LEGE nr. 145 din 22 iulie 2019

Pe scurt

Această lege reglementează statutul polițiștilor de penitenciare, care sunt funcționari publici cu statut special, și detaliază condițiile de încadrare și carieră în sistemul administrației penitenciare.

Ce reglementează

Statutul funcționarilor publici cu statut special din poliția penitenciară.
Organizarea și funcționarea Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Principiile și valorile etice care guvernează activitatea profesională a polițiștilor de penitenciare.
Clasificarea funcțiilor și categoriile de polițiști de penitenciare.

Cui îi privește

Funcționarii publici cu statut special din cadrul poliției penitenciare.
Persoanele care doresc să devină polițiști de penitenciare.

Puncte cheie

Polițiștii de penitenciare sunt învestiți cu autoritate publică și pot folosi tehnică, mijloace și armament în condițiile legii.
Activitatea lor se desfășoară în interesul comunității, respectând drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Polițiștii de penitenciare se împart în două categorii: ofițeri (cu studii superioare) și agenți (cu studii liceale).
Pentru a deveni polițist de penitenciare, trebuie să ai cetățenia română, domiciliul în România, 18 ani împliniți, să fii apt medical și psihologic, să nu ai antecedente penale și să nu fi fost agent sau colaborator al serviciilor de securitate.
Absolvenții instituțiilor de învățământ pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare se obligă să lucreze cel puțin 9 ani (ofițeri) sau 5 ani (agenți) în poliția penitenciară.
Perioada de stagiu pentru debutanți este de 12 luni pentru ofițeri și 6 luni pentru agenți, incluzând cursuri de inițiere de minimum 3 luni.

Textul legii

LEGE nr. 145 din 22 iulie 2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 631 din 30 iulie 2019 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul I Dispoziții g

enerale Articolul 1Prezenta lege reglementează statutul funcționarilor publici cu statut special din cadrul poliției penitenciare, denumiți în continuare polițiști de penitenciare. Articolul 2

(1)Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului și constituie sistemul administrației penitenciare, denumit în continuare poliția penitenciară.

(2)Administrația Națională a Penitenciarelor este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică și sediul în municipiul București.

(3)Organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Articolul 3

(1)Statutul special al polițistului de penitenciare este conferit de natura atribuțiilor de serviciu care implică îndatoriri și riscuri deosebite.

(2)În exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, polițistul de penitenciare este învestit cu exercițiul autorității publice, în limitele competențelor stabilite prin lege. În executarea misiunilor de pază, escortare, supraveghere și intervenție, precum și în alte situații temeinic justificate, polițistul de penitenciare poate folosi, în condițiile legii, tehnica, mijloacele și armamentul din dotare.

(3)Autoritatea funcției nu poate fi exercitată în interes personal. Articolul 4

(1)Activitatea profesională a personalului din sistemul administrației penitenciare se desfășoară în interesul comunității, prin punerea în aplicare a legislației privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în limitele competențelor stabilite prin lege.

(2)Personalul din sistemul administrației penitenciare este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile țării, prevederile reglementărilor interne și să îndeplinească ordinele și dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.

(3)Polițistul de penitenciare are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziția o formulează în scris și motivat, polițistul de penitenciare este obligat să o execute, cu excepția cazului în care aceasta este vădit ilegală. Polițistul de penitenciare este obligat să aducă la cunoștință superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziția aceste situații. Articolul 5Exercitarea funcției publice din sistemul administrației penitenciare se conduce după următoarele principii:

a)supunerea deplină față de lege; ...
b)respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condițiile prevăzute de lege; ...
c)egalitatea șanselor, pe baza meritelor și capacității profesionale; ...
d)responsabilitate și imparțialitate; ...
e)eficacitatea și îndeplinirea atribuțiilor în interes public; ...
f)eficiență în utilizarea resurselor; ...
g)ierarhia organizatorică și funcțională. ... Articolul 6

(1)Valorile etice în sistemul administrației penitenciare sunt: integritatea, obiectivitatea, transparența, receptivitatea și responsabilitatea profesională.

(2)Personalul din sistemul administrației penitenciare va promova și va respecta principiile și valorile etice ale serviciului public în activitatea profesională și în relațiile cu cetățenii, precum și măsurile legale referitoare la transparența decizională, conflictul de interese și incompatibilități. Capitolul II Clasificarea funcțiilor polițiștilor de penitenciare. Categorii de funcții și grade profesionale Articolul 7Polițiștii de penitenciare sunt debutanți sau definitivi. Articolul 8Polițiștii de penitenciare debutanți sunt persoanele care ocupă, în urma concursului sau examenului, o funcție publică în sistemul administrației penitenciare, până la definitivare. Articolul 9

(1)Polițiștii de penitenciare se împart în două categorii, în raport cu nivelul minim al studiilor necesare, după cum urmează:

a)categoria ofițerilor - cuprinde polițiștii de penitenciare cu studii superioare, absolvite cu diplomă de licență emisă de instituții acreditate, potrivit legii; ...
b)categoria agenților - cuprinde polițiștii de penitenciare cu studii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat. ...

(2)Categoriile de polițiști de penitenciare se împart pe grade profesionale, după cum urmează: A. Categoria ofițerilor de poliție penitenciară:

a)chestor șef de poliție penitenciară; ...
b)chestor șef adjunct de poliție penitenciară; ...
c)chestor principal de poliție penitenciară; ...
d)chestor de poliție penitenciară; ...
e)comisar șef de poliție penitenciară; ...
f)comisar de poliție penitenciară; ...
g)subcomisar de poliție penitenciară; ...
h)inspector principal de poliție penitenciară; ...
i)inspector de poliție penitenciară; ...
j)subinspector de poliție penitenciară. ... ... B. Categoria agenților de poliție penitenciară:
a)agent șef principal de poliție penitenciară; ...
b)agent șef de poliție penitenciară; ...
c)agent șef adjunct de poliție penitenciară; ...
d)agent principal de poliție penitenciară; ...
e)agent de poliție penitenciară. ... ... Articolul 10

(1)Funcțiile polițiștilor de penitenciare sunt de conducere și de execuție.

(2)Funcțiile polițiștilor de penitenciare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului și se diferențiază în cadrul aceleiași categorii prin grad profesional și coeficient de ierarhizare. Capitolul III Cariera polițiștilor de penitenciare Secţiunea 1 Selecția polițiștilor de penitenciareArticolul 11Pot dobândi calitatea de polițist de penitenciare persoanele care îndeplinesc următoarele condiții:

a)au cetățenia română și domiciliul în România; ...
b)cunosc limba română; ...
c)îndeplinesc condițiile de studii și vechime prevăzute de lege; ...
d)au 18 ani împliniți, capacitate deplină de exercițiu și sunt apte din punct de vedere medical și psihologic pentru îndeplinirea funcției; ...
e)nu au antecedente penale sau nu sunt în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracțiuni; ...
f)îndeplinesc condițiile specifice postului; ...
g)nu le-au încetat raporturile de serviciu dintr-o funcție publică, din motive disciplinare, în ultimii 5 ani; ...
h)au un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist de penitenciare. Procedura de desfășurare a verificărilor specifice și criteriile de apreciere a comportamentului se aprobă prin ordin al ministrului justiției; ...
i)nu au fost agenți sau colaboratori ai organelor de securitate și nici ai vreunui serviciu de informații; ...
j)obțin autorizație, pentru funcțiile care implică lucrul cu informații clasificate, după promovarea concursului. ... Articolul 12Administrația Națională a Penitenciarelor, în procesul de selecție a polițiștilor de penitenciare, garantează aplicarea principiilor de egalitate, merit, capacitate profesională și de transparență.Articolul 13

(1)Încadrarea reprezintă numirea ca polițist de penitenciare și se poate face prin următoarele modalități:

a)repartizarea cu prioritate pe locurile anume rezervate în acest scop a absolvenților instituțiilor de învățământ care pregătesc personal pentru poliția penitenciară - ofițeri și agenți; ...
b)concurs, din sursă externă; ...
c)transferul cadrelor militare și polițiștilor din cadrul altor instituții publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului. ...

(2)Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare - curs de zi, cu diplomă de licență, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție și li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară.

(3)Absolvenții instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare - curs de zi, cu durata studiilor mai mare de 4 ani, care au primit pe perioada studiilor un grad profesional sau militar de ofițer, sunt încadrați la absolvire polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs, în funcții publice de execuție, li se acordă gradul de subinspector de poliție penitenciară și li se ia în calcul, la stabilirea stagiului minim în grad, perioada scursă de la ultima avansare.

(4)Candidații declarați „Admis“ în cadrul instituțiilor de învățământ superior pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare semnează un angajament prin care se obligă să lucreze cel puțin 9 ani în poliția penitenciară, după absolvirea studiilor.

(5)Absolvenții instituțiilor de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară, cu durata de cel puțin un an școlar, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, fără concurs și li se acordă gradul de agent de poliție penitenciară.

(6)Candidații declarați „Admis“ la instituțiile de învățământ pentru pregătirea agenților de poliție penitenciară semnează un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puțin 5 ani în poliția penitenciară, după absolvirea studiilor.

(7)Persoanele prevăzute la alin.

(4)și

(6)care nu respectă angajamentul sunt obligate să restituie cheltuielile de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului, cu excepția cazului în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile ori în cazul transferului sau încadrării la alte instituții publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului. Obligația recuperării cheltuielilor de școlarizare revine unității la care cel în cauză era încadrat la data încetării raporturilor de serviciu.

(8)Persoanele care dețin grade militare sau profesionale, în activitate sau în rezervă, superioare celor acordate la absolvire nu pot candida pentru admiterea în instituțiile de învățământ pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare.Articolul 14

(1)Încadrarea ca polițist de penitenciare prin modalitatea prevăzută la art. 13 alin.

(1)lit.

c)se aprobă la cerere, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane prevăzute la art. 20, în raport cu funcția pe care se solicită transferul, cu respectarea condițiilor obligatorii cumulative pentru numirea în acea funcție, precum și a următoarelor condiții:
a)atribuțiile de serviciu ale funcției pe care se solicită transferul să fie similare cu cele ale funcției anterioare sau, după caz, să corespundă specialității studiilor; ...
b)transferul să se facă pe funcții din aceeași categorie și de același fel, respectiv funcții de execuție sau, după caz, funcții de conducere; în cazul persoanelor care ocupă funcții de conducere, transferul se poate face pe funcții de conducere de nivel minim, conform domeniului de activitate, sau pe funcții de execuție; ...
c)persoana care solicită transferul să susțină și să promoveze o evaluare a cunoștințelor profesionale; ...
d)să existe acordul instituției de unde se transferă și al celei unde se transferă. ...

(2)În situația în care mai multe persoane îndeplinesc condițiile pentru transferul pe aceeași funcție, efectuarea transferului se face în funcție de rezultatul evaluării cunoștințelor profesionale prevăzute la alin.

(1)lit. c).

(3)Procedura efectuării transferului, documentele necesare, modul de desfășurare a evaluării și de încadrare a personalului se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.Articolul 15Organizarea și desfășurarea concursului prevăzut la art. 13 alin.

(1)lit. b) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției; la concurs poate participa, în calitate de observator, câte un reprezentant al organizațiilor sindicale ale polițiștilor de penitenciare, reprezentative la nivelul sistemului penitenciar. Perioada în care polițistul de penitenciare participă la concurs, în calitate de observator desemnat de organizația sindicală, este asimilată timpului efectiv lucrat și se pontează în mod corespunzător, în limita duratei normale a timpului de muncă. Pe această perioadă nu se acordă drepturi de cazare, diurnă sau transport. Secţiunea a 2-a Numirea polițiștilor de penitenciareArticolul 16

(1)Numirea în funcții publice de execuție a candidaților admiși la concursul din sursă externă se face ca polițiști de penitenciare debutanți, cu o perioadă de stagiu, cu excepția situațiilor prevăzute la alin.

(5)și

(6). În situația ofițerilor și agenților admiși la concurs în funcții publice de execuție din sectorul siguranța deținerii și aplicarea regimurilor, aceștia vor fi încadrați ca debutanți, cu excepția persoanelor prevăzute la alin.

(6).

(2)Perioada de stagiu este de 12 luni pentru ofițeri, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de inițiere.

(3)Perioada de stagiu este de 6 luni pentru agenți, din care minimum 3 luni sunt destinate cursurilor de inițiere.

(4)Perioada de stagiu constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate.

(5)Candidații admiși la concurs, care au cel puțin 3 ani vechime efectivă într-un post cu același nivel de studii și aceeași specialitate cu a postului scos la concurs, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(6)Candidații admiși la concurs, care au cel puțin 3 ani vechime efectivă ca militar activ și/sau funcționar public cu statut special în instituții de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt încadrați ca polițiști de penitenciare definitivi, în condițiile prevăzute de prezenta lege.

