PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 21 decembrie 2016 al riscului la inundații Administrația Bazinală de Apă Banat Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 bis din 7 februarie 2017 Notă ... Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972 din 21 decembrie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 106 din 7 februarie 2017 CUPRINS Abrevieri Capitolul 1 Prezentarea generală a spațiului hidrografic Banat Capitolul 2 Riscul la inundații în spațiul hidrografic Banat 2.

1. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor ... 2.
2. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații ... 2.
3. Istoricul inundațiilor ... 2.
4. Evenimentele semnificative de inundații ... 2.
5. Zone cu risc potențial semnificativ la inundații ... 2.
6. Hărți de hazard și hărți de risc la inundații ... 2.
7. Indicatori statistici ... Capitolul 3 Descrierea obiectivelor de management al riscului la inundații 3.
8. Procesul de elaborare a obiectivelor ... Capitolul 4 Sinteza măsurilor propuse și prioritizarea acestora 4.
9. Măsuri aplicabile la nivel național ... 4.
10. Măsuri aplicabile la nivel de A.B A. Banat ... 4.
11. Măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F. R. din cadrul A.B.A. Banat ... 4.
12. Prioritizarea măsurilor ... 4.
13. Concluzii cu privire la strategia de management al riscului la inundații la nivel de A.B.A. ... 4.
14. Definirea de proiecte integrale majore la nivel de A.B.A ... 4.
15. Descrierea procesului de coordonare cu D.C.A. ... Capitolul 5 Descrierea modului în care progresul implementării măsurilor va fi monitorizat Capitolul 6 Informarea și consultarea publicului Capitolul 7 Lista autorităților competente în implementarea și monitorizarea evaluarea P.M.R.I. 7.
16. Autorități responsabile în domeniul managementului riscului la inundații în România ... 7.
17. Autorități competente în implementarea P.M.R.I. inclusiv în monitorizarea și evaluarea acestuia în timp ... Bibliografie Planșe Planșa nr. 1 Harta hipsometrică Planșa nr. 2 Rețeaua hidrografică și amplasamentul stațiilor hidrometrice Planșa nr. 3 Utilizarea terenului Planșa nr. 4 Zone afectate de inundații istorice semnificative Planșa nr. 5 Zonele cu risc potențial semnificativ în inundații Planșa nr. 6 Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii (0,1%, 1%, 10%) Planșa nr. 7 Riscul la inundații în secenariul mediu Planșa nr. 8 Propuneri de proiecte integrate majore Anexe Anexa 6.1 Planul de comunicare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.2 Chestionare privind elaborarea Planului de Management al Riscului la Inundații Anexa 6.3 Newsletter nr. 1 Anexa 6.4 Pliant P.M.R.I. Anexa 7.1 Legislația din domeniul managementului situațiilor de urgență generale de inundații Tabele Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici Tabel 2-1 Noduri hidrotehnice Tabel 2-3 Diguri Tabel 2-4 Baraje care realizează acumulări permanente Tabel 2-5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Tabel 2-6 Poldere Tabel 2-7 Inundații istorice în Spațiul Hidrografic Banat Tabel 2-8 Evenimente istorice semnificative în A.B.A. Banat Tabel 2-9 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații în A.B.A. Banat Tabel 2-10 Lungimi sectoare de râu acoperite de hărți de hazard și de risc la inundații Tabel 2-11 Indicatorii statistici la nivel de A.B.A. Banat (în cazul scenariului mediu) Categorie consecințe Indicatori Evaluare Tabel 3-1 Obiectivele, indicatorii și țintele managementului riscului la inundații (cerințele minime și țintele aspiraționale sunt valabile pentru scenariul 1%) Tabel 4-1 Centralizator tipuri de măsuri Tabel 4-2 Centralizator măsuri aplicabile la nivel național Tabel 4-3 Centralizator măsuri aplicabile la nivel A.B.A. Banat Tabel 4-4 Centralizator măsuri aplicabile la nivel de A.P.S.F.R. pentru A.B.A. Banat Tabel 4-5 Prezentarea sintetică a măsurilor propuse a se realiza la nivelul A.P.S.F.R.