ANEXĂ din 15 februarie 2019

Pe scurt

Această lege reprezintă Autorizația de mediu emisă pentru funcționarea Unității nr. 1 și a Unității nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, în scopul producerii și distribuției energiei electrice și termice.

Ce reglementează

Funcționarea Unității nr. 1 și a Unității nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă.
Organizarea activității în amenajările existente pe amplasamentele deținute.
Exploatarea echipamentelor nucleare și clasice specifice, precum și a anexelor, auxiliarelor și spațiilor de suport.
Producția și distribuția energiei electrice și termice.

Cui se adresează

Societății Naționale "NUCLEARELECTRICA"- S.A. - Sucursala "CNE Cernavodă - Unitatea nr. 1 și Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă".

Puncte cheie

Autorizația de mediu este emisă în baza cererii Societății Naționale "Nuclearelectrica" - S.A., înregistrată cu nr. 62625 din 15 martie 2017 la Ministerul Mediului.
Amplasamentul CNE Cernavodă are o suprafață totală de 885240,74 mp.
Documentul face referire la o serie de autorizații anterioare, inclusiv Autorizația de mediu emisă prin Hotărârea Guvernului nr. 1515/2008.
Sunt menționate diverse autorizații pentru activități în domeniul nuclear, securitate radiologică, managementul calității, sănătate publică și prevenirea și stingerea incendiilor.

Textul legii

ANEXĂ din 15 februarie 2019 privind Autorizația de mediu pentru Societatea Națională "NUCLEARELECTRICA"- S.A. - Sucursala "CNE Cernavodă - Unitatea nr. 1 și Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă" Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 152 bis din 26 februarie 2019 Notă ... Conținută de Hotărârea Guvernului nr. 84 din 15 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 152bis din 26 februarie 2019. Ca urmare a cererii adresate de Societatea Națională "Nuclearelectrica" - S.A., cu sediul social în municipiul București, str. Polonă nr. 65, sectorul 1, înregistrată cu nr. 62625 din 15 martie 2017 la Ministerul Mediului, în urma analizării documentelor transmise și a verificării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, se emite: AUTORIZAȚIA DE MEDIU pentru funcționarea Unității nr. 1 și a Unității nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, denumită în continuare CNE Cernavodă, din localitatea Cernavodă, str. Medgidiei nr. 2 județul Constanța, care prevede organizarea desfășurării activității în amenajările existente pe amplasamentele deținute, în suprafață totală de 885240,74 mp, exploatarea echipamentelor nucleare și clasice specifice și a anexelor, auxiliare și suport și a altor spații care deservesc funcționarea unităților nuclearoelectrice, în scopul producerii și distribuției energiei electrice și termice.

a)Fișa de prezentare și declarație întocmită de titularul de activitate; ...
b)Bilanț de mediu Nivel I + Raport cu privire la Bilanțul de mediu Nivel I; ...
c)Bilanț de mediu Nivel II + Raport cu privire la Bilanțul de mediu Nivel II; ...
d)documente întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare:1. Notificare de activitate; ... 2. Raportul de Securitate înregistrat cu nr. 56930 din 29.10.2018, ce conține și Politica de prevenire a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase; ... 3. Planul de urgență internă înregistrat cu nr. 90207 din 05.11.2018 ... ...
e)proces verbal de verificare al amplasamentului nr. 96156/DM/l1.08.2017; ...
f)autorizația de mediu pentru Societatea Națională Nuclearelectrica - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 și Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă emisă prin Hotărârea Guvernului nr. 1515/2008; ... a. certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03 nr. 5415/25.04.2000 emis de Ministerul Industriei și Comerțului; ... b. certificat de înregistrare a Societății Naționale Nuclearelectrica S.A., denumită în continuare S.N.N. - S.A., Sucursala CNE Cernavodă Seria B nr. 1819012 din 03 noiembrie 2009, emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, cod unic de înregistrare 22554619; ... c. certificat constatator nr. 32056/24.04.2018, valabil până la modificarea condițiilor de funcționare sau activităților pentru care s-a dat declarația pe propria răspundere; ... d. autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavodă U1-01/2013, care intră în vigoare la 01.05.2013, emisă de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, denumită în continuare CNCAN; valabilă până la data de 30 aprilie 2023; ... e. autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavodă U2-02/2013, care intră în vigoare la 01.05.2013, emisă de CNCAN; valabilă până la data de 30 octombrie 2020; ... f. autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. SNN DICA - 04/2018 - Autorizație pentru funcționarea și întreținerea modulelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9 ale Depozitului Intermediar de Combustibil Ars, denumit în continuare DICA, intră în vigoare la data de 09.03.2018 și este valabilă până la data de 12 iulie 2020; ... g. autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. CNE Cernavodă Transport_05/2015, care a intrat în vigoare la data de 27 martie 2015 emisă de CNCAN; valabilă până la data de 10 martie 2020; ... h. autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. SNN DICA 04/2018 - prin care CNCAN autorizează SNN S.A. să construiască modulele 10 și 11 ale DICA prin Sucursala CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 26 martie 2018, valabilă până la data de 25 martie 2021; ... i. autorizație de securitate radiologică pentru produs nr. AT 01/2017, care a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2017, prin care CNCAN autorizează Produsul, Forma de deșeu - deșeuri radioactive lichide solidificate prin metoda NOCHAR; valabilă până la data de 14 februarie 2022; ... j. autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. VP 01/2017 pentru DEȚINERE ȘI UTILIZARE surse de radiații în cadrul CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 08 octombrie 2017, valabilă până la data de 07 octombrie 2022; ... k. acordul de mediu nr. 2058 din 22 aprilie 2002, emis de Inspectoratul de Protecție a Mediului Constanța pentru depozit intermediar de combustibil nuclear ars al CNE-PROD Cernavodă; valabil până la finalizarea lucrărilor de investiție, cu condiția respectării condițiilor impuse prin acesta; ... l. certificat de desemnare CNE LDI ODN - 07/2016, care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2017, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de dozimetrie individuală al CNE Cernavodă ca organism dozimetric acreditat și laborator de încercări notificat; valabil până la data de 31 decembrie 2019; ... m. certificat de desemnare CNE LDI LI - 06/ 2016, care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2017, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de dozimetrie individuală al Sucursalei CNE Cernavodă ca laborator notificat pentru încercări; valabil până la data de 31 decembrie 2019; ... n. certificat de desemnare nr. CNE LCM ODN 07/2018, care a intrat în vigoare la data de 09 noiembrie 2018 - prin care CNCAN desemnează Laboratorul de Control Mediu al Departamentului Radioprotecție al Sucursalei CNE Cernavodă a SNN SA ca organism dozimetrie notificat; valabil până la data de 08 noiembrie 2021; ... o. certificat de desemnare CNE LCM LI - 02/2016, care a intrat în vigoare la data de 01 iunie 2016, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de Control Mediu al Departamentului Radioprotecție al Sucursalei CNL Cernavodă a SNN S.A. ca laborator notificat pentru încercări cu valabilitate luna mai 2019; ... p. certificat de desemnare nr. LI 05_LC CNE /2017, care a intrat în vigoare la data de 06 octombrie 2017 - prin care CNCAN desemnează Laboratorul chimic din cadrul CNE Cernavodă al SNN SA ca laborator notificat pentru încercări; valabilă până în data de 05 octombrie 2020; ... q. certificat de desemnare CNE OCP - 08/2016, care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2016, prin care CNCAN desemnează Sucursala CNE Cernavodă ca "Organism notificat de certificare a personalului"; valabilă până la data de 20 decembrie 2019; ... r. aviz nr. Rp_03/2017 - "Avizare curs de pregătire în radioprotecție" Calificare avansată în radioprotecție - curs de teorie, cod CA-002, rev 6/ decembrie 2016 emis de CNCAN, care a intrat în vigoare la data de 27 ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019; ... s. aviz nr. RP - 01/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecție, recalificare radioprotecție, cod CA - 004, rev 6/noiembrie 2016, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 06. ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019; ... t. aviz nr. RP - 02/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecție, calificare portocaliu, cod CB-001, rev 6/ decembrie 2016, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019; ... u. aviz nr. RP - 08/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecție, calificare galben - Aplicații Radioprotecție cod CA-003, rev. 6/februarie 2017, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 13 martie 2017, valabil până la data de 12 martie 2020; ... v. aviz nr. RP 01/2018 - "Avizare curs de pregătire în radioprotecție recalificare portocaliu", cod CB-001R, rev 4/ noiembrie 2017, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 22 ianuarie 2018, valabil până la data de 31 decembrie 2020; ... w. certificat de desemnare LI 05_SCR/2016, care a intrat în vigoare la data de 20 decembrie 2016, prin care CNCAN desemnează Serviciul Control Radiații, denumit în continuare SCR, din cadrul Departamentului Radioprotecție al CNE Cernavodă din cadrul SNN S.A. ca laborator notificat pentru încercări; valabil până la data de 19 decembrie 2019; ... x. autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. GM 2075/ 2015, prin care CNCAN autorizează SNN SA să închirieze prin CNE Cernavodă instalație radiologică cu un post grafie, tip Fisher, seria M 8002/1975/1993; care a intrat în vigoare la data de 27 decembrie 2015, valabilă până la data de 26 decembrie 2020; ... y. autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. GM 2074/2015, prin care CNCAN autorizează SNN S.A. să dețină instalație radiologică cu un post grafie, tip Fisher, seria M8002/1975/1993 în cadrul CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 27 decembrie 2015, valabilă până la data de 26 decembrie 2020; ... z. protocol între SNN S.A. și CNCAN, CNCAN_SNN 13-36/ 11.09.2013, privind eficiența activităților de prevenire a situațiilor de urgență, identificare, monitorizare, analiza și gestionare a situațiilor de accident nuclear sau urgență radiologică și de informare operativă și asigurare a asistenței tehnice de specialitate în conformitate cu prevederile legale și obligațiile asumate de România prin tratate internaționale; ... aa. autorizația sanitară nr. 314/12.12.2017, eliberată de Direcția de Sănătate Publică Constanța - Laboratorul de Igiena Radiațiilor Ionizante Constanța, pentru DICA cu 9 module, valabilă numai pe durata valabilității autorizației eliberate de CNCAN; ... bb. autorizație sanitară nr. 125/08.05.2015 emisă pentru C.N.E. Cernavodă - Unitatea 1 și Unitatea 2, de către Ministerul Sănătății - Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța - Laboratorul de Igiena Radiațiilor Ionizante Constanța; valabilă până la data 07 mai 2020; ... cc. autorizație pentru sistemul de management al calității în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavodă nr. 01/2017 - pentru activități de exploatare, proiectare, aprovizionare, reparații și întreținere, utilizare a produselor software în domeniul nuclear valabilă până la data de 30 aprilie 2019; ... dd. autorizație sanitară de funcționare nr. 42/20.02.2012 emisă pentru obiectivul: Sistem Centralizat de Aprovizionare cu Apă Potabilă - Cernavodă de către Ministerul Sănătății - Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța; fără termen de valabilitate, se vizează anual; ... ee. autorizații de prevenire și stingere a incendiilor nr. 770164/1, 770164/2, 770164/3, 770164/4, 770164/5 din 06.08.2002 emise de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a județului Constanța pentru sediu sucursală cu producție de energie electrică, cabinet medical, cantină-bufet, complex cazare, bufet; fără valabilitate; ... ff. autorizație de prevenire și stingere a incendiilor nr. 601026 din 25.06.2005 pentru amenajare de spații pentru birouri și ateliere în clădirile 080 și 082, emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; fără valabilitate; ... gg. autorizație de prevenire și stingere a incendiilor nr. 578572 din 13.09.2002 pentru extindere clădire MT - clădire de birouri parter și etaj (S=388 mp), emisă de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a Județului Constanța; fără valabilitate; ... hh. autorizație de prevenire și stingere a incendiilor nr. 11366 din 27.12.2006 pentru Arhivă, Unitatea 2, emisă de Ministerul Administrației și internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; își pierde valabilitatea în cazul în care construcția/amenajarea nu mai corespunde condițiilor pentru care a fost autorizată; ... ii. autorizație de prevenire și stingere a incendiilor nr. 11359 din 23.11.2006 pentru clădire de birouri pentru activități de inginerie (NOB), Unitatea 2, emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; își pierde valabilitatea în cazul în care construcția/amenajarea nu mai corespunde condițiilor pentru care a fost autorizată; ... jj. autorizație de prevenire și stingere a incendiilor nr. 11326 din 02.06.2006 pentru clădire de birouri (A+B) P+1

(2)pentru Unitatea Nr. 2 CNE INVEST CERNAVODĂ; fără valabilitate; ... kk. autorizație de securitate la incendii nr. 700566 din 14.12.2009 pentru hală de recepție - depozitare și clădire administrativă, emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; își pierde valabilitatea în cazul în care construcția/amenajarea nu mai corespunde condițiilor pentru care a fost autorizată; ... ll. autorizație de securitate la incendiu nr. 1426101 din 04.01.2010 pentru Pavilion administrativ P+1-2E, pentru două unități în exploatare - U1 și U2, emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; își pierde valabilitatea în cazul în care construcția/amenajarea nu mai corespunde condițiilor pentru care a fost autorizată; ... mm. autorizația de gospodărire a apelor modificatoare a autorizației nr. 131/01.06.2016, nr. 118/2018 privind "Alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate pentru Unitățile 1 și 2 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă", care a intrat în vigoare la data de 20 aprilie 2018, valabilă până la data de 31 mai 2019; ... nn. autorizație de gospodărire a apelor nr. 98/29.06.2016 privind "Sistem de monitorizare automată a debitelor, nivelelor, volumului și a temperaturilor apei de răcire la CNE Cernavodă", emisă de Administrația Bazinală de Apă "Dobrogea - Litoral" Constanța, denumită în continuare ABADL Constanța, care a intrat în vigoare la data de 29 iunie 2016, valabilă până la data de 31 mai 2019; ... oo. autorizație de gospodărire a apelor nr. 275 din 05.12.2016 privind "Depozitul intermediar de combustibil ars Cernavodă (D.I.C.A.)" jud. Constanța, care a intrat în vigoare la data de 05 decembrie 2016, valabilă până la data de

