NORMĂ din 18 octombrie 1995

Pe scurt

Această normă stabilește principii generale și reguli specifice pentru organizarea muncii și a locului de muncă, având ca scop protejarea sănătății angajaților. Se concentrează pe adaptarea condițiilor de muncă la capacitățile fiziologice și psihologice ale lucrătorilor.

Ce reglementează

Organizarea activităților profesionale și a mediului de muncă pentru a corespunde capacităților muncitorilor.
Măsuri de prevenire a afectării sănătății în locurile de muncă cu condiții deosebite sau factori nocivi.
Amenajarea spațiilor de lucru, inclusiv înălțimea minimă a încăperilor și volumul de aer per persoană.
Dotările social-sanitare necesare, cum ar fi igiena personală, apa potabilă și punctele de prim-ajutor.
Condițiile de microclimat la locul de muncă, inclusiv temperaturile și viteza aerului.

Cui îi privește

Angajatorii care organizează activități profesionale și locuri de muncă.
Muncitorii, în special femeile, cei expuși la condiții deosebite sau factori nocivi, și cei care lucrează în poziție șezând sau ortostatică.

Puncte cheie

Activitățile profesionale trebuie organizate astfel încât solicitările să corespundă capacităților fiziologice și psihologice ale muncitorilor (Articolul 1).
Înălțimea minimă a încăperilor de lucru este de 3 m, iar pentru fiecare persoană se va asigura un volum de cel puțin 12 mc (Articolul 18).
La locurile de muncă cu femei se vor asigura dotări pentru igiena intimă, inclusiv un duș mobil pentru 100 de femei (Articolul 21).
La temperaturi de peste 30°C se va asigura apă carbogazoasă salină (1 g NaCl/l), în cantitate de 2-4 l/persoană/schimb, la 16-18°C (Articolul 35).

Textul legii

NORMĂ din 18 octombrie 1995 de medicina muncii Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 60 bis din 26 martie 1996 1. Principii generale de organizare a muncii şi a locului de muncă Articolul 1 Activităţile profesionale se vor organiza astfel încât solicitarile impuse de specificul muncii, mediul de muncă, relatiile om/masina şi relatiile psihosociale ale colectivului de muncă sa corespunda capacităţilor fiziologice şi psihologice ale muncitorilor. Articolul 2 În locurile de muncă în care exista condiţii deosebite de solicitare fizica sau neuropsihica ori factori nocivi de natura fizica, chimica sau biologica se vor analiza şi se vor stabili măsuri de organizare a ritmului şi regimului de muncă în vederea prevenirii afectarii stării de sănătate a angajatilor. Articolul 3 Munca şi mediul de muncă vor fi astfel organizate, încât să se evite expunerea la noxe a muncitorilor care nu au legătură directa cu locul de muncă nociv. Articolul 4 La repartizarea femeilor în posturi de muncă se va ţine seama de caracteristicile morfofunctionale şi starile fiziologice specifice (ciclu lunar, graviditate, nastere, lauzie, alaptare, menopauza), evitandu-se, de regula, repartizarea acestora în posturi cu expunere la trepidatii, la unele substante chimice (plumb, mercur, sulfura de carbon, benzen), radiatii ionizante, ridicat şi purtat greutati, pozitii ortostatice prelungite. Articolul 5 Particularitatile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum şi principiile ergonomice de organizare a muncii şi a locului de muncă vor sta la baza caracteristicilor constructive şi functionale ale echipamentelor tehnice (instalaţii, utilaje, masini, instrumente, unelte). Articolul 6 Eliminarea pozitiilor fortate nenaturale ale corpului muncitorului şi asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei în timpul lucrului se fac prin folosirea echipamentelor tehnice corespunzătoare, amenajarea locului de muncă şi optimizarea fluxului tehnologic. Articolul 7 Locurile de muncă unde se lucreaza în pozitie sezand vor fi dotate cu scaune dimensionate corespunzător caracteristicilor antropometrice şi functionale ale organismului uman, precum şi operaţiunilor ce se executa; după caz se vor utiliza scaune reglabile. Articolul 8 La locurile de muncă unde se lucreaza în pozitie ortostatica munca se va organiza astfel încât să permită asezarea muncitorului chiar numai pentru perioade mai scurte de timp, în care scop se vor asigura mijloacele necesare (scaune, bănci, fotolii etc.). Articolul 9 Utilajele, masinile, mesele şi bancurile de lucru vor asigura spatiul şi, după caz, suporturi pentru pozitionarea comoda a membrelor inferioare în timpul lucrului, cu posibilitatea miscarii lor. Articolul 10 Înălţimea planului de lucru în functie de pozitia în timpul lucrului (sezand sau ortostatica) şi de gradul de solicitare a vederii trebuie să fie conform tabelului de mai jos: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pozitia şi tipul Înălţimea planului de lucru (mm): de activitate ───────────────────────────────────── minima maxima ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. Pozitie sezand:

a)lucrari cu solicitare vizuala deosebită 950 1.100
b)lucrari de precizie 850 920
c)lucrari de birou 720 780
d)lucrari manuale 650 700 B. Pozitie ortostatica:
a)lucrari de precizie 950 1.180
b)lucrari de dexteritate cu piese mici 850 950
c)lucrari care necesita efort cu manuire de piese grele 700 900 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Înălţimea exacta a planului de lucru se stabileste şi în functie de caracteristicile antropometrice ale executantului şi de marimea efortului membrelor superioare. Articolul 11 Criteriile de vizibilitate, accesibilitate şi actionare comoda şi fără deplasari sau schimbari frecvente ale pozitiei de lucru stau la baza alegerii şi amplasarii organelor de comanda, a afisajelor informationale şi a aparatelor de măsura şi control. Articolul 12 Identificarea rapida şi evitarea suprasolicitarii vederii şi atenţiei constituie criterii ale alegerii caracteristicilor organelor de comanda (forma, marime, culoare, indicatii scrise, simboluri etc.) Articolul 13 Nu vor fi prevăzute actionari prin pedala (picior) la proiectarea şi realizarea utilajelor la care lucreaza de regula femei. Articolul 14 Pentru evitarea miscarilor de rasucire şi aplecare ale corpului, precum şi a miscarilor foarte ample ale bratelor se iau măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic la masinile la care muncitorul intervine direct, pentru o manipulare corecta a materiilor prime şi produselor. 2. Spatiile de lucru Articolul 15 Cladirile sau instalatiile tehnologice amplasate în aer liber, din care rezultă eliminari în atmosfera de pulberi, gaze, vapori toxici sau care produc zgomote mari se vor amplasa, faţă de oricare alte locuri de muncă, în partea opusa directiei vanturilor dominante. Articolul 16 Cladirile în care se desfăşoară procese tehnologice caracterizate prin degajari de căldură de peste 20 kcal./mc/h, prevăzute cu ventilatie naturala, se vor amplasa cu latura lunga perpendiculara pe directia vanturilor dominante din perioada sezonului cald. Articolul 17 Locurile de muncă amplasate în spatii închise sau în aer liber, caracterizate prin degajari de noxe (pulberi, gaze, vapori toxici, zgomot, radiatii electromagnetice, mirosuri neplacute etc.), vor fi astfel amplasate, amenajate, utilate şi dotate, încât să se evite poluarea sau influentarea locurilor de muncă vecine ca şi a anexelor social-sanitare. Articolul 18 Incaperile de lucru în care se desfăşoară procese de muncă vor avea înălţimea minima de 3 m, iar pentru fiecare persoana se va asigura un volum de cel puţin 12 mc. Pentru spatiile în care au loc procese tehnologice ce degaja căldură, umiditate, pulberi, gaze, vapori toxici etc., înălţimea şi volumul incaperilor se stabilesc prin calcul, ţinând seama de asigurarea schimburilor de aer şi de mijloacele de combatere a noxelor. 3. Dotarile social-sanitare Articolul 19 Locurile de muncă vor fi asigurate cu dotari social-sanitare în functie de necesitatile fiziologice ale personalului şi de caracteristicile proceselor de muncă şi ale mediului de muncă. Articolul 19. 1 Dotarile social-sanitare se asigura şi se normeaza conform tabelelor-anexa nr. 1, 2 şi 3. Articolul 19. 2 Cantitatea de apa rece şi calda pentru igiena personalului şi pentru baut se normeaza conform tabelului - anexa nr. 2. Articolul 19. 3 Temperatura aerului din incaperile social-sanitare se normeaza conform tabelului-anexa nr. 4. Articolul 20 Echipamentul individual de protecţie şi echipamentul de lucru vor fi permanent intretinute (curatate, spalate, reparate). Echipamentul individual de protecţie va fi prelucrat după fiecare intrebuintare în functie de caracteristicile procesului de muncă şi ale mediului de muncă: desprafuire, uscare, denocivizare, dezinfectie, dezinsectie, sterilizare etc. Articolul 21 La locurile de muncă cu femei se vor asigura dotari pentru igiena intima a femeii: incapere speciala cu bideu, cu dus mobil, dulap cu materiale sanitare, canapea şi altele. Se normeaza, în medie, un dus mobil pentru 100 de femei. Articolul 22 La locurile de muncă se vor asigura puncte de alimentare cu apa de baut. Acestea se normeaza conform tabelului-anexa nr. 3. Apa distribuita prin punctele de alimentare cu apa (arteziene, robinete, vase etc.), ca şi apa pentru spalat (lavoare, dusuri) trebuie să corespunda standardului de potabilitate în vigoare. Articolul 23 La locurile de muncă unde exista riscul de arsuri cu substante chimice se vor asigura dusuri de salvare cu apa potabila sau solutii neutralizante. Articolul 24 În cazurile în care unitatile folosesc surse şi instalaţii proprii de aprovizionare cu apa potabila sau industriala, se vor respecta prevederile legale cu privire la protectia sanitara a surselor şi instalaţiilor, precum şi standardele de calitate a apei. Articolul 25 Instalatiile de preparare şi de distribuire a apei carbogazoase saline, pentru locurile de muncă cu degajari de căldură, se vor amenaja şi vor functiona conform normelor de igiena alimentatiei. Articolul 26 Apele uzate cu incarcaturi chimice, radioactive, biologice şi orice reziduu industrial vor fi prelucrate în statii speciale de neutralizare înainte de evacuarea în reteaua publică de canalizare. Statiile de neutralizare a apelor uzate industriale trebuie să corespunda standardelor şi normelor de protecţie a mediului. Articolul 27 Reziduurile industriale solide, în functie de natura şi gradul lor de periculozitate, se colecteaza, se depozitează, se transporta şi se neutralizeaza în conformitate cu prevederile actelor normative specifice acestei activităţi. Articolul 28 În cazurile în care în unităţi se organizeaza cantine, microcantine, sali de servire a mesei, puncte alimentare sau orice alta forma de desfacere a alimentelor, acestea trebuie să corespunda normelor de igiena alimentatiei. Articolul 29 La locurile de muncă cu risc de accidentare se vor asigura puncte de prim-ajutor, care vor fi amenajate, organizate, dotate şi vor functiona potrivit normelor Ministerului Sănătăţii. Articolul 30 Serviciile medicale de intreprindere se organizeaza pentru o intreprindere sau grupuri de întreprinderi în functie de numărul salariatilor, iar spatiile, amenajarile, dotarile şi functionarea trebuie să corespunda normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii. 4. Microclimatul la locul de muncă Articolul 31 Microclimatul la locul de muncă este determinat de temperatura, umiditatea şi viteza de miscare a aerului, de temperatura suprafeţelor şi de radiatiile calorice emise în zona de lucru. Componentele microclimatului se normeaza în raport cu degajarea de căldură în organismul uman, determinata de efortul fizic. Articolul 32 Activităţile profesionale se clasifica, în functie de nivelul degajarii de căldură, astfel: 1. Activităţi cu caracter static - până la 120 kcal./h; 2. Activităţi cu efort fizic mic - 121-175 kcal./h; 3. Activităţi cu efort fizic mediu - 176-300 kcal./h; 4. Activităţi cu efort fizic mare - peste 300 kcal./h. Articolul 33 Limitele termice minime şi maxime admise la locurile de muncă sunt cele prevăzute în tabelele-anexa nr. 5 şi 6. Articolul 34 Temperatura aerului şi viteza de miscare a aerului la locurile de muncă prevăzute cu dusuri de aer se normeaza în limite minime şi maxime, conform tabelului de mai jos: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nivelul estimat Degajarea Limite minime Limite maxime al radiatiilor de căldură ──────────────────────────── ──────────────────────────── calorice a omului temperatura viteza temperatura viteza cal./cmp/min. kcal./h aerului curentilor aerului curentilor (°C) de aer (m/sec.) (°C) de aer (m/sec.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 până la 120 25,0 0,5 30 1,0 121-175 23,0 0,5 28 1,0 176-300 21,5 1,0 27 1,3 peste 300 20,0 1,3 26 1,5 2 până la 120 22,0 0,5 28 1,0 121-175 20,0 1,0 26 1,5 176-300 18,5 1,5 25 2,0 peste 300 17,0 2,0 24 2,5 3 şi peste 3 până la 120 20,0 1,0 25 1,5 121-175 18,0 1,5 24 2,0 176-300 16,5 2,0 23 2,5 peste 300 15,0 2,5 22 3,0 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: 1. Umiditatea relativa a aerului folosit pentru dusuri de aer nu va depăşi 60%. 2. Valorile temperaturilor şi ale vitezelor de miscare a aerului din prezentul tabel reprezinta valori medii la secţiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului lucratorului. 3. Nivelul radiatiilor calorice se determina prin măsurare sau apreciere pe baza tabelului de mai jos: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timpul de suportare a expunerii Nivelul estimat al radiatiilor calorice (secunde) (cal./cmp/min.) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 240 1 50 2 20 3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Articolul 35 La locurile de muncă unde temperatura aerului depăşeşte constant 30°C se va asigura apa carbogazoasa salina (1 g NaCl/l), în cantitate de 2-4 l/persoana/schimb, distribuita la temperatura de 16-18°C. Articolul 36 La locurile de muncă cu temperaturi joase (sub 5°C) se va asigura ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 litru/persoana/schimb. Articolul 37 Personalul care lucreaza în microclimat cald (peste 30°C) sau rece (sub 5°C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare, a caror durata şi frecventa se stabilesc în functie de intensitatea efortului şi de valorile componentelor microclimatului. În acest scop se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzător. 5. Iluminatul Articolul 38 Toate spatiile interioare şi exterioare din cadrul unităţilor în care lucreaza sau au acces persoane vor fi iluminate, după caz, natural, artificial sau mixt. Articolul 39 La caracterizarea iluminatului se iau în considerare urmatoarele elemente: sursa de lumina, corpul de iluminat, sistemul de iluminat, nivelul de iluminare, calitatea iluminarii (uniformitatea iluminarii, distributia luminantelor, fenomenul de stralucire, culoarea luminii, culoarea suprafeţelor iluminate, redarea culorilor şi altele); posibilitatea intretinerii corpurilor de iluminat şi a suprafeţelor vitrate. Articolul 40 Nivelul de iluminare se normeaza în functie de dimensiunile detaliului lucrării vizuale, contrastul dintre detaliu şi fond şi caracteristica fondului. Articolul 40. 1 Pentru lucrarile executate în spatii interioare, valorile normate ale nivelurilor de iluminare sunt cele din tabelul - anexa nr. 7. Articolul 40. 2 Pentru lucrarile executate în spatii exterioare, valorile normate ale nivelurilor de iluminare sunt cele din tabelul - anexa nr. 8. Articolul 40. 3 Pentru caile de circulatie din incinta unităţilor, valorile normate ale nivelurilor de iluminare sunt cele din tabelul - anexa nr. 9. Articolul 41 Instalatiile de iluminat trebuie să asigure iluminarea uniforma a planului de lucru şi a incaperii. Se normeaza urmatorii factori de uniformitate a iluminarii în încăperi de lucru şi cai de circulatie: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Factori de uniformitate: ───────────────────────────────────── Caracteristica incaperilor Emin./Emed.*) Emin./Emax. pe planul util pe suprafaţa de lucru ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Încăperi în care se realizează lucrari din categoria I-V 0,65 0,65 Încăperi în care se realizează lucrari din categoria VI-VII 0,40 0,65 Cai de circulatie (pe suprafaţa de circulatie) 0,25 - ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── --------------- Notă ... *) E = nivel de iluminare; min. = minim; med. = mediu, max. = maxim. Articolul 42 Iluminatul trebuie să evite fenomenul de orbire. Articolul 42. 1 Pentru evitarea fenomenului de orbire, în incaperile în care se efectueaza lucrari din categoriile I-V, lampile vor fi ecranate sau montate în afara unghiului de vedere de 45░, masurat faţă de orizontala. Articolul 42. 2 Pentru evitarea fenomenului de orbire prin lumina reflectata, se normeaza urmatorii coeficienti de reflexie a suprafeţelor: - plafon 0,7-0,8 - pereti 0,5-0,8 - lambriuri 0,3-0,6 - mobilier 0,3-0,6 - pardoseala 0,1-0,4 - masini, instalaţii 0,3-0,6. Articolul 43 Rapoartele de luminanta admise la locurile de muncă sunt prezentate în tabelul următor: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Raportul Valorile luminantelor raportului ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Luminanta sarcinii vizuale faţă de luminanta fondului pe care aceasta se vede 3/1 sau 1/3 Luminanta sarcinii vizuale faţă de luminanta suprafeţelor ce intră în unghiul de 30° în jurul axei sarcinii vizuale 10/1 sau 1/10 Luminanta corpurilor de iluminat faţa de luminanta plafonului: * în incaperile în care se lucreaza cu materiale lucioase plane, a caror suprafaţa depăşeşte suprafaţa unui cerc cu diametrul de 3 cm 20/1 * în toate celelalte încăperi în care se realizează lucrari din categoriile I, II, III, IV şi V 40/1 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Zgomotul Articolul 44 Limita maxima admisa pentru zgomotul de la locurile de muncă cu solicitare normala a atenţiei este de 90 dB(A) nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. Nivelul acustic echivalent continuu se defineste ca nivelul acustic în dB(A) al unui zgomot constant şi care, actionand continuu pe toata durata saptamanii de lucru, are un efect auditiv similar cu efectul zgomotului variabil masurat real la locurile de muncă. Evaluarea nivelului acustic echivalent continuu se face conform STAS nr. 11336/1-80, utilizand tabelele-anexa nr. 10 şi 11. Pentru a obtine nivelul global ponderat exprimat în dB(A) pentru locurile de muncă la care nivelul de zgomot este constant sau variaza în intervale de timp bine determinate, masurarea nivelului acustic al zgomotului se face cu ajutorul unui sonometru prevăzut cu circuit de ponderare A, cu constanta de timp lent (S) şi rapid (F). În cazul zgomotelor impulsive, constand în impulsuri de amplitudini sensibil egale (ex. zgomotul de nituire în cadenta rapida), nivelul zgomotului masurat cu sonometrul se corecteaza adaugand 10 dB(A). Articolul 45 Limitele maxime admise pentru zgomot la locurile de muncă cu solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala crescuta şi deosebită sunt cele prevăzute în tabelul anexa nr. 12: - pentru zgomotul cu actiune continua şi nivel constant în timpul zilei de muncă, fără caracter de impuls şi fără sunete pure, nivelul acustic de evaluare este reprezentat prin nivelul de zgomot masurat; - pentru zgomotul cu actiune continua şi nivel constant în timpul zilei de muncă, cu caracter de impuls şi fără sunete pure, evaluarea nivelului acustic se face prin adaugarea la nivelul de zgomot masurat a unei corectii de +10 dB(A); - pentru zgomotul cu actiune continua şi nivel constant în timpul zilei de muncă, fără caracter de impuls, dar care contine sunete pure, evaluarea nivelului acustic se face prin aplicarea la nivelul de zgomot masurat a unei corectii de +5 dB(A); - pentru zgomotul cu actiune intermitenta (zgomotul nu acţionează pe toata durata zilei de muncă), al cărui nivel este constant în timpul zilei de muncă, evaluarea nivelului acustic se obtine prin aplicarea unei corectii în dB(A) corespunzătoare duratei de actiune a zgomotului, conform tabelului-anexa nr. 13; - pentru zgomotul al cărui nivel variaza neregulat în timpul zilei de muncă, fără caracter de impuls şi fără sunete pure, nivelul acustic de evaluare este nivelul de zgomot echivalent continuu masurat cu un sonometru integrator; - pentru zgomotul al cărui nivel variaza neregulat în timpul zilei de lucru, cu caracter de impuls sau sunete pure, nivelului de zgomot echivalent i se aplică corectia de+10 dB(A), respectiv +5 dB(A). Valorile admise sunt exprimate în dB(A), precum şi în nivelul de presiune acustica corespunzătoare curbelor de zgomot Cz (tabelul-anexa nr. 14). 7. Vibratiile Articolul 46 Limitele maxime admise pentru vibratii cu actiune generală, transmise intregului corp (fig. nr. 1) prin intermediul suprafetei de sprijin, pentru locurile de muncă obisnuite care necesita solicitare normala a atenţiei, sunt cele din tabelele-anexa nr. 15 şi 16 şi sunt reprezentate grafic în figurile 2 şi 3. Articolul 47 Limitele maxime admise pentru vibratii cu actiune generală transmise intregului corp prin intermediul suprafetei de sprijin, pentru locurile de muncă cu solicitare crescuta a atenţiei, sunt cele prevăzute în tabelele-anexa nr. 17 şi 18 şi sunt reprezentate grafic în figurile nr. 4 şi 5. Articolul 48 Limitele maxime admise pentru vibratii cu actiune locala, transmise prin sistemul mana-brat, sunt cele din figura nr. 6. 8. Ultrasunetele Articolul 49 Limitele maxime admise pentru nivelul de presiune acustica la locurile de muncă cu instalaţii ce emit ultrasunete, pentru expuneri zilnice mai mari de 4 ore, sunt urmatoarele: ─────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecventa centrala a benzii de 1/3 octava ─────────────────────────────────────────────────────────────────── kHz 8 10 12,5 16 20 25 31,5 40 50 63 80 100 dB 80 80 80 80 90 105 110 110 110 110 110 110 ─────────────────────────────────────────────────────────────────── Articolul 50 Limitele maxime admise pentru nivelul de presiune acustica la locurile de muncă cu instalaţii ce emit ultrasunete, pentru expuneri zilnice mai mici de 4 ore, sunt cele de la art. 49 la care se aplică urmatoarele corectii: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Durata totala a expunerii zilnice la ultrasunete Corectia ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2-4 ore +3 dB 1-2 ore +6 dB până la 1 ora +9 dB ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Presiunea atmosferica crescuta Articolul 51 Prevenirea afectarii stării de sănătate a personalului care lucreaza în condiţii de presiune a aerului care depăşeşte cu cel puţin 0,1 kg/cmp presiunea atmosferica exterioara (chesoane, puturi, scafandri etc.) se realizează prin măsuri generale şi individuale, responsabilitatea aplicarii lor revenind conducătorului lucrărilor respective. Articolul 52 Persoanele admise sa lucreze în condiţii de presiune atmosferica crescuta vor fi examinate obligatoriu la angajare şi periodic, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii. Se interzice participarea la lucrari în mediu cu presiune atmosferica crescuta a persoanelor cu afecţiuni sau stari organice ori functionale care ar putea favoriza efecte negative generate de aceste condiţii. Articolul 53 Aerul introdus în chesoane, echipamentul scafandrului sau în alte spatii unde se executa lucrari în mediu cu presiune atmosferica crescuta va corespunde "aerului proaspat" din punct de vedere al continutului sau în oxigen şi nu va fi contaminat cu alte gaze, vapori sau aerosoli ce ar putea afecta starea de sănătate. Articolul 54 Instalatiile de captare şi de introducere a aerului în spatiile de lucru, conductele de aer, echipamentele de scafandru, precum şi alte instalaţii şi utilaje aferente lucrărilor în condiţii de presiune atmosferica crescuta vor fi verificate periodic, asigurandu-se integritatea şi functionarea lor corespunzătoare. În cazul constatarii unor defectiuni, se vor lua urgent măsuri de remediere sau se va interzice utilizarea lor în condiţii de presiune atmosferica crescuta. Articolul 55 Ecluzarea şi imersia scafandrului se vor face treptat, în functie de presiunea la care se va lucra, asigurandu-se prevenirea unor efecte negative. Articolul 56 În locurile de muncă cu presiune atmosferica crescuta se vor asigura condiţii de microclimat şi iluminat corespunzătoare limitelor stabilite la capitolele respective din norme şi se vor lua măsuri pentru prevenirea degajarii sau patrunderii în mediul de lucru a unor noxe chimice, pulberi sau factori fizici nocivi. Articolul 57 În apropierea locurilor de muncă vor fi amenajate spatii destinate odihnei, spalarii, pastrarii hainelor şi imbracarii, având condiţii corespunzătoare. Articolul 58 În timpul activităţii în condiţii de presiune atmosferica crescuta, ca şi în spatiile-anexa, sunt interzise fumatul şi consumul de bauturi alcoolice. Articolul 59 Dezecluzarea ca şi emersia trebuie efectuate intr-o durată de timp suficienta eliminarii prin plamani a azotului dizolvat în umorile şi tesuturile organismului, pe baza unor tabele intocmite cu acordul Ministerului Sănătăţii, în functie de presiunea atmosferica la care s-a lucrat. Articolul 60 Ecluzarea şi dezecluzarea, ca şi imersia şi emersia, se vor face numai sub supravegherea unei persoane specializate, care raspunde de respectarea masurilor de protecţie stabilite. Articolul 61 În situaţiile când se semnaleaza fenomene negative în timpul cresterii presiunii atmosferice, al lucrului în presiune atmosferica crescuta sau la revenirea la presiunea normala se vor lua imediat măsuri medicale specifice de eliminare a fenomenelor respective, potrivit normelor stabilite cu acordul Ministerului Sănătăţii. Articolul 62 Dacă suprapresiunea din camera de lucru atinge temporar 2 kg/cmp sau dacă se lucreaza la o suprapresiune de peste 1,3 kg/cmp mai mult de 14 zile, se va amenaja în zona respectiva o barocamera (campana sanitara) pentru tratamentul persoanelor suferinde ca urmare a decomprimarii neadecvate. Articolul 63 Unitatile care au lucrari în condiţii de presiune atmosferica crescuta îşi vor întocmi regulamente proprii, cuprinzand masurile organizatorice, tehnice şi medicale necesare unor astfel de activităţi în condiţii de siguranţă. Aceste regulamente vor avea avizul, din punct de vedere sanitar, al Ministerului Sănătăţii. 10. Radiatii electromagnetice nonionizante
a)Ultraviolete ... Articolul 64 Valorile maxime admise ale expunerii energetice Heef (mJ/cmp) pentru radiatiile ultraviolete cu actiune oculara sau cutanata, în functie de lungimea de unda lambda (
nm)şi eficacitatea spectrala relativa S(lambda), sunt cele din tabelul-anexa nr. 19. Articolul 65 Timpii de expunere zilnica admisi (
s)în functie de iluminarea energetica eficace (æW/cmp) pentru radiatiile ultraviolete actinice cu actiune oculara sau cutanata sunt cei din tabelul-anexa nr. 20.
b)Radiatii electromagnetice din spectrul vizibil şi infrarosu apropiat (400-1400
nm)... Articolul 66 Valorile maxime admise pentru expunerea oculara de natura profesionala la radiatii electromagnetice din spectrul vizibil, exprimate prin luminanta energetica eficace L(lambda) şi iluminarea energetica spectrala E(lambda) produse de sursa, sunt cele din anexa nr. 21. Articolul 67 Functiile de ponderare spectrala (B(lambda), R(lambda)) pentru evaluarea riscului de leziune retiniana prezentat de sursele de radiatii vizibile sunt cele din tabelul - anexa nr. 22. Articolul 68 Valorile maxime admise pentru expunerea oculara de natura profesionala la radiatii infrarosii din spectrul apropiat (lambda între 770-1400 nm), exprimate prin iluminare energetica E(IR)(mW/cmp), sunt prezentate în anexa nr. 23.
c)Laseri ... Articolul 69 Valorile maxime admise de expunere energetica (J/cmp), respectiv de iluminare energetica (W/cmp) pentru expunerea oculara directa la radiatia laser, sunt cele din tabelul-anexa nr. 24. Articolul 70 Valorile maxime admise de expunere energetica (J/cmp), respectiv de iluminare energetica (W/cmp) a ochilor la o reflexie difuza a unei radiatii laser, sunt cele din tabelul-anexa nr. 25. Unghiul limita este prezentat în tabelul-anexa nr. 26. Articolul 71 Valorile maxime admise de expunere energetica (J/cmp), respectiv de iluminare energetica (W/cmp) a pielii la radiatia laser, sunt cele din tabelul-anexa nr. 27.
d)Campuri electrice şi magnetice ... Articolul 72 Valorile maxime admise pentru expunerea la campuri electrice şi magnetice, exprimate prin intensitatea campului electric (W/
m)şi densitatea de flux magnetic (mT), sunt conforme tabelului-anexa nr. 28 şi, respectiv, tabelului-anexa nr. 29.
e)Radiatii electromagnetice de radiofrecventa şi microunde ... Articolul 73 Valorile maxime admise pentru expunerea la radiatii electromagnetice de radiofrecventa şi microunde exprimate prin intensitatea eficace a campului neperturbat (rms) şi densitatea de putere echivalenta (a undei plane) sunt cele din tabelul-anexa nr. 30. 11. Factorii biologici Articolul 74 Factorii biologici se definesc ca:
a)agenti contaminanti: bacterii, virusi, ciuperci, paraziti, prin manipularea produselor patologice sau a unor materiale contaminate, ori care se pot transmite direct de la bolnavii care sunt ingrijiti sau de la animalele cu care se lucreaza sau, indirect, prin obiecte; ...
b)animalele cu care se lucreaza, care pot ataca omul producandu-i traumatisme; ...
c)substantele sau produsele biologice care, prin manipulare, pot produce efecte nefavorabile asupra organismului uman (hormoni, toxine). ... Articolul 75 Locurile de muncă în care se manipuleaza agenti contaminanti sau produse contaminate se amplaseaza în încăperi separate de alte activităţi. Spatiile trebuie să fie construite şi amenajate cu pereti şi pardoseli lise, fără neregularitati, lavabile şi rezistente la actiunea substanţelor dezinfectante. Instalatiile, utilajele, obiectele sanitare şi mobilierul trebuie să indeplineasca aceleasi condiţii şi să fie astfel amplasate, încât să permită accesul pentru curăţenie şi dezinfectie pe întreaga suprafaţa a acestora. Articolul 76 Spatiile în care se lucreaza cu agenti contaminanti sau produse contaminate se vor curata, spala şi dezinfecta după fiecare operaţiune (ciclu de operaţiuni), sau, după caz, la sfârşitul schimbului de lucru, ca şi mobilierul, utilajele, instrumentarul, materialele, echipamentul de lucru şi de protecţie. Articolul 77 Personalul care lucreaza cu agenti contaminanti sau produse contaminate va avea grija ca, prin tehnicile şi manevrele executate, sa evite ingestia, inocularea (prin intepare), inhalarea şi contactul tegumentelor cu agenti contaminanti şi produse contaminate. Articolul 78 Personalul care lucreaza cu agenti contaminanti sau produse contaminate trebuie să poarte echipamentul de lucru şi de protecţie specifice locului de muncă, sa utilizeze toate mijloacele de protecţie prevăzute pentru locul de muncă respectiv şi sa pastreze o igiena riguroasa a mainilor. Este interzis fumatul şi mancatul în timp ce se lucreaza cu agenti contaminanti sau produse contaminate. Articolul 79 Pentru personalul din unitatile sanitare se aplică prevederile instructiunilor Ministerului Sănătăţii în vigoare privind prevenirea infectiilor nosocomiale. Articolul 80 Pentru personalul sanitar veterinar se aplică prevederile instructiunilor Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei în vigoare. 12. Efortul neuropsihic Articolul 81 Evaluarea continutului incarcarii mentale necesita cuantificarea inputului informational, a deciziilor şi raspunsurilor efectoare: comenzi sau stereotipii psihomotorii. Articolul 82 Aprecierea intensitatii solicitarilor se va face în functie de disponibilitatile aptitudinale ale executantului şi compatibilitatea dintre acestea şi conţinutul sarcinii. Articolul 83 Consecintele solicitarii neuropsihice se urmaresc stadial, de la primele faze localizabile şi reversibile, până la instalarea dezordinelor psihice (nevroze, tulburari psihosomatice). Articolul 84 Indicatorii evaluativi ai solicitarilor neuropsihice includ:
a)Indicatori ai performarii sarcinii de lucru: ... - fluctuatia randamentului şi erorile în activitate; - absenteismul.
b)Indicatori statistici (epidemiologici): ... - simptomatologia individuala sau de grup cu numar crescut de acuze, jene, algii, tulburari psihosenzoriale şi neurovegetative; - incidenţa crescuta a tulburarilor şi imbolnavirilor neuropsihice.
c)Indicatori psihofiziologici ai individului: ... - cronicizarea oboselii şi dezactivarii; - cresterea latentelor reactivitatii; - modificarea pragurilor stroboscopice; - manifestari fiziologice hiperactivatorii; - diminuarea randamentului la teste psihologice. 13. Efortul fizic Articolul 85 Masele maxime admise de purtat sau de ridicat în raport cu vârsta şi sexul: ──────────────────────────────────────────────────────── Pentru femei Pentru barbati ────────────────────────── ─────────────────────────── Vârsta în ani Masa în kg Vârsta în ani Masa în kg ──────────────────────────────────────────────────────── 16-18 5 16-18 12 19-21 8 19-21 25 22-40 12 22-45 50 41-50 10 46-55 30 peste 51 8 peste 56 20 ──────────────────────────────────────────────────────── Articolul 86 Masele admise a fi transportate se reduc cu 75% pentru femeile gravide până în luna a 6-a. Femeile gravide peste luna a 6-a nu pot fi repartizate în activităţi care implica purtat sau ridicat mase. Articolul 87 Distantele de transport manual al maselor nu pot depăşi 60 m, iar diferentele de nivel nu pot fi mai mari de 4 m (pe scara sau pe planuri inclinate). Înălţimea maxima la care se pot ridica mase, manual, pe verticala este de 1,5 m. Articolul 88 Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depăşi 25-30 kg pentru barbati şi 12 kg pentru femei. Articolul 89 Masele maxime ce pot fi transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport pe roti, în functie de sex şi de gradul de inclinare a planului de deplasare, sunt prezentate în tabelul următor: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Masa maxima Inclinarea Mijloace de transport în kg terenului ────────────── femei barbati ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
a)cu roaba, pe teren consolidat sau pe scanduri 50 75 20%
b)cu carucioare prevăzute cu 3 sau 4 roti, impinse cu forta bratelor, pe teren neted 100 130 10%
c)cu carucioare cu 2 roti, pe teren neted 115 150 20%
d)cu carucioare cu 2 roti, pe teren accidentat 60 80 10%
e)cu vagoane suspendate, pe linie 400 600 10%
f)cu vagoane pe sine 600 800 10% ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Noxe chimice Articolul 90 Respectarea limitelor stabilite prin concentratii admisibile de substante toxice şi pulberi în atmosfera zonelor de muncă este obligatorie pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. Obligaţia mentionata mai sus priveste toate unitatile în care îşi desfăşoară activitatea personalul angajat pe bază de contract individual de muncă sau în alte condiţii prevăzute de lege. Articolul 91 Concentratiile admisibile (medii şi de vârf) sunt concentratiile maxime admise de substante toxice şi pulberi în mediul de muncă şi sunt precizate în tabelele anexa nr. 31 şi 32. Pentru substantele toxice sau pulberile care nu au stabilite concentratiile admisibile, ministerele şi celelalte unităţi interesate vor face propuneri în vederea aprobării lor de către Ministerul Sănătăţii. Limitele biologice tolerabile în expunerea profesionala la substante chimice sunt prezentate în tabelul-anexa nr. 33. Articolul 92 Concentraţia admisibila de vârf este concentraţia noxelor în zona de muncă ce nu trebuie depasita în nici un moment al zilei de lucru. Concentraţia admisibila medie rezultă dintr-un numar de determinari reprezentative pentru locul de muncă respectiv în diferite faze tehnologice; aceasta concentraţie nu trebuie depasita pe durata unui schimb de muncă. Articolul 93 Metodologia şi metodele de lucru pentru controlul condiţiilor de muncă şi pentru evaluarea nivelului substanţelor nocive în zonele de muncă se aproba de către Ministerul Sănătăţii. Articolul 94 Pentru substantele care se folosesc ca produse comerciale condiţionate în diferite moduri, concentratiile maxime admise se referă la conţinutul în substanţa activa. La aprecierea nocivitatii produselor tehnice se va ţine seama de conţinutul de substanţa cu toxicitate superioara celei a constituentului principal. Articolul 95 Unitatile sunt obligate sa puna la dispoziţia organelor sanitare compozitia chimica a produselor comerciale folosite. Articolul 96 Pentru aprecierea gradului de nocivitate a zonelor de muncă în care se gasesc substante cu toxicitati diferite şi pentru care nu exista metode de determinare separata a acestora, se va lua în considerare substanţa cu toxicitatea cea mai mare. Articolul 97 Substantele cu indicativul pC sunt potenţial cancerigene, iar cele care au indicativul C au actiune cancerigena, fiind necesare măsuri speciale de protecţie. Dintre aceste substante, cele notate cu indicativul Fp sunt cele mai periculoase; expunerea la aceste substante trebuie practic exclusa (tabelele-anexa nr. 34 şi 35). Articolul 98 Substantele care au indicativul P (piele) pot patrunde în organism prin pielea sau mucoasele intacte; pentru prevenirea intoxicatiilor cronice, respectarea concentratiilor admisibile trebuie asociata, în cazul de faţa, cu măsuri speciale de protecţie a pielii şi mucoaselor (unguente, mijloace individuale de protecţie etc.). Indicativul P nu se referă la substantele care au numai o actiune locala de tip iritativ. Articolul 99 În locurile de muncă în care se gasesc mai multe substante toxice având un efect sinergic de tip aditiv, aprecierea riscului şi a masurilor de protecţie a muncii, necesar, se face având în vedere actiunea combinata a acestora. Se considera ca au un efect sinergic de tip aditiv, substantele toxice care au ca ţinta a agresivitatii lor acelasi organ sau sistem al organismului, ori care au acelasi mecanism de actiune. În aceste locuri de muncă aprecierea riscului, respectiv a nivelului noxelor în aer, în raport cu concentratiile admisibile, se va face aplicand urmatoarea formula: C

