Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius

REGULAMENT din 28 ianuarie 2006

Pe scurt

Acest regulament stabilește normele detaliate pentru serviciul de colete poștale, acoperind aspecte de la acceptare și expediere până la responsabilitatea administrațiilor poștale și soluționarea reclamațiilor. El asigură un cadru uniform pentru transportul coletelor la nivel internațional.

Ce reglementează

  • Condițiile de acceptare, depunere și distribuire a coletelor poștale.
  • Taxele aplicabile, inclusiv scutirile de taxe și calculul suprataxelor aeriene.
  • Regulile privind materialele periculoase și tratarea coletelor acceptate din greșeală.
  • Responsabilitatea administrațiilor poștale în caz de pierdere, avarie sau furt și modalitățile de despăgubire.

Cui îi privește

  • Administrațiile poștale din țările membre ale Uniunii Poștale Universale.
  • Expeditorii și destinatarii coletelor poștale.

Puncte cheie

  • Utilizarea abrevierii "colete" se aplică tuturor coletelor, iar cele transportate pe cale aeriană cu prioritate sunt denumite "colete avion".
  • Scutirea de taxe poștale se aplică coletelor de serviciu schimbate între administrații poștale și Biroul Internațional, precum și anumitor organizații care se ocupă de prizonierii de război și internații civili.
  • Coletele trebuie francate cu timbre poștale sau alte procedee autorizate, iar suprataxele aeriene trebuie să fie corelate cu cheltuielile de transport aerian și uniforme pe teritoriul fiecărei țări de destinație.
  • Administrațiile poștale pot percepe taxe speciale pentru servicii precum depunerea în afara orelor normale sau ridicarea de la domiciliul expeditorului.
Textul legii
Textul legii

REGULAMENT din 28 ianuarie 2006 privind coletele poştale (Anexa 2)*) Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 489 bis din 6 iunie 2006 ------- Notă ... *) Aprobat de Ordinul nr. 220 din 16 mai 2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 489 din 6 iunie

  1. Uniunea Poştală Universală Regulamentul privind coletele poştale Protocol final Berna 2005 Notă privind imprimarea Regulamentului privind coletele poştale şi Protocolul său final Caracterele aldine ce figurează în texte marchează modificările în raport cu textul după revizuirea de către CEP supusă Congresului de la Bucureşti, referinţa Congres Doc 20, versiunea revizuită
  2. REGULAMENTUL privind coletele poștale privind coletele poştale Cuprins: Capitolul 1 Dispoziţii generale Art. RC 101 Utilizarea abrevierii "colete" RC 102 Aplicarea libertăţii de tranzit RC 103 Nerespectarea libertăţii de tranzit RC 104 Unitatea monetară RC 105 Securitate poştală RC 106 Executarea serviciului de către întreprinderile de transport Capitolul 2 Condiţii de acceptare şi de depunere. Taxe. Scutirea de taxe poştale. Procedura de distribuire. RC 107 Scutirea de la plata taxelor poştale pentru coletele de serviciu RC 108 Aplicarea scutirii de taxe poştale organelor care se ocupă de prizonierii de război şi de internaţii civili RC 109 Francarea RC 110 Calculul suprataxelor aeriene RC 111 Taxe speciale RC 112 Desemnarea coletelor poştale expediate în scutire de taxe poştale RC 113 Sistem de greutate. Sistem englez de cântărire în livre RC 114 Particularităţi privind limitele de greutate RC 115 Limite de dimensiuni RC 116 Procedura de distribuire RC 117 Condiţii de acceptare a coletelor. Condiţionare şi ambalaj. Adresare. RC 118 Ambalaje speciale RC 119 Condiţii de acceptare şi de marcaj a coletelor conţinând materiale radioactive RC 120 Semnalarea modului de îndrumare RC 121 Formalităţi de completat de către expeditor RC 122 Instrucţiuni ale expeditorului în momentul prezentării RC 123 Formalităţi de completat de către biroul de origine Capitolul 3 Servicii speciale RC 124 Colete cu valoare declarată RC 125 Colete contra ramburs RC 126 Colete expres RC 127 Colete cu confirmare de primire RC 128 Colete scutite de taxe şi drepturi RC 129 Colete fragile. Colete voluminoase RC 130 Serviciul de grupaj "Consignment" RC 131 Serviciu de logistică integrată Capitolul 4 Materiale periculoase a căror introducere în coletele poştale este interzisă. Excepţie la interdicţii. Tratarea coletelor acceptate din greşeală. Reexpediere. Înapoiere la expeditor. Retragere. Reclamaţii. RC 132 Materiale periculoase a căror introducere în coletele poştale este interzisă RC 133 Excepţii de la interdicţii RC 134 Tratarea coletelor acceptate din greşeală RC 135 Condiţii de reexpediere a coletelor RC 136 Termene de păstrare RC 137 Colete reţinute din oficiu RC 138 Înapoierea la expeditor a coletelor nepredate RC 139 Înapoierea la expeditor a coletelor acceptate din greşeală RC 140 Înapoierea la expeditor ca urmare a suspendării serviciilor RC 141 Nerespectarea de către o administraţie a instrucţiunilor date RC 142 Colete conţinând obiecte a căror deteriorare sau alterare viitoare sunt de temut RC 143 Tratarea cererilor de retragere a coletelor, de modificare sau de corectare a adresei RC 144 Reclamaţii Capitolul 5 Probleme vamale RC 145 Declaraţia vamală şi vămuirea coletelor poştale RC 146 Taxe de prezentare la vamă RC 147 Anularea drepturilor vamale şi a altor drepturi Capitolul 6 Responsabilitatea administraţiilor poştale RC 148 Aplicarea responsabilităţii administraţiilor poştale RC 149 Livrarea coletelor spoliate sau avariate RC 150 Constatarea responsabilităţii expeditorului RC 151 Plata despăgubirii RC 152 Termenul de plată al despăgubirii RC 153 Plata din oficiu a despăgubirii RC 154 Stabilirea responsabilităţii între administraţiile poştale RC 155 Modalităţi pentru a determina responsabilitatea administraţiilor poştale RC 156 Recuperarea indemnizaţiilor plătite de la întreprinderile de transport aerian RC 157 Rambursarea indemnizaţiilor administraţiei plătitoare RC 158 Lichidarea indemnizaţiilor între administraţiile poştale RC 159 Decontarea sumelor datorate cu titlu de indemnizaţii pentru colete Capitolul 7 Modalităţi privind transmiterea, îndrumarea şi primirea coletelor RC 160 Principii generale de schimb al coletelor RC 161 Aplicarea codurilor bară pe coletele poştale RC 162 Măsuri de întreprins în caz de suspendare temporară şi de reluare a serviciilor RC 163 Diverse modalităţi de transmitere RC 164 Transmiterea în depeşe închise RC 165 Utilizarea codurilor de bare RC 166 Foi de rută RC 167 Întocmirea foii de rută CP 87 RC 168 Transmiterea documentelor de însoţire ale coletelor RC 169 Îndrumarea depeşelor RC 170 Transbordarea depeşelor avion şi a depeşelor de suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L.) RC 171 Măsuri de luat în cazul în care o transbordare directă a depeşelor avion nu poate fi efectuată aşa cum era planificată RC 172 Întocmirea şi verificarea borderourilor de predare CN 37, CN 38 şi CN 41 RC 173 Absenţa borderoului de predare CN 37, CN 38 şi CN 41 RC 174 Măsuri de luat în caz de accident RC 175 Măsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, de deviere sau de îndrumare greşită a coletelor-avion RC 176 Măsuri de luat în caz de întrerupere a zborului, de deviere sau de îndrumare greşită a coletelor de suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L.) RC 177 Întocmirea buletinelor de încercare RC 178 Predarea depeşelor RC 179 Verificarea depeşelor RC 180 Constatarea neregulilor şi tratarea buletinelor de verificare RC 181 Divergenţe privind greutatea sau dimensiunile coletelor RC 182 Primirea de către un birou de schimb a unui colet avariat sau insuficient ambalat RC 183 Constatarea unor nereguli care angajează responsabilitatea administraţiilor RC 184 Verificarea depeşelor de colete înscrise global RC 185 Reexpedierea unui colet ajuns în direcţie greşită RC 186 Înapoierea recipienţilor goi Capitolul 8 Obiective în materie de calitate a serviciului RC 187 Obiective în materie de calitate a serviciului Capitolul 9 Cote-părţi şi cheltuieli de transport aerian RC 188 Nivelul de bază al cotelor-părţi teritoriale de sosire fondat pe caracteristicile serviciului furnizat RC 189 Modificarea cotelor-părţi teritoriale de sosire RC 190 Cote-părţi teritoriale de tranzit RC 191 Aplicarea cotelor-părţi teritoriale de tranzit RC 192 Cota-parte maritimă RC 193 Aplicarea cotei-părţi maritime RC 194 Aplicarea noilor cote-părţi ca urmare a modificărilor imprevizibile de îndrumare RC 195 Greutatea depeşelor luată în calcul pentru remunerarea administraţiilor RC 196 Atribuirea cotelor părţi RC 197 Cote-părţi şi cheltuieli trecute în creditul altor administraţii de către administraţia de origine a depeşei RC 198 Atribuirea şi recuperarea cotelor-părţi, taxelor şi drepturilor în caz de înapoiere la expeditor sau de reexpediere RC 199 Calculul cheltuielilor de transport aerian RC 200 Cheltuieli de transport aerian ale coletelor-avion pierdute sau distruse RC 201 Cheltuieli de transport aerian ale depeşelor sau sacilor deviaţi sau greşit îndrumaţi RC 202 Plata cheltuielilor de transport aerian a sacilor goi Capitolul 10 Întocmirea şi reglarea conturilor RC 203 Întocmirea conturilor RC 204 Reglarea conturilor RC 205 Lichidarea conturilor prin intermediul Biroului Internaţional RC 206 Plata datoriilor restante rezultată din reglarea conturilor efectuată prin sistemul de compensare al Biroului Internaţional RC 207 Plata datoriilor exprimate în DST. Dispoziţii generale RC 208 Reguli de plată a conturilor a căror reglare nu se efectuează prin Intermediul Biroului Internaţional Capitolul 11 Dispoziţii diverse RC 209 Informaţii de furnizat de către administraţii RC 210 Publicaţii ale Biroului Internaţional RC 211 Adrese telegrafice RC 212 Termen de păstrare a documentelor RC 213 Formulare RC 214 Aplicarea standardelor Capitolul 12 Dispoziţii tranzitorii şi finale RC 215 Punerea în aplicare şi durata Regulamentului Protocolul final al Regulamentului privind coletele poştale Art. RC I Prestarea serviciului de colete poştale RC II Particularităţi privind limitele de greutate ale coletelor RC III Procedura de distribuire RC IV Limite maxime pentru trimiterile cu valoare declarată RC V Tratarea coletelor acceptate din greşeală RC VI Colete reţinute din oficiu RC VII Tratarea reclamaţiilor RC VIII Plata despăgubirii RC IX Termenul de plată al despăgubirii RC X Aplicarea responsabilităţii administraţiilor poştale RC XI Transmiterea în depeşe închise RC XII Îndrumarea depeşelor RC XIII Stabilirea cotelor-părţi medii RC XIV Cote-părţi teritoriale de tranzit excepţionale RC XV Cote-părţi maritime RC XVI Cote-părţi suplimentare RC XVII Întocmirea conturilor RC XVIII Cheltuieli de transport aerian RC XIX Plata datoriilor rezultată din reglarea conturilor efectuată prin sistemul de compensare al Biroului Internaţional în vigoare înainte de 1 ianuarie 2001 RC XX Formulare Lista formularelor Regulamentul privind coletele poştale Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul RC 101 Utilizarea abrevierii "colete"
  3. Utilizarea abrevierii "colete" în prezentul Regulament şi în Protocolul său final se aplică la toate coletele.
  4. Coletele transportate pe cale aeriană cu prioritate sunt denumite "colete avion" Articolul RC 102 Aplicarea libertăţii de tranzit
  5. Statele-membre care nu asigură serviciul de colete poştale cu valoare declarată, sau care nu acceptă responsabilitatea valorilor pentru transporturile efectuate prin serviciile lor maritime sau aeriene, sunt totuşi obligate să îndrume pe căile cele mai rapide şi mijloacele cele mai sigure, depeşele închise care le-au fost remise de către celelalte administraţii. Articolul RC 103 Nerespectarea libertăţii de tranzit
  6. Suprimarea serviciului poştal cu o ţară care nu respectă libertatea de tranzit trebuie semnalată în prealabil administraţiilor interesate prin e-mail sau prin oricare alt mijloc de telecomunicaţie. Biroul Internaţional trebuie informat asupra acestui lucru. Articolul RC 104 Unitatea monetară
  7. Unitatea monetară prevăzută în articolul 7 din Constituţie şi utilizată în Convenţie şi în celelalte Acte ale Uniunii este Dreptul Special de Tragere (DST).
  8. Ţările-membre ale Uniunii pot alege, de comun acord, o altă unitate monetară decât DST sau una din unităţile lor monetare naţionale pentru stabilirea şi reglarea conturilor. Articolul RC 105 Securitate poştală
  9. Strategia implementată de către administraţiile poştale în materie de securitate poştală are în vedere: 1.
  10. să amelioreze calitatea serviciului de exploatare în ansamblul său; 1.
  11. să sensibilizeze mai mult angajaţii conştienţi de importanţa securităţii; 1.
  12. să creeze sau să consolideze servicii de securitate; 1.
  13. să asigure difuzarea, în timp oportun, a informaţiilor cu privire la exploatare, la securitate şi la studiile efectuate în domeniu; 1.
  14. să propună legislatorilor de drept, de câte ori este necesar norme, reglementări şi măsuri specifice pentru a îmbunătăţi calitatea şi pentru a consolida securitatea serviciilor poştale în lume. Articolul RC 106 Executarea serviciului de către întreprinderile de transport
  15. Administraţia poştală care execută serviciul prin întreprinderi de transport trebuie să se înţeleagă cu acestea pentru a asigura executarea completă, de către acestea din urmă, a tuturor clauzelor Convenţiei şi ale Regulamentului privind coletele poştale, în special pentru a organiza serviciul de schimb. Ea este responsabilă de toate relaţiile lor cu administraţiile altor ţări contractante şi cu Biroul Internaţional. Capitolul 2 Condiţii de acceptare şi de depunere. Taxe. Franciza poştală. Procedura de distribuire Articolul RC 107 Scutirea de la plata taxelor poştale pentru coletele de serviciu
  16. Coletele legate de serviciul poştal vor fi scutite de toate taxele poştale dacă schimburile au loc între: 1.
  17. administraţii poştale; 1.
  18. administraţii poştale şi Biroul Internaţional; 1.
  19. oficii poştale ale Ţărilor-membre; 1.
  20. oficii poştale şi administraţii poştale.
  21. Coletele-avion, cu excepţia celor care provin de la Biroul Internaţional, vor fi scutite de suprataxe aeriene. Articolul RC 108 Aplicarea scutirii de taxe poştale a organelor care se ocupă de prizonierii de război şi de internaţii civili
  22. Beneficiază de scutirea taxelor poştale conform articolului 7.2 din Convenţie: 1.
  23. Birourile de Informaţii prevăzute în articolul 122 din Convenţia de la Geneva din 12 august 1949, cu privire la tratarea prizonierilor de război; 1.
  24. Agenţia Centrală de Informaţii cu privire la Prizonierii de Război prevăzută în articolul 123 din aceeaşi Convenţie; 1.
  25. Birourile de Informaţii prevăzute în articolul 136 din Convenţia de la Geneva din 12 august 1949, cu privire la protecţia persoanelor civile pe timp de război; 1.
  26. Agenţia Centrală de Informaţii prevăzută în articolul 140 din această ultimă Convenţie. Articolul RC 109 Francarea
  27. Coletele trebuie să fie francate cu ajutorul timbrelor poştale sau orice alt procedeu autorizat de reglementările administraţiei de origine. Articolul RC 110 Calculul suprataxelor aeriene
  28. Administraţiile stabilesc suprataxele care vor fi percepute pentru coletele-avion.
  29. Suprataxele trebuie corelate cu cheltuielile de transport aerian şi trebuie să fie uniforme cel puţin pe întregul teritoriu al fiecărei ţări de destinaţie, indiferent de ruta utilizată.