decembrie 2019; ... pp. protocol privind metodologia monitorizării utilizării resurselor de apă și primirii apelor uzate în resursele de apă încheiat între SNN SA - Sucursala CNE Cernavodă și Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral Constanța, înregistrat cu nr. 4528/17.03.2017, valabil până la data de 31 mai 2019; ... qq. protocol de colaborare privind stabilirea unui cadru de desfășurare organizată a activității de gospodărire a apelor încheiat între Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" S.A. Constanța și SNN S.A. - Sucursala CNE Cernavodă (U1 și U2) cu nr. 2167/15.02.2013 și la C.N.E. Cernavodă AUTORITĂȚI_CNE13 160/01.03.2013; ... rr. protocol de colaborare privind stabilirea unui cadru de desfășurare organizată a activității de monitorizare a fenomenului de înflorire algală pe cursul Fluviului Dunărea încheiat între SNN SA. - Sucursala CNE Cernavodă cu Administrația Națională "Apele Române" București, înregistrat cu nr. AUTORITĂȚI_CNE16 643/27.10.2016; ... ss. protocol nr. 1640/21.04.2009 și CNE_AUTORITĂȚI09 - 00463/16.04.2009 privind modul de realizare a condițiilor speciale și altor cerințe incluse în "Autorizația de mediu nr. 1 din 26 mai 2008", încheiat între SNN SA - Sucursala CNE Cernavodă și Agenția pentru Protecția Mediului Constanța; ... tt. protocol de Comunicare nr. 10155/MA/01.03.2012 privind modul de realizare a condițiilor speciale și altor cerințe incluse în autorizațiile de mediu emise pentru Sucursalele SNN SA, încheiat între SNN SA și Ministerul Mediului; ... uu. licență de utilizare a frecvențelor radio pentru furnizarea de rețele de comunicații electronice de uz propriu în serviciul mobil terestru nr. MT-PMR/B260/2005, modificată în 05.07.2017 emisă de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, denumită în continuare ANCOM, care a intrat în vigoare la data de 05 iulie 2017, valabilă până la data de 15 septembrie 2022; ... vv. contract de prestări servicii nr. 23/2014 (act adițional nr. 7/2018) încheiat cu Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" - S.A. Constanța pentru prestare servicii de tranzitare apă prin cele două biefuri ale CDMN; valabil până la data de 28 februarie 2018; ... ww. declarația locațiilor nr. 748/II/1520292/18.03.2008 pentru operațiuni cu substanțe clasificate din categoria 2 - pentru substanțele clasificate și operațiunile următoare: PERMANGANAT DE POTASIU, procurare intracomunitară, import, stocare-depozitare, manipulare, utilizare, și ANHIDRIDA ACETICĂ, stocare, manipulare, utilizare; ... xx. declarația locațiilor nr. 2213/II/1520292/18.03.2008 pentru operațiuni cu substanțe clasificate din categoria 3 - pentru substanțele clasificate și operațiunile următoare: ACID CLORHIDRIC, ACID SULFURIC, ACETONĂ, TOLUEN și METILETILCETONĂ, procurare intracomunitară, import, stocare-depozitare, manipulare, utilizare; ... yy. licență pentru producerea de energie electrică nr. 5 din 03.12.1999 emisă pentru SNN SA de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, modificată prin Decizia nr. 1683/01.11.2007, valabilă conform condițiilor asociate, respectiv 25 de ani; ... zz. licență pentru furnizare de energie electrică emisă pentru SNN SA nr. 962 din 21.10.2010, prelungită cu anexa la licența nr. 962 din 23.09.2015, acordată de ANRE, valabilă până la data de 21 octombrie 2020; ... aaa. licență pentru producere de energie termică emisă pentru SNN SA nr. 244 din 26.03.2001, revizuită în 01 noiembrie 2007, acordată de ANRE, valabilă până la data de 25 martie 2026; ... bbb. autorizația nr. 53 / 25.01.2010 - Autorizație de mediu pentru obiectivul "Spațiu De Stocare Temporară Deșeuri Chimice Neradioactive (periculoase și nepericuloase)"; valabilă până la data de 25 ianuarie 2020; ... ccc. certificatele nr. 56 din 10.09.2018 și nr. 402 din 19.07.2016, prin care Societatea Română pentru Asigurarea Calității certifică sistemul de management de mediu și sistemul de management al sănătății și securității ocupaționale ale organizației S.N.N - S.A. - CNE Cernavodă pentru producerea de energie electrică și termică utilizând surse nucleare conform condițiilor din standardul ISO 14001:2015 și ISO 18001:2008, valabile până la data de 25 aprilie 2019; ... ddd. nr. RO - 000017 - Certificat de înregistrare în EMAS emis pentru SNN SA - Sucursala CNE Cernavodă, valabil până la data de
octombrie 2021; ... eee. autorizație nr. 83/01.02.2013 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020, revizuită în 09.03.2018, emisă pentru S.N.N. - S.A. CNE Cernavodă de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Ministerul Mediului: este valabilă atât timp cât activitatea desfășurată de operator în instalație se realizează la nivelul instalației în conformitate cu autorizația emisă; ... fff. DISPR/CR6/TIPA/0050/0/08.12.2011 - Autorizație pentru examinări cu Lichide penetrante. PT; fără perioadă de valabilitate; ... ggg. DISPR/CR6/TIPB/0041/0/08.12.2011 - Autorizație pentru examinări cu particule magnetice. MT; fără perioadă de valabilitate; ... hhh. DISPR/CR6/TIPE/0050/0/08.12.2011 - Autorizație pentru examinări cu ultrasunete, specialitatea (s, t). UT; fără perioadă de valabilitate; ... iii. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/C/4/0001/0/17.03.2010 pentru reparare cazane de abur cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax = 17 bar, Tmax = +260°C, Qmax = 30t/h; fără perioadă de valabilitate; ... jjj. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/C/17/0002/0/17.03.2010 pentru reparare cazane de apă caldă cu P > 400 kW, cu următorii parametri: Pmax = 2500 kW; fără perioadă de valabilitate; ... kkk. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/C/8/0005/0/17.03.2010 pentru reparare recipiente metalice stabile cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax = 200 bar, Tmin = +5°C, Tmax = +320°C, Vmax = 560 mc; fără perioadă de valabilitate; ... lll. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/B,C/13/0003/0/17.03.2010 pentru reparare și montare conducte metalice pentru fluide cu p > 0,5 bar cu următorii parametri: Pmax = 200 bar, Tmin = +5°C, Tmax = +320°C; fără perioadă de valabilitate; ... mmm. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/B,C/19/0004/0/17.03.2010 pentru reparare și montare conducte de abur și de apă fierbinte cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax=200 bar, Tmax= +320°C; fără perioadă de valabilitate; ... nnn. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/K,L/14/0006/0/17.03.2010 pentru verificare, reparare și reglare dispozitive de siguranță, cu următorii parametri: Pmax=420 bar, Dmax=600 mm; fără perioadă de valabilitate; ... ooo. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/B,C/25,26/0007/0/17.03.2010 pentru reparare, montare macarale deplasabile pe căi cu șine de rulare și macarale cu braț și/sau platformă rotitoare care lucrează la punct fix sau deplasabile pe căi cu șine de rulare, cu următorii parametri: Sn = 220 tf; fără perioadă de valabilitate; ... ppp. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/B,C/33/0008/0/l7.03.2010 pentru reparare, montare mecanisme de ridicat, cu următorii parametri: Sn = 15 tf; fără perioadă de valabilitate; ... qqq. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/P/35/0009/0/17.03.2010 pentru reparare, revizie și întreținere ascensoare electrice și hidraulice de persoane, de persoane și mărfuri sau de mărfuri cu comandă interioară, cu următorii parametri: Sn= 2 tf; fără perioadă de valabilitate; ... rrr. autorizație ISCIR nr. N-18-02/19.03.2018 (PV 3N-006/09.03.2018 PV 3N-038/09.03.2018) - pentru: Instalare, reparare recipiente; Montare, reparare, modificare conducte și elemente de conducte; reparare, instalare pompe - montare, reparare armături; instalare, reparare, verificare/reglare dispozitive de protecție la suprapresiune, care a intrat în vigoare la data de 19 martie 2018, valabilă până la data de 16 martie 2020; ... sss. N-18-03/19.03.2018 (PV 3N-007/09.03.2018 PV 3N-039 /09.03.2018) - Autorizație ISCIR pentru montare, reparare, testare și garantare a următoarelor tipuri de componente /echipamente: INSTALAȚII DE RIDICAT DE de Tip I, II, III, care a intrat în vigoare la data de 19 martie 2018, valabilă până la data de 16 martie
... a) Activitatea se va desfășura cu respectarea prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... b) Activitatea se va desfășura cu respectarea prevederilor Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare. ... c) Operatorul are obligația să ia toate măsurile necesare, potrivit prevederilor legislației în vigoare, pentru a preveni accidentele majore și pentru a limita consecințele acestora asupra sănătății umane și asupra mediului. ... d) Actualizarea Notificării, a Politicii de Prevenire a Accidentelor Majore, a Raportului de securitate și a Planului de urgență internă ori de câte ori este necesar și în conformitate cu prevederile Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare. ... e) Transportul surselor de radiații controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va realiza respectând legislația în vigoare emisă de CNCAN. ... f) La evacuarea apelor tehnologice care prezintă încărcare termică se vor lua în considerare valorile de temperatură prevăzute în Autorizația de gospodărire a apelor în vigoare. ... g) Titularul activității are obligația respectării condițiilor menționate în autorizațiile de gospodărire a apelor în vigoare. Modul de îndeplinire a acestora la termenele stabilite va fi raportat atât autorității de gospodărire a apelor, respectiv Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral, cât și la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța. ... h) Se va urmări încadrarea în normele legale în vigoare privind protecția mediului și a sănătății populației și respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de alte autorități. ... i) Orice defecțiune sau avarie apărută în funcționarea CNE Cernavodă, care are sau poate avea un impact negativ asupra populației și asupra mediului, va fi adusă în mod operativ la cunoștința autorităților de mediu și autorităților cu responsabilități specifice, conform prevederilor legale, acționându-se potrivit celor prevăzute în Planurile de alarmare și intervenție. ... j) Orice evacuare în mediul înconjurător peste valorile-limită aprobate în autorizația de mediu va fi notificată autorităților publice centrale și județene pentru protecția mediului. ... k) Modificările și/sau completările ulterioare aduse actelor de reglementare emise de alte autorități, acte care au stat la baza eliberării prezentei autorizații de mediu, precum și emiterea de noi acte de reglementare vor fi comunicate în mod operativ autorităților publice centrale și locale pentru protecția mediului, în conformitate cu cerințele Protocolului de comunicare. ... l) Titularul autorizației de mediu are obligația de a notifica autoritatea centrală pentru protecția mediului de îndată ce intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum și asupra oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii prezentei autorizații de mediu, înainte de realizarea modificării. ... m) În termen de 60 de zile de la data prezentei autorizații de mediu se va revizui Protocolul de comunicare. ... Prezenta autorizație este valabilă de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe toată perioada în care titularul obține viza anuală. Nerespectarea prevederilor prezentei autorizații atrage suspendarea și/sau anularea acesteia, după caz. I.
Dotări (instalații, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate) Organizarea structurilor/clădirilor sucursalei CNE - Cernavodă prevede o componentă nucleară și o componentă clasică. Componenta nucleară include:a) două clădiri ale reactoarelor nucleare Unitatea 1, denumită în continuare U1 și Unitatea 2, denumită în continuare U2, similare din punct de vedere structural și funcțional în care sunt amplasate reactoarele nucleare, sistemele specifice de proces și auxiliarele acestora, echipamente aferente sistemelor nucleare de producere abur și sistemelor de securitate nucleară. Clădirea reactorului este prevăzută cu un sistem de ventilare în scopul de a asigura, în regim de exploatare normală a centralei, ventilarea spațiilor din clădirea reactorului în sistem deschis, fără recirculare, cu introducerea aerului la parametrii ceruți de condițiile specifice fiecărei zone și cu evacuarea aerului aspirat prin intermediul unei unități complexe de filtrare. Sistemul poate fi de asemenea utilizat pentru depresurizarea și purificarea atmosferei anvelopei după producerea unui accident. ... b) două clădiri ale serviciilor auxiliare nucleare, denumite în continuare CSAN, pentru U1+U2, în acestea sunt amenajate: camerele principale de comandă, bazinele de combustibil uzat, sistemele de transfer ale combustibilului ars, sistemele de gospodărire a apei grele, respectiv alimentare, recuperare vapori apă grea, epurare apă grea, și a deșeurilor radioactive, respective colectare, sortare, compactare. În clădirea serviciilor se află de asemenea laboratoarele chimice, de dozimetrie și serviciul control radiații. ... c) corpul de legătură între Partea Nucleară și Partea Clasică, existent și la U1 și la U2, cu S=1079,88 mp, separă partea clasică, respectiv sala mașinilor, de partea nucleară, CSAN, constituind legătura tehnologică între cele două părți prin rezervarea unui spațiu adecvat rastelelor de cabluri și conducte. ... d) depozitul intermediar de deșeuri solide radioactive, denumit în continuare DIDR, care cuprinde clădirea principală, S = 1029,27 mp, depozitul de cartușe filtrante uzate, S = 96,09 mp și depozitul celular pentru componente Quadricell, S = 69,12 mp; ... e) depozitul intermediar de combustibil ars, D1CA, prevăzut cu module de stocare de tip monolit din beton armat, drumuri și platforme, macara portal, corp poartă și sistem de securitate; ... f) două stații de încărcare combustibil uzat, denumite în continuare SICA, - câte una pentru fiecare unitate, S=203,76 mp la U1 și 220,07 mp la U2; fiecare stație este constituită dintr-o clădire extensie a CSAN alături de bazinul de combustibil uzat; ... g) două turnuri de reconcentrare apă grea, câte unul pentru fiecare unitate, S = 258,0 mp/unitate, echipate cu coloanele instalației de îmbogățire D

(2)0, coșurile de ventilație, echipamentele mecanice și electrice asociate. Sistemul de ventilație este proiectat pentru a asigura condițiile de temperatură și umiditate a aerului necesare proceselor tehnologice, a menține în depresiune clădirea turnului D

(2)O față de CSAN pentru a se controla direcția mișcării aerului din zone cu probabilitate mică de contaminare spre zone cu probabilitate mai mare de contaminare. ...