--lor identificate pentru reducerea riscului la inundații Tabel 4-6 Principalele localități/grupuri de localități potențial afectate, situate în banda de inundabilitate 1% la nivelul A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat Tabel 5-1 Indicatori asociați măsurilor conform Catalogului de măsuri potențiale la nivel național Figuri Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic Banat Figura 2-2 Schema sinoptică a fluxului informațional din A.B.A. Banat Figura 4-1 Număr de măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundații pe A.P.S.F.R. - A.B.A. Banat ABREVIERI A.B.A. - Administrația Bazinală de Apă A.N.A.R. - Administrația Națională "Apele Române" A.N.C.O.M. - Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații A.N.C.P.I. - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară A.N.I.F. - Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare A.N.M. - Administrația Națională de Meteorologie A.R.A. - Asociația Română a Apei A.S.A.S. - Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu - Șișești" AMC - Aparate de măsură și control C.E. - Comisia Europeană C.I.R. - Centrul de Intervenție Rapidă C.J. - Consiliul Județean C.J.S.U - Comitetul Județean pentru Situații de Urgență C.L.S.U. - Comitetul Local pentru Situații de Urgență C.M.R. - Centru Meteorologic Regional C.N.A.D.N.R. - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România C.N.S.S.U. - Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență CFR - Companiei Naționale de Căi Ferate D.A.I.I. - Dispecerat și Apărare Împotriva Inundațiilor D.B.H. - District de Bazin Hidrografic D.C.A. - Directiva Cadru Apă D.D.I. - Departamentul de Dezvoltare, Investiții D.M.L.H. - Departamentul Managementul Lucrărilor Hidrotehnice D.S.U. - A.N.A.R. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul A.N.A.R. D.S.U. - M.A.I. - Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul M.A.I. DC - Drum Comunal DE - Drum European DJ - Drum Județean DN - Drum Național E.P.R.I. - Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații E-PRTR - Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați F.I.R. - Formație de Intervenție Rapidă G.A. - Gospodărirea Apelor HH - Hărți de hazard la inundații HR - Hărți de risc la inundații I.C.P.D.R. - Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea I.G.S.U. - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență I.N.C.D.D.D. - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării I.N.C.D.S. - Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" I.N.H.G.A. - Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor I.S.C. - Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.U.J - Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean LDE - Linie Dublă Electrificată LDN - Linie Dublă Neelectrificată LEL - Linie cu Ecartament Larg LI - Linie Închisă LII - Linie Îngustă LN - Linie Neinteroperabilă LSE - Linie Simplă Electrificată LSN - Linie Simplă Neelectrificată M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale M.A.I. - Ministerul Afacerilor Interne M.Ap.N. - Ministerul Apărării Naționale M.D.R.A.P. - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice M.D.T. - Modelul digital al terenului M.E. - Ministerul Energiei M.E.C.R.M.A. - Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri M.E.N.C.S. - Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice M.F.E. - Ministerul Fondurilor Europene M.F.P. - Ministerul Finanțelor Publice