(7)Candidaților admiși la concurs și încadrați ca polițiști de penitenciare li se acordă grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(8)Ofițerii în activitate sau în rezervă nu pot fi încadrați în poliția penitenciară în funcții vacante prevăzute cu grade profesionale de agent de poliție penitenciară - agent șef principal de poliție penitenciară.Articolul 17

(1)Polițiștii de penitenciare debutanți au obligația să urmeze, în perioada de stagiu, un curs de pregătire și specializare organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor, denumit curs de inițiere.

(2)Polițiștii de penitenciare definitivi au obligația să urmeze un curs de perfecționare corespunzător postului în care au fost numiți, cu excepția celor încadrați potrivit prevederilor art. 13 alin.

(2),

(3)și

(5).Articolul 18

(1)După efectuarea perioadei de stagiu, activitatea polițistului de penitenciare debutant este evaluată de șeful ierarhic, care propune sau nu definitivarea în funcție.

(2)Pe baza propunerilor de definitivare în funcție formulate de șefii ierarhici, numirea polițistului de penitenciare debutant ca polițist de penitenciare definitiv din poliția penitenciară se face potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

(3)Polițistul de penitenciare debutant nemulțumit de evaluarea prevăzută la alin.

(1)poate solicita reevaluarea de către o comisie formată din 3 polițiști de penitenciare din cadrul unității, care au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani. Comisia este numită de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(4)Polițistul de penitenciare debutant care nu absolvă cursul de pregătire și specializare prevăzut la art. 17 alin.

(1)sau, în urma evaluării prevăzute la alin.

(1)sau

(3), primește calificativul „nesatisfăcător“ este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu încetează.Articolul 19

(1)Personalul din sistemul administrației penitenciare, numit polițist de penitenciare definitiv, depune jurământul de credință în fața directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, a directorilor unităților din subordinea acesteia, în prezența a 2 martori, dintre care unul este conducătorul compartimentului în care a fost numit polițistul de penitenciare definitiv, iar celălalt, un alt polițist de penitenciare definitiv.

(2)Jurământul de credință are următorul conținut: „Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile țării, să îndeplinesc conștiincios îndatoririle ce îmi revin în funcția publică în care am fost numit, să păstrez secretul profesional și să respect normele de conduită profesională și civică.“ Refuzul depunerii jurământului se consemnează în scris și atrage revocarea actului de numire în funcție.

(3)Jurământul, semnat de polițistul de penitenciare definitiv, de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, de directorul unității din subordinea acesteia, se depune la dosarul profesional al polițistului de penitenciare.

(4)Polițistul de penitenciare definitiv din cadrul Ministerului Justiției depune jurământul de credință în fața ministrului justiției sau a unui reprezentant al Ministerului Justiției împuternicit prin ordin al ministrului justiției.Articolul 20Numirea în funcție și încetarea raporturilor de serviciu, precum și celelalte modificări ale raporturilor de serviciu pentru funcțiile din sistemul administrației penitenciare, denumite competențe de gestiune a resurselor umane, se dispun după cum urmează:

a)pentru funcțiile de director general, director general adjunct, director în sistemul administrației penitenciare și director de direcție din Administrația Națională a Penitenciarelor, prin ordin al ministrului justiției; ...
b)pentru directorii adjuncți din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și pentru celelalte funcții de conducere și de execuție din aparatul central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin decizie a directorului general; ...
c)pentru funcțiile de conducere din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, altele decât cele prevăzute la lit.
a)și b), precum și pentru funcțiile de execuție din aceste unități, prin decizie a directorului unității. ... Articolul 21

(1)Ofițerii de poliție penitenciară se numesc în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult două grade față de cele pe care le au.

(2)Prin excepție, în situații temeinic justificate, numirea ofițerilor de poliție penitenciară în funcții prevăzute în statele de organizare cu mai mult de două grade profesionale față de cele pe care aceștia le au se poate face cu aprobarea ministrului justiției, pentru personalul aflat în competența sa, respectiv a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru ceilalți ofițeri. Secţiunea a 3-a Organizarea și desfășurarea perioadei de stagiu, a cursurilor de pregătire și specializare și evaluarea debutanților§ 1. Dispoziții generaleArticolul 22

(1)Perioada de stagiu are ca obiectiv însușirea specificului activității sistemului penitenciar, formarea și evaluarea abilităților profesionale ale polițiștilor de penitenciare debutanți în scopul îndeplinirii atribuțiilor și responsabilităților funcției.

(2)Parcurgerea perioadei de stagiu pentru polițiștii de penitenciare debutanți este obligatorie.Articolul 23Stagiul polițiștilor de penitenciare debutanți se desfășoară în 3 etape, astfel:a) debutul în carieră; ... b) cursul de inițiere; ... c) formarea deprinderilor practice. ... Articolul 24

(1)Perioada de stagiu se desfășoară pe baza unui program aprobat de directorul unității în care este încadrat polițistul de penitenciare debutant, la propunerea șefului ierarhic al acestuia, a îndrumătorului și a ofițerului responsabil cu formarea profesională din unitate.

(2)Prin programul de desfășurare a perioadei de stagiu se stabilesc următoarele:

a)planificarea activităților ce urmează să fie desfășurate, în funcție de nivelul cunoștințelor teoretice și al deprinderilor practice dobândite anterior; ...
b)cursul de inițiere la care trebuie să participe polițistul de penitenciare debutant; ...
c)alocarea a minimum 30 de ore lunar, din timpul normal de lucru, studiului individual. ...

(3)Polițistul de penitenciare debutant își desfășoară activitatea conform programului de lucru al compartimentului din care face parte.

(4)Polițistului de penitenciare debutant i se asigură dreptul de a asista la îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către polițiștii de penitenciare definitivi din cadrul altor compartimente.

(5)Activitatea prevăzută la alin.

(4)se desfășoară sub coordonarea unui polițist de penitenciare definitiv desemnat de conducătorul compartimentului respectiv.Articolul 25

(1)Polițistul de penitenciare debutant are următoarele drepturi specifice:

a)să fie îndrumat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pe parcursul perioadei de stagiu; ...
b)să îndeplinească atribuții de serviciu al căror nivel de dificultate și complexitate să corespundă nivelului de pregătire dobândit pe parcursul perioadei de stagiu; ...
c)să i se asigure timpul necesar pregătirii individuale, în scopul dobândirii cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice necesare exercitării funcției; ...
d)să participe la activități profesionale, în vederea desăvârșirii formării profesionale inițiale; ...
e)să i se asigure accesul la sursele de informare necesare specializării sale. ...

(2)Polițistul de penitenciare debutant are următoarele obligații specifice:

a)să își perfecționeze pregătirea profesională teoretică și să își formeze deprinderile practice necesare exercitării funcției încredințate; ...
b)să consulte îndrumătorul pentru realizarea lucrărilor repartizate de conducătorul compartimentului; ...
c)să participe la formele de pregătire profesională organizate pentru polițiștii de penitenciare debutanți; ...
d)să își țină evidența activităților desfășurate în cadrul programelor de formare stabilite, într-un caiet de stagiu. ... Articolul 26

(1)Pe parcursul perioadei de stagiu activitatea polițistului de penitenciare debutant se desfășoară sub îndrumarea unui polițist de penitenciare definitiv, de regulă din cadrul aceluiași compartiment, denumit în continuare îndrumător.

(2)Îndrumătorul este numit de directorul unității, la propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant.

(3)În situația în care, în unitatea în care a fost încadrat polițistul de penitenciare debutant, nu există niciun polițist de penitenciare definitiv care să își desfășoare activitatea în domeniul de activitate al polițistului de penitenciare debutant, la solicitarea directorului unității, Administrația Națională a Penitenciarelor va proceda la desemnarea unui îndrumător dintr-o altă unitate.

(4)Îndeplinirea atribuțiilor de îndrumător este o îndatorire de serviciu și se trece în fișa postului.

(5)Un îndrumător poate coordona activitatea mai multor polițiști de penitenciare debutanți, fără ca numărul acestora să fie mai mare de 5.Articolul 27

(1)Îndrumătorul este desemnat de către directorul unității dintre polițiștii de penitenciare definitivi care îndeplinesc următoarele condiții:

a)au grad profesional mai mare decât polițistul de penitenciare debutant; ...
b)au fost apreciați cu calificativul de cel puțin „foarte bun“ în ultimii 2 ani. ...

(2)Nu poate avea calitatea de îndrumător polițistul de penitenciare care:

a)se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare; ...
b)este soț, soție ori rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul de penitenciare debutant; ...
c)este director sau director adjunct al unității. ...

(3)Dacă îndrumătorul devine incompatibil cu această calitate în timpul coordonării stagiului de practică al polițistului de penitenciare debutant, directorul unității va stabili, la propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea acesta, un alt polițist de penitenciare care să preia aceste atribuții.Articolul 28Ofițerul responsabil cu formarea profesională din unitate instruiește îndrumătorul desemnat privind atribuțiile, metodele și mijloacele utilizate în transmiterea informațiilor.Articolul 29Îndrumătorul are următoarele atribuții:

a)îndrumă, monitorizează și verifică polițistul de penitenciare debutant în îndeplinirea atribuțiilor și misiunilor primite; ...
b)instruiește polițistul de penitenciare debutant cu privire la modul de desfășurare a activităților de serviciu și desfășoară activități de serviciu cu rol demonstrativ; ...
c)monitorizează activitatea profesională și conduita polițistului de penitenciare debutant îndrumat și ia măsuri de îmbunătățire a pregătirii acestuia; ...
d)întocmește, împreună cu șeful compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant, planul lunar al pregătirii profesionale pe care o efectuează acesta; ...
e)urmărește respectarea planului de pregătire lunar de către polițistul de penitenciare debutant; ...
f)întocmește referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională a polițistului de penitenciare debutant, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1. ... § 2. Debutul în carierăArticolul 30

(1)Debutul în carieră are durata de două săptămâni și este destinat familiarizării polițistului de penitenciare debutant cu aspectele profesionale ale funcției pe care a ocupat-o prin concurs sau examen.

(2)Pe perioada debutului în carieră, polițistului de penitenciare debutant nu i se va încredința nicio responsabilitate, iar activitatea sa este coordonată de către îndrumător.

(3)Pentru fiecare categorie de polițiști de penitenciare debutanți se întocmește de către ofițerul responsabil cu formarea profesională din unitate un program de pregătire pentru debutul în carieră, care cuprinde teme specifice tuturor domeniilor de activitate din penitenciar.

(4)După finalizarea perioadei prevăzute la alin.

(1)și până la începerea cursului de inițiere, polițistul de penitenciare debutant își va desfășura activitatea în cadrul compartimentului în care este încadrat, cu îndeplinirea îndatoririlor prevăzute în fișa postului. Documentele întocmite de către debutant vor fi avizate de către îndrumător.§ 3. Cursul de inițiereArticolul 31

(1)Cursul de inițiere a polițiștilor de penitenciare debutanți se organizează în centrele de formare profesională din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, sub coordonarea Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna.

(2)În situația în care într-una sau mai multe unități se încadrează mai mult de 15 polițiști de penitenciare debutanți din același domeniu de activitate sau în raport cu numărul locurilor de cazare disponibile în centrul de formare profesională unde se organizează cursul, cursul de inițiere se poate organiza și în alte unități decât cele prevăzute la alin.

(1).

(3)Perioada de desfășurare a cursului și locul de organizare, precum și planul de învățământ care cuprinde graficul desfășurării cursului, baza de calcul al timpului de învățământ, repartiția timpului pe categorii de pregătire și module de învățământ, precum și date privind desfășurarea examenului de absolvire se stabilesc prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(4)Cursul de inițiere se finalizează cu susținerea de către polițiștii de penitenciare debutanți a unui examen de absolvire, în perioada stabilită în planul de învățământ al cursului.

(5)Examenul de absolvire se desfășoară în unități nominalizate prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Articolul 32

(1)Cursurile de inițiere a polițiștilor de penitenciare debutanți constau în cursuri de pregătire teoretică și practică a căror durată este stabilită prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(2)Planul de învățământ al cursului de inițiere este întocmit pentru fiecare serie de polițiști de penitenciare debutanți de către Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna și este aprobat de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.Articolul 33

(1)Examenul de absolvire a cursului de inițiere se susține din următoarele domenii:

a)pregătire de specialitate, potrivit specificului domeniului de activitate al polițistului de penitenciare debutant; ...
b)pregătire juridică; ...
c)management penitenciar, numai pentru ofițerii debutanți. ...

(2)La absolvirea cursului de inițiere, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna eliberează un certificat de absolvire.

(3)Definitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant este condiționată de promovarea examenului de absolvire a cursului de inițiere.

