Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

GHID din 9 august 2019

Pe scurt

Acest ghid clinic standardizează diagnosticul și tratamentul endometriozei pentru a reduce morbiditatea, durerile pelvine cronice și pentru a îmbunătăți rata de sarcini. El oferă recomandări de bună practică medicală bazate pe dovezi, destinate personalului medical.

Ce reglementează

  • Diagnosticul și evaluarea clinică a endometriozei.
  • Tratamentul hormonal pentru simptomatologia dureroasă a endometriozei.
  • Tratamentul chirurgical al endometriozei.
  • Strategii pentru managementul infertilității în contextul endometriozei.

Cui se adresează

  • Personalului de specialitate obstetrică-ginecologie.
  • Personalului medical din alte specialități, inclusiv medici de chirurgie generală, radiologi, anatomopatologi, specialiști în reproducere umană asistată, ginecologi medicali, medici specializați în terapia durerii și asistenți medicali din domeniul sănătății primare.

Puncte cheie

  • Definiția endometriozei este histologică, prin prezența glandelor endometriale sau a stromei în afara uterului.
  • Endometrioza profundă este definită ca o invazie peritoneală mai mare de 5 mm.
  • Ghidul nu înlocuiește raționamentul practicianului în fiecare caz individual, decizia medicală trebuind să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea pacientei.
  • Orice parte a ghidului poate fi copiată, reprodusă sau distribuită fără permisiunea autorilor, cu condiția să nu fie în scopuri comerciale și cu menționarea sursei.
Textul legii
Textul legii

GHID din 9 august 2019 privind endometrioza Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 738 bis din 10 septembrie 2019 Notă ... Aprobat prin ORDINUL nr. 1.241 din 9 august 2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 10 septembrie 2019. Editor: Prof. Dr. Elvira Brătilă (

  1. c)Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2019. Grupul de Coordonare al procesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber și punerea la dispoziție în comun a informațiilor și dovezilor cuprinse în acest ghid, precum și adaptarea lor la condițiile locale. Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau distribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu respectarea următoarelor condiții: (
  2. a)materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale; (
  3. b)persoanele sau instituțiile care doresc să copieze, reproducă sau distribuie materialul, să informeze Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România; și (
  4. c)Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România să fie menționate ca sursă a acestor informații în toate copiile, reproducerile sau distribuțiile materialului. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății prin Ordinul ............. cu modificările și completările ulterioare și avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. PRECIZĂRI Ghidurile clinice pentru Obstetrică și Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel național cu scopul de a asista personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale. Ele prezintă recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către medicii obstetricieni/ginecologi și de alte specialități, precum și de cadrele medicale auxiliare implicate în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale. Deși ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu intenționează să înlocuiască raționamentul practicianului în fiecare caz individual. Decizia medicală este un proces integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea pacientei, precum și resursele, caracterele specifice și limitările instituțiilor de practică medicală. Este de așteptat ca fiecare practician care aplică recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri clinice particulare să utilizeze propriul raționament medical independent în contextul circumstanțial clinic individual, pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcție de particularitățile acesteia, opțiunile diagnostice și curative disponibile. Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informația conținută în ghid să fie corectă, redată cu acuratețe și susținută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane și/sau progresele cunoștințelor medicale, ele nu pot și nu garantează că informația conținută în ghid este în totalitate corectă și completă. Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în momentul actual. În absența dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experților din cadrul specialității. Totuși, ele nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere și opiniile tuturor clinicienilor și nu le reflectă în mod obligatoriu pe cele ale Grupului Coordonator. Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tratamentului sau urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variații ale practicii medicale pot fi necesare pe baza circumstanțelor individuale și opțiunii pacientei, precum și resurselor și limitărilor specifice instituției sau tipului de practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie documentate în întregime în protocoale și documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat. Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid își declină responsabilitatea legală pentru orice inacuratețe, informație percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid, pentru modalitatea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu își asumă responsabilitatea nici pentru informațiile referitoare la produsele farmaceutice menționate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de specialitate specifică prin intermediul surselor independente și să confirme că informația conținută în recomandări, în special dozele medicamentelor, este corectă. Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare, a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului față de altele similare care nu sunt menționate în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui produs. Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire și actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui ghid poate fi accesată prin internet la adresa www.sogr.ro. CUPRINS 1. Introducere ... 2. Scop ... 3. Metodologie de elaborare3.1. Etapele procesului de elaborare ... 3.2. Principii ... 3.3. Data reviziei ... ... 4. Structură ... 5. Istoric natural al endometriozei. Evaluare și diagnostic5.1. Istoricul natural al endometriozei5.1.1. Evoluția endometriozei ... ... 5.2. Diagnosticarea și evaluarea clinică a endometriozei5.2.1. Durerea asociată cu endometrioza ... 5.2.2. Examinarea clinică și semne sugestive pentru endometrioză ... ... 5.3. Investigații complementare5.3.1. Investigații de primă linie ... 5.3.2. Investigații de linia a doua și evaluarea bolii endometriozice ... 5.3.3. Investigații de linia a treia și evaluarea bolii endometriozice5.3.3.1. Examinarea endometriozei cu localizare recto-sigmoidiană ... ... ... ... 6. Conduită6.1. Laparoscopia6.1.1. Laparoscopia diagnostică în endometrioză ... 6.1.2. Fertiloscopia ... 6.1.3. Rezumatul strategiei de diagnostic ... 6.1.4. Informarea pacientei ... ... 6.2. Tratamentul hormonal pentru simptomatologia dureroasă în endometrioză6.2.1. Contracepția cu estroprogestative ... 6.2.2. Progestative ... 6.2.3. Agoniștii de GnRh (GnRHa) ... ... 6.3. Tratamentul hormonal înainte de tratamentul chirurgical al endometriozei ... 6.4. Tratamentul hormonal după tratamentul chirurgical al endometriozei6.4.1. Contracepția prin estroprogestative (COC) ... 6.4.2. Progestativele ... 6.4.3. Agoniști de GnRH (GnRHa) ... ... 6.5. Locul "tratamentelor noi" în conduita terapeutică pentru endometrioză ... 6.6. Tratamentul hormonal al endometriozei dureroase la adolescente ... 6.7. Analgezice și alternative terapeutice non farmacologice6.7.1. Terapii medicamentoase analgezice ... 6.7.2. Opțiuni terapeutice non-medicamentoase ... ... 6.8. Tratamentul chirurgical al endometriozei6.8.1. Endometrioză pelvină minimă- ușoară ... 6.8.2. Endometriomul ovarian ... 6.8.3. Endometrioza profundă infiltrativă a vezicii urinare ... 6.8.4. Endometrioza profund infiltrativă ureterală ... 6.8.5. Endometrioza profund infiltrativă la nivelul colonului și rectului ... 6.8.6. Indicația unei histerectomii conservative sau a unei anexectomii bilaterale ... 6.8.7. Endometrioza extra-pelvină: parietală, diafragmatică, toracică ... 6.8.8. Endometrioza rădăcinilor nervoase și a nervului sciatic ... 6.8.9. Tehnici de conservare a nervilor în chirurgia profundă a endometriozei ... ... 6.9. Strategii pentru managementul infertilității în contextul endometriozei6.9.1. Principiile managementului FIV în endometrioză ... 