(1)C

(2)C(n) ─────── + ─────── + .... + ─────── < 1. CMA

(1)CMA

(2)CMA(n) C

(1), C

(2), C(n) = concentratiile determinate în aer pentru fiecare noxa; CMA

(1), CMA

(2), CMA(n) = concentratiile maxime admise pentru noxele respective. Articolul 100 Folosirea benzenului şi a produselor care conţin benzen ca solvent sau diluant este interzisa, cu excepţia operaţiunilor efectuate în aparate închise sau a altor procedee care prezinta aceleasi condiţii de securitate. Articolul 101 Intrebuintarea carbonatului bazic de plumb (ceruza), a sulfatului de plumb şi a tuturor produselor conţinând acesti pigmenti este interzisa în orice lucrare de vopsitorie, cu excepţia vagoanelor de cale ferata, a podurilor de cale ferata, a dublului fund al vapoarelor, a picturii decorative. În aceste cazuri, carbonatul bazic de plumb, sulfatul de plumb şi produsele care conţin acesti pigmenti vor fi utilizate sub forma de pasta sau vopsea gata preparata. Este interzisa vopsirea prin pulverizare cu oxid (miniu) de plumb. Articolul 102 Este interzisa munca tinerilor în vârsta de până la 18 ani sau a femeilor la lucrarile de vopsitorie care comporta utilizarea carbonatului bazic de plumb (ceruza), a sulfatului de plumb sau miniului de plumb şi a tuturor produselor care conţin acesti pigmenti. Articolul 103 Punerea în circulatie de substante toxice pentru a fi folosite ca dezinfectante sau pesticide se poate face numai cu avizul Ministerului Sănătăţii, al Ministerului Agriculturii şi Alimentatiei şi al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului. Articolul 104 Unitatile au obligaţia sa realizeze menţinerea substanţelor toxice şi a pulberilor sub limita concentratiilor admise, precum şi evitarea contactului direct dintre acestea şi organismul uman prin: - procedee şi mijloace tehnice adecvate (automatizari, etanseizari, umezirea pulberilor cu apa sub diferite forme sau cu alte substante umectante sau neutralizante chiar la locul de producere etc.), iar în lipsa acestora, prin evacuarea substanţelor nocive de la punctele de producere sau din apropiere, prin sisteme de ventilatie eficace; - măsuri organizatorice (întreţinerea în buna stare de functionare a utilajelor şi instalaţiilor tehnologice şi de ventilare, curatenia locului de muncă, evitarea imprastierii în atmosfera a pulberilor depuse etc.). În functie de particularitatile proceselor tehnologice se vor preciza şi alte măsuri specifice de protectia muncii. Articolul 105 În vederea cunoasterii riscurilor profesionale şi a prevenirii imbolnavirilor cauzate de noxele existente la locurile de muncă, conducătorii unităţilor au obligaţia instruirii periodice a personalului asupra acestor riscuri şi a masurilor profilactice ce se impun. Instructajul se va face cu sprijinul de specialitate al medicilor de medicina muncii sau al medicilor de intreprindere. Articolul 106 Valoarea concentratiei admisibile pentru pulberi se referă la cantitatea de pulberi din zona de lucru pe durata unui schimb (o determinare pe toata durata schimbului de lucru sau mai multe determinari pe fazele tehnologice, cu calculul mediei ponderate cu timpul). Articolul 107 Bioxidul de siliciu (SiO

