Pe scurt
Acest act normativ stabilește criteriile medico-psihosociale folosite pentru a încadra o persoană într-un grad de handicap. El detaliază condițiile medicale și funcționale care trebuie îndeplinite pentru această încadrare.
Ce reglementează
- Evaluarea persoanelor cu dezvoltare incompletă a funcțiilor mentale (retard mintal).
- Evaluarea persoanelor cu tulburare de spectru autist cu vârsta de peste 18 ani.
- Evaluarea persoanelor cu regresie (deteriorare) a funcțiilor intelectuale (demențe).
- Evaluarea persoanelor cu tulburări de personalitate și psihoze majore.
- Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor vizuale, auditive și vestibulare.
- Evaluarea gradului de handicap în afectarea vocii și comunicării verbale.
Cui se adresează
- Persoanelor care solicită încadrarea într-un grad de handicap din cauza unor afecțiuni mentale, senzoriale sau de comunicare.
- Specialiștilor medicali și comisiilor de evaluare care stabilesc gradul de handicap.
Puncte cheie
- Pentru retardul mintal, debutul trebuie să fie înainte de vârsta de 18 ani, cu funcționare intelectuală submedie și dificultăți adaptative în cel puțin două domenii.
- Tulburarea autistă se caracterizează prin deteriorări calitative în interacțiunea socială și comunicare, cu debut înainte de vârsta de 3 ani.
- Demențele implică afectarea memoriei și a altor funcții cognitive, cauzând un declin semnificativ al funcționării sociale sau ocupaționale.
- În cazul afecțiunilor vizuale, acuitatea vizuală și câmpul vizual sunt singurele criterii de încadrare, iar ochiul unic se poate încadra în grad accentuat timp de 6 luni de la pierderea vederii celuilalt ochi.
- Psihozele majore se manifestă prin pierderea capacității de testare a realității, cu halucinații, deliruri sau tulburări de gândire.
- Tulburările de personalitate sunt caracterizate de controlul incomplet al sferelor afectiv-voliționale și instinctive, cu debut cel puțin până în adolescență.
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.