacele disponibile la faţa locului. Transportul de persoane va fi cel mai probabil întrerupt pe teritoriul ţărilor afectate. Secţiunea a 3-a Principiile de gestionare operaţională a crizei 3.1. Atribuţii ale ministerelor şi ale altor instituţii publice centrale implicate în gestionarea situaţiei de pandemie 3.1.1. Atribuţii generale:
69. a)asigură elaborarea şi aplicarea prevederilor planurilor de asigurare a continuităţii activităţii în situaţie de pandemie; ...
70. b)elaborează ordinul ministrului/conducătorului pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului plan în vederea implementării măsurilor de răspuns specifice; ...
71. c)pun în aplicare, în domeniul specific de activitate, hotărârile CNSU; ...
72. d)sprijină prefectul, prin structurile deconcentrate, în rezolvarea oricărei probleme care pune în pericol ori afectează siguranţa populaţiei, a bunurilor, a valorilor şi a mediului înconjurător; ...
73. e)asigură îndeplinirea măsurilor de alertare şi de pregătire a forţelor şi mijloacelor proprii prevăzute în planurile de acţiune şi cele de cooperare; ...
74. f)participă la solicitarea MAI şi MS, în domeniul de competenţă, cu forţe şi mijloace pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă generate de pandemie; ...
75. g)propun, în domeniul de competenţă, MAI instituirea unor restricţii; ...
76. h)asigură managementul tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă, care i-au fost repartizate, şi îndeplinesc funcţiile de sprijin stabilite potrivit legii; ...
77. i)asigură personalul specializat pentru structurile de conducere constituite la nivel central, zonal şi local; ...
78. j)pun la dispoziţie, la solicitarea administraţiei publice locale, spaţii necesare cazării şi îngrijirii persoanelor; ...
79. k)pun la dispoziţia structurilor competente date şi informaţii cu privire la situaţia operativă din zonele de responsabilitate. ... 3.1.2. Atribuţii specifice GUVERNUL ROMÂNIEI:
80. a)asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în condiţiile prevăzute de lege; ...
81. b)asigură, din Fondul de rezervă bugetară, cheltuielile prilejuite de punerea în aplicare a prevederilor planurilor de ridicare în trepte superioare a capacităţii operaţionale a structurilor cu atribuţii în domeniu; ...
82. c)în situaţia în care se impune, la propunerea CNSU, solicită instituirea de către Preşedintele României a stării de urgenţă în zonele afectate. ... MINISTERUL SĂNĂTĂŢII:
83. a)alertează sistemul naţional sanitar în vederea constituirii rezervei de intervenţie; ...
84. b)pune la dispoziţie capacităţile şi rezervele proprii în domeniul ocrotirii sănătăţii; ...
85. c)dispune organizarea de arii de primire în unităţile spitaliceşti şi ia măsuri pentru suplimentarea capacităţilor acestora; ...
86. d)dispune împreună cu ME operatorilor economici suplimentarea medicamentelor necesare protecţiei populaţiei şi structurilor de intervenţie; ...
87. e)organizează împreună cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor comune omului şi animalelor, precum şi pentru siguranţa alimentelor de origine animală; ...
88. f)ia măsuri, cu sprijinul organelor de specialitate, pentru realizarea şi respectarea igienei şi salubrităţii locurilor publice şi taberelor organizate pentru persoanele afectate, precum şi a produselor alimentare necesare populaţiei; ...
89. g)prin autorităţile de sănătate publică coordonează, în domeniul de competenţă, activitatea serviciilor de ambulanţă şi acţiunile de limitare a efectelor situaţiei de urgenţă; ...
90. h)stabileşte prin ordin comun cu MAI posturile medicale avansate şi lista cu medicamente, materiale sanitare şi echipamente necesare intervenţiei şi asigurării fazei prespitaliceşti; ...
91. i)asigură relaţionarea cu unităţile sanitare publice şi private; ...
92. j)în funcţie de situaţia epidemiologică la nivel naţional şi internaţional, solicită CNSU aplicarea de măsuri necesare pentru asigurarea stării de sănătate a populaţiei (stare de urgenţă, carantină şi altele asemenea). ... MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR:
93. a)activează CNSU şi CNCAOP; ...
94. b)coordonează aplicarea măsurilor dispuse prin decretul de instituire a stării de urgenţă; ...
95. c)elaborează şi transmite directiva de acţiune, în baza hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; ...
96. d)asigură realizarea măsurilor şi activităţilor pentru ridicarea capacităţii operaţionale a structurilor proprii stabilite prin planuri de acţiune; ...
97. e)dispune activarea structurilor de conducere la nivel naţional şi local, conform planurilor elaborate din timp de normalitate, în scopul asigurării conducerii unitare a activităţilor, forţelor şi mijloacelor; ...
98. f)începând cu situaţia 5B, coordonează forţele participante la misiunile comune de gestionare şi rezolvare a situaţiei de criză; ...
99. g)dispune organelor abilitate, în condiţiile reglementărilor în vigoare, aplicarea unor restricţii; ...
100. h)coordonează prin CNSU activitatea Centrului Naţional de Combatere a Bolilor, în cazul în care, conform reglementărilor şi cerinţelor Comisiei Europene, gripa poate căpăta aspecte ce afectează sănătatea animalelor; ...
101. i)dispune organizarea şi asigurarea cu prioritate a transporturilor de forţe şi mijloace destinate acţiunilor şi asigură fluenţa acestora; ...
102. j)participă la întărirea pazei şi apărării unor obiective de importanţă naţională; ...
103. k)la instituirea stării de urgenţă, pune în aplicare măsurile specifice pentru interzicerea sau limitarea circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene pe anumite rute; ...
104. l)participă la impunerea măsurilor de menţinere a carantinei în zonele cu epidemii şi epizootii. ... MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE:
105. a)verifică, actualizează şi pune în aplicare planurile proprii de asigurare a capacităţii de reacţie imediată pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin specifice şi de menţinere a operativităţii forţelor şi mijloacelor prevăzute în planurile de intervenţie şi cele de cooperare; ...
106. b)participă, la solicitarea administraţiei publice centrale, cu forţe şi mijloace medicale la limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă generate de pandemia de gripă; ...
107. c)coordonează, prin Grupul operativ de răspuns epidemiologic, activităţile de limitare şi înlăturare a efectelor pandemiei în cadrul structurilor proprii; ...
108. d)asigură menţinerea capacităţii operaţionale a forţelor Ministerului Apărării Naţionale care actionează în afara teritoriului naţional. ... MINISTERUL JUSTIŢIEI ŞI LIBERTĂŢILOR CETĂŢENEŞTI: Asigură suportul necesar promovării şi adoptării în regim de urgenţă a actelor normative propuse pe timpul situaţiei de pandemie. MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE:
109. a)intensifică activităţile de promovare pe plan extern a intereselor naţionale ale României şi participă la proiectarea în exterior a unei imagini reale privind situaţia din ţară; ...
110. b)informează cu promptitudine şi obiectivitate forurile internaţionale despre situaţia creată şi intensifică măsurile pentru informarea opiniei publice internaţionale cu privire la evoluţia acesteia; ...
111. c)transmite instrucţiuni oficiilor diplomatice ale României în diverse capitale şi de pe lângă organizaţiile internaţionale pentru obţinerea de informaţii permanent actualizate asupra reacţiilor înregistrate; ...
112. d)menţine legătura cu misiunile diplomatice străine acreditate în România; ...
113. e)aduce la cunoştinţa mass-media, prin declaraţii autorizate ale demnitarilor sau prin Oficiul Purtătorului de Cuvânt al MAE, poziţia oficială a Guvernului României faţă de situaţia de criză creată şi modalitatea de soluţionare. ... MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII:
114. a)gestionează activitatea de constituire şi păstrare a capacităţilor şi rezervelor de mobilizare în transporturi şi intensifică activităţile specifice în scopul asigurării cu prioritate a nevoilor operative de transport rutier, feroviar, aerian şi naval necesare realizării măsurilor de răspuns; ...
115. b)la instituirea stării de urgenţă pune în aplicare măsurile specifice pentru interzicerea sau limitarea circulaţiei rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene pe anumite rute; ...
116. c)centralizează, întocmeşte şi pune la dispoziţia structurilor centrale/locale de conducere materiale de analiză privind situaţia din transporturi. ... MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE:
117. a)prin operatorii publici de comunicaţii aflaţi în coordonare, asigură, la cererea autorităţilor competente, completarea sistemelor de transmisiuni proprii forţelor participante cu elemente de telecomunicaţii şi poştă din cadrul reţelelor naţionale; ...
118. b)interzice, la cererea motivată a autorităţilor abilitate, utilizarea parţială sau totală de către persoanele fizice sau juridice a unei anumite frecvenţe sau benzi de frecvenţă. ... MINISTERUL MEDIULUI:
119. a)asigură monitorizarea pericolelor şi riscurilor repartizate în domeniul situaţiilor de urgenţă; ...
120. b)asigură informarea, prognoza şi avertizarea structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă cu privire la: iminenţa producerii unor fenomene hidrometeorologice periculoase, posibile accidente la construcţiile hidrotehnice şi modificări ale calităţii şi radioactivităţii mediului. ... MINISTERUL ECONOMIEI:
121. a)asigură continuitatea producerii, transportului, stocării şi furnizării energiei electrice pentru operatorii economici strategici şi populaţiei pentru consumul casnic; ...
122. b)asigură continuitatea producerii, transportului, stocării, distribuţiei şi furnizării energiei termice, aburului şi apei industriale pentru consumatorii strategici, precum şi a apei potabile către populaţie; ...
123. c)asigură continuitatea extracţiei, transportului şi furnizării gazelor naturale şi produselor petroliere derivate, precum şi a resurselor minerale necesare desfăşurării continue a proceselor tehnologice din industria prelucrătoare atât la intern, cât şi pentru export; ...