(4)Polițistul de penitenciare debutant care nu a promovat examenul de absolvire a cursului de inițiere se poate prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia. În cazul în care polițistul de penitenciare debutant nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în sesiunea de reexaminare, el este declarat necorespunzător din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu al acestuia încetează.§ 4. Examenul de absolvire a cursului de inițiereArticolul 34

(1)Examenul de absolvire a cursurilor de inițiere constă în:

a)susținerea unei probe scrise sau on-line, după caz; ...
b)susținerea unei probe orale sau practice, după caz. ...

(2)Pentru ofițerii debutanți, în cadrul probelor prevăzute la alin.

(1)sunt incluse și subiecte din domeniul managementului penitenciar.

(3)Proba on-line prevăzută la alin.

(1)lit. a) constă în rezolvarea de către cursanți a unui test pe platforme on-line.

(4)Disciplinele din care se întocmesc subiecte pentru susținerea probelor prevăzute la alin.

(1)se stabilesc prin planul de învățământ prevăzut la art. 32 alin.

(2).

(5)Tipurile de probe care sunt susținute de către cursanți în cadrul fiecărui examen de absolvire, precum și graficul de desfășurare a examenului se stabilesc prin decizie emisă de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(6)Pentru organizarea și desfășurarea examenului de absolvire, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, emisă cu cel puțin 15 zile înainte de începerea examenului de absolvire, se numesc următoarele comisii:

a)comisia centrală de absolvire; ...
b)comisia de examinare pentru verificarea competențelor profesionale, denumită comisia de examinare, pentru fiecare centru de examen și, după caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanților; ...
c)comisia pentru soluționarea contestațiilor, pentru fiecare centru de examen și, după caz, pentru fiecare domeniu de activitate al cursanților. ...

(7)Comisia centrală de absolvire este compusă dintr-un număr de 5 membri, iar celelalte comisii sunt compuse dintr-un număr de 3 membri, unul dintre membrii acestor comisii fiind desemnat președinte al comisiei. În cazul comisiilor prevăzute la alin.

(6)lit. b) și c), membrii acesteia trebuie să fie specialiști din domeniul de activitate al cursanților. Membrii comisiilor trebuie să aibă calitatea de polițist de penitenciare.

(8)Procedura de organizare și desfășurare a sesiunii de reexaminare este aceeași cu cea prevăzută pentru examenul de absolvire.

(9)Fraudarea sau tentativa de fraudare a examenului de absolvire atrage excluderea celui în cauză din examen, fără posibilitatea de reexaminare. Se consideră fraudă sau tentativă de fraudă încercarea de a folosi sau folosirea surselor de informare sau comunicare, copierea și comunicarea între cursanți.Articolul 35

(1)În comisiile de examen nu se numesc persoane care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul IV inclusiv în rândul cursanților.

(2)Fiecare persoană desemnată în comisii semnează o declarație pe propria răspundere, în care precizează că nu se află în vreuna dintre situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin.

(1)și că va respecta confidențialitatea tuturor activităților desfășurate în cadrul comisiilor.

(3)O persoană poate deține calitatea de membru într-o singură comisie.Articolul 36

(1)Comisia centrală de absolvire coordonează desfășurarea examenului de absolvire, asigurând aplicarea dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea acestuia. Președintele comisiei centrale de absolvire propune directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în cazuri justificate, operarea unor schimbări în componența comisiilor.

(2)Comisiile de examinare asigură:

a)elaborarea subiectelor și baremelor de corectare și notare pentru proba scrisă; ...
b)elaborarea subiectelor pentru proba orală sau practică, după caz; ...
c)corectarea și notarea lucrărilor scrise, conform baremelor; ...
d)notarea răspunsurilor date de cursanți la proba orală, precum și a prestațiilor acestora la proba practică, după caz, în baza unui punctaj de evaluare elaborat de comisie. ...

(3)Comisiile de soluționare a contestațiilor asigură soluționarea contestațiilor formulate de cursanți cu privire la rezultatele obținute la probele examenului de absolvire a cursului de inițiere.Articolul 37

(1)Subiectele pentru proba scrisă sau proba on-line, indiferent de structura subiectelor și modalitatea de desfășurare a probei, sunt întocmite în concordanță cu tematica pentru examenul de absolvire, fiind astfel formulate încât să permită verificarea cunoștințelor și competențelor cursanților.

(2)Timpul destinat susținerii de către cursanți a probei scrise sau a probei on-line este de cel mult 3 ore și jumătate și este stabilit de către președintele comisiei centrale de absolvire în funcție de complexitatea subiectelor, precum și de modalitatea de organizare și desfășurare a probei.

(3)Din momentul primirii subiectelor, cursanții mai pot părăsi sala doar în cazuri excepționale, însoțiți de unul dintre supraveghetori, până la înapoierea în sală.

(4)Cursanții care nu se află în sală în momentul primirii subiectelor din motive imputabile lor pierd dreptul de a susține proba aflată în desfășurare.Articolul 38

(1)Pentru susținerea probei scrise, membrii comisiei de examinare stabilesc două variante de subiecte. Fiecare variantă, semnată de membrii comisiei, se introduce într-un plic care se sigilează. Baremul de corectare și notare final se afișează la sediul centrului de examen, după expirarea timpului stabilit pentru desfășurarea probei.

(2)Cursanții ocupă locurile în sală în ordinea înscrisă în tabel numai după ce le-a fost stabilită identitatea și au lăsat, în afara sălilor de examen, toate materialele sau obiectele pe care le au asupra lor: cărți, caiete, notițe, serviete, telefoane mobile și orice aparatură electronică. La susținerea probei scrise este interzisă utilizarea de către cursanți a oricăror materiale care pot constitui surse de informare.

(3)Pentru redactarea lucrărilor de către cursanți se utilizează foi tipizate și ștampilate, cu colț negru pentru secretizare. La redactarea lucrărilor cursanții folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră. Se interzice înscrierea oricărui semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, sub sancțiunea anulării acesteia.

(4)Responsabilul de sală distribuie cursanților ciorne ștampilate, precum și, suplimentar, foi ștampilate.

(5)În cazul în care unii cursanți doresc să își transcrie lucrarea, vor primi alte foi tipizate. Transcrierea nu trebuie să depășească ora-limită stabilită. Foile tipizate de pe care s-a făcut transcrierea se anulează, sub semnătura responsabilului de sală, imediat ce a fost distribuită și secretizată o nouă foaie tipizată.

(6)Corectarea și notarea lucrărilor scrise se realizează de către comisia de examinare, în perioada stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(7)Lucrările scrise se corectează și se notează de fiecare membru al comisiei de examinare, individual, inclusiv de către președintele comisiei, cu note de la 1 la 10, respectându-se baremele de corectare și notare. Președintele comisiei calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate de fiecare corector, cu două zecimale, fără rotunjire.

(8)În cazul în care președintele comisiei constată la una dintre lucrări o diferență egală sau mai mare de un punct între notele acordate de membrii comisiei, acesta recorectează lucrarea în prezența acestora și stabilește nota finală a lucrării.Articolul 39

(1)Pentru desfășurarea probei on-line, spațiul destinat desfășurării acesteia va fi amenajat astfel încât fiecare cursant să susțină proba individual și în condiții de confidențialitate. Specialistul informatician din unitatea organizatoare, împreună cu președintele comisiei de examinare, are obligația de a verifica spațiul amenajat și stațiile de lucru cu privire la starea de funcționare și asigurarea corectitudinii probei.

(2)Subiectele și baremele de corectare și notare pentru proba on-line sunt elaborate de specialiștii din sistemul penitenciar și gestionate de compartimentul de resurse umane din Administrația Națională a Penitenciarelor.

(3)Numărul minim de întrebări care se regăsește în baza de date este de 300, câte 100 pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin.

(1). Fiecare întrebare va avea 3 răspunsuri, dintre care numai unul corect.

(4)Chestionarele vor fi selectate automat de platforma on-line și vor conține câte 30 de întrebări pentru fiecare dintre domeniile prevăzute la art. 33 alin.

(1)lit.

a)și
b)și 10 întrebări pentru domeniul prevăzut la art. 33 alin.

(1)lit. c).

(5)Înaintea începerii probei on-line, cursanții vor fi instruiți cu privire la procedurile de urmat în vederea completării și înregistrării rezultatelor, nerealizarea acestei proceduri atrăgând după sine nevalidarea probei on-line.

(6)La ora stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire, subiectele devin vizibile cursanților pe platforma on-line, numărul de întrebări fiind cel stabilit de comisia centrală de absolvire.

(7)În timpul alocat cursanții rezolvă testele-grilă on-line, conform instrucțiunilor primite.

(8)Notarea se realizează automat de către platforma on-line.

(9)Fiecare cursant va imprima testul-grilă rezolvat în sala de examen, care include numele și prenumele cursantului și nota obținută. Acestea sunt primite de către responsabilul de sală, pe bază de proces-verbal, și predate, ulterior, președintelui comisiei de examinare.

(10)Rapoartele notelor obținute la proba on-line vor fi transmise de către specialistul informatician, în prezența tuturor membrilor comisiei de examinare, președintelui comisiei centrale.Articolul 40

(1)În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu poate fi susținută sau este întreruptă, aceasta se va susține sau, după caz, va fi reluată imediat după remedierea problemelor care au determinat întreruperea ei.

(2)În cazul în care, din motive tehnice, proba on-line nu se poate desfășura în maximum 2 ore de la ora stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire, respectiv nu se poate relua în maximum 2 ore, aceasta se amână de către președintele comisiei centrale de absolvire pentru ziua următoare. Articolul 41

(1)Procesele-verbale cu rezultatele probei scrise sau ale probei on-line se afișează la sediul centrului de examen și al unităților în care sunt încadrați cursanții, la data și potrivit celor stabilite în graficul de desfășurare a examenului de absolvire a cursului.

(2)Cursanții nemulțumiți de nota obținută la proba scrisă sau la proba on-line pot formula contestație, solicitând recorectarea lucrărilor.

(3)Contestațiile sunt depuse personal sau transmise prin fax de către cursanți la biroul resurse umane al unității unde s-a susținut examenul, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea rezultatelor probelor.

(4)Birourile resurse umane transmit contestațiile înregistrate, cu rezoluția directorului unității, către președintele comisiei de soluționare a contestațiilor.

(5)Contestațiile depuse în afara termenului prevăzut la alin.

(3)se resping.Articolul 42

(1)În cazul înregistrării unei contestații, lucrarea respectivă se recorectează de către comisia pentru soluționarea contestațiilor.

(2)În vederea recorectării, președintele comisiei de examinare resigilează lucrările prin lipirea colțului drept, acoperă cu etichete notele acordate inițial și numerele de ordine și renumerotează lucrările în prezența membrilor comisiei de examinare.

(3)Președintele comisiei de examinare predă lucrările sigilate, pe bază de proces-verbal, președintelui comisiei pentru soluționarea contestațiilor.

(4)Lucrările se corectează și se notează de membrii comisiei pentru soluționarea contestațiilor, cu respectarea procedurii și a baremului de corectare și notare folosit la proba contestată.

(5)În cazul în care președintele comisiei pentru soluționarea contestațiilor constată diferențe de un punct sau mai mari între notele acordate de membrii comisiei, recorectează lucrarea în prezența acestora, stabilește nota finală a lucrării și o înscrie distinct în borderoul centralizator.Articolul 43

(1)Proba orală sau practică se desfășoară în perioada stabilită în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(2)Subiectele pentru proba orală sau practică se stabilesc de către comisia de examinare în baza temelor incluse în planul de învățământ, precum și a recomandărilor primite de la direcțiile de specialitate din Administrația Națională a Penitenciarelor, după caz.

(3)În cazul polițiștilor de penitenciare debutanți care vor desfășura activități de aplicare a regimului penitenciar și siguranței deținerii, proba practică va consta în parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoștințelor. Circuitul practic de verificare a cunoștințelor reprezintă un itinerar în cadrul căruia se regăsesc mai multe sarcini de aplicare a regimului penitenciar și siguranței deținerii care trebuie executate de către fiecare cursant, acestea fiind corelate cu atribuțiile incluse în fișa postului și în concordanță cu planul tematic. Parcurgerea unui circuit practic de verificare a cunoștințelor se va realiza în minimum 10 minute.

(4)Verificarea cunoștințelor la proba orală sau practică se desfășoară cu bilete de examen, elaborate de comisiile de examinare. Fiecare bilet are același număr de subiecte, cu grad de dificultate apropiat și care permite tratarea lor integrală în maximum 30 de minute. Numărul de bilete de examen este cu cel puțin 20% mai mare decât numărul cursanților care susțin proba orală sau practică în aceeași zi, la o comisie de examinare.

(5)După ce i s-a verificat identitatea, președintele comisiei de examinare solicită cursantului să aleagă unul dintre bilete. În situația în care cursantul constată că nu poate să rezolve subiectele de pe biletul ales, poate să solicite al doilea bilet, caz în care membrii comisiei de examinare scad un punct din nota acordată pentru răspunsul prezentat. Fiecărui cursant i se acordă 5 minute pentru pregătirea răspunsurilor la subiectele de pe biletele de examen.