  30. Administraţiile poştale sunt autorizate să aplice, pentru calculul suprataxelor aeriene, eşaloane de greutate mai mici de un kilogram. Articolul RC 111 Taxe speciale
  31. Administraţiile poştale sunt autorizate să perceapă, în cazurile următoare, aceleaşi taxe ca în regimul intern. 1.
  32. Taxa de depunere în afara orelor normale de deschidere a ghişeelor, percepută de la expeditor. 1.
  33. Taxa de ridicare de la domiciliul expeditorului, percepută de la acesta din urmă. 1.
  34. Taxa de post restant, percepută de la destinatar; în caz de retur la expeditor sau de reexpediere a unui colet adresat post restant a cărui taxă indicativă maximă este de 0,49 DST, conform articolului 13.6 din Convenţie. 1.
  35. Taxa de magazinaj pentru orice colet pe care destinatarul nu l-a ridicat în intervalul prescris. Această taxă este percepută de către administraţia care efectuează livrarea în beneficiul administraţiilor în serviciul cărora coletul a fost păstrat peste timpul prescris. În caz de retur la expeditor sau de reexpediere a unui colet supus unei taxe de magazinaj, suma indicativă maximă este de 6,53 DST, conform articolului 13.6 din Convenţie. 1.
  36. Administraţiile poştale dispuse să-şi asume riscuri ce ar putea rezultă din cazuri de forţă majoră sunt autorizate să perceapă o taxă pentru risc de forţă majoră. Pentru coletele fără valoare declarată, această taxă indicativă maximă este de 0,20 DST pe colet, conform articolului 13.6.9 din Convenţie. Pentru coletele cu valoare declarată, suma indicativă maximă este prevăzută în articolul RC
  37. 1.
  38. În mod normal când un colet este livrat la domiciliul destinatarului, nici o taxă de livrare nu poate fi percepută acestuia din urmă. În cazul în care livrarea la domiciliul destinatarului nu este asigurată în mod normal, avizul de sosire a coletului trebuie să fie trimis gratuit. În acest caz, dacă livrarea la domiciliul destinatarului este oferită ca opţiune ca răspuns la un aviz de sosire, o taxă de livrare poate fi percepută de la destinatar. Această taxă trebuie să fie aceeaşi cu cea aplicată în serviciul intern. Articolul RC 112 Desemnarea coletelor poştale expediate în scutire de taxe poştale
  39. Orice colet de serviciu şi buletinul său de expediţie trebuie să poarte, în imediata apropiere a adresei, menţiunea "Service de postes", (Serviciu poştal) sau o menţiune analogă; această menţiune poate să fie urmată de o traducere într-o altă limbă.
  40. Orice colet aparţinând prizonierilor de război şi internaţilor civili şi buletinul său de expediţie trebuie să poarte, în imediata apropiere a adresei, una dintre menţiunile "Service des prisonniers de guerre", (Serviciul prizonierilor de război) sau "Service des internes civils"; (Serviciul internaţilor civili) aceste menţiuni pot fi urmate de o traducere într-o altă limbă. Articolul RC 113 Sistem de greutate. Sistem englez de cântărire în livre
  41. Greutatea coletelor se exprimă în kilograme.
  42. Ţările care, din cauza regimului lor intern, nu pot adopta sistemul de greutate metric zecimal au posibilitatea de a substitui greutăţile exprimate în kilograme în echivalentul sistemului englezesc de cântărire în livre. Articolul RC 114 Particularităţi privind limitele de greutate
  43. Schimbul coletelor a căror greutate individuală depăşeşte 20 kilograme este opţional, cu o limită maximă a greutăţii individuale de 50 de kilograme.
  44. Ţările care fixează o greutate inferioară celei de 50 kilograme au totuşi posibilitatea de a admite coletele care tranzitează în saci sau alţi recipienţi închişi şi care cântăresc între 20 şi 50 Kg.
  45. Coletele privind serviciul poştal şi vizate la articolul RC 107.1 şi 2, pot atinge greutatea maximă de 20 kilograme, în relaţiile dintre ţările care au fixat o limită mai ridicată, coletele care privesc serviciul poştal pot avea o greutate mai mare de 20 kilograme, dar să nu depăşească 50 Kg. Articolul RC 115 Limite de dimensiuni
  46. Coletele nu trebuie să depăşească 2 m, pentru una dintre dimensiuni, nici 3 m pentru suma lungimii şi a celui mai mare perimetru, luat în alt sens decât cel al lungimii.
  47. Administraţiile care nu sunt în măsură să admită, pentru toate coletele sau numai pentru coletele avion, dimensiunile prevăzute la paragraful 1 pot adopta în locul lor una din următoarele dimensiuni: 2.
  48. 1,50 m pentru una dintre dimensiuni sau 3 m pentru suma lungimii şi a celui mai mare perimetru, luat în alt sens decât cel al lungimii. 2.
  49. 1,05 m pentru una dintre dimensiuni sau 2 m pentru suma lungimii şi a celui mai mare perimetru, luat în alt sens decât cel al lungimii.
  50. Coletele nu trebuie să aibă dimensiuni inferioare dimensiunilor minimale prevăzute pentru scrisori. Articolul RC 116 Procedura de distribuire
  51. Ca regulă generală, coletele sunt livrate destinatarilor în cel mai scurt timp posibil şi în conformitate cu dispoziţiile în vigoare în ţara de destinaţie. Atunci când coletele nu sunt livrate la domiciliu, destinatarii trebuie, doar dacă nu este imposibil, să fie înştiinţaţi fără întârziere de sosirea lor.
  52. Administraţia de distribuire trebuie să obţină semnătura persoanei care primeşte trimiterea, indicând acceptul său, orice altă formă care atestă primirea, la distribuirea sau remiterea unui colet simplu. Articolul RC 117 Condiţii de acceptare a coletelor. Condiţionare şi ambalaj. Adresare
  53. Condiţii generale de ambalare 1.
  54. Orice colet trebuie să fie ambalat şi închis de o manieră care să corespundă greutăţii, formei şi naturii conţinutului cât şi modului de transport şi duratei acestuia. Ambalajul şi modul de închidere al acestuia trebuie să protejeze conţinutul în aşa fel încât acesta să nu poată fi deteriorat nici de presiune, nici de manipulările succesive, iar accesul la conţinut să fie imposibil fără a lăsa o urmă clară de violare. 1.
  55. Orice colet trebuie să fie condiţionat într-un mod deosebit de solid dacă trebuie: 1.2.
  56. să fie transportat pe distanţe lungi; 1.2.
  57. să suporte numeroase transbordări sau manipulări multiple; 1.2.
  58. să fie protejat împotriva modificărilor importante de climă, de temperaturi sau, în caz de transport pe cale aeriană, contra variaţiilor presiunii atmosferice. 1.
  59. Acesta trebuie să fie ambalat şi închis în aşa fel încât să nu ameninţe sănătatea agenţilor cât şi pentru a se evita orice pericol dacă conţine obiecte prin a căror natură pot răni agenţii însărcinaţi cu manipularea lui, de a murdări sau de a deteriora celelalte colete sau echipamentul poştal. 1.
  60. Acesta trebuie să prezinte, pe ambalaj sau plic, spaţii suficiente pentru înscrierea indicaţiilor de serviciu şi aplicarea timbrelor şi etichetelor. 1.
  61. Sunt acceptate fără ambalaj şi eventual cu adresa destinatarului înscrisă deasupra: 1.5.
  62. obiectele care pot fi îmbinate sau reunite şi menţinute printr-o legătură solidă asigurată cu plumbii sau sigilii în aşa fel încât să formeze un colet ce nu se poate dezagrega. 1.5.
  63. coletele dintr-o singură bucată, precum bucăţi de lemn, piese metalice, etc., a căror ambalare nu intră în uzanţele comerţului.
  64. Adresele expeditorului şi destinatarului. 2.
  65. Pentru a fi admis la prezentare, orice colet trebuie să poarte, în caractere latine şi în cifre arabe, chiar pe colet sau pe o etichetă ataşată solid pe acesta din urmă, adresele complete ale destinatarului şi expeditorului. Dacă în ţara de destinaţie sunt folosite alte caractere şi cifre, este recomandat să se înscrie adresa şi în aceste caractere şi cifre. Adresele scrise în creion nu sunt admise; totuşi sunt acceptate coletele a căror adresă este scrisă cu creion chimic, pe un fond în prealabil udat. 2.
  66. Nu poate fi desemnată decât o singură persoană fizică sau juridică ca destinatar. Totuşi, adresele ca "M.A. la ......... pentru M.Z. la ........." sau "Banca A la ...... pentru M.Z. la ......." pot fi admise, înţelegându-se că doar persoana desemnată sub A este considerată ca destinatar de către administraţii, în plus, adresele lui A şi Z trebuie să se afle în aceeaşi ţară. 2.
  67. În plus, biroul de origine, trebuie să recomande expeditorului să introducă în colet o copie a adresei sale şi a adresei destinatarului.
  68. Dovada prezentării. 3.
  69. O dovadă a prezentării este înmânată gratuit expeditorului coletului în momentul depunerii. Articolul RC 118 Ambalaje speciale
  70. Obiectele din sticlă sau alte obiecte fragile trebuie ambalate într-o cutie rezistentă, umplută cu un material protector corespunzător. Orice frecare sau izbire pe parcursul transportului, fie a obiectelor între ele fie între obiecte şi pereţii cutiei, trebuie împiedicată.
  71. Lichidele şi corpurile uşor lichefiabile trebuie închise în recipienţi perfect etanşi. Fiecare recipient trebuie plasat într-o cutie specială rezistentă, prevăzută cu un material protector corespunzător în cantitate suficientă pentru a absorbi lichidul în caz de spargere a recipientului. Capacul cutiei trebuie să fie fixat în aşa fel încât să nu se poată desprinde uşor.
  72. Corpurile grase greu lichefiabile, precum unguentele, săpunul moale, răşinile, etc. şi gogoşile de viermi de mătase, al căror transport presupune mai puţine inconveniente, trebuie să fie închise într-un prim ambalaj (cutie, sac din pânză, material plastic, etc.), iar acesta trebuie plasat într-o cutie suficient de rezistentă pentru a împiedica pierdea conţinutului.
  73. Prafurile uscate colorante, precum albastru de anilină, etc. nu sunt admise decât în cutii metalice perfect etanşe, plasate la rândul lor în cutii rezistente, cu un material absorbant şi protector corespunzător între cele două ambalaje.
  74. Prafurile uscate necolorante trebuie să fie plasate în recipienţi (cutie, sac) rezistente. La rândul lor aceşti recipienţi trebuie să fie închişi într-o cutie solidă.
  75. Albinele vii, lipitorile şi paraziţii trebuie să fie închise în cutii aranjate în aşa fel încât să se evite orice pericol.
  76. Administraţia poştală are posibilitatea să recomande clienţilor săi să pună o etichetă de culoare verde deschis pe trimiterile care conţin medicamente urgente sau substanţe chimice de referinţă, pe partea unde se găseşte adresa destinatarului. Această etichetă*) poartă următoarea menţiune şi simbol:
  77. Nu este necesar ambalaj pentru obiectele dintr-o singură bucată, precum obiecte din lemn, obiecte metalice, etc., care de obicei în comerţ nu se ambalează. În acest caz, adresa destinatarului trebuie să fie indicată chiar pe obiect.
  78. Trebuie să fie respectate, în plus, următoarele condiţii: 9.
  79. Metalele preţioase trebuie ambalate fie într-o cutie de metal rezistent, fie într-o casetă de lemn. Aceasta trebuie să aibă o grosime minimă de 1 cm pentru colete până la 10 Kg şi de 1,5 cm pentru coletele de mai mult de 10 Kg. Ambalajul poate să fie constituit din doi saci fără cusătură formând un dublu ambalaj. Atunci când se folosesc casete de lemn contraplacate, grosimea lor poate fi limitată la 5 milimetri, cu condiţia ca marginile să fie întărite cu corniere. 9.
  80. Ambalajul coletelor conţinând animale vii şi buletinul lor de expediţie trebuie să fie prevăzute cu o etichetă purtând, în caractere foarte vizibile, menţiunea "Animale vii" (Animaux vivants). Articolul RC 119 Condiţii de acceptare şi de marcaj a coletelor conţinând materiale radioactive
  81. Coletele care conţin materiale radioactive, al căror conţinut şi condiţionare sunt conforme cu recomandările Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice, prevăzând excepţii speciale pentru anumite categorii de trimiteri, sunt admise la transportul prin poştă pe baza unei autorizaţii prealabile din partea organismelor competente ale ţării de origine.
  82. Conţinutul şi condiţionarea coletelor conţinând materiale radioactive trebuie să fie conforme recomandărilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice. Ambalajul exterior al coletelor ce conţin materiale radioactive trebuie să fie prevăzut de către expeditor cu menţiunea aparentă şi durabilă "Materii radioactive. Cantităţi admise la transportul prin poştă" şi a numărului ONU aplicabil; această menţiune trebuie să fie barată din oficiu în cazul înapoierii ambalajului la origine. Mai mult, ele trebuie să poarte, în afară de numele şi adresa expeditorului, o menţiune clară solicitând înapoierea coletului în caz de nepredare. Expeditorul trebuie să indice pe ambalajul interior atât numele şi adresa sa cât şi conţinutul coletului.
  83. Administraţiile pot desemna oficii poştale speciale pentru depunerea coletelor conţinând materii radioactive. Articolul RC 120 Semnalarea modului de îndrumare
  84. Orice colet avion trebuie prevăzut, la plecare, cu o etichetă specială de culoare albastră purtând cuvintele "Par avion", cu traducerea facultativă în limba ţării de origine. Modul de îndrumare trebuie să fie de asemenea clar indicat pe buletinul de expediţie al coletului fie prin aplicarea etichetei speciale "Par avion", fie printr-o indicaţie echivalentă în rubrica corespunzătoare.
  85. Dacă buletinul de expediţie este introdus într-o anvelopă autocolantă, bine lipită pe colet şi prevede o rubrică albastră, corect bifată, nu este obligatoriu să fie aplicată eticheta menţionată la punctul 1 pe anvelopa ce conţine buletinul de expediţie sau pe colet. Articolul RC 121 Formalităţi de completat de către expeditor
  86. Fiecare colet trebuie să fie însoţit de un buletin de expediţie CP 71, fie ca parte dintr-un formular compus CP 72, fie ca formular unic CP
  87. O declaraţie vamală CN 23 este anexată fiecărui colet, fie ca formular unic, fie ca parte dintr-un formular compus CP
  88. Conţinutul coletului trebuie să fie indicat aici în detaliu, menţiuni cu caracter general nu sunt admise. Declaraţia vamală trebuie să fie solid ataşată buletinului de expediţie.
  89. Expeditorul poate ataşa de asemenea la buletinul de expediţie orice document (factură, licenţă de export, licenţă de import, certificat de origine, certificat de sănătate, etc.) necesar tratamentului vamal în ţara de plecare şi în ţara de destinaţie.
  90. Adresa expeditorului şi cea a destinatarului cât şi toate celelalte indicaţii de furnizat de către expeditor trebuie să fie identice pe colet şi pe buletinul de expediţie. În caz de divergenţe, indicaţiile figurând pe colet sunt valabile.
  91. Cu excepţia coletelor cu valoare declarată, a coletelor scutite de taxe şi de drepturi şi a coletelor contra ramburs, un singur buletin de expediţie, însoţit de numărul declaraţiilor vamale cerut pentru un singur colet, poate servi pentru mai multe colete, dacă acestea sunt depuse simultan la acelaşi birou şi de către acelaşi expeditor, îndrumate pe aceeaşi cale, supuse aceloraşi taxe şi destinate aceleiaşi persoane. Numele şi adresa completă a expeditorului şi a destinatarului trebuie să fie înscrise corect şi integral pe fiecare colet. Totuşi, fiecare administraţie poate pretinde un buletin de expediţie şi numărul regulamentar de declaraţii vamale pentru fiecare colet. Articolul RC 122 Instrucţiuni ale expeditorului în momentul prezentării
  92. În momentul prezentării unui colet, expeditorul este obligat să indice tratamentul de aplicat în caz de nepredare. În acest scop, expeditorul bifează rubrica desemnată în buletinul de expediţie.