h)două clădiri ale sistemului de alimentare cu energie la avarie, denumite în continuare EPS, incluzând camerele de comandă secundare denumite în continuare ECR, S = 345,53 mp /unitare, ...
i)clădire a sistemului de alimentare cu apă la avarie, denumită în continuare EWS, utilizată pentru ambele unități, S = 89,77 mp, în care sunt amplasate câte 2 pompe ale sistemelor de alimentare cu apă la avarie și echipamentele auxiliare acestora specifice fiecărei unități, ...
j)două clădiri, HPECC, ale treptei de înaltă presiune pentru răcire la avarie a zonei active, S = 297,03 mp pentru U1 și 297,57 mp la U2, amplasate în vecinătatea CSAN a fiecărei unități și în care sunt amplasate câte două rezervoare de apă, de capacitate 108 mc fiecare și câte un rezervor de aer sub presiune de capacitate 108 mc. Menținerea presiunii în aceste rezervoare se face cu ajutorul unor compresoare. În caz de indisponibilitate a compresoarelor, sistemul a fost prevăzut cu câte o stație de butelii de azot, butelii standard de azot tehnic conform normativului ISCIR, care preiau rolul compresoarelor. ...
k)un ecran de etanșare, care asigură controlul circulației și nivelului apei subterane în zona clădirilor principale ale fiecărei unități. Menținerea nivelului apei subterane la cotele stabilite este asigurată printr-un sistem de drenaj exterior al clădirilor nucleare. ...
l)două sisteme de depresurizare filtrată de urgență a anvelopei amplasate în exteriorul clădirilor reactoarelor, câte unul pentru fiecare unitate. Fiecare clădire a Sistemului de Depresurizare Filtrată de Urgență a Anvelopei, denumit în continuare EFCVS, are o structură mixtă din beton și oțel. Suprafața este de 47,87 mp pentru U1 și 42,31 mp pentru U2. ... Componenta clasică aferentă unităților U1 și U2 include:
a)două săli ale mașinilor, S = 30662 mp x 2, în care sunt instalate, pentru fiecare din ele, agregatele turbogenerator, corpul degazorului, corpul electric și echipamentele auxiliare acestora. În sala mașinilor, printre alte sisteme auxiliare de deservire a ciclului termic se află și purja generatorilor de abur, sistemul de condiționare chimică a ciclului termic și sistemul de drenaje inactive. ...
b)stația de 110 kV și transformatoarele aferente T1, T2 - 400/110 kV, 250 MVA, T05, T06 - 110/10/6 kV, 60/30/30 MVA și transformatoarelor de servicii interne TC01, TC02 - 110/6 kV, 16 MVA, această configurație fiind dublată pentru a asigura alimentarea cu energie electrică a celor două unități. Transformatoarele au prevăzute cuve având capacitatea de 30% din inventarul de ulei. Posibilitatea de comunicare la cuvele transformatoarelor T01 și T02 permite colectarea întregului inventar de ulei. Uleiul colectat în cuve se extrage cu pompe portabile. La U1 conservatorul transformatoarelor este cu membrană iar la U2 este de tip etanș, sac tip Atmoseal. În cazul încălzirii transformatorului la suprasarcini/scurtcircuite, acesta este prevăzut cu un releu de tip Bucholz care determină deconectarea automată a transformatorului. Prin intermediul sistemului Sergi are loc injecția de azot rece, 4°C, și evacuarea într-o cuvă specială a cca. 10% din inventarul de ulei, în cazul unui incendiu la transformator. ...
c)casa sitelor și a pompelor de apă de răcire, S = 4703,15 mp x 2, unde sunt instalate câte: 4 pompe de apă de răcire a condensatorului turbinei, 4 pompe de apă tehnică de serviciu, 2 pompe de apă de incendiu, echipamente auxiliare acestora pentru fiecare clădire, corespunzătoare U1, respectiv U2. Pompele asigură alimentarea centralei cu apă din fluviul Dunărea, apă brută, prin intermediul biefului I al CDMN și al canalului de derivație. Volumele maxime autorizate pentru apa tehnologică, adică apa necesară a fi preluată din sursa de suprafață pentru alimentara cu apă industrială a U1 și U2, sunt de 9.331.200 mc zilnic, respectiv 3.405.888 mii mc anual, debit maxim de 108.000 l/s. ...
d)stația de tratare chimică a apei are o suprafață de 1716,97 mp și este dotată cu:1. echipamente pentru pretratare, limpezire și filtrare - rezervoare apă brută 2 x 100 mc, două clarificatoare, 2 x 225 mc, rezervoare stocare apă limpezită 2 x 30 mc, două linii de filtrare, câte trei filtre multistrat pe fiecare linie, rezervoare stocare apă filtrată, 2 x 250 mc, rezervoare clorură ferică, 2 x 25 mc, vase de stocare antiscalant, 2 x 1 mc, plus vas preparare polimer, 1 mc. ... 2. echipamente pentru demineralizare, biofiltrare și demineralizare - trei biofiltre, trei coloane cationice, doi degazori, trei coloane scavenger pentru reținerea substanțelor organice, trei coloane anionice, trei filtre cu pat mixt și două rezervoare stocare apă total demineralizată, unul din oțel inoxidabil, 250 mc, și unul din oțel carbon cauciucat la interior, 250 mc; ... 3. echipamente pentru sistemul de regenerare rășini pentru stocarea soluțiilor de regeneranți - rezervoare pentru hidroxidul de sodiu, 4 x 40 mc, rezervoare pentru acidul clorhidric, 4 x 63 mc, un rezervor de stocare clorură de sodiu saturată, 1 x 40 mc, echipamente pentru dozarea soluțiilor de regeneranți și pentru transferul/condiționarea rășinilor, rezervoare pentru afânarea rășinilor schimbătoare de ioni și instalație de curățare rășini schimbătoare de ioni. ... ...
e)bazine de Sifonare și Comutare, canale, cămine și conducte, în incinta pentru evacuarea apei calde. Evacuarea apei calde de la sala mașinilor, atât de la condensatori cât și apa tehnică de serviciu se face prin intermediul unui canal de beton armat, casetat, având două compartimente. Canalele de evacuare a apei calde de la unități se racordează la canalul casetat de la șirul "U" având 6 compartimente de 3,0 x 5,0 m care asigură dirijarea apei de la unitățile 1 - 4, fie în bieful II CDMN, fie la Dunăre. Bazinele de sifonare sunt construcții din beton armat prevăzute cu un deversor care menține nivelul necesar sifonării la condensator. Creasta deversorului este la cota +15,75 m dMB, nivelul apei în amonte și aval de deversor în condiții normale de exploatare fiind +16,55 m dMB și respectiv +16,15 m dMB. Evacuarea apei calde în bieful II al CDMN se face printr-un canal casetat închis din beton armat având două compartimente 6,0 x 5,5 m în lungime de cca. 850 m dimensionat pentru un debit de 215 mc/s, un compartiment pentru evacuarea apei provenită de la două unități: U1+U4, respectiv U2+U3. În afara incintei, canalul devine deschis cu dimensiunile de 8,0 x 8,25 m și lungimea de cca. 600 m. Din aceste canale, iarna, prin intermediul unui cămin de comutare, o parte din debitul de apă caldă evacuată poate fi reintrodus în bazinul de distribuție pentru a se evita formarea zaiului, pojghița de gheață, și a menține temperatura minimă a apei peste valoarea de 7-8 grade Celsius. Debușarea apei calde în canalul de aducțiune, distribuție, se face printr-un canal de beton armat, așezat pe fundul canalului de aducțiune, cu ferestrele de dirijare a apei spre stația de pompare. Evacuarea apei la Dunăre este prevăzută a se realiza printr-o serie de canale și tunele dimensionate pentru un debit total de 200 mc/s. În acest scop sunt prevăzute două căsuțe din beton armat 5,75 x 5,75 m racordate la bazinul de sifonare II. Aceste canale subtraversează Valea Cișmelei și se continuă cu două tunele având diametrul interior de 5,40 m fiecare din ele putând evacua un debit de 100 mc/s. La acest moment un singur tunel este finalizat și prin el se debușează apa care provine de la două unități nucleare către Valea Seimeni într-un canal deschis de forma trapezoidală cu lățimea la baza de 12,00 m și taluze de 1:2,5. Pe canalul din beton casetat s-a prevăzut un cămin cu deversor ce asigură evacuarea apei calde în Valea Cișmelei în caz de blocare a tunelelor astfel încât să fie evitată inundarea centralei. Deversarea în Valea Cișmelei se poate face doar pe o perioadă scurtă, până la deschiderea vanelor de evacuare spre bieful II CDMN. În zona deversării este realizată o protecție specială a taluzului cu bolovani de piatră spartă mai mare cca 300 kg/buc. Valea Cișmelei are o importanță deosebită în protecția la inundabilitate a platformei CNE Cernavodă. La evacuarea în Dunăre s-a prevăzut un deversor care asigură menținerea unui nivel de apă constant în canalul deschis. În lunca Dunării evacuarea se continuă cu un canal deschis, de pământ, de formă trapezoidală. ...
f)centrala termică de pornire, denumită în continuare CTP, cu S = 952 mp este echipată cu 2 cazane mari, funcționale, CR 30, Q = 30 t/h abur supraîncălzit/cazan, și un cazan ABA care este retras din exploatare, izolat și care urmează să fie dezafectat. CTP-ul are rolul de a alimenta cu abur diverse sisteme de încălzire și de proces din partea convențională a centralei. CTP-ul va fi în mod normal oprit atâta timp cât cel puțin una din cele două unități va fi în funcțiune. În cazul unor opriri simultane a ambelor unități, CTP-ul va fi pornit pentru alimentarea consumatorilor din sistemul de distribuție abur auxiliar. CTP-ul poate funcționa și permanent pentru încălzirea orașului Cernavodă și a platformei CNE pe perioada iernii și pentru alimentarea cu apă caldă pe perioada verii, situații în care vor funcționa două cabane mari, iarna, sau doar un singur cazan, vara. ...
g)gospodăria de combustibil La U1, gospodăria de combustibil este echipată cu rezervoare semi-îngropate de motorină 4 x 200 mc amplasate în chesoane betonate, cu o capacitate maximă de stocare de 4 x 180 t motorină. În clădirea Diesel sunt amplasate rezervoare de motorină 4 x 4,5t pentru consum zilnic, un rezervor de 1t și un rezervor de colectare de capacitate 16t. Fiecare rezervor de motorină de capacitate de 180t este împrejmuit cu zid de beton de protecție contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj. La U2, gospodăria de combustibil este echipată cu rezervoare semi-îngropate de motorină 4 x 200mc, cu capacitate maximă de stocare de 4 x 180t motorină. În clădirea Diesel sunt amplasate 2 rezervoare de 7t motorină pentru consum zilnic, 2 rezervoare pentru colectarea eventualelor scurgeri de motorină de 1,7 t, 2 rezervoare tampon de motorină de 110 litri și un rezervor de ulei de 3,2 t. Fiecare rezervor de motorină de 180t este împrejmuit cu zid de beton de protecție contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj. La U1 și U2 gospodăriile de combustibil pentru sistemul de alimentare cu energie la avarie sunt compuse din câte 2 rezervoare de 22,4 t pentru fiecare unitate, îngropate în exteriorul clădirilor și din câte 2 rezervoare de 0,9 t în clădirea grupurilor Diesel. ...
h)gospodăria CLU pentru Centrala Termică de Pornire: trei rezervoare, un rezervor de 1000 mc, TK86 și 2 rezervoare de 100 mc, TK137 și TK80. Din cele două rezervoare de 100 mc, doar TK137 este funcțional, iar rezervorul 0-7227-TK80 s-a retras din exploatare pentru reparație. Combustibilul CLU se aprovizionează cu cisterne auto. Depozitul de stocare este dotat cu facilități de descărcare, filtrare grosieră și transvazare prin intermediul stației de pompare SPCL treapta I. ...
i)gospodăria de ulei de transformator este amplasată la treapta I de combustibil și conține 3 rezervoare, 3 x 90 mc, un rezervor de ulei curat, un rezervor de ulei recondiționat și un rezervor de ulei murdar. Recondiționarea uleiului se realizează cu instalații portabile, iar descărcarea și transvazarea se realizează în cisterne AUTO, tot cu instalații portabile. Gospodăria CLU și Gospodăria de ulei sunt prevăzute cu sisteme de colectare a drenajelor. Prin intermediul separatorului de hidrocarburi este repompat în rezervoarele de stocare. ...
j)corpul administrativ "Pavilion 1" amplasat în incinta controlată a U1, S+P+4, S = 828,9 mp, care include: arhiva U1, la subsol, birouri, grupuri sanitare, bufet, ...
k)punct termic sursă principal, amplasat la cota 93 mdMB a sălii mașinilor din U1, echipat cu 3 schimbătoare de căldură abur-apă, 2 schimbătoare de căldură apă-apă, 3 pompe de iarnă, 3 pompe de vară, 4 pompe condens, 2 pompe adaos, rezervor condens și echipamente auxiliare; ...
l)punct termic sursă de rezervă, amplasat la cota 93 mdMB a sălii mașinilor din Unitatea 3, echipat cu 2 schimbătoare de căldură, 3 pompe mari de iarnă, 2 pompe de vară, 2 pompe condens, 2 pompe adaos, colector abur, rezervor condens și echipamente auxiliare; Punctele termice sunt utilizate pentru termoficarea urbană, ele funcționând cu o parte din aburul auxiliar destinat consumului intern, pentru producerea apei fierbinți ce este transportată la punctele termice din oraș prin rețeaua de transport agent primar termoficare. ...
m)centru de pregătire personal "Pavilion 2" amplasat în zona cu acces controlat a U1, având S = 3740,4 mp; ...
n)clădire pavilion 3 amplasată în incinta controlată, față în față cu pavilionul 1, cu S = 1900 mp și cuprinde, atelier mecanic, atelier electric, laborator metrologie, birouri; ...
o)clădire pavilion 4 amplasată în incinta controlată, între pavilionul 3 și punctul de acces, cu S = 679 mp și cuprinde: remiza PSI și birouri; ...
p)pavilion 5 - amplasat în afara incintei controlate lângă pavilion 6, NOB, cu suprafața 1490 mp, două nivele, folosit ca spații de birouri; ...
q)pavilion 6 - amplasat în afara incintei controlate în continuarea pavilionului 5 cu suprafața 1380 mp, pe trei nivele, folosit ca spații de birouri; ...
r)clădire commissioning - două clădiri de birouri, aflate în afara zonei controlate, lângă pavilionul 6 și lângă poarta de acces a Unității 2, structurate pe două nivele, în suprafață de 1168,22 mp, respectiv 610 mp, interconectate între ele. ...
s)atelier mecanic + birouri situate în zona B, în suprafață de 740 mp; ... ș) atelier pregătire practică + clădiri birouri și vestiare - trei clădiri situate în zona B, lângă atelierul mecanic, în suprafață de 420 mp, 820 mp și respectiv 240 mp, interconectate între ele; ...
t)arhive - două clădiri situate în zona B, lângă atelierul mecanic și atelierul pregătire practică, în suprafață de 790 mp și respectiv 441 mp, dispuse pe două nivele; ... ț) structura mobilă - garaj mașini de intervenție pompieri; ...
u)clădire U0 cuprinde birouri, vestiare, sală de mese, camera de comandă U0, camera de comandă a stației de 110 kV și laborator STA, este amplasată vis-a-vis de CSAN și este alipită de CTP, are S = 4237 mp; ...
v)clădire STA, Stație Tratare Apă, este amplasată lângă clădirea U0 și are S = 1716.97 mp; ...
w)clădire pavilion "0" este amplasată între pavilionul 2 și punctul de acces, cuprinde birouri; are un corp cu un etaj și unul cu două etaje și S = 2631 mp; ...
x)depozite butelii gaze sunt amplasate în spații special amenajate; în frontul fix sunt amplasate depozitul de butelii de heliu și C0

(2)pentru U1, S = 300 mp și depozitul de butelii de heliu și C0

(2)pentru U2, S = 300 mp; ...