M.M.A.P. - Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor M.M.D.D. - Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile M.R.I. - Managementul Riscului la Inundații M.S. - Ministerul Sănătății M.T. - Ministerul Transporturilor MHC - Microhidrocentrală ONG - Organizație Neguvernamentală P.A.T.J. - Planul de Amenajare a Teritoriului Județean P.B.H.H. - Prognoză Bazinală, Hidrologie și Hidrogeologie P.E.B. - Potențial ecologic bun P.F. - Persoană Fizică P.G.A. - Programul de Gospodărire a Apelor P.M.B.H. - Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.M.R.I. - Planul de Management al Riscului la Inundații P.O.I.M. - Programul Operațional "Infrastructură Mare" P.P.P.D.E.I. - Planul de Prevenire, Protecție și Diminuare a Efectelor Inundațiilor P.U.D. - Planurile de Urbanism și de Dezvoltare P.U.G. - Planurile Urbanistice Generale P.U.Z. - Planul Urbanistic Zonal P.A.T. - Planul de Amenajare a Teritoriului P.A.T.N. - Planul de Amenajare a Teritoriului Național P.A.T.Z. - Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal PET - Polietilena tereftalat REBAR - Registrul Național al Barajelor din România R.N.P. - Romsilva - Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.N.T.D.G.A. - Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor S.A. - Societate pe Acțiuni S.C. - Societate Comercială S.C.I. - Situri de importanță comunitară S.E.B. - Starea ecologică bună S.G.A. - Sistemul de Gospodărire a Apelor S.H. - Spațiu Hidrografic S.H.I. - Sistem Hidrotehnic Independent S.M.R.I. - Strategia de Management a Riscului la Inundații S.N.C.S. - Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice S.P.A. - Arii de protecție specială avifaunistică S.R.L. - Societate cu Răspundere Limitată SIMIN - Sistemul Meteorologic Integrat Național STAS - Standard de stat TVR - Televiziunea Română U.A.T. - Unitate administrativ teritorială U.C.C.T. - Urmărirea Comportării Construcțiilor Tehnice U.N.S.A.R. din România - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare din România U.P.B. - Universitatea Politehnica București U.T.C.B. - Universitatea Tehnică de Construcții București UE - Uniunea Europeană A.P.S.F.R. - Areas with Potențial Significant Flood Risk CLC - Corine Land Cover DESWAT - Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters DSS - Decision Support System EEA - European Econimic Area FRMPs - Flood Risk Management Plans GIS - Geographic Information System GPRS - General Packet Radio Service GSM - Global System for Mobile Communications I.E.D. - Industrial Emissions Directive IPPC - Integrated Pollution Prevention and Control JRC - Joint Research Centre LIDAR - Light Intensity Detection and Ranging NAVTEQ - Navigation Technologies OSM - Open Street Map P.F.R.A. - Preliminary Flood Risk Assessment UoM - Unit of Management VPN - Virtual Private Network WATMAN - Information System for Integrated Water Management WFD RBMPs - Water Flood Directive River Basin Management Plan s WG-Floods - Working Group Floods WI-FI - Wireless Fidelity-Wireless Internet WIMS - Water Management System WISE - Web-based Inquiry Science Environment Capitolul 1 Prezentarea generală a spațiului hidrografic Banat Spațiul hidrografic administrat de Administrația Bazinală de Apă Banat, cuprinde bazinele hidrografice ale râurilor Aranca, Bega, Timiș, Caraș, Nera, Cerna, situate în extremitatea de Sud-Vest a României, precum și sectorul fluviului Dunărea situat aval de confluența cu râul Nera - amonte de confluența cu râul Cerna (inclusiv afluenții de stânga ai Dunării situați în acest sector). Suprafața totală a spațiului hidrografic este de 18.393,15 kmp. Relief Spațiul hidrografic Banat se caracterizează prin prezența