(6)Cursanții prezintă răspunsurile la subiectele de pe biletele de examen, în ordinea intrării lor în sala de examinare. Proba orală sau practică a examenului de absolvire se înregistrează audiovideo.

(7)Membrii comisiei de examinare pot interveni cu întrebări suplimentare pentru clarificarea unor aspecte din răspunsurile prezentate de cursanți.

(8)Răspunsurile date de cursanți la subiectele de pe biletele de examen se notează de președintele și ceilalți membri ai comisiei de examinare cu note de la 1 la 10. Notarea se face în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.

(9)Notele acordate de fiecare membru al comisiei se înscriu într-un proces-verbal de către președintele comisiei respective. Acesta calculează nota finală, reprezentând media aritmetică a notelor acordate, cu două zecimale, fără rotunjire.

(10)La sfârșitul fiecărei zile în care se desfășoară proba orală sau practică se afișează rezultatele obținute la sediul centrului de examen și al unităților în care sunt încadrați cursanții.Articolul 44Împotriva notei obținute la proba orală sau practică cursanții pot formula contestație, prevederile art. 41 și 42 fiind aplicabile în mod corespunzător. Soluționarea contestației se realizează pe baza înregistrării audiovideo a probei și a punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare.Articolul 45

(1)Nota finală la examenul de absolvire o reprezintă media aritmetică a rezultatelor probei scrise sau on-line și rezultatelor probei orale sau practice, cu două zecimale, fără rotunjire. Pentru a fi declarați „Promovat“ la examenul de absolvire, cursanții trebuie să obțină cel puțin nota 5,00 la fiecare probă.

(2)Procesul-verbal final privind desfășurarea examenului de absolvire se afișează la data și locul stabilite în graficul de desfășurare a examenului de absolvire.

(3)Procesul-verbal final cuprinde: numele și prenumele cursanților, mediile obținute la fiecare probă de examen, nota finală a examenului de absolvire și una dintre mențiunile: „promovat“, „nepromovat“, „neprezentat“, „eliminat din examen“.

(4)Borderourile de notare și procesul-verbal final sunt transmise președintelui comisiei centrale de absolvire.Articolul 46

(1)Sesiunea de reexaminare se organizează și se desfășoară în baza deciziei directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării examenului de absolvire.

(2)În cazul în care, în perioada prevăzută la alin.

(1), intervine suspendarea raporturilor de serviciu ale cursantului, sesiunea unică de reexaminare se va organiza în termen de cel mult 30 de zile de la data revenirii acestuia în activitate.

(3)La sesiunea de reexaminare pot participa cursanții care se află în una dintre următoarele situații:a) au fost declarați „Nepromovat“ în condițiile art. 45 alin.

(1); ... b) le-au fost anulate lucrările în condițiile art. 38 alin.

(3). ...

(4)În cazul cursanților care au lipsit motivat de la probele examenului de absolvire, precum și în cazul celor care au întrerupt examenul de absolvire din motive obiective și neimputabile lor, se va relua examenul de absolvire cu proba sau probele respective.§ 5. Formarea deprinderilor practiceArticolul 47

(1)După absolvirea cursului de inițiere, polițistul de penitenciare debutant este repartizat în activitate sub directa îndrumare a îndrumătorului, principalul scop fiind formarea deprinderilor practice.

(2)În etapa formării deprinderilor practice, șeful compartimentului în care este încadrat polițistul de penitenciare debutant, împreună cu îndrumătorul și ofițerul cu formarea profesională, va întocmi, lunar, un program de pregătire pentru formarea deprinderilor practice. § 6. Evaluarea activității polițiștilor de penitenciare debutanțiArticolul 48

(1)La sfârșitul perioadei de stagiu, șeful ierarhic din cadrul compartimentului în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant, denumit în continuare evaluator, va întocmi raportul de evaluare a activității acestuia, prin care face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant. În cazul în care compartimentul în care își desfășoară activitatea polițistul de penitenciare debutant nu este organizat sub forma unei direcții, serviciu sau birou, calitatea de evaluator o are directorul adjunct al unității.

(2)Nu poate avea calitatea de evaluator persoana care a avut calitatea de îndrumător al persoanei evaluate.Articolul 49

(1)Evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant constă în aprecierea modului de dobândire a cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice necesare îndeplinirii atribuțiilor aferente funcției încredințate și a cunoașterii specificului activității penitenciare.

(2)Evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant se face în termen de 5 zile lucrătoare de la terminarea perioadei de stagiu. Articolul 50Evaluarea activității polițiștilor de penitenciare debutanți se face pe baza:

a)referatului cu privire la activitatea de integrare socioprofesională întocmit de îndrumător; ...
b)raportului de stagiu întocmit de polițistul de penitenciare debutant; ...
c)certificatului de absolvire a cursului de inițiere; ...
d)raportului de evaluare întocmit de evaluator. ... Articolul 51

(1)Referatul cu privire la activitatea de integrare socioprofesională se întocmește de către îndrumător, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, și cuprinde următoarele elemente:

a)descrierea activității desfășurate de polițistul de penitenciare debutant; ...
b)nivelul de însușire de către polițistul de penitenciare debutant a legislației specifice activității desfășurate; ...
c)aptitudinile pe care le-a dovedit polițistul de penitenciare debutant în modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu; ...
d)conduita polițistului de penitenciare debutant în timpul serviciului; ...
e)concluzii privind desfășurarea perioadei de stagiu și recomandări privind definitivarea sau nedefinitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant. ...

(2)Referatul va fi înaintat persoanei care are calitatea de evaluator.Articolul 52

(1)În cazul modificării, suspendării sau încetării raportului de serviciu al îndrumătorului sau când îi este retras dreptul de a desfășura activități ca îndrumător, acesta întocmește referatul parțial pentru perioada de stagiu parcursă de polițistul de penitenciare debutant până în acel moment.

(2)În situația prevăzută la alin.

(1)directorul unității numește un alt îndrumător pentru perioada de stagiu rămasă.

(3)Referatul parțial se înaintează noului îndrumător și este avut în vedere la evaluarea activității polițistului de penitenciare debutant, la terminarea perioadei de stagiu.Articolul 53

(1)Polițistul de penitenciare debutant întocmește raportul de stagiu, cu 5 zile lucrătoare înainte de terminarea perioadei de stagiu, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(2)Raportul de stagiu cuprinde descrierea activității desfășurate de polițistul de penitenciare debutant pe parcursul perioadei de stagiu, prin prezentarea atribuțiilor de serviciu, a modalităților de îndeplinire a acestora, precum și a eventualelor dificultăți întâmpinate.

(3)Raportul de stagiu se înaintează evaluatorului de către polițistul de penitenciare debutant.Articolul 54

(1)La finalul perioadei de stagiu, evaluatorul întocmește raportul de evaluare a perioadei de stagiu, prevăzut în anexa nr. 3.

(2)La întocmirea raportului de evaluare a perioadei de stagiu, evaluatorul:

a)analizează referatul îndrumătorului și raportul de stagiu al polițistului de penitenciare debutant; ...
b)verifică existența certificatului de absolvire a cursului de inițiere; ...
c)notează criteriile de evaluare prevăzute în anexa nr. 3 în funcție de gradul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu; ...
d)stabilește calificativul de evaluare; ...
e)face propuneri cu privire la definitivarea sau nedefinitivarea în funcție a polițistului de penitenciare debutant. ... Articolul 55

(1)Notarea criteriilor de evaluare și stabilirea calificativului de evaluare se fac astfel:

a)criteriile de evaluare se notează de la 1 la 5, nota 1 fiind cea mai mică, iar nota 5 fiind cea mai mare; ...
b)se calculează media aritmetică a notelor acordate pentru fiecare criteriu de evaluare; ...
c)calificativul de evaluare se obține încadrând media finală după cum urmează: între 1,00-3,00 - calificativ „nesatisfăcător“; între 3,01-5,00 - calificativ „satisfăcător“. ...

(2)Semnificația calificativelor de evaluare este următoarea:

a)„nesatisfăcător“ - polițistul de penitenciare debutant nu a făcut dovada cunoștințelor teoretice și a deprinderilor practice necesare exercitării funcției; ...
b)„satisfăcător“ - polițistul de penitenciare debutant a făcut dovada că deține cunoștințele teoretice și deprinderile practice necesare exercitării funcției. ... Articolul 56

(1)Raportul de evaluare a perioadei de stagiu se aduce la cunoștință, pe bază de semnătură, polițistului de penitenciare debutant.

(2)Polițistul de penitenciare debutant nemulțumit de rezultatul evaluării perioadei de stagiu poate solicita reevaluarea, în condițiile prezentei legi.Articolul 57Alte atribuții ale comisiilor de examen, precum și reguli suplimentare de natură a asigura buna organizare și desfășurare a examenului de absolvire se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Secţiunea a 4-a Evidența polițiștilor de penitenciareArticolul 58

(1)Pentru fiecare polițist de penitenciare se va întocmi și gestiona un dosar profesional confidențial, în condițiile dispozițiilor legale privind evidența funcțiilor și a polițiștilor de penitenciare.

(2)Modul de gestionare și evidență a datelor privind polițiștii de penitenciare se stabilește prin ordin al ministrului justiției.

(3)Se interzice introducerea în dosarul profesional a oricăror mențiuni sau documente referitoare la opiniile politice sau sindicale, la religie ori credință, la orientarea sexuală, origine socială sau referitoare la orice alte elemente discriminatorii, precum și a oricăror altor documente care nu sunt prevăzute la alin.

(2).

(4)Polițistul de penitenciare are acces la propriul dosar profesional, fără nicio îngrădire, iar la cerere i se pot elibera copii de pe actele din dosar.

(5)Emiterea, folosirea, evidența și gestionarea legitimațiilor de serviciu pentru personalul din sistemul administrației penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. Secţiunea a 5-a Evaluarea activității profesionale a polițiștilor de penitenciare§ 1. Dispoziții generaleArticolul 59

(1)Evaluarea profesională a polițiștilor de penitenciare este desfășurată în scopul aprecierii conduitei profesionale manifestate, a competenței profesionale, a rezultatelor activității desfășurate, a preocupării pentru perfecționarea pregătirii, precum și a potențialului de dezvoltare a carierei.

(2)Evaluarea activității profesionale se realizează cu imparțialitate și obiectivitate, analizându-se nivelul/gradul de îndeplinire a obiectivelor și responsabilităților profesionale în strânsă legătură cu potențialul profesional și conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate și avându-se în vedere specificul muncii, postul ocupat și aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuțiilor specifice.

(3)Activitatea de evaluare este un proces permanent care începe prin stabilirea de către evaluator a obiectivelor individuale, este urmat de monitorizarea gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, se continuă cu evaluarea performanțelor profesionale anuale și stabilirea obiectivelor pentru următorul an.

(4)Evaluarea activității profesionale a polițiștilor de penitenciare se face anual, pe baza criteriilor și a procedurii prevăzute în prezenta lege.

(5)Calificativele care pot fi acordate în urma evaluării activității sunt „excepțional“, „foarte bun“, „bun“, „satisfăcător“ și „nesatisfăcător“.Articolul 60

(1)Polițistul de penitenciare notat cu „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ nu poate fi avansat în funcție sau grad profesional în anul următor.

(2)Ofițerul sau agentul de poliție penitenciară notat cu calificativul „nesatisfăcător“ este trecut într-o funcție inferioară, potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane. În cazul în care polițistul de penitenciare nu acceptă trecerea în funcția inferioară se dispune încetarea raportului de serviciu al acestuia, conform competențelor de gestiune a resurselor umane.

(3)Ofițerilor sau agenților de poliție penitenciară notați cu calificativul „nesatisfăcător“, în anul următor trecerii într-o funcție inferioară, potrivit prevederilor alin.

