PLAN din 29 iunie 2016

Pe scurt

Acest plan de management este documentul oficial care reglementează și prezintă situl Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea, stabilind obiectivele, măsurile și resursele necesare pentru conservarea biodiversității. El servește ca instrument de lucru pentru custodele sitului și pentru factorii interesați pe o perioadă de 5 ani de la aprobare.

Ce reglementează

Obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale pentru conservarea biodiversității sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea.
Integrarea intereselor de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică a comunităților locale și a factorilor interesați.
Procedura de modificare și actualizare a Planului de management.
Procedura de implementare a Planului de management.

Cine este vizat

Custodele sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea.
Factorii responsabili și interesați, inclusiv Instituția Prefectului, Agențiile pentru Protecția Mediului Botoșani și Suceava, Primăriile și Consiliile Locale din Bucecea, Vârfu Câmpului, Dumbrăveni, Siminicea, Hânțești, Academia Română - filiala Iași, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, instituții de învățământ superior din Iași, Institutul de Cercetări Biologice - Iași, școlile din zonele vecine sitului, organizații non-guvernamentale de mediu, agenți economici, deținători de interese și proprietari de terenuri care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea sitului.

Puncte cheie

Situl Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea a fost declarat pentru conservarea speciilor de faună Aspius aspius, Gobio kessleri, Barbus meridionalis, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Unio crassus și a habitatului Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile.
Planul de management este un document oficial de reglementare valabil pentru o perioadă de 5 ani de la aprobare.
El integrează interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică.
Situl este situat în sud-estul Podișului Sucevei, având o climă temperat-continentală cu o temperatură medie anuală de 8-9°C.

Textul legii

PLAN din 29 iunie 2016 de management al sitului ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 826 bis din 19 octombrie 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 1.205 din 29 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 826 din 19 octombrie

CUPRINS
INTRODUCERE 1.
Scurtă descriere a Planului de management ... 1.
Scurtă descriere a sitului ROSCI0391 Siretul Mijlociu- Bucecea ... 1.
Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management ... 1.
Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.
Procedura de modificare și actualizare a Planului de management ... 1.
Procedura de implementare a Planului de management ... ...
DESCRIEREA SITULUI NATURA 2000 ROSCI0391 SIRETUL MIJLOCIU- BUCECEA 2.
Informații generale 2.1.
Localizarea ariei protejate ... 2.1.
Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.
Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... ... 2.
Mediul abiotic 2.2.
Gemorfologie ... 2.2.
Geologie ... 2.2.
Hidrologie ... 2.2.
Clima ... 2.2.
Soluri/subsoluri ... ... 2.
Mediul biotic 2.3.
Ecosisteme ... 2.3.
Habitate ... 2.3.
Fauna de interes conservativ ... ... 2.
Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.
Informații socio-economice și culturale ... 2.4.
Impacturi ... ... ...
EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE 3.
Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 3.1.
Evaluarea stării de conservare a speciei Aspius aspius ... 3.1.
Evaluarea stării de conservare a speciei Gobio kessleri ... 3.1.
Evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia ... 3.1.
Evaluarea stării de conservare a speciei Sabanejewia aurata ... ... 3.
Evaluarea stării de conservare a habitatului 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin ... ...
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT 4.
Scopul Planului de management ... 4.
Obiective generale, specifice, activități 4.2.
Obiective generale ... 4.2.
Obiective specifice ... 4.2.
Activități ... ... ...
PLANUL DE ACTIVITĂȚI ...
PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR ...
BIBLIOGRAFIE ... ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT la Planul de management - Localizarea sitului Anexa 1 la Planul de management - Harta hipsometrică Anexa 2 la Planul de management - Expoziția versanților Anexa 3 la Planul de management - Harta claselor de pantă Anexa 4 la Planul de management - Geologia sitului Anexa 5 la Planul de management - Rețeaua hidrografică Anexa 6 la Planul de management - Solurile Anexa 7 la Planul de management - Harta ecosistemelor Anexa 8 la Planul de management - Harta habitatelor după clasificarea națională Anexa 9 la Planul de management - Distribuția speciei Aspius aspius Anexa 10 la Planul de management - Distribuția speciei Gobio kessleri Anexa 11 la Planul de management - Distribuția speciei Cobitis taenia Anexa 12 la Planul de management - Distribuția speciei Sabanejewia aurata Anexa 13 la Planul de management - Harta utilizării terenurilor Anexa 14 la Planul de management - Infrastructură și construcții - 1 Anexa 15 la Planul de management - Infrastructură și construcții - 2 Anexa 16 la Planul de management - Presiuni Anexa 17 la Planul de management - Amenințări Anexa 18 la Planul de management - Harta zonelor de monitorizare Anexa 19
INTRODUCERE 1.
Scurtă descriere a Planului de management Prezentul Plan de management reprezintă documentul oficial de planificare, reglementare și prezentare al sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea, prin care se stabilesc obiectivele, măsurile și resursele umane și materiale necesare pentru conservarea biodiversității acestuia. Planul de management reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru custode și pentru factorii responsabili: Instituția Prefectului, Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani, Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Primăriile și Consiliile Locale Bucecea și Vârfu Câmpului din județul Botoșani, Primăriile și Consiliile Locale Dumbrăveni, Siminicea, Hânțești din județul Suceava, Academia Română - filiala Iași, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, Instituții de învățământ superior din Iași, Institutul de Cercetări Biologice - Iași, școlile din zonele vecine sitului, Organizații non-guvernamentale de mediu, agenți economici ori deținători de interese și proprietari de terenuri, care administrează terenuri și alte bunuri și/sau care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea sitului. Planul de management reprezintă un instrument de lucru pentru custodele sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea și pentru factorii interesați pe o perioadă de 5 ani din momentul aprobării acestuia. În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii și ale dezvoltării durabile, Planul de management integrează interesele de conservare a biodiversității cu cele de dezvoltare socio-economică ale comunităților locale din zona sitului și ale factorilor interesați în activități de investiții și producție în sit sau în zone adiacente acestuia. ... 1.
Scurtă descriere a sitului ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea Siretul Mijlociu - Bucecea a fost declarat sit Natura 2000, având codul ROSCI0391, pentru conservarea următoarelor specii de faună cu importanță comunitară: Aspius aspius - avatul, cod 1130, Gobio kessleri - porcușorul de nisip, cod 2511, Barbus meridionalis - moioagă, cod 1138, Cobitis taenia - zvârlugă, cod 1149, Sabanejewia aurata - zvârlugă aurie, cod 1146, Unio crassus - scoica mica de râu, cod 1032 și pentru habitatul: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod
Situl este situat în sud-estul Podișului Sucevei, în sectorul șeii Bucecea-Vorona. Relieful este reprezentat de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale ușor înclinate spre sud-est, cu altitudini cuprinse între 250 și 150 metri, cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă - în medie 30-40 metri. Clima este temperat - continentală cu temperatura medie anuală de 8-9° C, cu precipitații variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri mai puțin umede, cu vânturi predominante din nord - vest și sud - vest. Sub influența câmpiei Euro-Asiatice, temperatura aerului și precipitațiile se mențin în valori caracteristice climatului continental-excesiv. ... 1.
Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management În conformitate cu Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, zona Siretul Mijlociu - Bucecea a fost desemnată sit Natura 2000, cu codul ROSCI
Situl este important pentru protecția speciilor și habitatelor de interes comunitar, enumerate în Anexa I și în Anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate), precum și în Anexa 2 și Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. La momentul elaborării Planului de management, situl ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea nu este atribuit în custodie. Realizarea Planului de management al sitului ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea s-a bazat pe respectarea următoarelor acte normative: a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ... b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ... c) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ... d) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare; ... e) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate); ... f) Hotărârea Guvernului nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014-2020; ... g) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare; ... h) Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare; ... i) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare; ... j) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare; ... k) Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate; ... l) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; ... m) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare; ... n) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare. ... ... 1.
Procesul de elaborare a Planului de management Procesul parcurs pentru elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea a presupus parcurgerea a două etape complementare și intercorelate și anume:

(1)Etapa de evaluare a biodiversității sitului care a inclus evaluarea detaliată a elementelor cadrului natural și socio-economic al zonei și

(2)Etapa de elaborare propriu-zisă a Planului de management. Etapa de evaluare a biodiversității sitului, centrată pe speciile și habitatul de interes comunitar, a făcut obiectul realizării unui Studiu științific detaliat care a stat la baza elaborării prezentului Plan de management pentru situl ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Realizarea studiului științific a presupus derularea de activități de inventariere, cartare, evaluare a stării de conservare a speciilor și habitatului de interes comunitar, precum și activități de laborator, de prelucrare, interpretare și redactare. Ulterior, pe baza informațiilor obținute, au fost proiectate măsuri de conservare și a fost realizată consultarea factorilor interesați cu privire la implicarea acestora în aplicarea măsurilor proiectate. Etapa de elaborare a inclus: analiza și consultarea factorilor interesați, precum și stabilirea scopului și obiectivelor, activităților și resurselor financiare necesare implementării Planului de management. Elaborarea propriu-zisă a Planului de management al situluiROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea a fost realizată conform prevederilor Programului Operațional Sectorial - Mediu, sesiunea V și în acord cu Ghidul pentru elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate din România. Etapele, respectiv acțiunile derulate pentru elaborarea Planului de management, au inclus:

a)Pregătirea procesului de planificare: documentare, investigare; ...
b)Elaborarea unui plan de analiză și participare a factorilor interesați: identificarea, analiza, informarea și angajarea conștientă a factorilor interesați în procesul participativ; ...
c)Elaborarea secțiunii introductive și descrierea contextului Planului de management: documentare, prelucrare informații, redactare; ...
d)Realizarea descrierii sitului: analiza de surse bibliografice disponibile, evaluări în teren pentru completarea informațiilor lipsă, prelucrarea informațiilor, redactarea textului; ...
e)Definirea scopului Planului de management; ...
f)Definirea temelor principale pentru Planul de management; ...
g)Evaluarea informației pentru fiecare temă: ghidarea evaluării fiecărei teme principale, redactarea obiectivelor fiecărei teme; ...
h)Identificarea de subteme pentru fiecare obiectiv; ...
i)Identificarea celor mai bune opțiuni de management pentru fiecare subtemă: selectare din meniul cu opțiuni standard de management; ...
j)Identificarea și planificarea acțiunilor de monitorizare; ...
k)Prescrierea acțiunilor de management/măsurilor de conservare, verificarea încrucișată și adăugarea de indicatori: redactarea opțiunilor de management în termeni acționali; ...
l)Desemnarea priorităților, planificarea în timp și identificarea colaboratorilor cheie; ...
m)Planificarea resurselor și bugetelor. ... ... 1.5. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management Planul de management se aprobă de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Revizuirea Planului de management se va face la 5 ani de la aprobarea lui. În cazul în care se impun schimbări în Planul de management al sitului, responsabilitatea aprobării acestora revine autorității publice centrale pentru protecția mediului, cu avizul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. ... 1.6. Procedura de implementare a Planului de management Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui. Pentru activitățile de cercetare și studiile de specialitate custodele va contracta firme/ personal specializat. Pentru activitățile de gospodărire a sitului, custodele va desemna responsabili de activitate din cadrul personalului disponibil și va lucra, acolo unde este cazul, în colaborare cu organizații non-guvernamentale specializate, servicii publice sau voluntari, pe bază de contracte de colaborare sau voluntariat. Autoritățile administrației publice locale competente au obligația actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului, a documentațiilor locale de urbanism prin includerea limitelor sitului în piesele grafice/desenate și prin integrarea prevederilor referitoare la situl de importanță comunitară ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Pentru elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, ce cuprind suprafețe ale ariei naturale protejate sau suprafețe din imediata vecinătate a acesteia, este necesar avizul custodelui. Activitățile din aria protejată se vor desfășura cu interzicerea focului deschis, iar custodele va întocmi documentația cu dotările și mijloacele tehnice adecvate de intervenție în caz de incendiu și fișe cu sarcini și responsabilități de apărare împotriva incendiilor, precizând timpul și condițiile necesare desfășurării activităților ce revin personalului disponibil. Activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții/organizații vor fi supravegheate de către custode, pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile Planului de management și nu contravin obiectivelor sitului. În aceste cazuri, custodele are rol important în stabilirea unor relații de colaborare cu instituțiile/organizațiile respective și în definirea modului în care acestea își organizează activitățile pentru a diminua orice impact negativ asupra sitului. ... ... 2. DESCRIEREA SITULUI NATURA 2000 ROSCI0391 SIRETUL MIJLOCIU - BUCECEA 2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea, cu coordonatele 26.406514 longitudine și 47.728847 latitudine, este situat pe teritoriul administrativ al comunelor: Dumbrăveni < 1%, 43.8 ha, Hânțești 4%, 155,76 ha, Siminicea 7%, 157,56 ha - județul Suceava; Bucecea 3%, 140,55 ha, Vârfu Câmpului < 1%, 72,33 ha - județul Botoșani. Localizarea este prezentată în Anexa nr. 1 Din punct de vedere geografic, situl este situat în sud-estul Podișului Sucevei, în sectorul șeii Bucecea-Vorona. Relieful este reprezentat de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale ușor înclinate spre sud-est, cu pante slabe și văi foarte largi. Suprafața totală a sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este de 570 ha. ... 2.1.2. Limitele ariei naturale protejate Situl are formă șerpuită urmând traseul râului Siret. Descrierea limitelor se referă la cele două maluri ale râului cu zonele de protecție pentru râu și zonele adiacente cu mlaștini, terenuri cultivate și păduri de foioase și de tranziție. Limitele de est și vest ale sitului de interes comunitar sunt reprezentate, în principal, de liniile care separă zona de protecție a râului Siret și pădurile de foioase și de tranziție din lunca Siretului, precum și de terenurile cultivate situate în jurul sitului. ... 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea nu se suprapune cu alte arii naturale protejate. ... ... 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geomorfologie Caracterizarea generală a unităților de relief Situl este amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche numită Platforma Moldovenească. Această platformă se întinde spre vest până dincolo de Valea Șiretului iar spre sud până către Bârlad. Relieful este colinar, cu altitudini cuprinse între 270 m și 310 m, caracterizat de pante slabe, văi foarte largi și interfluvii ca niște platouri, având energia de relief redusă, în medie de 30-40 m. Unități de relief Harta unităților de relief este prezentată în Anexa nr. 2 Expoziția versanților Harta expoziției versanților este prezentată în Anexa nr. 3 Influența expoziției versanților asupra speciilor și habitatelor Expoziția versanților este dominant sudică, sud-estică, estică, vest și sud-vestică fiind favorabilă speciilor de animale și comunităților vegetale care își desfășoară ciclul de viață în sit. Pantele Harta pantelor este prezentată în - Anexa nr. 4 Influența pantelor asupra speciilor și habitatelor Speciile și habitatele protejate în sit sunt influențate pozitiv de pantele de teren cuprinse dominant între 1° - 5° cu orientare spre sud, sud-est, est, vest și sud vest. ... 2.2.2. Geologie Geologia subsolului zonei este reprezentată de depozite fluviale de nisipuri și pietrișuri ale Pleistocenului Superior și Holocenului; detaliile sunt prezentate în Anexa nr. 5 Râul Siret are un rol important geomorfologia zonei prin acțiunea de eroziune a malurilor și de depunere a nisipurilor și pietrișurilor care reprezintă aluviuni depuse de-a lungul întregului curs, formând astfel cea mai mare parte a fundamentului Luncii Siretului. ... 2.2.3. Hidrologie Rețeaua hidrografică în zona sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este reprezentată în principal de cursul râului Siret, care traversează zona de la nord la sud, însă și de afluenții mai importanți ai acestuia: Hânțești, Grigorești și Siminicea, care își au gura de vărsare pe suprafața sau în imediata vecinătate a sitului. Râul Siret este unul dintre cele mai mari râuri ale României, cu un debit mediu de aproximativ 220 mc/s și un bazin de recepție care înglobează aproximativ 17% din resursele de apă ale țării, cu o câmpie inundabilă mare și un fenomen de meandrare destul de comun. Rețeaua hidrografică în zona sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este prezentată în Anexa nr. 6 ... 2.2.4. Clima Zona sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este caracterizată de un climat temperat-continental, predominând influențele est-continentale, la care se adaugă masele de aer rece polar, din nord. Iernile sunt geroase și verile au temperaturi ridicate. Circulația polară este reprezentată de ciclonii din nordul Oceanului Atlantic care explică scăderile ocazionale de temperatură, nebulozitatea accentuată și precipitațiile sub formă de averse. Temperatura medie anuală este de aproximativ 10,5°C. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 516 mm. Cantitatea cea mai mare de precipitații din cursul unui an este aferentă lunii iunie, media lunară multianuală fiind de aproximativ 81 mm. Luna februarie este caracterizată prin cele mai mici valori ale cantității medii de precipitații din cursul unui an, cu 17,4 mm. Cele mai însemnate cantități de precipitații cad în sezonul cald - 219,5 mm, în timp ce în sezonul rece cantitățile de precipitații sunt de 58,9 mm. Primăvara și toamna precipitațiile au o media lunară cuprinsă între 135 mm - 103 mm. ... 2.2.5. Soluri/subsoluri Situl prezintă o mare diversitate a tipurilor de sol, așa cum este prezentat în Anexa nr. 7 Solurile sunt în cea mai mare parte de tipul aluvisoluri, acestea fiind formate sub acțiunea directă a râul Siret, ce depozitează constant material aluvional. O altă categorie de soluri o reprezintă cernoziomul gleic și faeoziomul gleic, acestea fiind formate prin procesul de pedogeneză. Râul Siret a jucat și joacă un rol important în pedogeneză zonei, fiind un factor dinamic de eroziune și depunere. ... ... 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme Harta ecosistemelor prezente în situl Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea este prezentată în Anexa nr. 8 În cadrul sitului întâlnim următoarele tipuri de ecosisteme: 1. Ecosistemele agricole. Agroecosistemele ocupă 19% din suprafața sitului și sunt reprezentate de culturi de cereale și plante furajere. Aceste ecosisteme sunt caracterizate de omogenitate spațială foarte mare, o reducere a diversității genetice a speciilor și o dependență totală de factorul antropic. ... 2. Ecosistemele de zone umede. Zona umedă ocupă 54% din sit și este reprezentată de râul Siret și bălți din lunca acestui râu. În lunca inundabilă a Șiretului este prezent habitatul Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430. ... 3. Ecosistemele forestiere. Pădurile sunt reprezentate de pâlcuri de foioase cu Salix triandra, Salix purpurea și Alnus glutinosa, Rosa canina. ... 4. Ecosistemele praticole Ecosistemele praticole ocupă 7% din sit cu asociații vegetale precum Trifolio repenti- Lolietum, Poetum pratensis, Agrostideto- Festucetum pratensis. Fitocenozele cu specii care suportă pășunatul sunt instalate pe terenuri plane cu aluviuni nisipoase, uneori cu pânză freatică la mică adâncime. ... ... 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 Habitatul 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin - este răspândit pe suprafețe reduse, puțin influențate antropic: maluri de râu rămase neafectate de lucrări hidrotehnice, pietriș rezultat din procesele de depunere, terenuri nefolosite pentru pășunat cu vegetație de ierburi și tufărișuri. Compoziția floristică a habitatului include specii dominante, precum: Phragmites australis, Schoenoplectus lacustris, Butomus umbellatus, Poa palustris, Glyceria maxima, Sagittaria sagittifolia, Sium latifolium, Typha angustifolia, Typha latifolia, Typha minima, Bolboschoenus maritimus, Oenanthe aquatica, Alisma-plantago aquatica, Eleocharis palustris, Galium palustre, Lycopus europaeus, Lythrum salicaria. Acest habitat include de asemenea comunități din ordinul Convolvuletalia sepium și comunități ale ordinelor Phragmitetalia și Nasturtio-Glycerietalia - alianța Phalaridion arundinaceae. ... 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională Conform Doniță N. et. al, în anul 2005, habitatului descris mai sus, îi corespund următoarele habitate după clasificarea națională: – R5301 Comunități palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosa aquatica și Leersia oryzoides ... – R5302 Comunități danubiene mezohigrofilecu Eleocharis palustris ... – R5305 Comunități danubiene cu Typha angustifolia și Typhalatifolia ... Habitatele după clasificarea națională sunt prezentate în Anexa nr. 9 ... ... 2.3.3. Fauna de interes conservativ Aspius aspius - avatul Date generale ale speciei: Denumirea științifică: Aspius aspius. Cod specie 1130. Denumirea populară: avat, haut, aun, gonaci, pește-lup, guran, buțoi, lupul obleților. Statutul de conservare în România nu poate fi evaluat, neexistând date suficiente. Avatul are corpul alungit, puțin comprimat lateral și măsoară 30-40 cm lungime. Gura este mare, terminală și oblică în sus. Coloritul este măsliniu-închis pe fața dorsală, argintiu pe flancuri și alb pe fața ventrală. Specie dulcicolă reofil-stagnofilă, este un răpitor diurn care vânează la suprafața apei. Adulții consumă în special obleți dar juvenilii consumă și insecte. Reproducerea are loc din martie până în mai. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 4-5 ani. Trăiește în Dunăre și râurile de șes până în zona colinară, precum și în bălți mari și lacuri dulci sau salmastre. Perioada de reproducere ce este considerată și perioada critică este martie-mai. Cerințele de habitat: râuri și lacuri cu apă dulce și substrat dur, pe care depun icrele, fiind specie litofilică și potamodromă; juvenilii se hrănesc mai întâi cu plancton, apoi cu insecte și pești; adulții se hrănesc exclusiv cu pești. Arealul speciei: arealul nativ al avatului este zona central-europeană, de la Rin până la Urali. Este considerată specie nativă în următoarele țări: România, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, Belarus, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Macedonia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Austria, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Norvegia, Suedia și Polonia. Distribuția în România: Avatul este frecvent în majoritatea râurilor mari din zonele colinare și de șes, Dunăre și bălțile inundabile ale acesteia. Populația națională: Clasa 11-12 indivizi. Specificăm calitatea slabă a datelor privind populația națională. Date specifice speciei Aspius aspius la nivelul ariei naturale protejate: Specie prezentă în regiunea inferioară a ariei naturale protejate ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Distribuția speciei este ilustrată în Anexa 10 Statutul de prezență - temporal, situl este utilizat pentru odihnă, hrănire, iernare și reproducere. Statutul de prezență - spațial, este izolat, iar statutul de prezență - management, specia este nativă. Abundența în sit - este foarte rar. Datele au fost colectate în perioada septembrie-octombrie. Specia Gobio kessleri - porcușorul de nisip Date generale ale speciei Porcușorul de nisip are denumirea științifică Gobio kessleri. Este înregistrat în Anexa II a Directivei 92/43/CEE cu codul 2511. Are denumirea populară de petroc. Statutul de conservare în România al speciei este evaluat ca vulnerabil. Porcușorul de nisip are corpul scund și gros sau relativ înalt și slab comprimat lateral, cu dimensiuni de 8-10 cm. Pedunculul caudal este gros și cilindric, ochii de mărime variabilă. Mustățile sunt de lungime variabilă. Pieptul și istmul sunt lipsite de solzi. Reproducerea are loc în luna iunie. Dimorfismul sexual este slab. Hrana constă din diatomee și mici nevertebrate psamofile. Perioada critică a speciei este mai-iunie și reprezintă perioada de reproducere. Habitatul specific: Specie reofilă dulcicolă, preferă substratul nisipos al râurilor mari din zonele de șes și colinare. Preferă o viteză a apei de 45 - 65, rar până la 90 cm/s. Trăiesc în cârduri de câteva sute de exemplare. Arealul speciei este răspândit în bazinul Dunării până în Austria, bazinul Vistulei, iar în partea de est arealul speciei ajunge până în bazinul Nistrului. Este considerată specie nativă în următoarele țări: România, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Macedonia, Bosnia și Herțegovina, Croația, Austria, Slovenia, Slovacia, Republica Cehă și Polonia. Distribuția în România: Porcușorul de nisip este răspândit în ecosistemele acvatice reofile: Tur, Someșul Mare, Someșul Mic, Someș, Beretău, Crișul Repede, Mureș, Arieș, Târnava Mare, Sebeș, Beriu, Strei, Cerna, Olt, Sâmbăta, Cabin, Hârtibaciu, Olănești, Olteț, Vedea, Siret, Suceava, Șomuz, Moldova și Trotuș, - după Bănărescu, în 1964. Populația națională: Clasa 9-10 indivizi. Specificăm calitatea slabă a datelor privind populația națională. Date specifice speciei Gobio kesslerii la nivelul ariei naturale protejate Specie prezentă în toate cele 6 stații de prelevare din situl Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Distribuția speciei este ilustrată în Anexa 11 Specia Gobio kessleri a fost întâlnită în toate cele 6 stații de prelevare din aria naturală protejată ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Densitatea în punctele de colectare: 79,16 indivizi /100 mp - valoare maximă și 0,68 indivizi /100 mp - valoare minimă. Densitatea medie în punctele de prelevare a fost de 30,66 indivizi/100 mp. Statutul de prezență - temporal, situl este utilizat pentru odihnă, hrănire, iernare și reproducere. Statutul de prezență - spațial, este larg răspândită, iar statutul de prezență - management, specia este nativă. Abundența în sit este comună. Datele au fost colectate în perioada septembrie-octombrie. Specia Barbus meridionalis - moioagă Date generale ale speciei Moioagă are denumirea științifică Barbus meridionalis, înregistrat în Anexa II a Directivei 92/43/CEE cu codul 1138, mai este întâlnită denumirea populară de mreană vânătă, mreană pătată, moiță, jamlă, jamnă, mreană de munte. Statutul de conservare în România: neevaluat. Moioaga - Barbus meridionalis are dimensiuni mijlocii 15-28 cm, excepțional 30-35 cm, corp alungit și rotund, abdomen rotunjit, cap mare, ochi mici, bot lung și proeminent. Culoarea de fond a corpului este brun-ruginie pe partea dorsală, galben-ruginie pe flancuri și alb-argintie pe partea ventrală. Pe partea dorsală, pe flancuri, pe înotătoarea dorsală și pe cea caudală prezintă marmorații. Mustățile, înotătoarele pectorale, ventrale și înotătoarea anală sunt de culoare galbenă, restul înotătoarelor au culoare asemănătoare corpului. Gura este inferioară, semilunară, buzele sunt cărnoase, în special cea inferioară, care este divizată. Prezintă două perechi de mustăți, una mai scurtă la vârful botului și una mai lungă la colțurile gurii. Peduncul caudal este comprimat lateral, caudala este adânc scobită. Linia laterală este completă, slab arcuită și dispusă pe mijlocul pedunculului caudal. Dinții faringieni sunt dispuși pe 3 rânduri, ascuțiți, îndoiți la vârf, fără suprafață masticatoare, cu o excavație la baza coroanei. Ultima radie simplă a dorsalei este subțire și flexibilă. Anala este lungă. Perioada critică a speciei este între lunile mai-iulie, respectiv perioada de reproducere. Habitatul speciei: Barbus meridionalis este o specie reofilă,trăiește în apele curgătoare din regiunile muntoase și colinare. Preferă apele reci, bine oxigenate, cu curent puternic și substrat pietros și nisipos. Uneori se întâlnește și în unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Este strict sedentară. Se hrănește cu nevertebrate acvatice bentonice, foarte rar cu vegetale sau detritus iar adulții se pot hrăni și cu puiet de pește. Arealul european al speciei este discontinuu, fiind prezentă în Franța, Spania, România, Ucraina și Polonia. Este considerată specie nativă în Franța și Spania. În România specia este prezentă în cursul de munte și colinar al tuturor râurilor care izvorăsc la munte din Sudul Banatului, Ardeal, Muntenia și Moldova. Populația națională: Clasa 12-13 indivizi. Specificăm calitatea slabă a datelor privind populația națională. Date specifice speciei Barbus meridionalis la nivelul ariei naturale protejate Specia nu a fost identificată în perioada studiului la nivelul sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Prezența speciei este incertă în această zonă a Râului Siret. Statutul de prezență, temporal - odihnă și hrănire, iernat și reproducere, spațial, specia nu a fost identificată în sit, management - specie nativă. Abundența: prezența incertă. Perioada de colectare a datelor lunile septembrie-octombrie. Specia Cobitis taenia - zvârlugă Date generale speciei Zvârluga sau Cobitis taenia, este înregistrată în Anexa II a Directivei 92/43/CEE cu codul 1149. Alte denumiri populare, în afara de zvârlugă sunt: fâsă, câră, zmorlă, râmbițar, vârlugă, vâță. Statutul de conservare în România este neevaluat. Cobitis taenia este o specie de talie mică -max. 12 cm, cu corpul comprimat lateral, cu profilele dorsal și ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat înaintea și sub jumătatea anterioară a ochiului, cu două ramuri moderat divergente și nu este ascuns sub piele. Cele două jumătăți ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în general puțin adânci, în câte 3 - 4 lobi. Pedunculul caudal are în partea sa posterioară o carenă dorsală și una ventrală, ultima mai dezvoltată. Inserția ventralei este situată puțin în urma celei a dorsalei. Linia laterală este scurtă și în general nu depășește pectorala. Pata neagră de la baza caudalei este verticală. Fondul este alb-gălbui. Petele dorsale mici, dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate, în număr variabil 13-24. Pigmentația laterală a corpului are 4 zone. Capul are pete mărunte și o dungă oblică, de la ceafă până la gură. Specie nocturnă. Respirația branhială este completată de o respirație intestinală. În momentul capturării, zvârluga produce un șuierat caracteristic, datorat eliminării aerului din intestin. Perioada critică a speciei este cea de reproducere, între lunile aprilie-iunie. Cerințe de habitat: Cobitis taenia preferă apele lin curgătoare sau stătătoare, cu substrat nisipos, argilos sau mâlos. Hrana este reprezentată de larve de insecte, detritus vegetal sau animal, alge. Arealul speciei: În Europa, la nord de Pirinei, Alpi, Dinarici și Balcani. Lipsește în Irlanda, Scoția, Norvegia, nordul Suediei și în cea mai mare parte a Finlandei. Distribuția în România, pe cursurile: Dunăre, Tur, Someșul Mic, Nadăș, Gădalin, Someș, Crasna, Moca, Beretău, Crișul Repede, Pețea, Crișul Negru, Crișul Alb, Rișculița, Mureș, Corunca, Arieș, Târnava, Valea Cladovei, Aranca, Bega, Beregsău, Niarad, Ier, Timiș, Șurgan, Pogonici, Caraș, Cerna, Jiu, Gilort, Olt, Hârtibaci, Olteț, Tezlui, Vedea, Argeș, Dâmbovița, Colentina, Neajlov, Ialomița, Călmățui, Siret, Prut, Suceava, Șomuz, Moldova, Bistrița Moldovenească, Miclov, Bârlad, Buzău. Populația națională: Clasa 10-11 indivizi. Specificăm calitatea slabă a datelor privind populația națională. Date specifice speciei Cobitis taenia la nivelul ariei naturale protejate Specia a fost întâlnită în 3 stații de prelevare din interiorul ariei naturale protejate ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Distribuția speciei în sit este ilustrată în Anexa 12 Specia a fost întâlnită în 3 stații de prelevare din interiorul sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Densitatea în punctele de colectare: 1,48 indivizi /100 mp - valoare maximă și 0,18 indivizi /100 mp - valoare minimă. Densitatea medie în punctele de prelevare a fost de 0,99 indivizi/100 mp. Statutul de prezență, temporal - odihnă și hrănire, iernat și reproducere, spațial, larg răspândită, management - specie nativă. Abundența: comună. Perioada de colectare a datelor lunile septembrie-octombrie. Specia Sabanejewia aurata - zvârlugă aurie Date generale ale speciei Zvârluga aurie are denumirea științifică Sabanejewia aurata, este înregistrată în Anexa II a Directivei 92/43/CEE cu codul 1146, și mai este întâlnită și sub denumirea populară de: câră, fâță, șărpan. Statutul de conservare în România este neevaluat. Este o specie de talie mică -12 cm, cu corpul alungit, de înălțime variabilă, moderat comprimat lateral. Coloritul de fond este alb-gălbui sau galben auriu, cu 10-14 pete dorsale brun- negricioase și 10-13 pete laterale; mărimea petelor laterale este foarte variabilă. La baza caudalei o pată dorsală și alta ventrală, mici; pata dorsală este verticală. Pedunculul caudal prezintă pe linia medio-dorsală o creastă adipoasă, creastă care devine mai expresivă în perioada de reproducere. Gura mică, are poziție ventrală și două perechi de mustăți. Spinul suborbital ascuțit este dispus înaintea și sub jumătatea anterioară a ochiului. Înotătoarele perechi sunt rotunjite, iar înotătoarele neperechi dorsală, respectiv anală au marginea dreaptă. Perioada critică a speciei este cea de reproducere, respectiv între lunile mai-august. Cerințe de habitat: Preferă apele curgătoare cu substrat de prundiș amestecat cu nisip și argilă, dar și porțiunile exclusiv nisipoase ale râurilor. Obișnuiește să se îngroape în substrat. Arealul speciei: Zvârluga aurie este considerată specie nativă în: România, Republica Moldova, Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Iran, Muntenegru, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia, Ucraina, Uzbekistan. Distribuția în România, pe cursurile: Tisa, Vișeu, Iza, Tur, Crasna, Someșul Mare, Someșul Mic, Bistrița, Someșul Cald, Someșul Rece, Căpușul, Someș, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureș, Arieș, Târnava Mare, Sebeș, Strei, Cerna, Bega, Timiș, Bârzava, Near, Miniș, Cerna, Topolnița, Jiu, Olt, Siret, Suceava, Moldovița, Bistrița Moldovenească, Prut. Populația națională: Clasa 9-10 indivizi. Specificăm calitatea slabă a datelor privind populația națională. Date specifice speciei Sabanejewia aurata la nivelul ariei naturale protejate Specie identificată într-un singur punct de prelevare de pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea și în 6 puncte din zonele adiacente, pe perioada studiului. Distribuția speciei este ilustrată în Anexa 13 Specia a fost identificată într-un singur punct de prelevare de pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea. Densitatea în punctul de prelevare a fost de 0, 47 indivizi/100 mp. Statutul de prezență, temporal - odihnă și hrănire, iernat și reproducere, spațial, larg răspândită, management - specie nativă. Abundența: comună. Perioada de colectare a datelor lunile septembrie-octombrie. SpeciaUnio crassus - scoica mică de râu Date generale ale speciei Scoica mică de râu are denumirea științifică Unio crassus, înregistrat în Anexa II a Directivei 92/43/CEE cu codul 361. Statutul de conservare