124. d)asigură continuitatea producţiei de bunuri şi servicii industriale de utilitate publică către persoanele fizice şi juridice; ...
125. e)stabileşte şi intensifică aplicarea măsurilor de protecţie a obiectivelor industriale strategice pentru asigurarea funcţionării ramurilor industriale asiguratoare a utilităţilor (energie electrică, termică, abur, apă industrială şi potabilă, petrol, gaze naturale şi produse petroliere derivate, resurse minerale etc. şi altele asemenea), precum şi a unor produse şi servicii industriale de utilitate publică, către persoanele fizice şi juridice; ...
126. f)intensifică, în domeniul de competenţă, măsurile de participare a industriei la asigurarea materialelor şi bunurilor de consum necesare populaţiei evacuate, cât şi a celor necesare revenirii la starea de normalitate; ...
127. g)ia măsuri de producere suplimentară a mijloacelor de protecţie şi a produselor de strictă necesitate necesare populaţiei şi structurilor de intervenţie de către operatorii economici de profil; ...
128. h)la solicitarea MS, dispune suplimentarea producţiei operatorilor economici de specialitate pentru asigurarea unor aparate şi produse de tehnică medicală necesare protecţiei populaţiei şi structurilor de intervenţie. ... MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE:
129. a)stabileşte, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, valoarea pagubelor înregistrate pe timpul perioadei pandemice şi face propuneri pentru alocarea de fonduri financiare pentru reconstrucţie în vederea aducerii situaţiei la starea de normalitate; ...
130. b)propune primului-ministru alocarea de fonduri financiare suplimentare necesare intervenţiei şi reconstrucţiei, pe baza cererilor transmise de instituţiile publice cuprinse în plan; ...
131. c)monitorizează, coordonează şi controlează cheltuielile financiare realizate de instituţiile publice pe timpul stării pandemice până la restabilirea stării de normalitate; ...
132. d)intensifică acţiunile de combatere a evaziunii fiscale, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. ... MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR ŞI DEZVOLTĂRII RURALE: - Atribuţii potrivit legislaţiei în vigoare. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII:
133. a)ia măsuri sporite de igienă în şcoli; ...
134. b)asigură informarea şi educarea elevilor asupra necesităţii măsurilor de igienă în şcoală şi în afara acesteia; ...
135. c)monitorizează îmbolnăvirile elevilor şi studenţilor din şcoli, licee, colegii, universităţi, internate sau campusuri universitare, pentru îngrijire medicală temporară; ...
136. d)pune la dispoziţia MS spaţii de cazare şi pentru îngrijire medicală; ...
137. e)ia măsuri de igienă la nivelul taberelor organizate pentru elevi şi tineri. ... MINISTERUL TURISMULUI: - Monitorizează implementarea măsurilor recomandate de MS în unităţile turistice. AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR:
138. a)asigură comunicarea deciziilor Comisiei Europene şi recomandărilor BIE către autorităţile, instituţiile, asociaţiile şi patronatele implicate; ...
139. b)elaborează planul de măsuri specifice, în concordanţă cu reglementările şi recomandările Comisiei Europene şi BIE, în situaţiile în care se constată că evoluţia bolii are impact asupra sănătăţii animalelor, şi solicită sprijinul CNSU în cazul în care trebuie aplicate măsuri de combatere a bolii la animale. ... Atribuţii conform art. 6^3 şi art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare. SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII:
140. a)monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora; ...
141. b)informează, înştiinţează, avertizează şi semnalează beneficiarilor legali eventualele disfuncţii care apar în aplicarea măsurilor de combatere stabilite prin prezentul plan; ...
142. c)pune în aplicare planurile de ridicare a capacităţii operaţionale şi de acţiune a structurilor proprii; ...
143. d)asigură respectarea măsurilor prevăzute în Protocolul de cooperare, pe această problematică, încheiat cu MS. ... COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR NUCLEARE:
144. a)asigură monitorizarea pericolelor şi riscurilor repartizate în domeniul situaţiilor de urgenţă; ...
145. b)asigură informarea, prognoza şi avertizarea structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, cu privire la iminenţa producerii unui accident nuclear sau urgenţă radiologică cu impact asupra teritoriului României. ... SERVICIUL DE TELECOMUNICAŢII SPECIALE:
146. a)asigură arhitectura sistemului de comunicaţii şi IT organizat de ministerul coordonator destinat managementului acestui tip de criză; ...
147. b)asigură împreună cu agenţiile implicate suportul de comunicaţii de intervenţie şi eventual refacerea/extinderea infrastructurii în zona de manifestare a dezastrului; ...
148. c)asigură suportul informaţional şi de comunicaţii şi IT pentru crearea unui centru ad-hoc de comandă şi control destinat gestionării crizei în zona geografică unde aceasta se manifestă, prin înfiinţarea în Sistemul naţional pentru apel unic de urgenţă - 112 a unei agenţii specifice tipului de criză, care să acţioneze conform indexului specific determinat de MS, pentru apelurile telefonice în cazul simptomatologiei de gripă (febră, tuse); ...
149. d)adaugă şi publică în Sistemul naţional pentru apel unic de urgenţă - 112 indexul de evenimente specifice crizei, pentru toate agenţiile implicate, la precizarea CNSU. ... 3.2. Gestionarea crizei la nivel naţional 3.2.1. Sectorul sanitar este principalul responsabil în elaborarea şi implementarea activităţilor de răspuns în situaţie de pandemie. În acest sens, sectorului sanitar îi revin următoarele atribuţii:
150. a)pune la dispoziţie informaţii autorizate asupra riscului, severităţii şi evoluţiei pandemiei, precum şi asupra eficienţei intervenţiilor; ...
151. b)stabileşte priorităţile şi continuă să asigure serviciile de sănătate pe timpul pandemiei; ...
152. c)acţionează pentru reducerea răspândirii gripei în comunităţi şi în instituţiile sanitare (spitale, dispensare şi altele asemenea); ...
153. d)protejează şi sprijină personalul sanitar pe parcursul pandemiei; ...
154. e)asigură suportul decizional/tehnic comitetelor pentru situaţii de urgenţă. ... 3.2.2. Sectorul non-sanitar este important deoarece orice discontinuitate în asigurarea serviciilor esenţiale, cum ar fi alimentarea cu apă şi electricitate, poate face ca sectorul sanitar să nu poată funcţiona. Pregătirea intensă şi elaborarea planurilor de continuare a activităţii sunt deosebit de importante pentru ca activităţile esenţiale să continue pe parcursul pandemiei, iar impactul economic şi social să fie diminuat. Toate sectoarele au următoarele obligaţii:
155. a)să stabilească reglementări pentru continuarea activităţii în caz de pandemie; ...
156. b)să consolideze capacitatea de răspuns în caz de pandemie, prin planificarea exactă a acţiunilor de intervenţie; ...
157. c)să prevadă şi să planifice alocarea de resurse necesare protejării salariaţilor proprii; ...
158. d)să comunice cu angajaţii şi să desfăşoare activităţi de educare în ceea ce priveşte protecţia acestora şi măsurile ce vor fi implementate; ...
159. e)să asigure îndeplinirea funcţiilor de sprijin repartizate conform dispoziţiilor legale şi planurilor de cooperare întocmite în acest sens. ... 3.2.3. În situaţia 1 (cazuri de boală la animale, absenţa noului virus), situaţia 2 (epizootie) şi situaţia 3A (cazuri umane izolate în străinătate), Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), în colaborare cu ANSVSA, conduc, prin comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă, acţiunile pentru prevenirea epizootiei şi izolarea focarelor de infecţie care ar putea apărea ori s-ar putea răspândi pe teritoriul României. 3.2.4. Pentru situaţia 3A, măsurile de prevenire a apariţiei bolii în rândul populaţiei din România sunt decise şi adoptate de MS. 3.2.5. Începând cu situaţia 3B, controlul operaţional al activităţii de gestionare a cazurilor umane revine, prin hotărâre a CNSU, MS, care conduce acţiunile din perioada de alertă pandemică prin Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă. În acest sens, MS implementează măsurile adecvate pentru combaterea riscului sanitar, iar în cazul în care aprobarea acestora este de competenţa Guvernului, propune CNSU adoptarea lor. 3.2.6. În cazul în care, începând cu situaţia 4B, în urma analizei evoluţiei pe plan naţional, sunt identificate probleme în domeniul asigurării ordinii şi siguranţei publice sau al menţinerii condiţiilor de subzistenţă a populaţiei, CNSU poate hotărî preluarea controlului operaţional al activităţii globale de către MAI, urmând ca gestionarea operaţională a problemelor sanitare să revină în continuare MS. 3.2.7. Pentru toate situaţiile 1-4B, la şedinţele comitetelor ministeriale pentru situaţii de urgenţă ale ministerelor menţionate mai sus sunt cooptaţi în calitate de consultanţi şi reprezentanţi ai altor ministere, instituţii şi organizaţii care, potrivit competenţelor, îndeplinesc funcţiile de sprijin "Acordarea asistenţei medicale de urgenţă" şi "Prevenirea îmbolnăvirilor în masă", prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă şi, după caz, ai altor structuri cu atribuţii conexe. 3.2.8. Începând cu situaţia 4B sau în cazul în care există riscuri de apariţie a unor disfuncţionalităţi în sectoarele economice de importanţă vitală, CNSU pune în aplicare Strategia naţională pentru menţinerea activităţii statului şi a vieţii sociale şi economice la un nivel cât mai apropiat de cel normal (potrivit planurilor componente elaborate de toate ministerele - pentru componenta de menţinere a activităţii statului şi a vieţii sociale, respectiv de ME, MFP, MIMMCMA, MMFPS - pentru componenta de menţinere a vieţii economice). 3.2.9. MAI, în calitate de preşedinte al CNSU, îl informează operativ pe primul-ministru asupra hotărârilor CNSU şi prezintă în şedinţele de Guvern propuneri privind:
160. a)stabilirea priorităţilor şi alocarea resurselor bugetare necesare pentru implementarea activităţilor specifice de răspuns; ...