(2), le încetează raporturile de serviciu, conform competențelor de gestiune a resurselor umane.Articolul 61În înțelesul prezentei secțiuni, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a)evaluat - polițistul de penitenciare definitiv ori preotul asimilat ofițerului de penitenciare, supus evaluării; ...
b)evaluator - persoana care are atribuții de conducere sau coordonare directă a activității evaluatului; ...
c)contrasemnatarul - persoana care este șeful ierarhic al evaluatorului; ...
d)perioada evaluată - perioada în care polițistul de penitenciare a desfășurat activitate profesională și care se supune evaluării; ...
e)indicator de evaluare - element caracteristic al capacităților sau abilităților personale, profesionale și/sau manageriale ale evaluatului; ...
f)obiectiv individual - expresia scrisă a rezultatelor care trebuie atinse de evaluat în timpul perioadei evaluate în cadrul unor activități declarate ca importante. Obiectivele trebuie să fie specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante și prevăzute cu termene de realizare; obiectivele individuale nu reprezintă activități propriu-zise; ...
g)evaluare intermediară - analiza efectuată de către evaluator și evaluat asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite, cauzelor care au generat eventuala întârziere în îndeplinirea acestora și modalităților de îmbunătățire a performanțelor profesionale; ...
h)interviu - etapă a procesului de evaluare ce reprezintă un schimb de opinii între evaluat și evaluator în ceea ce privește modul de îndeplinire a indicatorilor de evaluare și obiectivelor individuale. ... Articolul 62În situația în care un polițist de penitenciare îndeplinește temporar atribuțiile altei funcții, acesta este evaluat, evaluează sau, după caz, contrasemnează fișe de evaluare, conform competențelor specifice acestei funcții, cu respectarea prevederilor prezentei legi.§ 2. Evaluarea anuală a activității profesionale a polițiștilor de penitenciareArticolul 63

(1)Perioada supusă evaluării anuale a performanțelor profesionale este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie a anului anterior.

(2)Evaluarea anuală a performanțelor profesionale se realizează pentru polițiștii de penitenciare care au desfășurat activitate profesională minimum 6 luni în perioada prevăzută la alin.

(1).

(3)Pentru polițiștii de penitenciare ale căror raporturi de serviciu se nasc în timpul anului și și-au desfășurat activitatea efectiv minimum 6 luni, perioada supusă evaluării curge de la această dată până la 31 decembrie.Articolul 64

(1)Evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale polițiștilor de penitenciare mutați, detașați sau delegați în cadrul sistemului administrației penitenciare se face în unitățile unde își desfășoară activitatea la data de 31 decembrie.

(2)Evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale polițiștilor de penitenciare detașați sau delegați în afara sistemului administrației penitenciare se face de către instituțiile în care își desfășoară activitatea la data de 31 decembrie, cu respectarea prevederilor prezentelor criterii.§ 3. Evaluarea parțială a performanțelor activității profesionale a polițiștilor de penitenciareArticolul 65Polițiștilor de penitenciare li se întocmesc evaluări parțiale în cursul anului, la modificarea sau încetarea raporturilor de serviciu, punerea la dispoziție sau suspendarea din funcție/a raporturilor de serviciu a/ale persoanei evaluate, cu excepția cazului de arestare preventivă sau arest la domiciliu. În cazul arestării preventive și arestului la domiciliu, evaluarea se realizează la încetarea stării de arest.Articolul 66

(1)Evaluarea parțială nu face obiectul contestației. Polițistul de penitenciare nemulțumit de rezultatul evaluării parțiale poate formula obiecții scrise, în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a calificativului acordat.

(2)Fișa de evaluare parțială și obiecțiile, în cazul în care sunt formulate, fac parte integrantă din fișa de evaluare anuală a polițiștilor de penitenciare și se anexează la aceasta.

(3)După finalizare, evaluarea parțială se depune la structura de resurse umane din unitatea în care își desfășoară activitatea evaluatul. Evaluarea parțială se transmite noului evaluator.§ 4. Evaluarea intermediară a activității profesionale individuale a polițiștilor de penitenciareArticolul 67

(1)Evaluarea intermediară se realizează în cazul în care evaluatorul identifică la persoana evaluată potențiale riscuri de neîndeplinire a obiectivelor stabilite sau când evaluatorul ori persoana evaluată consideră necesară analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor.

(2)În urma evaluării intermediare obiectivele individuale pot fi modificate sau completate.Articolul 68

(1)Evaluarea intermediară se face prin analiza de către evaluator și a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite, a cauzelor care au generat eventuala neîndeplinire a acestora și a modalităților de îmbunătățire a performanțelor profesionale.

(2)Evaluarea intermediară și observațiile formulate se consemnează în spațiul destinat în fișa de obiective individuale, care face parte din fișa de evaluare.

(3)Evaluarea intermediară nu se finalizează prin acordarea unui calificativ și nu face obiectul contestației.Articolul 69

(1)Evaluarea intermediară se realizează în cursul anului trimestrial sau semestrial, observațiile și concluziile fiind consemnate în spațiul special destinat.

(2)După fiecare evaluare intermediară se înscrie data și se semnează de către evaluator și evaluat.§ 5. Criteriile de evaluare a activității profesionaleArticolul 70

(1)Criteriile de evaluare a activității profesionale a polițiștilor de penitenciare sunt prevăzute în fișa de evaluare, care reprezintă formularul tipizat prin care se realizează evaluarea anuală/parțială a activității profesionale a polițiștilor de penitenciare. Fișa de evaluare este cuprinsă în anexa nr. 4.

(2)Criteriile de evaluare sunt bazate pe:

a)obiective individuale; ...
b)indicatori de realizare a obiectivelor individuale (sau de performanță). ...

(3)Obiectivele individuale sunt stabilite de către evaluator pentru anul următor în cadrul unui formular tipizat, denumit fișa de obiective individuale, care face parte din fișa de evaluare. În situații temeinic justificate, obiectivele pot fi schimbate în cursul perioadei evaluate de către evaluator cu aducerea lor la cunoștința evaluatului. Modelul fișei de obiective individuale pentru anul următor este prevăzut în anexa nr. 5.

(4)După stabilirea obiectivelor individuale, evaluatorul trebuie să se asigure de faptul că acestea au fost corect transmise și înțelese de către cel evaluat.

(5)Indicatorii de evaluare trebuie să fie corelați direct cu obiectivele individuale și să indice gradul de îndeplinire a acestora.§ 6. Competența efectuării evaluării activității profesionaleArticolul 71

(1)Pentru directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluator este ministrul justiției sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiției căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor. Evaluarea activității profesionale a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor nu este supusă contrasemnării.

(2)Directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor este evaluator, iar ministrul justiției sau, după caz, persoana din conducerea Ministerului Justiției căreia i s-a delegat prin ordin coordonarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

a)directorii generali adjuncți din Administrația Națională a Penitenciarelor; ...
b)directorii unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor; ...
c)șefii structurilor din Administrația Națională a Penitenciarelor din subordinea directă a directorului general; ...
d)ofițerii coordonatori ai compartimentelor din Administrația Națională a Penitenciarelor din subordinea directă a directorului general. ...

(3)Directorul general adjunct care le coordonează activitatea este evaluator și directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

a)șefii structurilor din Administrația Națională a Penitenciarelor din subordinea directă a acestui director general adjunct; ...
b)ofițerii coordonatori ai compartimentelor din Administrația Națională a Penitenciarelor din subordinea directă a acestui director general adjunct. ...

(4)Pentru polițiștii de penitenciare din Administrația Națională a Penitenciarelor, din subordinea șefilor de structuri și a coordonatorilor compartimentelor prevăzuți la alin.

(2)și

(3), evaluator este persoana care conduce structura în care își desfășoară activitatea evaluatul sau care coordonează activitatea acesteia și contrasemnatar este șeful ierarhic al evaluatorului.

(5)Directorul unității este evaluator și șeful structurii sau coordonatorul compartimentului de profil din Administrația Națională a Penitenciarelor este contrasemnatar pentru:

a)directorii adjuncți ai unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor; ...
b)șefii structurilor din subordinea directă a directorilor unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor; ...
c)ofițerii coordonatori ai compartimentelor din subordinea directă a directorilor unităților subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor. ...

(6)Pentru ofițerii și agenții din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, cu excepția celor prevăzuți la alin.

(5), evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care își desfășoară activitatea evaluatul și contrasemnatar este șeful ierarhic al evaluatorului.

(7)Pentru șefii structurilor/coordonatorii compartimentelor de prevenirea criminalității și terorismului în mediul penitenciar din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluatorul este șeful ierarhic, stabilit cu atribuții prin fișa postului, iar contrasemnatar este directorul Direcției prevenirea criminalității și terorismului.

(8)Pentru polițiștii de penitenciare din cadrul structurilor de prevenire a criminalității în mediul penitenciar din unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, evaluator este persoana care conduce/este desemnată să coordoneze structura în care își desfășoară activitatea evaluatul și contrasemnatar este unul dintre șefii serviciilor din cadrul direcției de specialitate, potrivit competențelor stabilite prin fișa postului.Articolul 72

(1)În situația în care, din motive temeinic justificate, evaluatorul nu poate realiza evaluarea anuală sau atribuțiile funcției evaluatorului nu sunt exercitate, contrasemnatarul devine evaluator.

(2)În situația în care raporturile de serviciu ale evaluatului au fost modificate pe parcursul perioadei evaluate, la întocmirea fișei de evaluare anuală se iau în considerare evaluările parțiale, proporțional cu perioadele evaluate.§ 7. Organizarea și desfășurarea activității de evaluare a personaluluiArticolul 73Conducerea unității ia măsuri ca în perioada 1-31 decembrie să se desfășoare următoarele activități pregătitoare:

a)emiterea deciziei privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare anuală a personalului pe anul în curs, care cuprinde: baza legală, etapele activității, stabilirea nominală a evaluatorilor și a personalului care urmează a fi evaluat, precum și nominalizarea evaluatorilor pentru anul următor și a personalului pentru care urmează să fie stabilite obiectivele individuale; ...
b)completarea de către structurile de resurse umane și formare profesională a lit. A din formularul tipizat Fișă de evaluare, prevăzut în anexa nr. 4, și distribuirea acestora în vederea realizării activității de evaluare; ...
c)completarea de către structurile de resurse umane și formare profesională a lit. A din formularul tipizat Fișă de obiective individuale, prevăzut în anexa nr. 5, și distribuirea acestora către evaluatori în vederea stabilirii obiectivelor individuale pentru anul următor; ...
d)instruirea evaluatorilor pe bază de semnătură. ... Articolul 74

(1)Activitatea de evaluare a personalului se desfășoară în perioada 1 ianuarie-15 martie, după cum urmează:

a)până la data de 31 ianuarie:– completarea fișei de evaluare de către evaluator; ... – desfășurarea interviului; ... – stabilirea obiectivelor individuale pentru anul următor; ... – înaintarea fișelor de evaluare contrasemnatarului; ... ...
b)până la data de 10 februarie - contrasemnarea fișelor de evaluare; ...
c)până la data de 20 februarie - aducerea la cunoștință a fișei de evaluare; ...
d)până la data de 15 martie - soluționarea contestațiilor. ...

(2)După finalizarea activității de evaluare, până la data de 25 martie, structura de resurse umane din unitate întocmește și înaintează Administrației Naționale a Penitenciarelor - Direcția management resurse umane: raportul privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare, situația statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6, tabelul nominal cu întregul personal evaluat și calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul „nesatisfăcător“ și măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.

(3)Până la data de 5 aprilie, Direcția management resurse umane întocmește: raportul privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare la nivelul sistemului penitenciar, situația statistică privind evaluarea personalului, întocmită conform anexei nr. 6, precum și tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul „nesatisfăcător“ și măsurile luate conform legii în legătură cu acesta din urmă.§ 8. Procedura de evaluareArticolul 75Evaluatorul realizează evaluarea și acordă punctaje rezultatelor obținute de evaluat, raportat la obiectivele individuale/indicatorii de evaluare prevăzuți în fișa de evaluare.Articolul 76

(1)Evaluatorul are datoria de a nu se lăsa influențat de aprecierile altor persoane și de a evalua nepărtinitor, fără prejudecăți, severitate sau indulgență inutile fiecare obiectiv/indicator cuprins în fișa de evaluare.

(2)În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu evaluatul, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul unității penitenciare sau în afara ei, dar în legătură cu aceste obiective.

(3)Evaluatorul și evaluatul pot solicita și folosi documente care conțin informații cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informații clasificate. În etapa interviului, evaluatorul, dar și evaluatul se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată sau constatările scrise ale altor persoane sau structuri. Evaluații pot să întocmească o analiză a propriei activități în scopul prezentării ei în timpul discuțiilor purtate cu evaluatorul.Articolul 77

(1)Prin evaluarea anuală, parțială sau intermediară, evaluatorul va urmări:

a)transmiterea către evaluat a unui feedback atât pozitiv, cât și negativ acolo unde este cazul; ...
b)ascultarea punctelor de vedere ale evaluatului; ...
c)motivarea evaluatului; ...
d)aprecierea corectă și realistă a performanțelor. ...

(2)După finalizarea etapei interviului, fișele de evaluare se transmit prin structura de resurse umane către contrasemnatar.Articolul 78

(1)În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea și realismul calificativelor acordate evaluaților. El monitorizează întregul proces, are un rol proactiv și ia măsuri astfel încât:

a)obiectivele individuale stabilite de evaluator să respecte cerința de a fi specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante și prevăzute cu termene de realizare; ...
b)evaluatorii să își înțeleagă rolul și să fie familiarizați cu legislația aferentă procesului de evaluare. ...

