GHID din 20 februarie 2020 referitor la evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, care reprezintă adaptarea la cerințele legislației naționale a ghidului pentru implementarea art

prevederile Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, încheiată la Espoo în 1991 (denumită în continuare Convenția) și ratificată de România prin Legea nr. 22/2001 și a celor două amendamente la aceasta, respectiv:– Primul amendament la Convenția Espoo adoptat prin Decizia II/14 a celei de-a doua Reuniuni a Părților, la Sofia la 27 februarie 2001 acceptat de România prin Legea nr. 293/

1. Amendamentul este în vigoare din 26 august
2. ... – Al doilea amendament la Convenția Espoo adoptat prin Decizia III/7 a celei de-a treia Reuniuni a Părților, la Cavtat din 1-4 iunie 2004, acceptat de România prin Legea nr. 289/
3. ... și al Acordului multilateral între statele din sud estul Europei pentru aplicarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, semnat la București la 20 mai 2008 și ratificat de România prin Legea nr. 242/2011 (denumit în continuare Acord). PREFAȚĂ Prezentul document este un ghid general care vizează sprijinirea autorităților naționale competente ale României, ținând cont că cerințele de punere în aplicare a art. 7 din DEIM pot diferi de la o țară la alta în interiorul Uniunii Europene. Scopul ghidului este de a pune la dispoziție instrumente operaționale pentru implementarea EIM în context transfrontieră. Ghidul este conceput astfel încât să fie practic și ușor de utilizat, împreună cu celelalte documente publicate de UNECE și Comisia Europeană. Ghidul se adresează în primul rând autorităților competente. Informațiile din ghid pot fi destinate și dezvoltatorilor sau altor părți interesate de Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) în context transfrontieră. Prezentul Ghid va fi utilizat împreună cu Ghidul General aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cele două documente reflectând adaptarea la cerințele naționale

prevederile legislației naționale (cu referire la art. 7 din Directiva EIM) și a acordurilor internaționale, luând în considerare propunerile Acordului de la București. CUPRINS INTRODUCERE

1. PROCESUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...
2. IMPACTUL ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ CONFORM DEIM (ARTICOLUL 7) ...
3. INIȚIEREA PROCESULUI EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ3.
4. Etapa de încadrare ... 3.
5. Metodele și instrumentele utilizate pentru identificarea impactului transfrontieră ... 3.
6. Factorii care pot provoca efecte transfrontieră3.3.
7. Tipul de proiect ... 3.3.
8. Locația proiectului - Identificarea țărilor potențial afectate ... ... 3.
9. Viziuni diferite de ale unei țări potențial afectate în fazele inițiale de evaluare ... 3.
10. Stabilirea unor alternative rezonabile ... ...
11. STABILIREA IMPORTANȚEI EFECTELOR NEGATIVE ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ4.
12. Criteriile pentru stabilirea impactului semnificativ asupra mediului ... 4.
13. Instrumente pentru stabilirea efectelor semnificative transfrontieră ... 4.
14. Evaluarea impactului schimbărilor climatice în context transfrontieră ... ...
15. PROCEDURA EIM ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ CONFORM CONVENȚIEI DE LA ESPOO5.
16. Identificarea punctelor de contact ... 5.
17. Notificarea Părții afectate ... 5.
18. Notificarea publicului Părții afectate ... 5.
19. Participarea Părții afectate la stabilirea conținutului documentației EIM (etapa de definire a domeniului evaluării a procedurii EIM) și răspunsul ... 5.
20. Elaborarea documentației EIM și transmiterea documentației EIM către Părțile afectate ... 5.
21. Consultări pe baza documentației EIM ... 5.
22. Participarea publicului în EIM transfrontieră ... 5.
23. Transmiterea comentariilor la punctul de contact în Partea de origine ... 5.
24. Decizia EIm finală ... 5.
25. Primirea notificării cu privire la decizia finală și informarea publicului ... 5.
26. Consultările pe baza informațiilor suplimentare după decizie ... 5.
27. Monitorizarea post-proiect ... ...
28. REFERINȚE ...
29. ANEXEANEXA
30. STUDII DE CAZ ANEXA
31. Integrarea schimbărilor climatice în procesul EIM ANEXA
32. Informațiile care trebuie incluse în Notificare ANEXA
33. Conținutul documentației EIM și recomandări cu privire la informațiile care trebuie furnizate publicului pentru a organiza participarea eficientă a publicului ANEXA
34. Aspecte cu privire la consultarea publicului ANEXA
35. Metode de informare a publicului ANEXA
36. Probleme legate de responsabilitățile financiare cu privire la procedura EIM transfrontieră ANEXA
37. Propuneri de modificare a legislației pe baza acordurilor internaționale, luând în considerare propunerile Acordului de la București ... ACRONIME PA Partea afectată AC Autoritatea competentă CE Comisia Europeană CEE Comisia Economică pentru Europa EIM Evaluarea impactului asupra mediului DEIM Directiva privind Evaluarea Impactului asupra Mediului UE Uniunea Europeană GES Gaze cu efect de seră DEI Directiva Emisiei Industriale (2010/75/UE) IFI Instituție financiară internațională SM Stat membru RNT Rezumat Nontehnic PO Partea de origine EICTM Evaluarea impactului în context transfrontieră asupra mediului CENUE Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa CME Componente de Mediu Evaluate SEICA Studiu de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă RIM Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului EA Evaluare adecvată TERMENI ȘI DEFINIȚII*1) *1) Dacă nu se specifică, definițiile EIAD au fost folosite cu scopul acestui ghid. O corespondență este asigurată între termenii EIAD și Convenția de la Espoo. INTRODUCERE Directiva EIM se aplică proiectelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului (datorate printre altele de natura, dimensiunea și amplasarea acestora). Aceasta reglementează cadrul pentru o evaluare per ansamblu (integrală) a efectelor proiectelor asupra mediului, indiferent dacă impactul proiectului ar putea fi de natură transfrontieră sau nu. Prin urmare proiectele care se extind pe teritoriul mai multor state membre vor trebui să evalueze și să analizeze impactul în context transfrontieră. Prezentul ghid include recomandări care rezultă din experiența acumulată de statele membre ale UE, inclusiv a României, prin aplicarea articolului 7 din DEIM și, în special, cele legate de implementarea proiectelor care pot avea un impact asupra mediului dintr-o țară vecină, corelând astfel dispozițiile articolului menționat cu cerințele Convenției. De asemenea, recomandările țin cont și de prevederile Acordului multilateral dintre statele din sud-estul Europei pentru aplicarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră (Acordul de la București, 2008), ratificat de România prin Legea nr. 242/2011 (denumit în continuare Acord). Recomandările țin seama de metodologia CENUE (UNECE) elaborată de Secretariatul Convenției de la Espoo (Ghid pentru notificarea

Convenția de la Espoo, 2009, Ghid pentru participarea publicului la evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, 2006, Ghid pentru aplicarea Convenției de la Espoo din 2006) și instrucțiunile internaționale (Ghid privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră pentru țările din Asia Centrală, 2007, Ghid privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră în regiunea Mării Caspice), precum și jurisprudența relevantă elaborată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind interpretarea și punerea în aplicare a articolului 7 din Directiva EIM. Documentul reprezintă recomandări practice sau instrucțiuni metodologice pentru autoritățile competente relevante din România privind aspectele procedurale legate de punerea în aplicare a articolului 7 din DEIM. Ghidul este structurat în 5 capitole și 8 anexe. Primul capitol prezintă o scurtă descriere a procesului EIM și a etapelor principale așa cum sunt prezentate în cadrul DEIM. Cel de-al 2-lea capitol prezintă prevederile articolului 7 din DEIM. Capitolul 3 prezintă aspectele principale care ar trebui luate în considerare în timpul inițierii procesului EIM în context transfrontieră, metodele și instrumentele utilizate frecvent pentru identificarea impactului transfrontieră și a factorilor care contribuie la producerea acestor efecte. Capitolul 4 descrie criteriile și instrumentele relevante pentru determinarea semnificației efectelor. Integrarea impactului schimbărilor climatice în procesul de evaluarea impactului asupra mediului este prezentată ca un instrument care acoperă un impact complex extins la nivel global. Metodologia privind Integrarea schimbărilor climatice în evaluarea impactului asupra mediului este cea recomandată prin Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Capitolul 5 prezintă pas cu pas procedura EIM în context transfrontieră