în România: specie periclitată. Prezintă valve eliptice sau trunchiat-ovale, de obicei cu lungimea mai mică decât dublul înălțimii, cu pereți groși, culoare variabilă de la verde -bruniu deschis cu raze radiare până la maron-închis spre negru. Regiunea anterioară bine rotunjită, largă și scurtă. Partea posterioară adesea dilatată, alungită, cu un rostrum obtuz și subtruncat. Marginile superioară și inferioară în general paralele; marginea inferioară dreaptă sau subrectilinie în zona mediană. Marginea posterioară și liniile de creștere sunt uniform și paralel curbate. Umbonele relativ evident, proiectat puțin peste marginea superioară; ocazional nu iese deloc în evidență, fiind frecvent erodat prin mecanisme fizico-chimice. Unele forme ecologice pot fi reniforme, ovoide, mai mult sau mai puțin dilatate. Dinții cardinali sunt puternic dezvoltați, groși, subconici, denticulați, cel posterior de pe valva stânga foarte dezvoltat, triunghiular, iar cel anterior de pe aceeași valvă este mai subțire, crenelat, cu suprafața ușor înclinată. Pe valva dreapta, înainte de dintele cardinal interior se găsește o gropiță largă, adâncă, lângă care se găsește un alt dinte cardinal mai alungit dar redus. Lamele laterale ridicate, curbate în sus și ascuțite. Impresiile mușchilor aductori bine marcate și profunde, ca niște gropițe în interiorul valvelor. Dimensiuni variabile: lungimi între 30 - 70 mm, înălțimi cuprinse între 20 - 40 mm, lățimi de 20 - 35 mm. Perioada critică a speciei este cea de reproducere, între lunile martie-iulie, ce este influențată atât de chimismul apei, cât și de populațiile de pești, iar larvele fixate pe zonele moi ale speciilor de pești pot fi extrase din mediul natural odată cu capturarea speciilor de pești. Cerințe de habitat: este o specie pretențioasă sub aspectul condițiilor de calitate a apei, necesitând ecosisteme acvatice reofile, bine oxigenate și sedimente curate; substrat nisipos sau moderat mâlos - fără conținut exagerat de materie organică - sau cu pietriș fin, cu salinitate sub 5 la mie, dar este întâlnită și în bălți care sunt alimentate permanent din râuri și rar mai în lacuri. Frecvența speciei este mai mare în ecosistemele acvatice reofile din sectorul colinar și cel de podiș. Arealul speciei: trăiește în aproape toată Europa, începând din Franța și până în Ucraina. Cel mai frecvent este întâlnită în Dunăre și în afluenții săi. Trăiește în apele tributare bazinului pontic și bazinului caspic. Arealul ei cuprinde Europa fără insulele britanice, precum și fără peninsulele Iberică și Italică. Distribuția în România: specia populează pâraie și râuri, mai rar fluvii, fiind mai frecventă în apele din sectorul colinar și de podiș decât în cel de câmpie. A fost descrisă în Nera, Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Lacul Pețea, Mureș, Timiș, Olt, Dunăre. SCI-uri: Lunca Timișului, Lunca Mureșului Inferior, Cheile Nerei-Beușnița, Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul repede amonte de Oradea, Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, Porțile de Fier, Semenic Cheile Carașului. Populația națională: Clasa 12-14 indivizi. Specificăm calitatea insuficientă sau nesigură a datelor privind populația națională. Date specifice speciei Unio crassus la nivelul ariei naturale protejate Populația de Unio crassus în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea nu a fost reprezentată de nici un individ (specia nu a fost întâlnită în sit). Distribuția speciei nu a putut fi stabilită. Nu poate fi stabilit statutul de prezență temporal, spațial și de management. Perioada de colectare a datelor lunile iulie - octombrie. ... ... 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.1. Comunitățile locale și factorii interesați Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale Agricultura reprezintă principala activitate economică generatoare de venituri, atât prin sectorul vegetal, cât și din sectorul creșterii animalelor în toate comunele pe teritoriul cărora se află situl. În unele comune, există și activități de fabricarea cărămizilor și obținere a împletiturilor artizanale din nuiele. În localitatea Bucecea activitățile economice sunt mai diversificate, adăugându-se prelucrarea produselor lactate, morăritul, panificația și comerțul. În plan cultural, menționăm ansamblurile folclorice care mențin vie cultura populară locală. În comuna Vârfu Câmpului există - Ansamblul Sirețelul - și - Ansamblul de Datini și Obiceiuri de Iarnă - compus din formația Steaua, formația de colindătoare Banda lui Bujor și formația de căiuți. Date demografice privind comunitatea locală La nivelul localităților pe teritoriul cărora sunt suprafețe din sit, analiza datelor statistice din ultimii ani reliefează faptul că numărul de locuitori a început să crească în procentaje foarte mici, numărând în total 26.514 de locuitori. Astfel, în ultimii ani se înregistrează un excedent de forță de muncă și creșterea numărului de șomeri. O parte dintre tinerii din localități merg pentru perioade mici de timp în afara țării în căutarea de locuri de muncă temporare. Căi de acces Accesul în sit este asigurat prin drumul județean DJ208. Utilități Orașul Bucecea are acces la toate utilitățile publice: apă, canalizare, energie electrică și gaze naturale. În cadrul comunelor situația este următoarea: alimentare cu apă: la Dumbrăveni, Siminicea, Vârfu Câmpului; nu sunt alimentate cu apă: localitatea Hânțești; rețea electrică: în toate comunele; rețea de canalizare: la Dumbrăveni; nu exista rețea de canalizare: la Hânțești, Siminicea, Vârfu Câmpului; salubrizare: la Dumbrăveni, Siminicea, Vârfu Câmpului. Date privind activitățile economice În comuna Dumbrăveni sunt înregistrați 122 agenți economici din care: 12 desfășoară activități producție, 28 activități comerț, 36 servicii, 46 - alte activități. În orașul Bucecea sunt 185 societăți comerciale, în domenii precum aprovizionarea, depozitarea și desfacerea mărfurilor către populație. Lista factorilor interesați Tabelul nr. 14 ┌───┬─────────────────────────────────────────┬───────────────┐ │Nr.│Denumire │Arie de interes│ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │1. │Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor │Națională │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │2. │Agenția pentru Protecția Mediului din │Județeană │ │ │județele Botoșani și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │3. │Academia Română, filiala Iași - Comisia │Națională │ │ │pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │4. │Administrator/Custode arie protejată │Locală │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │5. │Garda Națională de Mediu- Serviciul │Județeană │ │ │Comisariatul Județean Suceava și Botoșani│ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │6. │Administrația Bazinală de Apă Prut - │Bazinală │ │ │Bârlad, Sistemul de Gospodărirea Apelor │ │ │ │din județele Botoșani și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │7. │Consiliul Județean din județele Botoșani │Județeană │ │ │și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │8. │Instituția Prefectului din județele │Județeană │ │ │Botoșani și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │9. │Agenția de Plăți și Intervenție pentru │Județeană │ │ │Agricultură din județele Botoșani │ │ │ │și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │10.│Consiliile locale: │Locală │ │ │Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea - județul│ │ │ │Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului - │ │ │ │județul Botoșani │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │11.│Primăriile: │Locală │ │ │Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea - județul│ │ │ │Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului - │ │ │ │județul Botoșani │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │12.│Comunitățile locale: │Locală │ │ │Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea - județul│ │ │ │Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului- județul│ │ │ │Botoșani │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │13.│Inspectoratele Școlare Județene din │Județeană │ │ │județele Botoșani și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │14.│Școlile din comunele: │Locală │ │ │Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea - județul│ │ │ │Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului- județul│ │ │ │Botoșani │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │15.│Universități din Iași │Regională │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │16.│Institutul de Cercetări Biologice Iași │Regională │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │17.│Inspectoratele Județene de Jandarmi din │Județeană │ │ │județele Botoșani și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │18.│Inspectoratele pentru Situații de Urgență│Județeană │ │ │din județele Botoșani și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │19.│ONG-urile ce activează în domeniul │Locală │ │ │mediului │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │20.│Mass-media │Locală │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │21.│Agenții economici │Locală │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │22.│Proprietarii sau administratorii de │Locală │ │ │terenuri din: │ │ │ │Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea - județul│ │ │ │Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului- județul│ │ │ │Botoșani │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │23.│Direcțiile Agricole din județele │Județeană │ │ │Botoșani și Suceava │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │24.│SC. Greengold Value Forest SRL │Locală │ ├───┼─────────────────────────────────────────┼───────────────┤ │25.│Direcția Silvică Botoșani │Județeană │ └───┴─────────────────────────────────────────┴───────────────┘ ... 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Cu privire la modul de utilizare a terenurilor în zona sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea ponderea cea mai ridicată o dețin terenurile ocupate de apă - mlaștini, turbării cu 307,8 ha, terenurile agricole cu 108,3 ha, pășuni cu 39,9 ha, păduri de foioase cu 51,3 ha, habitate de pădure cu 62,7 ha - Anexa nr. 14 la Planul de management. ... 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor Terenurile agricole, cu suprafața de 108,3 ha, sunt proprietate privată a persoanelor fizice din comunele: Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea - județul Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului - județul Botoșani. Pășunile, cu suprafața de 39,9 ha, sunt în proprietatea privată a consiliilor locale din Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea - județul Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului - județul Botoșani. Pădurile de foioase, cu suprafața de 51,3 ha., habitatele de pădure, cu suprafața de 62,7 ha. Zonele de apă-mlaștini, turbării, cu suprafața de 307,8, sunt proprietate de stat. SC Greengold Management SRL este proprietarul unui fond forestier cu o suprafață de 67,19 ha. ... 2.4.1.4. Administratori și gestionari O suprafață de teren de 108,3 ha este administrata și gestionată de persoane fizice din comunele: Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea. Arendare: II Corduneană Dănuț - 162 ha, PF Andrici Felicia- 175 ha - județul Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului - județul Botoșani. O suprafață de pășuni cu suprafața de 39,9 ha sunt administrate și gestionate de Consiliile locale din Dumbrăveni, Hânțești, Siminicea - județul Suceava; Bucecea, Vârfu Câmpului - județul Botoșani. O suprafață de păduri de foioase cu suprafața de 51,3 ha și habitate de pădure cu suprafața de 62,7 ha sunt administrate de Direcțiile Silvice din județele Suceava și Botoșani; O suprafață de apă - mlaștini și turbării cu suprafața de 307,8 sunt proprietate de stat administrate și gestionate de Sistemul de Gospodărirea Apelor din județele Botoșani și Suceava. ... 2.4.1.5. Infrastructură și construcții În cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0391 Siretul Mijlociu - Bucecea nu sunt construcții, infrastructura fiind limitată doar la poteci și trasee. Elementele de infrastructură sunt prezentate în Anexa nr. 15 Anexa nr. 16 ... ... 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Presiuni Presiuni asupra Habitatului 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin Tabelul nr. 15 ┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │Habitatul/Parametru │Presiuni/Descriere │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Habitat 6430 Comunități de lizieră cu │A03.02 Cosire ne-intensivă. Uneori │ │ierburi înalte higrofile de la nivelul│stuful, în stadii tinere, este cosit │ │câmpiilor, până la cel montan și alpin│proaspăt pentru animale. La scurt │ │ │timp se regenerează. Intensitatea │ │ │presiunii actuale este scăzută. │ │ │A04 Pășunatul. Pășunat cu amestec de │ │ │animale pe ambele maluri ale râului. │ │ │Intensitatea presiunii actuale este │ │ │scăzută. │ │ │C01.01 Extragere de nisip și pietriș.