y)spațiu de stocare temporară deșeuri chimice neradioactive, denumit în continuare SSTDCN, este amplasat în frontul fix; cuprinde o clădire veche S = 103 mp și o clădire nouă cu S = 120 mp. ...
z)gospodăria de rezervoare de Hidrogen este amplasată în incintă, la extremitatea sudică, are S = 95,40 mp. Sistemul de stocare și distribuție hidrogen furnizează hidrogen la generatorii electrici pentru răcirea acestora. Sistemul este compus din două rezervoare de stocare hidrogen, 2 x 50 mc, două dulapuri de armături, două standuri cu supape de siguranță, rotametre și două linii de alimentare spre U1 și U2. ...
aa)stația de tratare și clorinare apă potabilă din subteran, amplasată într-o clădire supraterană, în zona protejată a forajului Fj1, asigură apa potabilă a obiectivelor din incinta Unităților U1 și U2 și auxiliare, incluzând: Pavilion administrativ 0 și Pavilion 1, Pavilion 2, Centrul de Pregătire Personal, Pavilioanele 3, 4, 5, 6, 7, 8, Clădirile auxiliare din frontul fix, inclusiv CTP, Casa sitelor U1 și U2, Spațiul de stocare temporară deșeuri chimice neradioactive, SSTDCN, Zona de recepție U1+U2, atelierele SSG din zona B, Pavilion Commissioning. Sursa de alimentare cu apă potabilă pentru amplasamentul CNE Cernavodă o constituie sursa subterană proprie, care include cele trei puțuri forate de mare adâncime Fj1, Fj2 și Fj3. ...
bb)stația de pompare apă potabilă, denumită în continuare SPAP, este dimensionată pentru cinci unități și se compune din 5 electropompe, Q= 65 mc/h, 2 electrocompresoare, Q = 0,25 mc/min, 3 recipienți hidrofor, V = 15 mc. Rețeaua de apă potabilă este de tip ramificat, conductele sunt din oțel carbon în interiorul clădirilor și din PEHD, polietenă de înaltă densitate, și din oțel carbon în exteriorul clădirilor, pe rețea sunt prevăzute cămine de vizitare cu vane de izolare, robinete de golire/aerisire. ...
cc)rezervoare de apă potabilă sunt două rezervoare, 2 x 1000 mc, din beton armat și au fost dimensionate la debitul maxim zilnic pentru 5 unități. Din cele două rezervoare de stocare, unul este în serviciu iar celălalt este menținut curat, izolat și drenat. ...
dd)punct Termic PT 58 aferent spațiilor de depozitare SEIRU dotat cu modul termic compact pentru încălzire, automatizat; ...
ee)centrala termică P.T. 5, Campus 2, este echipată cu 2 cazane CIMAG și 4 schimbătoare de căldură tip VX 3, 2 pentru apă caldă și 2 pentru încălzire. Cazanele CIMAG produc apă fierbinte la o temperatură de maxim 95 °C și o presiune de 5 bar. Consumul maxim orar de combustibil este de 250 l/h pentru un cazan. Centrala termică P.T. 5 are în dotare rezervoare de CLU 3x40 t și un rezervor de zi 1x2 t. Centrala este pusă în funcțiune numai în cazurile în care sistemul de termoficare al orașului Cernavodă nu funcționează, ...
ff)punctul termic PT57, Campus 1, este echipat cu modul termic compact pentru încălzire și apă caldă menajeră, modul de dedurizare a apei, rezervor de preparare apă caldă și rezervor preparare apă dedurizată. Ambele module sunt complet automatizate. ...
gg)centrala termică P.T. 11 este amplasată în Cernavodă, str. Panait Cerna. Centrala termică P.T. 11 nu mai funcționează ca centrala termică ci ca punct termic pentru încălzire și apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 8 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcționale în acest moment, și 4 schimbătoare de căldură tip TLX. ...
hh)centrala termică P.T. 14, Cernavodă, str. N. Titulescu, nu mai funcționează ca centrală termică, ci ca punct termic pentru încălzire și apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 4 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcționale în acest moment, și 4 schimbătoare de căldură: 2 schimbătoare tip TLX, unul tip XGC și unul tip SONDEX S41A-IS16-122-TKTM47. ...
ii)punct termic PT 36 care deservește Garajul CNE Cernavodă, dotat cu modul termic compact pentru încălzire și apă caldă menajeră, complet automatizat, ...
jj)laborator Control Mediu, amplasat în orașul Cernavodă, Str. 9 Mai nr. 1, S = 400 mp, include 5 încăperi destinate preparării și pregătirii probelor de mediu în vederea măsurării lor, 5 camere cu echipamente destinate măsurării probelor de mediu și 3 birouri destinate prelucrării datelor rezultate în urma măsurătorilor cât și camere auxiliare destinate depozitării probelor recoltate și a materialelor și consumabilelor necesare desfășurării activităților laboratorului. Laboratorul este dotat cu sisteme de măsură și aparatură de laborator pentru măsurări alfa/beta global, măsurări de tritiu și C-14, spectometrie gama, măsurări alfa, citirea dozimetrelor termoluminescente de mediu și personal. ...
kk)garajul AUTO, amplasat în Cernavodă, str. Canalului, clădire cu S = 742,5 mp. În prezent activitățile de întreținere și reparații se efectuează pe bază de contract de prestări servicii cu o unitate de profil autorizată. Mijloacele auto sunt folosite pentru a transporta personal, marfă, precum și pentru transport uzinal. Pentru transportul personalului la și de la locul de muncă s-au încheiat contracte de prestări servicii complete cu firme de transport persoane. Alimentarea cu combustibil se face de la Stațiile de alimentare din orașul Cernavodă sau alte localități, după caz. ...
ll)dispensarul medical amplasat în str. Medgidiei nr. 1 este destinat efectuării controlului medical periodic și acordării asistenței medicale de urgență personalului angajat de CNE Cernavodă; clădirea este tip P+1, suprafața totală de 694,94 mp; activitatea medicală este efectuată pe bază de contract de prestări servicii cu o firmă autorizată cu personal de specialitate; utilitățile și dotările sunt date spre folosință, prestatorul de servicii fiind responsabil de obținerea autorizațiilor necesare practicării serviciilor contractate; ...
mm)stație de tratare apă, Campus 2, cu suprafața de cca. 330 mp este echipată cu rezervoare de apă potabilă 2 x 200 mc, filtre mecanice cu nisip 4 x 20 l/s, filtre cărbune activ 4 x 20 l/s, hidrofoare 3 x 5.000 l și echipamente auxiliare acestora; ...
nn)cantina restaurant, amplasată în Cernavodă, str. Energiei nr. 15 - Campus 2, cu capacitatea de 144 locuri, este prevăzută cu 2 săli de servire în suprafață de 250 mp fiecare, anexe cu suprafața de 354 mp. ...
oo)zona depozite Seiru, cuprinde depozite, birouri, magazii și punct termic, este amplasată pe malul stâng al Canalului Dunăre Marea-Neagră la circa 1 km de ecluza pentru barje/vapoare spre localitatea Ștefan cel Mare și are S = 46614 mp. Mijloace de transport utilizate în activitate: Transport personal: 26 autoturisme, 2 automobile mixte, 11 autoutilitare, 6 autospeciale, 6 microbuze, 12 autobuze. Transport fluvial: o șalupă. ... ... 2. Materiile prime, auxiliare, combustibilii și ambalajele folosite - mod de ambalare, de depozitare, cantități Materii prime - Uraniu natural sub formă de pastile sinterizabile de dioxid de uraniu.Materii prime Mod de ambalare Mod de depozitare Cantități fascicule combustibil nuclear [UO

(2)] Înveliș de polietilenă, matrițede polistiren expandat și paleți de lemn depozit de combustibil cu acces controlat 5227 fascicule U1/an - media în perioada 1997-2016 5226 fascicule U2/an - media în perioada 2008-2016 Materii auxiliareMaterii auxiliare Mod de ambalare Mod de depozitare Cantități apă grea [D

(2)O] butoaie din oțel inox de 200 litri - 4 rezervoare de 71 mc pentruD

(2)O utilizată curent (omologate) - butoaie oțel inox pentru apăgrea și de rezervă și degradată (omologate) - în sistemele nucleare butoaie de oțel inox omologate inventarul inițial: (SM și SPTC) 510 t pierderile medii anuale prognozate: 5,2 t (valoare deproiect) media anuală a pierderilor: I1 - 3,75 t/an U2 - 2,19 t/an SUVA-134a (agent frigorific, înlocuiește R22) butelii 935 kg, 13,6 kg și 65 kg depozit OB 020 (U3) În anul 2015 s-a utilizat cantitatea de 1190 kg (pentruChiller) Nitrat de gadoliniu bidoane plastic 1 kg laborator chimic SEIRU.5C În magazie: 95 kg (stoc 01.01.2018) Utilizat în 2015: 28,8 kg/an Utilizat în 2016: 29 kg Anhidridă borică 99,9% CAS 1303-83-2 bidoane plastic 1 kg laborator chimic În laborator: 39 kg Utilizat în 2015: 0 kg Utilizat în 2016: 0 kg Notă: Nu se mai utilizează în sistem dar stocul se păstrează pt retehnologizare U1. Hidrazină soluție 35% butoaie plastic 200 l SEIRU 5B T/B, STA În magazie: 8800 kg (la 01.01.2018) Utilizat în 2015: 4400 kg 1382 an (% S.A.) Utilizat în 2016: 4200 kg Morfolină 99% CAS 110-91-8 butoaie metal sau plastic 200 lSEIRU 5B T/B, STA În magazie: 14910 kg (la 01.01.2018); Utilizat în 2015: 16380 kg 16160 kg/an (% S.A.) Utilizat în 2016: 18480 kg Hidroxid de litiu Concentrația > 98% bidoane plastic 1 l SEIRU 5B Laborator chimic În magazie: 5 kg; În laboratorul chimic 10 kg Utilizat în 2015: 21,6 kg Utilizat în 2016: 5,5 kg RGCC-100 (inhibitor de coroziune cu azotit de sodiu) butoaie plastic 60 l; 25 l SEIRU 5B T/B În magazie: 225 kg În T/B: 25 kg Utilizat în 2015: 15 kg Utilizat în 2016: 16,5 kg Azot [N

(2)] - (tehnic) Ultrapur butelii 7,45 mc depozit cca 6500 mc/an Azot - lichid Se stochează în rezervor azot lichid (prin contract de închiriere) depozit 01 cca 6801 l/an Dioxid de carbon [CO

(2)] butelii 30 kg depozit gaz de acoperire U1 - 3778 kg U2 - 5228 kg Dioxid de carbon [CO

(2)] butelii 30 kg depozit generator U1 - 14798 kg U2 - 58120 kg Hidrogen - (puritate 99,85%) butelii de 6 mc și în rezervoare de 180 mc depozit U1 - 418 mc U2 - 485 mc Hidrogen - (puritate 99,995%) butelii de 6-8 mc depozit U1 - 138 mc U2 - 70 mc ARQUAD MCB - 50 (biocid) Container plastic 900 kg SEIRU Utilizat în 2018: 8100 kg/an Hidroxid de sodiu 48 ÷ 50% Se livrează vrac în cisterne auto rezervoare verticale TK-LES 4 x 40 mc TK-LES: 63969 kg Utilizat în 2015: 89 t/an (% S.A.) Utilizat în 2016: 85 t Acid clorhidric 32% CAS 7647-01-0 EC 231-595-7 Se livrează vrac în cisterne auto rezervoare verticale 4 x 63 mc TK-A/TK-N2: 9900 kg; TK-HCI: 183440 kg Utilizat în 2015: 163 t/an (% S.A.) Utilizat în 2016: 163 t/an (% S.A.) Clorură ferică 40% CAS 10025-77-1 EC 231-729-4 Se livrează vrac în cisterne auto rezervoare verticale 2 x 25 mc TK-FeCl

(3): 15200 kg Utilizat în 2015: 25 t/an (% S.A.) Utilizat în 2016: 25 t Hexafluorură de sulf CAS 2551-62-4 EC 219-854-2 În U2, stația de 110 kV, echipamente închise Alimentat direct în echipament (întreruptoare) Stoc: 26,1 kg U2 (în 87 de întreruptoare tip ABB x 0,3 kg) 226,2 kg în Stația 110 kV (în echipament închis) Clor gazos (pentru potabilizare apă din subteran) CAS 7782-50-5 EC 231-959-5 Butelii de 50 kg Camere de clorinare cu butelii STAP Consum 2015: 12 butelii x 50 kg = 600 kg/an Clorură de sodiu (min 97%) (pentru STA și STAP)CAS 7647-14-5 EC 231-598-3 Saci 25 kg SEIRU, 5A În magazie: 8000 kg Utilizat în 2015: 62 t/an (% S.A.) Utilizat în 2016: 63,3 t/an (% S.A.) Antiscalant lichid 3D TRASAR (Nalco) pentru STA modernizată Butoi 200 l SEIRU, 5B În magazie: 3500 kg Utilizat în 2015: 163 kg Utilizat în 2016: 2280 kg Floculant PRAESTOL A3040L pentru STA modernizată Butoi plastic 60 l SEIRU, 5B În magazie: 240 kg Utilizat în 2015: 373 kg Utilizat în 2016: 379 kg Rășini convenționale (regenerabile) Saci 50 l SEIRU, 5B În magazie: 2175 l Maximum 5 mc/an la nevoie, pentru adaosuri Ulei ungere butoaie, bidoane SEIRU, 5B - Unsori consistente butoaie, bidoane SEIRU, 5B - Fyrquel EMC fluid Butoi de metal 200 l Seiru 5A În magazie: 1040 1 Utilizat în 2016: 1456 l În sistem U1 (TK 80): 3 mc Alcool izopropilic Bidon de plastic 20 l Seiru 5C În magazie: 103 l Utilizat în 2016: 42 l White spirit rafinat (varsol nuclear) Butoi de metal 200 kg Seiru 5B În magazie: 57 kg Utilizat în 2016: 197 kg NOTĂ:1. Consumurile de substanțe chimice în anii 2015 - 2016 reprezintă consumurile aferente celor două unități nucleare, U1 și U2, și a sistemelor auxiliare comune, care au funcționat pentru necesitățile U1 și U2; ... 2. S.A. = substanță activă, reprezentând cantitatea calculată la 100% concentrație față de concentrația reală din soluție; ... 3. În conformitate cu documentația de proiectare, Heliul de puritate 99,995% este folosit ca și gaz de acoperire pentru vasul Calandria și Rezervorul de Stocare D

(2)O Agent Primar deoarece este un gaz inert și, în comparație cu aerul, prezintă următoarele avantaje: (