161. b)alocarea resurselor suplimentare identificate; ...
162. c)instituirea stării de urgenţă la nivel judeţean, al mai multor judeţe sau la nivel naţional. ... 3.2.10. CNSU asigură coordonarea şi conducerea operaţională a activităţii de gestionare a situaţiei de pandemie după cum urmează:
163. a)primeşte de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă - Centrul Operaţional Naţional (CON) sinteze cuprinzând informaţiile de importanţă majoră privind evoluţia situaţiei şi analizează indicatorii operaţionali şi de capacitate furnizaţi de toate ministerele componente; ...
164. b)adoptă hotărâri pe care le transmite prin Secretariatul Tehnic Permanent structurilor implicate în acţiunile operaţionale; ...
165. c)monitorizează evoluţia crizei pe plan internaţional; ...
166. d)asigură şi coordonează la nivel naţional activitatea de comunicare şi informare publică prin centrele specializate constituite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 548/2008; ...
167. e)declară, cu acordul primului-ministru, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe, coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă şi declară încetarea stării de alertă; ...
168. f)propune Guvernului, prin ministrul administraţiei şi internelor, instituirea de către Preşedintele României a stării de urgenţă în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele judeţene sau al municipiului Bucureşti, şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens; ...
169. g)analizează şi supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse şi bunuri materiale necesare sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate de dezastre sau alte situaţii de urgenţă. ... 3.2.11. Primul-ministru coordonează prin intermediul CNSU şi al Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică (CNCAOP) întreaga activitate de gestionare la nivel naţional a situaţiei de pandemie. În cazul atingerii nivelului de gravitate corespunzător situaţiilor 5B sau 6 prevăzute în plan sau în cazul în care sunt discutate propuneri cu orientare strategică, şedinţele CNSU sunt prezidate de către primul-ministru. 3.2.12. Centrul Naţional de Comunicare şi Informare Publică constituit în subordinea CNSU îndeplineşte următoarele atribuţii:
170. a)monitorizarea presei naţionale şi internaţionale, precum şi a opiniei publice generale; ...
171. b)elaborarea comunicatelor de presă pentru toate categoriile de populaţie; ...
172. c)coordonarea acţiunilor de informare publică iniţiate de ministere prin structurile specializate sau de către prefecţi la nivel local; ...
173. d)administrarea surselor publice deschise de informare (internet, media). ... 3.2.13. Principalele lanţuri operaţionale la nivel naţional
174. a)CNSU este sprijinit în îndeplinirea atribuţiilor de CON din cadrul IGSU, Centrul Operaţional de Comandă (COC) din cadrul MAI şi Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă al MS. ...
175. b)CON şi COC sunt structurile specializate responsabile cu centralizarea datelor, potrivit competenţelor, furnizate de centrele operative care gestionează domeniile specifice situaţiilor de urgenţă şi ordinii publice constituite la toate nivelurile. ...
176. c)IGSU, prin CON, asigură legătura permanentă cu CNSCBT şi BESAP. ... 3.2.14. MAE, prin Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă, monitorizează situaţia cetăţenilor români aflaţi în străinătate, precum şi a cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României, asigurând legătura permanentă cu celulele de criză înfiinţate la nivelul misiunilor diplomatice ale României (ambasade, misiuni permanente, consulate generale, consulate şi consulate onorifice). 3.3. Gestionarea crizei la nivel teritorial 3.3.1. Prefecţii sunt cei care asigură implementarea măsurilor prevăzute în plan la nivel teritorial. Ei încurajează autorităţile locale să se pregătească, mai ales pentru a asigura ajutorul de proximitate acordat bolnavilor şi persoanelor izolate. Prefectul, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU), îndeplineşte următoarele atribuţii:
177. a)asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea hotărârilor CNSU, precum şi ale ordinelor ministrului administraţiei şi internelor emise premergător şi pe timpul instituirii stării de urgenţă; ...
178. b)coordonează, în condiţiile legii, acţiunile şi activităţile de asigurare şi/sau restabilire a ordinii publice desfăşurate la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti; ...
179. c)duce la îndeplinire, împreună cu autorităţile şi organele abilitate, în condiţiile stabilite prin lege, măsurile de pregătire şi intervenţie pentru situaţii de urgenţă; ...
180. d)utilizează, în calitate de şef al protecţiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în situaţii de criză, în scopul desfăşurării în bune condiţii a acestei activităţi; ...
181. e)verifică măsurile întreprinse de primar sau de preşedintele consiliului judeţean în calitatea lor de reprezentanţi ai statului în unitatea administrativ-teritorială şi poate sesiza organele competente în vederea stabilirii măsurilor necesare; ...
182. f)aprobă, la instituirea stării de urgenţă, rechiziţionarea bunurilor, cuantumul despăgubirilor şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public. ... În faza prepandemică, prefectul dispune inventarierea şi monitorizarea periodică a persoanelor vulnerabile care riscă să fie izolate la domiciliu în caz de contactare a bolii. După caz, monitorizarea şi îngrijirea acestei categorii de populaţie pot fi realizate în spaţii special amenajate şi dotate cu echipament corespunzător (şcoli, unităţi militare, internate, hoteluri, pensiuni şi altele asemenea). Prevenire şi plan de urgenţă în caz de gripă La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, prefectul dispune elaborarea unui plan de urgenţă în caz de pandemie, care conţine detalierea măsurilor adoptate şi a acţiunilor întreprinse, după cum urmează: 1. acţiuni de urmat în cazul suspiciunii sau confirmării infectării cu noul virus gripal; 2. stabilirea atribuţiilor structurilor implicate în acţiunile de intervenţie pentru combaterea răspândirii bolii (inclusiv furnizorii de servicii private); 3. identificarea depozitelor de materiale, produse şi echipamente pentru asigurarea protecţiei individuale a personalului implicat în intervenţii şi a cetăţenilor; 4. acţiuni de informare publică şi de pregătire a forţelor de intervenţie prin exerciţii; 5. asigurarea financiară a acţiunilor de intervenţie. Planul de urgenţă se analizează şi se aprobă în şedinţa comitetului pentru situaţii de urgenţă, iar ulterior se transmite în format electronic CON din cadrul IGSU. 3.3.2. Consiliile judeţene, în colaborare cu instituţia prefectului şi consiliile locale, contribuie la definirea politicilor locale, asigurarea mijloacelor materiale şi financiare necesare implementării măsurilor; susţin politica de solidaritate locală şi joacă un rol important în conştientizarea situaţiei de criză de către populaţie. Consiliul judeţean adoptă hotărâri şi are, potrivit competenţelor, următoarele atribuţii: 1. aprobă modul de utilizare a rezervei bugetare şi a fondurilor speciale necesare intervenţiei şi reconstrucţiei în situaţii de criză. 2. asigură, potrivit competentelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean în domeniul ordinii publice, al situaţiilor de urgenţă, precum şi în domeniul protecţiei şi refacerii mediului; 3. la instituirea stării de urgenţă, ţine evidenţa bunurilor supuse rechiziţiei, aflate în proprietatea persoanelor fizice, şi comunică, la cererea beneficiarilor sau a prefectului, date privind existentul, starea şi caracteristicile acestora; 4. pune la dispoziţia MAI date şi informaţii cu privire la evidenţa persoanelor, în teritoriul de competenţă. 3.3.3. Primarul joacă un rol important în problemele de siguranţă publică şi sanitară, mai ales în aplicarea prevederilor luate de autorităţile locale. El se consultă în permanenţă cu reprezentanţii instituţiei prefectului şi direcţiilor sanitare judeţene şi pune în aplicare măsurile de protecţie locale. El se bazează în acest sens pe planul naţional şi se orientează după următoarele principii fundamentale de acţiune:
183. a)reducerea riscurilor de infecţie; ...
184. b)menţinerea capacităţii serviciilor locale de a face faţă situaţiei de criză; ...
185. c)protecţia celor implicaţi în ameliorarea situaţiei de criză; ...
186. d)asigură logistica intervenţiei. ... Organizarea acţiunilor de solidaritate la nivel local constituie un aspect de bază al activităţii primarilor; primarii se bazează pe resursele locale, pe asociaţii existente şi pe voluntarii de orice fel care sunt dispuşi să organizeze astfel de activităţi. În cazul unei pandemii, pentru asigurarea eficienţei acţiunilor şi unei intervenţii rapide în caz de urgenţă se vor delega cât mai multe responsabilităţi, pentru a permite superiorilor să se concentreze asupra acelor situaţii în care intervenţia lor este indispensabilă. 3.3.4. Consiliul local adoptă hotărâri şi are, potrivit competenţelor, următoarele atribuţii: 1. coordonarea instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; 2. gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni de serviciile comunitare, în domeniul ordinii publice, al situaţiilor de urgenţă, precum şi în domeniul protecţiei şi refacerii mediului; 3. contribuie la asigurarea ordinii publice; 4. coordonează acţiunile serviciilor de urgenţă publice comunitare şi voluntare de tip salvamont, salvamar, prim ajutor stabilite prin acte normative; 5. aprobă şi gestionează construirea locuinţelor sociale şi de necesitate ce se vor realiza pe timpul/după situaţiei/situaţia de criză; 6. ţine evidenţa bunurilor supuse rechiziţiei, aflate în proprietatea persoanelor fizice şi comunică, la cererea beneficiarilor sau a prefectului, date privind existentul, starea şi caracteristicile acestora; 7. pune la dispoziţia MAI date şi informaţii cu privire la evidenţa persoanelor, în teritoriul de competenţă. 3.3.5. Fiecare cetăţean va deveni un gestionar al situaţiei de pandemie, după propriile posibilităţi. Cetăţenii trebuie să ia măsuri prin care să se asigure că au acces la informaţii corecte, precum şi la resurse de hrană, apă şi medicamente. Pentru familii, accesul la informaţii de încredere din surse autorizate este esenţial. Deoarece gripa se transmite de la om la om, adoptarea măsurilor individuale de igienă, cum ar fi acoperirea gurii şi nasului în timpul strănutului şi tusei, spălarea pe mâini, izolarea voluntară a persoanelor cu afecţiuni respiratorii, poate preveni răspândirea infecţiei. În funcţie de amploarea evenimentelor, conceptul de solidaritate va trebui să fie de natură:
187. a)civică, prin prestarea muncii de voluntariat în cadrul asociaţiilor de profil existente sau în sprijinul profesioniştilor care intervin; ...