│ │ │Balastiere pentru extragere nisip și │ │ │balast la Roșcani și Stamate │ │ │afectează fitocenoze din habitat în │ │ │albia minoră. Intensitatea presiunii │ │ │actuale este medie. │ │ │E03.03 Depozitarea materialelor │ │ │inerte - nereactive . Izolat în zona │ │ │orașului Bucecea. Intensitatea │ │ │presiunii actuale este scăzută. │ │ │E03.04 Alte tipuri de depozitări. │ │ │Izolat sunt abandonate deșeuri din │ │ │gospodării pe ambele maluri în │ │ │fitocenoze ale habitatului. │ │ │Intensitatea presiunii actuale este │ │ │scăzută. │ │ │H05.01 Gunoiul și deșeurile solide. │ │ │Pe ambele maluri izolat,în fitocenoze│ │ │ale habitatului. Intensitatea │ │ │presiunii actuale este scăzută. │ │ │K01.01 Eroziune. Fenomen permanent pe│ │ │ambele maluri în funcție de │ │ │activitatea antropică și de viituri │ │ │contribuie la modificări de suprafață│ │ │ale habitatului. Intensitatea │ │ │presiunii actuale este scăzută. │ │ │K01.02 Colmatare. În funcție de │ │ │activitatea antropică din albia │ │ │râului. Intensitatea presiunii │ │ │actuale este scăzută. │ │ │K02 Evoluție biocenotică, succesiune.│ │ │Evoluția vegetației higrofile, în mod│ │ │natural, spre fitocenoze de sălcii │ │ │în albia minoră și majoră a râului. │ │ │Intensitatea presiunii actuale este │ │ │scăzută. │ │ │L08 Inundații - procese naturale. │ │ │Fenomen natural urmat de o perturbare│ │ │majoră, dar pe o perioadă de timp │ │ │scurtă. Intensitatea presiunii │ │ │actuale este scăzută. │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Localizarea presiunii actuale │În albia majoră a râului, pe zone │ │ │mici pe ambele maluri │ │ │- extragere nisip și balast la │ │ │Roșcani și Stamate; Evoluția │ │ │vegetației higrofile în mod natural │ │ │spre fitocenoze de sălciiș în albia │ │ │minoră și majoră a râului Siret. │ │ │Anexa nr. 17 la Planul de management │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │Intensitatea presiunii actuale │Scăzută │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘ Presiuni asupra speciilor de pești Aspius aspius - avatul, Gobio kessleri - porcușor de nisip, Cobitis taenia - zvârlugă, Sabanejewia aurata - zvârlugă aurie Tabelul nr. 16 ┌──────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┐ │Specie/Parametru │Presiuni/Descriere │ ├──────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Aspius aspius - avatul, Gobio kessleri│A04 Pășunatul. Pășunat cu amestec de animale│ │- porcușor de nisip, Cobitis taenia - │în perioadele secetoase ale verii. La │ │zvârlugă, Sabanejewia aurata - │adăparea animalelor, apa poate fi poluată de│ │zvârlugă aurie │dejecții de animale. Intensitatea presiunii │ │ │actuale asupra peștilor este scăzută. │ │ │C01.01 Extragere de nisip și pietriș. │ │ │Balastiere pentru extragere nisip și balast.│ │ │Apa este tulburată pe o porțiune limitată în│ │ │aval de balastieră pe toată perioada de │ │ │activitate a utilajelor. Intensitatea │ │ │presiunii actuale asupra peștilor este medie│ │ │E03.04 Alte tipuri de depozitări.Izolat sunt│ │ │abandonate deșeuri din gospodării în care se│ │ │regăsesc sticle, ambalaje din plastic. │ │ │Impactul constă în difuzia unor macromole- │ │ │cule din deșeuri în apă și ingerarea de │ │ │particule sau sufocarea cu plastic. │ │ │Intensitatea presiunii actuale este medie. │ │ │F02.03.02 Pescuit cu undița. Intensitatea │ │ │presiunii actuale este scăzută. │ │ │H01.09 Poluarea difuză a apelor de suprafață│ │ │Poluare determinată de spălarea balastrului.│ │ │Intensitatea presiunii actuale este scăzută.│ │ │J02.04 Modificări de inundare.Apar în urma │ │ │extragerii nisipului și pietrișului. │ │ │Intensitatea presiunii actuale este scăzută.│ │ │L08 Inundații - procese naturale.Fenomen │ │ │natural urmat de o perturbare majoră, dar pe│ │ │o perioadă de timp scurtă. Intensitatea │ │ │presiunii actuale este scăzută. │ │ │M01.02 Secete și precipitații reduse. │ │ │Fenomen natural perturbator privind debitul │ │ │de apă. Intensitatea presiunii actuale este │ │ │scăzută. │ ├──────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Localizarea presiunii actuale │În albia minoră și albia majoră a râului │ ├──────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────┤ │Intensitatea presiunii actuale │Scăzută │ └──────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────┘ Presiuni asupra speciei Unio crassus - scoica mica de râu Tabelul nr. 17 ┌──────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐ │Specie/Parametru │Presiuni/Descriere │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Unio crassus - scoica mica de râu │A04 Pășunatul. Pășunat cu amestec de animale în │ │ │perioadele secetoase ale verii. La adăparea │ │ │animalelor apa poate fi poluată cu dejecții de │ │ │animale. Intensitatea presiunii actuale asupra │ │ │speciei este scăzută. │ │ │C01.01 Extragere de nisip și pietriș. Balastiere│ │ │pentru extragere nisip și balast. Apa este │ │ │tulburată pe o porțiune limitată în aval de │ │ │balastieră pe toată perioada de activitate a │ │ │utilajelor. Se aduc modificări asupra bazinul │ │ │acvatic. Intensitatea presiunii actuale asupra │ │ │speciei este medie. │ │ │E03.04 Alte tipuri de depozitări.Izolat sunt │ │ │abandonate deșeuri din gospodării în care se │ │ │regăsesc sticle, ambalaje din plastic. Impactul │ │ │constă în difuzia unor macromolecule din deșeuri│ │ │în apă și ingerarea de particule de plastic sau │ │ │sufocare. Intensitatea presiunii actuale asupra │ │ │speciei este medie. │ │ │H01.09 Poluarea difuză a apelor de suprafață. │ │ │Poluare determinată de spălarea balastrului. │ │ │Intensitatea presiunii asupra speciei este │ │ │scăzută. │ │ │J02.04 Modificări de inundare. Apar în urma │ │ │extragerii nisipului și pietrișului. │ │ │Intensitatea presiunii actuale asupra speciei │ │ │este medie. │ │ │M01.02 Secete și precipitații reduse. Fenomen │ │ │natural perturbator privind debitul de apă. │ │ │Intensitatea presiunii actuale asupra speciei │ │ │este scăzută. │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Localizarea presiunii actuale │În albia minoră și albia majoră a râului │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Intensitatea presiunii actuale │Scăzută │ └──────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘ ... 2.4.2.2. Amenințări Amenințări asupra Habitatului 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin Tabelul nr. 18 ┌──────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐ │Habitatul/Parametru │Presiuni/Descriere │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Habitat 6430 Comunități de lizieră│A03.02 Cosire ne-intensivă. Cosire sporadică în │ │cu ierburi înalte higrofile de la │albia majoră a râului, pe zone mici pe ambele │ │nivelul câmpiilor, până la cel │maluri. │ │montan și alpin │Intensitatea presiunii viitoare este scăzută. │ │ │A04 Pășunatul. Pășunat cu amestec de animale pe │ │ │ambele maluri, frecvent în albia majoră a │ │ │râului Siret. Intensitatea presiunii viitoare │ │ │este scăzută. │ │ │C01.01 Extragere de nisip și pietriș.Balastiere │ │ │pentru extragere nisip și balast la Roșcani și │ │ │Stamate. │ │ │Intensitatea presiunii viitoare este medie. │ │ │E03.03 Depozitarea materialelor inerte - │ │ │nereactive. Izolat în zona orașului Bucecea. │ │ │Intensitatea presiunii viitoare este scăzută. │ │ │E03.04 Alte tipuri de depozitări.Izolat sunt │ │ │abandonate deșeuri din gospodării pe ambele │ │ │maluri. Intensitatea presiunii viitoare este │ │ │scăzută. │ │ │H05.01 Gunoiul și deșeurile solide. Pe ambele │ │ │maluri izolat. Intensitatea presiunii viitoare │ │ │este scăzută. │ │ │K01.01 Eroziune. Fenomen permanent pe ambele │ │ │maluri în funcție de activitatea antropică și de│ │ │viituri. Intensitatea presiunii viitoare este │ │ │scăzută. │ │ │K01.02 Colmatare. În funcție de activitatea │ │ │antropică din albia râului. Intensitatea │ │ │presiunii viitoare este scăzută. │ │ │K02 Evoluție biocenotică, succesiune. Evoluția │ │ │vegetației higrofile, în mod natural, spre │ │ │fitocenoze de sălciiș în albia minoră și majoră │ │ │a râului. Intensitatea presiunii viitoare este │ │ │scăzută. │ │ │L08 Inundații - procese naturale. Fenomen │ │ │natural urmat de o perturbare majoră, dar pe o │ │ │perioadă de timp scurtă. Intensitatea presiunii │ │ │viitoare este scăzută. │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Localizarea presiunii actuale │În albia majoră a râului, pe zone mici pe │ │ │ambele maluri - extragere nisip și balast la │ │ │Roșcani și Stamate. Evoluția vegetației │ │ │higrofile în mod natural spre fitocenoze de │ │ │sălciiș în albia minoră și majoră a râului │ │ │Siret. Anexa nr. 18 la Planul de management │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Intensitatea presiunii actuale │Scăzută │ └──────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘ Amenințări asupra speciilor de pești Aspius aspius - avatul, Gobio kessleri - porcușor de nisip, Cobitis taenia - zvârlugă, Sabanejewia aurata - zvârlugă aurie Tabelul nr. 19 ┌──────────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────────┐ │Specie/Parametru │Presiuni/Descriere │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Aspius aspius - avatul, Gobio │A04 Pășunatul.Pășunat cu amestec de animale în │ │kessleri - porcușor de nisip, │perioadele secetoase ale verii. La adăparea │ │Cobitis taenia - zvârlugă, │animalelor, apa poate fi poluată de dejecții de │ │Sabanejewia aurata- zvârlugă aurie│animale. Intensitatea presiunii viitoare asupra │ │ │peștilor este scăzută. │ │ │C01.01 Extragere de nisip și pietriș. Balastiere│ │ │pentru extragere nisip și balast. Apa este │ │ │tulburată pe o porțiune limitată în aval de │ │ │balastieră pe toată perioada de activitate a │ │ │utilajelor. Intensitatea presiunii viitoare │ │ │asupra peștilor este medie. │ │ │E03.04 Alte tipuri de depozitări. Izolat sunt │ │ │abandonate deșeuri din gospodării în care se │ │ │regăsesc sticle, ambalaje din plastic. Impactul │ │ │constă în difuzia unor macromolecule din deșeuri│ │ │în apă și ingerarea de particule de plastic sau │ │ │sufocarea peștilor. Intensitatea presiunii │ │ │viitoare este medie. │ │ │F02.03.02 Pescuit cu undița. Intensitatea │ │ │presiunii viitoare este scăzută. │ │ │H01.09 Poluarea difuză a apelor de suprafață. │ │ │Poluare determinată de spălarea balastrului. │ │ │Intensitatea presiunii viitoare este scăzută. │ │ │J02.04 Modificări de inundare. Apar în urma │ │ │extragerii nisipului și pietrișului. │ │ │Intensitatea presiunii viitoare este scăzută. │ │ │L08Inundații - procese naturale. Fenomen natural│ │ │urmat de o perturbare majoră, dar pe o perioadă │ │ │de timp scurtă. Intensitatea presiunii viitoare │ │ │este scăzută. │ │ │M01.02 Secete și precipitații reduse. Fenomen │ │ │natural perturbator privind debitul de apă. │ │ │Intensitatea presiunii viitoare este scăzută. │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Localizarea presiunii actuale │În albia minoră și albia majoră a râului │ ├──────────────────────────────────┼────────────────────────────────────────────────┤ │Intensitatea presiunii actuale │Scăzută │ └──────────────────────────────────┴────────────────────────────────────────────────┘ Amenințări asupra speciei Unio crassus - scoica mica de râu Tabelul nr. 20 ┌─────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐ │Specie/Parametru │Presiuni/Descriere │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Unio crassus - scoica mica de râu│A04 Pășunatul.Pășunat cu amestec de animale în │ │ │perioadele secetoase ale verii. La adăparea │ │ │animalelor apa poate fi poluată cu dejecții de │ │ │animale. Intensitatea presiunii viitoare asupra │ │ │speciei este scăzută. │ │ │C01.01 Extragere de nisip și pietriș.Balastiere │ │ │pentru extragere nisip și balast. Apa este │ │ │tulburată pe o porțiune limitată în aval de │ │ │balastieră pe toată perioada de activitate a │ │ │utilajelor Se aduc modificări asupra bazinului │ │ │acvatic. Intensitatea presiunii viitoare asupra │ │ │speciei este medie. │ │ │E03.04 Alte tipuri de depozitări. Izolat sunt │ │ │abandonate deșeuri din gospodării în care se │ │ │regăsesc sticle, ambalaje din plastic. Impactul │ │ │constă în difuzia unor macromolecule din deșeuri │ │ │în apă și ingerarea de particule de plastic sau │ │ │sufocare.Intensitatea presiunii viitoare asupra │ │ │speciei este medie. │ │ │H01.09 Poluarea difuză a apelor de suprafață. │ │ │Poluare determinată de spălarea balastrului. │ │ │Intensitatea presiunii viitoare asupra speciei │ │ │este scăzută. │ │ │J02.04 Modificări de inundare. Apar în urma │ │ │extragerii nisipului și pietrișului. Intensitatea│ │ │presiunii viitoare asupra speciei este medie. │ │ │M01.02 Secete și precipitații reduse Fenomen │ │ │natural perturbator privind debitul de apă. │ │ │Intensitatea presiunii viitoare asupra speciei │ │ │este scăzută. │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Localizarea presiunii actuale │În albia minoră și albia majoră a râului │ ├─────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────┤ │Intensitatea presiunii actuale │Scăzută │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────┘ ... ... ... ... 3. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI A TIPURILOR DE HABITATE 3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ 3.