i)efect coroziv scăzut: (
ii)conținut scăzut de Argon 41, ceea ce rezultă în debite de doză gama scăzute; ... 4. Heliul din sistem este recirculat într-un circuit închis, iar menținerea presiunii este asigurată prin alimentarea continuă dintr-un colector cu butelii standard, prin intermediul a două regulatoare de presiune, PRV-uri înseriate. Sunt prevăzute 4 colectoare, fiecare având conectate câte 8 butelii, amplasate în camera S1-121; ... 5. Volumul de gaz din sistem variază între 7,65 mc și 12 mc, în funcție de temperatura de operare și nivelul moderatorului. Volumul de gaz în buteliile de la un colector este de: 8x 43,8 l = 350,4 l; ... 6. Presiunea normală de funcționare a Sistemului Gaz de Acoperire Moderator este de 24÷26 kPa(g). Presiunea gazului în colectori este de: 15 Mpa(g). Buteliile utilizate sunt tip standard de heliu tehnic - conform normativului ISCIR C5/2003. ... Combustibili consumați:COMBUSTIBIL (clasici) MOD DE DEPOZITARE CANTITĂȚI Motorină Rezervoare subterane 2 x 22,4 t Diesel de avarie Rezervoare semi-îngropate 8 x 180 t Diesel de rezervă t/an U1 U2 190 116 CLU Utilizată pentru teste trimestriale CTP Gospodărie combustibil lichid consum în 2016: 17 t ... 3. Utilități - apă, canalizare, energie (surse, cantități, volume):3.1. Alimentarea cu apă3.1.1. Alimentarea cu apă potabilă:
a)sursa1. din subteran, foraje de mare adâncime: Fj 1, H = 700 m, Q = 16 l/s; Fj 2, H = 700 m, Q = 28,5 l/s și Fj 3, H-700 m, Q = 21,2 l/s; ... 2. din sistemul zonal de alimentare cu apă potabilă al orașului Cernavodă - în rezervă; ... ...
b)volume și debite de apă autorizate:1. din subteran - în funcțiune: Q zi max. = 2.865 mc/zi (33,15 l/
s)V anual max. = 1.045,7 mii mc Q_zi med. = 2.660 mc/zi (30,8 l/
s)V anual med. = 970,9 mii mc ... 2. din rețeaua de alimentare cu apă potabilă a orașului Cernavodă - rezervă: Q zi max. = 2.160 mc/zi (25,0 l/
s)V anual max. = 788,4 mii mc Q zi med. = 1.910 mc/zi (22,1 l/
s)V anual med. = 697,15 mii mc Funcționarea permanentă 365 de zile/an și 24 de ore/zi. ... ...
c)instalații de captare:1. Fj 1 și Fj 3 este echipat cu o pompă submersibilă tip Grundfos SP-95-3, având Q = 26 l/s, N = 13 kW, H = 38 m, n = 2.870 rpm; ... 2. Fj 2 este echipat cu o pompă submersibilă tip Grundfos SP-95-2, având Q = 28,5 l/s, N = 9,2 kW, H = 24 m, n = 2.870 rpm; ... 3. branșament cu Dn = 200 mm la conducta magistrală a orașului - în rezervă; ... ...
d)instalații de înmagazinare și distribuție:1. cele două foraje din incinta CNE Cernavodă sunt racordate prin conducte care alimentează cele două rezervoare supraterane din beton armat cu V = 1.000 mc fiecare; ... 2. distribuția se realizează prin intermediul unei stații de pompare și sistem de hidrofoare; ... 3. rețeaua de apă potabilă este comună pentru partea clasică și partea nucleară. ... ... ... 3.1.2. Alimentarea cu apă tehnologică (industrială):
a)sursa: din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, prin canalul de derivație. gradul de asigurare a folosinței de apă este de 97%; ...
b)volume și debite de apă autorizate: Q zi max. = 9.331.200 mc/zi (108.000 l/
s)V anual max. = 3.405.888 mii mc Q zi med. = 6.863.616 mc/zi (79.440 l/
s)V anual med. = 2.505.220 mii mc Funcționarea este permanentă 365 de zile/an; 24 de ore/zi. ...
c)instalații de captare și transport:1. captarea apei se face printr-o priză de apă cu nivel liber, amplasată pe canalul de derivație al Canalului Dunăre - Marea Neagră - bief I; ... 2. bazin de distribuție, trapezoidal, care face legătura între canalul de aducțiune cu L =370 m și casa pompelor, asigurând accesul uniform al apei la casa sitelor aferente unităților nucleare. ... Circuitele tehnologice de bază sunt:1. C1 - circuitul primar de transport al căldurii; ... 2. C2 - circuitul moderatorului; ... 3. C3 - circuitul de condensat/apă alimentare generator de abur; ... 4. C4 - circuitul intermediar de răcire; ... 5. C5 - circuitul apei de circulație; ... 6. C6 - circuitul apei tehnice. ... Circuitele C1-C4 sunt circuite închise și folosesc drept agent termic apa grea sau apa demineralizată iar circuitele C5-C6 sunt circuite deschise și folosesc apă din Dunăre. Pentru situații de funcționare normală:1. pentru operarea U1, respectiv a U2, stația de pompare apă tehnică pentru circuitul de apă tehnică, C6, este echipată cu 8 electropompe, 4 pentru U1 și 4 pentru U2; ... 2. pentru operarea U1, respectiv a U2, stația de pompare apă de circulație pentru circuitul de apă răcire condensator, C5, este echipată cu 8 electropompe, 4 pentru U1 și 4 pentru U2; ... 3. sistemul de apă tehnică de serviciu de rezervă, numai pentru U1, are funcția principală de a asigura o sursă alternativă de apă de răcire pentru răcitori și generatoarele Diesel de rezervă, în cazul indisponibilității sistemului de apă tehnică de serviciu. ... Pentru situații de avarie:1. sistemul de alimentare cu apă la avarie este o sursă alternativă de apă de răcire în cazul anumitor evenimente limită, care pot duce la pierderea sistemelor de evacuare normală a căldurii; ... 2. agentul de răcire este apa din bazinul de distribuție alimentat din Dunăre. Pentru ambele unități sunt prevăzute câte două pompe, Qinst = 114 l/s, amplasate în clădirea pompelor EWS. ... ...
d)instalații de tratare: Camera sitelor: asigură curățarea mecanică a apei brute necesare pentru răcire din circuitele C5 și C6 ale ambelor unități. Stația de tratare chimică a apei, STA: produce, stochează și livrează apă demineralizată pentru a fi utilizată în sistemele U1 și U2 și la stația de hidrogen. Sistemul de tratare a apei constă în pretratarea apei brute, Qmax. = 0,140 mc/s, în vederea reducerii durității temporare și a conținutului de suspensii, apoi demineralizare totală prin schimbători de ioni. Apa tehnologică este utilizată după cum urmează:1. apa de răcire condensator, circuit C5 - deschis: Qmax. = 92,0 mc/s, 46,0 mc/s pentru fiecare unitate nucleară; ... 2. apa tehnică de serviciu pentru răcirea unor echipamente, altele decât condensatorul, circuit C6 - deschis: Qmax. = 15,66 mc/s, 7,83 mc/s pentru fiecare unitate nucleară; ... 3. apa tehnică de serviciu de rezervă, în cazul indisponibilității sistemului de apă tehnică de serviciu, asigură o sursă alternativă de răcire pentru generatoarele Diesel de rezervă și pentru schimbătoarele de căldură (chillere) aferente sistemului de apă răcită, 4 pompe tip centrifugal având Qexpl = 420 mc/h, numai în U1; ... 4. apa pentru situații de avarie: 4 pompe cu Q = 114 l/s, două pompe cu Q = 114 l/s, câte una pentru fiecare unitate nucleară; ... 5. apa pentru producerea de apă demineralizată utilizată în diferite sisteme ale centralei, apă limpezită și consum intern, Qmax. = 0,140 mc/s, ambele unități nucleare. ... ... ... 3.1.3. Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor (Qie = 0,155 mc/
s)se face din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră prin canalul de derivație, în două situații:
a)după trecerea acesteia printr-un filtru cu ochiuri cu ø = 0,5 mm; ...
b)după trecerea acesteia prin sitele rotative aferente sistemului de apă tehnică de serviciu, C6, și filtrele Brassert aferente sistemului de apă de stins incendiu. Volum de apă stocat: două rezervoare semiîngropate de 1.500 mc fiecare, volum intangibil 1.500 mc. ... ... ... 3.2. Volume de apă necesar a fi preluate din sursea) Sursa subterană pentru alimentarea cu apă potabilă: V zi max. = 2.865 mc, respectiv 33,15 l/s; V zi med. = 2.660 mc, respectiv 30,8 l/s; ...
b)Sursa de suprafață pentru alimentarea cu apă industrială fluviul Dunărea: V zi max. = 9.331.200 mc, respectiv 108.000 l/s; V zi med. = 6.863.616 mc, respectiv 79.440 l/s; ... ... 3.3. Modul de folosire a apei (pentru ambele unități nucleare): Apa preluată din Dunăre este folosită la:
a)apa de răcire la condensator, C5 - deschis; Q max.= 92,0 mc/s; ...
b)apa tehnică de serviciu, C6 - deschis; Q max. = 15,66 mc/s; ...
c)apa pentru stingerea incendiilor, Q = 0,155 mc/s, debit inclus în debitul prelevat pentru apa de răcire; ...
d)apă pentru producerea apei demineralizate, Q max.= 0,140 mc/s, debit inclus în debitul apei de răcire. ... 3.3.1. Cerința totală de apă industrială: V zilnic max. = 9.331.200 mc, respectiv 108.000 l/s; V anual max. = 3.405.888 mii mc; V zilnic med. = 6.863.616 mc, respectiv 79.440 l/s; V anual med. = 2.505.220 mii mc; ... 3.3.2. Necesarul total de apă industrială: V zilnic max. = V zilnic mediu = 9.331.200 mc. ... 3.3.3. Circuitul de răcire condensator și circuitul de apă tehnică funcționează în sistem deschis. ... 3.3.4. Cerința totală de apă potabilă:
a)V zilnic max. = V zilnic med. = 2.865 mc/zi, respectiv 33,15 l/s; ...
b)V zilnic med. = 2.660 mc/zi, respectiv 30,8 l/s. ... ... 3.3.5. Necesarul total de apă potabilă: V zilnic max. = V zilnic med. = 2.865 mc. ... ... 3.4. Evacuare ape uzate3.4.1. Canalizarea apelor uzatea) Ape uzate menajere: Unitatea 1: apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, sunt evacuate gravitațional printr-un sistem de conducte către stația de pompare SP1 amplasată în incinta U1, apoi sunt transmise către stația de pompare SP2 amplasată între unitățile U3 și U4. Unitatea 2: apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, sunt evacuate gravitațional printr-un sistem de conducte către stația de pompare SP2 și de aici apa uzată este pompată către stația de pompare a orașului Cernavodă. Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la Centrul de pregătire a personalului al U1 și U2 sunt evacuate în rețeaua de canalizare a orașului Cernavodă prin stația de pompare SP-CPPON, Pavilion 2. Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la Pavilionul administrativ și de la clădirile aferente frontului fix pentru unitățile U1 și U2 sunt evacuate prin intermediul SP5 și în final evacuate în rețeaua de canalizare a orașului Cernavodă. Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la spațiul de stocare deșeuri chimice neradioactive SSTDCN sunt evacuate într-un bazin vidanjabil și apoi descărcate prin vidanjare în rețeaua de canalizare a orașului Cernavodă. ...
b)Ape uzate tehnologice, apele pluviale și drenajele din pânza freatică: Apele pluviale sunt colectate într-un colector principal și de aici descărcate în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă Evacuarea apelor colectate în canalizarea pluvială a U2 se face prin intermediul canalizării pluviale a U1 Apele acumulate în subsolul clădirii serviciilor se evacuează în canalizarea pluvială numai după efectuarea analizelor și numai în cazul în care nu se detectează radioactivitate. În cazul prezenței radioactivității, acestea se pompează în sistemul de deșeuri lichide radioactive. Evacuarea apei din interiorul incintei fiecărei unități se face prin câte un sistem de drenaj prin pompare. Sistemul colector este alcătuit din 6 puțuri forate în U1 și 7 puțuri forate la U2. Apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen și apele meteorice de pe suprafața depozitului de hidrogen sunt colectate prin rigole și evacuate în canalul de evacuare a apei din exteriorul CNE, acesta deversând în bazinul de distribuție. ...
c)Sistemul de colectare a apei de la Depozitul intermediar de deșeuri solide radioactive, denumit în continuare DIDR DIDR este amplasat în incinta protejată, perimetrul U1 și U2. Apele pluviale aferente DIDR și canalele exterioare de colectare a apei de spălare se descarcă într-o bașă exterioară de drenaj; două compartimente având dimensiunile de 4,8 mc și, respectiv, 27 mc. Radioactivitatea apelor freatice este monitorizată prin 6 puțuri piezometrice, din care trei puțuri, P1, P2, P3 nu se utilizează, monitorizarea apei freatice făcându-se din puțurile P5, P6 în incinta protejată DIDR, iar un puț, în afara DIDR. Dacă nivelul radioactivității nu depășește fondul natural, apa se descarcă din bașa exterioară spre Valea Cișmelei. Dacă se detectează o radioactivitate ce depășește fondul natural, apa se colectează și se transportă în clădirea serviciilor la gospodăria de deșeuri lichide radioactive; sistemul de drenaje lichide active. ...
d)Sistemul de colectare a apei de la depozitul intermediar de combustibil ars, DICA. DICA este amplasat pe platforma CNE Cernavodă, accesul fiind asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodă. Platforma este neinundabilă. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafața DICA sunt realizate o serie de construcții hidrotehnice și receptori: rigolă perimetrală de beton acoperită cu grătare metalice carosabile; cămine de vizitare, colectare-prelevare, echipate cu vane; căminul colector constituie locul de unde se prelevează probe de apă în vederea determinării indicatorilor de calitate înainte de evacuare în emisar; canalul și gura de evacuare, pentru evacuarea apelor în Valea Cișmelei; în situația în care din punct de vedere radioactiv apele pluviale nu se încadrează în limitele stabilite prin autorizația de gospodărire a apelor, acestea sunt colectate în vase speciale și transportate în U1, în bazinul de deșeuri lichide radioactive; 4 puțuri piezometrice cu H = 14 m sunt amplasate pe suprafața depozitului pentru controlul calității și nivelului apei din pânza freatică. ... ... 3.4.2. Canalizarea apelor tehnologice care au necesită epurare Evacuarea apelor calde tehnologice care nu necesită epurare se face prin:
a)canale și conducte de evacuare a apei de circulație, bazine de sifonare și cămine speciale; ...
b)canal de evacuare a apei calde în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră; ...
c)canal de amestec apă caldă - apă rece pentru injecție, în perioadele reci ale anului; ...
d)canale și conducte de evacuare a apei tehnice calde; ...
e)tunele de evacuare a apei calde în Dunăre. ... Evacuarea apei calde de la condensator, circuitul C5, se realizează printr-un sistem de 6 conducte cu Dn 2000 mm, racordate la 2 conducte cu Dn 3600 mm, continuate cu un canal casetat care face legătura la canalele din șirul "U". Aceste canale, prin intermediul bazinului de sifonare și al căminelor de vane, dau posibilitatea evacuării apei calde:
a)fie în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră, două canale; ...
b)fie în Dunăre. ... Evacuarea apei de răcire de la Unitățile 1 și 2 direct în Dunăre se realizează printr-un circuit alcătuit din casete, tunel, canal deschis betonat și canal închis de pământ cu debușare în Dunăre la km 296+000. Circuitul este dimensionat să preia evacuarea unui debit de 100 mc/s pe un fir de galerie, corespunzător unei funcționări concomitente a două unități. În caz de avarie a ambelor circuite de debușare a apei calde, în Dunăre și în Canalul Dunăre - Marea Neagră bief II, există un canal deversor lateral capabil să evacueze 53,8 mc/s prin Valea Cișmelei în bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, pentru perioade scurte de timp. În cazul în care este necesar să se golească tot circuitul, evacuarea apei se face în Canalul Ramadan. Canalul de amestec apă caldă - apă rece pentru recirculare este amplasat la limita incintei U1 și este executat dintr-o conductă metalică înglobată în beton. Debușarea apei calde în bazinul de distribuție se face printr-un canal de beton armat așezat pe fundul canalului de aducțiune, cu ferestre de dirijare a apei spre stația de pompare apă rece la condensatori și apă tehnică. ... 3.4.3. Evacuarea apelor uzate (ambele unități nucleare) Apele tehnologice, respectiv apa de circulație și apa tehnică caldă, apele uzate de la epurarea chimică, apele uzate cu radioactivitate medie și slabă - trecute inițial prin instalații de decontaminare, sunt evacuate în cele două situații, astfel:
a)în situații de funcționare normală:1. în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră; ... 2. în fluviul Dunărea, prin galerie, canal și Valea Seimeni, în condițiile prevăzute în autorizația de gospodărire a apelor în vigoare; ... ...
b)în situații de avarie a instalațiilor de evacuare: în Dunăre și în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră și în bief;:i I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, prin Valea Cișmelei V, tot. max. evacuat = 9.331.200 mc/zi; V, anual maxim = 3.405.888.000 mc. În perioada de iarnă se admite evacuarea de apă caldă din circuitele C5 și C6 în bazinul de distribuție CNE Cernavodă, în condițiile prevăzute în autorizația de gospodărire a apelor în vigoare, pentru asigurarea condițiilor optime de funcționare a unităților nucleare ... ... 3.4.4. Evacuarea apelor pluviale, inclusiv cele din drenajul subteran, drenajele inactive din sala mașinilor, meteoricele de pe suprafața depozitului de hidrogen și apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen, U1 + U2, se realizează în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă, iar debitele evacuate autorizate sunt:
a)ape pluviale de pe suprafață platformei - 3,2 mc/s; ...
b)ape provenite din drenaje - 20 l/s până la 40 l/s; ...
c)ape meteorice de pe suprafața depozitului de hidrogen - 4,1 l/s; ...
d)ape provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen, accidental - 29,47 mc/zi. ... ... 3.4.5. Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DIDR, inclusiv apele utilizate la spălarea unei contaminări accidentale a platformei exterioare sau a pardoselii depozitului de butoaie cu deșeuri solide radioactive, se face în Valea Cișmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depășește fondul natural. Debitul evacuat autorizat este 250 l/s. ... 3.4.6. Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DICA se face în Valea Cișmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depășește fondul natural, iar debitul estimat al apelor pluviale evacuate este de circa 300 l/s. ... ... 3.5. Consum energie electrică și termică Energia electrică necesară se asigură prin servicii interne, 8% din energia electrică produsă. În caz de oprire, necesarul de energie electrică este asigurat din sistemul energetic național prin Stația de 400 kV Cernavodă, aparținând Transelectrica. Alimentarea cu agent termic este asigurată prin servicii interne, prin preluarea aburului viu și prepararea agentului termic în punctul termic. ... ... 4. Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activității Principalele procese tehnologice dintr-o unitate nuclearoelectrică se sintetizează astfel:
a)transformarea energiei de fisiune în energie termică în reactorul nuclear; ...
b)transformarea energiei termice în energie mecanică în turbină; ...
c)transformarea energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric. ... 4.1. Producerea căldurii prin fisiunea combustibilului nuclear Reactorul PHWR CANDU 600 de la CNE Cernavodă utilizează ca și combustibil, uraniu natural, în vede:ea producerii energiei termice prin reacția de fisiune cu neutroni termici a izotopului natural U-235. Termalizarea neutronilor de fisiune este realizată prin utilizarea apei grele ca și mediu moderator în vasul Calandria al reactorului nuclear. Controlul reacției de fisiune se realizează prin acționarea mecanismelor de control al reactivității. Reactorul este compus dintr-un număr de 380 de canale de combustibil unite în două bucle de răcire independente, fiecare având două intrări și două ieșiri din reactor. Fiecare buclă dispune de câte două electropompe de circulație și câte doi generatori de abur. ... 4.2. Preluarea căldurii de către agentul primar de răcire Căldura de fisiune generată în combustibilul nuclear este preluată de agentul de răcire primar, apa grea vehiculată într-un circuit închis cu pompele primare, și cedată circuitului secundar de apă demineralizată, prin transferul de căldură realizat în generatorii de abur. ... 4.3. Preluarea căldurii de către agentul secundar de răcire și transformarea acestei călduri în energie electrică Prin transferul de căldură, realizat la nivelul generatorilor de abur, între apa grea - agent de răcire și apa de alimentare, apă demineralizată, se produce aburul saturat furnizat mai departe în circuitul turbinei. Aburul saturat furnizat de generatorii de abur este admis în turbină, unde prin destindere transformă energia termică în energie mecanică cedată rotorului turbinei. Rotorul turbinei este cuplat la generatorul electric care transformă, la rândul lui, energia mecanică în energie electrică. Aburul destins în turbină se transformă în condens, apă ușoară, în condensator, fiind preluat cu pompele de condensat și trecut prin preîncălzitorii de joasă presiune și degazor, iar apoi aspirat de pompele de alimentare, trecut prin preîncălzitorii de înaltă presiune și reintrodus în generatorii de abur. Schema termică a CNE-CANDU este o schemă cu două circuite închise:
a)circuitul primar cu apă grea; ...
b)circuitul secundar care conține apă ușoară-abur si este complet izolat de circuitul primar. ... O parte din energia termică produsă este prelevată și folosită în sistemul de termoficare urbană. Energia electrică produsă de generatorul electric este în mare parte evacuată în sistemul energetic național prin stația de 400 kV, proprietate Transelectrica, din afara amplasamentului CNE Cernavodă. O parte este folosită pentru acoperirea consumurilor proprii. ... 4.4. Evacuarea căldurii reziduale Căldura provenită de la aburul care intră în condensator este evacuată prin intermediul sistemului de apă de circulație care funcționează în circuit deschis. Acesta asigură circulația apei de răcire, apă brută, preluată prin pompare din bazinul de distribuție și descărcarea ei în fluviul Dunărea sau în bieful II al CDMN, prin intermediul bazinelor de sifonare, a căminelor de vane de comutare și a canalelor de evacuare apă caldă. Temperatura minimă a apei la intrarea în centrală este de 5 - 7 °C. Încălzirea apei la trecerea prin condensator este cuprinsă între 7,5 și 10,5 °C. Pentru lunile de iarnă, în vederea asigurării temperaturii minime a apei, necesară la intrarea în centrală, a fost realizat un circuit pentru injectarea în bazinul de distribuție a unei fracțiuni din debitul de apă caldă evacuat de la centrală. Evacuarea căldurii de la echipamente în timpul funcționării normale a centralei cât și în timpul regimurilor tranzitorii, se realizează prin intermediul a două sisteme: sistemul intermediar de răcire și sistemul de apă tehnică de serviciu, apă brută din fluviul Dunărea. Circuitul intermediar de răcire, utilizează apă demineralizată condiționată chimic, în circuit închis, obținută la stația de tratare chimică a apei. Sistemul intermediar de răcire recirculă apă demineralizată în partea clasică și în cea nucleară, evacuând căldura primită către sistemul de apă tehnică, atât în timpul funcționării normale a centralei, cât și în timpul regimurilor tranzitorii. ... ... 5. Produsele și subprodusele obținute - cantități, destinație5.1. Produse și subproduse rezultate Produsul rezultat din activitatea principală a CNE Cernavodă este energia electrică. Schema termică a CNE-CANDU este o schemă cu două circuite, primarul, cu nivel ridicat de radioactivitate și circuitul secundar apă-abur, având avantajul principal că în circuitul secundar de lucru al turbinei agentul termic nu este radioactiv. Producția de energie electrică este livrată Sistemului energetic național, SEN, și serviciilor interne. Puterea termică de proiectare a reactorului de tip CANDU 6:Căldura de fisiune generată de combustibil 2155,9 MWt pierderi în moderator 90,1 MWt pierderi în protecțiile de capăt 3,5 MWt pierderi în controlorii zonali cu lichid 0,9 MWt Căldura preluată de agentul de răcire (apă grea) 2061,4 MWt căldura adăugată de pompele primare 17 MWt căldura pierdută în sistemele auxiliare 6 MWt căldura pierdută în conductele SPTC 3 MWt căldura pierdută în moderator 3 MWt căldura pierdută în protecțiile de capăt 2,4 MWt Căldura transferată la generatorii de abur 2064 MWt căldura pierdută în generatorii de abur prin purja 1 MWt Total căldură primită de generatorii de abur (parte nucleară) 2063 MWt Pierderi prin generatori de abur 1 MWt Total căldură primită de generatorii de abur (parte clasică) 2062 MWt Total căldură disponibilă circuit secundar 2062 MWt pierderi datorită încărcării de combustibil în operare 1,5 MWt Total căldură transferată la turbină 2060,5 MWt Total căldură transferată în circuitul secundar către condensator 1380,5 MWt Total energie electrică produsă în generator 680 MWe ... ... 6. Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizați (compoziție, cantități), producție: Centrala termică de pornire (CTP) Centrala termică de pornire este destinată alimentării cu abur a diverselor sisteme de încălzire și proces, din partea convențională a Centralei. Acești consumatori sunt în mod normal alimentați din sistemul de abur viu, U1 și U2, via sistemul de distribuție a aburului auxiliar. CTP este în mod normal oprită, atâta timp cât cel puțin o unitate este în funcțiune. CTP este pusă în funcțiune în cazul unei opriri ale ambelor unități, U1+U2, pentru alimentarea consumatorilor din sistemul de distribuție abur auxiliar. Centrala este echipată cu:
a)2 cazane mari CR 30, Q = 30 t/h abur supraîncălzit fiecare cu următorii parametri: presiune de 15 bar, temperatura de 250 °C; ...
b)cazan ABA 4p, Q = 4 t/h abur suprasaturat cu următorii parametri: presiune de 15 bar, temperatura de 200 °C. Cazanul ABA a fost proiectat să folosească CLU la pornire și poate funcționa pe păcură, dacă păcură este preîncălzită. Cazanul ABA a fost retras din exploatare urmând să fie dezafectat. Cazanele mari au fost proiectate să funcționeze cu păcură, dar prin modificarea proiectului s-a trecut la funcționarea cu CLU, respectiv combustibil lichid ușor. Fiecare cazan are două circuite: unul pentru CLU și unul pentru păcură. În prezent ambele circuite sunt folosite pentru CLU, fiind identice din punct de vedere funcțional. Consumul maxim orar de combustibil pentru un cazan CR este de 1.700 kg/h CLU, iar pentru cazanul ABA este de 300 kg/h CLU. Aburul generat în cazane este trimis în Sistemul de Abur Auxiliar, cu următoarea destinație a aburului:
a)abur pentru etanșare labirinți la turbina de 700 MW; ...
b)abur pentru ejectorii cu abur: ejectorii de pornire și ejectorii sistemului de apă de răcire pentru condensator; ...
c)abur pentru degazorul principal; ...
d)abur pentru încălzitoarele de separare umiditate, MSR, pe durata opririi centralei; ...
e)abur pentru sistemul de apă caldă și apă glicolată; ...
f)abur pentru turnul de îmbogățire D