188. b)de proximitate, între cetăţenii din aceeaşi comunitate, pentru îngrijirea persoanelor izolate şi în special a bătrânilor. ... 3.4. Gestionarea situaţiei de pandemie în context internaţional: canale de comunicare 3.4.1. Comunicatele externe politice sau tehnice ale României se vor face de către MAE. 3.4.2. Comunicatele României către Uniunea Europeană şi OMS asupra aspectelor operaţionale sanitare se elaborează şi se transmit astfel:
189. a)pentru problematica de sănătate umană: MS este punctul naţional de contact în relaţia cu diversele grupuri şi comitete care monitorizează toate aspectele pe această problematică: ... a^1) OMS; a^2) ECDC; a^3) Sistemul de avertizare şi alertare rapidă (EWRS);
190. b)pentru problematica de sănătate animală: ANSVSA este punct naţional de contact în relaţia cu Comitetul Permanent pentru Siguranţă Alimentară, Sănătate Animală şi alte autorităţi naţionale veterinare la nivel internaţional (ASV); ...
191. c)IGSU, prin CON, este punctul naţional de contact care asigură legătura permanentă cu Centrul European de Monitorizare şi Informare (Monitoring and Information Centre - MIC) şi cu Centrul Euro-Atlantic de Coordonarea a Răspunsului la Dezastre (EADRCC); ...
192. d)CNSCBT şi BESAP asigură legătura permanentă cu Centrul European de Prevenire şi Combatere a Bolilor (ECDC) şi cu OMS. ... Capitolul III Fişe de facilitare a procesului decizional CUPRINS Secţiunea 1: Introducere Secţiunea 2: Metodologia utilizării fişelor de facilitare a procesului decizional Secţiunea 3: Fişa temelor de dezbatere pentru întâlnirile interministeriale din cadrul CNSU Secţiunea 1 Introducere Fişă de intervenţie rapidă "Risc iminent de pandemie" Fişe "Situaţii şi măsuri" Cazuri de boală la animale Situaţia 1 - Absenţa răspândirii noului virus extrem de patogen în rândul animalelor şi al oamenilor Situaţia 2A - Epizootia în străinătate, provocată de un virus extrem de patogen, fără cazuri umane (faza 2 OMS) Situaţia 2B - Epizootia în România, provocată de un virus extrem de patogen, fără cazuri umane (faza 2 OMS) Cazuri de boală la oameni Situaţia 3A - Cazuri umane izolate în străinătate, fără transmitere de la om la om (faza 3 OMS) Situaţia 3B - Cazuri umane izolate în România, fără transmitere de la om la om (faza 3 OMS) Situaţia 4A - Cazuri umane grupate în străinătate, delimitate şi localizate (faza 4 OMS) Situaţia 4B - Cazuri umane grupate în România, delimitate şi localizate (faza 4 OMS) Situaţia 5A - Focare de boală grupate şi necontrolate, izbucnite în străinătate (faza 5 OMS) Situaţie 5B - Focare de boală grupate cu o incidenţă sub 10%, izbucnite în România (faza 5 OMS) Situaţia 6 - Focare de boală necontrolate, cu o incidenţă peste 10% (faza 6 OMS) Situaţia 7 - Sfârşitul valului epidemic Secţiunea a 2-a Metodologia utilizării fişelor de facilitare a procesului decizional Pentru fiecare situaţie au fost redactate fişe de facilitare a procesului decizional. Aceste fişe conţin o serie de măsuri grupate în funcţie de 17 obiective principale. 2.1. Fiecare fişă conţine două părţi:
193. a)măsuri majore, din punctul de vedere al impactului şi/sau al caracterului lor interministerial, care trebuie analizate cu prioritate; ...
194. b)măsuri auxiliare şi măsuri practice. ... 2.2. Situaţiile 5B şi 6 pot fi tratate în aceeaşi fişă, deoarece situaţia 5B (focare de boală grupate cu o incidenţă sub 10%, izbucnite în România) corespunde de fapt cu începutul pandemiei; astfel se justifică analiza aceloraşi măsuri ca şi la situaţia de pandemie 6. În situaţia 5B, se vor putea aplica anumite măsuri cu caracter specific numai în zonele infectate, în timp ce în situaţia 6 ansamblul măsurilor sau marea lor majoritate se va face la nivel naţional. 2.3. Măsurile se concretizează în propuneri care se analizează, în funcţie de caz şi de împrejurări, în comitetele pentru situaţii de urgenţă de la toate nivelurile. În caz de nevoie, ele vor fi modificate în funcţie de caracteristicile epidemiologice ale virusului, de resursele şi dotarea tehnică disponibilă, precum şi de punctele de vedere ale factorilor de decizie implicaţi. 2.4. Există posibilitatea ca scenariile construite pe baza acestor fişe să nu corespundă realităţii, mai ales în momentul izbucnirii pandemiei (proces de amploare în transmiterea virusului de la om la om). Pentru a rezolva astfel de situaţii incerte şi inedite, a fost elaborată o fişă de intervenţie rapidă "Risc iminent de pandemie", în care se insistă pe respectarea prevederilor majore în perioada de transmitere, indiferent de starea serviciilor sanitare de pe teritoriul naţional. Secţiunea a 3-a Fişa temelor de dezbatere pentru întâlnirile interministeriale organizate în cadrul CNSU A. În şedinţele extraordinare ale CNSU organizate începând cu atingerea nivelurilor de gravitate asociate situaţiei 4B şi în cele prezidate de către primul-ministru se vor dezbate cu prioritate următoarele teme: 3.1. Situaţia actuală pe plan naţional şi internaţional şi bilanţul măsurilor aplicate 3.1.1. Stadiul acţiunilor stabilite prin planul naţional şi revizuirea principalelor măsuri care au fost deja aplicate (MAI, MS) 3.1.2. Evenimente legate de sănătatea animală atât în România, cât şi în străinătate (ANSVSA) 3.1.3. Evenimente legate de sănătatea umană atât în România, cât şi în străinătate (MS) 3.1.4. Situaţia epidemiologică în România şi în străinătate: numărul de cazuri de boală, ţările infectate şi cele cu risc de infecţie, numărul de cetăţeni români din străinătate deja infectaţi sau expuşi riscului de infecţie, cartografierea cazurilor de boală şi schiţele corespunzătoare diverselor scenarii posibile... (MS şi, după caz, CNSBT şi BESAP) 3.1.5. Informaţii medicale: eficienţa tratamentelor aplicate, informaţii despre vaccinuri (MS) 3.1.6. Situaţia medicală internaţională explicată prin intermediul marilor organizaţii sanitare: stadiul planului OMS, (MS) 3.1.7. Situaţia internaţională şi consolidarea misiunilor diplomatice (MAE, MS) 3.1.8. Consecinţe economice şi financiare în România şi în străinătate (ME, MFP, MMFPS, MIMMCMA) 3.1.9. Impactul asupra vieţii şi siguranţei populaţiei (MAI, MMFPS) 3.1.10. Situaţia campaniilor de comunicare şi informare publică, monitorizarea presei şi a opiniei publice (MAI, MS, prin CNCIP) 3.2. Stadiul de pregătire al unităţilor administrativ-teritoriale şi al operatorilor economici 3.2.1. Planuri de asigurare a continuităţii activităţii ministerelor (toate ministerele şi instituţiile publice centrale) 3.2.2. Sinteza măsurilor adoptate pentru buna funcţionare a marilor operatori economici, a regiilor autonome şi a companiilor naţionale (ME) 3.2.3. Stadiul elaborării planurilor de asigurare a continuităţii activităţii la nivelul administraţiei publice locale, regiilor autonome, companiilor naţionale şi operatorilor economici sursă de risc (MAI, ME) 3.2.4. Stadiul elaborării şi al punerii în practică a planurilor de urgenţă elaborate la nivelul judeţelor/municipiului Bucureşti 3.3. Propunerile de împărţire pe zone pot facilita procesul decizional în gestionarea riscurilor (zone infectate, zone cu risc de infecţie şi alte zone) - (MAI, MS). 3.4. Gestionarea măsurilor şi monitorizarea rezultatelor Prezentarea setului de măsuri cu posibilitate de aplicare imediată sau la termen, durata necesară pentru pregătirea fiecărei măsuri, mijloacele de monitorizare a rezultatelor şi de evaluare a eficacităţii acestora:
195. a)Măsuri de sănătate animală (ANSVSA) ...
196. b)Măsuri de sănătate umană (MS) ...
197. c)Măsuri pentru cetăţenii români din străinătate (MAE, MS) ...
198. d)Măsuri pentru continuitatea vieţii sociale şi economice (MAI, ME, MFP, MMFPS, MIMMCMA) ...