  93. El nu poate da decât una dintre instrucţiunile următoare: 2.
  94. Înapoierea imediată la expeditor, pe calea cea mai economică, sau pe cale aeriană; 2.
  95. Înapoierea la expeditor, pe calea cea mai economică, sau pe cale aeriană, la expirarea unui termen care nu poate depăşi termenul de păstrare reglementat în ţara de destinaţie; 2.
  96. Reexpedierea, pe calea cea mai economică sau pe cale aeriană, a coletului pentru a fi remis destinatarului; 2.
  97. Abandonarea coletului de către expeditor
  98. Administraţiile de origine au posibilitatea de a nu autoriza toate instrucţiunile menţionate la punctul
  99. În acest caz, ele reduc numărul de rubrici în consecinţă. Totuşi ele trebuie întotdeauna să menţioneze instrucţiunile 2.1 şi 2.
  100. Expeditorului îi este permis să reproducă sau să imprime pe buletinul de expediţie doar una din instrucţiunile autorizate. Instrucţiunea indicată pe buletinul de expediţie trebuie să fie reprodusă şi pe colet fie cu ajutorul unei copii a buletinului de expediţie CP 71 sau a foii "etichetă-adresă" din formularul CP 72, fie de o altă manieră ce respectă instrucţiunea dată pe acest formular. Ea trebuie să fie redactată în franceză, sau într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie.
  101. Dacă expeditorul doreşte să interzică orice reexpediere, coletul şi buletinul de expediţie trebuie să fie prevăzute cu menţiunea "A nu se reexpedia" ("Ne pas reexpedier") redactată în franceză sau o limbă cunoscută în ţara de destinaţie.
  102. Coletele sunt returnate fără aviz dacă expeditorul nu a dat instrucţiuni sau dacă acestea sunt contradictorii. Articolul RC 123 Formalităţi de completat de către biroul de origine
  103. Biroul de origine sau biroul de schimb expeditor este obligat să aplice pe colet, lângă adresă, şi pe buletinul de expediţie o etichetă CP
  104. Această etichetă trebuie să indice clar numărul de serie al coletului şi numele biroului de origine. Dacă administraţia de origine o permite, partea etichetei CP 73 de aplicat pe buletinul de expediţie poate fi înlocuită cu o indicaţie preimprimată având aceeaşi prezentare ca partea corespondentă a etichetei.
  105. Greutatea coletului, în kilograme şi sute de grame, trebuie să fie indicată pe colet şi pe buletinul de expediţie. Orice fracţiune de sută de grame este rotunjită la suta superioară.
  106. O ştampilă cu dată este aplicată pe buletinul de expediţie.
  107. Timbrele sau indicaţiile de francare conforme oricărui alt procedeu autorizat prin reglementarea administraţiei de origine sunt aplicate fie pe colet, fie pe buletinul de expediţie.
  108. Administraţiile pot să se înţeleagă să nu efectueze formalităţile menţionate la 1 şi
  109. Acelaşi birou de origine sau acelaşi birou de schimb expeditor nu poate folosi în acelaşi timp două sau mai multe serii de etichete, decât dacă seriile sunt diferenţiate printr-un semn distinctiv. Capitolul 3 Servicii speciale Articolul RC 124 Colete cu valoare declarată
  110. Coletele pot fi schimbate cu asigurare de conţinut pentru valoarea declarată de către expeditor. Acest schimb este limitat la relaţiile dintre administraţiile care s-au declarat de acord cu acceptarea acestor trimiteri, fie reciproc, fie într-un singur sens.
  111. Declararea valorii. 2.
  112. Suma valorii declarate este în principiu, nelimitată. Suma limită de declarare a valorii pe care fiecare administraţie o poate fixa, nu poate fi mai mică de 4000 DST sau la o valoare cel puţin egală cu cea adoptată în serviciul său intern, dacă această valoare este mai mică de 4000 DST. În orice caz limita valorii adoptate pentru serviciul intern va fi aplicabilă numai dacă este egală sau mai mare decât despăgubirea fixată pentru un colet de un kilogram. Valoarea maximă va fi comunicată în DST Ţărilor membre ale Uniunii. 2.
  113. În relaţiile dintre ţările care au adoptat maxime diferite de declarare a valorii, limita cea mai joasă trebuie să fie respectată de ambele părţi. 2.
  114. Declararea valorii nu poate depăşi valoarea reală a conţinutului coletului, dar este permis de a nu declara decât o parte a acestei valori. 2.
  115. Orice declaraţie frauduloasă a unei valori superioare valorii reale a conţinutului unui colet este pasibilă de urmări judiciare prevăzute de legislaţia ţării de origine. 2.
  116. Valoarea declarată trebuie să fie exprimată în moneda ţării de origine şi înscrisă de expeditor pe colet şi pe buletinul de expediţie. Aceste indicaţii trebuie să fie formulate în caractere latine, în majuscule şi în cifre arabe, fără ştersături sau supraimprimare. Suma valorii declarate nu poate fi indicată nici în creion, nici în creion chimic. 2.
  117. Suma valorii declarate trebuie să fie transformată în DST de către expeditor, sau de către biroul de origine. Rezultatul transformării, rotunjit eventual la unitatea superioară, trebuie să fie indicat în cifre alături sau dedesubtul celor care reprezintă valoarea în moneda ţării de origine. Transformarea nu se efectuează în relaţiile directe între ţările având monedă comună. 2.
  118. Atunci când circumstanţe oarecare relevă o declaraţie frauduloasă a valorii superioare valorii reale a conţinutului coletului, este avizată administraţia de origine în cel mai scurt timp. Dacă este cazul, îi sunt transmise documentele anchetei. Dacă coletul nu a fost încă predat destinatarului, administraţia de origine are posibilitatea de a cere înapoierea sa.
  119. Taxe 3.
  120. Taxa coletelor cu valoare declarată trebuie să fie achitată dinainte. 3.
  121. Ea se compune dintr-o taxă principală, o taxă de expediere percepută cu titlul facultativ şi o taxă obişnuită de asigurare; suprataxele aeriene şi taxele pentru servicii speciale se adaugă eventual la taxa principală; taxa de expediere indicativă maximală este aceeaşi cu taxa de recomandare a trimiterilor poştei de scrisori, şi anume de 1,31 DST, sau taxa corespunzătoare din serviciul intern dacă aceasta este superioară sau în mod excepţional, o taxă a cărui indicativ maximal este de 3,27 DST. 3.
  122. Taxa obişnuită de asigurare indicativă maximală este de 0,33 DST pentru fiecare 65,34 DST valoare declarată, sau fracţie din 65,34 DST declaraţi, sau de 0,5% pe treaptă de valoare declarată. 3.
  123. În cazul coletelor, taxa eventuală pentru riscuri de forţă majoră va fi fixată în aşa fel încât suma totală formată din această taxă şi din taxa obişnuită de asigurare să nu depăşească suma maximală a taxei de asigurare. 3.
  124. În cazurile în care sunt necesare măsuri excepţionale de securitate, administraţiile pot percepe asupra expeditorilor sau a destinatarilor, în plus faţă de taxele menţionate de la 3.2 la 4, taxe speciale prevăzute de legislaţia lor internă.
  125. Administraţiile poştale au dreptul să furnizeze clienţilor lor un serviciu de trimiteri cu valoare declarată corespunzător altor specificaţii decât cele definite în articolul de faţă.
  126. Admitere 5.
  127. Orice colet cu valoare declarată este supus regulilor particulare de condiţionare de mai jos: 5.1.
  128. trimiterile cu valoare declarată trebuie să fie confecţionate în aşa fel încât să nu poată fi spoliate fără a se deteriora anvelopa, ambalajul sau sigiliile şi trebuie să fie sigilate prin mijloace eficace cu bandă adezivă fină, cu o ştampilă sau marca uniformă specială a expeditorului. În acelaşi timp, administraţiile pot conveni să nu ceară o astfel de ştampilă sau marcă. 5.1.
  129. În ciuda dispoziţiilor prevăzute la punctul 5.1.1., administraţiile pot cere ca trimiterile cu valoare declarată să fie sigilate cu sigilii identice de ceară, cu plumbi sau alte mijloace eficace, cu o ştampilă sau marcă uniformă specială a expeditorului. 5.1.
  130. ştampilele, sigiliile, etichetele de orice fel şi când este cazul, timbrele poştale aplicate pe aceste colete trebuie să fie spaţiate, în aşa fel încât să nu ascundă deteriorările ambalajului. 5.1.
  131. etichetele şi ştampilele nu trebuie să fie îndoite pe două din feţele ambalajului în aşa fel încât să acopere o margine. 5.1.
  132. o etichetă adresă poate fi lipită chiar pe ambalaj. 5.
  133. Fiecare administraţie are posibilitatea de a fixa o sumă maximă de declarare a valorii până la concurenţa asupra căreia ea va renunţa să aplice dispoziţiile prevăzute la 5.1.1 şi 5.1.
  134. Se aplică valoarea cea mai mică în relaţiile între ţările ale căror administraţii au fixat maxime diferite. 5.
  135. O recipisă trebuie să fie livrată gratuit, în momentul prezentării, expeditorului unui colet cu valoare declarată.
  136. Desemnarea şi tratarea coletelor. 6.
  137. Orice colet cu valoare declarată şi buletinul său de expediţie trebuie prevăzut cu o etichetă roz CP
  138. Aceasta trebuie să poarte, în caractere latine, litera "V", numele biroului de origine şi numărul de serie al coletului. Ea trebuie să fie lipită pe colet pe partea cu adresa şi în apropierea acesteia. 6.
  139. Administraţiile au totuşi posibilitatea de a utiliza simultan eticheta CP 73 prevăzută la articolul RC 123.1 şi o etichetă roz, de mici dimensiuni, purtând în caractere foarte aparente menţiunea "Valoare declarată" ("Valeur declaree"). 6.
  140. Greutatea în kilograme şi zeci de grame este indicată, pe de o parte, pe colet pe faţa cu adresa şi pe buletinul de expediţie în locul rezervat. Orice fracţiune de zeci de grame este rotunjită la zecimea superioară. 6.
  141. Nici un număr de serie nu trebuie trecut pe spatele coletului cu valoare declarată de către administraţiile intermediare.
  142. Procedura de distribuire 7.
  143. Rolul biroului de destinaţie 7.1.
  144. Administraţia de distribuire trebuie să obţină semnătura persoanei care primeşte trimiterea, indicând acceptul sau, orice altă formă care confirmă primirea, la distribuirea sau remiterea unui colet cu valoare declarată. Articolul RC 125 Colete contra ramburs
  145. Coletele pot fi trimise contra ramburs. Schimbul coletelor contra ramburs se efectuează în baza unui acord anterior între administraţiile de origine şi de destinaţie.
  146. Colete admise şi taxe 2.
  147. Pe baza acordurilor bilaterale, pot fi trimise coletele care îndeplinesc condiţiile stabilite în acest Regulament. 2.
  148. Administraţia de origine a coletului trebuie să decidă liber suma ce urmează a fi plătită de expeditor în concordanţă cu taxele poştale plătibile din categoria din care aparţin coletele.
  149. Rolul biroului de prezentare 3.
  150. Indicaţiile ce trebuie date pe coletele şi buletinele de expediţie 3.1.
  151. Coletele grevate de ramburs şi buletinele de expediţie corespondente trebuie să poarte, înscris foarte vizibil, în apropierea adresei, în ceea ce priveşte coletele, menţiunea "Remboursement" ("Ramburs") urmată de indicaţia sumei de plată a rambursului, conform dispoziţiilor prevăzute în articolele RF 201.2 şi RF 303 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei. 3.1.
  152. Expeditorul trebuie să indice, în apropierea adresei coletului şi pe spatele buletinului de expediţie, numele şi adresa sa în caractere latine. 3.
  153. Eticheta 3.2.
  154. Buletinele de expediţie ale coletelor contra ramburs sunt însoţite de o etichetă de culoare portocalie, conform modelului CN
  155. Dacă buletinul de expediţie este introdus într-o anvelopă autocolantă şi poartă indicaţia exactă a sumei de plătit la distribuire, eticheta CN 29 nu mai este obligatorie. În plus, coletele ramburs sunt însoţite, în apropierea adresei, de două etichete suplimentare conform modelelor CN 29 bis şi respectiv CP
  156. 3.
  157. Formulare asociate coletelor 3.3.
  158. Orice colet contra ramburs trebuie să fie însoţit de un formular de mandat conform dispoziţiilor articolului RF 201.2 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.
  159. Rolul biroului de destinaţie 4.
  160. Coletele grevate de ramburs sunt predate destinatarilor în condiţiile fixate de administraţia de destinaţie. Sumele încasate sunt tratate potrivit articolului RF 701 din Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei.
  161. Reexpedierea 5.
  162. Orice colet grevat de ramburs poate fi reexpediat dacă ţara noii destinaţii asigură în relaţiile cu ţara de origine, serviciul de trimiteri în speţă.
  163. Despăgubirile 6.
  164. În cazul livrării unui colet cu ramburs fără colectarea sumei de ramburs, administraţia de destinaţie trebuie să plătească administraţiei de expediere o despăgubire corespunzătoare sumei de rambursat. 6.
  165. Dacă trimiterea este parţial spoliată, despăgubirea trebuie stabilită la valoarea reală a pagubei pe baza sumei de ramburs. 6.
  166. În eventualitatea pierderii despăgubirea se limitează la suma totală de ramburs. Articolul RC 126 Coletele expres
  167. Desemnarea coletelor 1.
  168. Fiecare colet expres şi buletinul său de expediţie trebuie să fie prevăzute cu o etichetă roşu deschis pe care este printat foarte vizibil indicaţia "Expres". Această etichetă trebuie să fie ataşată de câte ori este posibil lângă numele locului de destinaţie.
  169. Taxe 2.
  170. Taxa indicativă maximă suplimentară pentru coletele expres trebuie să fie de 1,63 DST. Această taxă trebuie să fie plătită în totalitate în avans. Este plătibilă chiar şi în cazul în care coletul nu poate fi livrat expres, ci numai avizul de sosire. 2.
  171. O taxă adiţională poate fi colectată în conformitate cu prevederile ce se referă la expedierile de acelaşi tip din serviciul intern, când livrarea expres implică cereri speciale. Această taxă trebuie să fie plătită chiar şi în cazul în care coletul este returat expeditorului sau redirecţionat. În acest caz, suma indicativă maximă suplimentară fixată în 2.1 este de 1,63 DST. 2.
  172. Destinatarii pot cere biroului de destinaţie, sub rezerva dispoziţiilor menţionate în 2.1, livrarea expres a trimiterilor care le sunt destinate, dacă regulamentele administraţiei de destinaţie permit acest lucru. În acest caz administraţia de destinaţie trebuie să fie autorizată să colecteze la livrare suma care se aplică în serviciul său intern.
  173. Tratarea coletelor 3.
  174. În ţările în care administraţia poştală nu asigură predarea la domiciliu, coletele expres dau loc la predarea printr-un curier special a unui aviz de sosire. Avizul poate fi transmis prin mijloace de telecomunicaţii. 3.
  175. Dacă domiciliul destinatarului este situat în afara zonei locale de predare a oficiului de destinaţie predarea unui colet expres sau a unui aviz de sosire prin curier special nu este obligatorie. 3.
  176. Livrarea prin curier special a unui colet expres sau a avizului de sosire trebuie să fie făcută cel puţin o dată. Dacă prima încercare este fără succes orice altă încercare de livrare a coletului sau a avizului de sosire prin curier special nu este neapărat obligatorie. 3.
  177. Administraţiile care participă la schimbul de colete expres trebuie să ia toate măsurile pentru a grăbi vămuirea. Articolul RC 127 Colete cu confirmare de primire
  178. Pentru acele administraţii care oferă servicii de confirmare de primire clienţilor lor, expeditorul unui colet poate solicita o confirmare de primire în momentul prezentării coletului plătind o taxă a cărei valoare maximă indicativă este stabilită la punctul 3.