Convenția și Acordul și descrie succint acțiunile și rolurile, responsabilitățile și obligațiile părților, recomandări privind comunicarea dintre părți etc. Convenția a intrat în vigoare în 1997 și are 45 Părți: 43 de state părți din America de Nord, Europa, Caucaz și Asia Centrală, plus Uniunea Europeană, ca organizație regională, 30 dintre acestea fiind părți semnatare. Pentru elaborarea acestui capitol, pe lângă prevederile relevante ale Convenției, ca surse de informare au fost utilizate și publicațiile și ghidurile elaborate de Secretariatul Convenției Espoo, așa-numitele "Instrumente Espoo". (http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/EIM/publications.html):– ECE/MP.EIM/12 Ghid cu privire la Notificarea conform Convenției Espoo ... – ECE/MP.EIM/11 Analiza Implementării Convenției Espoo ... – ECE/MP.EIM/8 Ghid cu privire la aplicarea în practică a prevederilor Convenției Espoo ... – ECE/MP.EIM/7 Ghid cu privire la participarea publicului în EIM în context transfrontieră ... – ECE/MP.EIM/6, Anexa V Ghid cu privire la cooperarea subregională ... – ECE/MP.EIM/WG.1/2007/6 Ghid cu privire la EIM în context transfrontieră pentru Țările Asiei Centrale ... – CEP/WG.3/R.6 Metodologii și criterii pentru stabilirea semnificației impactului transfrontieră

Articolul 2

Articolul 1

prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului (denumită în continuare LEGE), respectiv: etapa de încadrare a proiectului, etapa de definire a domeniului evaluării și de realizare a raportului privind impactul asupra mediului și etapa de analiză a calității raportului privind impactul asupra mediului. Etapele procedurale menționate sunt precedate de etapa de evaluare inițială. Consultările cu autoritățile de protecția mediului și cu alte Părți interesate sunt implementate în România ca parte a etapelor procedurale menționate anterior. Etapa de evaluare inițială Această etapă are loc după ce autoritatea de mediu primește o notificare din partea titularului proiectului prin care acesta comunică intenția de implementare a unui proiect. În termen de 15 zile de la primirea notificării, pe baza documentelor primite și a verificării amplasamentului, dacă este cazul, autoritatea competentă ia decizia dacă este necesară demararea procedurii EIM, prin depunerea de către titular a memoriului de prezentare; Memoriul de prezentare se întocmește conform conținutului-cadru prevăzut în anexa nr. 5.E la Lege. Pentru proiectele care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele, decizia etapei de evaluare inițială conține obligația titularului de a solicita avizul de gospodărire a apelor la autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor,

prevederile legislației specifice din domeniul gospodăririi apelor. Pentru proiectele care intră sub incidența legislației privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, memoriul va fi însoțit de notificarea specifică acestei legislații. Etapa de încadrare Etapa de încadrare este primul pas al procesului EIM, prin care se stabilește dacă EIM este obligatorie pentru un anumit proiect. Ea este reglementată de Articolul 4 din DEIM și art. 8 al. 1 pct. a din Lege pentru două tipuri de proiecte: ● proiectele (și modificările lor) enumerate în Anexa nr. I pentru care EIM este obligatorie; Proiectele prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege se supun încadrării numai din punctul de vedere al aspectelor privind evaluarea adecvată și al impactului asupra corpurilor de apă; aceste proiecte pot face obiectul definirii domeniului la această etapă proiectele enumerate în Anexa nr. II pentru care EIM nu este obligatorie și a cărei necesitate va fi stabilită pe baza unei examinări de la caz la caz și utilizând criteriile prevăzute prin anexa nr. 3 la Lege. După depunerea memoriului de prezentare și/sau a completărilor/informațiilor solicitate, autoritatea competentă ia decizia etapei de încadrare cât mai rapid posibil și în termen de cel mult 90 de zile de la data primirii tuturor informațiilor necesare din partea titularului. Când se ia decizia de încadrare, autoritatea competentă trebuie să aplice criteriile de selecție prevăzute în Anexa nr. III a Directivei EIM. În etapa de încadrare autoritatea competentă evaluează potențialul impact semnificativ transfrontier pentru proiectele care intră sub incidența Legii nr. 22/2001, cu modificările ulterioare, pe baza criteriilor definite de aceasta și transmite autorității publice centrale pentru protecția mediului memoriul de prezentare, însoțit de procesul-verbal de verificare a amplasamentului, precum și, după caz, de documentele-suport, pentru acele proiecte pentru care s-a stabilit un potențial impact semnificativ în context transfrontieră, sau informează autoritatea publică centrală pentru protecția mediului despre acele proiecte care intră sub incidența Legii nr. 22/2001, cu modificările ulterioare, și pentru care s-a stabilit că nu există un potențial impact semnificativ în context transfrontieră. Decizia de încadrare trebuie să fie făcută publică (Art. 4 din Directiva și art. 11 anexa nr. 5 a Legii). Etapa de definire a domeniului evaluării și elaborarea RIM În cadrul etapei de definire a domeniului evaluării, se identifică informațiile care trebuie incluse în RIM, autoritatea competentă comunicând titularului Îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului, în studiul de evaluare adecvată și în studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz. În etapa de definire a domeniului evaluării, autoritatea competentă se consultă cu autoritățile și publicul interesat (Articolul 5

Convenția de la Espoo și Legea nr. 22/2001, dacă este pusă în evidență prezența unor efecte transfrontieră potențial semnificative, Statul potențial afectat trebuie să fie consultat (Articolele 6 și 7). Articolul 7 al DEIM solicită Statelor membre să furnizeze informații pentru publicul interesat din alte State membre, dacă proiectul poate avea efecte în context transfrontieră semnificative asupra mediului, prevedere preluată prin art. 17 din Lege. Anunțarea deciziei EIM Conținutul deciziei EIM trebuie să fie pusă la dispoziția publicului împreună cu o descriere a măsurilor care vor fi necesare pentru a atenua efectele adverse asupra mediului (Articolul 9 din Directivă și art. 19 din Lege). Monitorizarea implementării deciziei

art. 8.a al DEIM și art. 18 din Lege, o cerință a SM potențial afectat poate fi monitorizarea efectelor proiectului în perioada implementării acestuia. De obicei, titularul elaborează un Plan de Management de Mediu (PMM) pentru implementarea măsurilor și condițiilor din actul de reglementare și a strategiilor de reducere a impactului asupra mediului. Obiectivul PMM este acela de a se asigura că toate condițiile impuse în actele de reglementare și măsurile de prevenire/diminuare a impactului sunt aplicate și pot fi verificate. Raportul Comisiei Europene cu privire la aplicarea și eficiența DEIM

Articolul 2 paragraful 3 din Directivă, orice excepție a unui anumit proiect de la aplicarea procedurii EIM nu trebuie să aducă atingere Art. 7. Statul membru pe al cărui teritoriu va fi desfășurat proiectul trebuie să informeze că proiectul poate avea efecte semnificative asupra mediului în unul sau mai multe State membre. În acest sens, o identificare timpurie a impactului transfrontieră și a semnificației sale trebuie să preceadă notificarea de la Statul membru pe al cărui teritoriu va fi desfășurat proiectul către Statul membru afectat.În documentația transmisă statelor membre potențial afectate se vor include informațiile cu privire la proiect și la natura deciziei, precum și informații cu privire la termenul de răspuns din partea Statului membru afectat/e sau la solicitarea manifestării intenției Statelor membre afectate cu privire la participarea la procedură. Paragraful 2 prevede că dacă un Stat membru care primește informații conform paragrafului 1, menționează că intenționează să participe la procedura EIM, Statul membru pe al cărui teritoriu se va desfășura proiectul va trimite Statului membru afectat, dacă nu a făcut deja acest lucru, informațiile solicitate conform Art. 6