(2)) liber cristalin se determina din pulberea retinuta pe filtru prin aspirarea unui volum de aer din zona de muncă (sau din praf sedimentat cu extragerea prin elutriere a fractiunii sub 5 æm). Articolul 108 Prin fibra se înţelege particula având o lungime de peste 5 æm şi un diametru sub 3 æm, cu un raport lungime/diametru egal cu 3/1. Articolul 109 Pentru pulberile de bumbac, în, canepa se va recolta un volum corespunzător de aer în functie de prafuirea zonei de muncă (minimum 500 litri aer). 15. Organizarea serviciilor medicale de intreprindere Articolul 110 În scopul supravegherii medicale a condiţiilor de muncă, a stării de sănătate a salariatilor, precum şi pentru depistarea bolilor profesionale, cunoasterea şi dispensarizarea bolilor legate de profesiune, pentru acordarea ajutorului medical în caz de accidente sau imbolnaviri acute în timpul activităţii, în unitatile cu factori de risc profesional se organizeaza servicii medicale de intreprindere. Articolul 111 Serviciile medicale de intreprindere vor asigura monitorizarea condiţiilor de muncă, în relaţie cu starea de sănătate a salariatilor şi cu deosebire cu bolile profesionale şi cu bolile legate de profesiune, în vederea recomandarii masurilor profilactice. Articolul 112 Personalul medical şi mediu sanitar necesar, aparatura de specialitate, materialele sanitare consumabile, precum şi alte condiţii necesare bunei functionari a acestor servicii se asigura potrivit reglementarilor Ministerului Sănătăţii. Articolul 113 În serviciile medicale de intreprindere pot fi incadrati medici de specialitatea medicina muncii sau, în lipsa acestora, medici de medicina generală. Medicii de medicina generală şi personalul mediu sanitar care urmeaza sa lucreze în serviciile medicale de intreprindere vor obtine un atestat de perfectionare în probleme de medicina muncii. Atestatul se elibereaza pe baza unei examinari şi în urma unor instruiri organizate de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi Conducere Bucureşti şi de filialele sale din Timisoara, Iasi, Cluj-Napoca, Targu Mures şi Sibiu, de către universităţile de medicina şi farmacie, prin catedrele de medicina muncii, precum şi de către inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva judetene şi al municipiului Bucureşti. Articolul 114 Serviciile medicale de intreprindere îşi desfăşoară activitatea potrivit reglementarilor Ministerului Sănătăţii. În cadrul acestei activităţi, serviciile medicale, în afara celorlalte obligaţii ce le revin potrivit reglementarilor menţionate, vor organiza şi vor efectua examenele medicale la angajare, urmarirea adaptarii în munca şi controlul medical periodic al salariatilor. Articolul 115 Constatarile reiesite din aceste examinari vor fi comunicate trimestrial inspectoratelor de politie sanitara şi medicina preventiva judetene şi al municipiului Bucureşti în vederea organizarii acţiunilor profilactice necesare. Articolul 116 Agentii economici din sectoarele public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital strain vor sprijini şi vor asigura condiţiile de baza materiala şi functionalitatea serviciilor medicale de intreprindere. Articolul 117 În exercitarea atribuţiilor ce revin serviciilor medicale de intreprindere, agentii economici vor lua măsuri pentru:

a)angajarea personalului numai după un examen medical prealabil, cu confirmarea scrisa a medicului ca locul de muncă sau meseria propusa nu este contraindicata din punct de vedere medical viitorului salariat; ...
b)programarea, cu acordul personalului medical, a controlului medical periodic al salariatilor potrivit reglementarilor tehnice ale Ministerului Sănătăţii şi urmarirea efectuării integrale a acestuia; ...
c)respectarea recomandarilor medicale primite ca urmare a examenelor în vederea angajarii, a examenelor privind adaptarea în munca şi a controalelor medicale periodice. ... Articolul 118 Incadrarea personalului medical şi mediu sanitar în serviciile medicale de intreprindere şi exercitarea atribuţiilor de serviciu ale acestora se vor efectua în conformitate cu reglementarile Ministerului Sănătăţii. Agentii economici nu pot interveni prin nici un mijloc în influentarea activităţii medicale, a continutului acesteia, a concluziilor şi masurilor medicale stabilite. Articolul 119 Activitatea de medicina muncii la nivel judetean, respectiv la municipiul Bucureşti, este coordonata şi supravegheata de către centrele de medicina muncii din inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva; centrele de medicina muncii sunt formate din laboratorul de medicina muncii, laboratorul de toxicologie şi cabinetele de medicina muncii din teritoriu. Articolul 120 Centrele de medicina muncii din inspectoratele de politie sanitara şi medicina preventiva judetene şi al municipiului Bucureşti vor organiza periodic analiza activităţii serviciilor medicale de intreprindere, stabilind măsuri pentru cunoasterea stării de sănătate a salariatilor şi pentru prevenirea imbolnavirilor. Articolul 121 Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi Conducere Bucureşti şi centrele medicale din Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Targu Mures şi Sibiu asigura asistenţa şi indrumarea tehnica de medicina muncii în zonele arondate. 16. Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă; examenele medicale la angajare şi periodice Articolul 122 Angajarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se vor face în functie de starea de sănătate şi de aptitudinile fizice şi psihice ale solicitantilor, în raport cu particularitatile activităţii şi cu condiţiile de muncă impuse de viitorul post de activitate. Orientarea şi angajarea în munca se vor realiza prin examene medicale şi psihologice efectuate conform regulamentului Ministerului Sănătăţii. Este interzisa angajarea sau schimbarea locului de muncă al salariatilor fără aviz medical. Articolul 123 Examenul medical în vederea orientarii şi angajarii în munca, precum şi controlul medical periodic au drept scop stabilirea stării de sănătate a solicitantilor, orientarea şi indrumarea acestora pe locuri de muncă şi profesiuni, în concordanta cu starea lor de sănătate, şi luarea în evidenta a acelor persoane care necesita o supraveghere medicală deosebită. Articolul 124 Examenul medical în vederea angajarii în munca şi a orientarii în profesiune se efectueaza obligatoriu înainte de proba practica, examen, concurs sau de termenul de incercare, urmatoarelor categorii de persoane: - celor care urmeaza să fie angajaţi în munca şi celor care reintra în activitate după o intrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi profesionali şi de un an în celelalte situaţii; - ucenicilor, practicantilor, elevilor şi studenţilor care urmeaza să fie instruiti pe meserii şi profesiuni, precum şi în cazul schimbarii meseriei pe parcursul instruirii; - celor care sunt transferati sau detasati în alte locuri de muncă sau în alte activităţi care pot fi ocupate numai dacă sunt indeplinite cerinţele legale de ordin sanitar. Începerea activităţii fără avizul medical favorabil este interzisa. Articolul 125 Examenul medical în vederea orientarii şi angajarii în munca consta în examinarea clinica a aparatelor şi a sistemelor organismului (respirator, cardiovascular, digestiv, renal, O.R.L., oftalmologic, osteoarticular şi examenul neuropsihic şi dermato-veneric), examinarea radiologica pulmonara (R.F.M.) şi de laborator (examen serologic pentru lues). La tinerii în vârsta de până la 24 de ani se efectueaza, în plus testul I.D.R. la tuberculina. Examinarea clinica a femeilor va urmări şi precizarea stării fiziologice (graviditate, alaptare) pentru stabilirea compatibilitatii cu locul de muncă solicitat. Examenul medical în vederea angajarii unei categorii de persoane în locuri de muncă având risc de transmitere a unor boli se completeaza conform prevederilor Ministerului Sănătăţii. Articolul 126 Examenul medical în vederea orientarii şi angajarii în munca se face la solicitarea unităţilor care au obligaţia sa precizeze în fisa medicală-tip, cu care trimit solicitantul la unitatea sanitara, datele privind profesia şi locul de muncă în care urmeaza sa lucreze acesta, precum şi un extras din carnetul de muncă cuprinzand principalele întreprinderi unde a lucrat anterior. Rezultatele examenelor medicale se consemneaza în fisa medicală-tip, iar concluziile şi avizul medical final se transmit unităţii prin buletinul detasabil al fisei. Articolul 127 Controlul medical periodic se efectueaza obligatoriu intregului personal muncitor care lucreaza în întreprinderi, precum şi ucenicilor, practicantilor, elevilor şi studenţilor, astfel: - celor care lucreaza în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali, conform reglementarilor Ministerului Sănătăţii; - celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucreaza în sectorul alimentar, zootehnic, la instalaţii de aprovizionare cu apa potabila, în colectivitati de copii, în unităţi sanitare şi în alte unităţi de interes public, conform reglementarilor Ministerului Sănătăţii; - cei care lucreaza în întreprinderi fără factori de risc sunt controlati periodic, o dată la 3 ani, prin examene medicale diferentiate în functie de vârsta, de sex, de starea de sănătate. Articolul 128 Examenul medical în vederea orientarii şi a angajarii în munca şi controlul medical periodic se organizeaza şi se efectueaza de către serviciile medicale de intreprindere. Planificarea controlului medical periodic se cuprinde în planul complex de medicina muncii pe judet, respectiv pe municipiul Bucureşti şi al ministerelor cu retea sanitara proprie. Articolul 129 Unitatile sanitare care planifica, efectueaza, păstrează evidenta şi stabilesc concluziile examinarilor medicale efectuate la angajare şi periodic, eliberand avizul medical final, precum şi masurile necesare, în cazul constatarii afectarii stării de sănătate a personalului, sunt: - serviciul medical de intreprindere sau al unităţii scolare; - laboratoarele şi cabinetele de medicina muncii în intreprinderile cărora le asigura direct asistenţa medicală profilactica. Medicii unităţilor sanitare menţionate mai sus vor efectua toate examenele clinice specificate la art. 125, solicitand consultul medicului specialist numai în situaţia în care acesta este necesar. Articolul 130 Rezultatele examenelor medicale şi concluziile controlului medical periodic se înregistrează în fisa (carnetul de consultaţii) persoanei respective. Articolul 131 Examenul medical la angajarea în munca şi controlul medical periodic în locurile de muncă cu condiţii de expunere la factori nocivi profesionali vor cuprinde şi investigatii suplimentare în vederea depistarii contraindicatiilor medicale, a imbolnavirilor profesionale, precum şi a altor afecţiuni care pot fi influentate de condiţiile de muncă. Articolul 132 Investigatiile medicale suplimentare se vor efectua potrivit reglementarilor stabilite de Ministerul Sănătăţii, cu participarea serviciilor medicale de specialitate (cabinete medicale, laboratoare etc.). Articolul 133 Unitatile sanitare de specialitate vor sprijini tehnic şi prin investigatii medicale specifice efectuarea examenelor medicale la angajare, a urmaririi adaptarii în munca şi a controalelor medicale periodice, comunicand serviciilor medicale de intreprindere rezultatele acestor examene şi recomandarile facute. 17. Bolile profesionale şi bolile legate de profesiune Articolul 134 Declararea, cercetarea şi evidenta bolilor profesionale constituie obligaţie în conformitate cu prevederile legii protectiei muncii. Articolul 135 Bolile profesionale, în sensul legii protectiei muncii, sunt afectiunile determinate de factori nocivi fizici, chimici, biologici, existenti în procesele de muncă, şi de suprasolicitarea diferitelor organe, aparate şi sisteme ale organismului, în indeplinirea sarcinilor de serviciu. Sunt considerate, de asemenea, boli profesionale afectiunile suferite de elevi, studenti şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale, produse în condiţiile enuntate mai sus. Articolul 136 Bolile profesionale ale caror cercetare, declarare şi evidenta sunt obligatorii, sunt cele prevăzute la art. 146 din prezentele norme. Cercetarea, declararea şi evidenta acestor boli sunt obligatorii, indiferent dacă sunt sau nu insotite de incapacitate temporara de muncă sau dacă aceeasi persoana a mai contractat boala respectiva declarata anterior şi vindecata. Intoxicatia acuta profesionala se declara şi ca accident de muncă, iar boala transmisibila profesionala se declara şi ca boala transmisibila, conform normelor antiepidemice în vigoare. Articolul 137 Bolile legate de profesiune (cu determinare multifactoriala, dintre care unii factori sunt de natura profesionala) nu se declara, dar se înregistrează în evidenta speciala a unităţii care asigura asistenţa medicală a persoanelor respective. Bolile legate de profesiune sunt cele prevăzute la art. 147 din prezentele norme. Articolul 138 Evidenta bolilor profesionale, cat şi a celor multifactoriale constituie documentaţia de baza în evaluarea stării de sănătate a personalului muncitor în raport cu factorii de risc, precum şi în vederea stabilirii unor măsuri eficiente de profilaxie. Articolul 139 Bolile profesionale, cat şi suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de către toţi medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri cu prilejul oricarei prestatii medicale (examene profilactice, consultaţii la cerere etc.). Semnalarea se face prin completarea fisei BP1, care se transmite în cel mai scurt termen la inspectoratul teritorial de politie sanitara şi medicina preventiva. Articolul 140 Cercetarea în vederea stabilirii diagnosticului de boala profesionala se face de către medicul de medicina muncii desemnat de către inspectoratul teritorial de politie sanitara şi medicina preventiva. Agentii economici, organele de protecţie a muncii şi personalul medico-sanitar din toate categoriile de unităţi sanitare, economice şi social-culturale sunt obligati sa puna la dispoziţia medicului de medicina muncii datele şi documentaţia necesare cercetării cauzelor acestor imbolnaviri. Articolul 141 Confirmarea cazurilor de boli profesionale se va face de către medicii de medicina muncii, care pot efectua în acest scop investigatii de specialitate cu sprijinul dispensarelor-policlinici, spitalelor, laboratoarelor şi al clinicilor sau al institutelor de cercetari medicale. Imbolnavirile de pneumoconioze se confirma numai pe baza diagnosticului precizat de către comisiile teritoriale de pneumoconioze, potrivit reglementarilor în vigoare. Imbolnavirile de cancer la locurile de muncă în care exista noxe potenţial cancerigene (tabelul-anexa nr. 34) se declara obligatoriu ca boli profesionale; instituţiile medicale în care se interneaza bolnavi de cancer sunt obligate sa investigheze pacientii asupra activităţii lor profesionale, în astfel de locuri de muncă, şi sa semnaleze în scris situaţiile în care se suspecteaza riscul profesional inspectoratului teritorial de politie sanitara şi medicina preventiva în raza caruia se afla locul de muncă respectiv. Articolul 142 Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale se consemneaza într-un proces-verbal în care se menţionează factorii determinanti, condiţiile care au favorizat aparitia bolilor şi masurile ce se impun pentru prevenirea unor situaţii similare. Un exemplar din procesul-verbal se inmaneaza conducătorului unităţii în care lucreaza salariatul imbolnavit. Articolul 143 Declararea bolilor profesionale se face de către inspectoratul teritorial de politie sanitara şi medicina preventiva pe formularul BP2, care se inainteaza Centrului de Calcul, Statistica Sanitara şi Documentare Medicală din subordinea Ministerului Sănătăţii. În baza prelucrarii acestor fise, Centrul de Calcul, Statistica Sanitara şi Documentare Medicală împreună cu Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate şi Conducere Bucureşti - Sectia medicina muncii, consultand şi Societatea de Medicina Muncii, vor informa, periodic, Ministerul Sănătăţii asupra bolilor profesionale înregistrate şi cauzelor acestora, propunand măsuri corespunzătoare de profilaxie. Articolul 144 La nivelul inspectoratelor teritoriale de politie sanitara şi medicina preventiva se va pastra o evidenta pe intreg judeţul, respectiv pe municipiul Bucureşti, a bolilor profesionale declarate, într-un registru conţinând rubricile din fisa BP