(2)O; ...

g)abur pentru stația de tratare apă; ...
h)abur pentru zona de descărcare și depozitare a păcurii și a preîncălzitorilor de păcura; ...
i)abur pentru alimentarea sistemului de producere agent termic pentru termoficarea platformei nucleare, U1-U5, cât și a orașului Cernavodă, când unitatea este oprită. ... ... În prezent, capacitatea de stocare combustibil, CLU, este de 1 rezervor suprateran având capacitatea de 1000 t și 1 rezervor de 100 t. Transportul combustibilului de la rezervoarele în serviciu către arzătoare se face cu ajutorul pompelor prin conducte. Punct termic sursă principală amplasat la cota 93mdMB a sălii mașinilor din U1, este echipat cu 3 schimbătoare de căldură abur-apă, 2 schimbătoare de căldură apă-apă, 3 pompe de iarnă, 3 pompe de vară, 4 pompe condens, 2 pompe adaos, rezervor condens și echipamente auxiliare. Centrala termică P.T. 5 (Campus 2): Centrala termică P.T. 5 funcționează ca punct termic când sistemul de termoficare urbană este în serviciu. Este echipată cu 2 cazane CIMAG și 4 schimbătoare de căldură tip VX 3, 2 pentru apă caldă și 2 pentru încălzire. Cazanele CIMAG produc apă fierbinte la o temperatură de maxim 95 °C și o presiune de 5 bar și sunt puse în funcțiune numai în cazurile în care sistemul de termoficare al orașului Cernavodă nu funcționează. Consumul maxim orar de combustibil este de 250 l/h pentru un cazan. Centrala termică P.T. 5 are în dotare 3 rezervoare de CLU 40 t și un rezervor de zi 2 t. Centrala termică - P.T. 11 este amplasată în Cernavodă, str. Panait Cerna. Centrala termică P.T. 11 nu mai funcționează ca centrală termică ci ca punct termic pentru încălzire și apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 8 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcționale în acest moment, și 4 schimbătoare de căldura tip TLX. Centrala termică P.T. 14 (Cernavodă, str. N. Titulescu) nu mai funcționează ca centrală termică ci ca punct termic pentru încălzire și apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 4 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcționale în acest moment, și 4 schimbătoare de căldură: 2 schimbătoare tip TLX, unul tip XGC și unul tip SONDEX S41A-IS16-122-TKTM47. Punctul termic PT 57 (Campus 1) este echipat cu modul termic compact pentru încălzire și apă caldă menajeră, modul de dedurizare a apei, rezervor de preparare apă caldă și rezervor preparare apă dedurizată. Ambele module sunt complet automatizate. Punct Termic PT 58 aferent spațiilor de depozitare SEIRU este dotat cu modul termic compact pentru încălzire, automatizat; Punct termic PT 36 care deservește Garajul CNE Cernavodă, amplasată în Cernavodă, str. Canalului, este dotat cu modul termic compact pentru încălzire și apă caldă menajeră, complet automatizat. Centrala termică depozite SEIRU a fost transformată în Punct termic PT 58, dotat cu modul termic compact pentru încălzire, complet automatizat. ... 7. Alte date specifice activității7.1. Tratarea apelor tehnologice la captare Instalațiile de tratare/curățare amplasate în casa sitelor, grătare rare, grătare dese cu perii rotative, site rotative, au rolul de a asigura curățarea mecanică a apei brute, apă din fluviul Dunărea, necesare pentru răcirea condensatorului, C5 - circuitul de apă de răcire condensator, și a schimbătorilor de căldură pe parte clasică și nucleară, C6 - circuitul apei tehnice de serviciu. În circuitul de apă tehnică de serviciu se efectuează în perioada de vară-toamnă tratamente de biocidare, în scopul de a împiedica fixarea/dezvoltarea scoicilor în conductele și echipamentele aferente sistemului. Stația de Tratare Chimică a Apei, STA, modernizată, produce, stochează și livrează apă demineralizată care se utilizează în diferite sisteme ale U1 și U2 și apă limpezită și filtrată pentru:
a)sistemul de demineralizare; ...
b)casa pompelor pentru circuitele de răcire lagăre și motoare pompe apă de circulație și apă tehnică; ...
c)centrala termică de pornire CTP (răcire lagăre pompe de apă alimentare cazane); ...
d)consum intern STA. ... ... 7.2. Gospodărire combustibil nuclear Fasciculele de combustibil proaspăt se depozitează în camerele de depozitare combustibil din cadrul Clădirii serviciilor, camerele S1-118 și S2-118. Fiecare cameră este prevăzută cu sistem de protecție la incendiu și condiții de mediu controlate, având o capacitate de depozitare a combustibilului proaspăt care asigură o perioadă de 9 luni de operare iar accesul în aceasta zonă este controlat, încărcarea combustibilului proaspăt în reactor și descărcarea combustibilului ars se face cu ajutorul unei mașini de încărcat - descărcat combustibil, câte una pentru fiecare unitate. Combustibilul ars este descărcat în bazinele de descărcare din clădirile reactoarelor și transferat sub apă prin canalele de transfer în bazinele de recepție din clădirea serviciilor unde sunt inspectate de eventuale defecte. Din bazinele de recepție, tăvile cu combustibil ars sunt transferate în bazinele principale de depozitare, iar combustibilul defect este transferat în bazinele pentru combustibil defect. Transferul și răcirea combustibilului se face în circuit închis cu apă demineralizată. Bazinele principale de depozitare au o capacitate nominală de depozitare pentru circa 8 ani de operare a reactorului la putere nominală. Bazinele de depozitare combustibil defect pot asigura o capacitate de depozitare de 300 de fascicule. Combustibilul ars este transferat din bazinele principale de depozitare în depozitul intermediar de combustibil ars după o perioadă de minimum 6 ani de răcire. Operațiile se execută în bazinele de combustibil ars ale centralei unde combustibilul nuclear ars este încărcat într-un coș de stocare, prima barieră de confinare către mediul ambiant. Încărcarea combustibilului ars în coș se realizează sub apă, după care coșul este transferat în stația de încărcare combustibil ars, SICA, o extindere a clădirii serviciilor auxiliare nucleare. Transferul se face într-un container, din centrală la depozitul intermediar de combustibil ars, DICA, unde este introdus într-un cilindru din oțel ce are o capacitate de 10 coșuri. După umplere dopul cilindrului este sudat, a doua barieră de confinare. Cilindrii sunt înglobați câte 20 într-o structură de beton ce asigură protecția la radiații. ... 7.3. Gospodărire apă grea În centralele de tip CANDU, oxidul de deuteriu, D