tuturor treptelor de relief. Zona montană este redusă ca suprafață (13%) reprezentată de Munții Godeanu, Munții Cernei, Munții Banatului, ce fac parte din Carpații Meridionali. Culmile acestor munți au înălțimi cuprinse între 2.229 m și 600-700 m. Munții Mehedinți se continuă cu Podișul Mehedinți, piemont cu altitudini mai reduse. Zona dealurilor (Dealurile Lipovei, Dealurile Sacos-Zagujeni, Dealurile Tirolului, Dealurile Oraviței, Dealurile Bozoviciului) se află în prelungirea munților și au o răspândire relativ restrânsă. Înălțimea lor variază între 170 și 800 m și ocupă 25 % din suprafața spațiul hidrografic Banat. Zona de câmpie este întinsă fiind reprezentată de Câmpia Banatului ce acoperă 60% din suprafața spațiul hidrografic Banat, fiind o câmpie joasa (altitudinea minimă 77 m). O altă unitate geomorfologica distinctă este Defileul Dunării, cel mai spectaculos defileu european, cu o lungime totală de 134 km. În planșa nr. 1 Geologie Din punct de vedere geologic,în spațiul hidrografic Banat predomină rocile de tip silicios. Rocile calcaroase se regăsesc în special în fâșii transversal iar rocile organice ocupă suprafețe restrânse. Formațiunile montane aparțin cristalinului autohton și Pânzei Getice. La câmpie se regăsesc nisipuri, argile, argilă roșie, loessuri, călcare, gresii, marne, marne nisipoase, pietrișuri. Clima Spațiul hidrografic Banat are o climă temperat continentală moderată cu influențe submediteraneene. Temperaturile variază astfel: în zona de câmpie temperaturile medii multianuale sunt cuprinse între 10-11°C, iar în zona montană ajung la -2°C. Temperatura medie multianuală este cuprinsă între 10°C - 11°C, în zonele de câmpie, 9°C - 10°C în zona dealurilor joase și 5°C - 8°C în zona dealurilor înalte. În zona montană temperatura medie multianuală variază între 9°C - 4°C și 0°C. În ceea ce privește precipitațiile, acestea au valori de 500 mm în zonele de câmpie, în zonele înalte din Munții Poiana Ruscă, Munții Semenic și Munții Anine se înregistrează 1.000 - 1.200 mm iar în zona aferentă afluenților Dunării sunt de 500 - 600 mm. Resurse de apă Resursele de apă de suprafață ale spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat, cuprinde resursele de apă ale celor 6 bazine hidrografice: Aranca, Bega, Timiș, Caraș, Nera, Cerna, plus resursele de apă ale fluviului Dunărea. Lungimea totală a rețelei hidrografice aferentă spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Banat este de 6.705 km. Pe teritoriul acestuia, resursa de apă este monitorizată prin intermediul a 81 stații hidrometrice. Râul Aranca (cod cadastral IV.2.), are o lungime de 76 km pe teritoriul românesc și mai parcurge încă alți 41 km până la vărsarea în Tisa. Izvorăște la Sud- Vest de municipiul arad, după care își începe parcursul spre vest, prin județul Timiș. Râul Bega (cod cadastral V.1.) este situat în partea de vest a țării și are o orientare generală Est-Vest. Răul Bega izvorăște din Carpații Apuseni (Munții Poiana Ruscă) și are lungimea (până la granița) de 170 km. El cuprinde 80 de cursuri de apă codificate. Lungimea totală a rețelei hidrografice este de 1.418 km densitatea medie fiind de 0,38 km/kmp. Suprafața totală a bazinului este de 4.470 kmp, din care cursului principal îi revin 2.362 kmp. Principalul afluent al Begăi este răul Bega Veche (L = 107 km, S = 2.108 kmp) punctul de confluența situându-se pe teritoriul Șerbiei. Râul Timiș (cod cadastral V.2.) este situat în partea de vest a țării având orientarea generală Est-Vest. Răul Timiș izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și are o lungime de 244 km pe teritoriul românesc. Răul Timiș colectează - pe teritoriul României - apele unui număr