Art. 7

din DEIM, Statul membru pe al cărui teritoriu este propus proiectul, trebuie să efectueze evaluarea efectelor potențiale ale proiectului propus asupra mediului și să stabilească dacă proiectul poate avea efecte transfrontieră potențial semnificative. În acest stadiu, nu doar efectele directe trebuie identificate, ci și efectele indirecte/secundare care ar putea rezulta din interacțiunea primară între proiect și mediu. Ghidul CE privind definirea domeniului evaluării oferă un exemplu de impact indirect: "o modificare în sistemul de canalizare a unui amplasament poate afecta hidrologia unui curs de apă; acest lucru poate ulterior afecta calitatea apei și ecologia cursului de apă în aval; și aceasta poate afecta pescuitul și alte utilizări ale apei." De asemenea, efecte temporare pot apărea în timpul construcției, punerii în funcțiune sau închiderii și reabilitării amplasamentului sau doar în anumite faze ale realizării proiectului sau pot apărea ca rezultat al unor evenimente neprevăzute precum: accidente, condiții meteorologice extreme, cutremure etc. Efectele care ar putea rezulta indirect dintr-un proiect trebuie să fie luate în considerare, "de exemplu, ca urmare a unei alte dezvoltări asociate proiectului, de exemplu, amenajarea drumurilor de acces, a rețelelor de utilități, amenajările de management a deșeurilor, amenajări rezidențiale pentru oamenii atrași în zonă de către proiect."*2) Efectele cumulative care ar putea apărea prin combinarea efectelor proiectului cu cele ale unor proiecte/activități existente sau planificate în vecinătate sunt de asemenea necesar a fi analizate. *2) "Lista de verificare a Evaluării Impactului asupra Mediului" a Comisiei Europene

procedura stabilită de Convenția de la Espoo. Conform Art. 2.3 din Convenția de la Espoo, PO (Partea de origine) se angajează să efectueze o EIM pentru o activitate propusă în Anexa nr. I (înlocuită prin al II lea Amendament la Convenție, numită în continuare Anexa nr. I modificată) care poate cauza un impact negativ semnificativ asupra unor teritorii situate în afara granițelor. În această privință, primul pas va fi să stabilească dacă proiectul poate cauza impact semnificativ în afara granițelor (etapă denumită Etapa de încadrare conform Convenției). Autoritatea competentă a PO realizează Etapa de încadrare pe baza memoriului de prezentare depus de titular. EIM trebuie să fie realizată înainte ca orice decizie de a aproba proiectul propus să fie luată și trebuie să includă informațiile conform Anexei nr. II (o descrierea a proiectului, a alternativelor rezonabile, a mediului care poate fi afectat, a impactului potențial și a măsurilor de reducere/prevenire/eliminare a impactului, etc.). PO trebuie să se asigure că statele afectate sunt notificate cu privire la proiectul propus. Figura 2. Posibile situații legate de inițierea procesului EIM Trebuie remarcat că: ●

Art. 7

Convenția, oricare dintre țările vizate poate notifica sau organiza grupuri de lucru dacă activitățile care nu sunt enumerate în Anexa nr. I modificată pot cauza un impact transfrontieră advers semnificativ și dacă trebuie să fie tratate ca cele enumerate în Anexa nr. I modificată. Un exemplu este prezentat în Caseta 1 pentru o țară non-UE ca Parte de origine și un Stat membru UE ca Parte afectată. Proiectul analizat este enumerat în Anexa nr. I a Directivei EIM, dar nu este reglementat conform Convenției.Caseta