  179. Confirmarea de primire este returată expeditorului pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). Administraţiile pot restricţiona acest serviciu pentru coletele cu valoare declarată dacă o astfel de restricţie există în serviciul său intern.
  180. Desemnarea coletelor 2.
  181. Fiecare colet pentru care expeditorul solicită o confirmare de primire va purta la vedere ştampila A.R. Aceeaşi indicaţie va fi făcută pe buletinul de expediţie. 2.
  182. Coletele cu confirmări de primire sunt însoţite de un exemplar al formularului CN 07 completat corect. Acest formular este ataşat la buletinul de expediţie. Dacă formularul CN 07 nu ajunge în oficiul de destinaţie, acel oficiu va face automat un nou aviz de primire.
  183. Taxarea 3.
  184. Taxa maximă indicativă pentru o confirmare de primire prevăzută la punctul 1 este 0,98 DST.
  185. Tratarea confirmărilor de primire 4.
  186. Cu prioritate confirmarea de primire trebuie semnată de către destinatar, iar dacă acest lucru nu este posibil, de o altă persoană autorizată conform reglementărilor ţării de destinaţie. Dacă aceste reglementări permit confirmarea de primire poate fi semnată de către un lucrător al oficiului de destinaţie. 4.
  187. Imediat ce coletul a fost livrat, oficiul de destinaţie returează formularul CN 07 completat corect, la adresa specificată de către expeditor. Acest formular este transmis deschis şi gratuit pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). În cazul în care confirmarea de primire este returată fără a fi completată corect, neregula este semnalată prin intermediul formularului CN 08 specificat la articolul RC 144, la care este ataşată confirmarea de primire în cauză. 4.
  188. Când expeditorul reclamă o confirmare de primire care nu i-a parvenit într-o perioadă considerată normală, acest aviz este cerut gratuit prin intermediul formularului CN
  189. Un duplicat al avizului de primire având înscris pe faţă cu litere îngroşate cuvântul "Duplicata", este ataşat la reclamaţia CN
  190. Aceasta este tratată în conformitate cu articolul RC
  191. Articolul RC 128 Colete scutite de taxe şi drepturi
  192. În relaţiile dintre administraţiile poştale care s-au declarat de acord în această privinţă, expeditorii pot să ia în sarcina lor, conform unei declaraţii anterioare dată oficiului de origine, totalitatea taxelor şi a drepturilor cu care coletele sunt grevate la livrare.
  193. Expeditorul trebuie să se angajeze să plătească sumele care ar putea fi reclamate de biroul de destinaţie. Dacă este cazul, trebuie să facă o plată provizorie.
  194. Administraţia de origine percepe de la expeditori o taxă, a cărei sumă maximă indicativă prevăzută la punctul 6.1, şi pe care ea o reţine ca remuneraţie pentru serviciile furnizate în ţara de origine.
  195. Administraţia de destinaţie este autorizată să perceapă o taxă de comision a cărei sumă maximă indicativă este fixată la punctul 6.
  196. Această taxă este independentă de taxa de prezentare la vamă. Ea este percepută de la expeditori în profitul administraţiei de destinaţie.
  197. Desemnarea şi tratarea coletelor 5.
  198. Orice colet ce trebuie încredinţat destinatarului scutit de taxe şi de drepturi şi buletinul său de expediţie trebuie să poarte în caractere foarte vizibile, menţiunea "Franc de taxes et de droits" (Scutit de taxe şi drepturi), sau o menţiune analogă în limba ţării de origine. Coletul şi buletinul de expediţie sunt prevăzute cu o etichetă de culoare galbenă purtând, de asemenea, în caractere foarte vizibile, indicaţia "Franc de taxes et de droits" (Scutit de taxe şi drepturi). 5.
  199. Orice colet expediat scutit de taxe şi de drepturi este însoţit de un buletin de francare CN 11, confecţionat din hârtie galbenă. Expeditorul coletului completează textul buletinului de francare pe verso, pe partea dreaptă a părţilor A şi B. Biroul expeditor adaugă aici indicaţiile aferente serviciului poştal. Înscrierile expeditorului pot fi efectuate cu ajutorul indigoului. Textul trebuie să comporte angajamentul prevăzut la punctul
  200. Buletinul de expediţie, declaraţiile vamale şi buletinul de francare trebuie să fie solid ataşate între ele.
  201. Taxe 6.
  202. Suma maximă indicativă a taxei vizate la punctul 3 este 0.98 DST pe colet. 6.
  203. Suma maximă indicativă a taxei de comision prevăzută la punctul 4 este de 0.98 DST pe colet.
  204. Înapoierea buletinelor de francare (partea A). Recuperarea taxelor şi drepturilor 7.
  205. Sunt aplicabile dispoziţiile Regulamentului Poştei de Scrisori. 7.
  206. În cazul în care expeditorul contestă suma cheltuielilor trecută pe partea A a buletinului de francare, administraţia de destinaţie verifică valoarea sumelor plătite. Acesta intervine, dacă este cazul, pe lângă serviciile vamale din ţara sa. După ce a procedat eventual la rectificări utile, ea înapoiază partea A a buletinului în cauză administraţiei de origine. De asemenea, dacă administraţia de destinaţie constată o eroare, sau o omisiune privind cheltuielile referitoare la un colet scutit de taxe şi drepturi a cărui parte A a buletinului de francare a fost înapoiată administraţiei de origine, acesta emite un duplicat rectificativ. Acesta transmite partea A administraţiei de origine în vederea regularizării.
  207. Decontarea cu administraţia de prezentare 8.
  208. Decontarea privind taxele, drepturile vamale şi alte cheltuieli ce trebuie plătite de fiecare administraţie în contul alteia este efectuată cu ajutorul conturilor particulare CN 12 întocmite trimestrial de administraţia creditoare. Datele părţilor B ale buletinelor de francare pe care ea le-a păstrat sunt înscrise în ordinea alfabetică a birourilor care au avansat cheltuielile, respectând ordinea numerică care le-a fost dată. Nu se întocmeşte cont negativ. 8.
  209. Contul particular, însoţit de părţile B ale buletinelor de francare, este transmis administraţiei debitoare cel mai târziu până la sfârşitul celei de-a doua luni următoare trimestrului la care se referă. 8.
  210. Deconturile se fac prin intermediul contului CP 75 menţionat la articolul RC
  211. 8.
  212. În afară de cazul în care administraţiile interesate nu au convenit altfel, suma ultimei linii din contul CN 12 va trebui să fie inclusă de administraţia creditoare în următorul cont CP 75 trimis de această administraţie, cu justificare în coloana "Observaţii". 8.
  213. Pentru cazul în care administraţia nu va utiliza contul CP 75 în relaţiile sale cu administraţia debitoare, contul CN 51 va putea fi, cu titlu de excepţie, utilizat într-un mod similar. Articolul RC 129 Colete fragile. Colete voluminoase
  214. Orice colet care conţine articole care se pot sparge uşor şi care este necesar a fi manevrat cu atenţie specială este denumit "colet fragil".
  215. Este denumit "colet voluminos" orice colet: 2.
  216. ale cărui dimensiuni depăşesc limitele stabilite în acest Regulament sau cele pe care administraţiile pot să le fixeze între ele. 2.
  217. care prin forma sau structura sa, nu se pretează uşor la încărcarea cu alte colete sau care cere precauţii speciale.
  218. Coletele fragile şi coletele voluminoase sunt pasibile unei taxe suplimentare, a cărei sumă maximă indicativă este stabilită la punctul 6.
  219. Dacă coletul este fragil şi voluminos taxa suplimentară nu este percepută decât o singură dată. Totuşi. suprataxele aeriene privind aceste colete, nu suportă nici o majorare.
  220. Schimbul de colete fragile şi colete voluminoase este limitat la relaţiile între administraţiile care acceptă aceste trimiteri.
  221. Desemnarea coletelor fragile şi a coletelor voluminoase 5.
  222. Sub rezerva de a respecta regulile generale de condiţionare şi ambalare, orice colet fragil trebuie să fie prevăzut, fie de către expeditor, fie de către biroul de origine, cu o etichetă cu o imagine reprezentând un pahar imprimat roşu pe fond alb. 5.
  223. Buletinul de expediţie corespunzător trebuie să fie prevăzut, pe faţă, cu o menţiune foarte vizibilă "Colis fragile" ("Colet fragil"), scrisă de mână, sau imprimată pe o etichetă. 5.
  224. Orice colet a cărui fragilitate a conţinutului este semnalată printr-un semn exterior oarecare aplicat de expeditor este prevăzut obligatoriu de către biroul de origine cu eticheta prevăzută la 5.
  225. Taxa suplimentară corespunzătoare este percepută. Dacă expeditorul nu doreşte ca acest colet să fie tratat ca fragil, biroul de origine anulează semnul aplicat de expeditor. 5.
  226. Orice colet voluminos şi faţa buletinului de expediţie corespondent trebuie să fie prevăzute cu o etichetă purtând, în caractere foarte vizibile, menţiunea "Encombrant" ("Voluminos"). 5.
  227. Administraţiile care admit limitele de dimensiuni fixate la articolul RC 115.1 au posibilitatea de a taxa ca voluminos orice colet ale cărui dimensiuni depăşesc limitele indicate la articolul RC 115.2, dar a cărui greutate este inferioară celei de 10 Kg. În asemenea caz, menţiunea "Voluminos" trebuie să fie completată, doar pe buletinul de expediţie, prin cuvintele "În virtutea articolului RC 129.5.5".
  228. Taxe 6.
  229. Suma maximă indicativă a taxei suplimentare vizată la punctul 3 este de 50% din taxa principală. Articolul RC 130 Serviciul de grupaj "Consignment"
  230. Administraţiile poştale pot să convină între ele să participe la un serviciu de grupaj denumit "Consignment" opţional pentru trimiterile grupate de la un singur expeditor destinate străinătăţii.
  231. În măsura în care este posibil, acest serviciu este identificat prin logo-ul definit la punctul
  232. Detaliile acestui serviciu sunt stabilite bilateral între administraţia de origine şi cea de destinaţie în baza dispoziţiilor definite de Consiliul de Exploatare Poştală.
  233. Identificarea serviciului de grupaj "Consignment" 4.
  234. Logo-ul destinat să identifice serviciul de grupaj "Consignment"*) este compus din următoarele elemente: - cuvântul "CONSIGNMENT" în albastru; - trei benzi orizontale (una roşie, una albastră şi una verde). Articolul RC 131 Serviciul de logistică integrată
  235. În cadrul schimburilor între administraţiile care au decis să asigure această prestaţie, serviciul de logistică integrată poate să includă colectarea, primirea, prelucrarea, depozitarea, manipularea, expedierea, transferul, transportul şi livrarea fizică de documente sau de mărfuri izolate sau grupate.
  236. Modalităţile referitoare la un serviciu de logistică integrată privind două sau mai multe administraţii poştale trebuie să se bazeze pe acorduri bilaterale. Aspectele care nu sunt menţionate în mod expres de acestea din urmă sunt supuse dispoziţiilor corespunzătoare din Actele Uniunii.
  237. Tarifele inerente acestui serviciu sunt stabilite de către administraţiile de origine ţinând cont de costurile şi cererile pieţei. Capitolul 4 Materiale periculoase a căror introducere în coletele poştale este interzisă. Excepţii la interdicţii. Colete acceptate din greşeală. Reexpediere. Înapoierea la expeditor. Retragere. Reclamaţii Articolul RC 132 Materiale periculoase a căror introducere în coletele poştale este interzisă
  238. Obiectele vizate prin "Recomandările referitoare la transportul mărfurilor periculoase, stabilite de către Naţiunile Unite, cu excepţia anumitor mărfuri periculoase şi materii radioactive" prevăzute în prezentul Regulament, precum şi prin "Instrucţiunile tehnice ale Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale" (OACI) şi "Regulamentul pentru transportul mărfurilor periculoase" al Asociaţiei Transportului Aerian Internaţional (IATA) sunt considerate ca materiale periculoase conform dispoziţiilor articolului 15.3 al Convenţiei, şi introducerea lor în coletele poştale este interzisă. Articolul RC 133 Excepţii la interdicţii
  239. Interdicţia privind stupefiantele şi substanţele psihotrope nu se aplică expediţiilor efectuate în scop medical sau ştiinţific, pentru ţările care admit această condiţie.
  240. Dacă reglementarea interioară a administraţiilor interesate o permite, coletele pot conţine orice document schimbat între expeditorul şi destinatarul coletului, sau persoane locuind cu ei.
  241. Articolul 15.6.1.3 al Convenţiei nu este aplicabil atunci când schimbul de colete între două administraţii, care admit schimbul coletelor cu valoare declarată, nu se poate efectua decât în tranzit deschis prin intermediul unei administraţii care nu le admite. Articolul RC 134 Tratarea coletelor acceptate din greşeală
  242. Coletele conţinând obiectele citate la articolul 15.2, 15.4.3 şi 15.5 din Convenţie şi acceptate din greşeală la expediţie sunt tratate conform legislaţiei din ţara administraţiei care le constată prezenţa.
  243. În cazul introducerii unei singure corespondenţe neautorizate conform articolului 15.5 din Convenţie, aceasta este tratată ca o trimitere poştală de corespondenţă netimbrată. Coletul nu poate fi înapoiat expeditorului pentru acest motiv.
  244. Administraţia de destinaţie este autorizată să livreze destinatarului, în condiţiile fixate de reglementarea sa, un colet fără valoare declarată provenind dintr-o ţară care admite declararea valorii şi conţinând obiectele citate la articolul 15.6.1.2 şi 15.6.1.3 din Convenţie. Dacă livrarea nu este admisă, coletul este înapoiat expeditorului.
  245. Dispoziţiile de la pct. 3 sunt aplicabile coletelor ale căror greutăţi sau dimensiuni depăşesc sensibil limitele admise. Totuşi, aceste colete pot fi, eventual, livrate destinatarului dacă acesta a achitat în prealabil taxele datorate.
  246. Dacă un colet admis din greşeală sau o parte din conţinutul lui, nu sunt nici predate destinatarului nici înapoiate expeditorului, administraţia de origine trebuie să fie informată fără întârziere de tratamentul aplicat acestui colet. Această informaţie trebuie să indice în mod precis interdicţia sub incidenţa căreia cade coletul sau obiectele care au determinat sechestrul.
  247. În caz de sechestrare a unui colet admis din greşeală la expediţie, administraţia de destinaţie sau administraţia de tranzit trebuie să informeze administraţia de origine prin trimiterea unui formular CN
  248. Articolul RC 135 Condiţii de reexpediere a coletelor
  249. Reexpedierea în interiorul ţării de destinaţie se poate efectua la cererea expeditorului sau a destinatarului, sau din oficiu dacă regulamentul acestei ţări o permite.
  250. Reexpedierea în afara ţării de destinaţie nu poate fi făcută decât la cererea expeditorului sau a destinatarului. În acest caz, coletul trebuie să corespundă condiţiilor cerute pentru noua transmitere.
  251. La cererea expeditorului sau destinatarului, reexpedierea poate avea loc pe cale aeriană. Plata suprataxelor aeriene aferente noii transmiteri trebuie să fie garantată.
  252. Pentru prima reexpediere, sau pentru orice eventuală reexpediere ulterioară a fiecărui colet, pot fi percepute: 4.
  253. taxe autorizate pentru această reexpediere prin regulamentul administraţiei interesate, în cazul reexpedierii în interiorul ţării de destinaţie. 4.
  254. cotele-părţi şi suprataxele aeriene pe care le comportă nouă transmitere, în cazul reexpedierii în afara ţării de destinaţie. 4.
  255. taxele şi drepturile pentru care administraţiile de destinaţie anterioare nu acceptă anularea.
  256. Taxele, cotele-părţi şi drepturile menţionate la pct. 4 sunt percepute de la destinatar.
  257. Dacă taxele, cotele-părţi şi drepturile menţionate la pct. 4 sunt achitate în momentul reexpedierii, coletul este tratat ca şi cum ar fi fost originar din ţara de reexpediere şi destinat noii ţări de destinaţie.