(2)Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, evaluării parțiale, respectiv evaluării intermediare, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare și cunoașterea nivelului de performanță atins de personalul din subordine.

(3)Dacă, din motive temeinic justificate, contrasemnatarul nu poate contrasemna fișa de evaluare sau atribuțiile funcției contrasemnatarului nu sunt exercitate, conducătorul unității în al cărei stat de organizare se regăsește funcția contrasemnatarului desemnează o persoană care realizează această activitate.Articolul 79În activitatea de evaluare calificativele trebuie să reflecte cu acuratețe nivelul real al performanțelor profesionale individuale. Calificativele „excepțional“ și „nesatisfăcător“ se acordă doar în situații temeinic justificate.Articolul 80

(1)Fișa de evaluare se aduce la cunoștința evaluatului după contrasemnare, de regulă de către evaluator.

(2)În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoștință, dovada comunicării rezultatului evaluării activității profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator și doi ofițeri sau agenți, dintre care unul va fi obligatoriu din structura de resurse umane și formare profesională.

(3)Pentru persoanele care nu sunt prezente în instituție, aducerea la cunoștință a calificativului se realizează printr-un curier al unității, telefonic, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin e-mail, păstrându-se confirmarea de trimitere ori primire. În situația în care evaluatul refuză primirea documentului se întocmește un proces-verbal conform prevederilor alin.

(2).§ 9. Interviul de evaluareArticolul 81Obiectivele interviului de evaluare sunt următoarele:

a)realizarea unui cadru organizat pentru discutarea de către evaluator și evaluat a problematicii supuse evaluării; ...
b)fundamentarea mai exactă a datelor privind performanța profesională a personalului, în scopul sporirii acurateței procesului de evaluare; ...
c)recunoașterea rezultatelor activității desfășurate; ...
d)clarificarea așteptărilor pe care le au atât șeful direct, cât și subordonatul față de modul de îndeplinire a atribuțiilor profesionale; ...
e)facilitarea autoevaluării personalului și dezvoltarea unei imagini de sine realiste; ...
f)îmbunătățirea procesului de comunicare între evaluat și evaluator; ...
g)obținerea suportului emoțional și a sprijinului direct din partea șefului ierarhic; ...
h)identificarea factorilor care au influențat performanța personalului; ...
i)creșterea motivării și a satisfacției în muncă; ...
j)identificarea celor mai potrivite căi pentru dezvoltarea personalului și a carierei profesionale a acestuia; ...
k)lămurirea unor aspecte de natură profesională insuficient cunoscute/clarificate; ...
l)eliminarea potențialelor surse de eroare în apreciere și limitarea, pe cât posibil, a contestării rezultatelor aprecierii. ... Articolul 82Pregătirea interviului de evaluare va cuprinde:
a)studierea sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților personalului evaluat, a nivelului de îndeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare, precum și a cerințelor cuprinse în fișa postului; ...
b)evidențierea aspectelor cuprinse în fișa de evaluare care pot genera confuzii și interpretări; ...
c)planificarea personalului pentru interviu și comunicarea acesteia. ... Articolul 83Desfășurarea interviului se bazează pe următoarele cerințe:
a)pe durata desfășurării interviului se recomandă imprimarea unui caracter de discuție informală și încurajarea exprimărilor deschise. Dialogul dintre evaluat și evaluator se va desfășura într-un interval rezonabil de timp; ...
b)se vor avea în vedere următoarele aspecte:(
i)enumerarea celor mai importante rezultate ale activității în perioada evaluată;(
ii)prezentarea principalelor deficiențe ale activității în perioada evaluată;(iii) prezentarea factorilor care au influențat pozitiv sau negativ performanța profesională în perioada evaluată;(
iv)argumentarea eventualelor opinii ale personalului evaluat, referitor la obiectivele anului următor;(
v)alte aspecte considerate relevante de către evaluat sau evaluator ...
c)evaluatorul va oferi evaluatului posibilitatea de a-și susține argumentat obiecțiile privind modul de apreciere și de a prezenta aspectele pe care le consideră relevante pentru activitatea sa; ...
d)în cadrul discuției purtate este obligatorie respectarea principiului legalității, responsabilității, imparțialității și a ierarhiei organizatorice și funcționale, prin urmărirea nivelului de îndeplinire a obiectivelor individuale, a indicatorilor de evaluare și a cerințelor cuprinse în fișa postului. ... Articolul 84Pentru parcurgerea acestei etape, în situații justificate, pot fi utilizate și mijloace de comunicare la distanță, evaluatul semnând ulterior fișa de evaluare. În acest caz, interviul se înregistrează, aspect care se consemnează la acest capitol.Articolul 85

(1)În funcție de rezultatele concrete ale activității profesionale, pregătirea și conduita profesională a personalului, evaluatorul care desfășoară interviul de evaluare poate prelua sau adapta dintre întrebările prevăzute în anexa nr. 7.

(2)În cazul în care evaluatul nu poate participa la interviu direct, atunci se poate folosi o formă electronică de susținere a acestuia prin videoconferință.§ 10. Contestația la evaluarea performanțelor profesionaleArticolul 86

(1)În situația în care persoana evaluată este nemulțumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanțelor profesionale anuale, menționând explicit și motivat obiectivele individuale/indicatorii de evaluare ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realității.

(2)Termenul de depunere a contestației este de 3 zile lucrătoare de la data aducerii la cunoștință a fișei de evaluare.

(3)Opțiunea de a face contestație se consemnează în fișa de evaluare, iar contestația scrisă se depune personal sau on-line pe adresa oficială de e-mail a unității și se înregistrează la secretariatul unității unde își desfășoară activitatea evaluatul, în termenul prevăzut la alin.

(2). Contestația depusă după expirarea acestui termen nu se ia în considerare și se clasează, aspect care se comunică evaluatului în scris.Articolul 87Suspendarea termenului prevăzut la art. 86 alin.

(2)intervine când evaluatul se află în una dintre următoarele situații:

a)se află în străinătate; ...
b)se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă; ...
c)este arestat preventiv; ...
d)forță majoră; ...
e)carantină. ... Articolul 88Soluționarea contestației se efectuează de către o comisie formată din 3 membri, din care unul este președinte, numită după cum urmează:
a)prin ordin al ministrului justiției, pentru polițiștii de penitenciare prevăzuți la art. 71 alin.

(1)și

(2); ... b) prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru polițiștii de penitenciare prevăzuți la art. 71 alin.

(3),

(4),

(6)și

(7); ... c) prin decizie a directorului unității, pentru polițiștii de penitenciare prevăzuți la art. 71 alin.

(5). ... Articolul 89

(1)Termenul de soluționare a contestațiilor este de 10 zile lucrătoare de la data numirii comisiei, concluziile consemnându-se într-un proces-verbal semnat de comisie.

(2)Comisia de soluționare a contestațiilor poate solicita evaluatorului și/sau contrasemnatarului, precum și altor persoane, după caz, informații scrise privind activitatea evaluatului.

(3)În urma analizării documentației, comisia de soluționare a contestațiilor ia una dintre următoarele hotărâri:

a)menține punctajele și calificativul acordat; ...
b)modifică punctajele la unii indicatori de evaluare/unele obiective individuale, cu menținerea calificativului acordat; ...
c)modifică unele punctaje și se stabilește un alt calificativ. ...

(4)În situațiile prevăzute la alin.

(3)lit. b) și c), modificările punctajelor se motivează explicit în procesul-verbal. Modificarea punctajului se face prin încercuirea marcajului „x“ acordat de evaluator/contrasemnatar și marcarea cu „x“ de culoare roșie în căsuța corespunzătoare indicatorului de evaluare/obiectivului individual în dreptul nivelului considerat corespunzător persoanei evaluate.

(5)Hotărârea comisiei, consemnată în procesul-verbal și în fișa de evaluare, se aduce la cunoștința persoanei care a numit comisia de soluționare a contestațiilor și a evaluatului, în termen de 10 zile lucrătoare de la soluționare, și este definitivă.

(6)În cazul în care contestatarul refuză să semneze de luare la cunoștință a hotărârii comisiei sau lipsește din unitate, se procedează conform prevederilor art. 80 alin.

(2)și

(3).Articolul 90Polițistul de penitenciare nemulțumit de modul de soluționare a contestației la evaluarea performanțelor profesionale anuale se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.§ 11. Dispoziții finaleArticolul 91Fișele de evaluare a activității profesionale anuale, împreună cu anexele acestora, însoțite, după caz, de evaluările parțiale, respectiv, obiecțiile scrise și/sau procesele-verbale privind soluționarea contestațiilor, sunt introduse în dosarele profesionale ale celor evaluați, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data finalizării activității de evaluare. În același termen, calificativele acordate vor fi consemnate în documentele de evidență nominală și aplicația informatică.Articolul 92Imprimatele-tip necesare realizării evaluării activității profesionale se asigură de către Direcția economico-administrativă din Administrația Națională a Penitenciarelor, prin grija Direcției management resurse umane. Secţiunea a 6-a Avansarea polițiștilor de penitenciareArticolul 93

(1)În cariera profesională, în urma rezultatelor obținute la evaluarea activității profesionale, polițiștii de penitenciare au dreptul de a avansa în funcție și în grad profesional conform prevederilor prezentei legi.

(2)Avansarea în funcții publice de execuție vacante a polițiștilor de penitenciare, care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, se face pe bază de concurs, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare.

(3)Avansarea polițiștilor de penitenciare într-o funcție imediat superioară la aceeași poziție din stat se face fără examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(4)Avansarea în gradele profesionale se face de către:

a)Președintele României, pentru gradele de chestor de poliție penitenciară, chestor principal de poliție penitenciară, chestor șef adjunct de poliție penitenciară și chestor șef de poliție penitenciară, la propunerea ministrului justiției; ...
b)ministrul justiției, pentru ofițerii din sistemul administrației penitenciare; ...
c)directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru agenții din sistemul administrației penitenciare. ...

(5)Polițiștii de penitenciare se avansează în gradul profesional următor dacă au împlinit stagiul minim în gradul profesional deținut și la ultimele două evaluări ale activității profesionale anuale din cadrul stagiului minim în gradul deținut au obținut calificativul de cel puțin „bun“.

(6)Polițiștii de penitenciare pot fi avansați în gradul profesional următor înaintea împlinirii stagiului minim, dacă au fost apreciați în ultimul an cu calificativul „excepțional“ și dacă au efectuat jumătate din stagiul minim în grad. Persoanele prevăzute la art. 108, la împlinirea stagiului minim în gradul profesional, pot fi avansate în gradul profesional următor fără a fi necesară îndeplinirea condiției privind existența evaluării activității profesionale anuale.

(7)Pentru obținerea gradului profesional de chestor de poliție penitenciară este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.

(8)Comisarii șefi de poliție penitenciară în activitate, care au o vechime în gradul profesional de minimum 5 ani și au fost încadrați, în această perioadă, cel puțin 3 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliție penitenciară și care au fost apreciați în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puțin „foarte bun“, la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, în condițiile legii, pot fi avansați în gradul profesional de chestor de poliție penitenciară și le vor înceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competențelor și criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(9)Personalul care a avut calitatea de funcționar public cu statut special, polițist de penitenciare sau cadru militar în activitate, în sistemul administrației penitenciare, căruia i-au încetat raporturile de serviciu sau a fost trecut în rezervă/retragere, poate fi avansat în gradul militar imediat următor, în cadrul aceleiași categorii, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției. Competența avansării în gradele de general în rezervă revine Președintelui României, respectiv ministrului justiției pentru celelalte grade în rezervă.Articolul 94Stagiul minim în gradele profesionale este:A. Categoria ofițerilor de poliție penitenciară:

a)chestor șef adjunct de poliție penitenciară2 ani;
b)chestor principal de poliție penitenciară 2 ani;
c)chestor de poliție penitenciară2 ani;
d)comisar șef de poliție penitenciară3 ani;
e)comisar de poliție penitenciară3 ani;
f)subcomisar de poliție penitenciară4 ani;
g)inspector principal de poliție penitenciară 3 ani;
h)inspector de poliție penitenciară3 ani;
i)subinspector de poliție penitenciară4 ani. ... B. Categoria agenților de poliție penitenciară:
a)agent șef de poliție penitenciară4 ani;
b)agent șef adjunct de poliție penitenciară 4 ani;
c)agent principal de poliție penitenciară 4 ani;
d)agent de poliție penitenciară4 ani. ... Articolul 95

(1)Acordarea gradelor profesionale următoare, în cadrul aceleiași categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor și în limita gradului maxim prevăzut pentru funcția pe care o deține polițistul de penitenciare sau pentru funcția rezervată în condițiile art. 108.

(2)Polițistul de penitenciare cu gradul de comisar șef de poliție penitenciară, care a dobândit titlul științific de doctor în specialitatea funcției pe care o deține sau într-o specialitate înrudită, este exceptat de la aplicarea prevederilor art. 93 alin.