1. Extracția și stocarea carbonului (ESC) ... 3.
2. Metodele și instrumentele utilizate pentru identificarea impactului transfrontieră Impactul transfrontieră este definit ca orice impact, nu neapărat de natură globală, produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub jurisdicția unei părți, a cărui origine fizică se situează, total sau parțial, în cadrul zonei aflate sub jurisdicția unei alte părți. În ciuda acestei definiții, conform Convenției de la Espoo, categoriile de impact de natură globală asociate proiectelor propuse sunt foarte rar luate în considerare. Cu sau fără efecte transfrontieră, procesul EIM are nevoie de același tip de date și folosește instrumente și metode similare pentru caracterizarea efectelor (a se vedea Caseta 2). Există o mulțime de metode și instrumente care sunt în prezent folosite pentru evaluarea impactului asupra mediului.Caseta
3. Metode și instrumente pentru identificarea și caracterizarea impactului în context transfrontieră ● Chestionare - sunt mijloace de a colecta informații despre acțiunile care pot influența impactul unui proiect, în trecut, prezent sau viitor. ● Opinia expertului/Panele de experți - sunt mijloace de identificare și evaluare a impactului în context transfrontieră. Listele de Experți pot fi realizate pentru a facilita schimbul de informații cu privire la diferite aspecte ale impactului unui proiect. ● Matrice - sunt liste de verificare mai complexe. Două exemple sunt prezentate în Tabelul
4. ● Liste de verificare - un format tabelar care prevede un mod sistematic de verificare a faptului că orice impact posibil asociat unui proiect este analizat. Tabelul 1 prezintă trei tipuri de liste de verificare folosite pentru identificarea impactului în diferite etape ale procesului EIM. Pentru a stabili efectele potențiale care ar fi generate de un proiect, conform Convenției de la Espoo, a fost elaborat un set de liste de verificare pentru 17 tipuri de activități (http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/EIM/resources/checklists.htmn. Liste de verificare mai recente și mai complete sunt puse la dispoziție Ghidurile Comisiei Europene pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului (http://ec.europa.eu/environment/eia/eia-support.htm) și în Colecțiile Băncii Mondiale despre Evaluarea Mediului. (http://documents.worldbank.org/curated/en/223391468174870007/Environmental- assessment-sourcebook) Tabel
5. Liste de verificare pentru identificarea impactului*4) *4) http://www.elaw.org/system/files/8+APPENDIX+B.pdfListe de verificare Aplicarea Descrierea Referința Lista de verificare a RIM model NY DEC Definirea domeniului evaluării Prezintă o listă a temelor care să fie abordare în cadrul RIM. Lista de verificare ajută și la definirea domeniului evaluării în EIS Departamentul Statului New York pentru Conservarea Mediului Manualul pentru evaluarea calității stării mediului, 1982 Lista de verificare a impactului potențial asupra mediului pentru proiecte de transport Definirea domeniului evaluării Această listă de verificare este concepută să ajute la identificarea impactului asupra mediului asociat cu planificarea, proiectarea, construirea și exploatarea unui proiect de transport Arthur D. Little, Inc.
6. Transportul și mediul: Sinteza pentru acțiune: Impactul Legii cu privire la politica de mediu națională din 1969 a SUA asupra sistemului de transport, Vol. I-III, elaborat de Oficiul Secretariatului de Stat, Departamentul de Transport al SUA Lista de verificare a Băncii Mondiale cu privire la impactul asupra mediului Definirea domeniului evaluării, descrierea alternativelor, măsuri de reducere a impactului Aceste liste de verificare sunt concepute să fie folosite la identificarea impactului semnificativ negativ asupra mediului, alternativele proiectului și probleme particulare asociate cu proiectele de dezvoltare. Ele sunt impacturi potențiale și sunt evaluate calitativ.Peste 35 tipuri de proiecte sunt prezentate, inclusiv rezidențiale, agricultură și dezvoltare industrială. Banca Mondială,
7. Manual de evaluare a impactului. Volumele II și III. Aceste liste pot fi folosite atât de Părțile de origine - care au inițiat procedura, cât și de Părțile potențial afectate în timpul evaluării inițiale pentru a identifica efectele potențiale ale proiectului propus. Un exemplu de astfel de listă de verificare este prezentat în Figura
8. Proiectul - Conducte de petrol și gaze naturale cu diametru mare Comentarii: Când se planifica traseul unei conducte astfel încât să se afle la cea mai mare distanță posibilă față de zonele populate, trebuie să existe suficiente facilități de monitorizare pentru a testa scurgerile (în zonele populate se poate adăuga odorizant în gaz). Cele mai comune cauze pentru accidente apar ca rezultat al coroziunii, erorilor de operare, defecțiuni ale conductei, defecțiuni ale elementelor sudate ale echipamentelor.Figura
9. Factorii de mediu pentru conductele de petrol și gaze naturale cu diametru mareCATEGORIA FACTOR COMENTARII AER CO Gaze cu efect de seră. referința 1 Hidrocarburi Gaz metan (CH4) Gaze cu efecte de seră volatile, Oxizi de azot (NO*). NxO Ploaie acidă, flora, fauna, sănătatea Compuși organici volatili fără metan (NMVOC) Gaze volatile cu efect de seră, sănătatea umană, referința 1 Mirosul Sănătatea umană, siguranța APA Substanțe toxice calitatea apei, viața acvatică Produse petroliere Traversări de cursuri de apă Eroziunea solului, viața acvatică Contaminarea apei subterane FLORA Daune asupra vegetației naturale Construcția și dezafectarea conductei Impactul asupra zonelor protejate Daune asupra habitatului plantelor Dezafectarea traseului de conducte traseului FAUNA Daune asupra habitatului faunei Absența vegetației naturale de-a lungul traseului conductei Schimbarea rutelor de migrare - mamifere Daune asupra habitatului acvatic Traversări de cursuri de apă SOLUL Contaminarea solului Scurgeri accidentale Eroziune Construcții, traversări de cursuri de PEISAJUL Modificări în utilizarea terenului Alterarea valorii estetice a peisajului Afectarea structurilor fizice Impact asupra terenurilor senzitive /fragile MONUMENTE ISTORICE Modificări arheologice Modificări paleontologice SĂNĂTATEA ȘI SIGURANȚA OMULUI Risc de scurgeri accidentale Risc al contaminării apelor de suprafață Risc al contaminării apelor subterane Risc de explozie Sistem de monitorizare a presiunii în conducte Depistează scurgeri, probleme ale conductei Selectarea traseelor conductei Distanța față de zonele populate, controlul densității populației PATRIMONIUL CULTURAL Modificări ale utilizării terenului SOCIO- ECONOMICĂ Modificări ale bunăstării populației Modificări ale calității vieții Oportunități de angajare Dezvoltarea economică în context transfrontieră Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului realizat în cadrul acestui proiect propune liste de verificare aplicabile proiectelor ce intră sub incidența DEIM. Tabel
10. Matrici pentru identificarea impactului*5) *5) http://www.elaw.org/system/files/8+APPENDIX+B.pdfMatrici Aplicarea Descrierea Referința Matricea Leopold Evaluarea impactului Această matrice este folosită pentru a identifica impactul potențial asociat cu un proiect sau cu alternativele acestuia. Aceasta permite o evaluare cuprinzătoare a varietății de interacțiuni între elementele proiectului și componntele, pentru a identifica factorii de mediu importanți sau alternative cu impact mai redus. Leopold, L. B., F. E. Clarke, B. B. Hanshaw, and J. R. Balsley.
11. A procedure for evaluating environmental impact. Circular
12. U.S. Geological Survey, Washington, D.C. Matricea Metodologiei Loran Evaluarea impactului Această metodă folosește o matrice a 234 de proiecte și 27 trăsături de mediu pentru a identifica aspectele de mediu critice. Fiecărui element din matrice îi este atribuit un scor și rezultatele sunt introduse într-un algoritm care adună scorurile impactului. Este folosită de obicei pentru a identifica zonele de mediu critice. Thompson, M. A.
13. Determining impact significance in EIM: a review of 24 methodologies. Journal ob Environmental Management 30:235-
14. În cadrul cap. 4.1.4.
15. Pasul 1: Identificarea efectelor semnificative al Ghidului general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului este prezentată și analiza multicriterială propusă a fi utilizată în vederea identificării impactului semnificativ al proiectelor ce intra sub incidența Convenției și a DEIM. ● Modelarea - este un instrument analitic care permite cuantificarea relațiilor cauză-efect prin simularea condițiilor reale de mediu. Acestea au aplicabilitate largă, de la calitatea aerului, calitatea apei, modelarea zgomotelor, distribuția ecosistemelor.Caseta 3 Modele de dispersie a aerului (Exemple) *6) http://www.apis.ac.uk/air-pollution-modelling Modelarea este folosită de asemenea pentru generarea de hărți ale calității aerului care oferă informații despre starea inițială a mediului afectat (a se vedea Caseta 4).Caseta
16. Date cu privire la calitatea aerului În situații particulare, impactul unui proiect poate fi evaluat foarte eficient prin modelare, aceasta putând oferi informații valoroase cu privire la efectele potențiale ale acestuia asupra mediului (a se vedea Caseta 5).Caseta
17. Identificarea impactului aferent construcției unui baraj asupra morfologiei costiere în cazul unor bazine hidrografice transfrontieră ● Analiza spațială - utilizările GIS (Caseta 6) și suprapunerea hărților pentru a identifica zonele de extindere a impactului ținând cont de receptorii sensibili.Caseta
18. Analiza spațială Aplicarea GIS în procesul de Evaluare a Impactului asupra Mediului Alte tipuri de impact potențial ar putea fi identificate în timpul consultărilor cu comunitățile și grupurile de interes ecologic ale Părții afectate. Pe baza unor metode GIS. ... 3.
19. Factorii care pot provoca efecte transfrontieră Este recomandat ca identificarea efectelor posibile în context transfrontieră să fie efectuată având în vedere anumite criterii, cum ar fi: ● Tipul de proiect/activitate; ● Locația proiectului/activității; ● Mediul care poate fi afectat de proiectul/activitatea propuse. Identificarea mediului care poate fi afectat de proiectul propus și de alternativele sale este efectuată în etapa de încadrare din cadrul procedurii EIM pe baza:– criteriile aferente etapei de încadrare (Anexa nr. III din DEIM și Anexa nr. III la Convenție); ... – altor criterii de selecție prevăzute de legislația națională și UE; ... – analiza de la caz la caz; ... – consultări cu posibile Părți afectate/State membre afectate. ... Cu scopul de a identifica impactul potențial al tuturor activităților incluse în Anexa nr. I aConvenției, este recomandat să folosiți anumite liste de verificare, care includ factorii de impact pentru fiecare categorie de componente ale mediului și scurte comentarii cu privire la particularitatea efectelor, inclusiv referințe bibliografice. (a se vedea Fig. 3 de mai sus). Existența unor activități care au deja un impact negativ asupra zonei potențial afectate ar putea produce efecte cumulative (a se vedea Caseta 7).Caseta
20. Impact cumulativ ● Zona de impact este legată în principal de tipul, scara proiectului și de căile/mediul de dispersie a poluanților Proiectele care ar putea avea impact pe distanță mare în context transfrontieră includ (dar nu se limitează la): ● proiecte care generează poluanți în aer sau apă; ● proiecte care ar putea afecta speciile migratoare; ● proiecte care afectează resursele naturale; ● proiecte care au legătură cu schimbările climatice*7) *7) Ghid privind aplicarea practică a Convenției Espoo *8) Paragrafele evidențiate în verde deschis sunt citate din Convenție și ghidurile de aplicare ale acestora3.3.
21. Tipul de proiect Activitățile enumerate în Anexa nr. I aConvenției, respectiv proiectele din Anexa nr. I și nr. II ale DEIM pot avea efecte negative semnificative asupra mediului. Scara și semnificația efectelor depinde nu doar de tipul de activitate/proiect, ci și de anumiți factori specifici precum caracteristicile și locația activității. Scara sau caracteristicile impactului reprezintă baza pentru stabilirea semnificației lor. Într- un stadiu timpuriu, poate fi dificil să se obțină informații cantitative despre caracteristicile impactului potențial transfrontieră. Din acest motiv, Autoritățile competente ale Părții de origine pot analiza caracteristicile generale ale unei activități propuse pe baza Anexei nr. III a Convenției care oferă criterii pentru stabilirea semnificației impactului (tipul de activitate, locația, dimensiunea și natura activității) fără a menționa printre criteriile aplicate față de distanța de la frontieră. Diferiți factori de mediu sunt afectați în moduri diferite ca urmare a desfășurării activităților enumerate în Anexa nr. I modificată a Convenției. Informații despre caracteristicile activităților și impactul aferent lor ar putea fi găsite în: ● documentele de referință BAT (BREFs) - instalațiile industriale trebuie să fie