  258. Dacă un colet expres de reexpediat a dat loc unei încercări infructuoase de livrare la domiciliu prin comisionar special, biroul de reexpediere trebuie să bareze eticheta sau menţiunea "EXPRES" cu două linii groase transversale. Articolul RC 136 Termene de păstrare
  259. Orice colet a cărui sosire a fost anunţată destinatarului este păstrat la dispoziţia sa cincisprezece zile sau, cel mult, o lună socotind de a doua zi de la expedierea avizului. Acest termen poate fi în mod excepţional prelungit la două luni dacă regulamentul administraţiei de destinaţie o permite.
  260. În cazul în care sosirea coletului nu a putut fi anunţată destinatarului, se aplică termenul de păstrare prescris prin regulamentul ţării de destinaţie. Acelaşi lucru este valabil pentru coletele adresate la post restant. Acest termen începe să curgă de a doua zi din care coletul este ţinut la dispoziţia destinatarului. Acesta nu poate depăşi două luni. Înapoierea coletului trebuie să aibă loc într-un termen mai scurt dacă expeditorul o cere într-o limbă cunoscută în ţara de destinaţie.
  261. Termenele de păstrare prevăzute la 1 şi 2 sunt aplicabile, în caz de reexpediere, coletelor ce trebuie distribuite de către noul birou de destinaţie.
  262. Dacă, la sfârşitul controlului vamal asupra unui colet, s-a scurs o perioadă de timp mai mare de trei luni, administraţia de destinaţie trebuie să ceară administraţiei de origine instrucţiuni referitoare la colet.
  263. Dacă administraţia de destinaţie nu se conformează dispoziţiilor prevăzute la punctele 1 - 4 ea este obligată să plătească cotele-părţi şi taxele datorate pentru înapoierea la origine. Articolul RC 137 Coletele reţinute din oficiu
  264. Pentru orice colet reţinut din oficiu sau în instanţă din cauze de spoliere, avarie, sau alte cauze de aceeaşi natură, administraţia de destinaţie întocmeşte un buletin de verificare CP
  265. Această măsură nu este, totuşi, obligatorie în caz de forţă majoră sau dacă numărul de colete reţinute din oficiu face practic imposibilă transmiterea unui aviz.
  266. Buletinul de verificare CP 78 este întocmit de către administraţia intermediară în cauză pentru orice colet reţinut din oficiu în cursul transportului fie de către serviciul poştal (întrerupere accidentală de trafic), fie de către vamă. Rezerva prevăzută la 1 se aplică în egală măsură în acest caz.
  267. Buletinul de verificare CP 78 trebuie să reproducă toate indicaţiile care figurează pe etichetele CP 74 şi CP 73 cât şi data de prezentare a coletului. Buletinul de verificare CP 78 este adresat, pe calea cea mai rapidă, administraţiei ţării de domiciliu al expeditorului.
  268. Buletinul de verificare CP 78 este însoţit de o copie a buletinului de expediţie. În cazurile vizate la 1 şi 2, formularul CP 78 trebuie să poarte, în caractere foarte vizibile, menţiunea "Colis retenu d'office" (Colet reţinut din oficiu). Dacă coletul este în instanţă din cauze de spoliere sau avarie, el face obiectul unui proces verbal CN
  269. O copie a procesului-verbal care furnizează informaţii despre dimensiunile pagubei trebuie să fie anexată formularului CP
  270. Mai multe colete prezentate simultan de către acelaşi expeditor pe adresa aceluiaşi destinatar pot face obiectul unui singur buletin de verificare CP 78, chiar dacă aceste colete au fost însoţite de mai multe buletine de expediţie. În acest caz, toate aceste buletine sunt anexate la buletinul CP
  271. Ca regulă generală, un buletin CP 78 este schimbat între biroul de destinaţie şi biroul de schimb de origine. Totuşi, fiecare administraţie poate cere ca buletinele CP 78 privind serviciul său să fie transmise administraţiei sale centrale sau unui birou special desemnat. Numele acestui birou trebuie să fie indicat administraţiilor prin intermediul Biroului internaţional. Administraţiei ţării de domiciliu al expeditorului îi revine obligaţia de a-l aviza pe acesta. Schimbul de buletine de verificare CP 78 trebuie să fie pe cât posibil accelerat de către toate birourile interesate. Articolul RC 138 Înapoierea la expeditor a coletelor nepredate
  272. Orice colet care nu poate fi livrat destinatarului sau dacă este reţinut din oficiu, este tratat în conformitate cu instrucţiunile date de expeditor în cadrul limitelor fixate în articolul RC
  273. Înapoierea unui colet care nu a putut fi predat are loc imediat dacă: 2.
  274. expeditorul a cerut înapoierea imediată; 2.
  275. expeditorul a făcut o cerere neautorizată; 2.
  276. instrucţiunile expeditorului date în momentul prezentării nu au atins rezultatul dorit.
  277. Înapoierea unui colet care nu a putut fi livrat are loc în cazurile următoare imediat după expirarea: 3.
  278. termenului eventual fixat de către expeditor; 3.
  279. termenelor de păstrare prevăzute la articolul RC 136, dacă expeditorul nu s-a conformat articolului RC
  280. În acest caz expeditorului i se pot cere instrucţiuni pe orice cale convenabilă; 3.
  281. unui termen corespunzător termenului de păstrare a coletelor contra ramburs neplătite aplicat în regimul intern.
  282. Orice colet este înapoiat pe calea utilizată în mod normal pentru expedierea depeşelor a căror prioritate este cea mai redusă. El este înapoiat prin avion numai dacă expeditorul a garantat plata suprataxelor aeriene. Totuşi, atunci când calea de suprafaţă nu mai este folosită de către ţara care îl înapoiază, acesta are obligaţia de a transmite trimiterile nedistribuibile pe calea cea mai adecvată pe care o utilizează.
  283. Biroul care efectuează înapoierea unui colet menţionează cauza nepredării pe colet şi pe buletinul de expediţie. El utilizează în acest scop o ştampilă sau o etichetă CN
  284. În cazul lipsei buletinului de expediţie, motivul returului este înscris pe foaia de rută. Menţiunea trebuie redactată în limba franceză. Fiecare administraţie are posibilitatea de a adăuga traducerea în propria limbă şi orice altă indicaţie.
  285. Biroul de destinaţie trebuie să bareze indicaţiile care îl privesc şi să treacă pe faţa coletului şi pe buletinul de expediţie menţiunea "Retour" (înapoiat). El trebuie să aplice ştampila sa cu data alături de această menţiune.
  286. Coletele sunt înapoiate expeditorului în ambalajul lor iniţial. Ele sunt însoţite de buletinul de expediţie întocmit de expeditor. Dacă un colet trebuie să fie reambalat sau buletinul de expediţie iniţial înlocuit, numele biroului de origine al coletului, numărul de serie iniţial şi, dacă este posibil, data prezentării trebuie să figureze pe noul ambalaj şi pe buletinul de expediţie.
  287. Dacă un colet avion este înapoiat pe cale de suprafaţă, eticheta "PAR AVION" şi toate adnotările referitoare la transmiterea pe cale aeriană trebuie să fie barate din oficiu.
  288. Un colet înapoiat expeditorului este supus cotelor-părţi pe care le comportă noua transmitere. El este supus de asemenea taxelor şi drepturilor neanulate care sunt datorate administraţiei de destinaţie în momentul înapoierii la expeditor. Acest colet este tratat de către administraţia de destinaţie conform propriei sale legislaţii. Totuşi, dacă expeditorul abandonează un colet care nu a putut fi predat destinatarului, nici expeditorului, nici administraţiile nu sunt obligate să plătească taxe poştale, drepturi vamale sau alte cheltuieli la care ar putea fi expus coletul respectiv.
  289. Atribuirea şi recuperarea cotelor-părţi, taxelor şi drepturilor de care este grevat coletul sunt efectuate aşa cum este menţionat la articolul RC
  290. Ele trebuie să fie indicate în detaliu pe un borderou de taxe CP
  291. Borderoul este lipit pe o margine de buletinul de expediţie.
  292. Cotele-părţi, taxele şi drepturile prevăzute la 9 sunt percepute de la expeditor. Administraţiile pot renunţa la calculul sumelor exacte pentru aceste taxe şi drepturi şi să opteze pentru fixarea de taxe standard pentru coletele de returat expeditorului.
  293. Coletele înapoiate la expeditor şi care nu pot fi predate sunt tratate de către administraţia în cauză în conformitate cu propria legislaţie. Articolul RC 139 Înapoierea la expeditor a coletelor acceptate din greşeală
  294. Orice colet acceptat din greşeală şi returat la expeditor este supus cotelor-părţi, taxelor şi drepturilor prevăzute în articolul RC 138.
  295. Aceste cote-părţi, taxe şi drepturi, sunt în sarcina expeditorului, dacă coletul a fost admis din greşeală în urma unei erori a acestuia sau în cazul în care cade sub incidenţa uneia dintre interdicţiile de la articolul 15 din Convenţie.
  296. Ele sunt în sarcina administraţiei responsabile de eroare dacă coletul a fost admis din greşeală în urma unei erori imputabile serviciului poştal. În acest caz expeditorul are dreptul la restituirea taxelor achitate.
  297. Dacă cotele-părţi atribuite administraţiei care înapoiază coletul sunt insuficiente pentru acoperirea cotelor-părţi, taxele şi drepturile vizate la 1, cheltuielilor care rămân datorate sunt recuperate de la administraţia ţării de domiciliu a expeditorului.
  298. Dacă există excedent, administraţia care înapoiază coletul restituie administraţiei ţării de domiciliu a expeditorului soldul cotelor-părţi pentru a fi rambursat acestuia. Articolul RC 140 Înapoierea la expeditor ca urmare a suspendării serviciilor
  299. Înapoierea unui colet expeditorului datorită suspendării serviciilor este gratuită. Cotele-părţi percepute pentru traseul de parcurs şi neatribuite sunt creditate administraţiei ţării de domiciliu a expeditorului pentru a fi rambursate acestuia. Articolul RC 141 Nerespectarea de către o administraţie a instrucţiunilor date
  300. În cazul în care administraţia de destinaţie sau o administraţie intermediară n-a respectat instrucţiunile date în momentul prezentării sau ulterior, trebuie să ia în sarcina ei părţile de transport (dus şi întors) şi celelalte taxe sau drepturi neanulate. Totuşi, cheltuielile plătite la dus rămân în sarcina expeditorului dacă acesta, la prezentare sau ulterior, a declarat că abandonează coletul în caz de nepredare.
  301. Administraţia ţării de domiciliu a expeditorului este autorizată să treacă în cont din oficiu cheltuielile menţionate la 1 administraţiei care nu a observat instrucţiunile date şi care, sesizată regulamentar de caz, a lăsat să treacă trei luni fără să dea o soluţie definitivă cazului. Termenul se socoteşte din ziua în care această administraţie a fost informată de caz.
  302. Dispoziţia prevăzută la 2 este aplicabilă de asemenea dacă administraţia ţării de domiciliu a expeditorului nu a fost informată că nerespectarea se datorează unui caz de forţă majoră sau că, coletul a fost reţinut, sechestrat sau confiscat în virtutea reglementării ţării de destinaţie. Articolul RC 142 Colete conţinând obiecte a căror deteriorare sau alterare viitoare este de temut
  303. Articolele dintr-un colet a căror deteriorare sau alterare viitoare este de temut, şi numai aceste articole, pot fi vândute imediat, fără aviz prealabil şi fără formalitate judiciară. Vânzarea se face în beneficiul celui în drept, pe parcursul transmisiei atât la ducere cât şi la întoarcere. Dacă vânzarea este imposibilă, obiectele deteriorate sau alterate, sunt distruse.
  304. Dacă un colet este vândut sau distrus conform dispoziţiilor de la 1, se întocmeşte un proces-verbal al vânzării sau distrugerii. O copie a procesului-verbal, anexată buletinului de expediţie, este transmisă biroului de origine a coletului.
  305. Sumele obţinute în urma vânzării coletului vor servi în primul rând pentru a acoperi cheltuielile care grevează coletul. Dacă este cazul, excedentul este transmis oficiului poştal de origine pentru a fi remis expeditorului. Acesta suportă cheltuielile expedierii. Articolul RC 143 Tratarea cererilor de retragere a coletelor, de modificare sau corectare a adresei
  306. Expeditorul unui colet poate cere ca acesta să-i fie returat sau să i se modifice adresa. El trebuie să garanteze plata sumelor datorate pentru orice nouă transmitere.
  307. Totuşi, administraţiile au posibilitatea de a nu admite cererile vizate la punctul 1, când acestea nu sunt acceptate în serviciul lor intern.
  308. Întocmirea cererii 3.
  309. Orice cerere de retragere a trimiterii, de modificare sau corectare a adresei determină completarea, de către expeditor, a unui formular CN
  310. Un singur formular poate fi utilizat pentru mai multe trimiteri predate simultan aceluiaşi birou de către acelaşi expeditor, pe adresa aceluiaşi destinatar. 3.
  311. Depunând cererea la biroul de poştă, expeditorul trebuie să îşi justifice identitatea şi să prezinte, dacă este cazul, recipisa de prezentare. Administraţia ţării de origine îşi asumă responsabilitatea acestei justificări. 3.
  312. O simplă corectare a adresei (fără modificarea numelui sau calităţii destinatarului) poate fi cerută direct de către expeditor biroului de destinaţie. Taxa prevăzută la pct. 4 nu este percepută într-un astfel de caz. 3.
  313. Printr-o notificare adresată Biroului Internaţional, orice administraţie poate prevede schimbul de cereri CN 17, în ceea ce o priveşte, prin intermediul administraţiei sale centrale sau al unui birou special desemnat. Această notificare trebuie să comporte numele acestui birou. 3.
  314. Administraţiile care utilizează posibilitatea prevăzută la pct. 3.4 iau în sarcina lor cheltuielile pe care le poate determina transmiterea în serviciul lor intern, pe cale poştală sau pe calea telecomunicaţiilor, a comunicaţiilor schimbate cu biroul de destinaţie. Recurgerea la calea telecomunicaţiilor sau la un serviciu analog este obligatorie atunci când expeditorul însuşi utilizează această cale şi când biroul de destinaţie nu poate fi înştiinţat în timp util pe cale poştală. 3.
  315. Dacă trimiterea se găseşte încă în ţara de origine, cererea este tratată conform legislaţiei acestei ţări.
  316. Taxe 4.
  317. Expeditorul trebuie să plătească, pentru fiecare cerere, o taxă specială a cărei suma maximă indicativă este de 1,31 DST. 4.
  318. Cererea este expediată pe cale poştală sau pe calea telecomunicaţiilor pe cheltuiala expeditorului. Condiţiile expedierii şi instrucţiunile legate de utilizarea telecomunicaţiei sunt indicate la pct.
  319. 4.
  320. Pentru fiecare cerere de retragere, de modificare sau de corectare a adresei privind mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi birou de către acelaşi expeditor pe adresa aceluiaşi destinatar, nu se percep decât o singură dată taxele prevăzute la 4.1 şi 4.
  321. Transmiterea cererii pe cale poştală 5.
  322. Dacă cererea este destinată a fi transmisă pe cale poştală, formularul CN 17, însoţit dacă este posibil de un facsimil perfect al plicului sau al adresei trimiterii, este expediat direct biroului de destinaţie, în plic recomandat şi pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). 5.
  323. Dacă schimbul de cereri se efectuează prin intermediul administraţiilor centrale, o copie a cererii poate, în caz de urgenţă, să fie expediată direct de către biroul de origine biroului de destinaţie. Trebuie să se ţină seama de cererile expediate direct. Trimiterile respective sunt excluse de la distribuire până la sosirea cererii de la administraţia centrală. 5.
  324. La primirea formularului CN 17, biroul destinatar caută trimiterea semnalată şi dă urmarea necesară cererii. 5.
  325. Urmarea dată de către biroul de destinaţie oricărei cereri de retragere a trimiterii, de modificare sau de corectare a adresei este comunicată imediat biroului de origine, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă), prin intermediul unei copii după formularul CN 17 corect completat în partea "Răspunsul biroului de destinaţie". Biroul de origine înştiinţează reclamantul. Acelaşi lucru este valabil şi în cazurile de mai jos: 5.4.