6.9.2. Strategia FIV și cazuri speciale6.9.2.1. Endometrioza superficială ... 6.9.2.2. Endometriomul ... 6.9.2.3. Endometrioza profundă ... 6.9.2.4. Adenomioză ... 6.9.2.5. Indicația de conservare a fertilității în caz de endometrioză ... ... ... ... 7. Urmărire și monitorizare ... 8. Aspecte administrative ... 9. Bibliografie ... 10. AnexeAnexa 1. Lista participanților la Reuniunea de Consens de la București, 29-30 martie 2019Anexa 2. Grade de recomandare și nivele ale dovezilorAnexa 3. Chestionar privind calitatea vieții la pacientele cu endometriozăAnexa 4. Investigații de primă linie în endometriozăAnexa 5. Examinări de linia a doua și a treia în evaluarea extensiei endometriozeiAnexa 6. Strategia de diagnostic pentru simptomele durerii pelvine cronice (dismenoree, dispareunie, durere non-menstruală)Anexa 7. Sisteme de clasificare a endometriozeiAnexa 7.1. Clasificarea revizuită a endometriozei conform Societății Americane a Medicinei Reproductive (SAMP/ASRM)Anexa 7.2. Clasificarea EnzianAnexa 7.3. EFI (endometriosis fertility index/index de fertilitate în endometrioză)Anexa 8. Scala analog-vizuală ... Grupul de Coordonare a Elaborării ghidurilor Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, președinte Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății Profesor Dr. Nicolae Suciu, președinte Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România Profesor Dr. Radu Vlădăreanu, președinte Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului Coordonator Profesor Dr. Elvira Brătilă Scriitori Profesor Dr. Elvira Brătilă Dr. Bogdan Cătălin Coroleucă Integrator Dr. Alina-Gabriela Marin Evaluatori externi Profesor Dr. Claudia Mehedințu Profesor Dr. Horace Roman ABREVIERI AINS Antiinflamatoare non-steroidiene ANMDM Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale AMH Hormon anti-mullerian Colo-CT Computer Tomograf Colon DMO Densitate osoasă minerală EE Etinilestradiol EER Ecografia endorectală EEnR Ecoendoscopie rectală EEV/ETV Ecografie endovaginală/transvaginală COC Contraceptive orale combinate (estroprogestive) FIGO Federația Internațională de Obstetrică și Ginecologie FIV Fertilizare in vitro GnRHa Agoniști de GnRH ICSI Injecție de spermă intracitoplasmatică IRM Imagistica prin Rezonanță Magnetică LNG Levonorgestrel μg Microgram mg Miligram SAV Scală analog vizuală SERM Modulator selectiv de receptori de estrogen DIU Dispozitiv intrauterin SOGR Societatea de Obstetrică și Ginecologie Română SPRM Modulator selectiv de receptori de progesteron TAB Terapie add-back THM Tratament hormonal menopauză TNF-α Factorul de necroză tumorală-α UI Unități Internaționale VPN Valoare predictivă negativă VPP Valoare predictivă pozitivă 1. Definiția endometriozei este histologică. Este definită prin prezența glandelor endometriale sau a stromei în afara uterului. Din cauza acestei definiții histologice, prevalența endometriozei este dificil de estimat în populația generală. Prevalența endometriozei la femeile cu durere cronică pelvină variază de la 2 la 74% în funcție de studii, însă aceste studii rămân heterogene. Prevalența endometriozei la femeile cu durere pelvină acută este raportată a fi mai mare de 33%. O incidență anuală de aproximativ 0,1% a fost raportată la femeile cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani. Întrucât endometrioza are o lungă perioadă de evoluție sub forma unor leziuni fără repercusiuni clinice, depistarea și tratarea acestora reprezintă o măsură extrem de eficientă de prevenire a endometriozei profunde. Definiții:– Endometrioza superficială: endometrioza limitată la peritoneu. ... – Endometrioza profundă: endometrioza care infiltrează spațiul retroperitoneal sau viscerele (rect, vagin, uter, vezică, ureter, intestin subțire etc.). Endometrioza profundă este definită ca o invazie peritoneală mai mare de 5 mm. ... – Endometrioză ovariană: chistul endometriozic al ovarului. ... ... 