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Aspius aspius Evaluarea stării de conservare a speciei Aspius aspius din punctul de vedere al populației speciei Tabelul nr. 21 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Aspius aspius, cod 1130 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Statut de prezență temporală a speciilor│Populație permanentă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.3. │Mărimea populației speciei în aria │100-500 indivizi, clasa 3 │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.4. │Calitatea datelor referitoare la │Bună │ │ │populația speciei din aria naturală │ │ │ │protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.5. │Raportul dintre mărimea populației │0-2 % clasa C │ │ │speciei în aria naturală protejată și │ │ │ │mărimea populației naționale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.6. │Mărimea populației speciei în aria │Nesemnificativă │ │ │naturală protejată comparata cu mărimea │ │ │ │populației naționale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.7. │Mărimea reevaluată a populației estimate│Nu este cazul, nu a fost elaborat│ │ │în Planul de management anterior │un plan de management anterior │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.8. │Mărimea populației de referință pentru │500-1000 indivizi, clasa 4 │ │ │starea favorabilă în aria naturală │ │ │ │protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.9. │Metodologia de apreciere a mărimii │La baza metodologiei de apreciere│ │ │populației de referință pentru starea │au stat sursele bibliografice și │ │ │favorabilă │datele obținute din teren │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.10.│Raportul dintre mărimea populației de │Mai mare │ │ │referință pentru starea favorabilă și │ │ │ │mărimea populației actuale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.11.│Tendința actuală a mărimii populației │Necunoscută │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.12.│Calitatea datelor privind tendința │Bună │ │ │actuală a mărimii populației speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.13.│Magnitudinea tendinței actuale a mărimii│Nu există suficiente informații │ │ │populației speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.14.│Magnitudinea tendinței actuale a mărimii│Nu există suficiente informații │ │ │populației speciei exprimată prin │ │ │ │calificative │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.15.│Structura populației speciei │Nu există date privind structura │ │ │ │populației │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.16.│Starea de conservare din punct de vedere│Necunoscută. │ │ │al populației speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.17.│Starea de conservare necunoscută din │Nu există date suficiente pentru │ │ │punct de vedere al populației │a putea stabili că starea de │ │ │ │conservare din punct de vedere al│ │ │ │populației speciei nu este în │ │ │ │nici într-un caz favorabilă. │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a speciei Aspius aspiusdin punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 22 ┌─────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametri │Descriere │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Aspius aspius, cod 1130 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria │Populație permanentă │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.3. │Suprafața habitatului speciei în aria │17-30 ha │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.4. │Calitatea datelor pentru suprafața habi- │Bună-estimări statistice robuste│ │ │tatului speciei │sau inventarieri complete │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.5. │Suprafața reevaluată a habitatului │Nu este cazul │ │ │speciei din Planul de management anterior│ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.6. │Suprafața adecvată a habitatului speciei │35 ha │ │ │în aria naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.7. │Metodologia de apreciere a suprafeței │Pentru stabilirea suprafeței │ │ │adecvate a habitatului speciei în aria │adecvate a habitatului speciei │ │ │naturală protejată │în aria naturală protejată s-au │ │ │ │luat în calcul următoarele │ │ │ │elemente: suprafața tronsonului │ │ │ │de râu aflat în cadrul ariei; │ │ │ │lățimea medie a râului în sta- │ │ │ │țiile de prelevare; adâncimea │ │ │ │medie a râului în stațiile de │ │ │ │prelevare. │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.8. │Raportul dintre suprafața adecvată a │Aproximativ egal │ │ │habitatului speciei și suprafața actuală │ │ │ │a habitatului speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.9. │Tendința actuală a suprafeței habitatului│Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.10.│Calitatea datelor privind tendința │Bună-estimări statistice robuste│ │ │actuală a suprafeței habitatului speciei │sau inventarieri complete │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.11.│Calitatea habitatului speciei în aria │Bună │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.12.│Tendința actuală a calității habitatului │Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.13.│Calitatea datelor privind tendința actua-│Bună-estimări statistice robuste│ │ │lă a calității habitatului speciei │sau inventarieri complete │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.14.│Tendința actuală globală a habitatului │Stabilă │ │ │speciei funcție de tendința suprafeței și│ │ │ │de tendința calității habitatului speciei│ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.15.│Starea de conservare din punct de vedere │Favorabilă │ │ │al habitatului speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.16.│Tendința stării de conservare din punct │Stabilă │ │ │de vedere al habitatului speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.17.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al habitatului speciei │ │ └─────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a speciei Aspius aspius din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 23 ┌─────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametri │Descriere │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.1 │Specia │Aspius aspius, cod 1130 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria naturală│Populație permanentă │ │ │protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.3. │Tendința viitoare a mărimii populației │Crescătoare │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.4. │Raportul dintre mărimea populației de │Aproximativ egal │ │ │referință pentru starea favorabilă și │ │ │ │mărimea populației viitoare a speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.5. │Perspectivele speciei din punct de vedere│Perspective bune │ │ │al populației │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.6. │Tendința viitoare a suprafeței habitatu- │Crescătoare │ │ │lui speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.7. │Raportul dintre suprafața adecvată a │Aproximativ egal │ │ │habitatului speciei și suprafața habita- │ │ │ │tului speciei în viitor │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.8. │Perspectivele speciei din punct de vedere│Favorabile │ │ │al habitatului speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.9. │Perspectivele speciei în viitor │Favorabile │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.10.│Efectul cumulat al impacturilor asupra │Scăzut │ │ │speciei în viitor │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.11.│Intensitatea presiunilor actuale asupra │Mediu │ │ │speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.12.│Intensitatea amenințărilor viitoare │Mediu │ │ │asupra speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.13.│Viabilitatea pe termen lung a speciei │Viabilitatea pe termen lung a │ │ │ │speciei ar putea fi asigurată │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.14.│Starea de conservare din punct de vedere │Favorabilă │ │ │al perspectivelor speciei în viitor │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.15.│Tendința stării de conservare din punct │Nu este cazul │ │ │de vedere al perspectivelor speciei în │ │ │ │viitor │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │C.16.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al perspectivelor speciei│ │ │ │în viitor │ │ └─────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ Evaluarea stării globale de conservare a speciei Aspius aspius în cadrul ariei naturale protejate Tabelul nr. 24 ┌─────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Aspius aspius, cod 1130 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria naturală│Populație permanentă - │ │ │protejată │sedentară/rezidentă │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │D.3. │Starea globală de conservare a speciei │Favorabilă │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │D.4. │Tendința stării globale de conservare a │Nu este cazul │ │ │speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │D.5. │Starea globală de conservare necunoscută │Nu este cazul │ └─────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ ... 3.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Gobio kessleri Evaluarea stării de conservare a speciei Gobio kessleri din punctul de vedere al populației speciei Tabelul nr. 25 ┌─────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Gobio kessleri, cod 2511 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.2. │Statut de prezență temporală a speciilor │Populație permanentă │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.3. │Mărimea populației speciei în aria │5.000-10.000 indivizi, clasa 6 │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.4. │Calitatea datelor referitoare la popula- │Bună │ │ │ția speciei din aria naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.5. │Raportul dintre mărimea populației │2-15 %, clasa B │ │ │speciei în aria naturală protejată și │ │ │ │mărimea populației naționale │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.6. │Mărimea populației speciei în aria natu- │Nesemnificativă │ │ │rală protejată comparata cu mărimea │ │ │ │populației naționale │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.7. │Mărimea reevaluată a populației estimate │Nu este cazul, nu a fost │ │ │în Planul de management anterior │elaborat un plan de management │ │ │ │anterior. │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.8. │Mărimea populației de referință pentru │5.000-10.000 indivizi, clasa 6 │ │ │starea favorabilă în aria naturală │ │ │ │protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.9. │Metodologia de apreciere a mărimii │La baza metodologiei de │ │ │populației de referință pentru starea │apreciere au stat sursele │ │ │favorabilă │bibliografice și datele obținute│ │ │ │din teren. │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.10.│Raportul dintre mărimea populației de │Aproximativ egal │ │ │referință pentru starea favorabilă și │ │ │ │mărimea populației actuale │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.11.│Tendința actuală a mărimii populației │Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.12.│Calitatea datelor privind tendința │Bună │ │ │actuală a mărimii populației speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.13.│Magnitudinea tendinței actuale a mărimii │Nu există suficiente informații.│ │ │populației speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.14.│Magnitudinea tendinței actuale a mărimii │Nu există suficiente informații.│ │ │populației speciei exprimată prin │ │ │ │calificative │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.15.│Structura populației speciei │Structura populației pe vârste, │ │ │ │mortalitatea și natalitatea nu │ │ │ │deviază de la normal. │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.16.│Starea de conservare din punct de vedere │Favorabilă │ │ │al populației speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.17.│Tendința stării de conservare din punct │Nu este cazul │ │ │de vedere al populației speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.18.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al populației │ │ └─────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a speciei Gobio kessleri din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 26 ┌─────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametri │Descriere │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Gobio kessleri, codul 2511 │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria naturală│Populație permanentă │ │ │protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.3. │Suprafața habitatului speciei în aria │15-30 ha │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.4. │Calitatea datelor pentru suprafața │Bună-estimări statistice robuste│ │ │habitatului speciei │sau inventarieri complete │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.5. │Suprafața reevaluată a habitatului │Nu este cazul │ │ │speciei din Planul de management anterior│ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.6. │Suprafața adecvată a habitatului speciei │30 ha │ │ │în aria naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.7. │Metodologia de apreciere a suprafeței │Pentru stabilirea suprafeței │ │ │naturală protejată │adecvate a habitatului speciei │ │ │ │în aria naturală protejată s-au │ │ │ │luat în calcul următoarele │ │ │ │elemente: suprafața tronsonului │ │ │ │de râu aflat în cadrul ariei; │ │ │ │lățimea medie a râului în │ │ │ │stațiile de prelevare;adâncimea │ │ │ │medie a râului în stațiile de │ │ │ │prelevare. │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.8. │Raportul dintre suprafața adecvată a │Aproximativ egal │ │ │habitatului speciei și suprafața actuală │ │ │ │a habitatului speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.9. │Tendința actuală a suprafeței habitatului│Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.10.