  326. cercetări infructuoase; 5.4.
  327. trimiterea deja predată destinatarului; 5.4.
  328. trimiterea confiscată, distrusă sau reţinută. 5.
  329. Returarea la origine a unei trimiteri neprioritare sau de suprafaţă ca urmare a unei cereri de retragere se realizează pe cale prioritară sau pe cale aeriană atunci când expeditorul se angajează să plătească diferenţa de francare corespunzătoare. Atunci când o trimitere este reexpediată pe cale prioritară sau pe cale aeriană ca urmare a cererii de modificare sau corectare a adresei, diferenţa de francare corespunzătoare noului parcurs este percepută de la destinatar şi rămâne în posesia administraţiei de distribuire.
  330. Transmiterea cererii prin intermediul telecomunicaţiilor 6.
  331. Dacă cererea trebuie făcută pe calea telecomunicaţiilor, formularul CN 17 este depus în serviciul corespunzător însărcinat să transmită termenii biroului de poştă de destinaţie. Expeditorul trebuie să plătească taxa corespunzătoare acestui serviciu. 6.
  332. La primirea mesajului sosit pe calea telecomunicaţiilor, biroul de destinaţie caută trimiterea semnalată şi dă cererii urmarea necesară. 6.
  333. Orice cerere de modificare sau corectare a adresei referitoare la o trimitere cu valoare declarată formulată pe calea telecomunicaţiilor trebuie să fie confirmată poştal prin primul curier, în forma prevăzută la punctul 5.
  334. Formularul CN 17 trebuie atunci să poarte ca antet, în caractere foarte vizibile menţiunea "Confirmarea cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor din .....". Aşteptând această confirmare, biroul de destinaţie se limitează la a reţine trimiterea. Totuşi, administraţia de destinaţie poate, sub propria responsabilitate, să dea urmare cererii transmise pe calea telecomunicaţiilor fără a aştepta confirmarea poştală. 6.
  335. În relaţiile între două ţări care admit această procedură, expeditorul poate solicita să fie informat pe calea telecomunicaţiilor de dispoziţiile luate de către biroul de destinaţie ca urmare a cererii sale. El trebuie să plătească o taxă corespunzătoare. În caz de utilizare a telegramelor, el trebuie să achite taxa unei telegrame calculată pe baza a cincisprezece cuvinte. Când se utilizează telexul, taxa percepută de la expeditor se ridică în principiu, la aceeaşi valoare ca cea percepută pentru transmiterea cererii prin telex. 6.
  336. Dacă expeditorul unei cereri transmise pe calea telecomunicaţiilor a solicitat să fie informat printr-un mijloc analog, răspunsul este trimis pe această cale biroului de origine. Acesta informează expeditorul cât mai curând posibil. Acelaşi lucru este valabil atunci când cererea pe calea telecomunicaţiilor nu este suficient de explicită pentru a identifica în mod sigur trimiterea. Articolul RC 144 Reclamaţii
  337. Coletele simple şi coletele cu valoare declarată trebuie să facă obiectul reclamaţiilor distincte.
  338. Orice reclamaţie privind un colet este tratată conform dispoziţiilor următoare.
  339. Principii 3.
  340. În termenul indicat în articolul 17 din Convenţie, reclamaţiile sunt acceptate de îndată ce problema este semnalată de către expeditor sau destinatar. Totuşi, când reclamaţia unui expeditor se referă la o trimitere nedistribuită şi când termenul de îndrumare prevăzut nu a expirat încă, se convine să se informeze expeditorul asupra acestui termen.
  341. Întocmirea cererii 4.
  342. Orice reclamaţie determină întocmirea unui formular CN
  343. 4.
  344. Formularul CN 08 trebuie să fie însoţit pe cât posibil, de un facsimil al adresei trimiterii. Formularul de reclamaţie trebuie să fie completat cu toate detaliile pe care le comportă textul şi într-un mod foarte citeţ. Se vor utiliza de preferinţă, litere majuscule latine şi cifre arabe, sau şi mai bine, maşina de scris. 4.
  345. Dacă reclamaţia priveşte o trimitere contra ramburs, ea trebuie să fie însoţită, în plus, de un duplicat de mandat TFP 3 prevăzut de Regulamentul Aranjamentului privind serviciile de plată ale poştei. 4.
  346. Un singur formular poate fi utilizat pentru mai multe trimiteri prezentate simultan la acelaşi birou de către acelaşi expeditor şi expediate pe aceeaşi cale pe adresa aceluiaşi destinatar. 4.
  347. Orice administraţie poate solicita printr-o notificare adresată Biroului Internaţional, ca reclamaţiile CN 08 care privesc serviciul său să fie transmise administraţiei centrale sau unuia sau mai multor birouri special desemnate. 4.
  348. Administraţia care primeşte prima formularul CN 08 şi documentele justificative de la un client trebuie în mod garantat să îşi termine ancheta în termen de zece zile şi să reexpedieze formularul CN 08 şi documentele justificative administraţiei respective. Formularul şi documentele justificative trebuie să fie returnate administraţiei de unde a venit reclamaţia cât mai curând posibil şi cel mai târziu în termen de două luni începând de la data reclamaţiei originale sau treizeci de zile începând de la această dată dacă reclamaţia a fost transmisă prin fax sau un alt mijloc electronic. Dacă expeditorul solicită ele vor fi însoţite de declaraţia destinatarului, redactată pe un formular CN 18 şi care certifică neprimirea trimiterii reclamate. Odată scursă perioada prescrisă, un răspuns este adresat prin fax, e-mail sau orice alt mijloc de telecomunicaţii administraţiei de origine, pe cheltuiala administraţiei de destinaţie. 4.
  349. Răspunsurile la reclamaţiile transmise prin fax sau e-mail trebuie să fie transmise, în măsura posibilului, pe aceeaşi cale.
  350. Reclamaţiile cu privire la coletele simple şi coletele cu valoare declarată 5.
  351. Pentru cercetarea coletelor simple schimbate conform sistemului de înscriere globală, numărul şi data expedierii depeşei trebuie să figureze pe reclamaţia CN
  352. Transmiterea formularului se face, în măsura posibilului, prin fax sau e-mail, fără cheltuieli suplimentare pentru client, dacă nu, transmiterea se face pe cale poştală. În acest caz formularul este expediat din oficiu fără scrisoare de înaintare şi întotdeauna, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă). 5.
  353. Dacă administraţia de origine sau administraţia de destinaţie o solicită, reclamaţia este transmisă direct de la biroul de origine către biroul de destinaţie. 5.
  354. Dacă, după primirea reclamaţiei, administraţia centrală a ţării de destinaţie sau biroul special desemnat este în stare să furnizeze informaţiile privind situaţia definitivă a trimiterii, completează pe formularul CN 08 partea: "Informaţii de furnizat de către serviciul de destinaţie". În caz de distribuire întârziată, de reţinere sau de înapoiere la origine se înscrie motivul în formularul CN
  355. 5.
  356. Administraţia care nu poate stabili nici predarea către destinatar, nici transmiterea regulată către o altă administraţie ordonă imediat ancheta necesară. Ea consemnează în mod obligatoriu hotărârea sa privind responsabilitatea, în tabelul "Răspuns definitiv" al formularului CN
  357. 5.
  358. Formularul CN 08, completat corespunzător în condiţiile prevăzute la punctele 5.3 şi 5.4, este înapoiat în măsura posibilului prin fax sau e-mail, dacă nu, pe calea cea mai rapidă (aeriană sau de suprafaţă) pe adresa biroului care l-a întocmit. 5.
  359. Excepţie făcând trimiterile cu valoare declarată, reclamaţiile pentru trimiteri care au tranzitat una sau mai multe administraţii intermediare se tratează direct între ţara de origine şi ţara de destinaţie finală, fără consultarea ţării sau ţărilor intermediare. În cazurile în care această consultare trebuie menţinută, administraţia intermediară, care transmite o reclamaţie CN 08 administraţiei următoare, este obligată să informeze despre aceasta administraţia de origine prin intermediul unui formular CN
  360. Dacă în interval de o lună, administraţia de origine nu a primit avizul CN 21, ea adresează administraţiei în cauză o revenire însoţită de o copie după formularul CN
  361. 5.
  362. Dacă o reclamaţie nu a parvenit retur în decurs de o lună, un duplicat al formularului CN 08 prevăzut cu datele de transmitere este adresat administraţiei centrale a ţării de destinaţie. Duplicatul trebuie să poarte în mod vizibil menţiunea "Duplicata" şi să menţioneze de asemenea data expedierii reclamaţiei originale.
  363. Reclamaţii cu privire la neînapoierea către expeditor a confirmării de primire 6.
  364. În cazul prevăzut la articolul RC 127.4.
  365. şi dacă o trimitere a fost distribuită, administraţia ţării de destinaţie obţine pe formularul CN 07 "Confirmare de primire" care poartă menţiunea "Duplicata", semnătura persoanei care a primit coletul. Sub rezerva dispoziţiilor legislative ale ţării care înapoiază confirmarea de primire, în loc de a obţine semnătura pe duplicatul confirmării de primire, aceasta este autorizată să însoţească formularul CN 07 de o copie a unui document utilizat în regimul său interior cu semnătura persoanei care a primit trimiterea sau o copie a semnăturii electronice a celui care a primit trimiterea. Formularul CN 07 rămâne ataşat reclamaţiei CN 08 pentru predarea ulterioară către reclamant.
  366. Cereri de trimis prin telegramă, telex sau prin serviciul EMS 7.
  367. Dacă este solicitată transmiterea telegrafică a unei reclamaţii, în locul formularului CN 08 este adresată o telegramă, fie administraţiei centrale a ţării de destinaţie, fie biroului special desemnat în cauză. Taxa telegrafică este percepută de la solicitant. 7.
  368. Dacă este formulată o cerere de transmitere prin serviciul EMS, taxele prevăzute în mod normal pentru acest serviciu pot fi percepute de la solicitant. 7.
  369. În relaţiile dintre două ţări care admit această procedură, expeditorul poate solicita să fie avizat prin telegramă despre urmarea pe care a avut-o reclamaţia sa. În acest caz, el trebuie să achite taxa unei telegrame calculate pe baza a 15 cuvinte. Când se utilizează telexul, taxa percepută de la expeditor se ridică în principiu la aceeaşi sumă care se percepe pentru transmiterea reclamaţiei prin telex. Cu titlu de reciprocitate, nu se procedează la recuperarea costurilor unui răspuns transmis prin alte mijloace de telecomunicaţii sau prin serviciul EMS. 7.
  370. Dacă reclamaţia prin telegramă sau prin telex nu permite să se determine situaţia unei trimiteri recomandate sau a unei trimiteri cu valoare declarată, reclamaţia trebuie să fie reluată pe cale poştală înainte de a examina dreptul la despăgubire. Atunci este redactat un formular CN 08 şi este prelucrat conform punctelor 5.1 până la 5.
  371. Dacă reclamaţia se referă la un colet depus într-o altă ţară, formularul CN 08 este transmis administraţiei centrale sau biroului special desemnat al administraţiei de origine a trimiterii. Acesta trebuie să-i parvină în termenul prevăzut pentru păstrarea documentelor. Recipisa de prezentare trebuie să fie furnizată, dar nu este ataşată formularului CN
  372. Acesta trebuie să fie prevăzut cu menţiunea "Vu recepisse de depot No. ...... le ....... par le bureau de .......". ("Văzut recipisa de prezentare nr. .... din data ... oficiul ..."). Capitolul 5 Probleme vamale Articolul RC 145 Declaraţia vamală şi vămuirea coletelor poştale
  373. Administraţiile nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte declaraţiile vamale. Responsabilitatea întocmirii declaraţiilor vamale revine în exclusivitate expeditorului. Cu toate acestea, administraţiile trebuie să ia toate măsurile necesare în scopul informării clienţilor lor asupra modalităţilor de îndeplinire a formalităţilor vamale şi, în special, să asigure întocmirea completă a declaraţiilor vamale CN 23, astfel încât să faciliteze vămuirea rapidă a trimiterilor.
  374. Administraţiile iau toate măsurile pentru a accelera atât cât este posibil vămuirea coletelor-avion. Articolul RC 146 Taxa de prezentare la vamă
  375. Suma maximă indicativă a taxei de prezentare la vamă vizată la articolul 18.2 din Convenţie, de care pot fi grevate coletele supuse controlului vamal în ţara de origine, este de 0,65 DST per colet.
  376. Coletele supuse controlului vamal în ţara de destinaţie pot fi grevate de o taxă a cărei sumă maximă indicativă este de 3,27 DST pe colet, conform articolului 18.2 din Convenţie.
  377. Fără o înţelegere specială, încasarea sumei se face în momentul predării coletului către destinatar. Totuşi, atunci când este vorba de un colet scutit de taxe şi drepturi, taxa de prezentare la vamă este percepută de către administraţia de origine în folosul administraţiei de destinaţie. Articolul RC 147 Anularea drepturilor vamale şi a altor drepturi
  378. Administraţiile se angajează să intervină pe lângă autorităţile competente din ţările lor pentru ca drepturile (printre care şi drepturile vamale) să fie anulate când ele privesc un colet: 1.
  379. înapoiat expeditorului; 1.
  380. reexpediat spre o terţă ţară; 1.
  381. abandonat de expeditor; 1.
  382. pierdut în serviciul lor sau distrus din cauza avariei totale a conţinutului; 1.
  383. spoliat sau avariat în serviciul lor.
  384. În caz de spoliere şi avarie, anularea drepturilor nu este cerută decât pentru valoarea conţinutului absent sau pentru deprecierea suferită de conţinut. Capitolul 6 Responsabilitatea administraţiilor poştale Articolul RC 148 Aplicarea responsabilităţii administraţiilor poştale
  385. Principii 1.
  386. Responsabilitatea administraţiilor poştale este angajată atât pentru coletele transportate în tranzit deschis cât şi pentru cele îndrumate în depeşe închise sau returnate fără indicaţia pe colet a motivului de nelivrare. 1.
  387. Administraţiile poştale care se angajează să acopere riscurile decurgând dintr-un caz de forţă majoră sunt responsabile faţă de expeditorii coletelor depuse în ţara lor de pierderile, spolierile sau avarierile datorate unui caz de forţă majoră care survine pe durata întregului parcurs al coletelor. Angajamentul acoperă eventual parcursul reexpedierii sau al înapoierii la expeditor. 1.
  388. Administraţia în serviciul căreia pierderea, spolierea, avarierea sau returarea fără motiv a avut loc trebuie să decidă, în conformitate cu legislaţia ţării sale, dacă această pierdere, această spoliere, această avariere sau această returare fără motiv este datorată unor circumstanţe constituind un caz de forţă majoră. Acestea sunt aduse la cunoştinţa administraţiei ţării de origine dacă aceasta din urmă o cere. 1.
  389. Administraţiile care participă la schimbul de colete contra ramburs sunt responsabile, până la concurenţa sumei rambursului, de predarea coletelor contra ramburs fără încasarea fondurilor sau contra perceperii unei sume inferioare sumei rambursului. Administraţiile nu îşi asumă nici o responsabilitate asupra întârzierilor care se pot produce în încasarea şi transmiterea fondurilor. 1.
  390. Cu aplicare din data de 1 martie 2006, toate cererile vizând angajarea responsabilităţii administraţiilor poştale vor trebui să fie limitate doar la colete identificate printr-un identificator unic în conformitate cu Standardul S 10 (Identificarea trimiterilor poştale) conform celor publicate în Culegerea de norme tehnice UPU.
  391. Despăgubiri 2.
  392. Despăgubirea prevăzută în articolul 21.4.1 din Convenţie nu poate în nici un caz să depăşească pentru coletele simple, sumele calculate din combinarea taxei de 40 DST pe colet şi taxa de 4,50 DST pe kilogram. 2.
  393. Administraţiile pot conveni să aplice în relaţiile lor reciproce suma de 130 DST pe colet, fără a ţine seama de greutatea sa. 2.