2. Scopul acestui ghid este de a standardiza diagnosticul și tratamentul endometriozei pentru scăderea morbidității, a dismenoreei, a durerilor pelvine cronice și pentru a îmbunătăți rata de sarcini. Prezentul ghid clinic pentru endometrioză se adresează personalului de specialitate obstetrică-ginecologie, dar și personalului medical din alte specialități (medici obstetrică-ginecologie, medici chirurgie generală, medici radiologi, medici anatomie-patologică, medici specializați în reproducere umană asistată, ginecologi medicali, medici specializați în terapia durerii și asistenți medicali din domeniul sănătății primare, inclusiv medicii generaliști, medicină de familie, radiologie, gastroenterologie, urologie) ce se confruntă cu problematica endometriozei. Prezentul ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:– creșterea calității unui serviciu medical, a unei proceduri medicale ... – referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific ... – reducerea variațiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare) ... – reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice ... – aplicarea evidențelor în practica medicală; diseminarea unor noutăți științifice ... – integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare) ... – creșterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical ... – ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni ... – ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului ... – ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici și de asistente ... – ghidul permite structurarea documentației medicale ... – ghidul permite oferirea unei baze de informație pentru analize și comparații ... – armonizarea practicii medicale românești cu principiile medicale internațional acceptate. ... Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel național. Ghidul clinic precizează standardele, principiile și aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unității sanitare în care activează. Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul secțiilor de obstetrică și ginecologie sub forma unor protocoale. Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel național de grupuri tehnice de elaborare respectând nivele de dovezi științifice, tărie a afirmațiilor, grade de recomandare. Protocoalele reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naționale în context local și specifică exact într-o situație clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine și când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate și reflectă circumstanțele și variațiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel. Obiectivul acestui ghid este de a a propune recomandări recente către comunitatea medicală (oraș, spital) care permite informarea și gestionarea optimă a pacienților în România. Timp de 10 ani, practica clinică s-a schimbat, mediatizarea endometriozei devine foarte importantă, iar pacienții au devenit interlocutori foarte prezenți datorită numeroaselor asociații relevante. A fost important să se ia în considerare aceste schimbări, să se stabilească ceea ce este justificat de medicamente bazate pe dovezi și să se facă distincția între ceea ce se bazează pe temeri sau convingeri. Scopul original și ideal al acestor recomandări, care nu avea să includă opinia experților, s-a dovedit a fi imposibil. Aceasta ar fi condus la lipsa de răspuns multor întrebări, lucru care ar fi fost dificil pentru recomandările care au devenit de referință în practica clinică. Cu toate acestea, aceste avize sau recomandări ale experților bazate pe niveluri scăzute de probe trebuie utilizate cu discreție, rolul medicului rămâne să adapteze regulile la problema reprezentată de fiecare pacient, să nu facă obligatorie returnarea fiecărui pacient într-un cadru ale cărui limite sunt cunoscute din cauza absenței unor informații foarte solide. Aceste recomandări privesc diagnosticarea și gestionarea endometriozei peritoneale, ovariene și profunde. Tratamentul adenomiozelor nu a fost abordat. Multe întrebări au rămas fără răspuns. În special, niciun studiu nu compară pe termen lung beneficiile tratamentului medical și tratamentului chirurgical. Aceste limitări subliniază cât de important este rolul practicantului, atunci când se stabilește conduita terapeutică la un pacient, este esențial și de neînlocuit în tratamentul semnelor funcționale ale endometriozei. ... 3. 3.1. Etapele procesului de elaborare În luna Februarie 2018, conducerea Societății de Obstetrică și Ginecologie (SOGR) a inițiat primii pași pentru revizia ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie, stabilindu-se o listă a revizorilor. În cadrul celui de al 17- lea Congres Național de Obstetrică-Ginecologie, din 20-22 Septembrie 2018, s-a luat decizia ca noua conducere să aibă ca prioritate revizia imediată a ghidurilor clinice, precum și elaborarea de noi ghiduri, cum este acesta. Astfel, noua conducere a SOGR a definitivat și aprobat coordonatorii Grupului Tehnic de Revizie (GTR) și de Elaborare (GTE), pentru fiecare subiect. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența GTR și GTE, incluzând un scriitor și o echipă de redactare, precum și un număr de experți externi pentru recenzia ghidului. Pentru facilitarea și integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor, SOGR a contractat un integrator. Ghidul elaborat, odată finalizat de coordonator, a fost trimis pentru revizia externă la 2 experți selectați. De asemenea, ghidul a fost postată pentru transparență, propuneri și comentarii pe site-ul SOGR: https://sogr.ro/ghiduri-clinice. Coordonatorul a luat în considerare și a încorporat după caz comentariile și propunerile de modificare făcute de evaluatorii externi și de pe site și au redactat versiunea finală a ghidului. Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic(
  5. ul)se va înțelege medicul de specialitate Obstetrică-Ginecologie, căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s-a considerat necesar, specialitatea medicului a fost enunțată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilității actului medical. Această versiune a fost prezentată și supusă discuției în cadrul unei Reuniuni de Consens care a avut loc la București, 29-30 martie 2019, organizată și finanțată de SOGR. Ghidul a fost dezbătut și agreat prin consens din punct de vedere al conținutului tehnic, gradării recomandărilor și al formulării. Participanții la Reuniunea de Consens sunt prezentați în Anexa 1. Evaluarea finală a elaborării ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul AGREE. Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății, Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiul Medicilor din România și Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România, inițiatorul. Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății Publice prin Ordinul ........... și de Colegiul Medicilor prin documentul ............. și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România în data de 30 Martie 2019. ... 3.2. Principii Ghidul clinic pe tema "Endometrioza" a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare a elaborării ghidurilor și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România. Fiecare recomandare s-a încercat a fi bazată pe dovezi științifice, iar pentru fiecare afirmație a fost furnizată o explicație bazată pe nivelul dovezilor și a fost precizată puterea științifică (acolo unde există date). Pentru fiecare afirmație a fost precizată alăturat tăria afirmației (Standard, Recomandare sau Opțiune) conform definițiilor din Anexa 2. ... 3.3. Data reviziei Acest ghid clinic va fi revizuit în 2022 sau în momentul în care apar dovezi științifice noi care modifică recomandările făcute. ... ... 4. Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:– Istoricul natural al endometriozei. Evaluare și diagnostic ... – Conduita ... – Urmărire și monitorizare ... – Aspecte administrative. ... ... 5. 5.1. Istoricul natural al endometriozei5.1.1. Evoluția endometriozeiStandardMedicul trebuie să ia în considerare diagnosticul de endometrioză atunci când are repercusiuni funcționale (durere, infertilitate) sau când determină o afectare a funcționării unui organ.EArgumentareEndometrioza are consecințe sistemice patologice și poate fi observată la femeile fără durere și fertile. Evoluția endometriozei este posibilă în forme cronice și dureroase. În cadrul mai multor studii a fost raportată o durată medie de stabilire a diagnosticului de endometrioză între 4 și 10 ani.StandardÎn absența simptomelor, medicul trebuie să nu efectueze screening sistematic la populațiile cu risc crescut, indiferent dacă acestea sunt legate de factori genetici (endometrioză asociată) sau de factori de risc menstruali (creșterea volumului menstrual, cicluri scurte, menarha precoce).BArgumentareEndometrioza este o boală multifactorială rezultată din acțiunea combinată a factorilor genetici și de mediu și a factorilor menstruali. Anumiți factori menstruali (menarha precoce, volum menstrual ridicat, cicluri scurte) sunt asociați cu prezența endometriozei.Riscul de a dezvolta endometrioză