de 150 afluenți (cursuri de apă codificate), lungimea totală a rețelei hidrografice fiind de 2.434 km, iar densitatea medie de 0,33 km/kmp. Suprafața totală a bazinului este de 7.310 kmp. Principalii afluenți ai Timișului sunt Bistra (L = 60 km, S = 919 kmp) și Bârzava (L = 154 km, S = 1.202 kmp), punctele de confluența cu aceste două râuri situându-se pe teritoriul sârbesc. Râul Caraș (cod cadastral V.3.) este situat în partea de Sud-Vest a țării și are o orientare Nord Est-Sud Vest. Răul Caraș izvorăște că și răul Timiș din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și are o lungime de 72 km pe teritoriul României. Colectează apele unui număr de 31 cursuri de apă codificate, lungimea rețelei hidrografice este de 502 km iar densitatea medie de 0,39 km/kmp. Suprafața bazinului de recepție este de 1.280 kmp. Râul Nera (cod cadastral VI.1.) este situat în partea de Sud-Vest a țării și are orientarea generală Est-Vest. Râul Nera izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Semenic) și se varsă direct în Dunăre. Lungimea cursului său este de 143 km. Adună 36 cursuri de apă codificate, lungimea rețelei hidrografice este de 574 km, densitatea fiind de 0,42 km/kmp. Suprafața bazinului este de 1.380 kmp. Râul Cerna(cod cadastral VI.2.) este situat în partea de sud a țării având orientarea generală Nord-Sud. Răul Cerna izvorăște din Carpații Meridionali (Munții Vălcan), are lungimea de 79 km și se varsă direct în Dunăre. Cuprinde 42 cursuri de apă codificate, cu o lungime totală de 524 km și are o densitate de 0,39 km/kmp. Bazinul acoperă o suprafață de 1.36 0 kmp. Singurul afluent important al Cernei este Bela Reca (L = 36 km, S = 713 kmp). În tabelul 1-1 se prezintă principalele stații hidrometrice și parametrii hidrologici caracteristici. Tabel 1-1 Principalele stații hidrometrice și parametri hidrologici caracteristici Lacurile naturale nu reprezintă o caracteristică acestui spațiu hidrografic; se regăsesc doar 9 lacuri cu o suprafață mai mare de 0,5 kmp dar toate sunt lacuri de acumulare (Gozna, Timiș Trei Ape, Secul, Poiana Mărului, Valea lui Iovan, Herculane, Surduc, Murani, Greoni). Pe teritoriul spațiului hidrografic Banat au fost delimitate 20 corpuri de apă subterană: 9 corpuri sunt de tip poros permeabil, 8 corpuri sunt de tip fisural - carstic și 3 corpuri sunt de tip mixt (poros permeabil și fisural). În planșa nr. 2 Soluri Solurile din spațiul hidrografic Banat variază în aceeași măsură ca și formele de relief și anume: ● soluri schelete și podzoluri de locuri înalte - pe înălțimile munților; ● podzoluri, soluri brune sau brun roșcate - în zona deluroasă; ● soluri aluviale - în depresiuni; ● cu exces de apă la suprafață și în masa lor - la câmpia joasă; ● soluri cernoziomice, predominante fiind cele ciocolatii - pe formele ridicate ale câmpiei joase. Biodiversitate La nivelul bazinului hidrografic Banat flora sălbatică se diferențiază în funcție de relief și se întâlnesc pădurile de foioase (fag în amestec cu rășinoase), numeroase specii de ciuperci dar și specii submediteraneene rare. În regiunea de câmpie, pajiștile spontane au fost înlocuite cu plante de cultură. În luncile râurilor se găsesc specii de sălcii, plopi, etc. În regiunea de deal și munte, în zona pădurilor, predomină fagul, speciile țări, rășinoasele, stejarii și apoi speciile moi. În zona alpină se întâlnesc pajiștile și iarba câmpului. Fauna sălbatică este diversă și se regăsesc numeroase specii de animale și păsări protejate. Populație, așezări umane Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spațiul hidrografic Banat include teritorii administative din doua regiuni: 2,8 % din regiunea Sud-Vest și 55,1 % din