(2); o evidenta similara vor avea şi cabinetele de medicina muncii pentru teritoriul arondat. Cazurile de pneumoconioze, cat şi cazurile de cancer profesional se declara şi se păstrează în evidenta de către inspectoratul teritorial de politie sanitara şi medicina preventiva în raza caruia se afla ultima intreprindere, care are noxele generatoare ale acestor imbolnaviri, în care a lucrat bolnavul. Articolul 145 Periodic, serviciul medical de intreprindere, cabinetele de medicina muncii ca şi inspectoratele teritoriale de politie sanitara şi medicina preventiva vor face analiza imbolnavirilor profesionale şi a celor multifactoriale din intreprinderile arondate, precizand cauzele acestor boli şi masurile de profilaxie necesare. Informarea întocmită se va comunică celor interesati în vederea remedierii deficientelor semnalate. Articolul 146 Bolile profesionale, ale caror cercetare, declarare şi evidenta sunt obligatorii, sunt urmatoarele: * Intoxicatii (acute, subacute şi cronice) şi consecintele lor. Cauze: substante cu actiune toxica, cunoscute în zonele de muncă. * Pneumoconioze colagene, silicoza (silico-antracoza, silico-sideroza), azbestoza, aluminoza etc., simple sau asociate cu tuberculoze. Cauze: pulberi de bioxid de siliciu liber cristalin, fibre de azbest, pulberi de aluminiu şi altele în atmosfera locurilor de muncă. * Imbolnaviri respiratorii cauzate de pulberile organice (bisinoza, bronsita cronica, bronhoalveolita alergica extrinseca). Cauze: pulberi vegetale textile (bumbac, în, canepa şi altele) în atmosfera locurilor de muncă. * Îmbolnaviri respiratorii cronice cauzate de substante toxice iritante (iritatia cailor aeriene, emfizemul pulmonar şi fibroza pulmonara consecutiva bronsitei cronice). Cauze: substante cronice iritante (bioxid de sulf, clor, oxizi de azot şi altele) în atmosfera locurilor de muncă. * Astm bronsic, rinita alergica, rinita vasomotorie etc. Cauze: substante de natura vegetala sau animala, precum şi substante chimice cu proprietăţi alergizante (praf de ursol, sidef, ricin, ipecacuana şi altele). * Boli infectioase şi parazitare. Cauze:

a)contact cu bolnavi infectiosi sau cu materiale contaminate;
b)contact cu animale bolnave sau cu produse contaminate de origine animala sau vegetala (carne, piele, lana, par, plante şi altele);
c)contact cu sol contaminat sau cu apa contaminata;
d)contact cu culturi de germeni, de vaccinuri vii şi altele. * Imbolnaviri datorita compresiunilor şi decompresiunilor. Cauze: condiţii de muncă în care personalul este expus la presiuni atmosferice crescute şi scazute. * Cancer profesional:
a)cancer pulmonar sau al altor organe, precum şi mezoteliomul pleural şi peritoneal cauzat de expunerea la fibre de azbest sau la alte fibre minerale, naturale ori artificiale; ...
b)cancer pulmonar, al cailor aeriene superioare, al mucoasei sinusurilor, maxilare şi frontale, cauzate de expunerea la radiatii ionizante şi corpusculare produse de instalatiile Rontgen, de acceleratorii de particule elementare sau de materiale radioactive, de inhalarea gazelor şi a pulberilor radioactive; ...
c)cancer pulmonar cauzat de expunerea la unele substante chimice cancerigene; ...
d)limfosarcomul hepatic provocat de expunerea la clorura de vinil; ...
e)tumori ale cailor urinare (papiloame, cancer) ca urmare a expunerii la compusi aminici cancerigeni; ...
f)tumori maligne ale pielii şi leziuni precanceroase prin contact indelungat profesional cu produse de distilare a huilei, petrolului şi sisturilor bituminoase (smoala, asfalt, ulei antracenic, derivate de antracen, fenantren, combinatii azoaminice, gudron, parafina, compusi ai arsenului şi altele), cu radiatii ionizante, cu radiatii ultraviolete etc.; ...
g)hemopatii maligne provocate de benzen, de radiatii ionizante etc. ... * Nevroze de coordonare. Miotendosinovite şi tendinite cronice. Cauze: miscari numeroase şi frecvent repetate; incordarea sistematica a muschilor şi a ligamentelor respective sau presiune pe tendoanele respective. * Artroze cronice, periarterite, stiloidite, necroze aseptice, osteocondilite, bursite, epicondilite. Cauze: presiune sistemica în regiunea articulatiilor respective, supraincordarea şi traumatizarea lor, munca indelungata la temperatura scazuta şi umiditate. * Boala de vibratii (sindrom osteo-musculo-articular, sindromul Raynaud, sindrom nervos). Cauze: vibratii. * Varice foarte accentuate ale venelor membrelor inferioare, complicate cu tulburari trofice sau cu procese inflamatorii (tromboflebite). Cauze: pozitie ortostatica indelungata. * Tromboflebita de efort a membrelor superioare. Cauze: efort cu miscari ample ale membrelor superioare. * Dermite acute şi cronice, ulceratii, melanodermii şi leucodermii. Cauze:
a)contact prelungit cu substante chimice iritante (lacuri, solventi, uleiuri minerale, hidrocarburi clorate, compusi ai arsenului, cromului, acizi, baze etc);
b)contact cu substante sensibilizante (nichel, ursol, fluor, compusi ai berilului, dinitroclorbenzen, antibiotice, rasini formaldehidice, formalina, compusi ai mercurului, novocaina, coloranti organici);
c)actiunea diferitelor radiatii ionizante. * Laringite cronice accentuate, nodulii cantaretilor. Cauze: incordarea indelungata a coardelor vocale în exercitarea profesiunii. * Hipoacuzie şi surditate de perceptie. Cauze: actiunea prelungita a zgomotului intens. * Astenopie acomodativa, agravarea miopiei preexistente. Cauze: incordarea permanenta a vederii în activităţi cu solicitarea aparatului vizual. * Cataracta. Cauze:
a)actiunea indelungata şi intensiva a energiei radiante (radiatii infrarosii, radiatii ionizante penetrante, radiatii de hiperfrecventa);
b)actiunea indelungata a unor substante toxice (trinitrotoluenul, dinitrofenolul şi altele). * Fotooftalmia. Cauze: actiunea radiatiilor ultraviolete. * Conjunctivite şi keratoconjunctivite. Cauze: substante toxice iritante şi pulberi iritante în zonele de muncă. * Boala de iradiatii. Cauze: actiunea radiatiilor ionizante. * Sindrom cerebro-astenic şi tulburari de termoreglare. Provocate de undele electromagnetice şi de hiperfrecventa. * Soc caloric, colaps caloric, crampe calorice. Cauze: expunere la condiţii meteorologice nefavorabile care provoaca supraincalzirea organismului. * Psihonevroze. Cauze: ingrijirea indelungata a bolnavilor psihici în unităţi de psihiatrie. Articolul 147 Bolile legate de profesiune (multifactoriale) şi principalii factori cauzali sunt urmatoarele: * Hipertensiunea arteriala. Factori cauzali potentiali: zgomot, vibratii, temperatura şi radiatii calorice crescute, distress şi altele. * Afecţiuni respiratorii cronice nespecifice. Factori cauzali potentiali: pulberi, gaze iritante şi altele. * Cardiopatia ischemica. Factori cauzali potentiali: solicitări crescute fizice şi psihice în procesul muncii. * Afecţiuni musculo-scheletice (lombalgii, cervico-scapulalgii etc.). Factori cauzali potentiali: microclimat nefavorabil, vibratii, efort fizic crescut, pozitie posturala incomoda, efect traumatic mecanic şi altele. * Nevroze şi alte afecţiuni neuropsihice. Factori cauzali potentiali: zgomot, vibratii distress, noxe chimice şi altele. * Afecţiuni digestive. Factori cauzali potentiali: temperatura ridicata, zgomot, noxe chimice şi altele. Articolul 148 Bolile profesionale şi bolile legate de profesiune se cerceteaza, se declara şi se iau în evidenta potrivit reglementarilor Ministerului Sănătăţii. Anexa 1 DOTARI SOCIAL-SANITARE Normarea incaperilor social-sanitare în functie de caracteristicile proceselor tehnologice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Grupa Caracteristicile Exemple Anexe social-sanitare proceselor proceselor tehnologice de procese tehnologice ------------------------------------- tehnologice De baza Speciale ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Procese tehnologice care produc murdarirea, fără degajare de substante chimice, fără contact cu produse ce au actiune iritanta asupra pielii:
a)- care produc murdarirea mainilor; Prelucrarile la rece ale Vestiare; metalelor, asamblare Spalatoare. mecanica etc.
b)- care produc murdarirea mainilor Lucrari de reparatii sau Vestiare;
b)- şi a corpului întreţinere a masinilor, Dusuri; utilajelor şi instalaţiilor, Spalatoare. forajul şi extractia petrolului ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── II. Procese tehnologice care au loc în condiţii de microclimat nefavorabil:
a)- cu temperatura ridicata Instalaţii pentru Vestiare; Încăperi pentru şi radiatii calorice; elaborarea otelurilor, Dusuri; pauze cu laminoare, forje, Spalatoare. microclima tratamente termice normala.
b)- cu temperatura scazuta; Munca în exterior sau Vestiare; Încăperi pentru în spatii frigorifice etc. Dusuri; incalzire Spalatoare. periodica.
c)- procese tehnologice Ateliere umede, Vestiare; Condiţii de uscare generatoare de umiditate spalatorii etc. Dusuri; a echipamentului crescuta. Spalatoare. de protecţie şi de lucru. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── III. Procese de muncă ce se desfăşoară în condiţii de degajare de praf, fără alte substante chimice sau produse cu actiune iritanta asupra pielii:
a)- cu degajare de praf; Turnatorii, fabricarea Vestiare; Condiţii de materialelor de constructii, Dusuri; desprafuire a fabrici de ciment, industria Spalatoare. echipamentului de inului şi canepei etc. protecţie şi de lucru.
b)- cu degajare de negru de fum, Fabricarea şi manipularea Vestiare pentru Condiţii de praf de carbune, praf de negrului de fum, a haine de strada; desprafuire şi gudron, fibre de azbest. gudroanelor, explorari Dusuri; spalare a hainelor miniere de carbune etc. Vestiare pentru de protecţie şi de haine de lucru. protecţie şi de lucru (în circuit unic); Spalatoare. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IV. Procese de muncă ce au loc în condiţii de contact cu substante toxice:
a)- cu actiune iritanta asupra pielii Contact al pielii Vestiare; Condiţii de spa- prin contact direct; cu acizi, reactivi, Spalatoare; lare şi uscare a materiale corosive, Dusuri. echipamentului de crom; protecţie.
b)- cu actiune toxica generală; Prelucrarea plumbului, Vestiare pentru Condiţii de lucru cu nitro- şi amino- haine de strada; spalare şi uscare derivati ai hidrocarburilor Dusuri; a echipamentului aromatice, mercur, alte Vestiare pentru de protecţie şi de metale grele, pesticide haine de lucru şi, unde etc. protecţie şi de este cazul, de lucru (în denocivizare a circuit unic); acestuia. Spalatoare.
c)- gaze şi vapori care pot produce Locuri de muncă cu risc Vestiare pentru Condiţii de intoxicatii acute. de intoxicatie cu clor, haine de strada; spalare şi uscare acid cianhidric şi compusi Dusuri; a echipamentului cianici, benzen, gaze Vestiare pentru de protecţie şi iritante respiratorii etc. haine de de denocivizare protecţie şi de unde este cazul. lucru (în Camere de circuit unic); salvare-degazare. Spalatoare. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── V. Procese de muncă în care se Prelucrarea materiilor Vestiare pentru Camere pentru manipuleaza sau se prelucreaza prime animale, a haine de strada; decontaminare materiale contaminate cu germeni materialelor biologice Dusuri, vestiare (dezinfectie, patogeni, paraziti, toxine, substante contaminate, lucru cu pentru haine dezinsectie) a radioactive etc. elemente radioactive etc. de protecţie şi hainelor de de lucru (în protecţie şi de circuit unic); lucru. Spalatoare. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VI. Procese tehnologice care necesita un regim special pentru asigurarea calităţii produsului:
a)- legate de producţia şi Procese tehnologice Vestiare pentru Condiţii pentru prelucrarea produselor din fabricile de paine, haine de strada; spalarea, uscarea alimentare; lapte, laboratoare de Dusuri, vestiare şi calcarea cofetarie, combinate pentru haine de echipamentului de de carne, bucatarii etc. protecţie şi de protecţie a lucru (în circuit alimentelor. unic-filtru sanitar); Spalatoare.
b)- legate de producţia Producţia medicamentelor, Vestiare pentru Condiţii pentru medicamentelor, produselor pansamentelor, serurilor, haine de strada; spalarea şi biologice şi materialelor vaccinurilor, solutiilor Dusuri, vestiare sterilizarea sanitare. perfuzabile etc. pentru haine echipamentului de protecţie şi de protecţie şi de lucru (în de lucru. Camera circuit unic); de manichiura. Spalatoare. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: Vestiarele se pot organiza fie sub forma de încăperi cu dulapuri individuale, fie sub forma de garderoba comuna pentru personalul unui loc de muncă (atelier, secţie etc.). Incaperile speciale (pentru incalzire, pentru racorire etc.) se dimensioneaza asigurandu-se 0,10 mp/persoana, luandu-se în calcul schimbul cu cel mai mare numar de persoane. Anexa 2 DOTARI SOCIAL-SANITARE Normarea lavoarelor, dusurilor, a cantităţii de apa calda şi rece ─────────────────────────────────────────────────────── Nr. persoane pentru un: Cantitatea de apa ─────────────────────── pentru o persoană Grupa Lavoar (litri) procesului sau loc Dus ────────────────── tehnologic de spalare Total Din care: a mainilor apa calda ─────────────────────────────────────────────────────── I a 20 - 40 20 I b 20 25 60 40 II a 25 40 50 25 II b 25 40 40 25 II c 25 40 40 20 III a 25 15 60 40 III b 15 10 85 60 IV a 25 25 40 25 IV b 20 20 50 35 IV c 25 25 40 25 V 10 15 75 50 VI a 15 20 60 40 VI b 15 20 60 40 ─────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: Se are în vedere schimbul cu cel mai mare numar de persoane. Anexa 3 DOTARI SOCIAL-SANITARE Normarea cabinelor de closet şi a punctelor de alimentare cu apa ───────────────────────────────────────────────────────────────── Numar de persoane Cabine de closet Puncte de de acelasi sex ---------------- Pisoare alimentare cu apa Barbati Femei ───────────────────────────────────────────────────────────────── 25 1 2 1 1 50 2 3 2 1 75 3 4 2 2 100 4 5 3 2 150 5 6 5 3 200 6 8 5 4 300 8 10 7 6 400 9 12 8 7 500 11 14 9 8 650 13 14 10 9 800 14 18 12 11 1.000 16 20 13 12 ───────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: Pentru normare se ia în calcul schimbul cu cel mai mare numar de persoane. Pentru alimentarea cu apa de baut se vor prefera robinete cu jet ascendent (arteziene). Anexa 4 DOTARI SOCIAL-SANITARE Normarea temperaturii aerului în incaperile social-sanitare ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Temperatura aerului crt. anexei social-sanitare - °C - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Vestiare pentru pastrarea imbracamintei de lucru 16 şi de strada 2. Vestiare pentru imbracare-dezbracare 18-20 3. Anticamera dusuri 23 4. Incaperea dusurilor 23-25 5. Incaperea spalatoarelor 18-23 6. Closete 15 7. Camera intima pentru femei 22-23 8. Încăperi pentru uscarea echipamentului de 25-30 protecţie şi de lucru 9. Încăperi pentru încălzirea muncitorilor 15-20 10. Camere pentru fumat 14 11. Sali pentru servirea mesei 18 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Anexa 5 MICROCLIMATUL Limitele termice minime admise la locurile de muncă ──────────────────────────────────────────────────────────── Nivelul degajarii Temperatura Viteza de căldură la curentilor prin efort fizic globtermometru de aer (kcal/
h)- °C - (m/sec.) ──────────────────────────────────────────────────────────── până la 120 18 până la 0,2 121-175 16 -''- 0,3 176-300 15 -''- 0,4 peste 300 12 -''- 0,5 ──────────────────────────────────────────────────────────── Anexa 6 Limitele termice maxime admise la locurile de muncă ────────────────────────────────────────────────────────────── Temperatura la globtermometru - °C - Umiditatea ───────────────────────────────────────────────── relativa a Degajare Degajare Degajare Degajare aerului de căldură de căldură de căldură de căldură (%) până la 121-175 176-300 peste 300 120 kcal./h kcal./h kcal./h kcal./h ────────────────────────────────────────────────────────────── Până la 20 41 39 37 34 -''- 30 39 37 35 32 -''- 40 37 35 33 30 -''- 50 35 33 32 29 -''- 60 34 32 30 28 -''- 70 33 31 29 27 -''- 80 32 30 28 26 Peste 80 31 29 27 25 ────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: În cazul când nu sunt radiatii calorice şi temperatura peretilor, precum şi a altor suprafete din incapere, nu prezinta diferente mari faţă de temperatura aerului, se poate utiliza, în lipsa globtermometrului, temperatura la termometrul cu bulb uscat de la psihrometrul ASSMAN, aplicandu-se limitele termice din tabelele-anexa nr. 5 şi 6. Limitele termice normate sunt valabile pentru muncitorii cu imbracaminte obisnuita de vara. În cazul în care procesul tehnologic impune purtarea unor costume speciale de protecţie care împiedica schimburile de căldură dintre organism şi mediul ambiant se vor stabili limitele de toleranta privind durata de purtare a acestora în functie de efort şi caracteristicile costumului, astfel încât să se previna efectele negative asupra sănătăţii. Anexa 7 ILUMINATUL Normarea nivelurilor de iluminare pentru lucrari executate în spatii interioare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Definirea categoriei lucrării Contrastul Categoria vizuale în functie de Subcategoria dintre Caracteristica Nivelul de lucrării dimensiunea minima a detaliului lucrării detaliul fondului iluminare vizuale reprezentativ vizuale reprezentativ normat lx şi fond ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 6 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── I. Lucrari de precizie deosebită a mic intunecat 3.000 - detalii sub 0,1 mm ────────────────────────────────────────────────────────── (dimensiune unghiulara sub b mic luminos 2.000 1') mic mediu mediu intunecat ────────────────────────────────────────────────────────── c mediu luminos 1.500 mediu mediu mare intunecat ────────────────────────────────────────────────────────── d mare luminos 750 mare mediu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── II. Lucrari de foarte mare a mic intunecat 2.000 precizie - detalii între 0,1 ────────────────────────────────────────────────────────── şi 0,3 mm (dimensiune b mic luminos 1.000 unghiulara între 1' şi 3') mic mediu mediu intunecat ────────────────────────────────────────────────────────── c mediu luminos 750 mediu mediu mare intunecat ────────────────────────────────────────────────────────── d mare luminos 500 mare mediu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── III. Lucrari de precizie a mic intunecat 1.000 mare - detalii între ────────────────────────────────────────────────────────── 