pentru rudele de gradul întâi este de cinci ori mai mare decât în populația generală. Cu toate acestea, nu există date care să ofere consultanță în prevenirea primară a bolii. Datele din literatură privind prevenirea primară a endometriozei sunt legate de administrarea de contraceptive orale combinate (COC) și activitate fizică. (1,2)IIaStandardMedicul trebuie să nu indice o strategie de screening pentru cancerul ovarian la pacientele cu endometrioză.BArgumentareLegătura de cauzalitate dintre endometrioză și cancerul ovarian nu este demonstrată. (3,4,5,6)IIbStandardMedicul trebuie să nu efectueze screening-ul pentru endometrioză în populația generală.EArgumentareApariția simptomelor dureroase nu este obligatorie în cazul endometriozei. Prevalența endometriozei asimptomatice nu este cunoscută în populația generală. Nu există date care să motiveze sau să organizeze screening-ul pentru endometrioză în populația generală.Durerea asociată cu endometrioza poate fi explicată prin nocicepție, hiperalgezie și sensibilizare centrală, care pot fi prezente și asociate în grade diferite la aceeași pacientă. ... ... 5.2. Diagnosticarea și evaluarea clinică a endometriozei5.2.1. Durerea asociată cu endometriozaStandardÎn cazul în care pacienta este consultată pentru durere pelvină cronică sau suspiciune de endometrioză, medicul trebuie să evalueze durerea (intensitatea, repercusiunea) și să caute simptomele sugestive și localizate ale endometriozei.BArgumentareManifestarea simptomelor dureroase variază de la o femeie la alta. Rețineți că simptomele dureroase, cum ar fi dismenoreea intensă sau dispareunia profundă, sunt frecvente în populația generală și nu sunt în mod sistematic legate de endometrioză. Principalele simptome ale endometriozei sunt descrise în următorul paragraf.Raportarea de către pacientă a mai multe simptome sugestive pentru endometrioză este asociată cu o probabilitate mai mare de a stabili un diagnostic corect. (8,9,10,11)IIbStandardAtunci când se evaluează intensitatea durerii sau se evaluează eficacitatea analgezică a unui tratament, medicul trebuie să utilizeze scala analog vizuală pentru măsurarea intensității durerii (vezi Anexa 8).AArgumentarePrincipalele simptome sugestive și localizate ale endometriozei sunt: (12,13,14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28) - dismenoree intensă (evaluată cu intensitate 8 sau mai mare, absenteism frecvent sau rezistență la analgezice de nivelul 1)- dureri pelvi-abdominale- dispareunia profundă- durerea la defecație cu recrudescență catamenială- dischezie- semne funcționale urinare cu recrudescență catamenială- infertilitatea.IaStandardÎn cadrul managementului endometriozei simptomatice, se recomandă evaluarea calității vieții.CArgumentareEndometrioza simptomatică este asociată cu afectarea calității vieții (NP3). Două chestionare specifice calității vieții dedicate pacienților ce suferă de endometrioză sunt disponibile și validate în limba română: Endometriosis Health Profile-30 (EHP-30) și chestionarul privind calitatea vieții SF-36 (vezi Anexa 3). (29,30)IVRecomandareSe recomandă ca medicul să caute simptomele sugestive în funcție de localizarea anatomică la pacientele cu endometrioză dureroasă.BArgumentareSindromul de durere cronică la pacientele cu endometrioză poate fi responsabil pentru un impact semnificativ fizic, psihologic și social. (31, 32, 33, 34, 35, 36)IIIStandardÎn cazul prezenței durerilor la pacientele cu endometrioză, medicul trebuie să evalueze și să gestioneze simptomele dureroase în conformitate cu recomandările uzuale pentru toate durerile cronice.CArgumentareEndometrioza poate fi asociată cu o modificare a pragurilor de durere cu disconfort anatomoclinic (fenomen de sensibilizare) care accentuează durerea și afectează dorința de a obține o sarcină. (37,38,39)IVStandardÎn caz de dismenoree izolată, fără nici un alt simptom dureros sau dorința de a obține o sarcină, căutarea unei endometrioze nu este recomandată în cazul eficacității contracepției hormonale asupra dismenoreei.E ... 