(2)O, denumit în continuare apă grea este folosit ca moderator în Sistemul Moderator și ca agent de răcire în Sistemul Primar de Transport al Căldurii, SPTS. Apa grea este de asemenea folosită în sistemele auxiliare asociate cu sistemul moderator și SPTS. Apa grea din moderator încetinește neutronii pentru a permite reacția de fisiune. Apa grea are un conținut izotopic ridicat și întrunește specificațiile chimice necesare. Inventarul de apă grea al centralei reprezintă apa grea din sistemele circuitului primar și auxiliare, sistemele moderatorului și auxiliare, sistemele mașinii de încărcare-descărcare combustibil și auxiliare, stocul de apă grea calitate nucleară și stocul de apă grea degradată. Gospodărirea apei grele cuprinde patru sisteme tehnologice închise care gestionează inventarul de D

(2)O din circuitele reactorului și anume:a) Sistemul de stocare D

(2)O are rolul de a alimenta cu D

(2)O proaspătă sistemele aparținând circuitului primar și moderatorului și de stocare a D

(2)O provenită din circuitele reactorului si din transporturile de D

(2)O proaspătă/reconcentrată; ... b) Sistemul de Recuperare Vapori D

(2)O are rolul de reducere a pierderilor de D

(2)O prin recuperarea vaporilor de D

(2)O eliminați în aerul încăperilor tehnologice din Clădirea Reactorului și de reducere a câmpurilor de tritiu din zonele nucleare; ... c) Sistemul de Epurare D

(2)O are rolul de purificare a apei grele recuperate și a apei degradate provenită din circuitul primar și din circuitul moderator; ... d) Sistemul de Reconcentrare D

(2)O are rolul de a crește izotopicul apei grele recuperată din sistemele agentului primar și moderatorului în vederea reintroducerii în sistemele centralei. ... Scopul acestor sisteme este de stocare, alimentare, recuperare, tratare și îmbogățire a apei grele. Sistemele sunt astfel proiectate încât să se asigure segregarea apei grele bazată pe valoarea izotopicului și pe concentrația de tritiu, incluzând două circuite separate pentru manipularea și procesarea apei grele din sistemele asociate circuitului primar și moderatorului. Gestiunea apei grele se realizează ținând o evidență foarte strictă a inventarului D

(2)O, a pierderilor D

(2)O și a recuperărilor D

(2)O. Pentru o unitate pierderile medii anuale de apă grea prevăzute în proiect și considerate în costurile de operare sunt de 5,2 t/an. De menționat faptul că scăpările, apa grea ieșită din sisteme, reprezintă suma dintre apa grea recuperată și reutilizată în sisteme, recuperări, și apa grea pierdută dar care are izotopicul sub 1% și nu se mai utilizează în sisteme, pierderi. Purificarea apei grele, pentru alimentarea instalației de reconcentrare, este un proces de îndepărtare a impurităților - altele decât apa ușoară și tritiul - și se realizează prin trecerea peste pat de rășină și filtru de cărbune activ. Deuterarea reprezintă procesul de înlocuire a apei ușoare din rășinile schimbătoare de ioni sau cărbune folosind apă grea de calitate nucleară. Dedeuterarea reprezintă procesul invers, de înlocuire a apei grele din schimbătorii de ioni sau cărbune folosind apa ușoară. Reconcentrarea apei grele se face în scopul creșterii concentrației izotopice la nivelul acceptat prin proiect pentru sistemele nucleare, prin separarea apei ușoare dintr-un amestec de apă ușoară și grea printr-un proces de distilare fracționată. ... ...

Programul de funcționare - ore/zi, zile/săptămână, zile/an: 24 ore/zi, 365 zile/an, cu excepția perioadelor de oprire planificată sau neplanificată. ... ... II.
Stațiile și instalațiile pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu, din dotare (pe factori de mediu):1.
Protecția calității apelor1.1.
Instalații de epurare a apelor uzate contaminate radioactiv Înainte de evacuarea în emisar a apelor uzate contaminate radioactiv, acestea vor fi decontaminate astfel:A. Instalația de decontaminare a apelor uzate contaminate radioactiv (câte una pentru fiecare unitate nucleară) Rol: este destinată reducerii contaminării radioactive a apelor uzate contaminate radioactiv. Prezentare: Instalația de decontaminare este compusă din următoarele: rezervor cu agitator prevăzut pentru preparare rășini tip ECODEX, pompă de preparare și aluvionare a rășinii unitatea de filtrare și schimb ionic conținând elemente filtrante pe care se aluvionează, sub presiune, rășina tip ECODEX. Operarea instalației se desfășoară în 3 etape: Etapa 1 - de preparare și aluvionare a rășinii pe elementele filtrante ale unității de filtrare și schimb ionic - presupune amestecarea în rezervorul cu agitator a 10 kg de rășină cu apă demineralizată și recircularea șlamului obținut prin unitatea de filtrare și schimb ionic până la dispariția rășinii din rezervor. Pentru a menține rășina aluvionată este obligatorie funcționarea neîntreruptă a pompei de recirculare. Etapa 2 - de filtrare și demineralizare a deșeurilor lichide radioactive - presupune recircularea deșeurilor prin unitatea de filtrare și schimb ionic, cu ajutorul pompei aferente rezervorului de stocare. Pompa de recirculare a instalației rămâne în continuare în funcțiune până la sfârșitul ciclului de decontaminare. În timpul acestei etape se prelevează probe pentru a verifica eficiența filtrării și se controlează căderea de presiune pe unitatea de filtrare pentru a se observa când rășina este epuizată și trebuie înlocuită (la căderea de presiune pe unitatea de filtrare de 170 kPa). Etapa 3 - de curățare a instalației de decontaminare - presupune îndepărtarea rășinii de pe elementele filtrante cu ajutorul apei demineralizate și a aerului de serviciu și transferarea ei către sistemul de gospodărire rășini uzate. Date tehnice: Pentru un debit mediu de 3,8 l/s și un factor de decontaminare de 10 la începutul ciclului și 2 la sfârșitul acestuia, un volum de aproximativ 35 mc deșeuri lichide poate fi tratat prin recirculare - după ce este trecut prin filtru - într-un interval de 8 ore, activitatea reducându-se cu un factor de 2 la fiecare interval de 1,5 ore. Este posibilă utilizarea repetată a filtrului schimbător de ioni până la atingerea unei concentrații acceptabile. ... B. Sistemul de colectare a apelor uzate contaminate radioactiv (existent și la U1 și la U2) Rol: este destinat pentru colectarea tuturor deșeurilor radioactive apoase rezultate din operarea sistemelor de proces ale centralei și din operațiunile de întreținere, revizie și decontaminări, urmată de evacuarea pentru diluție în canalul de evacuare a apei de răcire de la condensatori, cu asigurarea respectării limitelor reglementate pentru concentrațiile de material radioactiv la evacuarea în emisar. Prezentare: 5 bazine de beton căptușite cu rășină epoxidică, fiecare având capacitatea de 50 mc și sisteme de conducte pentru colectare/transfer. Date tehnice: Evacuarea se face intermitent, cu un debit nominal de 2,2 l/s în apa de răcire de la condensatori, al cărei debit este de 53,8 mc/s. ... C. Instalația de neutralizare a apelor uzate provenite de la STA (comună pentru U1 și U2). Rol: Colectarea și neutralizarea apelor uzate rezultate din procesul de regenerare a rășinilor ionice din instalația de demineralizare, spălări de echipamente, pardoseală etc. și de a asigura transferul la bazinul de sifonare a apelor neutralizate cu un pH cuprins în domeniul 6,5 ÷ 9,
Prezentare: Apele uzate provenite din instalația modernizată vor fi stocate, omogenizate și neutralizate în două rezervoare noi de neutralizare, echipate cu duze de amestec tip venturi, cu volum de 65 mc fiecare. Apele neutralizate sunt evacuate în bazinele de sifonare, pe traseul existent înainte de modernizarea stației, cu pompele de evacuare, fiecare având un debit de 60 mc/h. Apele reziduale din canale, bașele și conductele de ape reziduale sunt colectate în rezervoarele existente de apă reziduală, fiecare având capacitatea de 10 mc. Din aceste rezervoare apa este transferată în unul dintre rezervoarele de neutralizare, fiecare având capacitatea de 400 mc. După omogenizare, dacă este necesar, corecția pH-ului pentru încadrarea în domeniul admis se realizează prin adaos de acid clorhidric sau hidroxid de sodiu, după caz. Pentru neutralizarea apelor reziduale se utilizează soluție de HCl 32% sau soluție de NaOH 48%. Apele neutralizate din rezervoarele de neutralizare sunt evacuate, la bazinul de sifonare, pe traseul existent, cu pompele existente, fiecare cu un debit de 180 mc/h. Procesul de neutralizare și evacuare ape neutralizate va fi controlat automat pe baza pH-ului măsuri de aparatura on-line, atât în rezervoarele de neutralizare rămase din instalația nemodernizată existentă cât și din rezervoarele din instalația modernizată. Sistemul de neutralizare din instalația modernizată realizează o omogenizare a apelor uzate îmbunătățită datorită duzelor din rezervoarele de neutralizare, controlul dozării reactivului pentru corectarea pH-ului se realizează automat prin sistemul SCADA. Evacuarea apelor neutralizate din STA se realizează controlat prin sistemul automat SCADA, prevăzut cu un calculator de proces, care permite evacuarea apelor controlat, doar în domeniul autorizat de evacuare, PH 6.5-
Date tehnice: Debitul de evacuare maxim este de 180 mc/h. ... ... 1.1.
Alte instalații de epurare și control al apelor uzate Acestea sunt necesare pentru controlul apelor subterane, aferente următoarelor clădiri cu diverse funcțiuni:a) ecran și drenaj exterior - aferent clădirilor principale ale fiecărei unități; ... b) la bazinul de combustibil uzat; ... c) la clădirea reactorului; ... d) la depozitul intermediar de combustibil ars; ... e) la centrele de colectare a deșeurilor neradioactive; ... f) la gospodăria de combustibil pentru centrala termică de pornire; ... g) la gospodăria de combustibil aferentă grupurilor diesel de rezervă. ... ... ... 1.
Protecția atmosferei Sursele potențiale de unde pot proveni emisii radioactive sunt: clădirea reactorului, bazinele de stocare a combustibilului uzat, centrul de decontaminare și gospodăria de apă grea.1.2.
Sistem de ventilație, filtrare, evacuare și dispersie a emisiilor de poluanți gazoși radioactivi Rol: colectează emisii radioactive din zone potențiale de unde acestea pot proveni, asigură filtrarea și evacuarea odată cu aerul de ventilație prin coșul de dispersie, în condiții care să asigure dispersia și transportul atmosferic. Prezentare: Unitatea de filtrare a aerului evacuat permite parcurgerea următoarelor trepte de filtrare:a) treapta a I-a - asigură o filtrare de înaltă eficiență pentru reținerea particulelor contaminate și se compune dintr-un prefiltru și un filtru de înaltă eficiență. Eficiența minimă a prefiltrului este de 85%, conform ASHRAE, iar cea a filtrului este de 99,97% pentru particule de 0,3 microni, conform testului DOP; ... b) treapta a II-a - asigură reținerea iodului radioactiv prezent în aerul contaminat ca iod elementar sau ca iodură de metil și este format dintr-un pat de cărbune activ; eficiența este de 99,99% pentru iod elementar și 99,90% pentru iodură de metil; ... c) treapta a III-a - asigură reținerea eventualelor particule de cărbune activ antrenate de curentul de aer și este alcătuită dintr-un filtru de înaltă eficiență identic celui existent în prima treaptă de filtrare. ... Coșul de ventilație este o construcție metalică cu H = 50,3 m și diametrul interior de 2336 mm. Pentru măsurarea înălțimii coșului s-a luat ca referință nivelul +16,30 mdMB. Prin coșul de ventilație este evacuat aerul provenind din turnul D

(2)0, clădirea serviciilor și clădirea reactor cu un debit de aproximativ 100000 mc/h. Date tehnice:A.1. Vapori de tritiu [D

(2)O] Sistemul de recuperare a vaporilor de tritiu este prevăzut pentru minimizarea eliberărilor de tritiu din clădirea reactorului. Aerul din zonele deservite de acest sistem este recirculat prin 8 uscătoare echipate cu masă moleculară absorbantă, aluminosilicat, care reține vaporii de apă tritiată. Unitatea 1:

a)DR 1 ÷ 4 ev. debit nominal de 6800 mc/h, echipat cu turn uscător conținând cca. 1900 kg sită moleculară, ce deservesc zonele inaccesibile; ...
b)DR 7 și 8 cu debit nominal de 3400 mc/h, echipat cu turn uscător conținând cca. 900 kg sită moleculară, dedicate incintei sistemelor moderatorului; și ...
c)DR 9 și 10 cu debit nominal de 6800 mc/h, echipat cu turn uscător conținând circa 500 kg sită moleculară, aferent camerelor accesibile din clădirea reactorului. ... O parte, circa 1000 mc/h, din debitul de aer recirculat de uscătoarele DR 1 - 4 este direcționat către sistemul de ventilație al clădirii reactorului prin intermediul uscătorului DR 5. Uscătorul DR5 efectuează o uscare suplimentară a aerului evacuat și asigură menținerea unei circulații de aer corespunzătoare între camerele accesibile și inaccesibile din clădirea reactorului. Unitatea 2:
a)DR 1 ÷ 4 cu debit nominal 6800 mc/h, echipat cu turn uscător conținând cca. 2042 kg sită moleculară, ce deservesc zonele inaccesibile; ...
b)DR 7 și 8 cu debit nominal de 3400 mc/h, echipat cu turn uscător conținând cca. 950 kg sită moleculară, dedicate incintei sistemelor moderatorului; și ...
c)DR 9 și 10 cu debit nominal de 6800 mc/h, echipat cu turn uscător conținând cca. 800 kg sită moleculară, aferent camerelor accesibile din clădirea reactorului. ... O parte, cca. 350 mc/h, din debitul de aer recirculat de uscătoarele DR 1+4 este direcționat către sistemul de ventilație al clădirii reactorului prin intermediul uscătorului DR5. Uscătorul DR5 efectuează o uscare suplimentară a aerului evacuat și asigură menținerea unei circulații de aer corespunzătoare între camerele accesibile si inaccesibile din clădirea reactorului. ... A.2. Particule solide: Bancurile de filtre HEPA, High Efficiency Particulate Filters, rețin cu o eficiență de 99,97% particulele solide cu dimensiuni de peste 0,3 micrometri. Aceste bancuri de filtrare sunt conținute de unitățile de filtrare aer care filtrează aerul evacuat din clădirea reactorului, respectiv a aerului evacuat din zona 1 a clădirii serviciilor și a aerului evacuat din zona bazinului de combustibil uzat, inclusiv camera R001. ... A.3. Iod radioactiv: Pentru reținerea iodului radioactiv sunt prevăzute bancurile de filtre din cărbune activ destinate Clădirii Reactorului și Clădirii Serviciilor Auxiliare - bazinele de combustibil uzat. Eficiența de reținere pentru bancul de filtre de cărbune activ pe ambele sisteme este de 99,9% pentru reținerea de iod radioactiv. ... ... 1.2.2. Sisteme de evacuare a poluanților neradioactiviA. Coșuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele CR 30 Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere; Prezentare: fiecare din cele 2 cazane CR 30 este prevăzut cu un coș de evacuare; Date tehnice: Diametrul de 1300 mm și înălțimea de 26 m. ... B. Coș de evacuare a gazelor arse, aferent generatoarelor de rezervă ale grupurilor Diesel Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere; Prezentare: Cele 4 grupuri Diesel de rezervă de la Unitatea 1, cele două grupuri de rezervă de la Unitatea 2, cele patru grupuri de avarie de la Unitatea 1 și Unitatea 2 sunt prevăzute cu câte un coș de evacuare a gazelor arse. Date tehnice: Secțiune rotundă, cu diametrul cuprins între 0,4 - 0,8 m și înălțime de aproximativ 12 m. Un grup Diesel de rezervă de la Unitatea 1 are un coș de evacuare supraînălțat la 19,7 m. ... C. Coșuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele centralelor termice P.T.5 Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere; Prezentare: Pentru perioada când funcționează ca centrală termică, când sistemul de termoficare urbană este indisponibil, P.T 5 este prevăzut cu două coșuri de evacuare a gazelor arse; Date tehnice: coșuri cu secțiune rotundă cu diametrul de 400 mm și înălțime de aproximativ 25 m. NOTĂ: Punctele termice P.T.11, P.T.14, P.T.36 Garaj au fost dotate cu coșuri de evacuare, utilizate în perioada când aceste puncte termice funcționau ca centrale termice. În prezent, aceste coșuri există în teren însă nu sunt utilizate, neexistând gaze arse rezultate. ... ... 1.2.3. Alte surse neradioactive difuzea) abur provenit de la vanele de abur care se descarcă în situații anormale (nu periodic) în aer; ...
b)aburul provenit de la supapele de abur care descarcă în atmosferă numai în situații tranzitorii de funcționare. În condiții de pornire/oprire, aburul poate fi descărcat în atmosferă prin vanele de descărcare a aburului; ...
c)în zona garajului apar emisii în aer la pornirea mijloacelor auto. Astfel de emisii apar și în zona parcărilor amenajate la U1 și U2 la orele de începere și terminare a programului de lucru de zi; ...
d)emisii gazoase provenite de la generatorii Diesel și Centrala Termică de Pornire. Aceste degajări de poluanți sunt relativ reduse și se limitează la suprafața amplasamentului CNE Cernavodă ale U1 și U2. ... ... ... ... 2. Alte amenajări speciale, dotări și măsuri pentru protecția mediuluiA. Sisteme de drenaj Acestea sunt necesare pentru controlul apelor subterane, aferente clădirilor. Ecran și drenaj exterior Controlul circulației apei subterane și protecția la variațiile nivelului apei freatice din partea nucleară ale fiecărei unități se efectuează printr-o incintă ecranată de protecție, ecran de beton armat, în jurul clădirii, executată între suprafața terenului, cota 15,80 mdMB, și straturi de marnă impermeabilă. Incinta ecranată s-a realizat prin injecții cu ciment până la 40 m adâncime, în stratul de calcar și din beton în stratul superior de umpluturi. Evacuarea apei din interiorul incintei Unității 1, respectiv a Unității 2, se face printr-un sistem de drenaj prin pompare, capabil să evacueze un debit maxim de cca 20 ÷ 40 l/s pentru două unități. Apele se evacuează în exterior după ce se efectuează analizele de radioactivitate, tritiu și gama. În caz de contaminare accidentală, apele sunt transferate la sistemul de gospodărire deșeuri lichide radioactive și se investighează cauzele apariției contaminării. Fiecare unitate este prevăzută cu sistem propriu de drenaj, compus din:
a)sistem colector, alcătuit din 6 puțuri forate la U1 și 7 puțuri forate la U2, executate în sistem hidraulic, cu o adâncime maximă de 40 m, cu circulație inversă. Fiecare foraj este format din filtru invers, coloana filtrantă prevăzută cu fante pentru colectarea apelor subterane, coloana definitivă pentru consolidarea peretelui, susținerea filtrului și a echipamentului de pompare; ...
b)instalații hidraulice echipate cu 3 electropompe submersibile la U1 și 4 electropompe la U2, armături, robinete de trecere cu ventil pentru prelevarea probelor, apometre cu contor, indicatoare de presiune și semnalizatoare de nivel; ...
c)11 puțuri piezometrice, de măsurare nivel apă din pânza freatică, la U1 și 8 puțuri la U2, amplasate în interiorul și exteriorul incintei ecranate; ...
d)conducte de colectare și evacuare; ...
e)instalații electrice de automatizare. ... Toate semnalizările se afișează atât în U1 cât și în U2 pe panouri locale și comanda pompelor se poate face și manual. Drenaj la clădirea serviciilor auxiliare nucleare Drenajul la clădirea serviciilor se realizează în două etape: colectare și evacuare. Colectarea apei se face printr-o rețea de conducte din PVC Dn 160 x 7,7 mm perforate la partea inferioară, care sunt amplasate sub CSAN în materialul permeabil dintre cota planșeului de la 93.90 mdMB și beton de egalizare de la cota 90.20 mdMB. Cotele de amplasare sunt de la 92.95 mdMB la 91.40 mdMB. Aceste conducte debușează în puțul nr. 1 din CSAN, Clădirea Serviciilor Auxiliare Nucleare. Debușarea în puț este la cota 91,40 mdMB. Evacuarea apei din puț se face printr-o conductă de oțel Dn 114,3 x 6,02 mm către sistemul de tratare deșeuri radioactive lichide. Drenaj la bazinul de combustibil uzat Apa din bazinele intermediare de combustibil uzat, Bazinul de Descărcare Combustibil Uzat și Bazinul de Transfer Combustibil Uzat, este apă demineralizată, vehiculată într-un circuit închis, pentru asigurarea răcirii și purificării acesteia. Menținerea inventarului de apă din bazine se realizează prin adaosul periodic din Sistemul de Distribuție Apă Demineralizată, în vederea compensării pierderilor prin evaporare. Controlul chimic al apei se realizează prin purificarea mecanică și ionică prin coloane de filtrare. În situația necesității drenării bazinelor pentru lucrări de întreținere, remedieri ale pereților sau a protecției epoxidice, acestea sunt izolate față de bazinele de stocare combustibil uzat și combustibil defect, iar apa este transferată către Sistemul de Gospodărire Deșeuri Lichide Radioactive și procesată conform procedurilor centralei. Drenajul la bazinul de combustibil uzat se realizează în două etape: colectare și evacuare. Colectarea apei se face printr-o conductă PVC, Dn 160 x 7,7 mm, perforată la partea interioară și este amplasată îngropat în materialul permeabil dintre pereții bazinului de combustibil uzat, betonul de egalizare și ecranul aferent acestuia între cotele 90,91 și 90,40. Apa infiltrată este colectată într-un puț, de unde este evacuată prin pompaj printr-o conductă de oțel, spre sistemul de tratare deșeuri radioactive. Drenaj la clădirea reactorului Drenajele la clădirea reactorului se realizează în două etape: colectare și evacuare. Colectarea apei din jurul clădirii reactorului se face prin trei conducte DN 160 x 7.7 mm perforate la partea inferioară și care sunt amplasare îngropat între pereții reactorului, anvelopei, și ecranul aferent acestuia, în materialul permeabil între cotele 91.34 și 91.20. Apa infiltrată se colectează în două puțuri și de aici prin pompaj prin intermediul unei conducte Dn 88,9 x 5,49 mm este evacuată în conducta de evacuare drenaj aferentă clădirii serviciilor auxiliare nucleare. Prin schema tehnologică s-au prevăzut conductele și armăturile necesare posibilității de transfer a apei spre sistemul de colectare deșeuri radioactive lichide. Drenaj la depozitul intermediar de combustibil ars Apele rezultate din spălarea platformelor betonate sau din precipitații din jurul modulelor de depozitare se colectează prin rigole de beton în cămine de colectare prevăzute cu vane tip stăvilar. În fiecare cămin colector este instalat un nivostat care transmite un semnal de alarmă în Camera de Comandă Principală U1 la atingerea unui nivel prestabilit, aproximativ la jumătatea înălțimii căminului. După efectuarea analizelor de radioactivitate, funcție de rezultat, se descarcă în Valea Cișmelei sau se transferă la sistemul de deșeuri lichide radioactive al CNE, unde se procesează în conformitate cu procedurile Centralei. Drenaj la gospodăria de motorină aferentă grupurilor Diesel de rezervă Fiecare rezervor este împrejmuit cu zid de beton de protecție contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj. Drenaj la centrele de colectare deșeuri neradioactive Spațiile de depozitare sunt marcate și administrate într-o manieră care să poată permite identificarea și eliminarea scurgerilor accidentale. Toate containerele sunt depozitate pe paleți și etichetate corespunzător. Apele uzate rezultate din eventuale scurgeri de deșeu lichid vor fi colectate în bașe închise prevăzute în fiecare din cele două spații de depozitare. Din bașe, apele sunt transferate în butoaie metalice cu ajutorul unei pompe, butoaiele fiind preluate de agenți economici autorizați pentru eliminarea deșeurilor conform legislației în vigoare. Drenaj la gospodăria de combustibili pentru CTP Apele uzate tehnologice din zona gospodăriei de combustibil, precum și apele meteorice din cuvele/bașele rezervoarelor de ulei și combustibil, înainte de a fi evacuate în canalizarea pluvială, sunt trecute printr-un separator de produse petroliere în scopul evitării poluării apelor cu produse petroliere. Înainte de evacuarea în bazinul de distribuție, apele din canalizarea pluvială sunt trecute printr-un cămin de deznisipare. Separatorul de produse petroliere este compus din două compartimente, unul de rezervă, fiecare fiind dimensionat pentru 40 mc/h. Betonul folosit a fost B 200. Radierul a fost izolat cu straturi succesive de carton asfaltat și bitum tăiat. Legătura între drenajele rezervoarelor și separator se realizează printr-un cămin antifoc, iar de la acesta în continuare cu ajutorul unei conducte metalice. Întreaga cantitate de păcură/ ulei separată la suprafața apei și deversată printr-un jgheab transversal la capătul aval al camerei de separare este colectată într-un cămin lateral, de unde este repompată în rezervoarele de stocare. Pentru evitarea deversării de combustibil sau impurificarea apei deversate în canalizarea pluvială, separatorul de combustibil se exploatează conform unor proceduri specifice și nivelul este verificat prin rutine zilnice. ... B. Dozatoare de antifoane Pentru protecția personalului au fost avertizate în mod conservativ toate zonele în care este prezent zgomotul cu valori mai mari decât limita legală admisă. Valorile măsurate atât ale nivelului de zgomot, cât și pentru vibrații sunt afișate în pagina de intranet a CNE Cernavodă. La intrarea în aceste zone au fost amplasate dozatoare de antifoane interne, care au factorul de reducere a zgomotului cuprins între 25% - 32%. ... C. Sistemul anvelopei Sistemul anvelopei reprezintă o barieră fizică de protecție a mediului ambient împotriva eliberărilor de substanțe radioactive. Principalele elemente componente ale sistemului de anvelopare sunt: anvelopa propriu-zisă a reactorului, sistemul de stropire, care va absorbi energia eliberată în anvelopă în cazul unui accident, reducând astfel vârful de presiune și durata suprapresiunii, sistemul de ventilație și de răcire a aerului clădirii reactorului, ecluzele de acces precum și sistemul automat de închidere rapidă a anvelopei. ... D. Sistemul de depresurizare filtrată Sistemul de depresurizare filtrată de urgență a anvelopei, EFCVS, funcționează doar în ipoteza producerii unui accident nuclear sever, cu topirea parțială sau totală a zonei active, pentru protejarea sistemului anvelopei și evitarea eliberărilor de radioactivitate în mediu/atmosfera. Sistemul funcționează prin trecerea vaporilor provenind din interiorul anvelopei, în timpul operațiunilor de ventilare periodică a acesteia pentru menținerea presiunii în limite care să nu pună în pericol integritatea structurală a acesteia, printr-un vas de epurare/filtrare Venturi, TK1, unde sunt reținuți aerosolii și izotopii iodului. Sistemul este proiectat astfel încât creșterea presiunii în interiorul anvelopei de protecție, conduce la creșterea debitului masic prin vasul de filtrare Venturi. Sistemul are două secțiuni:
a)Secțiunea de filtrare umedă Debitul de gaze ventilate din anvelopă, care intră în vasul de filtrare, este injectat într-un bazin, care conține soluția de filtrare. Soluția, conținând 99,3% apa demi, 0,5% NaOH, 0,2%Na

(2)S

(2)0

(3), realizează o reținere optimă a iodului în bazinul de soluție, în interiorul vasului. Cea mai mare parte a activității conținute în fluxul de gaze, 99%, este astfel reținută în bazinul cu soluție. Vasul conține destulă soluție pentru o perioadă de funcționare de 72 ore, 36 ore de operare a sistemului + 36 ore după sau între două operări a sistemului. ...

b)Secțiunea de filtrare uscată După trecerea prin secțiunea de filtrare umedă, Venturi, fluxul de gaz intră în treapta de filtrare uscată, cu filtru din fibre metalice, cu 5 elemente filtrante. Aerosolii cu dimensiuni foarte mici, încă conținuți în fluxul de gaz, sunt reținuți aici, în materialul filtrului. Pentru a garanta eficiența înaltă de reținere, filtrul metalic este realizat din fibre cu dimensiuni de până la 0,2 μm. ... ... E. Gestiunea combustibilului ars Gestionarea, manipularea și controlul combustibilului nuclear se realizează conform practicilor aprobate de CNCAN și supravegheate îndeaproape de AIEA, pe baza convențiilor internaționale. ... F. Transportul surselor de radiații controlate Prin transportul surselor de radiații controlate se înțeleg activitățile de pregătire, manipulare, încărcare, expediere, transport, depozitare în tranzit, descărcare și recepționare colete și surse de radiații controlate la destinația finală. Prin surse de radiații controlate se înțeleg toate materialele care au radioactivitate sau echipamentele care încorporează asemenea materiale cu excepția combustibilului nuclear și a deșeurilor radioactive care sunt produse în cadrul facilităților CNE și stocate în cadrul acestora. Sursele de radiații controlate se clasifica în: surse radioactive; generatori de radiații, instalații nucleare și materiile radioactive. Noțiunea de transport surse de radiații controlate nu se aplică în incinta CNE Cernavodă și acolo unde transportul nu implică drumurile publice. Transportul surselor de radiații controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va face respectând Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 221/2017 pentru aprobarea Normei privind cerințele de autorizare a activității de transport a materialelor radioactive. Cerințele din aceste norme se aplică împreună cu reglementările privind transportul mărfurilor periculoase din România, precum și împreună cu reglementările specifice emise de alte autorități competente din domeniul transportului de mărfuri periculoase. În conformitate cu cerințele din autorizația de funcționare a CNE Cernavodă, trimestrial și semestrial, este raportată la CNCAN situația transporturilor de materiale radioactive efectuate de/pentru CNE Cernavodă. Transportul combustibilului proaspăt este asigurat de furnizor, FCN Pitești, responsabilitatea revenind în întregime acestuia. La efectuarea acestor transporturi se respectă cerințele și normele CNCAN în vigoare referitoare atât la autorizațiile de transport, pentru mijloacele de transport, avizarea individuală a fiecărui transport, cât și la condițiile de transport, pregătirea personalului, conducător auto, însoțitor, însoțirea convoiului pentru avertizare și siguranță și informarea CNCAN. ... G. Planul de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică Planul de urgență al CNE Cernavodă definește responsabilitățile pentru îndeplinirea acțiunilor de răspuns și identifică măsurile necesare pentru controlul și ameliorarea consecințelor accidentelor pe amplasament și minimizarea acestora în afara lui. Acțiunile de răspuns sunt descrise detaliat în procedurile de urgență pe amplasament. Planul de urgență pe amplasament cuprind următoarele elemente:
a)situații de urgență; ...
b)clasificarea situațiilor de urgență; ...
c)organizarea pentru urgență; ...
d)activități de răspuns la urgență; ...
e)amenajări și echipamente de urgență; ...
f)interfața dintre CNE Cernavodă și autoritățile publice; ... g)

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.