DEI și trebuie să fie stabilite pe baza aplicării celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Documentele BREF oferă informații despre activitățile și emisiile specifice pentru instalațiile IPPC. ● Lista de verificare EIA consolidată - nu toate activitățile din Anexa nr. I modificată a Convenției sunt legate de instalațiile IPPC. UNECE a elaborat Liste*9) în care sunt menționate, pentru fiecare factor de mediu relevant (aer, apă, climă, flora, fauna, sol, peisaj, monumente istorice, sănătatea și siguranța umană, patrimoniu cultural, socio-economic), toate activitățile din Anexa nr. 1 modificată a Convenției care le-ar putea afecta. Listele conțin și alte informații, precum cele legate de gradul de periculozitate al poluanților, impactul potențial asupra factorilor de mediu, cu referințe bibliografice. *9) UNECE, Convention on Environmental Impact Assessment în a Transboundary Context - Environmental Impact Assessment Checklist Consolidated List, http://www.unece.ore/fileadmin/DAM/env/eia/documents/eachecklist/consolidatedchecklist.pdf ● literatura științifică. Ghidul cu privire la aplicarea practică a Convenției de la Espoo face următoarea observație: "Convenția nu se aplică doar la impactul transfrontieră între Părțile învecinate, ci și la impactul transfrontieră pe termen lung. Activitățile care pot avea impact pe termen lung în context transfrontieră le includ pe cele care generează poluanți în aer sau în apă, activități care pot afecta speciile migratoare sau activitățile care au legătură cu schimbările climatice." În această privință, pentru identificarea și caracterizarea impactului, este recomandat să fie luate în considerare prevederile Convențiilor internaționale de protecția mediului și de protecție a biodiversității (a se vedea Caseta 8).Caseta

1. Convențiile internaționale cu privire la protecția mediului și conservarea naturii (nu sunt exclusive) *10) Bastmeijer, Kees și Koivurova, Timo, Globalizarea evaluării transfrontieră a impactului asupra mediului. TEORIA ȘI PRACTICA EVALUĂRII IMPACTULUI DE MEDIU TRANSFRONTIER, pp. 347-389, Brill MartinusNijhoff Publishers,
2. Disponibil la SSRN: http://ssrn.com/abstract=1104958 ... 3.3.
3. Locația proiectului - Identificarea țărilor potențial afectate În etapa de încadrare sau în etapa de definire a domeniului evaluării, vor fi identificate țările potențial afectate. Acesta este un pas foarte important pentru dezvoltarea ulterioară a procesului EIM care trebuie să decidă/clarifice care dintre țările potențial afectate/vizate vor participa la procesul EIM. Existența țărilor potențial afectate depinde mai întâi de tipul de proiect și în al doilea rând de distanța față de frontieră. Unele State membre au frontiere (terestre, maritime, riverane) cu țări care nu sunt state membre UE sau semnatare ale Convenției de la Espoo. Proiectele enumerate în Anexele nr. I și nr. II, în anumite situații particulare, pot avea un impact negativ semnificativ asupra mediului. Ținând cont de locația activității, există mai multe situații precum:– proiecte punctiforme (cu zona de impact potențial foarte restrânsă) situate pe teritoriul Statului membru. În acest caz, în funcție de tipul de proiecte, distanța față de frontieră și tipul de frontieră, poluanții transportați prin aer sau apă (de suprafață sau subterană) pot ajunge la unul sau mai multe state membre; ... – proiecte care traversează frontiera (proiecte comune) - Părțile sunt Statele Membre pe al căror teritoriu va fi desfășurat proiectul, precum și Statele Membre afectate (conducte, autostrăzi, poduri); ... – proiecte care implică mai mult de un stat membru ca inițiatori ai acestora: conducte, autostrăzi; ... – proiecte (precum cele legate de energia nucleară) pentru care pot exista mai multe state membre afectate sau unde impactul transfrontieră este mai degrabă un risc decât o probabilitate. ... Caseta
4. Impact transfrontieră pe termen lungANEXA 1 prezintă exemple ale unor cazuri relevante ca exemplu în identificarea Părților afectate în context transfrontieră. ... ... 3.
5. Viziuni diferite ale unei țări potențial afectate în fazele inițiale de evaluare După examinarea efectelor transfrontieră potențial negative în fazele inițiale ale procedurii de evaluare, chiar dacă Statul membru pe al cărui teritoriu se va desfășura proiectul (Partea de Origine conform Convenției de la Espoo) ajunge la concluzia că nici un efect transfrontieră nu va afecta alte state membre și Convenția de la Espoo nu trebuie să fie aplicată, statele membre potențial afectate pot avea alte opinii. În Statul membru potențial afectat, publicul ar putea ridica problema impactului negativ asupra mediului al proiectului propus și să solicite ambelor State membre să înceapă schimbul de informații

Convenția. Publicul poate depune aceste cereri la autoritățile competente din țara sa, fie direct, fie prin intermediul autorităților la nivel local, regional sau național.Caseta 10. Surse de informații pentru o parte potențial afectată cu privire la activitățile propuse în țările învecinate În cazurile în care nicio notificare nu a fost efectuată de către Partea de origine către o altă Parte, când Partea potențial afectată consideră că va fi afectată de un impact transfrontieră negativ semnificativ al unei activități propuse indicate în Anexa nr. I, Partea afectată poate începe discuții cu privire la problema semnificației cu Partea de origine și poate solicita informații.

Art. 3

.7 al Convenției: "Părțile vizate, la cererea Părții afectate, vor face schimb de suficiente informații cu scopul de a purta discuții cu privire la probabilitatea existenței unui impact transfrontieră negativ semnificativ." Posibila concluzie a discuției Părților vizate/implicate cu privire la probabilitatea existenței unui impact transfrontieră negativ semnificativ ar putea fi următoarea:i. dacă Părțile sunt de acord că este posibil să existe un impact transfrontieră negativ semnificativ, prevederile Convenției se vor aplica corespunzător; ... ii. dacă Părțile nu pot ajunge la un acord cu privire la existența unui impact transfrontieră negativ semnificativ, ele trebuie să se adreseze unei comisii de investigație

prevederile Anexei nr. IV pentru a le oferi opinia. În cazul declanșării procedurii din Anexa nr. IV a Convenției Espoo, statul trebuie să aibă în vedere ca obținerea unei opinii din partea Comisiei de investigații nu se poate face fără a remunera adecvat pe membrii acesteia. De aceea se recomandă alocarea unui buget corespunzător, înainte de declanșarea acestei proceduri. ... Se recomandă să se înceapă negocieri neoficiale cu Partea afectată din stadiul de inițiere a proiectului sau să se notifice cât mai timpuriu posibil Partea afectată, pentru a evita situațiile de această natură. ... 3.5. Stabilirea unor alternative rezonabile Alternativele propuse de dezvoltator depind de tipul de proiect. În faza de proiectare, trebuie examinate mai multe alternative. Pentru fiecare alternativă trebuie identificate categoriile de impact potențial în context transfrontieră.Caseta 11. "Alternative rezonabile"

Decizia IV/1 a Convenției de la Espoo ... ... 4. Evaluarea impactului asupra mediului este procesul de identificare, predicție, evaluare și reducere a impactului asupra mediului bio-fizic și social, înainte ca deciziile de aprobare să fie luate și angajamentele asumate (IAIA 1999). Titularii vor alege criterii de evaluare consecvente și metodologie specifică fiecărui tipul de proiect, iar acestea vor trebui să fie clar explicate în studiile de mediu elaborate în cadrul procedurii EIA. 4.1. Criteriile pentru stabilirea impactului semnificativ asupra mediului Criteriile prestabilite se referă la limitele prestabilite sau asumate pentru categoriile de impact potențial, care au fost elaborate pe baza unor atribute specifice ale proiectului.Anexa III din Convenție include criteriile generale pentru a sprijini decizia cu privire la semnificația ecologică a activităților care nu sunt enumerate în Anexa I modificată (a se vedea Caseta 12).Caseta 12. Criteriile pentru stabilirea categoriilor de impact potențial (Anexa III a Convenției)