199. e)Măsuri pentru asigurarea ordinii publice şi a siguranţei populaţiei (MAI, SRI, SPP) ... NOTĂ: Fiecare minister elaborează în prealabil lista indicatorilor operaţionali şi de capacitate proprii. 3.5. Pregătirea informaţiilor necesare pentru personalul implicat în intervenţie şi pentru populaţie asupra evoluţiei situaţiei şi a măsurilor luate sau în curs de aplicare (MAI, MS, prin CNCIP) 3.6. Controlul operaţional al acţiunilor la nivel naţional: propunere pentru o eventuală delegare a unui ministru sau pentru desemnarea unei persoane împuternicite pentru accesată activitate Începând cu situaţia 4B, controlul operaţional al activităţii globale poate fi exercitat de MAI sau de MS (potrivit hotărârii CNSU), urmând ca gestionarea operaţională a problemelor sanitare să revină în continuare MS. B. Fişă de intervenţie rapidă "Risc iminent de pandemie" Această fişă poate fi utilizată în toate cazurile în care izbucnirea unei pandemii devine iminentă. De îndată ce declanşarea pandemiei de gripă devine iminentă, se vor aplica măsuri drastice pentru a încetini evoluţia răspândirii virusului şi pentru protejarea populaţiei, indiferent dacă se confirmă sau nu existenţa unor cazuri de infecţie pe teritoriul naţional. Semnalele de alertă care justifică utilizarea acestei fişe sunt următoarele:
200. a)semnalarea bruscă a unei extinderi de mare amploare a bolii pe glob, cu un număr ridicat de cazuri de infecţie gripală (peste o sută) şi cu posibilitate de transmitere rapidă (extrem de contagioasă); ...
201. b)o rată de agravare a bolii până la spitalizare şi/sau o rată a mortalităţii anormal de ridicată; ...
202. c)şi/sau identificarea cauzei ca fiind un nou virus de gripă extrem de patogen. ... În caz contrar, semnalarea unor cazuri de transmitere de la om la om, mai ales în cadrul familial, nu justifică utilizarea acestei fişe, ci se vor aplica măsurile prevăzute mai sus, începând cu situaţia 4B. Măsurile preconizate se vor constitui în propuneri care vor fi analizate pentru fiecare caz şi vor fi adaptate situaţiei curente în caz de nevoie. B.1. Măsuri majore Organizarea intersectorială - Evaluarea situaţiei Org - Imediat ce se confirmă izbucnirea unei pandemii se va ţine o şedinţă interministerială (CNSU) unde se va analiza propunerea ca MS (din cauza aspectului predominant medical al crizei) sau, după caz, MAI (în cazul în care asigurarea securităţii populaţiei, a ordinii şi siguranţei publice sau a continuităţii vieţii socioeconomice devine mai importantă decât organizarea serviciilor sanitare) să exercite controlul operaţional global al acţiunilor. Org - Convocarea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă (după caz, instituirea serviciului de permanenţă la primării) Eva - Actualizarea permanentă a situaţiei şi a evoluţiei epidemiei în străinătate şi eventual în România B.2 Măsuri pentru încetinirea răspândirii pandemiei pe teritoriul naţional Scopul acestor măsuri este de a întârzia evoluţia epidemiei de la câteva zile până la două-trei săptămâni:
203. a)pentru a permite organizarea structurilor de intervenţie astfel încât consecinţele pandemiei să fie reduse la minimum posibil (organizarea serviciilor de ambulanţă, SMURD, unităţilor sanitare şi altele asemenea); ...
204. b)pentru a câştiga mai mult timp necesar finalizării medicamentelor antivirale, producţiei de vaccinuri pandemice, fabricării măştilor şi vaccinării preventive în caz de pandemie şi altele asemenea; ...
205. c)pentru a evidenţia punctul culminant al valului pandemic şi a reduce astfel presiunea asupra serviciilor sanitare. ... 1. Ipoteza unei reacţii reflexe generale (cu o eficienţă mult mai mare, dar cu o perioadă de aplicare probabil mai mică) Amn - Controlul frontierelor poate fi eficient dacă este aplicat din timp; acest lucru implică o coordonare la nivel european. Amn - Întreruperea curselor internaţionale de pasageri, în special cele aeriene, vectori importanţi în transmiterea pandemiei*2), în conformitate cu deciziile la nivel european Amn - Persoanelor sosite în ţară cu zboruri după decizia de întrerupere a acestora (echipaj şi pasageri) li se vor asigura condiţii de izolare*2) (capacitatea de primire este destul de redusă). --------- *2) Modelele de măsuri publicate în anul 2006 evocă o amânare a punctului culminant al pandemiei de gripă de la o săptămână la două săptămâni în cazul restricţionării numărului de pasageri care ajung în ţară cu 90% şi de la 3 la 4 săptămâni sau chiar mai mult în cazul unei reduceri de 99%; aceste măsuri vor fi cu atât mai eficiente cu cât restricţionarea se va face începând cu persoanele provenind din ţările afectate de pandemie. Astfel de măsuri se iau numai în baza recomandărilor internaţionale şi în concordanţă cu deciziile luate la nivelul Uniunii Europene, nefiind măsuri care se adoptă unilateral. 2. Ipoteza măsurilor specifice pentru zona geografică unde a izbucnit pandemia de gripă Inc - Protecţia colectivităţilor necontaminate din afara ţării (sau din România); restricţionarea transportului în comun În cazul ţărilor afectate de pandemie prin transmiterea virusului de la om la om, în funcţie de rapiditatea contaminării: Amn - Suspendarea transportului aerian, maritim şi terestru cu ţările afectate de pandemie*2); în cazul pasagerilor aflaţi în voiaj după luarea acestei decizii, aceştia vor fi izolaţi la intrarea în ţară (capacitate de primire redusă). Amn - Suspendarea eliberării vizelor de către România pentru ţările atinse de pandemie*2) --------- *2) Modelele de măsuri publicate în anul 2006 evocă o amânare a punctului culminant al pandemiei de gripă de la o săptămână la două săptămâni în cazul restricţionării numărului de pasageri care ajung în ţară cu 90% şi de la 3 la 4 săptămâni sau chiar mai mult în cazul unei reduceri de 99%; aceste măsuri vor fi cu atât mai eficiente cu cât restricţionarea se va face începând cu persoanele provenind din ţările afectate de pandemie. Astfel de măsuri se iau numai în baza recomandărilor internaţionale şi în concordanţă cu deciziile luate la nivelul Uniunii Europene, nefiind măsuri care se adoptă unilateral. În cazul ţărilor învecinate cu ţări afectate de pandemie se vor aplica fie măsurile Amn şi Amn menţionate mai sus, în regim similar, fie se vor aplica următoarele măsuri: Rom - Analiza avantajelor şi riscurilor pe care le presupune o recomandare oficială către cetăţenii români din străinătate de a părăsi ţările învecinate cu cele atinse de pandemie, sub control medical, la plecarea din ţara respectivă Amn - Solicitarea unei întruniri de urgenţă a statelor membre ale Uniunii Europene pentru analizarea măsurilor ce trebuie luate la nivel comunitar (restricţii pe liniile aeriene, impunerea carantinei la aterizare şi altele asemenea); consultarea statelor membre şi a Comisiei Europene cu privire la tipul şi durata măsurilor de control implementate de România (o simplă notificare în caz de urgenţă) Amn - Stabilirea mecanismului prin care se localizează pasagerii care intră în ţară Amn - Măsurile de tratament profilactic se aplică şi pentru cetăţenii români care locuiesc în ţările învecinate cu ţările atinse de pandemie. Apel: cazurile de boală sau de posibilă infectare în rândul cetăţenilor români din străinătate sunt tratate pe loc, în ţările respective, cu sprijinul unităţilor sanitare locale sau, în caz de nevoie, cu sprijinul consilierului medical responsabil cu gripa ataşat corpului diplomatic din ţara respectivă şi al mijloacelor puse la dispoziţia acestuia. 3. Măsuri sanitare majore de analizat înainte de implementare Grl - Utilizarea rezervelor de vaccin antigripal prepandemic, în funcţie de evoluţia cercetărilor şi/sau de eficacitatea deja constatată, în funcţie de concluziile ultimelor expertize în domeniu Grl - Demararea producţiei de vaccin antipandemic de către companiile farmaceutice Această măsură, care va fi analizată împreună cu firmele producătoare, implică stoparea producţiei de vaccin antigripal sezonier. Grl - asigură suportul informaţional şi de comunicaţii şi IT pentru crearea unui centru ad-hoc de comandă şi control destinat gestionării crizei în zona geografică unde aceasta se manifestă prin înfiinţarea în Sistemul naţional pentru apel unic de urgenţă - 112 a unei agenţii specifice tipului de criză, care să acţioneze conform indexului specific determinat de MS, pentru apelurile telefonice în cazul simptomatologiei de gripă (febră, tuse). Cas - Implementarea anexei "Pandemia de gripă" din planurile albe ale unităţilor sanitare, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2.021/691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Cas - Organizarea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească adaptate noilor situaţii Cas - Punerea în aplicare a planurilor de distribuţie a medicamentelor şi a echipamentelor de protecţie Toate celelalte măsuri de pregătire ("Grl" din tabelul din partea a treia) trebuie aplicate de urgenţă şi controlate în permanenţă şi se adoptă de către CNSU direct sau la propunerea grupului interministerial de lucru. 