5.2.2. Examinarea clinică și semne sugestive pentru endometriozăStandardÎn prezența simptomelor sugestive pentru endometrioză, medicul trebuie să efectueze, dacă este posibil, examinarea ginecologică ghidată, inclusiv examinarea fundului de sac vaginal posterior.CArgumentareVizualizarea leziunilor albastre la examinarea cu speculul vaginal, palparea nodulilor în ligamentele uterosacrale sau în fundul de sac Douglas, durere în ligamentele uterosacrale tensionate, uterul retrovers sau zonele anexiale cu mobilitate scăzută la tușeul vaginal sunt asociate cu existența endometriozei.Examinarea rectovaginală permite evaluarea septului rectovaginal. În anumite cazuri permite detectarea nodulilor de endometrioză și evaluarea formațiunilor de la nivel rectosigmoidian. (40,41,42,43,44,45,46)IV ... ... 5.3. Investigații complementare5.3.1. Investigații de primă linieStandard ArgumentareInvestigațiile de primă linie pentru endometrioză sunt examenul clinic (ginecologic dacă este posibil) și ecografia transvaginală (ETV) (vezi Anexa 4).ETV este o tehnică cu sensibilitate și specificitate mare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului de endometriom, în prezența unui aspect tipic. Diagnosticul endometriomului poate fi realizat de un ecografist nespecializat în endometrioză. Diagnosticul endometriomului trebuie făcut cu precauție după menopauză, pentru a exclude o tumoare malignă.EStandardÎn cazul unei formațiuni ovariene nedeterminate (aspect atipic endometriomului) pe ecografia transvaginală, se recomandă imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) pelvin și / sau reevaluare ecografică de către un expert.BArgumentareEcografia pelvină și IRM pelvin au o performanță similară pentru diagnosticarea endometriozei ovariene tipice.Evaluarea de către un ecografist cu experiență este considerată o evaluare de linia a doua. (40,47,48)IIaRecomandareLa pacientele cu endometriom, incidența leziunilor de endometrioză profundă asociată este ridicată. În această situație, se recomandă identificarea și evaluarea leziunilor de endometrioză profundă.BArgumentareA fost observat faptul că pacientele cu endometriom prezintă frecvent și alte leziuni de endometrioză profundă la nivel intestinal sau pelvic. În cazul în care o pacientă este diagnosticată cu chist ovarian endometriozic la ecografie transvaginală, examenul clinic și paraclinic trebuie să excludă și alte localizări de endometrioză profundă. Examenul clinic include examinarea regiunii rectovaginale și în cazul în care este necesar, investigații imagistice de tip IRM.

(49)III ... 5.3.
  1. Investigații de linia a doua și evaluarea bolii endometrioziceStandardLa pacientele cu durere pelvină cronică, medicul trebuie să evalueze leziunile de endometrioză profundă în cazul existenței unei dureri în timpul defecării, dismenoree, simptome catameniale ale tractului urinar, dispareunie profundă severă sau infertilitate asociată.BArgumentarePrezența unei leziuni profunde de endometrioză descrisă cu ajutorul ecografiei, asociată cu semne sugestive (durere pelvină cronică, dismenoree, dispareunie, simptome catameniale ale tractului urinar sau infertilitate sugerează diagnosticul de endometrioză profundă).Absența unei leziuni vizibile cu ajutorul ultrasunetelor nu elimină diagnosticul de endometrioză profundă. (50,51,52,53,54,55,56,57)IIbStandardInvestigațiile de linia a doua pentru endometrioză sunt examinări orientate la nivel pelvin și trebuie efectuate de către un examinator cu experiență: ecografie transvaginală efectuată de către un examinator cu experiență și IRM pelvin (vezi Anexa 5).EArgumentarePerformanța ecografiei pelvine în diagnosticul de endometrioză profundă crește odată cu experiența operatorului. ETV realizată de un examinator cu experiență în endometrioză este mai sensibilă decât IRM pentru diagnosticul de endometrioză a rectului și a joncțiunii rectosigmoidiene. Ecografia, precum și examenul IRM, permit detectarea leziunilor vezicale și a ureterohidronofrozei.StandardInvestigațiile de linia a doua sunt recomandate pentru evaluarea extensiei leziunilor de endometrioză, oferind îngrijire specializată, sau dacă există o discrepanță între simptomele sugestive sau localizate ale endometriozei și teste negative de primă linie.CArgumentareDatorită dependenței de operator și faptului că în mai multe instituții europene clinicienii nu au experiență în efectuarea ETV pentru diagnosticul endometriozei rectale, nu se poate recomanda ETV pentru diagnosticul endometriozei rectale, dacă nu este efectuată de clinicieni cu experiență în ETV. (50,51,57) Examenul clinic, ETV, ecoendoscopia rectală (EEnR) și IRM au diagnosticat