0,3 şi 0,5 mm b mic luminos 750 (dimensiune mic mediu unghiulara între 3' mediu intunecat şi 5') ────────────────────────────────────────────────────────── c mediu luminos 500 mediu mediu mare intunecat ────────────────────────────────────────────────────────── d mare luminos 300 mare mediu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IV. Lucrari de precizie a mic intunecat 500 medie - detalii între ────────────────────────────────────────────────────────── 0,5 şi 0,8 mm b mic luminos 400 (dimensiune mic mediu unghiulara între 5' mediu intunecat şi 8') ────────────────────────────────────────────────────────── c mediu luminos 300 mediu mediu mare intunecat ────────────────────────────────────────────────────────── d mare luminos 200 mare mediu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── V. Lucrari de precizie a mic intunecat 300 mica - detalii între ────────────────────────────────────────────────────────── 0,8 şi 1,2 mm b mic luminos 250 (dimensiune mic mediu unghiulara între 8' mediu intunecat şi 12') ────────────────────────────────────────────────────────── c mediu luminos 150 mediu mediu mare intunecat ────────────────────────────────────────────────────────── d mare luminos 100 mare mediu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VI. Lucrari grosiere - detalii Indiferent de contrastul şi luminozitatea 75 peste 1,2 mm fondului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VII. Lucrari grosiere - detalii Indiferent de contrastul şi luminozitatea 50 peste 1,2 mm - efectuate fondului cu intermitenta în timpul unui schimb ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VIII. Supravegherea lucrărilor Se prevede iluminat local, localizat sau 50 automatizate cu loc de muncă portabil pentru punctele în care exista fix aparate şi dispozitive de interventie, reglaj al instalaţiilor ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IX. Supravegherea lucrărilor Se prevede iluminat local, localizat sau 30 automatizate fără loc de muncă portabil pentru punctele în care exista fix; manipularea produselor în aparate şi dispozitive de interventie, sectii de productie reglaj al instalaţiilor ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── X. Spatii de circulatie la punctele Se prevede iluminat local, localizat sau 20 cu dispozitive de manevra sau portabil pentru punctele în care exista cu aparate de măsura şi pentru aparate de măsura şi dispozitive de control periodic, transport şi interventie şi reglaj al instalaţiilor depozitare tehnologica ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── XI. Spatii de circulatie de-a lungul instalaţiilor de transport automat - - - 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── XII. Scari şi coridoare aferente spatiilor de lucru - - - 10 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: 1. Detaliul reprezentativ se defineste ca fiind obiectul sau anumite părţi ale obiectului care trebuie privit în procesul muncii, de exemplu: firul unei tesaturi, un punct, o zgarietura, o pata, o cifra sau o litera, o diviziune la aparate sau instrumente de măsura. 2. Fondul se caracterizeaza cu ajutorul coeficientului de reflexie (raportul dintre fluxul reflectat de suprafaţa fon dului şi fluxul incident pe suprafaţa fondului) CR. Se considera: Fond intunecat = CR mai mic de 0,2; Fond mediu = CR între 0,2 şi 0,4; Fond luminos = CR mai mare de 0,4. 3. Contrastul dintre detalii şi fond (K) se calculeaza cu ajutorul formulelor: Ld-Lf K = ─────── (dacă Ld este mai mare ca Lf) Ld Lf-Ld K = ─────── (dacă Lf este mai mare ca Ld) Lf în care: Ld = luminanta detaliului exprimata în niti (
nt)Lf = luminanta fondului exprimata în niti. Se considera: contrast mic = K - sub 0,2 contrast mediu = K - între 0,2-0,5 contrast mare = K - peste 0,5. Când nu se pot măsura luminantele, se inlocuiesc, în mod convenţional, Ld şi Lf cu coeficientul de reflexie al detaliului şi al fondului (dacă detaliul are dimensiuni mici, determinarea se face la masa de substanţa a acestuia, de exemplu, în cazul firului de ata, fluxul reflectat se masoara la sculuri sau mosoare de ata). Anexa 8 ILUMINATUL Normarea nivelurilor de iluminare pentru lucrari executate în spatii exterioare ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria Caracteristicile Nivelul de Pozitia planului lucrării lucrărilor vizua iluminare de referinţa vizuale normat (
lx)─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── XIII. Lucrari la care raportul dintre dimensiunea minima a obiectului care trebuie distins (
m)şi distanta faţă de ochi (l), este (m/
l)<= 0,005 50 Orizontala XIV. Lucrari la care raportul m/l este 0,005-0,02 30 Orizontala XV. Lucrari la care raportul m/l este 0,02-0,05 20 Orizontala XVI. Lucrari cu sau fără utilaje care necesita urmarirea generală atenta a productiei sau a operaţiunilor 10 Verticala XVII. Lucrari grosiere care necesita distingerea obiectelor mari 5 Verticala ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: În punctele din spatiile exterioare, în care se fac citiri la aparate, actionari de dispozitive, se va asigura nivelul de iluminare conform tabelului-anexa nr. 7. Nota la tabelele-anexa nr. 7 şi 8 Nivelurile de iluminare normate conform tabelelor-anexa nr. 7 şi 8 vor fi ridicate la o treapta imediat superioara pe scara de valori a iluminarilor, în urmatoarele cazuri:
a)la categoriile de lucrari I, II, III, IV şi V, dacă distanta dintre ochi şi obiectivul privit este mai mare de 0,5 m; ...
b)la categoriile de lucrari I, II, III, IV şi V, dacă efortul vizual incordat are loc în mod neintrerupt mai mult de 4 ore; ...
c)la categoriile de lucrari I, II, III, IV şi V, dacă obiectele privite sunt în miscare; ...
d)la categoriile de lucrari VI, VII, VIII şi IX, dacă exista pericolul marit de accidentare; ...
e)la incaperile unde se impun anumite exigente sanitare specifice (incaperile din industria alimentara, chimico-farmaceutica etc.); ...
f)la lucrarile executate în spatii exterioare, dacă exista pericolul de accidentare a persoanelor. ... Ridicarea nivelului de iluminare se face cu o singura treapta şi în cazul în care se indeplinesc simultan mai multe dintre condiţiile enumerate mai sus. Valorile nivelurilor de iluminare se încadrează în urmatoarea scara a treptelor de iluminare: 0,2, 0,3, 0,5, 1, 1,5, 2, 3, 5, 7,5, 10, 20, 30, 50, 75, 100, 150, 200, 250, 300, 350, 400, 500, 750, 1000, 1500, 2000, 3000, 4000 şi 5000 lx. Anexa 9 ILUMINATUL Normarea nivelurilor de iluminare pe caile de circulatie şi în incinta unităţilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Locul Nivelul de iluminare normat (
lx)─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cai de circulatie în incinte cu trafic: - redus 1 - intens 3 2. Intrari pentru vehicule (porti) 5 3. Pasaje, treceri, podete, scari cu trafic redus 2 4. Pasaje de nivel la cai ferate 10 5. Cai ferate: - zona macazurilor de intrare-iesire; 2 - zona macazurilor de triere a vagoanelor; 3 - zona liniilor de manevra; 1,5 - zona magaziilor (inclusiv cheiuri, dane); 2 - linii de spalare, vidanjare vagoane 3 6. Iluminat de paza, în ansamblu 0,5 7. Iluminat perimetral pe 10 m latime de la delimitarea 1 teritoriala spre incinta ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Anexa 10 ZGOMOTUL Indicii partiali de expunere la zgomot pentru niveluri acustice de la 80 'f7 120 dB (A) şi pentru 10 minute la 40 de ore pe săptămâna ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── Durata expunerii Indicii partiali de expunere la zgomot (E) la zgomot ────────────────────────────────────────────────────── pe săptămâna Clasele de nivel de zgomot L în dB (A) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ore Minute 80 85 90 95 100 105 110 115 120 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10 5 10 35 110 345 12 5 10 40 135 415 14 5 15 50 155 490 16 5 15 55 175 555 18 10 20 60 200 625 20 10 20 70 220 695 25 5 10 30 85 275 865 30 5 10 35 105 330 1.040 40 5 10 45 135 440 1.390 50 5 15 60 175 550 1.730 60 5 10 20 65 210 660 2.075 70 5 10 25 75 240 765 2.430 80 5 10 30 90 275 875 2.765 90 5 10 35 100 310 990 3.115 100 5 10 35 110 345 1.100 3.465 2 5 10 40 135 415 1.315 4.165 2,5 5 15 55 165 520 1.650 5.210 3 10 20 60 200 625 1.970 6.250 3,5 5 10 25 75 230 730 2.310 7.270 4 5 10 25 85 260 835 2.630 8.335 5 5 10 35 105 330 1.040 3.295 10.415 6 5 10 40 125 395 1.250 3.940 12.500 7 5 15 45 145 460 1.460 4.590 14.585 8 5 15 55 165 525 1.665 5.250 16.665 9 5 20 60 190 590 1.875 5.925 18.750 10 5 10 20 65 210 660 2.080 6.570 20.850 12 5 10 25 80 250 790 2.500 7.910 25.000 14 5 10 30 90 290 925 2.915 9.250 16 5 10 35 105 335 1.050 3.335 10.500 18 5 10 40 115 375 1.185 3.750 11.835 20 5 10 40 135 415 1.315 4.165 13.165 25 5 15 55 165 520 1.650 5.210 16.500 30 10 20 60 195 625 1.975 6.250 19.750 35 10 25 75 230 730 2.310 7.290 23.085 40 10 25 85 260 835 2.640 8.335 26.335 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: 1. Dacă expunerea la zgomote este mai mica de 10 minute, se ia în calcul durata minima de 10 minute. 2. Zgomotul cu valori determinate pe un interval de timp mai mare de 10 minute, dar cu un nivel mai mic de 80 dB(A), are un indice parţial egal cu zero. 3. Intrucat clasele de nivel de zgomot au o intindere de 5 dB(A) la valorile masurate se inscriu în clasa cea mai apropiata; de exemplu: valorile de 88, 89, 91 şi 92 dB(A) se inscriu la clasa 90 dB(A), valorile de 93, 94, 96, 97 dB(A) se inscriu la clasa 95 dB(A). Anexa 11 ZGOMOTUL Relaţia dintre indicele compus de expunere la zgomot şi nivelul acustic echivalent continuu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── Indicele compus Nivelul de zgomot Indicele compus Nivelul de zgomot de expunere echivalent de expunere echivalent la zgomot continuu la zgomot continuu E L(ech), în dB(A) E L(ech), în dB(A) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 0 1 10 80 800 99 15 82 1.000 100 20 83 1.250 101 25 84 1.600 102 30 85 2.000 103 40 86 2.500 104 50 87 3.150 105 60 88 4.000 106 80 89 5.000 107 100 90 6.300 108 125 91 8.000 109 160 92 10.000 110 200 93 12.500 111 250 94 16.000 112 315 95 20.000 113 400 96 25.000 114 500 97 31.500 115 630 98 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── NOTĂ: Indicele compus de expunere se obtine prin adunarea indicilor partiali de expunere. Anexa 12 LIMITELE MAXIME ADMISE PENTRU ZGOMOT la locurile de muncă cu solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala (atenţie, responsabilitate, decizie, constrangere temporara) crescuta şi deosebită ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nivelul admis Complexitatea Locul de muncă de zgomot Curba muncii - dB (A) - - Cz (dB) - ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Locuri de muncă * Laboratoare cu profil electronic 75 70 cu solicitare * Centrale telefonice cu peste 250 de abonati neuropsihica şi * Cabine de supraveghere a proceselor tehnologice ────────────────────────────────────────────────────────────────────────── psihosenzoriala * Activităţi tipografice (fotoculegere, corectura, 75 70 crescuta zetarie, macrotastare) * Operatori, realizatori de emisiuni RTv şi de cinematografie * Puncte vamale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Locuri de muncă * Cabine de comanda şi control (dispecerat 60 55 cu solicitare energetic, dispecerat pentru mijloace de neuropsihica şi transport rutier, feroviar, naval) psihosenzoriala * Laboratoare pentru masurari, cercetare şi deosebită proiectare * Sala calculatoarelor * Sali de tratament * Ghisee unde se lucreaza cu publicul, manipulare de valori, cartare postala * Redactare în mass-media scrisa şi audio * Cabinete medicale, sali de studiu, clase, amfiteatre, biblioteci, servicii administrative ────────────────────────────────────────────────────────────────────────── * Sali de operaţie şi tratament 50 45 * Atelier de creatie ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Anexa 13 ZGOMOTUL Valorile corectiilor corespunzătoare duratei zgomotului, în procente, faţă de perioada de referinţa de 8 ore ─────────────────────────────────────────────────────── Durata zgomotului în % faţă de perioada de referinţa de 8 ore Corectia în dB (A) ─────────────────────────────────────────────────────── 100 ...56 0 56 ...18 -5 18 ...6 -10 6 ...1,8 -15 1,8 ...0,6 -20 0,6 ...0,2 -25 sub 0,2 -30 ─────────────────────────────────────────────────────── Anexa 14 ZGOMOTUL Nivelurile de presiune acustica în benzi de octava corespunzătoare curbelor de zgomot Cz ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nivelul de presiune acustica în dB ──────────────────────────────────────────────────────────────── Cz Frecventele medii în Hz ────────────────────────────────────────────────────────────────────── 31,5 63 125 250 500 1.000 2.000 4.000 8.000 --------------------------------------------------------------------- 0 55,4 35,5 22,0 12,0 4,8 0 -3,5 -6,1 -8,0 5 58,8 39,4 26,3 16,6 9,7 5 1,6 1,0 -2,8 10 62,2 43,4 30,7 21,3 14,5 10 6,6 4,2 2,3 15 65,6 47,3 35,0 25,9 19,4 15 11,7 9,3 7,4 20 69,0 51,3 39,4 30,6 24,3 20 16,8 14,4 12,6 25 72,4 55,2 43,7 35,2 29,2 25 21,9 19,5 17,7 30 75,8 59,2 48,1 39,9 34,0 30 26,9 24,7 22,9 35 79,2 63,1 52,4 44,5 38,9 35 32,0 29,8 28,0 40 82,6 67,1 56,8 49,2 43,8 40 37,1 34,9 32,2 45 86,0 71,0 61,1 53,6 48,6 45 42,2 40,0 38,3 50 89,4 75,0 65,5 58,5 53,5 50 47,2 45,2 43,5 55 92,9 78,9 69,8 63,1 58,4 55 52,3 50,3 48,6 60 69,3 82,9 74,2 67,8 63,2 60 57,4 55,4 53,8 65 99,7 86,8 78,5 72,4 68,1 65 62,5 60,5 58,9 70 103,1 90,8 82,9 77,1 73,0 70 67,5 65,7 64,1 75 106,5 94,7 87,2 81,7 77,9 75 72,6 70,8 69,2 80 109,9 98,7 91,6 86,4 82,7 80 77,7 75,9 77,4 85 113,3 102,6 95,9 91,0 87,6 85 82,8 81,0 79,5 90 116,7 106,6 100,3 95,7 92,5 90 87,8 86,2 84,7 95 120,1 110,5 104,6 100,3 97,3 95 92,9 91,3 89,8 100 123,5 114,5 109,0 105,0 102,2 100 98,0 96,4 95,0 105 126,9 118,4 113,3 109,6 107,1 105 103,1 101,5 100,1 110 130,3 122,4 117,7 114,3 111,9 110 108,1 106,7 105,3 115 133,7 126,3 122,0 118,9 116,8 115 113,3 111,8 110,4 120 137,1 130,3 126,4 123,6 121,7 120 118,3 116,9 115,6 125 140,5 134,2 130,7 128,2 126,6 125 123,4 122,0 120,7 130 143,9 138,2 135,1 132,9 131,4 130 128,4 127,2 125,9 ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Figura nr. 1 - DIRECŢIILE de acţionare a vibraţiilor mecanice asupra corpului omenesc ------------- NOTĂ(CTCE) Figura nr. 1 - DIRECŢIILE de acţionare a vibraţiilor mecanice asupra corpului omenesc, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 bis din 26 martie 1996, la pagina 24. ax, ay, az - acceleratiile după directiile x, y, z; axa x - de la spate spre piept; axa y - de la dreapta spre stanga; axa z - de la picioare spre cap. Anexa 15 VIBRATIILE Limitele maxime admise pentru vibratii pe axa z (a(z)), pentru locuri de muncă obisnuite cu o solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala normala ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecventa Acceleratia a (m/sec.^2) centrala a ────────────────────────────────────────────────────────────────── benzii de Timpul de expunere 1/3 octava ────────────────────────────────────────────────────────────────── (Hz) 24 h 16 h 8 h 4 h 2,5 h 1 h 25 min. 16 min. 1 min. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1,0 0,280 0,425 0,630 1,06 1,40 2,36 3,55 4,25 5,60 1,25 0,250 0,375 0,560 0,95 1,20 2,12 3,15 3,75 5,00 1,6 0,224 0,335 0,500 0,85 1,12 1,90 2,90 3,35 4,50 2,0 0,200 0,300 0,450 0,75 1,00 1,70 2,50 3,00 4,00 2,5 0,180 0,265 0,400 0,67 0,90 1,50 2,24 2,65 3,55 3,15 0,160 0,235 0,365 0,60 1,80 1,32 2,00 2,35 3,15 4,0 0,140 0,212 0,315 0,53 0,71 1,18 1,80 2,12 2,80 5,0 0,140 0,212 0,315 0,53 0,71 1,18 1,80 2,12 2,80 6,3 0,140 0,212 0,315 0,53 0,71 1,18 1,80 2,12 2,80 8,0 0,140 0,212 0,315 0,53 0,71 1,18 1,80 2,12 2,80 10,0 0,180 0,265 0,400 0,67 0,90 1,50 2,24 2,65 3,55 12,5 0,224 0,335 0,500 0,85 1,12 1,90 2,80 3,35 4,50 16,0 0,280 0,425 0,630 1,06 1,40 2,36 3,55 4,25 5,60 20,0 0,355 0,530 0,800 1,32 1,80 3,00 4,50 5,30 7,10 25,0 0,450 0,670 1,000 1,70 2,24 3,75 5,60 6,70 9,00 31,5 0,560 0,850 1,250 2,12 2,80 4,75 7,10 8,50 12,20 40,0 0,710 1,060 1,600 2,65 3,55 6,00 9,00 10,60 14,00 50,0 0,900 1,320 2,000 3,35 4,50 7,50 11,20 13,20 18,00 63,0 1,120 1,700 2,500 4,25 5,60 9,50 14,00 17,00 22,40 80,0 1,400 2,120 3,150 5,30 7,10 11,80 18,00 21,20 28,00 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Anexa 16 VIBRATIILE Limitele maxime admise pentru vibratii pe axa x şi pe axa y (a(x), a(y)), pentru locuri de muncă obisnuite cu o solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala normala ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecventa Acceleratia a (m/sec.