1. a)Dimensiunea: proiecte de dimensiuni mari, mai mari decât proiectele obișnuite de același tip; ...
2. b)Locația; activități propuse care sunt situate în sau aproape de zonele sensibile din punct de vedere ecologic sau al altor componente de mediu (precum zonele umede desemnate conform Convenției de la Ramsar, parcuri naționale, rezervații naturale, rezervații de interes științific deosebit sau situri de importanță arheologică, culturală sau istorică); de asemenea, proiectele propuse în locații în care caracteristicile dezvoltării propuse ar putea avea efecte semnificative asupra populației; ...
3. c)Efecte: proiecte care induc efecte negative cu intensitate sau complexitate ridicată, inclusiv cele care dau naștere unor efecte grave asupra oamenilor sau componentei biotice, cele care amenință utilizarea actuală sau potențială a unei zone afectate și cele care produc o încărcare suplimentară care nu poate fi susținută de capacitatea de suport a mediului. ... Părțile interesate vor lua în considerare atât activitățile propuse amplasate în apropierea unei frontiere internaționale, cât și pe cele mai îndepărtate, care ar putea avea efecte transfrontieră semnificative la mare distanță. Coroborat cu criteriile de selecție pentru stabilirea necesității efectuării evaluării impactului asupra mediului din Anexa III la Legea privind EIM, se definesc următoarele categorii de criterii:
4. a)Criterii legate de dimensiunea proiectului Caracteristicile proiectelor trebuie examinate, în special în ceea ce privește:
5. a)dimensiunea și concepția întregului proiect; ...
6. b)cumularea cu alte proiecte existente și/sau aprobate; ...
7. c)utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei și a biodiversității; ...
8. d)cantitatea și tipurile de deșeuri generate/gestionate; ...
9. e)poluarea și alte efecte negative; ...
10. f)riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informațiilor științifice; ...
11. g)riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice. ... Când proiectul se cumulează cu alte proiecte existente și/sau aprobate, ar putea să apară efecte cumulative cu privire la: ● utilizarea resurselor naturale; ● producerea de deșeuri; ● poluare și daune aduse zonelor învecinate; ● riscul de accidente, având în vedere în special substanțele sau tehnologiile folosite.Convenția de la Espoo nu prevede anumite criterii pentru definirea "modificării majore" a unei activități sau a unui proiect și nici nu prevede criterii clare pentru înțelegerea clară a termenilor "mare" sau "major".Caseta 13. Activitatea/proiectul "major" Stabilirea dacă un proiect reprezintă o "modificare majoră" sau dacă un proiect în sine poate fi considerat "mare" sau "major", poate fi realizată doar printr-o examinare de la caz la caz și/sau analizarea unor probleme precum:– criterii legale cantitative și calitative care se aplică în Partea de origine - de exemplu, valori privind creșterea producției, creșterea emisiilor sau consumul de materii prime sau energie; ... – modificarea proiectului implică revizuirea actelor de reglementare deja obținute; ... – modificarea proiectului obținerea unei noi autorizații de construire; ... – noi praguri impuse de legislația națională pentru proiecte care necesită o EIM; ... – noi criterii furnizate de organisme/instituții internaționale, naționale și regionale care să fie folosite ca bază pentru identificarea pragurilor de încadrare a proiectelor în funcție de dimensiunea acestora. ... ...
12. b)Criteriile locației Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește:
13. a)utilizarea actuală și aprobată a terenurilor; ...
14. b)bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din zonă și din subteranul acesteia; ...
15. c)capacitatea de absorbție a mediului natural, acordându-se o atenție special următoarelor zone:1. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor; ... 2. zone costiere și mediul marin; ... 3. zonele montane și forestiere; ... 4. arii naturale protejate de interes național, comunitar, internațional; ... 5. zone clasificate sau protejate conform legislației în vigoare: situri Natura 2000 desemnate

legislația privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislația privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecție instituite conform prevederilor legislației din domeniul apelor, precum și a celei privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică; ... 6. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislația națională și la nivelul Uniunii Europene și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri; ... 7. zonele cu o densitate mare a populației; ... 8. peisaje și situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau arheologic. ... ... Zona de impact potențial cu privire la frontieră acoperă două aspecte:(

1. i)distanța față de frontiera raportată la locația proiectului din PO, sau distanța de la locația proiectului până la zona afectată de dincolo de frontieră - punctele cheie de interes sunt zonele care pot fi afectate de cel mai intens impact; ... (
2. ii)o anumită zonă din PA, cu valoare de conservare naturală ridicată și asupra căreia s-ar putea răsfrânge impactul potențial (zone sensibile): ● importanța locației pentru menținerea proceselor existente sau a sistemelor naturale, precum locuri cu importanță pentru dinamica componentei hidrice, a perioadelor ecologice pentru specii, areale de hrănire, împerechere, rute de migrație; ● diversitate crescută a florei, faunei sau peisajelor; ● prezența unor elemente rare, unice sau valoroase din punct de vedere biotic, al peisajului natural sau cultural etc. ... Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite mai sus, având în vedere impactul proiectului asupra următorilor factori:
3. a)populația și sănătatea umană; ...
4. b)biodiversitatea, acordând o atenție specială speciilor și habitatelor protejate

prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ...