regiunea Vest. Din punct de vedere administrativ, spațiul hidrografic Banat ocupă integral județele Timiș și Caraș-Severin și parțial județele Arad, Mehedinți și Gorj. În ceea ce privește situația așezărilor umane, în componența spațiului hidrografic Banat se întâlnesc 5 municipii și14 orașe (în a căror componență intră în afara localităților de reședință și un număr de 45 de sate) și 161 de comune (având în componență 516 de sate). Populația totală din spațiul hidrografic Banat era conform recensământului din 2011 de 1.000.617 locuitori, din care 593.338 locuitori în mediul urban (59,3 %) și 407.279 locuitori în mediul rural (40,7 %). Ponderea populației din spațiul hidrografic Banat față de populația totală a României este de 4,97 %. Utilizarea terenului În cadrul spațiului hidrografic Banat predomină pădurile, care reprezintă cca. 45% din total. Pe locurile următoare se situează terenuri arabile care ocupă cca. 27% și apoi de arii agricole eterogene (pășuni 1,89%, ape și zone umede 0,45%, culturi perene 21,5%). De remarcat este faptul că zonele urbane și industriale ocupă și ele o suprafață de 3,89% din totalul spațiului hidrografic Banat. Suprafața totală agricolă este de cca. 12 mii ha. În planșa nr. 3 Activitatea economică În spațiul hidrografic Banat activitățile economice variate: industria minieră, tratarea și prelucrarea lemnului, industria metalurgică de prelucrare a metalelor feroase, industria chimică, alimentară, fabricarea celulozei și a produselor din hârtie, producerea energiei electrice,extracții petroliere etc. Infrastructura Pe teritoriul acoperit de spațiul hidrografic Banat există o rețea relativ densă de drumuri naționale, județene și comunale. Lungimea totală drumurilor naționale și europene însumează aproximativ 4.800 km. Rețeaua de căi ferate cu ecartament normal însumează 1.190 km. Spațiul hidrografic Banat dispune și de căi navigabile, reprezentate de Canalul Bega navigabil în lungime de cca. 44,5 km. Recreere și turism Spațiul hidrografic Banat dispune de un valoros potențial turistic ce face posibil practicarea unui turism variat: de tranzit, montan și balnear (Băile Herculane). Se enumeră doar câteva din obiectivele turistice care pot fi vizitate și anume: Cheile Minișului, Cheile Carasului, Munții Semenic, Muntele Mic - Tarcu, Valea Cerni, Munții Aninei, Defileul Dunării, Parcul Național Valea Cernei - Domogled, Băile Herculane, Lacul Prisaca, Grota Haiducilor, Sfinxul Bănățean, Lacul de acumulare Poiana Mărului, Peștera Pietroasa, Peștera Românești, Munții Poiana Ruscăi, Lacul Surduc. Siturile Natura 2000 din cadrul spațiului hidrografic Banat includ 14 situri tip S.P.A. (arii pentru protecție specială) conform H.G. nr. 1284/2007 și 22 situri de tip S.C.I. (arii de importanță comunitară) conform O.M. nr. 776/
18. ● Situri de tip S.P.A. sunt: Teremia Mare - Tomnatic, Hunedoara Timișană, Pădurea Macedonia, Depresiunea Bozovici, Livezile Dolaț, Lunca Bârzavei, etc.; ● Situri de tip S.C.I. sunt: Pajiștea Cenad, Mlaștina Satchinez, Râul Timișului între Rusca și Prisaca, Semenic - Cheile Carașului, Cheile Nerei - Beușnița, Porțile de Fier, Cheile Rudăriei, Râul Cerna între Bozovici și Moceriș, Cheile Teregovei, etc. Patrimoniu cultural Obiectivele culturale ce se află pe teritoriul A.B.A Banat sunt numeroase. Astfel se pot enumera cele mai interesante obiective, ca de exemplu Muzeul Satului Bănățean, Mănăstirea Nera, Muzeul Locomotivelor cu abur Reșița, Castelul Huniade, Catedrala Mitropolitană Timișoara, Muzeul Traia Vuia, Mănăstirea Partos, Castelul Reginei Elisabeta Banloc; Castelul Contelui Mercy Carani și multe altele. Capitolul 2 Riscul la inundații în spațiul hidrograficBanat 2.
19. Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic Banat este prezentată în figura 2-1 Spațiul hidrografic Banat deține lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conținând îndiguri, regularizări, derivații de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul, acumulări permanente și nepermanente. O caracteristică principală a acestei zone, o reprezintă faptul că, Banatul este zona geografică cea mai îndiguită din România. Cea mai mare parte a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sunt realizate în bazinele râurilor Bega și Timiș (550 km îndiguiri și 480 km regularizări, suprafața apărată fiind de 230.000 ha). În cadrul acestor lucrări se include și derivația de ape mari (canalul descărcător) Bega - Timiș - destinat apărării împotriva inundațiilor a municipiului Timișoara și a localităților limitrofe canalului Bega aval Topolovăț (L = 5,9 km, Qcapabil = 560 mc/s). Ca principale lucrări de apărare împotriva inundațiilor în spațiul hidrografic Banat există 29 de acumulări nepermanente însumând un volum destinat atenuării viiturilor de 211 mil.mc, 1.118 km de diguri, 1.037 km de regularizări de albii și 150 km de apărări de maluri. Acumulările cu scop complex au prevăzut un volum de atenuare a viiturilor ce însumează cca. 69,6 mil.mc. Se face precizarea că pe teritoriul spațiului hidrografic Banat se află în exploatare un număr de 8 baraje de categorie A și B, respectiv un numar de 55 baraje de categorie C și D. În tabelele nr. 2-1, 2-2, 2-3, 2-4, 2-5, 2-6 se prezintă principalele lucrări de apărare împotriva inundațiilor. Starea principalelor componente ale sistemului național de gospodărire a apelor cu rol de protecție împotriva inundațiilor, repectiv diguri, acumulări permanente/nepermanente, se regăsește la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20riscului %20la%20Inundații.aspx Figura 2-1 Schema de gospodărire a apelor existentă în spațiul hidrografic Banat Tabel 2-1 Noduri hidrotehnice Tabel 2-2 Derivații de ape mari Tabel 2-3 Diguri Tabel 2-4 Baraje care realizează acumulări permanente Notă ... Lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deținător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alți deținători) grupate pe subbazine * Tip baraj* ** Folosințe A - Baraj de beton în arc (sau de greutate arcuit) V - apărarea împotriva inundațiilor G - Baraj de beton de greutate I - irigații C - Baraj de beton cu contraforți H - hidroenergie AA - Baraj din anrocamente etanșat cu argile P - piscicultură AM - Baraj din anrocamente etanșat cu masca amonte A - alimentări cu apă PO - Baraj de pământ omogen R - agrement (recreere) PA - Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin) X - alte folosințe care nu se încadrează în tipurile menționate PM - Baraj de pământ etanșat cu masca amonte sau pereu SS - Stăvilar cu stavile de suprafață SBB - Stăvilar cu baraj de închidere din beton SBML - Stăvilar cu baraj de închidere sau contur din materiale locale Tabel 2-5 Baraje care realizează acumulări nepermanente Notă ... Lista va cuprinde toate barajele din REBAR, indiferent de deținător (A.N.A.R., Hidroelectrica S.A., TMK, alți deținători) grupate pe subbazine Tip baraj * PO Baraj de pământ omogen PA Baraj de pământ etanșat cu argile (pământ fin) PM Baraj de pământ etanșat cu mască amonte sau pereu SS Stăvilar cu stavile de suprafață Tabel 2-6 Poldere ... 2.
20. Descrierea sistemelor existente de avertizare - alarmare și de răspuns la inundații Sistemul existent de avertizare - alarmare Managementul Situațiilor de Urgență se asigură de către componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgentă, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgentă, ale Legii 15/2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 21/2004 cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră. Principiile managementului situațiilor de urgență sunt: ● previziunea și prevenirea; ● prioritatea potecției și salvării vieții omenești; ● respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; ● asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației publice; ● cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare; ● transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse; ● continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora; ● operativitatea, conlucrarea activă și subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Național. Pe durata situațiilor de urgență sau a stărilor potențial generatoare de situații de urgență, se întreprind măsuri și acțiuni pentru: ● avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele de pericol; ● declararea stării de alertă în cazul iminenței amenințări sau producerii situației de urgență; ● punerea în aplicare a măsurilor de prevenire și de protecție specifice tipurilor de risc și, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parțial afectată; ● intervenția operativă cu forțe și mijloace special constituite, în funcție de situație, pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative; ● acordarea de ajutoare de urgență; ● instituirea regimului stării de urgență, în condițiile prevăzute de art. 93 din Constituția României, republicată; ● solicitarea sau acordarea de asistență internațională; ● acordarea de despăgubiri persoanelor fizice și juridice; ● alte măsuri prevăzute de lege. În conformitate cu Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012Art.