  394. Despăgubirea pentru returarea fără motiv a unui colet corespunde cu suma taxelor plătite la momentul prezentării coletului în ţara de origine şi cheltuielile ocazionate de returarea lui. Articolul RC 149 Livrarea coletelor spoliate sau avariate
  395. Biroul care efectuează predarea unui colet spoliat sau avariat întocmeşte, în două exemplare, un proces verbal CN 24 de verificare contradictorie, contrasemnat, pe cât posibil, de destinatar. Un exemplar este înmânat destinatarului sau, în caz de refuz al coletului sau de reexpediere, anexat coletului. Celălalt exemplar este păstrat de administraţia care a întocmit procesul-verbal.
  396. În cazul în care reglementarea internă o impune, un colet tratat conform l este înapoiat expeditorului dacă destinatarul refuză să contrasemneze procesul-verbal CN
  397. Exemplarul procesului-verbal CN 24 întocmit de biroul de schimb de primire conform articolului RC 182.
  398. este tratat, în caz de livrare, conform reglementărilor ţării de destinaţie. În caz de refuz al coletului, el rămâne anexat la acesta.
  399. Dacă responsabilitatea asumată conform articolului 22.1 din Convenţie trebuie să fie împărţită cu o altă administraţie, cererea în acest scop îi este transmisă printr-o scrisoare, însoţită de o copie sau o traducere a procesului-verbal CN
  400. Dacă este cazul, o copie a buletinului de verificare CP 78 menţionat în articolul RC 179.4 este de asemenea anexată la scrisoare. Articolul RC 150 Constatarea responsabilităţii expeditorului
  401. Administraţia care constată o pagubă datorată greşelii expeditorului informează despre aceasta administraţia de origine, căreia îi revine sarcina să intenteze, eventual, acţiune contra expeditorului. Articolul RC 151 Plata despăgubirii
  402. Administraţia de origine sau de destinaţie, după caz, este autorizată să despăgubească pe cel în cauză în contul administraţiei care, participând la transport şi în mod reglementar atenţionată, a lăsat să se scurgă două luni şi dacă faptul a fost semnalat prin fax sau prin orice alt mijloc electronic care ar permite confirmarea primirii reclamaţiei, treizeci de zile, fără să dea o soluţie definitivă afacerii sau fără să fi semnalat: 1.
  403. că paguba pare să fie datorată unui caz de forţă majoră; 1.
  404. că trimiterea ar fi fost reţinută, confiscată sau distrusă de către autoritatea competentă datorită conţinutului său sau este reţinută în virtutea legislaţiei ţării de destinaţie.
  405. Administraţia de origine sau de destinaţie, după caz, este de asemenea autorizată să amâne plata indemnizaţiei către cel în drept în cazul în care formularul de reclamaţie este insuficient completat sau incorect şi a trebuit să fie returat pentru completarea informaţiilor sau modificare, antrenând depăşirea termenului prevăzut la pct.
  406. Plata despăgubirii va putea avea loc într-un termen suplimentar de două luni socotind de la data completării sau modificării formularului CN
  407. Dacă nu a fost adusă reclamaţiei nici o completare a informaţiei sau modificare, administraţia în cauză este autorizată să nu despăgubească pe cel în drept.
  408. În cazul unei reclamaţii referitoare la o trimitere contra ramburs, administraţia de origine este autorizată să despăgubească pe cel în drept la valoarea sumei de rambursat în contul administraţiei de destinaţie care, sesizată reglementar, a lăsat să curgă două luni fără a da o soluţie definitivă acestui lucru. Articolul RC 152 Termenul de plată a despăgubirii
  409. Plata despăgubirii trebuie să aibă loc cât mai repede posibil, cel târziu în termen de trei luni începând din a doua zi după ziua reclamaţiei.
  410. Atunci când trimiterile sunt prevăzute cu un cod de bare şi când acestea au făcut obiectul unei urmăriri şi unei localizări pe tot parcursul lor, se aplică regulile următoare: 2.
  411. Cerere de anchetă: administraţia de origine solicită în primul rând administraţiei de destinaţie informaţiile obţinute datorită sistemului de urmărire; administraţia de destinaţie le trimite în următoarele 36 de ore dacă cele două administraţii pot comunică prin e-mail. 2.
  412. Cercetare specială: dacă cererea de anchetă nu dă nici un rezultat, administraţia de origine poate atunci să solicite administraţiei de destinaţie să efectueze o anchetă în cadrul birourilor şi centrelor de distribuire prin care trimiterea se consideră că ar fi trecut în îndrumarea sa; informaţiile obţinute trebuie să fie comunicate în 72 de ore dacă administraţiile respective dispun de e-mail. 2.
  413. Cercetare specială complementară: dacă trimiterea nu poate fi localizată prin căutarea specială, este necesar să se facă o cercetare mai aprofundată în următoarele trei săptămâni; la sfârşitul acestei perioade, administraţia de origine îl poate despăgubi pe cel în drept în contul administraţiei de destinaţie. Articolul RC 153 Plata din oficiu a despăgubirii
  414. Înapoierea formularului CN 08 ale cărui secţiuni "Informaţii de furnizat de către serviciile intermediare", "Informaţii de furnizat de către serviciul de destinaţie" şi "Răspuns definitiv" nu au fost completate nu poate fi considerat ca un răspuns definitiv conform articolului RC 151.
  415. Administraţiile poştale care au formulat rezerve la Protocolul final privind aplicarea articolului RC 151.1 trebuie să comunice un termen în care dau o soluţie definitivă afacerii. Articolul RC 154 Stabilirea responsabilităţii între administraţiile poştale
  416. Până la proba contrară, responsabilitatea revine administraţiei poştale care, primind trimiterea fără a face observaţie şi având la dispoziţie toate mijloacele regulamentare de investigare, nu poate stabili nici remiterea la destinatar nici, dacă are loc, transmiterea pe baze regulate către o altă administraţie.
  417. Dacă pierderea, spolierea sau avarierea este produsă în timpul transportului fără a fi posibil de stabilit pe teritoriul sau în serviciul cărei ţări s-a întâmplat faptul, administraţiile în cauză suportă paguba în părţi egale. Totuşi, când este vorba de un colet simplu şi când suma despăgubirii nu depăşeşte suma calculată conform articolului 21.4.1 din Convenţie pentru un colet de 1 kilogram, această sumă este suportată, în părţi egale, de către administraţiile de origine şi destinaţie, excluzând administraţiile intermediare.
  418. În ceea ce priveşte trimiterile cu valoare declarată, responsabilitatea unei administraţii faţă de alte administraţii nu este în nici un caz angajată peste maximul aferent valorii declarate pe care ea a adoptat-o.
  419. Administraţiile poştale care nu asigură serviciul de trimiteri cu valoare declarată îşi asumă, pentru astfel de trimiteri transportate în depeşe închise, responsabilitatea prevăzută pentru trimiterile recomandate, respectiv pentru coletele simple. Această dispoziţie se aplică în aceeaşi măsură atunci când administraţiile poştale nu acceptă responsabilitatea valorilor pentru transporturile efectuate la bordul navelor sau avioanelor pe care le utilizează.
  420. Dacă pierderea, spolierea sau avarierea unei trimiteri cu valoare declarată se produce pe teritoriul sau în serviciul unei administraţii intermediare care nu asigură serviciul de trimiteri cu valoare declarată, administraţia de origine suportă paguba neacoperită de administraţia intermediară. Aceeaşi regulă este aplicabilă dacă valoarea pagubei este superioară maximului de valoare declarată adoptat de către administraţia intermediară.
  421. Drepturile vamale şi alte drepturi a căror anulare nu a putut fi obţinută cad în sarcina administraţiilor responsabile pentru pierdere, spoliere sau avariere.
  422. Administraţia care a efectuat plata despăgubirii îşi va menţine dreptul asupra ei, până la concurenţa cu valoarea despăgubirii, faţă de persoana care a primit despăgubirea, pentru orice eventual recurs fie contra destinatarului, fie contra expeditorului, fie contra unor terţi. Articolul RC 155 Modalităţi pentru a determina responsabilitatea administraţiilor poştale
  423. O administraţie intermediară sau de destinaţie este, până la proba contrarie şi sub rezerva articolului RC 154.2 degajată de orice responsabilitate: 1.
  424. atunci când ea a respectat dispoziţiile privind verificarea depeşelor şi a coletelor, şi la constatarea neregulilor; 1.
  425. atunci când ea poate stabili că nu a fost sesizată de reclamaţie decât după distrugerea documentelor de serviciu privind coletul cercetat, termenul de păstrare regulamentar fiind expirat; această rezervă nu aduce prejudicii drepturilor reclamantului.
  426. Dacă spolierea sau avarierea a fost constatată în ţara de destinaţie sau în caz de înapoiere la expeditor, în ţara sa de domiciliu, îi revine administraţiei acestei ţări să dovedească: 2.
  427. că nici ambalajul, nici închiderea coletului nu purtau urme aparente de spoliere sau de avarie; 2.
  428. că, în cazul coletelor cu valoare declarată, greutatea constatată de la prezentare nu a variat; 2.
  429. că, în cazul coletelor transmise în recipienţi închişi, acestea erau intacte, la fel ca şi închiderea lor.
  430. În cazul în care proba menţionată la pct. 2 a fost adusă, nici una dintre celelalte administraţii în cauză nu-şi poate declina partea sa de responsabilitate invocând faptul ca ea a livrat coletul fără ca administraţia următoare să fi formulat obiecţiuni.
  431. În cazul coletelor transmise în număr, nici una dintre administraţiile în cauză nu poate în scopul declinării părţii sale de responsabilitate, să invoce faptul că numărul coletelor găsite în depeşă diferă de cel care este anunţat în foaia de rută.
  432. Totuşi în caz de transmitere globală, administraţiile interesate se pot înţelege pentru ca responsabilitatea să fie suportată în părţi egale în caz de pierdere, spoliere sau avariere a unor anumite categorii de colete desemnate de comun acord.
  433. În cazul în care un colet a fost pierdut, spoliat sau avariat în circumstanţe de forţă majoră, administraţia pe teritoriul sau în serviciile căreia s-a produs paguba, este responsabilă faţă de administraţia de origine doar dacă cele două administraţii îşi asumă riscuri rezultând din caz de forţă majoră. Articolul RC 156 Recuperarea indemnizaţiilor plătite de la întreprinderile de transport aerian
  434. Dacă pierderea, spolierea sau avarierea s-a produs în serviciul unei întreprinderi de transport aerian, administraţia ţării care percepe taxele de transport este obligată să ramburseze administraţiei de origine indemnizaţia vărsată expeditorului. Ei îi revine sarcina de a recupera aceste sume de la întreprinderea de transport aerian responsabilă. Dacă administraţia de origine reglează cheltuielile de transport direct cu compania aeriană, trebuie să ceară ea însăşi rambursarea acestor sume de la această companie. Articolul RC 157 Rambursarea indemnizaţiilor administraţiei plătitoare
  435. Administraţia responsabilă, sau în contul căreia a fost efectuată plata trebuie să ramburseze administraţiei plătitoare suma indemnizaţiei taxelor şi drepturilor vărsate celui în drept. Această rambursare trebuie să aibă loc într-un termen de două luni calculat de la data anunţării plăţii.
  436. Dacă indemnizaţia, drepturile şi taxele plătite care au fost rambursate celui în drept trebuie să fie suportate de mai multe administraţii, întreaga indemnizaţie, taxele şi drepturile plătite care au fost rambursate celui în drept trebuie să fie vărsate administraţiei plătitoare, în termenul menţionat la pct. 1, de către prima administraţie care, primind cu forme în regulă trimiterea reclamată, nu poate stabili transmiterea regulată către serviciul corespondent. Acestei administraţii îi revine sarcina de a recupera de la celelalte administraţii responsabile eventuala cotă parte ce revine fiecăreia dintre ele în despăgubirea celui în drept.
  437. Administraţia a cărei responsabilitate este stabilită cu forme în regulă şi care mai întâi a refuzat plata despăgubirii trebuie să ia în sarcina ei toate cheltuielile suplimentare rezultând din întârzierea nejustificată adusă plăţii. Articolul RC 158 Lichidarea indemnizaţiilor între administraţiile poştale
  438. Imediat după ce a plătit despăgubirea, administraţia plătitoare trebuie să comunice administraţiei responsabile data şi suma plăţii efectuate. Dacă, un an după data expedierii autorizaţiei de plată a despăgubirii, administraţia plătitoare nu a comunicat data şi suma plăţii sau nu a debitat contul administraţiei responsabile, autorizaţia este considerată ca fără efect. Administraţia care a primit-o nu mai are atunci dreptul să reclame rambursarea indemnizaţiei eventual plătite.
  439. În cazul în care responsabilitatea a fost recunoscută, la fel ca în cazul prevăzut la articolul RC 151.1, suma indemnizaţiei poate fi recuperată din oficiu de la administraţia responsabilă. Această recuperare are loc printr-un decont oarecare fie direct, fie prin intermediul unei administraţii care stabileşte regulat decontări cu administraţia responsabilă.
  440. În cazul în care dovada predării este adusă după termenul prevăzut la articolul RC 151.1, despăgubirea vărsată rămâne în sarcina administraţiei intermediare sau de destinaţie dacă suma plătită nu poate, pentru un motiv oarecare, să fie recuperată de la expeditor.
  441. Dacă expeditorul sau destinatarul primeşte o trimitere regăsită ulterior contra rambursării sumei despăgubirii, această sumă este restituită administraţiei sau, dacă este cazul, administraţiilor care au suportat paguba. Această restituire trebuie să aibă loc într-un termen de un an calculând de la data rambursării.
  442. Administraţiile de origine sau de destinaţie se pot înţelege pentru a lăsa în totalitate responsabilitatea pagubei în sarcina celei care trebuie să facă plata celui în drept.
  443. Rambursarea către administraţia creditoare este efectuată după regulile de plată prevăzute în articolele RC 207 şi RC
  444. Articolul RC 159 Decontarea sumelor datorate cu titlu de indemnizaţii pentru colete
  445. Atunci când este cazul de a imputa plăţi administraţiilor responsabile şi când este vorba de mai multe sume, acestea sunt recapitulate pe un formular CN
  446. Suma totală este trecută în contul CP 75 menţionat în articolul RC 203.
  447. Capitolul 7 Proceduri privind transmiterea, îndrumarea şi primirea coletelor Articolul RC 160 Principii generale de schimb al coletelor
  448. Administraţiile pot schimba reciproc, prin intermediul uneia sau mai multora dintre ele, depeşe închise şi coletele deschise în conformitate cu nevoile şi exigenţele serviciului.
  449. Când circumstanţe excepţionale obligă temporar o administraţie poştală să-şi suspende serviciile, în totalitate sau în parte, imediat trebuie să informeze administraţiile interesate.
  450. Când expedierea coletelor, în tranzit într-o ţară, se face fără participarea operatorului poştal din acea ţară, administraţia poştală în cauză va fi informată din timp. Această formă de tranzit nu va implica responsabilitatea din partea administraţiei poştale a ţării tranzitate.
  451. Administraţiile pot trimite par avion, cu prioritate redusă, colete de suprafaţă. Administraţia de destinaţie indică, în Culegerea de informaţii referitoare la executarea serviciilor de colete poştale, coordonatele biroului de schimb sau ale aeroportului de destinaţie care acceptă aceste colete.
  452. Fiecare administraţie semnalează condiţiile în care ea acceptă în tranzit coletele cu destinaţia ţărilor pentru care ea poate servi ca intermediar. Ea utilizează în acest scop tablourile CP 81 şi CP
  453. Acestea indică în special cotele-părţi care trebuie să-i fie atribuite.
  454. Culegerea de informaţii de interes general privind executarea serviciului de colete poştale furnizează detalii pe tema schimbului de colete.
  455. Pe baza acestor informaţii şi a tabelelor CP 81 şi CP 82 ale administraţiilor intermediare, fiecare administraţie determină căile de urmat pentru îndrumarea coletelor sale. Aceste date îi permit, de asemenea, să fixeze taxele ce trebuie percepute de la expeditori.
  456. Administraţiile îşi notifică prin comunicare directă, cu cel puţin o lună înaintea aplicării lor, tabelele CP 81 şi CP
  457. Ele adresează copii Biroului Internaţional. Modificările ulterioare aduse acestor tablouri sunt semnalate în acelaşi fel. Termenul de anunţare nu se aplică în cazurile vizate la articolul RC 194.