│Calitatea datelor privind tendința │Bună-estimări statistice robuste│ │ │actuală a suprafeței habitatului speciei │sau inventarieri complete │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.11.│Calitatea habitatului speciei în aria │Bună │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.12.│Tendința actuală a calității habitatului │Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.13.│Calitatea datelor privind tendința │Bună-estimări statistice robuste│ │ │actuală a calității habitatului speciei │sau inventarieri complete │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.14.│Tendința actuală globală a habitatului │Stabilă │ │ │speciei funcție de tendința suprafeței și│ │ │ │de tendința calității habitatului speciei│ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.15.│Starea de conservare din punct de vedere │Favorabilă │ │ │al habitatului speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.16.│Tendința stării de conservare din punct │Stabilă │ │ │de vedere al habitatului speciei │ │ ├─────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │B.17.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al habitatului speciei │ │ └─────┴─────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a speciei Gobio kessleri din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 27 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametri │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1 │Specia │Gobio kessleri, cod 2511 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria natura-│Populație permanentă - │ │ │lă protejată │sedentară/rezidentă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.3. │Tendința viitoare a mărimii populației │Stabilă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.4. │Raportul dintre mărimea populației de │Aproximativ egal │ │ │referință pentru starea favorabilă și │ │ │ │mărimea populației viitoare a speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.5. │Perspectivele speciei din punct de │Perspective bune │ │ │vedere al populației │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.6. │Tendința viitoare a suprafeței │Stabilă │ │ │habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.7. │Raportul dintre suprafața adecvată a │Aproximativ egal │ │ │habitatului speciei și suprafața │ │ │ │habitatului speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.8. │Perspectivele speciei din punct de │Favorabile │ │ │vedere al habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.9. │Perspectivele speciei în viitor │Favorabile │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.10.│Efectul cumulat al impacturilor asupra │Scăzut │ │ │speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.11.│Intensitatea presiunilor actuale asupra │Mediu │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.12.│Intensitatea amenințărilor viitoare │Mediu │ │ │asupra speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.13.│Viabilitatea pe termen lung a speciei │Viabilitatea pe termen lung a │ │ │ │speciei este asigurată │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.14.│Starea de conservare din punct de vedere│Favorabilă │ │ │al perspectivelor speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.15.│Tendința stării de conservare din punct │Nu este cazul │ │ │de vedere al perspectivelor speciei în │ │ │ │viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.16.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al perspectivelor │ │ │ │speciei în viitor │ │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării globale de conservare a speciei Gobio kessleri în cadrul ariei naturale protejate Tabelul nr. 28 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Gobio kessleri, cod 2511 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria │Populație permanentă │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.3. │Starea globală de conservare a speciei │Favorabilă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.4. │Tendința stării globale de conservare a │Nu este cazul │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.5. │Starea globală de conservare necunoscută│Nu este cazul │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ ... 3.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia Evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia din punctul de vedere al populației speciei Tabelul nr. 29 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Cobitis taenia, cod 1149 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Statut de prezență temporală a speciilor│Populație permanentă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.3. │Mărimea populației speciei în aria │1.000-5.000 indivizi, clasa 5 │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.4. │Calitatea datelor referitoare la │Bună │ │ │populația speciei din aria naturală │ │ │ │protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.5. │Raportul dintre mărimea populației │0-2 %, clasa C │ │ │speciei în aria naturală protejată și │ │ │ │mărimea populației naționale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.6. │Mărimea populației speciei în aria │Nesemnificativă │ │ │naturală protejată comparata cu mărimea │ │ │ │populației naționale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.7. │Mărimea reevaluată a populației estimate│Nu este cazul │ │ │în Planul de management anterior │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.8. │Mărimea populației de referință pentru │5.000-10.000 indivizi, clasa 6 │ │ │starea favorabilă în aria naturală │ │ │ │protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.9. │Metodologia de apreciere a mărimii │La baza metodologiei de apreciere│ │ │populației de referință pentru starea │au stat sursele bibliografice și │ │ │favorabilă │datele obținute din teren. │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.10.│Raportul dintre mărimea populației de │Mai mare │ │ │referință pentru starea favorabilă și │ │ │ │mărimea populației actuale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.11.│Tendința actuală a mărimii populației │Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.12.│Calitatea datelor privind tendința │Bună │ │ │actuală a mărimii populației speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.13.│Magnitudinea tendinței actuale a mărimii│Nu există suficiente informații │ │ │populației speciei │pentru a putea aprecia │ │ │ │magnitudinea tendinței actuale a │ │ │ │mărimii populației speciei │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.14.│Magnitudinea tendinței actuale a mărimii│Nu există suficiente informații │ │ │populației speciei exprimată prin │pentru a putea aprecia │ │ │calificative │magnitudinea tendinței actuale a │ │ │ │mărimii populației speciei │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.15.│Structura populației speciei │Nu există date privind structura │ │ │ │populației. │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.16.│Starea de conservare din punct de vedere│Necunoscută │ │ │al populației speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.17.│Starea de conservare necunoscută din │Nu există date suficiente pentru │ │ │punct de vedere al populației │a putea stabili că starea de │ │ │ │conservare din punct de vedere al│ │ │ │populației speciei nu este în │ │ │ │nici într-un caz favorabilă. │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 30 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Cobitis taenia, cod 1149 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria │Populație permanentă │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.3. │Suprafața habitatului speciei în aria │15-30 ha │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.4. │Calitatea datelor pentru suprafața │Bună-estimări statistice robuste │ │ │habitatului speciei │sau inventarieri complete. │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.5. │Suprafața reevaluată a habitatului │Nu este cazul │ │ │speciei din Planul de management │ │ │ │anterior │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.6. │Suprafața adecvată a habitatului speciei│35 ha │ │ │în aria naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.7. │Metodologia de apreciere a suprafeței │Pentru stabilirea suprafeței │ │ │adecvate a habitatului speciei în aria │adecvate a habitatului speciei în│ │ │naturală protejată │aria naturală protejată s-au luat│ │ │ │în calcul următoarele elemente: │ │ │ │suprafața tronsonului de râu │ │ │ │aflat în cadrul ariei; lățimea │ │ │ │medie a râului în stațiile de │ │ │ │prelevare;adâncimea medie a râu- │ │ │ │lui în stațiile de prelevare. │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.8. │Raportul dintre suprafața adecvată a │Aproximativ egal │ │ │habitatului speciei și suprafața actuală│ │ │ │a habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.9. │Tendința actuală a suprafeței habitatu- │Stabilă │ │ │lui speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.10.│Calitatea datelor privind tendința │Bună- estimări statistice robuste│ │ │actuală a suprafeței habitatului speciei│sau inventarieri complete │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.11.│Calitatea habitatului speciei în aria │Bună │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.12.│Tendința actuală a calității habitatului│Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.13.│Calitatea datelor privind tendința │Bună- estimări statistice robuste│ │ │actuală a calității habitatului speciei │sau inventarieri complete │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.14.│Tendința actuală globală a habitatului │Stabilă │ │ │speciei funcție de tendința suprafeței │ │ │ │și de tendința calității habitatului │ │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.15.│Starea de conservare din punct de vedere│Favorabilă │ │ │al habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.16.│Tendința stării de conservare din punct │Stabilă │ │ │de vedere al habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.17.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al habitatului speciei │ │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a speciei Cobitis taenia din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 31 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Cobitis taenia, cod 1149 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria │Populație permanentă │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.3. │Tendința viitoare a mărimii populației │Crescătoare │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.4. │Raportul dintre mărimea populației de │Aproximativ egal │ │ │referință pentru starea favorabilă și │ │ │ │mărimea populației viitoare a speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.5. │Perspectivele speciei din punct de │Perspective bune │ │ │vedere al populației │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.6. │Tendința viitoare a suprafeței │Crescătoare │ │ │habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.7. │Raportul dintre suprafața adecvată a │Aproximativ egal │ │ │habitatului speciei și suprafața habita-│ │ │ │tului speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.8. │Perspectivele speciei din punct de │Favorabile │ │ │vedere al habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.9. │Perspectivele speciei în viitor │Favorabile │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.10.│Efectul cumulat al impacturilor asupra │Scăzut │ │ │speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.11.│Intensitatea presiunilor actuale asupra │Mediu │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.12.│Intensitatea amenințărilor viitoare │Mediu │ │ │asupra speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.13.│Viabilitatea pe termen lung a speciei │Viabilitatea pe termen lung a │ │ │ │speciei ar putea fi asigurată │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.14.│Starea de conservare din punct de vedere│Favorabilă │ │ │al perspectivelor speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.15.│Tendința stării de conservare din punct │Nu este cazul │ │ │de vedere al perspectivelor speciei în │ │ │ │viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.16.