4. Măsuri tip barieră Inc - În timpul fazei iniţiale a valului pandemic anumite mijloace de transport în comun local se vor întrerupe sau reduce semnificativ, deoarece reprezintă locuri care facilitează răspândirea virusului (în funcţie de virulenţa virusului şi de nevoile locale). Inc - Închiderea grădiniţelor, a unităţilor de educaţie şi învăţământ, a internatelor şi a căminelor pentru copii (eficacitatea acestei măsuri a fost demonstrată şi în cazul epidemiilor de gripă trecute) Inc - Suspendarea activităţilor colective: spectacole, competiţii sportive, târguri şi expoziţii şi altele asemenea şi adaptarea programului activităţilor religioase Inc - Personalul medical, cei care au grijă de persoanele bolnave sau cei care intră în contact direct cu bolnavii în mod repetat trebuie să poarte măşti de protecţie respiratorie tip FPP2, iar personalul specializat de intervenţie şi bolnavii trebuie să poarte măşti de protecţie. Grl - Activarea şi implementarea planurilor de asigurare a continuităţii activităţii la toate nivelurile (ministere, administraţia publică centrală şi locală, instituţii publice, operatori economici) 5. Măsuri adiţionale şi de implementare stabilite de ministere Toate ministerele Evaluarea situaţiei Eva - Stabilirea şi difuzarea unei sinteze zilnice a situaţiei de către fiecare minister, pe baza indicatorilor operaţionali şi de capacitate stabiliţi în prealabil; monitorizarea şi anticiparea dificultăţilor ce pot surveni pe parcurs şi, în acest scop, asocierea tuturor operatorilor relevanţi din sectorul aferent Eva - Informarea MAE şi CNSU, prin intermediul misiunilor diplomatice din ţările afectate, asupra mijloacelor şi măsurilor de combatere a pandemiei aplicate în alte ţări Eva - Colectarea şi centralizarea cât mai curând posibil a tuturor parametrilor şi indicatorilor de monitorizare a situaţiei sanitare, pentru o mai bună adaptare a organizaţiilor de intervenţie în caz de pandemie Org - Asigurarea continuităţii vieţii economice, potrivit prevederilor planurilor elaborate de ME, MFP, MMFPS şi IMMCMA Men - Monitorizarea activităţilor şi aprovizionării la nivel local, prin toate componentele sistemului local de management al situaţiilor de urgenţă 6. Alte măsuri MS/ME - prin unităţile industriale specializate Grl - Produse sanitare antivirale: introducerea produselor antivirale în formă finală de prezentare, în cazul achiziţionării unor produse în formă vrac MAI Grl - Implementarea măsurilor de securitate pentru depozitele de medicamente şi echipamente de protecţie medicală, pentru instituţiile sanitare, farmacii şi pentru medicii din spaţiul urban MTI Grl - Organizarea unor piste speciale pentru aterizarea avioanelor suspectate de transportul persoanelor infectate MJLC Inc - Aplicarea unor măsuri specifice de protecţie pentru penitenciare Toate ministerele Grl - Repartizarea discretă şi individuală a personalului indispensabil pentru funcţionarea structurilor esenţiale şi planificarea substituirii acestuia în număr cât mai mare pe baza unui calcul bine stabilit în prealabil MS: înfiinţarea la nivel naţional a unui grup de lucru în caz de pandemie Începând cu situaţia 4B, măsurile de pregătire Grl se adoptă de către CNSU, pe baza propunerilor experţilor. B.3. 1. Toate măsurile de pregătire trebuie aplicate de urgenţă, iar rezultatele monitorizate. Grl - Instrucţiuni către prefecţi pentru implementarea unei structuri sanitare adaptate: 1) o unitate ambulantă pentru tratarea pacienţilor; 2) centre de coordonare sanitară şi socială; 3) redactarea de planuri albe împreună cu anexa lor "Pandemia de gripă" pentru instituţiile sanitare, utilizând ghidul prevăzut la adresa http://www.ms.ro/Gripa_Aviara 2007-2008/CD-uri/CD-1/Ghid pentru elaborarea unui Plan.pdf; 4) extinderea planurilor albe; 5) organizarea structurilor de primire intermediare, în spaţiile identificate în prealabil Grl - Verificarea în prealabil a destinaţiei produselor sanitare şi a echipamentelor de protecţie; consolidarea stocurilor de medicamente şi echipamente de protecţie din depozitele misiunilor diplomatice Grl - Iniţierea şi promovarea de către MS a unui act normativ privind aplicarea măsurilor de carantină sau izolare, în conformitate cu recomandările OMS şi cu deciziile aplicabile la nivelul Uniunii Europene; prefecţii îşi vor fundamenta acţiunile stabilite pe plan local pe acest act normativ de câte ori va fi nevoie. Grl - Aplicarea vaccinului antipneumococic la persoanele care prezintă un risc accentuat de suprainfecţie bacteriană Grl - Creşterea producţiei de măşti (MS/ME, prin operatorii economici specializaţi) Grl - Verificarea disponibilităţii testelor biologice pentru depistarea cazurilor de infecţie în masă Det - Monitorizarea clinico-epidemiologică (CNSBT şi BESAP) Det - Difuzarea procedurilor de primire a persoanelor suspecte de infecţie către toate unităţile sanitare aflate în subordinea MS, a celorlalte ministere cu reţea sanitară proprie, precum şi către unităţile sanitare private Det - Alertarea şi/sau consolidarea reţelelor de monitorizare existente Det - Întărirea capacităţii reţelei de laboratoare pentru diagnosticarea gripei Det - În caz de suspiciune de epidemie de gripă, sesizarea imediată a structurilor de monitorizare clinico-epidemiologică (CNSBT şi BESAP)şi informarea MS Cas - Organizarea activităţilor de primire a pacienţilor (de preferat în spitale) Cas - Necesitatea îngrijirii bolnavilor existenţi şi a cazurilor suspecte de boală conform protocolului de acţiune, stabilit în prealabil, în caz de apariţie a unei mutaţii de virus de gripă cu transmitere la om Cas - Necesitatea îngrijirii bolnavilor detectaţi pe drumul de întoarcere în România conform procedurilor prestabilite Cas - Adaptarea sistemului de "medic de familie" şi stabilirea unor măsuri administrative pentru a oferi bolnavilor o îngrijire adecvată Cas - Stabilirea condiţiilor de funcţionare eficientă a sistemului de transport al persoanelor bolnave, analizelor de laborator şi altele asemenea Cas - În situaţia în care cazurile suspecte de gripă se înmulţesc, unităţile sanitare vor primi numai bolnavii care necesită supraveghere continuă sau pe cei care trebuie internaţi direct la reanimare. Restul bolnavilor vor fi îngrijiţi la domiciliu sau în spaţiile special amenajate din timp. Eru - Măsuri specifice pentru îngrijirea persoanelor care au intrat în contact cu persoane bolnave (la domiciliu şi eventual tratament profilactic cu neuraminidază) 2. MAE Context: odată declanşată, pandemia de gripă se poate răspândi de la o ţară la alta pe o perioadă relativ scurtă de timp. Rom - Îngrijirea pe loc a cetăţenilor români din ţările atinse de pandemie, bolnavi sau suspecţi de boală, cu sprijinul serviciilor sanitare locale şi, în caz de nevoie, cu sprijinul consilierului medical responsabil cu gripa ataşat corpului diplomatic din ţara respectivă şi al mijloacelor puse la dispoziţia acestuia. Produsele şi materialele de protecţie vor fi livrate conform indicaţiilor stabilite în prealabil. Rom - Reducerea efectivului de funcţionari ai statului în străinătate, cu preponderenţă din zonele grav afectate, unde vor rămâne doar cei în posturi-cheie, a căror prezenţă este indispensabilă Rom - Închiderea şcolilor şi a centrelor culturale româneşti în ţările afectate de pandemie şi în cele vecine, ca urmare a deciziei ambasadorilor Rom - Stabilirea unei unităţi de sprijin pentru turiştii şi cetăţenii români nerezidenţi care nu mai pot fi repatriaţi la timp Rom - Actualizarea informaţiilor de pe pagina de internet a MAE, privind sfaturile adresate cetăţenilor aflaţi în călătorii în străinătate Rom - Alertarea sau trimiterea în ţările afectate de pandemie, cu acordul prealabil al autorităţilor locale şi al MS şi MApN, a unei misiuni consulare şi medicale de sprijin, în funcţie de resursele ţărilor respective şi de mijloacele puse la dispoziţia misiunilor diplomatice româneşti Rom - Stabilirea, în funcţie de resursele locale, a unui set de mijloace de protecţie şi îngrijire adaptat profesioniştilor care au nevoie de sprijin Rom - Întărirea capacităţii administrative a Comitetului Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU) al MAE Rom - Misiunile diplomatice româneşti vor transmite prin poştă CMSU al MAE situaţia privind efectivul actualizat al cetăţenilor români din străinătate. 3. Colectivităţile teritoriale Grl - Consolidarea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială a persoanelor vulnerabile, aflate în subordinea consiliilor locale (aziluri de bătrâni, persoane cu dizabilităţi, copii, persoane care locuiesc singure şi altele asemenea) Grl - Creşterea capacităţii operaţionale a serviciilor publice de asistenţă a populaţiei, prin alertarea şi implicarea în acţiunile de acest gen a personalului serviciilor publice/private pentru situaţii de urgenţă, a asociaţiilor sociale şi profesionale, a voluntarilor şi altele asemenea 4. Toate ministerele Inf - Informarea companiilor care deţin porturi şi aeroporturi internaţionale, a călătorilor, companiilor de turism şi de transport asupra interdicţiilor, restricţiilor şi condiţiilor particulare care se vor pune în aplicare pentru transportul internaţional, potrivit recomandărilor şi deciziilor aplicabile la nivelul Uniunii Europene Inf - Informarea populaţiei asupra închiderii grădiniţelor şi a instituţiilor de educaţie şi învăţământ Inf - Informarea, prin intermediul ministerului în subordinea căruia activează, a personalului medical şi paramedical, a unităţilor medicale, a farmaciştilor, a serviciilor de prim ajutor calificat şi a laboratoarelor de analize biomedicale asupra procedurilor de urmat, a mijloacelor de protecţie adecvate (măşti) şi a conduitei adecvate în caz de pandemie de gripă Inf - Informarea publicului larg asupra situaţiei actuale, a regulamentelor ce trebuie respectate şi a conduitei de adoptat pe timp de pandemie; în plus, notificarea imediată a populaţiei asupra tuturor simptomelor de gripă şi a agravării acestora; apeluri la solidaritate între cetăţenii aceleiaşi comunităţi Inf - Activarea unei linii telefonice dedicate informării populaţiei asupra