(7).

(3)Acordarea gradelor profesionale se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-au îndeplinit condițiile legale privind avansarea în gradul profesional.Articolul 96

(1)Trecerea agenților în categoria ofițerilor de poliție penitenciară se realizează prin concurs organizat anual, în limita posturilor prevăzute în statele de organizare ale unităților de penitenciare, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezenta lege.

(2)Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul pentru trecerea în categoria ofițerilor de poliție penitenciară, funcții de execuție, sunt:

a)să fie declarați „apt medical“ și „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop; ...
b)să aibă vechime efectivă în poliția penitenciară de minimum 2 ani; ...
c)să nu fie sub efectul unei sancțiuni disciplinare și să nu fie puși la dispoziție, cu excepția celor rămași neîncadrați în funcții din cauze neimputabile; ...
d)să fi obținut calificativul de cel puțin „foarte bun“ la ultima evaluare anuală a performanțelor activității profesionale; ...
e)îndeplinesc condițiile specifice postului. ...

(3)Agenților prevăzuți la alin.

(1)li se acordă gradul profesional în funcție de vechimea efectivă în poliția penitenciară, astfel:

a)sub 5 ani - subinspector de poliție penitenciară; ...
b)între 5 și 10 ani - inspector de poliție penitenciară; ...
c)peste 10 ani - inspector principal de poliție penitenciară. ... Articolul 97

(1)Funcțiile de conducere vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs/examen, dintre ofițerii și agenții de poliție penitenciară în activitate. Agenții de poliție penitenciară pot ocupa prin concurs funcții de conducere vacante până la nivelul de șef serviciu sau echivalent.

(2)Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor vacante de director general, director general adjunct, director de direcție în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și de director de unitate sunt următoarele:

a)să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă, emisă de instituții acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcției sau în domeniul managementului; ...
b)să îndeplinească condițiile specifice postului; ...
c)să aibă minimum 10 ani vechime efectivă în poliția penitenciară - pentru funcțiile de director general, director general adjunct și director de unitate, respectiv să aibă minimum 10 ani vechime efectivă în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - pentru directorii de direcție; ...
d)să nu fie sub efectul unei sancțiuni disciplinare și să nu fie puși la dispoziție, cu excepția celor rămași neîncadrați în funcții din cauze neimputabile; ...
e)să fi obținut în ultimii 3 ani calificativul de cel puțin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanțelor activității profesionale; ...
f)să aibă minimum 4 ani vechime efectivă în funcții de conducere din poliția penitenciară; ...
g)să fie declarați „apt medical“ și „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop. ...

(3)Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de director adjunct din poliția penitenciară sunt următoarele:

a)să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă, emisă de instituții acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcției sau în domeniul managementului; ...
b)să îndeplinească condițiile specifice postului; ...
c)să aibă minimum 7 ani vechime efectivă în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției; ...
d)să nu fie sub efectul unei sancțiuni disciplinare și să nu fie puși la dispoziție, cu excepția celor rămași neîncadrați în funcții din cauze neimputabile; ...
e)să fi obținut în ultimii 3 ani calificativul de cel puțin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanțelor activității profesionale; ...
f)să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în funcții de conducere din poliția penitenciară; ...
g)să fie declarați „apt medical“ și „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop. ...

(4)Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor de șef serviciu și șef secție exterioară în poliția penitenciară sunt următoarele:

a)să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă, emisă de instituții acreditate potrivit legii, în domeniul specific funcției sau în domeniul managementului; ...
b)să îndeplinească condițiile specifice postului; ...
c)să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în sistemul penitenciar; ...
d)să nu fie sub efectul unei sancțiuni disciplinare și să nu fie puși la dispoziție, cu excepția celor rămași neîncadrați în funcții din cauze neimputabile; ...
e)să fi obținut în ultimii 2 ani calificativul de cel puțin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanțelor activității profesionale; ...
f)să fie declarați „apt medical“ și „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop. ...

(5)Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la examenul/concursul organizat în vederea ocupării altor funcții de conducere din poliția penitenciară sunt următoarele:

a)să îndeplinească condițiile specifice postului; ...
b)să aibă minimum 3 ani vechime efectivă în sistemul penitenciar; ...
c)să nu fie sub efectul unei sancțiuni disciplinare și să nu fie puși la dispoziție, cu excepția celor rămași neîncadrați în funcții din cauze neimputabile; ...
d)să fi obținut în ultimii 2 ani calificativul de cel puțin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanțelor activității profesionale; ...
e)să fie declarați „apt medical“ și „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop. ...

(6)Funcțiile de conducere până la nivelul maxim de șef serviciu sau echivalent, rămase vacante ca urmare a neocupării, în condițiile stabilite la alin.

(4)și

(5), se pot ocupa prin concurs din sursă externă sau prin transferul cadrelor militare și al polițiștilor din cadrul altor instituții de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului.

(7)La concursul prevăzut la alin.

(6)pot participa persoanele care îndeplinesc condițiile stabilite la art. 11 și alin.

(4)și

(5)ale prezentului articol. Numirea în funcții de conducere a candidaților admiși la concurs se face ca polițiști de penitenciare definitivi.

(8)Directorul general, directorii generali adjuncți și directorii de unitate din poliția penitenciară se numesc pentru un mandat de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condițiile legii, pentru încă un mandat de 4 ani.

(9)În cazul persoanelor prevăzute la alin.

(8), pe durata exercitării mandatului postul ocupat anterior devine temporar vacant și se păstrează. După încheierea mandatului, ofițerul revine pe postul ocupat anterior.

(10)În cazul în care, în timpul mandatului, ofițerul dobândește un grad profesional superior celui prevăzut pentru funcția rezervată, la încheierea mandatului i se asigură în limita funcțiilor existente numirea într-o funcție corespunzătoare gradului profesional dobândit, care nu este prevăzută cu mandat, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justiției.Articolul 98

(1)Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concurs, dintre agenții și ofițerii în activitate, din cadrul aceleiași categorii.

(2)Condițiile obligatorii cumulative pentru participarea la concursul prevăzut la alin.

(1)în vederea ocupării unor funcții de execuție sunt:

a)să aibă vechime efectivă în poliția penitenciară de minimum 2 ani; ...
b)să nu fie sub efectul unei sancțiuni disciplinare și să nu fie puși la dispoziție, cu excepția celor rămași neîncadrați în funcții din cauze neimputabile; ...
c)să fi obținut în ultimii 2 ani calificativul de cel puțin „foarte bun“ la evaluarea anuală a performanțelor activității profesionale; ...
d)îndeplinesc condițiile specifice postului; ...
e)să fie declarați „apt medical“ și „apt“ la testarea psihologică organizată în acest scop. ...

(3)Funcțiile de execuție vacante din poliția penitenciară se pot ocupa prin concursul din sursă externă prevăzut la art. 13 alin.

(1)lit. b).

(4)Administrația Națională a Penitenciarelor decide cu privire la modul de ocupare a funcțiilor de execuție vacante, în funcție de modalitățile de ocupare a acestora prevăzute la alin.

(1)și

(3).

(5)Funcțiile de execuție neocupate în urma concursurilor prevăzute la alin.

(1)și

(3)se pot ocupa prin transferul cadrelor militare și al polițiștilor din cadrul altor instituții de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului, prevăzut la art. 13 alin.

(1)lit. c).Articolul 99

(1)Evoluția în carieră a polițiștilor de penitenciare este reglementată prin prezenta lege și este detaliată în Ghidul carierei, aprobat prin ordin al ministrului justiției.

(2)Modul de organizare și desfășurare a concursurilor se stabilește prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției. Secţiunea a 7-a Pregătirea și perfecționarea profesională a polițiștilor de penitenciareArticolul 100Pregătirea și perfecționarea polițiștilor de penitenciare se fac pe baza cerințelor generale ale practicii administrației penitenciare și a cerințelor specifice necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu corespunzătoare funcțiilor din sistemul administrației penitenciare.Articolul 101

(1)Metodologia de organizare și desfășurare a pregătirii profesionale a polițiștilor de penitenciare și criteriile de evaluare a rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

(2)În cazurile în care pregătirea și perfecționarea profesională se desfășoară în altă localitate decât cea de domiciliu, polițiștii de penitenciare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute de prezenta lege.

(3)Pentru trimiterea la cursuri de formare sau specializări în străinătate, organizate sau finanțate de Administrația Națională a Penitenciarelor, polițiștii de penitenciare susțin un concurs, organizat potrivit ordinului ministrului justiției.Articolul 102Polițiștii de penitenciare care urmează o formă de pregătire sau perfecționare profesională cu o durată ce depășește 3 luni și care primesc, în această perioadă, drepturile salariale vor semna un angajament scris prin care se obligă să lucreze cel puțin 5 ani în sistemul administrației penitenciare, după terminarea formelor de pregătire sau perfecționare profesională.Articolul 103

(1)Polițistul de penitenciare care nu respectă angajamentul prevăzut la art. 102 este obligat să restituie cheltuielile de școlarizare, proporțional cu perioada rămasă până la împlinirea termenului de 5 ani.

(2)Prevederile alin.

(1)nu se aplică în cazul în care nerespectarea angajamentului se datorează unor motive neimputabile polițistului de penitenciare sau în cazul transferului. Capitolul IV Drepturile, condițiile de muncă și îndatoririle polițiștilor de penitenciare Secţiunea 1 Drepturile polițiștilor de penitenciareArticolul 104Polițistul de penitenciare are dreptul la:

a)salariu lunar, potrivit legii; ...
b)ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege; ...
c)uniformă și echipament specific și drepturi de hrană, în condițiile legii și ale hotărârii Guvernului; ...
d)asistență medicală și psihologică, medicamente, proteze și dispozitive medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale, în mod gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și cu respectarea dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate; ...
e)locuințe de serviciu și de intervenție, în condițiile legii; ...
f)concedii de odihnă, concedii de studii, învoiri plătite și concedii fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; ...
g)concedii medicale, concedii de maternitate, pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani sau a copilului cu handicap până la vârsta de 3 ani, concediu paternal, precum și pentru alte situații, în condițiile stabilite de lege; ...
h)bilete de odihnă, bilete de tratament balnear și bilete de recuperare fizică și psihică, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; ...
i)pensii, în condițiile legii; ...
j)indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau detașare, precum și decontarea cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite de lege; ...
k)încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii; ...
l)portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii; ...
m)despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale instituției, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile sale, ale soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținerea sa sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. Despăgubirile menționate se acordă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; ...
n)tratament medical în străinătate pentru afecțiuni medicale dobândite în timpul exercitării profesiei, dacă nu pot fi tratate în țară, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; ...
o)asistența juridică asigurată în mod gratuit de unitate, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în cazurile și condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției. În situația în care se constată vinovăția polițistului de penitenciare, acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de unitate. ... Articolul 105

(1)Polițistul de penitenciare are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport, în cazul deplasării în interes de serviciu, în cazul mutării în alte localități, în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, în limita a 70 km dus și 70 km întors, și, o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2)Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, dacă în localitatea în care se află locul de muncă:

a)acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere au o locuință proprietate personală ori, după caz, le-a fost atribuită o locuință de către autoritățile administrației publice locale; ...
b)acesta sau soțul/soția beneficiază de locuință de serviciu; ...
c)beneficiază de compensarea chiriei în condițiile art. 111. ...

(3)Polițistul de penitenciare nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării de la domiciliu la locul de muncă, când domiciliază în altă localitate decât cea în care își desfășoară activitatea, dacă acesta, soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținere au înstrăinat o locuință proprietate personală, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare.

(4)În cazul deplasării cu autoturismul, polițiștilor de penitenciare li se decontează contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurși pe distanța cea mai scurtă dintre localități.Articolul 106Pentru apărarea intereselor profesionale, economice, sociale și culturale, personalul din sistemul administrației penitenciare are dreptul la asociere sindicală sau în alte organizații profesionale, dreptul la grevă, precum și la libertatea întrunirilor, cu condiția asigurării a cel puțin unei treimi din activitate și a garantării drepturilor deținuților și a siguranței locurilor de detenție.Articolul 107

(1)Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor, pe de o parte, și organizațiile sindicale reprezentative cel puțin la nivel de grup de unități ale polițiștilor de penitenciare sau reprezentanții polițiștilor de penitenciare, pe de altă parte, pot încheia acorduri colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la:

a)constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă; ...
b)sănătatea și securitatea în muncă; ...
c)programul zilnic de lucru; ...
d)perfecționarea profesională; ...
e)alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale. ...

(2)Acordul colectiv se încheie cu reprezentanții polițiștilor de penitenciare, desemnați în condițiile legii, în cazul în care organizația sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de unități sau polițiștii de penitenciare nu sunt organizați în sindicate.