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al perspectivelor │ │ │ │speciei în viitor │ │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării globale de conservare a speciei Cobitis taenia în cadrul ariei naturale protejate Tabelul nr. 32 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Cobitis taenia, codul 1149 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria natura-│Populație permanentă - │ │ │lă protejată │sedentară/rezidentă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.3. │Starea globală de conservare a speciei │Favorabilă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.4. │Tendința stării globale de conservare a │Nu este cazul │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.5. │Starea globală de conservare necunoscută│Nu este cazul │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ ... 3.1.4. Evaluarea stării de conservare a speciei Sabanejewia aurata Evaluarea stării de conservare a speciei Sabanejewia aurata din punctul de vedere al populației speciei Tabelul nr. 33 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Sabanejewia aurata, cod 1146 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Statut de prezență temporală a speciilor│Populație permanentă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.3. │Mărimea populației speciei în aria │1.000-5.000 indivizi, clasa 5 │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.4. │Calitatea datelor referitoare la │Bună │ │ │populația speciei din aria naturală │ │ │ │protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.5. │Raportul dintre mărimea populației │0-2 %, clasa C │ │ │speciei în aria naturală protejată și │ │ │ │mărimea populației naționale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.6. │Mărimea populației speciei în aria natu-│Nesemnificativă │ │ │rală protejată comparata cu mărimea │ │ │ │populației naționale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.7. │Mărimea reevaluată a populației estimate│Nu este cazul │ │ │în Planul de management anterior │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.8. │Mărimea populației de referință pentru │5.000-10.000 indivizi, clasa 6 │ │ │starea favorabilă în aria naturală │ │ │ │protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.9. │Metodologia de apreciere a mărimii │La baza metodologiei de apreciere│ │ │populației de referință pentru starea │au stat sursele bibliografice și │ │ │favorabilă │datele obținute din teren. │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.10.│Raportul dintre mărimea populației de │Mai mare │ │ │referință pentru starea favorabilă și │ │ │ │mărimea populației actuale │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.11.│Tendința actuală a mărimii populației │Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.12.│Calitatea datelor privind tendința │Bună │ │ │actuală a mărimii populației speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.13.│Magnitudinea tendinței actuale a mărimii│Nu există suficiente informații │ │ │populației speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.14.│Magnitudinea tendinței actuale a mărimii│Nu există suficiente informații │ │ │populației speciei exprimată prin │ │ │ │calificative │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.15.│Structura populației speciei │Nu există date privind structura │ │ │ │populației. │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.16.│Starea de conservare din punct de vedere│Necunoscută │ │ │al populației speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.17.│Starea de conservare necunoscută din │Nu există date suficiente pentru │ │ │punct de vedere al populației │a putea stabili că starea de │ │ │ │conservare din punct de vedere al│ │ │ │populației speciei nu este în │ │ │ │nici într-un caz favorabilă. │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a speciei Sabanejewia aurata din punctul de vedere al habitatului speciei Tabelul nr. 34 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Sabanejewia aurata, cod1146 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria │Populație permanentă │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.3. │Suprafața habitatului speciei în aria │15-30 ha │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.4. │Calitatea datelor pentru suprafața │Bună-estimări statistice robuste │ │ │habitatului speciei │sau inventarieri complete. │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.5. │Suprafața reevaluată a habitatului │Nu este cazul │ │ │speciei din Planul de management │ │ │ │anterior │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.6. │Suprafața adecvată a habitatului speciei│35 ha │ │ │în aria naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.7. │Metodologia de apreciere a suprafeței │Pentru stabilirea suprafeței │ │ │adecvate a habitatului speciei în aria │adecvate a habitatului speciei în│ │ │naturală protejată │aria naturală protejată s-au luat│ │ │ │în calcul următoarele elemente: │ │ │ │suprafața tronsonului de râu │ │ │ │aflat în cadrul ariei; lățimea │ │ │ │medie a râului în stațiile de │ │ │ │prelevare;adâncimea medie a │ │ │ │râului în stațiile de prelevare. │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.8. │Raportul dintre suprafața adecvată a │Aproximativ egal │ │ │habitatului speciei și suprafața actuală│ │ │ │a habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.9. │Tendința actuală a suprafeței habitatu- │Stabilă │ │ │lui speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.10.│Calitatea datelor privind tendința │Bună - estimări statistice │ │ │actuală a suprafeței habitatului speciei│robuste sau inventarieri complete│ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.11.│Calitatea habitatului speciei în aria │Bună │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.12.│Tendința actuală a calității habitatului│Stabilă │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.13.│Calitatea datelor privind tendința │Bună - estimări statistice │ │ │actuală a calității habitatului speciei │robuste sau inventarieri complete│ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.14.│Tendința actuală globală a habitatului │Stabilă │ │ │speciei funcție de tendința suprafeței │ │ │ │și de tendința calității habitatului │ │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.15.│Starea de conservare din punct de vedere│Favorabilă │ │ │al habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.16.│Tendința stării de conservare din punct │Stabilă │ │ │de vedere al habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │B.17.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al habitatului speciei │ │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a speciei Sabanejewia aurata din punctul de vedere al perspectivelor speciei Tabelul nr. 35 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Sabanejewia aurata, codul 1146 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria │Populație permanentă │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.3. │Tendința viitoare a mărimii populației │Crescătoare │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.4. │Raportul dintre mărimea populației de │Aproximativ egal │ │ │referință pentru starea favorabilă și │ │ │ │mărimea populației viitoare a speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.5. │Perspectivele speciei din punct de │Perspective bune │ │ │vedere al populației │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.6. │Tendința viitoare a suprafeței habitatu-│Crescătoare │ │ │lui speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.7. │Raportul dintre suprafața adecvată a │Aproximativ egal │ │ │habitatului speciei și suprafața habita-│ │ │ │tului speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.8. │Perspectivele speciei din punct de │Favorabile │ │ │vedere al habitatului speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.9. │Perspectivele speciei în viitor │Favorabile │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.10.│Efectul cumulat al impacturilor asupra │Scăzut │ │ │speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.11.│Intensitatea presiunilor actuale asupra │Mediu │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.12.│Intensitatea amenințărilor viitoare │Mediu │ │ │asupra speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.13.│Viabilitatea pe termen lung a speciei │Viabilitatea pe termen lung a │ │ │ │speciei ar putea fi asigurată │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.14.│Starea de conservare din punct de vedere│Favorabilă │ │ │al perspectivelor speciei în viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.15.│Tendința stării de conservare din punct │Nu este cazul │ │ │de vedere al perspectivelor speciei în │ │ │ │viitor │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │C.16.│Starea de conservare necunoscută din │Nu este cazul │ │ │punct de vedere al perspectivelor │ │ │ │speciei în viitor │ │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării globale de conservare a speciei Sabanejewia aurata în cadrul ariei naturale protejate Tabelul nr. 36 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.1. │Specia │Sabanejewia aurata, cod 1146 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │A.2. │Tipul populației speciei în aria │Populație permanentă │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.3. │Starea globală de conservare a speciei │Favorabilă │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.4. │Tendința stării globale de conservare a │Nu este cazul │ │ │speciei │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │D.5. │Starea globală de conservare necunoscută│Nu este cazul │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ ... ... 3.2. Evaluarea stării de conservare a habitatului 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al al suprafeței acoperite Tabelul nr. 37 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.1. │Clasificarea tipului de habitat │Habitat de importanță comunitară │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.2. │Codul unic al tipului de habitat │6430 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.3. │Suprafața ocupată de tipul de habitat în│5, 36 ha │ │ │aria naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.4. │Calitatea datelor pentru suprafața │Bună │ │ │ocupată de tipul de habitat în aria │ │ │ │naturală protejată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.5. │Raportul dintre suprafața ocupată de │0 -2 %, clasa C │ │ │tipul de habitat în aria naturală │ │ │ │protejată și suprafața ocupată de acesta│ │ │ │la nivel național │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.6. │Suprafața ocupată de tipul de habitat în│Nesemnificativă │ │ │aria naturală comparată cu suprafața │ │ │ │totală ocupată de acesta la nivel │ │ │ │național │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.7. │Raportul dintre suprafața de referință │Necunoscut │ │ │pentru starea favorabilă a tipului de │ │ │ │habitat și suprafața actuală ocupată │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.8. │Tendința actuală a suprafeței tipului de│Stabilă │ │ │habitat │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.9. │Reducerea suprafeței tipului de habitat │Nu există suficiente informații │ │ │se datorează restaurării altui tip de │ │ │ │habitat │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.10.│Calitatea datelor privind tendința │Bună │ │ │actuală a suprafeței tipului de habitat │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.11.│Magnitudinea tendinței actuale a │Nu sunt date suficiente │ │ │suprafeței tipului de habitat │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.12.│Magnitudinea tendinței actuale a supra- │Nu există suficiente informații │ │ │feței tipului de habitat exprimată prin │ │ │ │calificative │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.13.│Schimbări în tiparul de distribuție a │Nu există date suficiente │ │ │suprafețelor tipului de habitat │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.14.│Starea de conservare a tipului de │Nefavorabilă - inadecvată │ │ │habitat din punct de vedere al │ │ │ │suprafeței ocupate │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.15.│Tendința stării de conservare a tipului │Stabilă │ │ │de habitat din punct de vedere al │ │ │ │suprafeței ocupate │ │ └─────┴────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘ Evaluarea stării de conservare a habitatului din punct de vedere al structurii și funcțiilor specifice Tabelul nr. 38 ┌─────┬────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐ │Nr. │Habitat/Parametru │Descriere │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.1. │Clasificarea tipului de habitat │Habitat de importanță comunitară │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │E.2. │Codul unic al tipului de habitat │6430 │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │F.3. │Structura și funcțiile tipului de │Structura și funcțiile tipului de│ │ │habitat │habitat, incluzând și speciile │ │ │ │sale tipice se află în condiții │ │ │ │bune, fără deteriorări │ │ │ │semnificative │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │F.4. │Starea de conservare a tipului de │Favorabilă │ │ │habitat din punct de vedere al structu- │ │ │ │rii și al funcțiilor specifice │ │ ├─────┼────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤ │F.5. │Tendința stării de conservare a tipului │Stabilă │ │ │de ha

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.