  458. Fiecare administraţie este obligată să îndrume, prin căile şi mijloacele pe care ea le foloseşte pentru propriile sale colete, pe cele care îi sunt încredinţate de o altă administraţie în tranzit prin teritoriul său.
  459. În cazul întreruperii unei căi prevăzute, coletele în tranzit sunt îndrumate pe cea mai utilă cale disponibilă.
  460. Dacă utilizarea noii căi de îndrumare ocazionează cheltuieli mai mari (cote-părţi suplimentare teritoriale sau maritime), administraţia de tranzit procedează conform articolului RC 194.
  461. Tranzitul trebuie să fie efectuat în condiţiile fixate de Convenţie şi de prezentul Regulament, chiar dacă administraţia de origine sau de destinaţie a coletelor nu participă la serviciul de colete poştale.
  462. În raporturile între ţări separate de unul sau mai multe teritorii intermediare, coletele trebuie să urmeze căile asupra cărora administraţiile interesate au convenit.
  463. Orice administraţie care asigură serviciul coletelor-avion este obligată să îndrume, pe căile aeriene pe care le foloseşte pentru propriile sale trimiteri de acest gen, coletele avion care i-au fost încredinţate de o altă administraţie. Dacă îndrumarea coletelor-avion pe o altă cale oferă avantaje asupra căii aeriene existente, coletele-avion trebuie să fie îndrumate pe această cale.
  464. Administraţiile care nu participă la serviciul coletelor-avion le îndrumă pe acestea din urmă prin legăturile aeriene pe care ea le utilizează pentru transportul corespondenţei sale avion. În lipsa unei legături aeriene, coletele-avion sunt expediate, de aceste administraţii, pe calea de suprafaţă utilizată în mod obişnuit pentru celelalte colete.
  465. Schimbul depeşelor de colete este efectuat de birouri numite "birouri de schimb". Oriunde, un birou de schimb trebuie să fie menţionat într-un formular poştal, acesta trebuie să fie făcut în concordanţă cu regulile stabilite în Standardele Tehnice S 34 UPU (Identificarea/Codificarea Centrelor de Prelucrare Internaţională a poştei). Acestea cuprind: 16.
  466. numele biroului de schimb 16.
  467. numele operatorului responsabil pentru biroul de schimb 16.
  468. identificator de cod bare: codul S 34 identificând biroul de schimb.
  469. Administraţiile care trimit mai mult de 100 tone de colete pe an trebuie să aplice prevederile de mai jos şi toate celelalte administraţii trebuie încurajate să: 17.
  470. marcheze recipienţii folosind standardul UPU cu privire la conţinutul recipienţilor (norma S 9) 17.
  471. includă identificatori S 9 pe eticheta recipientului în conformitate cu norma S 29; 17.
  472. notifice în avans, prin preaviz electronic, toate depeşele prin mesaje conforme cu standardele UPU, specificând identificatorii S 9 ai recipienţilor conţinuţi în fiecare depeşă. 17.
  473. confirme electronic primirea recipienţilor sosiţi, care au fost pre-avizate, folosind mesaje de răspuns sau/şi notificarea de evenimente conform standardelor UPU.
  474. Toate birourile de schimb vor fi înregistrate în lista de coduri a Centrului de Procesare a Corespondenţei Internaţionale, împreună cu numele operatorului căruia îi aparţine acest oficiu. Această listă este publicată pe site-ul web UPU.
  475. Pe orice document, un birou de schimb este identificat după numele lui şi numele operatorului căruia îi aparţine, publicate în lista de coduri mai sus menţionată.
  476. În cazul identificatorilor prevăzuţi cu cod de bară, va fi folosit standardul S 34 pentru a identifica fiecare birou de schimb. Administraţiile trebuie să păstreze o listă a operatorilor responsabili de care depinde fiecare centru căruia îi este asociat un cod din baza lor de date. Articolul RC 161 1.
  477. Aplicarea codurilor de bare pe coletele poştale
  478. Toate administraţiile poştale vor aplica coduri de bară pe toate coletele poştale internaţionale externe (avion, S.A.L., suprafaţă). Specificaţiile vor fi următoarele: 1.
  479. Fiecare colet va fi identificat printr-un identificator unic în conformitate cu Standardul S 10 (Identificarea trimiterilor poştale), publicat în Standardele Tehnice UPU. 1.
  480. De asemenea, identificatorul trebuie să fie reprezentat printr-un cod bară în conformitate cu Standardul S 10 (Identificarea trimiterilor poştale), publicat în Standardele Tehnice UPU. 1.
  481. Administraţiile pot conveni bilateral să folosească identificatori unici şi coduri bară care sunt deja folosiţi pe coletele internaţionale. 1.
  482. Administraţiile pot conveni bilateral să folosească coduri de identificare ale unităţilor de transport conforme cu Standardul S 26 (Coduri de identificare ale unităţilor de transport pentru colete), publicate în Standardele Tehnice UPU.
  483. Toate administraţiile poştale se vor angaja, de asemenea, să furnizeze informaţii trak&trace cu toate administraţiile partenere pentru coletele din afara şi interiorul teritoriului său naţional şi să se asigure că au echipamentul tehnic necesar pentru a schimba date pentru următoarele evenimente de urmărire: Articolul RC 162 Măsuri de întreprins în caz de suspendare temporară şi de reluare a serviciilor
  484. În cazul suspendării temporare a serviciilor, administraţia sau administraţiile interesate trebuie să fie anunţate pe calea telecomunicaţiilor indicând, dacă este posibil, durata aproximativă a suspendării serviciilor. Aceeaşi procedură trebuie să fie aplicată când sunt reluate serviciile suspendate.
  485. Biroul Internaţional trebuie să fie anunţat de suspendarea sau reluarea serviciilor, dacă se consideră necesară o notificare generală. Eventual, Biroul Internaţional va anunţa administraţiile pe calea telecomunicaţiilor.
  486. Administraţia de origine va avea posibilitatea să ramburseze expeditorului taxele de francare, taxele speciale şi suprataxele aeriene dacă, datorită suspendării serviciilor, prestaţia legată de transportul trimiterii sale nu a fost furnizată decât parţial sau de loc. Articolul RC 163 Diverse modalităţi de transmitere
  487. Schimbul depeşelor de colete se efectuează, în general, cu ajutorul recipienţilor. Administraţiile limitrofe se pot înţelege asupra transmiterii unor anumite categorii de colete în afara recipienţilor.
  488. În relaţiile între ţările non-limitrofe, schimbul se operează, în general, prin intermediul depeşelor închise.
  489. Administraţiile se pot înţelege pentru a stabili schimburile în tranzit deschis. Totuşi, este obligatoriu să formeze depeşe închise dacă, conform declaraţiei unei administraţii intermediare, coletele în tranzit deschis sunt de natură să încurce operaţiunile sale.
  490. Coletele de suprafaţă transportate pe cale aeriană (S.A.L.) sunt schimbate în condiţiile convenite între administraţiile interesate. Articolul RC 164 Transmiterea în depeşe închise
  491. În cazul general de transmitere în depeşe închise, recipienţi (saci, coşuri, rame, etc.) trebuie să fie marcate, închise şi etichetate în felul prevăzut mai jos:
  492. Formarea sacilor 2.
  493. Depeşele, inclusiv acelea care sunt alcătuite exclusiv din saci goi sunt închise în saci al căror număr trebuie redus la strictul necesar. Aceşti saci trebuie să fie în stare bună pentru a proteja conţinutul lor. Fiecare sac trebuie etichetat. 2.
  494. Sacii sunt închişi de preferinţă cu plumbi. Sigiliile pot fi de asemenea din metal uşor sau din plastic. Închiderea trebuie să se facă astfel încât să nu poată fi deschisă, fără a lăsa urme de manipulare sau de violare. Amprentele sigiliilor trebuie să reproducă în caractere latine foarte vizibile numele biroului de origine sau o indicaţie suficientă care să permită determinarea acestui birou. Totuşi, dacă administraţia de origine doreşte acest lucru, amprentele sigiliilor pot reproduce numai numele administraţiei poştale de origine. 2.
  495. Pentru confecţionarea depeşelor-avion se utilizează saci în întregime albaştri sau cu benzi late albastre. Pentru confecţionarea depeşelor de suprafaţă sau a depeşelor de suprafaţă transportate pe cale aeriană se utilizează saci de suprafaţă de altă culoare decât aceea a sacilor-avion (ex. bej, maro, alb, etc.). Administraţiile de destinaţie trebuie totuşi să verifice toate etichetele de la saci pentru a garanta o bună prelucrare. 2.
  496. Sacii trebuie să indice în mod citeţ, în caractere latine biroul sau ţara de origine şi să poarte menţiunea "Poşta" sau oricare altă menţiune analogă care să îi semnaleze ca depeşe poştale.
  497. Etichetarea depeşelor 3.
  498. Etichetele sacilor trebuie să fie confecţionate din pânză suficient de rigidă, din material plastic, din carton gros, din pergament sau din hârtie lipită pe o plăcuţă. Ele trebuie să fie prevăzute cu un orificiu. Trebuie folosite etichete CP 83, CP 84 şi CP 85 de culoare galben-ocru. Condiţionarea şi textul lor trebuie să fie conform modelelor anexate. Greutatea brută a fiecărui sac sau recipient ce face parte din depeşă trebuie să fie înscrisă pe fiecare din aceste etichete. Greutatea este rotunjită la hectogramul superior atunci când fracţiunea de hectogram este egală sau mai mare de 50 grame şi rotunjită la hectogramul inferior în caz contrar. 3.
  499. Etichetele sau adresele recipienţilor închişi conţinând colete-avion trebuie să poarte menţiunea sau eticheta "Par Avion". 3.
  500. În plus, o închidere specială poate fi adaptată pentru ceilalţi recipienţi în afară de saci, astfel încât conţinutul să fie suficient protejat.
  501. Birourile intermediare nu trebuie să înscrie vreun număr de serie pe etichetele sacilor sau pachetelor depeşelor închise aflate în tranzit.
  502. Coletele cu valoare declarată sunt expediate în recipienţi distincţi. În caz de expediere în acelaşi sac cu colete fără valoare declarată, coletele cu valoare declarată sunt cuprinse într-un recipient interior sigilat sau plumbuit. Sacul exterior conţinând colete cu valoare declarată trebuie să fie în stare bună. El trebuie să fie prevăzut dacă este posibil, la marginea superioară, cu un sul împiedicând deschiderea ilicită fără a lăsa urme vizibile. Recipienţii care total sau parţial, conţin colete cu valoare declarată trebuie să fie prevăzuţi cu litera "V".
  503. Coletele fragile sunt, de asemenea, expediate în recipienţi distincţi. Acestea sunt prevăzute cu eticheta indicată la articolul RC 129.5.
  504. Coletele expres sunt expediate în recipienţi distincţi, dacă numărul lor îl justifică. Recipienţii care, parţial sau total, conţin asemenea colete trebuie să poarte eticheta sau menţiunea "Expres".
  505. Coletele contra ramburs sunt expediate în recipienţi distincţi, dacă numărul lor îl justifică. Recipienţii care nu conţin decât colete contra ramburs trebuie să poarte eticheta sau menţiunea "Remboursement". (Ramburs).
  506. Eticheta recipientului conţinând foaia de rută este prevăzută întotdeauna cu litera "F", marcată într-un mod aparent. În funcţie de înţelegerea specială între administraţiile interesate, ea poate prezenta indicaţia numărului de saci ce compun depeşa şi, eventual, numărul de colete transmise în tranzit deschis.
  507. Coletele voluminoase, fragile sau cele a căror natură o justifică, pot fi transportate în afara recipienţilor. În scopul determinării depeşei din care fac parte, asemenea colete trebuie să fie prevăzute cu o etichetă CP 83 sau CP
  508. Etichetele coletelor cu valoare declarată expediate fără recipienţi trebuie să fie prevăzute cu litera "V". Totuşi, coletele transportate pe cale maritimă, excepţie făcând coletele voluminoase, trebuie să fie expediate în recipienţi.
  509. Ca regulă generală, sacii şi ceilalţi recipienţi care conţin colete nu trebuie să cântărească mai mult de 32 kilograme.
  510. În vederea transportului lor, sacii de colete şi coletele fără recipienţi pot fi introduse în containere. Modalităţile de utilizare a acestora din urmă fac obiectul unui acord special între administraţiile interesate. Articolul RC 165 Utilizarea codurilor bară
  511. Administraţiile au posibilitatea să utilizeze în serviciul poştal internaţional coduri de bară generate de calculator sau un sistem de identificare unic în scopul depistării şi cercetării sau pentru alte nevoi de identificare. Specificaţiile sunt definite de către Consiliul de Exploatare Poştală.
  512. Administraţiile care optează pentru utilizarea de coduri de bară în serviciul poştal internaţional trebuie să respecte specificaţiile tehnice definite de către Consiliul de Exploatare Poştală. Articolul RC 166 Foi de rută
  513. Toate coletele de îndrumat pe cale de suprafaţă, S.A.L. sau avion sunt înscrise, de biroul de schimb expeditor, pe o foaie de rută conform modelului CP
  514. Greutatea brută a depeşei trebuie să fie întotdeauna notată în foaia de rută CP
  515. Foaia de rută trebuie să fie inclusă în unul din recipienţii ce compun depeşa. Eventual, ea va fi plasată în unul din sacii conţinând coletele cu valoare declarată sau coletele expres.
  516. Foile de rută privind depeşe conţinând colete cu valoare declarată trebuie să fie introduse într-o anvelopă de culoare roz. Dacă coletele cu valoare declarată sunt plasate într-un recipient interior sigilat, anvelopa roz trebuie să fie ataşată exterior acestui recipient.
  517. Foaia de rută trebuie completată cu toate detaliile pe care le comportă contextul.
  518. Pentru coletele de serviciu, coletele prizonierilor de război şi ale internaţilor civili îndrumate par avion, cheltuielile de transport aerian sunt trecute în creditul administraţiilor interesate.
  519. Fără o înţelegere specială, foile de rută pe cale de suprafaţă şi foile de rută S.A.L. trebuie să fie numerotate separat conform unei serii anuale pentru fiecare birou de schimb expeditor şi pentru fiecare birou de schimb de destinaţie. Numerotarea va fi diferită pentru fiecare cale dacă se utilizează mai mult de o cale. Ultimul număr al anului trebuie să fie menţionat pe prima foaie de rută din anul următor. Dacă o depeşă este suprimată, biroul expeditor trece pe foaia de rută, alături de numărul depeşei, menţiunea "Derniere depeche" (Ultima depeşă). În relaţiile maritime şi în relaţiile aeriene numele navei transportatoare sau, în funcţie de situaţie, serviciul aerian utilizat este pe cât posibil, menţionat pe foile de rută.
  520. Dacă coletele-avion sunt transmise dintr-o ţară în alta pe cale de suprafaţă în acelaşi timp cu celelalte colete, prezenţa lor este indicată, printr-o adnotaţie corespunzătoare, pe foaia de rută CP
  521. Orice colet cu valoare declarată este înscris în foaia de rută cu menţiunea "V" în coloana "Observaţii".
  522. Orice colet reexpediat sau înapoiat expeditorului este înscris în foaia de rută cu menţiunea "Reexpedie", sau "Retour" în coloana "Observaţii".
  523. Numărul recipienţilor din care se compune depeşa şi, dacă nu s-a convenit altfel între administraţiile interesate, numărul recipienţilor de înapoiat trebuie să fie înscris pe foaia de rută. În lipsa unei înţelegeri speciale, administraţiile numerotează recipienţii care compun aceeaşi depeşă. Numărul de serie al fiecărui recipient este trecut pe eticheta CP 83 sau CP
  524. În caz de schimb de depeşe închise între ţări non-limitrofe, biroul de schimb expeditor stabileşte, pentru fiecare administraţie intermediară, o foaie de rută specială CP
  525. Acest birou înscrie aici numărul total de colete şi greutatea brută a depeşei. Foaia de rută CP 88 este numerotată după o serie

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.