(3)Acordul colectiv se încheie pe o perioadă de cel puțin un an și poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte adiționale, cu acordul părților.

(4)Încheierea, modificarea, completarea ori prelungirea acordului colectiv se face la inițiativa scrisă a oricărei părți, în urma unor negocieri între părțile acordului.

(5)Negocierile cu privire la încheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai târziu de 10 zile și nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea solicitării.

(6)Dispozițiile legale privind părțile, negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor colective de muncă, cu excepția celor referitoare la înregistrarea și publicarea contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător și acordurilor colective încheiate în condițiile prezentului articol.

(7)Ministerul Justiției și Administrația Națională a Penitenciarelor furnizează organizațiilor sindicale reprezentative sau reprezentanților polițiștilor de penitenciare informațiile necesare pentru încheierea acordului colectiv.Articolul 108

(1)Perioada suspendării raportului de serviciu pentru îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în cadrul unei organizații sindicale constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate, în condițiile legii. Persoana beneficiază de toate drepturile care rezultă din calitatea de polițist de penitenciare, cu excepția drepturilor salariale.

(2)Persoanei care îndeplinește o funcție de conducere salarizată în cadrul unei organizații sindicale i se mențin postul și funcția în cadrul poliției penitenciare, deținute la momentul suspendării din funcție, are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de gradație la împlinirea stagiilor prevăzute de lege și de a participa la concursuri pentru avansarea în carieră.

(3)Pentru perioada în care raportul de serviciu al polițistului de penitenciare este suspendat potrivit prevederilor art. 130 alin.

(3), funcțiile de conducere din organizația sindicală se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor de penitenciare, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca polițist de penitenciare.

(4)Echivalarea funcțiilor, potrivit alin.

(3), se face prin ordin al ministrului justiției, la propunerea organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

(5)Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepția celor prevăzute la art. 104 lit. a), e)-g), j), l)-n), art. 105 și art. 111 alin.

(2), se acordă, potrivit condițiilor legale în vigoare, polițistului de penitenciare aflat în situația prevăzută la art. 130 alin.

(3).Articolul 109

(1)Polițiștii de penitenciare vor fi sprijiniți în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei profesionale, a unei locuințe proprietate personală, în localitatea în care își are sediul unitatea la care sunt încadrați, din fondurile Administrației Naționale a Penitenciarelor sau alte fonduri guvernamentale, în condițiile legii.

(2)Polițiștii de penitenciare, titulari ai contractului de închiriere a locuinței de serviciu, care au lucrat în poliția penitenciară sau în sistemul administrației penitenciare peste 15 ani și care s-au pensionat potrivit legii, precum și cei care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și s-au pensionat pentru invaliditate, în condițiile legii, își păstrează dreptul de folosință asupra locuinței de serviciu și după încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. În cazul decesului titularului, soțul/soția își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții.

(3)Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin.

(1)se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4)În condițiile legii, prin hotărâre a Guvernului se poate înființa Casa de credit a personalului din sistemul administrației penitenciare.Articolul 110

(1)Polițiștii de penitenciare își păstrează, pe perioada delegării, detașării ori trecerii temporare în altă funcție, funcția, gradul și drepturile salariale avute anterior, acordate conform prevederilor actelor normative privind salarizarea acestora.

(2)În situația în care drepturile salariale corespunzătoare funcției pe care este detașat sau, după caz, trecut temporar în altă funcție sunt mai mari, personalul prevăzut la alin.

(1)beneficiază de aceste drepturi salariale.Articolul 111

(1)Polițiștii de penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale.

(2)Polițiștii de penitenciare cărora nu li s-a acordat locuință potrivit prevederilor alin.

(1)și care nici ei și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate o locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii, inclusiv pentru locuințele atribuite de către autoritățile administrației publice locale sau pentru locuințele de serviciu. În situația inexistenței unui fond locativ corespunzător în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, în cazul în care nici polițistul de penitenciare și nici soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu au în proprietate personală o locuință în acea localitate sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.

(3)Dacă polițiștii de penitenciare, inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în întreținerea acestora au înstrăinat o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, aceștia nu beneficiază de prevederile alin.

(1)și

(2).

(4)Nu se acordă compensația lunară pentru chirie în situația în care contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției/soțului acestuia/acesteia.

(5)Polițiștii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuință de serviciu pot solicita schimbarea acesteia și atribuirea unei alte locuințe disponibile în fondul locativ al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau al unității penitenciare în cauză, care să corespundă nevoilor locative ale polițistului de penitenciare, soțului/soției acestuia și copiilor aflați în întreținere. Prevederile alin.

(8)teza a 2-a rămân aplicabile. Cererile de schimb de locuințe se soluționează cu prioritate.

(6)Prin excepție de la prevederile alin.

(2), medicii rezidenți angajați în poliția penitenciară pot solicita chirie în localitatea unde efectuează studiile de rezidențiat.

(7)De prevederile alin.

(2)beneficiază și polițiștii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuință de serviciu din fondul locativ al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, al unității penitenciare în cauză, care nu mai corespunde nevoilor locative ale polițistului de penitenciare, soțului/soției acestuia și copiilor aflați în întreținere și la care cel în cauză renunță. Prevederile alin.

(8)teza a 2-a rămân aplicabile.

(8)Beneficiază de prevederile alin.

(2)și polițistul de penitenciare care a avut în proprietate o locuință, în localitatea în care își desfășoară activitatea, și care, după data încadrării în sistemul administrației penitenciare, pentru motive neimputabile, a pierdut dreptul de proprietate asupra acesteia. Dreptul prevăzut de prezentul alineat se acordă în urma efectuării unei anchete sociale, efectuată de către o comisie constituită prin act al conducătorului unității în care este încadrat polițistul de penitenciare.

(9)Polițiștii de penitenciare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin.

(2)și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin.

(2), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

(10)Dreptul prevăzut la alin.

(9)se menține în cazul transferului sau încadrării funcționarilor publici cu statut special într-o altă instituție din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

(11)În situația prevăzută la alin.

(9)compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin.

(2)și pentru situația prevăzută la alin.

(9), caz în care polițistul de penitenciare optează pentru una dintre aceste situații.

(12)Drepturile prevăzute de prezentul articol nu au caracter salarial și nu se impozitează.

(13)Condițiile de acordare a drepturilor prevăzute de prezentul articol se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.Articolul 112

(1)La sesizarea Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, a unităților din subordinea acesteia, instituțiile și organele specializate ale statului au obligația de a acorda protecție polițiștilor de penitenciare și membrilor de familie ai acestora împotriva amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj ori altor fapte de natură penală cărora le-ar putea fi victimă, precum și în cazul în care viața, integritatea corporală, demnitatea sau bunurile le sunt puse în pericol în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

(2)Sesizarea prevăzută la alin.

(1)se face la cererea polițiștilor de penitenciare și, în cazuri temeinic justificate, a membrilor de familie ai acestora.

(3)În cazurile prevăzute la alin.

(1), polițistul de penitenciare și membrii de familie ai acestuia pot beneficia, la cerere, de asistența juridică asigurată în mod gratuit de unitate, prin avocat, în condițiile ordinului ministrului justiției prevăzut la art. 104 lit. o).

(4)Condițiile și modalitățile de acordare a protecției se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Articolul 113

(1)Polițistul de penitenciare în activitate ori pensionat, soțul sau soția acestuia, precum și copiii aflați în întreținerea acestuia beneficiază, în mod gratuit, de servicii de asistență medicală, medicamente și proteze, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului și cu respectarea dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

(2)Pentru acordarea, potrivit legii, a asistenței medicale specifice personalului din sistemul administrației penitenciare, în statele de organizare ale Administrației Naționale a Penitenciarelor și ale fiecărei unități penitenciare se prevăd și se încadrează posturi de personal medico-sanitar superior și mediu.

(3)Drepturile prevăzute la alin.

(1)nu au caracter salarial și nu se impozitează.Articolul 114

(1)Polițiștii de penitenciare au dreptul la despăgubiri în situația în care au suferit, din culpa instituției, un prejudiciu material în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, în condițiile și cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului.

(2)Polițistului de penitenciare care a decedat în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă, post-mortem, gradul de subinspector de poliție penitenciară, în cazul în care face parte din categoria agenților, sau gradul profesional următor, în cazul ofițerilor.

(3)Copiii aflați în întreținerea polițistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați la cerere, fără examen ori concurs, în instituțiile de învățământ ale poliției penitenciare, dacă îndeplinesc condițiile legale.

(4)Copiii aflați în întreținerea polițistului de penitenciare decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau soția acestuia pot fi încadrați ca polițiști de penitenciare sau angajați ca personal contractual în sistemul administrației penitenciare, fără examen ori concurs, dacă îndeplinesc celelalte condiții legale prevăzute pentru funcția respectivă.

(5)Prin ordin al ministrului justiției se stabilește procedura de aplicare a prevederilor alin.

(3)și

(4).Articolul 115

(1)Pentru îndeplinirea exemplară a atribuțiilor de serviciu, polițiștilor de penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(2)Absolvenților instituțiilor de învățământ prevăzute la art. 13 alin.

(2)și

(5)declarați „șef de promoție“ li se acordă recompense materiale cu ocazia absolvirii, stabilite prin ordin al ministrului justiției.

(3)Pentru activitatea desfășurată, polițiștilor de penitenciare li se conferă decorații potrivit legii.

(4)Polițiștii de penitenciare, decorați cu Ordinul Meritul Militar sau cu Semnul onorific În Serviciul Armatei, își păstrează toate drepturile conferite de aceste ordine, dobândite anterior.

(5)Pentru merite deosebite în activitatea desfășurată, polițiștilor de penitenciare li se conferă Medalia de Excelență în Serviciul Penitenciar. Criteriile și procedura pentru conferirea medaliei se stabilesc prin ordin al ministrului justiției. Secţiunea a 2-a Condițiile de muncă ale polițiștilor de penitenciareArticolul 116

(1)Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

(2)Programul de lucru al personalului din compartimentele a căror activitate impune prezența în serviciu mai mult de 8 ore se stabilește de către directorii unităților, în raport cu necesitățile operative, asigurându-se respectarea timpului de lucru legal.

(3)În cazul în care pentru anumite categorii profesionale durata normală a timpului de muncă este stabilită prin dispoziții legale specifice, se vor aplica aceste dispoziții legale.

(4)În funcție de specificul muncii prestate se poate opta și pentru un alt fel de repartizare a timpului de muncă, cu respectarea timpului de lucru legal.

(5)Modul de compensare și plată a orelor prestate de polițiștii de penitenciare peste durata normală a timpului de muncă, precum și a orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează se stabilește potrivit dispozițiilor legale privind salarizarea personalului bugetar.Articolul 117

(1)Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea acesteia elaborează regulamente de ordine interioară, cu consultarea organizațiilor sindicale, prin care se stabilesc normele de ordine interioară, principiile și regulile privind desfășurarea activităților structurilor organizatorice ale acestora, precum și modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor, evidența prezenței și a muncii suplimentare.

(2)Prin ordin al ministrului justiției se stabilesc standardele privind condițiile de muncă asigurate polițiștilor de penitenciare.Articolul 118Polițiștii de penitenciare au dreptul, potrivit legii, la măsuri de securitate și igienă a muncii și la echipament de protecție gratuit. Secţiunea a 3-a Îndatoririle polițiștilor de penitenciareArticolul 119Polițistul de penitenciare are următoarele obligații:

a)să cunoască și să respecte principiile generale prevăzute de Constituție și de celelalte legi, precum și să apere valorile democrației; ...
b)să respecte și să protejeze viața, sănătatea și demnitatea persoanelor private de libertate, drepturile și libertățile acestora; ...
c)să împiedice orice acțiune care presupune discriminare pe criterii de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel; ...
d)să execute, cu profesionalism și în termenul stabilit, toate atribuțiile de serviciu stabilite prin fișa postului, precum și dispozițiile date de conducătorii ierarhici; ...
e)să fie disciplinat, respectuos și corect față de șefi, colegi sau subalterni și să respecte ierarhia conferită de funcția și gradul profesional deținute; ...
f)să informeze în scris conducătorii ierarhici și celelalte autorități abilitate cu privire la infracțiunile de care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul; ...
g)să manifeste preocupare și interes pentru perfecționarea nivelului de instruire profesională; ...
h)să păstreze secretul de stat și de serviciu, în condițiile legii, precum și confidențialitatea informațiilor sau documentelor care au acest caracter, în condițiile legii; ...
i)să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice în exercitarea atribuțiilor ce îi revin; ...
j)să se conformeze dispozițiilor date de conducătorii ierarhici cărora le este subordonat direct, cu respectarea prevederilor art. 4 alin.

(3); ...

k)să respecte întocmai programul de muncă; ...
l)să se prezinte la programul de muncă stabilit, precum și în afara acestuia, în situații

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.