21. - "Deținătorii, cu orice titlu, de baraje și de alte construcții hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în localitățile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populației din zona de risc creată ca urmare a activităților proprii desfășurate informând despre aceasta Comitetul local și/sau județean, după caz, și Centrul operațional județean și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, planurilor de acțiune în caz de accidente la baraje și planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale". Sistemul actual de avertizare - alarmare a populației în aval de construcțiile hidrotehnice din administrarea A.B.A. Banat permite o alarmare preventivă a populației în cazul apariției unei situații de urgență. Pentru integrarea actualului sistem de avertizare - alarmare al Administrației Naționale "Apele Române" cu cel al I.S.U.J. sunt necesare modernizarea acestuia și completarea lui în zonele în care nu există. O situație detaliată a stadiului existent privind sistemul de avertizare - alarmare a populației la obiectivele hidrotehnice din administrarea Administrației Naționale "Apele Române se regăsește la adresa: http://www.rowater.ro/dabanat/EPRI/Planul%20de%20Management%20al%20risculu i%20la%20Inundații.aspx Sistemul informațional hidrometeorologic Conform definiției din "Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră", aprobat prin Ordinul Comun al Ministrului Administrației și Internelor și al Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 192/1422/2012 sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea și prelucrarea datelor meteorologice și hidrologice, elaborarea prognozelor, avertizărilor și alarmărilor, precum și în transmiterea acestora factorilor implicați în managementul situațiilor de urgență, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor și măsurilor acestora. Schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul spațiului hidrografic Banat, conține următoarele date și informații referitoare la: ● Instituțiile Meteorologice și Hidrologice de la care se declanșează primele informații/avertizări meteorologice și hidrologice; ● Instituțiile și Ministerele de la nivel național cu funcții de sprijin importante în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; ● Unitățile A.N.A.R. (de la nivel central A.N.A.R. până la nivel local S.G.A./S.H.I.) implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații; ● Comitetele Județene pentru Situații de Urgență; ● Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență; ● Comitetele Locale pentru Situații de Urgență și obiectivele ce trebuie avertizate direct. Legăturile între toate aceste structuri implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații sunt prezentate în Schema sinopticăprezentată în figura 2-2 Structura și funcțiile sistemului informațional La nivelul A.N.A.R., sistemul informațional este bazat pe o Rețea Națională de Transmisie a Datelor de Gospodărire Apelor (R.N.T.D.G.A.) structurată pe 4 niveluri, și anume, de jos în sus: ● Nivelul 4 - nivelul local care include unități de producere a datelor (stații hidrometrice sub jurisdicția stațiilor hidrologice de colectare județene); ● Nivelul 3 - nivelul de decizie teritorial/județean și sub-bazinal care include unitățile de colectare a datelor hidrologice (S.G.A. și stații hidrologice), aflate în subordinea Administrațiilor Bazinale de Apă; ● Nivelul 2 - nivelul de decizie bazinal, care corespunde Centrelor/Servicilor de Prognoză Bazinale din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă; ● Nivelul 1 - nivelul național cuprinde Centrul Național de Prognoză din cadrul I.N.H.G.A. și Centrele Operative pentru Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Prin intermediul acestui sistem descris anterior sunt transmise atât informații operative - fluxul rapid (date hidrologice, date privind poluări accidentale, accidente la construcțiile hidrotehnice, etc) cât și informații în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.) Concentrarea maximă de informații (ca substanță) este la nivelul