1. c)terenurile, solul, apa, aerul și clima; ...
2. d)bunurile materiale, patrimoniul cultural și peisajul; ...
3. e)interacțiunea dintre factorii prevăzuți la lit. a)-d). ... și ținând seama de:
4. a)importanța și extinderea spațială a impactului - de exemplu, zona geografică și dimensiunea populației care poate fi afectată; ...
5. b)natura impactului; ...
6. c)natura transfrontieră a impactului; ...
7. d)intensitatea și complexitatea impactului; ...
8. e)probabilitatea impactului; ...
9. f)debutul, durata, frecvența și reversibilitatea preconizate ale impactului; ...
10. g)cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente și/sau aprobate; ...
11. h)posibilitatea de reducere efectivă a impactului. ... ... ... 4.2. Instrumente pentru stabilirea efectelor semnificative transfrontieră Stabilirea impactului semnificativ asupra factorilor de mediu a fost identificată ca fiind cel mai important element al procesului EIM. Semnificația impactului ar putea deveni și mai complexă dacă ia în calcul scara spațială, modificarea temporală, sensibilitatea ecologică, anumite considerente economice și instituționale. Contextul spațial se referă la faptul că impactul potențial al proiectului propus ar trebui să fie considerat semnificativ la nivel local, regional sau internațional. Contextul temporar se referă la relația cu proiecte trecute, prezente sau viitoare care ar putea afecta cumulativ același mediu. Pentru identificarea efectelor semnificative, se utilizează pe scară largă analiza multicriterială. Sunt stabilite criterii comune pentru evaluarea semnificației unui impact, care se cuantifică pentru fiecare proiect în parte. Semnificația unui impact poate fi majoră (semnificativă), moderată, minoră, neglijabilă, fără valoare sau pozitivă. Semnificația unui impact este dată de 2 componente: ● Magnitudinea impactului care este dată de caracteristicile proiectului și ale efectelor generate de acesta, cum ar fi:– Natura efectului: negativ, pozitiv sau ambele; ... – Tipul efectului: direct, indirect, secundar, cumulativ; ... – Reversibilitatea efectului: reversibil, ireversibil; ... – Extinderea efectului: locală, regională, națională, transfrontieră; ... – Durata efectului: temporar, termen scurt, termen lung; ... – Intensitatea efectului: mică, medie, mare. ... Magnitudinea impactului poate fi mică, medie sau mare, în funcție de caracteristicile de mai sus. ● Senzitivitatea receptorului este înțeleasă ca fiind sensibilitatea mediului receptor asupra căruia se manifestă efectul, inclusiv capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările pe care Proiectele le pot aduce. Senzitivitatea poate fi mică, medie sau mare. Efectele POTENȚIAL semnificative identificate în etapa de încadrare, se supun analizei multicriteriale pentru a se determina care dintre acestea ESTE într-adevăr semnificativ în contextul analizat. Analiza multicriterială este efectuată de titular, prin experții competenți cooptați, iar rezultatele analizei sunt trecute în propunerea transmisă către ACPM. Aceasta analizează corectitudinea aplicării analizei multicriteriale (dacă este necesar solicită informații suplimentare sau solicită expertiză externă). Odată ce titularul și ACPM ajung la un consens cu privire la stabilirea efectelor care sunt într-adevăr semnificative, se emite Îndrumarul. Semnificația unui impact poate fi schimbată în urma analizei de detaliu efectuată în RIM. La etapa de stabilire a domeniului evaluării se face o analiză sumară a semnificației impactului, pe baza informațiilor disponibile imediat, fără eforturi majore. Și aici se recomandă aplicarea principiului de precauție în luarea deciziei. Astfel, dacă un impact nu poate fi evaluat satisfăcător astfel încât să se stabilească dacă este semnificativ sau nu, atunci acest impact se consideră semnificativ și va fi inclus în RIM. Mai târziu, în RIM, se colectează mai multe date și evaluarea se poate face în detaliu. În RIM se poate concluziona că impactul are o semnificație minoră sau neglijabilă. Metoda de analiză multicriterială este prezentată și exemplificată în Ghidul general aplicabil etapelor procedurii EIM. Listele de control sunt, de asemenea, prezentate detaliat în Ghidul general aplicabil etapelor procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. ... 4.3. Evaluarea Impactului schimbărilor climatice în context transfrontieră Anexa IV la DEIM include trimiterea directa la climă și schimbările climatice în două dispoziții. Accentul se pune pe două aspecte distincte ale problematicii schimbărilor climatice: ● Atenuarea schimbărilor climatice: aceasta ia în considerare impactul pe care proiectul îl va avea asupra schimbărilor climatice, în principal prin emisiile de gaze cu efect de seră; ● Adaptarea la schimbările climatice: aceasta ține seama de vulnerabilitatea proiectului la schimbările viitoare ale climei și la capacitatea sa de adaptare la impactul schimbărilor climatice, care poate fi incertă. În 2013, Comisia Europeană a emis un ghid privind integrarea schimbărilor climatice și a biodiversității în evaluarea impactului asupra mediului. Acest ghid oferă informații despre aspectele legale ale înțelegerii acestor aspecte în evaluarea impactului asupra mediului, beneficiile și provocările legate de integrarea acestora în procedurile de evaluare și abordările metodologice detaliate pentru efectuarea evaluărilor privind aceste aspecte.Atenuarea schimbărilor climatice. Impactul proiectului asupra schimbărilor climatice Majoritatea proiectelor vor avea un impact negativ asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu scenariul de bază, prin construirea și funcționarea acestora și prin activitățile indirecte care apar din cauza proiectului. RIM trebuie să includă o evaluare a emisiilor directe și indirecte de gaze cu efect de seră ale proiectului, în cazul în care aceste impacturi sunt considerate semnificative: ● emisiile directe de gaze cu efect de seră generate de construirea proiectului și de funcționarea acestuia pe durata sa de viață (de exemplu, de la arderea combustibililor fosili pe amplasament sau de la utilizarea de energie). ● emisiile de gaze cu efect de seră generate sau evitate ca urmare a altor activități încurajate de proiect (impact indirect), de exemplu:– Infrastructura de transport: creșterea sau evitarea emisiilor de carbon ca urmare a utilizării energiei pentru funcționarea Proiectului ... – Dezvoltarea comercială: emisiile de carbon datorate transportului consumatorilor în zona comercială unde se află Proiectul. ... Evaluarea trebuie să țină seama de obiectivele relevante de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național, regional și local, acolo unde acestea sunt disponibile. EIM poate, de asemenea, să evalueze măsura în care Proiectele contribuie la aceste obiective prin reducerea emisiilor de GES, precum și să identifice oportunități de reducere a emisiilor de GES prin măsuri alternative.Adaptarea la schimbările climatice: vulnerabilitatea proiectului la schimbări climatice Directiva impune, de asemenea, ca evaluările impactului asupra mediului să ia în considerare impactul pe care schimbările climatice îl pot avea asupra proiectului în sine și măsura în care proiectul se va putea adapta eventualelor schimbări climatice pe parcursul vieții sale. Acest aspect al problemei schimbărilor climatice poate fi deosebit de provocator deoarece:1. solicită celor care efectuează evaluarea să ia în considerare impactul mediului înconjurător (climatul în acest caz) asupra proiectului, mai degrabă decât invers și ... 2. implică adesea un grad considerabil de incertitudine, având în vedere ca prezicerea efectelor schimbărilor climatice reale, în special la nivel local, reprezintă o provocare. În acest scop, analiza EIM ar trebui să ia în considerare tendințele și evaluarea riscurilor. ... În aprilie 2013, Comisia Europeană a adoptat Strategia UE de adaptare la schimbările climatice (COM

Art. 3

al Convenției este actualizată periodic și se regăsește la adresa http://www.unece.org/env/EIM/points of contact.html. Partea de origine nu este responsabilă dacă Partea afectată nu primește informațiile cu privire la un proiect care poate avea un impact în context transfrontieră asupra mediului:i. în cazul unor date de contact incorecte ale PA (așa cum au fost comunicate de PA Secretariatului ), sau ... ii. dacă modificările datelor de contact ale punctului de contact nu sunt comunicate Secretariatului Convenției. ... ... 5.2. Notificarea Părții afectate Pentru orice proiect cu potențial impact semnificativ asupra mediului părții afectate, prevăzut în Anexa nr. I modificată a Convenției, sau considerat ca atare în urma etapei de încadrare, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului notifică autoritatea competentă a părții afectate, în vederea stabilirii cadrului unor consultări utile și suficiente. Notificarea va fi trimisă Părții afectate în termen de 10 zile de la primirea informațiilor complete de la titular. România notifică o Parte afectată chiar dacă activitatea propusă, care este enumerată în Anexa I modificată a Convenției, poate produce un impact în context transfrontieră advers scăzut.

prevederile art. 6 al Legii 242/2011 privind ratificarea Acordului multilateral dintre statele din sud-estul Europei pentru aplicarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, în cazul unor proiecte comune, fiecare parte sub jurisdicția căreia se are în vedere realizarea activității propuse va fi considerată atât parte de origine, cât și parte afectată, iar părțile vor crea unul sau mai multe grupuri de lucru comune pentru a stabili acțiuni detaliate privind comunicarea și consultările. Notificarea va fi trimisă tuturor Părților care au fost identificate ca fiind potențial afectate. Notificarea cu privire la activitatea propusă se face în același moment cu informarea propriului public conform legislației în vigoare. Notificarea va conține informațiile prevăzute în Anexa la Legea 242/2011 privind ratificarea Acordului multilateral dintre statele din sud-estul Europei pentru aplicarea Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, redată integral în Anexa 2 la prezentul document. Formatul notificării a fost adoptat prin Decizia I/4*11) care a fost luată de prima adunare a Părților la Convenția cu privire la EIM în context transfrontieră (Oslo, 1998). Formatul notificării (mostre ale unei scrisori și formatul de tabel/listă) este prezentat în Anexa IV a Deciziei 1/4; de asemenea, el poate fi găsit în "Îndrumare cu privire la notificarea conform Convenției de la Espoo" (ECE/MP.EIM/12). *11) http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/documents/1998/eia/mp.eia.1998.4.e.pdf Conform art. 7. Al.