aspectelor specifice în legătură cu evoluţia pandemiei şi a măsurilor adoptate pe plan naţional şi internaţional, cu implicarea MS, MAE şi a operatorilor de telefonie Men - În caz de prelungire semnificativă a situaţiei de criză, populaţia este încurajată să îşi facă provizii de alimente neperisabile şi de apă potabilă îmbuteliată în sticle; de asemenea, se încurajează cumpărarea proviziilor în cantităţi mari, deoarece cumpărăturile frecvente pot provoca o afluenţă nedorită a populaţiei, mai ales pe timp de pandemie; în cazul în care se preconizează o situaţie de criză de scurtă durată, se vor descuraja cumpărăturile masive care pot conduce la lipsuri nejustificate de alimente. C. Situaţii şi măsuri Măsurile care figurează în fişele de situaţie constituie propuneri care se examinează în fiecare caz în funcţie de evoluţia crizei şi se adoptă în forurile decizionale potrivit competenţei de aprobare a acestora (Guvern, CNSU, CMSU, CJSU, CLSU). În scopul facilitării procesului decizional, anumite măsuri sunt însoţite de aprecieri pertinente rezultate în urma unei analize a situaţiilor de epidemie sau pandemie reale. Deciziile CNSU de aplicare sau eliminare a măsurilor din fişele de situaţie se transmit imediat, prin Secretariatul tehnic permanent, ministerelor responsabile cu implementarea măsurilor în cauză. Ministerelor responsabile le revine obligativitatea confirmării primirii mesajelor recepţionate. C.1. Situaţia 1 Absenţa răspândirii noului virus extrem de patogen în rândul animalelor şi al oamenilor Perioada interpandemică - Faza 1 OMS Aceste măsuri prezintă un interes permanent pentru siguranţa populaţiei şi pot fi aplicate începând cu situaţia 1, dar şi pe parcurs, în diferite alte situaţii. Obiectiv: evitarea apariţiei unei epizootii în România şi consolidarea monitorizării teritoriale Zoo - Monitorizarea răspândirii virusului de gripă în crescătoriile de animale sau păsări Obiectiv: organizarea unei structuri naţionale de intervenţie în caz de pandemie Grl - Definirea şi testarea capacităţilor şi regulamentelor de prevenire şi combatere a pandemiei de gripă Grl - Monitorizarea permanentă a răspândirii virusului de gripă şi a transmiterii de la om la om pe plan mondial Grl - Actualizarea în permanenţă a planurilor de prevenire şi combatere a pandemiei de gripă Grl - Coordonarea unui program de cercetare a pandemiei de gripă şi de dezvoltare a mijloacelor de combatere a acesteia C.2. Situaţia 2A Epizootia în străinătate, provocată de un virus extrem de patogen, fără cazuri umane Perioada interpandemică - Faza 2 OMS Măsurile preconizate constituie propuneri de examinat în funcţie de fiecare caz în parte. Apariţia unei epizootii de gripă, chiar dacă nu se confirmă şi la oameni, constituie un factor de risc de îndată ce tulpina virusului a fost catalogată drept înalt patogenă de către un laborator de cercetare renumit. Măsuri majore Org MS şi ANSVSA vor coordona activitatea de prevenire şi combatere a epizootiei şi a focarelor de gripă. Zoo - Interzicerea importurilor de animale şi de produse din carne din zonele afectate, potrivit recomandărilor transmise de forurile decizionale de la nivelul Uniunii Europene Zoo - Măsuri de protecţie specifice fermelor de animale sau păsări Zoo - Stabilirea unor regulamente de vânătoare speciale: metode de pus în practică, limitarea zonelor de vânătoare, interzicerea vânatului şi altele asemenea Zoo - Stabilirea unei strategii de vaccinare în prealabil a speciilor ameninţate Zoo - Stabilirea unor regulamente specifice pentru circulaţia animalelor vii şi a produselor de origine animală, pentru târgurile de animale şi produse de origine animală şi pentru producătorii de alimente din carne, precum şi pentru spaţii de vânzare, pieţe şi expoziţii Măsuri de implementare şi control Obiectiv: consolidarea organizării la nivel guvernamental, ministerial şi teritorial Org - Monitorizarea continuă a situaţiei pe plan internaţional (MS şi ANSVSA) Org - Acţiuni de informare reciprocă derulate între ANSVSA şi MS (inclusiv structurile teritoriale aflate în subordinea sau în coordonarea acestora) Org - Informarea Comitetului Permanent pentru Lanţul Alimentar şi Sănătate Animală din cadrul Uniunii Europene (ANSVSA) Org - Monitorizarea presei naţionale şi internaţionale; informarea populaţiei (structurile specializate ale ANSVSA şi MS) Obiectiv: evitarea răspândirii epizootiei în România şi consolidarea acţiunilor de supraveghere pe teritoriul naţional Zoo - Participarea, sub egida CE, OIE şi FAO, la combaterea epizootiei în ţările atinse de pandemie şi analiza solicitărilor de asistenţă tehnică înaintate de acestea Zoo - Activarea celulelor de criză din cadrul misiunilor diplomatice din ţările afectate de pandemie Zoo - Întărirea controalelor veterinare şi vamale şi a poliţiei de frontieră Zoo - Întărirea controalelor privind circulaţia animalelor în timpul transportului intern (MAI - ANSVSA) Zoo - Dispoziţii privind întărirea vigilenţei şi respectarea normelor de igienă şi biosecuritate în fermele de animale, inclusiv pentru personalul care activează în astfel de obiective Zoo - Monitorizarea speciilor de animale sălbatice Zoo - Evaluarea metodelor de diagnosticare şi intervenţie veterinară în funcţie de natura riscurilor survenite Zoo - În cazul descoperirii unui nou virus gripal cu potenţial pandemic, acesta va fi înregistrat pe lista agenţilor infecţioşi cu grad ridicat de periculozitate; de asemenea, se vor disemina informaţii privind limitarea condiţiilor de păstrare şi utilizare a acestuia. Zoo - Măsuri de protecţie speciale pentru fermele producătoare de ouă destinate fabricării vaccinurilor în colaborare cu MS Obiectiv: informarea populaţiei, a personalului de conducere, a profesioniştilor din domeniu şi a operatorilor economici de profil Măsuri în caz de gripă Inf - Informarea cetăţenilor care călătoresc pe teritoriul României şi a cetăţenilor români stabiliţi în străinătate asupra măsurilor de precauţie în vigoare în ţările atinse de epizootie Inf - Informarea personalului, a vânătorilor şi a medicilor veterinari asupra riscurilor gripei şi a normelor de protecţie sanitară în fermele de animale Inf - Educarea elevilor, prin intermediul profesorilor şi al personalului sanitar, în privinţa măsurilor de combatere a contaminării de la animalele infectate [Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI)] Inf - Informarea populaţiei asupra riscurilor de gripă, a măsurilor de reducere a contagiozităţii şi a consumului de produse alimentare din carne Inf - Sensibilizarea mass-mediei în domeniul problematicii gripei Inf - Sensibilizarea oficialităţilor în domeniul implementării măsurilor de reducere a focarelor de epizootie şi de combatere a răspândirii bolii Măsuri de pregătire în vederea unei pandemii de gripă umană Inf - Informarea, prin intermediul ministerului în subordinea căruia activează, a personalului medical şi paramedical, a unităţilor medicale, a farmaciştilor, a serviciilor de prim ajutor calificat şi laboratoarelor de analize biomedicale, a cabinetelor din unităţile şi instituţiile de învăţământ asupra procedurilor de urmat, a mijloacelor de protecţie adecvate ce trebuie utilizate (măşti), precum şi asupra conduitei adecvate în caz de pandemie de gripă, conform situaţiilor din planul naţional Inf - Sensibilizarea instituţiilor publice şi private în domeniul problematicii pandemiei de gripă şi încurajarea pregătirilor în vederea unei pandemii Inf - Sensibilizarea oficialităţilor în domeniul riscurilor de pandemie şi al măsurilor necesare Inf - Educarea elevilor, prin intermediul profesorilor şi al personalului sanitar, asupra regulilor elementare de igienă pentru prevenirea transmiterii bolilor respiratorii de la om la om (MECI) C.3. Situaţia 2B Epizootia în România, provocată de un virus extrem de patogen, fără cazuri umane Perioada interpandemică - Faza 2 OMS Măsurile preconizate constituie propuneri de examinat în funcţie de fiecare caz. MAPDR în colaborare cu ANSVSA sunt instituţiile responsabile cu monitorizarea, alertarea şi eradicarea focarelor de gripă existente la animale. Ele se ocupă de elaborarea şi actualizarea planurilor de urgenţă. MS este responsabil cu prevenirea transmiterii bolii de la om la om, precum şi cu monitorizarea şi detectarea primelor cazuri de infecţie la om datorate expunerii la virusul gripal înalt patogen care circulă în rândul animalelor. Măsuri majore Org - MS şi ANSVSA vor coordona acţiunea de prevenire a epizootiei şi de combatere a focarelor de gripă. Era - Aplicarea planului de urgenţă al ANSVSA pentru combaterea gripei la animale sau a altor măsuri stabilite la nivel comunitar. Aplicarea măsurilor prestabilite de izolare şi confiscare, sacrificare şi incinerare, după caz, a păsărilor sau animalelor infectate, de delimitare a zonelor de protecţie şi supraveghere, precum şi a perimetrelor de risc şi de dezinfectare sau distrugere, după caz, a produselor alimentare sau a altor materiale expuse riscului de infecţie Era - Măsuri specifice de protecţie a colectivităţilor de animale şi păsări de peste hotare încă neafectate de cazurile de infecţie la animale Era - Măsuri de protecţie pentru fermele de animale sau păsări la nivel local ori naţional Era - Stabilirea unor regulamente de vânătoare speciale: metode de pus în practică, limitarea zonelor de vânătoare, interzicerea vânatului şi altele asemenea Era - Vaccinarea speciilor ameninţate, atunci când situaţia o impune Era - Stabilirea unor regulamente specifice pentru circulaţia animalelor vii şi a produselor de origine animală, pentru