^2) centrala a ─────────────────────────────────────────────────────────────────── benzii de Timpul de expunere 1/3 octava ─────────────────────────────────────────────────────────────────── (Hz) 24 h 16 h 8 h 4 h 2,5 h 1 h 25 min. 16 min. 1 min. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1,0 0,100 0,150 0,224 0,355 0,50 0,85 0,25 1,50 2,0 1,25 0,100 0,150 0,224 0,355 0,50 0,85 0,25 1,50 2,0 1,6 0,100 0,150 0,224 0,355 0,50 0,85 0,25 1,50 2,0 2,0 0,100 0,150 0,224 0,355 0,50 0,85 0,25 1,50 2,0 2,5 0,125 0,190 0,280 0,450 0,83 1,06 1,60 1,90 2,5 3,15 0,160 0,236 0,355 0,560 0,80 1,32 2,00 2,36 3,15 4,0 0,200 0,300 0,450 0,710 1,00 1,70 2,50 3,00 4,0 5,0 0,250 0,375 0,560 0,900 1,25 2,12 3,15 3,75 5,0 6,3 0,315 0,475 0,710 1,120 1,60 2,65 4,00 4,75 6,3 8,0 0,400 0,600 0,900 1,400 2,00 3,35 5,00 6,00 8,0 10,0 0,500 0,750 1,120 1,800 2,50 4,25 6,30 7,50 10,0 12,5 0,630 0,950 1,400 2,240 3,15 5,30 8,00 9,50 12,5 16,0 0,800 1,180 1,800 2,800 4,00 6,70 10,00 11,80 16,0 20,0 1,000 1,500 2,240 3,550 5,00 8,50 12,50 15,00 20,0 25,0 1,250 1,900 2,800 4,500 6,30 10,60 16,00 19,00 25,0 31,5 1,600 2,360 3,550 5,600 8,00 13,20 20,00 23,60 31,5 40,0 2,000 3,000 4,500 7,100 10,00 17,00 25,00 30,00 40,0 50,0 2,500 3,750 5,600 9,000 12,50 21,20 31,50 37,50 50,0 63,0 3,150 4,750 7,100 11,200 16,00 26,50 40,00 45,70 63,0 80,0 4,000 6,000 9,000 14,000 20,00 33,50 50,00 40,00 80,0 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Figura nr. 2 - VIBRAŢIILE - Limitele maxime admise pentru vibratii pe axa z (a(z)), cu actiune generală, pentru locurile de muncă obisnuite ------------- NOTĂ(CTCE) Figura nr. 2 - VIBRAŢIILE - Limitele maxime admise pentru vibratii pe axa z (a(z)), cu actiune generală, pentru locurile de muncă obisnuite, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 bis din 26 martie 1996, la pagina 26. Figura nr. 3 - VIBRAŢIILE - Limitele maxime admise pentru vibratii pe axa x şi pe axa y (a(x), a(y)), cu actiune generală, pentru locurile de muncă obisnuite ------------- NOTĂ(CTCE) Figura nr. 3 - VIBRAŢIILE - Limitele maxime admise pentru vibratii pe axa x şi pe axa y (a(x), a(y)), cu actiune generală, pentru locurile de muncă obisnuite, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 bis din 26 martie 1996, la pagina 26. Anexa 17 VIBRATIILE Limitele maxime admise pentru vibratii pe axa z (a(z)), pentru locuri de muncă cu o solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala crescuta ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecventa Acceleratia a (m/sec.^2) centrala a ────────────────────────────────────────────────────────────────── benzii de Timpul de expunere 1/3 octava ────────────────────────────────────────────────────────────────── (Hz) 24 h 16 h 8 h 4 h 2,5 h 1 h 25 min. 16 min. 1 min. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1,0 0,088 0,134 0,200 0,336 0,444 0,749 1,126 1,349 1,777 1,25 0,070 0,119 0,177 0,301 0,400 0,673 1,000 1,190 1,587 1,6 0,071 0,106 0,158 0,269 0,355 0,603 0,634 1,063 1,428 2,0 0,063 0,095 0,142 0,238 0,317 0,539 0,793 0,952 1,269 2,5 0,057 0,084 0,126 0,212 0,285 0,476 0,711 0,841 1,126 3,15 0,050 0,074 0,115 0,190 0,253 0,419 0,634 0,746 1,000 4,0 0,044 0,067 0,100 0,168 0,225 0,374 0,571 0,673 0,888 5,0 0,044 0,067 0,100 0,168 0,225 0,374 0,571 0,673 0,888 6,3 0,044 0,067 0,100 0,168 0,225 0,374 0,571 0,673 0,888 8,0 0,044 0,067 0,100 0,168 0,225 0,374 0,571 0,673 0,888 10,0 0,057 0,080 0,126 0,212 0,285 0,476 0,711 0,841 1,126 12,5 0,071 0,106 0,158 0,269 0,355 0,603 0,888 1,063 1,428 16,0 0,088 0,134 0,200 0,336 0,444 0,749 1,126 1,349 1,777 20,0 0,112 0,168 0,253 0,419 0,541 0,952 1,428 1,682 2,253 25,0 0,142 0,212 0,317 0,539 0,711 1,190 1,777 2,126 2,857 31,5 0,177 0,269 0,396 0,673 0,888 1,507 2,253 2,698 3,555 40,0 0,225 0,336 0,507 0,841 1,126 1,904 2,857 3,365 4,444 50,0 0,285 0,419 0,634 1,063 1,428 2,380 3,555 4,190 5,714 63,0 0,355 0,539 0,793 1,349 1,777 3,015 4,444 5,396 7,111 80,0 0,444 0,673 1,000 1,682 2,253 3,746 5,714 6,730 8,888 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Anexa 18 VIBRATIILE Limitele maxime admise pentru vibratii pe axa x şi pe axa y (a(x), a(y)), pentru locuri de muncă cu o solicitare neuropsihica şi psihosenzoriala crescuta ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecventa Acceleratia a (m/sec.^2) centrala a ──────────────────────────────────────────────────────────────────── benzii de Timpul de expunere 1/3 octava ──────────────────────────────────────────────────────────────────── (Hz) 24 h 16 h 8 h 4 h 2,5 h 1 h 25 min. 16 min. 1 min. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1,0 0,031 0,047 0,071 0,112 0,158 0,269 0,396 0,476 0,634 1,25 0,031 0,047 0,071 0,112 0,158 0,269 0,396 0,476 0,634 1,6 0,031 0,047 0,071 0,112 0,158 0,269 0,396 0,476 0,634 2,0 0,031 0,047 0,071 0,112 0,158 0,269 0,396 0,476 0,634 2,5 0,039 0,060 0,088 0,142 0,200 0,336 0,507 0,603 0,793 3,15 0,050 0,074 0,112 0,177 0,253 0,419 0,634 0,749 1,000 4,0 0,063 0,095 0,142 0,225 0,317 0,539 0,793 0,952 1,269 5,0 0,079 0,119 0,177 0,285 0,396 0,676 1,000 1,190 1,587 6,3 0,100 0,150 0,225 0,355 0,507 0,841 1,169 1,507 2,000 8,0 0,126 0,190 0,285 0,444 0,634 1,158 1,587 1,904 2,539 10,0 0,158 0,238 0,355 0,571 0,793 1,349 2,000 2,380 3,174 12,5 0,200 0,301 0,444 0,711 1,000 1,682 2,539 3,015 3,968 16,0 0,253 0,374 0,571 0,888 1,269 2,126 3,174 3,746 5,079 20,0 0,317 0,476 0,711 1,126 1,587 2,698 3,989 4,761 6,349 25,0 0,396 0,603 0,888 1,428 2,000 3,365 5,079 6,031 7,936 31,5 0,507 0,749 1,126 1,777 2,539 4,190 6,349 7,492 10,000 40,0 0,634 0,952 1,428 2,253 3,174 5,396 7,936 9,523 12,698 50,0 0,793 1,191 1,777 2,857 3,968 6,730 10,000 11,904 15,873 63,0 1,000 1,507 2,253 3,555 5,079 8,412 12,698 14,507 20,000 80,0 1,269 1,904 2,857 4,444 6,349 10,634 15,873 19,047 25,000 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Figura nr. 4 - VIBRAŢII - Limitele maxime admise pentru vibraţii pe axa z (a(z)), pentru locurile de muncă cu solicitare crescută ------------- NOTĂ(CTCE) Figura nr. 4 - VIBRAŢII - Limitele maxime admise pentru vibraţii pe axa z (a(z)), pentru locurile de muncă cu solicitare crescută, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 bis din 26 martie 1996, la pagina 28. Figura nr. 5 - VIBRAŢII - Limitele maxime admise pentru vibraţii pe axa x şi pe axa y (a(x), a(y)), pentru locurile de muncă cu solicitare crescută ------------- NOTĂ(CTCE) Figura nr. 5 - VIBRAŢII - Limitele maxime admise pentru vibraţii pe axa x şi pe axa y (a(x), a(y)), pentru locurile de muncă cu solicitare crescută, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 bis din 26 martie 1996, la pagina 28. Figura nr. 6 - VIBRAŢII - Limitele maxime admise pentru vibraţii cu acţiune locală transmise prin sistemul mână-braţ ------------- NOTĂ(CTCE) Figura nr. 6 - VIBRAŢII - Limitele maxime admise pentru vibraţii cu acţiune locală transmise prin sistemul mână-braţ, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 bis din 26 martie 1996, la pagina 29. Limitele de expunere zilnica pentru vibratii transmise mainilor pentru o expunere regulata şi continua (A(c)) şi pentru o expunere intermitenta (A(i)) Anexa 19 ULTRAVIOLETE Valorile maxime admise ale expunerii energetice eficace (Heff) pentru radiatiile ultraviolete cu actiune oculara sau cutanata, în functie de lungimea de unda (lambda) şi eficacitatea spectrala relativa (S lambda) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Lungimea Expunerea Eficacitatea Lungimea Expunerea Eficacitatea de unda energetica spectrala de unda energetica spectrala lambda eficace Heff relativa lambda eficace Heff relativa (
nm)(mJ/cmp) S(lambda) (
nm)(mJ/cmp) S(lambda) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 180 250 0,012 310 200 0,015 190 160 0,019 313 500 0,006 200 100 0,030 315 1,0 x 10^3 0,003 205 59 0,051 316 1,3 x 10^3 0,0024 210 40 0,075 317 1,5 x 10^3 0,0020 215 32 0,095 318 1,9 x 10^3 0,0016 220 25 0,120 319 2,5 x 10^3 0,0012 225 20 0,150 320 2,9 x 10^3 0,0010 230 16 0,190 322 4,5 x 10^3 0,00067 235 13 0,240 323 5,6 x 10^3 0,00054 240 10 0,300 325 6,0 x 10^3 0,00050 245 8,3 0,360 328 6,8 x 10^3 0,00044 250 7 0,430 330 7,3 x 10^3 0,00041 254 6 0,500 333 8,1 x 10^3 0,00037 255 5,8 0,520 335 8,8 x 10^3 0,00034 260 4,6 0,650 340 1,1 x 10^4 0,00028 265 3,7 0,810 345 1,3 x 10^4 0,00024 270 3 1,000 350 1,5 x 10^4 0,00020 275 3,1 0,960 355 1,9 x 10^4 0,00016 280 3,4 0,880 360 2,3 x 10^4 0,00013 285 3,9 0,770 365 2,7 x 10^4 0,00011 290 4,7 0,640 370 3,2 x 10^4 0,000093 295 5,6 0,540 375 3,9 x 10^4 0,000077 297 6,5 0,460 380 4,7 x 10^4 0,000064 300 10 0,300 385 5,7 x 10^4 0,000053 303 25 0,190 390 6,8 x 10^4 0,000044 305 50 0,060 395 8,3 x 10^4 0,000036 308 120 0,026 400 1,0 x 10^5 0,000030 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se pot lua în considerare urmatoarele valori limita ale expunerii energetice eficace pentru 8 ore de expunere profesionala zilnica: - Expunerea oculara: - pentru UV apropiat (UVA: 315-400nm): Heff < 1J/cmp. - pentru UV actinic (UVC + UVB: 180-315 nm): Heff < 3 mJ/cmp. - Expunerea cutanata neprotejata: UB (A+B+C:180-400 nm): Heff < 3 mJ/cmp NOTĂ: 1. Expunerea energetica eficace Heff se calculeaza după formula: Heff UV = Eeff UV * t unde: Eeff = iluminare energetica eficace t = timpul de expunere în secunde Eeff se calculeaza după formula: 400 ───── Eeff UV = E(lambda) ● S(lambda) ● D(lambda) (mW/cmp) unde: / ───── 180 E(lambda) = iluminare energetica spectrala S(lambda) = eficacitatea spectrala relativa (din tabel) D(lambda) (
nm)= banda de lungime de unda. 2. Aceste valori se aplică în cazul expunerii ochiului şi a pielii la radiatii ultraviolete emise de arcuri electrice, descarcari în gaze şi vapori, surse fluorescente, incandescente, cat şi cele continute de radiatia solara. 3. Aceste valori nu se aplică în cazul radiatiilor ultraviolete emise de laseri persoanelor fotosensibile sau expuse concomitent la agenti fotosensibilizanti, precum şi persoanelor cu afakie uni- sau bilaterala. 4. Valorile maxime admise privind energia radiatiilor ultraviolete din acest tabel se aplică la surse extinse care subintind un unghi mai mic de 80°. În cazul surselor care subintind un unghi mai mare de 80°, masuratorile se fac pentru unghiuri de 80°. Anexa 20 Timpul de expunere zilnica admis în functie de iluminarea energetica eficace (æW/cmp) pentru radiatiile ultraviolete actinice (lambda:180-315
nm)cu actiune oculara sau cutanata ──────────────────────────────────────────────────────────── Timpul de expunere Iluminare energetica eficace zilnica Eeff (æW/cmp) ──────────────────────────────────────────────────────────── 8 ore 0,1 4 ore 0,2 2 ore 0,4 1 ora 0,8 30 minute 1,7 15 minute 3,3 10 minute 5 5 minute 10 1 minut 50 30 secunde 100 10 secunde 300 1 secunda 3.000 0,5 secunde 6.000 0,1 secunde 30.000 ──────────────────────────────────────────────────────────── Anexa 21 Radiatii electromagnetice din spectrul vizibil şi infrarosu apropiat (400-1400
nm)Valorile maxime admise în cazul expunerii oculare de natura profesionala pe o durată zilnica de 8 ore la radiatii din spectrul vizibil se stabilesc în functie de valorile luminantei energetice spectrale (L lambda) şi iluminarii energetice spectrale (E lambda) produse de sursa, masurate la nivelul ochiului muncitorului. 1. Pentru a nu aparea efecte termice retiniene provocate de expunerea la radiatii vizibile, trebuie respectata urmatoarea relaţie: L(R) < 1/(α * t^1/2), unde: L(R) [W/(cmp * sr)] = luminanta energetica eficace calculată după formula: 1400 ───── L(R) = L(lambda) R(lambda) D(lambda) unde: / ───── 400 L(lambda) [mW/(cmp * nm * s)] = luminanta energetica spectrala R(lambda) = riscul de arsura D(lambda) (
nm)= banda de unda α (steradian) = unghiul solid sub care este vazuta sursa. Pentru lampile rectangulare, α se calculeaza în raport cu cea mai mare dimensiune vizibila după formula alfa = l/r unde: l (
cm)= lungimea lampii; r (
cm)= distanta dintre sursa şi ochiul muncitorului; t = timpul de observare a radiatiilor (sau durata unui impuls, în cazul unei lampi care emite sub forma de impulsuri) având valori cuprinse între 1 ms - 10 s. 2. Pentru a nu aparea efecte fotochimice retiniene provocate de expunerea cronica la lumina albastra, trebuie respectate urmatoarele relatii: K(albastru) = L(albastru) * t < 100 J/(cmp * sr); t < 10^4 s; şi 700 ───── L(albastru) = L(lambda) ● B(lambda) ● D(lambda) < 10-2 W/(cmp * sr); t > 10^4 s, / ───── 400 unde: K(albastru) [J/(cmp * sr)] = luminanta ponderata cu timpul, a luminii albastre; L(albastru) [W/(cmp * sr)] = luminanta energetica eficace, a luminii albastre; L(lambda) [mW/(cmp * nm * s)] = luminanta energetica spectrala; B(lambda) = riscul legat de lumina albastra; D(lambda) (
nm)= banda de lungime de unda. NOTĂ: 1. În cazul unei surse a carei luminanta energetica eficace L(albastru) > 10^-2 W/(cmp *
sr)în regiunea spectrala a luminii albastre, timpul maxim admis de expunere zilnica se calculeaza după formula: t(max)(
s)= +(10^2[J/(cmp * sr)])/(L(albastru)[W/(cmp * sr)]). 2. Pentru sursele care subintind un arc mai mic de 11 mrd, limitele de mai sus pot fi marite în asa fel, încât să fie respectate urmatoarele relatii: H(albastru) < 10 mJ/cmp; t < 10^4 s şi E(albastru) < 1 æW/cmp, t > 10^4 s cu urmatoarea observatie: în cazul unei surse a carei iluminare energetica eficace E(albastru) > 1 æW/cmp, timpul maxim admis de expunere zilnica se calculeaza după formula: t(max)(
s)= [10 mJ/cmp]/[E(albastru)(æW/cmp)] Anexa 22 Functiile de ponderare spectrala (B(lambda), R(lambda)) pentru evaluarea riscului de leziune retiniana prezentat de sursele de radiatii vizibile ───────────────────────────────────────────────────────────────── Lungimea Riscul legat Riscul de unda de lumina albastra de arsura (
nm)B(lambda) R(lambda) ───────────────────────────────────────────────────────────────── 305 - - 310 - - 315 - - 320 - - 325 - - 330 - - 335 - - 340 - - 345 - - 350 - - 355 - - 360 - - 365 - - 370 - - 375 - - 380 - - 385 - - 390 - - 395 - - 400 0,1 1,0 405 0,2 2,0 410 0,4 4,0 415 0,8 8 420 0,9 9 425 0,95 9,5 430 0,98 9,8 435 1,0 10,0 440 1,0 10,0 445 0,97 9,7 450 0,94 9,4 455 0,9 9,0 460 0,8 8,0 465 0,7 7,0 470 0,62 6,2 475 0,55 5,5 480 0,45 4,5 485 0,4 4,0 490 0,22 2,2 495 0,16 1,6 500-600 10[(450-lambda)/50 1,0 600-700 0,001 1,0 700-1049 NA 10[(700-lambda)/50] 1050-1400 NA 0,2 ───────────────────────────────────────────────────────────────── NA = nu se aplică. Anexa 23 Radiatii electromagnetice din domeniul infrarosu apropiat Valorile maxime admise pentru expunerea oculara cronica la radiatii infrarosii cu lungimea de unda mai mare de 770 nm sunt exprimate prin iluminarea energetica E(IR), care trebuie să respecte relaţia: 1400 ───── E(IR) = / E(lambda) ● B(lambda) ● D(lambda) < 10 mW/cmp ───── 770 Pentru radiatiile infrarosii cu lungimea de unda între 770 - 1400 nm, emise de lampi cu infrarosii sau alte surse şi în absenta unei stimulari vizuale puternice, luminanta energetica L(IR) [W/(cmp ● sr)] trebuie să respecte relaţia: 1400 ───── L(IR) = / L(lambda) ● D(lambda) < 0,6/ α valabila pentru observarea ───── prelungita a sursei sub un unghi solid α (radiani). 770 NOTĂ: Aceste limite s-au calculat pentru un diametru pupilar de 7 mm. Anexa 24 LASERUL Valorile maxime admise ale expunerii energetice (J/cmp), respectiv ale iluminarii energetice (W/cmp) la nivelul corneei pentru expunerea oculara directa la radiatia laser ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona spectrului, Valoarea maxima admisa lungimea Durata expunerii a expunerii energetice, de unda (
t)secunde respectiv a iluminarii (
nm)energetice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── UVC 180 - 280 10^-9 - 3 x 10^4 3 mJ/cmp ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 280 - 302 10^-9 - 3 x 10^4 3 mJ/cmp 303 10^-9 - 3 x 10^4 4 mJ/cmp 304 10^-9 - 3 x 10^4 6 mJ/cmp 305 10^-9 - 3 x 10^4 10 mJ/cmp 306 10^-9 - 3 x 10^4 16 mJ/cmp 307 10^-9 - 3 x 10^4 25 mJ/cmp sa nu depăşească UVB 308 10^-9 - 3 x 10^4 40 mJ/cmp 0,56 x t^1/4 J/cmp 309 10^-9 - 3 x 10^4 63 mJ/cmp pentru t < 10 s 310 10^-9 - 3 x 10^4 100 mJ/cmp 311 10^-9 - 3 x 10^4 160 mJ/cmp 312 10^-9 - 3 x 10^4 250 mJ/cmp 313 10^-9 - 3

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.