Art. 2

.11 introdus de Decizia III/7 privind al doilea amendament al Convenției, se dă posibilitatea părții afectate de a participa la definirea domeniului evaluării. În etapa de definire a domeniului evaluării. Autoritățile competente ale Părților abordează problemele prioritare care trebuie luate în considerare în procesul EIM și care trebuie prezentate în detaliu în Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, precum:– aspectele inițiale relevante; ... – efectele potențiale asupra mediului și care din aceste efecte sunt cele mai importante și prin urmare, necesită o analiză mai aprofundată în Studiul de evaluare a impactului asupra mediului; ... – considerarea rezultatelor consultărilor (cu publicul și alte autorități ale Părților); ... – considerarea alternativelor. ... În situația în care PO este România, etapa de definire a domeniului evaluării începe după ce titularul a depus la ACPM propunerea privind aspectele relevante. ACPM emite un Îndrumar în care stabilește domeniul de evaluare și nivelul de detaliu al informațiilor care trebuie incluse în raportul privind impactul asupra mediului (RIM). Îndrumarul se elaborează pe baza informațiilor furnizate de titular în memoriul de prezentare și în propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului, și ținând cont de consultarea cu celelalte autorități implicate, precum și de propunerile justificate ale publicului interesat. Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea EA, îndrumarul conține necesitatea prezentării studiului EA, precum și alte aspecte relevante stabilite de către ACPM. DEIM prevede proceduri coordonate/comune dacă EIM și evaluarea adecvată sunt obligatorii. În acest caz, definirea domeniului evaluării trebuie să ofere recomandări pentru ambele evaluări prin luarea în considerare a subiectelor lor specifice și elementele de evaluare. În plus, dacă

Art. 6

al Directivei Habitatelor, o evaluare adecvată a fost deja efectuată pentru zona proiectului, îndrumarul trebuie să furnizeze recomandări despre modul în care se vor integra aspectele principale identificate de raportul de evaluare adecvat în Raportul EIM al proiectului propus. Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea SEICA

legislația specifică din domeniu, îndrumarul conține această solicitare, precum și alte aspecte relevante stabilite de către autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor. Modul detaliat de parcurgere a etapei de definire a domeniului este prezentat în Ghidul general aplicabil procedurilor privind evaluarea impactului asupra mediului, realizat în cadrul acestui proiect. În cazul identificării unor lacune de informații cu privire la condițiile inițiale, în etapa de definire a domeniului evaluării, Autoritatea competentă poate solicita sondaje ecologice și/sau investigații de mediu realizate ca parte a EIM. ... 5.

1. Elaborarea documentației EIM și transmiterea documentației EIM către Părțile afectate Autoritatea competentă a Părții de origine (nu titularul activității) este responsabilă pentru realizarea procedurii pentru evaluarea impactului în context transfrontieră asupra mediului. În cazul în care PO este România, titularul, împreună cu echipa de experți, întocmește și transmite AC studiile solicitate în îndrumar cf. Pct. 5.
2. de mai sus, după caz, astfel: ● RIM - pentru proiectele pentru care s-a stabilit necesitatea efectuării RIM; RIM + EA; RIM + EA + SEICA; RIM + SEICA, precum și pentru proiectele neincluse în Anexa I și II, dar pentru care s-a stabilit că au impact semnificativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și/sau asupra corpurilor de apă. ● După caz, RIM conține rezumatul celorlalte studii solicitate și este însoțit de acestea: EA; SEICA; politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM) sau raportul de securitate (RS). În Anexa 4 a Legii se furnizează un conținut detaliat al raportului EIM, care respectă cerințele directivei EIM. Principalele capitole sunt:
3. Descrierea proiectului; ...
4. Descriere a alternativelor rezonabile; ...
5. Descriere a aspectelor relevante ale stării actuale a mediului (scenariul de bază) și o descriere scurtă a evoluției sale probabile în cazul în care proiectul nu este implementat; ...
6. Descriere a factorilor de mediu relevanți susceptibili de a fi afectați de proiect; ...
7. Descriere a efectelor semnificative pe care proiectul le poate avea asupra mediului, inclusiv în context transfrontieră; ...
8. Descriere sau dovezi ale metodelor de prognoză utilizate pentru identificarea și evaluarea efectelor semnificative asupra mediului; ...
9. Descriere a măsurilor avute în vedere pentru evitarea, prevenirea, reducerea sau, dacă este posibil, compensarea oricăror efecte negative semnificative asupra mediului identificate și, dacă este cazul, o descriere a oricăror măsuri de monitorizare propuse; ...
10. Descriere a efectelor negative semnificative preconizate ale proiectului asupra mediului, determinate de vulnerabilitatea proiectului în fața riscurilor de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv în context transfrontieră; ...
11. Un rezumat netehnic al informațiilor furnizate la punctele precedente; ...
12. Listă de referință care să detalieze sursele utilizate pentru descrierile și evaluările incluse în raport. ... Timpul de realizare a EIM pentru activitatea propusă va ține cont de legislația națională a Părților și Părțile trebuie să fie de acord asupra acestui aspect în faza de inițiere a procedurii EIM transfrontieră. La primirea Raportului EIM Punctul de Contact al Părții de origine îl transmite punctului de contact al părții afectate, tradus în limba engleză prin grija și pe cheltuiala titularului de proiect, menționând și un timp de răspuns rezonabil, dar nu mai mult de 8 săptămâni. În acest interval de timp, AC a Părții de Origine asigură respectarea prevederilor legale în vigoare privind participarea publicului la etapa de analiză a calității raportului studiului de evaluare a impactului asupra mediului, prin organizarea dezbaterii publice în țara de origine. Conținutul documentației EIM și recomandările cu privire la informațiile care trebuie furnizate publicului pentru a organiza participarea eficientă a publicului așa cum sunt cuprinse în Documentul Comisiei Economice pentru Europa "Îndrumări pentru participarea publicului la Evaluarea Impactului asupra mediului într-un context transfrontier"

prevederile O.M. nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, integrarea acesteia în cerințele evaluării impactului asupra mediului, precum și actualizarea RIM. Studiul de evaluare adecvată a fost elaborat pentru un întreg ciclu de evoluție a ecosistemelor din zonă (un an de zile) fiind finalizat în

1. SNN S.A. a transmis completările solicitate de către M.M.P. în perioada iulie 2008 - martie 2011, și anume completările la Raportul privind impactul asupra mediului solicitate prin adresa M.M.D.D. cu nr. 16.453/SS/04.07.2008, răspunsuri la observațiile ONG-urilor GREENPEACE și AGIA și Raportul final al studiului "Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului a Unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă - Impactul asupra biodiversității" (intitulat Raport final INCDDD). Rezumatul fără caracter tehnic al studiului "Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului a Unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă - Impactul asupra biodiversității" (intitulat Raport final INCDDD) în versiunile din limba română și limba engleză. Comentariile publicului interesat s-au primit până la data de 20.07.
2. Ministerul Mediului și Pădurilor a continuat în perioada până în sept. 2012 procedura de evaluare a impactului asupra mediului cu analiza completărilor transmise de titularul proiectului, răspunsurile acestuia formulate la observațiile publicului și a informațiilor suplimentare, organizând o nouă ședință CAT La nivel central în data de 12.09.
3. Au fost analizate documentațiile tehnice ale proiectului SNN S.A., S.C. Energonuclear și INCDDD Tulcea au răspuns întrebărilor participanților. Autoritățile reprezentate în CAT și-au exprimat punctul de vedere referitor la încadrarea lucrărilor propuse prin proiect în legislația specifică din responsabilitate. A fost luată decizia de emitere a acordului de mediu prin consens, cu unanimitate de voturi. Informații succinte referitoare la decizia de emitere a acordului de mediu: ● Observațiile publicului s-au primit până la data de 10.10.
4. ● În legătură eu procedura de consultări în context transfrontieră:– În luna iulie 2012 MMP a informat statele potențial afectate de proiect, Bulgaria și Austria despre postarea pe site a completărilor documentației EIA, inclusiv asupra studiului de evaluare adecvată. Statele nu au transmis comentarii suplimentare; ... – Propunerile de răspunsuri ale MMP la opiniile finale referitoare la proiect, transmise în 2008 de Bulgaria și Austria au fost analizate de membrii CAT; după integrarea observațiilor ministerelor și agreerea răspunsurilor, acestea au fost transmise celor două state. ... ● După postarea pe site a deciziei de emitere a acordului de mediu în cadrul procedurii naționale de reglementare: ... – în perioada propusă publicului de formulare a observațiilor asupra deciziei de emitere a acordului de mediu a fost primită o solicitare de informații din partea Fundației Terra Mileniul III, la care MMP a răspuns. ... – în perioada 12-16 octombrie 2012 MMP a primit 3 petiții din partea organizațiilor civile Terra Mileniul III, Greenpeace CEE România, Bankwatch România și Re.Generation prin care solicită răspunsuri la anumite întrebări/observații. MMP formulează răspunsuri și acestea au fost transmise în termen. ... – Greenpeace CEE România și Asociația Bankwatch România au transmis în data de 26.10.2012 plângerea prealabilă îm