târgurile de animale şi produse de origine animală şi pentru producătorii de alimente din carne, precum şi pentru spaţii de vânzare, pieţe şi expoziţii Prv - Chimioprofilaxia persoanelor expuse, în conformitate cu recomandările medicale şi cu aprobarea MS Prv - Vaccinarea persoanelor expuse cu un vaccin special, numai cu aprobarea MS Măsuri de implementare şi control Obiectiv: consolidarea organizării la nivel guvernamental, ministerial şi teritorial Org - Activarea şi consolidarea capacităţii de acţiune a CMSU şi ANSVSA Org - Activarea CMSU al MS Org - Acţiuni de informare reciprocă derulate între MAPDR, ANSVSA şi MS (inclusiv structurile teritoriale aflate în subordinea sau în coordonarea acestora) Org - menţinerea legăturii cu Comitetul Consultativ pentru Sănătate şi Protecţie Animală de la nivelul Uniunii Europene (ANSVSA) Org - Activarea CJSU în judeţele atinse de epizootie Org - Monitorizarea presei naţionale şi internaţionale; monitorizarea opiniei publice (structurile specializate MAPDR/ANSVSA) Obiectiv: prevenirea răspândirii virusului la animale şi eradicarea lui Era - Semnal de alertă a CJSU - orice caz suspect de infecţie; informarea sistematică a MAPDR şi ANSVSA asupra fiecărui caz suspect apărut Org - Activarea CJSU în judeţele în care s-au semnalat cazuri de gripă la animale cu tipuri de virus ce pot declanşa o posibilă pandemie Org - Iniţierea unei anchete epidemiologice pentru stabilirea cauzelor apariţiei focarelor de boală la animale şi dispunerea măsurilor corespunzătoare Era - Izolarea fermelor şi aplicarea măsurilor specifice de control al bolii Era - În cazul probabilităţii sau confirmării unui caz de gripă în cadrul unei ferme de păsări sau animale, se vor lua măsuri specifice de eradicare a bolii şi se vor stabili zonele de protecţie şi de supraveghere specifice. În zonele de protecţie şi supraveghere se vor lua măsuri conforme cu reglementările comunitare pentru controlul circulaţiei, sechestrarea păsărilor sau animalelor de curte, sacrificarea şi incinerarea preventivă a păsărilor ori a animalelor din interiorul perimetrului, după caz, şi se va extinde perimetrul de monitorizare. Era - Distrugerea sau salubrizarea, după caz, a produselor alimentare din carne provenite de la fermele infectate sau situate în zonele de protecţie şi monitorizare Era - Inspectarea şi controlarea fermelor de păsări sau animale situate în zonele de protecţie şi monitorizare Era - Activarea la capacitate maximă a laboratoarelor de diagnosticare Era - Informarea Comisiei Europene şi a Oficiului Internaţional al Epizootiilor asupra evoluţiei situaţiei Era - Întărirea controalelor vamale şi ale poliţiei de frontieră Era - Întărirea controalelor privind circulaţia animalelor în timpul transportului intern şi aplicarea de măsuri restrictive, după caz (MAI - ANSVSA) Era - Dispoziţii privind întărirea vigilenţei şi respectarea normelor de igienă şi biosecuritate în fermele de păsări sau animale, inclusiv pentru personalul care activează în incinta acestora Era - Măsuri de protecţie speciale pentru fermele producătoare de ouă destinate fabricării vaccinurilor Era - Monitorizarea speciilor de păsări sau animale autohtone şi migratoare semnalate Zoo - În cazul descoperirii unui nou virus gripal cu potenţial pandemic, acesta va fi înregistrat pe lista agenţilor infecţioşi cu grad ridicat de periculozitate; de asemenea, se vor disemina informaţiile privind limitarea condiţiilor de păstrare şi de utilizare a acestuia. Obiectiv: prevenirea transmiterii bolii la oameni Prv - În caz de confirmare a unui focar de epizootie declanşată de un virus înalt patogen, se vor pune în aplicare măsurile conform procedurilor prestabilite pentru focarele de gripă declanşată de un virus înalt patogen, care prezintă un risc cert de adaptare la om, indiferent că este pe teritoriul României sau în zonele limitrofe, pentru a preveni infectarea personalului care activează în incinta fermelor, a familiilor acestuia şi a inspectorilor veterinari implicaţi. Prv - Întărirea măsurilor de igienă în fermele de păsări sau animale contaminate sau cu risc de infectare Prv - Stabilirea unei supravegheri medicale permanente pentru persoanele expuse Obiectiv: informarea populaţiei, a personalului de conducere, a profesioniştilor din domeniu şi a operatorilor economici de profil Măsuri în caz de gripă Inf - Informarea cetăţenilor care călătoresc pe teritoriul României şi a cetăţenilor români stabiliţi în străinătate asupra măsurilor de precauţie în vigoare în ţările atinse de epizootie Inf - Informarea personalului, a vânătorilor şi a medicilor veterinari asupra riscurilor gripei şi a normelor de protecţie sanitară în fermele de păsări sau de animale Inf - Educarea elevilor, prin intermediul profesorilor şi al personalului sanitar, în privinţa măsurilor de combatere a contaminării de la animalele/păsările infectate (MECI) Inf - Informarea populaţiei asupra riscurilor de gripă, a măsurilor de reducere a contagiozităţii şi a consumului de produse alimentare din carne Inf - Sensibilizarea mass-mediei în domeniul problematicii gripei Inf - Sensibilizarea oficialităţilor în domeniul implementării măsurilor de reducere a focarelor de epizootie şi de combatere a răspândirii bolii Măsuri de pregătire în vederea unei pandemii de gripă umană Inf - Informarea, prin intermediul ministerului în subordinea căruia activează, a personalului medical şi paramedical, a unităţilor medicale, a farmaciştilor, a serviciilor de prim ajutor calificat şi a laboratoarelor de analize biomedicale, a cabinetelor din unităţile şi instituţiile de învăţământ asupra procedurilor de urmat, a mijloacelor de protecţie adecvate ce trebuie utilizate (măşti), precum şi asupra conduitei adecvate în caz de pandemie de gripă, conform situaţiilor din planul naţional Inf - Sensibilizarea instituţiilor publice şi private în domeniul problematicii pandemiei de gripă şi încurajarea pregătirilor în vederea unei pandemii Inf - Sensibilizarea oficialităţilor în domeniul riscurilor de pandemie şi al măsurilor necesare Inf - Educarea elevilor, prin intermediul profesorilor şi al personalului sanitar, asupra regulilor elementare de igienă pentru prevenirea transmiterii bolilor respiratorii de la om la om (MECI) C.4. Situaţia 3A Cazuri umane izolate în străinătate, fără transmitere de la om la om Perioada de alertă pandemică - Etapa 3 OMS Măsurile preconizate constituie propuneri de analizat pentru fiecare caz. Măsurile pentru combaterea epizootiei se găsesc în fişele de situaţie 2A şi 2B. Măsuri majore Grl - Înfiinţarea unor depozite naţionale de medicamente şi echipamente medicale de protecţie (MS şi celelalte ministere care au în organigramă depozite - MAI, MApN) Grl - Înfiinţarea unor depozite (măşti, mănuşi, produse sanitare) în cadrul instituţiilor sanitare şi în alte locuri propice depozitării produselor (MS şi ministerele cu reţele sanitare proprii) Grl - Elaborarea de către regiile autonome, companiile naţionale şi operatorii economici sursă de risc, în special cei din sectoarele de activitate economică de importanţă vitală, a planurilor de asigurarea a continuităţii vieţii economice, cu scopul menţinerii serviciilor şi transportului de mărfuri pe o perioadă de timp cât mai îndelungată Grl - Creşterea capacităţii de producţie naţională sau de achiziţie a măştilor de protecţie respiratorie Grl - Activarea unei reţele de consilieri medicali pentru combaterea gripei în cazul cetăţenilor români stabiliţi în străinătate şi informarea companiilor care angajează persoane expatriate (MS, MAE, MMFPS) Grl - Produse sanitare antivirale: introducerea produselor antivirale în formă finală de prezentare, în cazul în care se achiziţionează produse sub formă vrac (MS, ME, prin producătorii naţionali de profil) Grl - Producerea unui vaccin adaptat mutaţiilor actuale şi semnarea unui contract cu companiile producătoare pentru producerea viitorului vaccin pandemic Grl - Începând cu situaţia 4B se vor desemna şi echipa una sau două platforme aeroportuare pentru primirea avioanelor suspecte de transportul persoanelor infectate, potrivit recomandărilor emise în plan naţional şi internaţional Măsuri de implementare şi control Obiectiv: consolidarea organizării la nivel guvernamental, ministerial şi teritorial Org - Analiza şi actualizarea măsurilor decise anterior Org - Creşterea capacităţii operaţionale a CMSU al MS Org - Acţiuni de informare reciprocă cu celelalte ministere implicate în managementul situaţiilor de urgenţă determinate de acest tip de risc (inclusiv structurile teritoriale aflate în subordinea sau în coordonarea acestora), prin CON, centrele operative pentru situaţii de urgenţă şi centrele operaţionale de la nivel teritorial Org - Activarea CJSU în judeţele în care s-au semnalat cazuri de gripă umană Org - Monitorizarea presei naţionale şi internaţionale; informarea populaţiei (structurile specializate ale ANSVSA) Obiectiv: organizarea unei structuri naţionale de intervenţie în caz de pandemie Grl - Difuzarea dispoziţiilor necesare aplicării măsurilor de carantină sau izolare, în conformitate cu recomandările OMS şi cu deciziile aplicabile la nivelul Uniunii Europene; prefecţii îşi vor fundamenta acţiunile stabilite pe plan local pe acest act normativ de câte ori va fi nevoie. Grl - Identificarea la nivel judeţean a instituţiilor de sănătate care urmează să stocheze produse medicale şi echipamente de protecţie Grl - Proiectarea la nivel judeţean a unui plan de protecţie şi securizare a instituţiilor de sănătate, a farmaciilor şi cabinetelor medicale şi includerea