corect endometrioza ligamentului uterosacrat în, respectiv, 61/83 (73,5%), 65/83 (78,3%), 40/83 (48,2%) și 70/83 (84,3%) femei.Examenul clinic, ETV, EEnR și IRM au diagnosticat corect endometrioza colonului rectosigmoid în 29 / 63 (46%), 59/63 (93,7%), 56/63 (88,9%) și 55/63 (87,3%) femei.Examenul clinic, ETV, EEnR și IRM au diagnosticat corect endometrioza vaginală, respectiv 15/30 (50%), 14/30 (46,7%), 2/30 (6,7%) și 24/30 (80%) femei.Examenul clinic, ETV, EEnR și IRM au diagnosticat corect cu endometrioză septul rectovaginal în 2 / 11 (18,2%), 1/11 (9%), 2/11 (18,2%) și 6/11 (54,5%) femei.IVStandardEcografia pelviană și IRM furnizează informații diferite și complementare. Efectuarea acestor două investigații trebuie discutată în funcție de tipul de endometrioză suspectată, de strategia de tratament propusă și de informațiile care trebuie furnizate pacientului.EArgumentareEcografia transvaginală are rolul de a ghida alegerea tipului de investigație paraclinică complementară ulterioară, în funcție de localizarea anatomică afectată.StandardÎn cazul endometriozei pelvine profunde, examenul IRM pelvin, interpretat de un radiolog cu experiență și / sau ecografia pelvină de a doua linie efectuată de un examinator cu experiență, sunt recomandate pentru a confirma diagnosticul și a prezice necesitatea unor posibile intervenții chirurgicale în sfera urologică sau digestivă.BArgumentareExamenul IRM pelvin este mai sensibil și mai puțin specific decât ETV pentru diagnosticul leziunilor de la nivelul ligamentelor uterosacrate, vaginului și septulului rectovaginal. IRM permite detectarea localizărilor specifice, cum ar fi afectarea parametrelor și localizările digestive extrapelvine.Abordarea multidisciplinară oferă rezultate superioare în ceea ce privește rezecția completă a leziunilor endometriozice și ameliorarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profundă. (58,59,60.61,62,63)IIIOpțiuneDacă examenul IRM pelvin este în discordanță cu examenul clinic sau ecografic, poate fi propusă o a doua interpretare IRM de către un radiolog cu experiență.EArgumentareExamenul IRM și ecografia (transvaginală, transrectală, abdominală) trebuie luate în considerare în funcție de circumstanțele individuale pentru a evalua extensia endometriozei care poate fi multifocală. În cazul în care există discordanță între examenul clinic, ecografic și IRM, pacienta va fi îndrumată către un centru terțiar pentru reevaluare.StandardÎn ceea ce privește criteriile de calitate pentru IRM pelvin, recomandările din organizațiile de profil se bazează pe secvențe multiplanare din T2 și T1 cu și fără saturația grăsimilor pentru a face diagnosticul de endometrioză pelvină. Utilizarea acestor secvențe este, prin urmare, necesară pentru diagnosticarea endometriozei.BArgumentareSecvențele IRM T2 fără tehnica de supresie a grăsimii sunt cele mai bune secvențe pentru detectarea endometriozei pelvine. Cele mai multe studii IRM sunt efectuate folosind cel puțin două planuri ortogonale T2W. Secvențele axiale IRM 2D-T2W de la nivel renal până la osul pubian permit o vizualizare sistematică a rinichilor și analiza cavității abdominale (cec, apendice, intestin mic, intestin gros). Două secvențe IRM 2D-T2W (sagitale, axiale, oblice) sunt recomandate în evaluarea endometriozei profunde. Mai multe studii au subliniat faptul că secvența IRM T1W este standardul de aur pentru diagnosticarea chisturilor endometriozice. Datele preliminare sugerează că secvența T1 fără tehnica de supresie a grăsimilor este de valoare în diagnosticul endometriozei. Secvențele IRM T1W fără și cu supresie de grăsime sunt recomandate în evaluarea endometriozei de la nivel anexial. (64, 65,66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78)IIbOpțiunePentru IRM, injectarea de gadoliniu este o opțiune, în special pentru a caracteriza o formațiune tumorală anexială complexă.CArgumentareSunt puține date disponibile cu privire la valoarea gadoliniului în evaluarea endometriozei. O distincție clară trebuie să se facă referitor la indicația pentru efectuarea examenului IRM (diagnostic/stadializarea endometriozei/caracterizarea unei formațiuni tumorale anexiale cu caracteristici ultrasonografice nedeterminate).Opacificarea vaginului sau a rectului este utilă în absența preparării digestive în prealabil. Nu este esențială în cazul preparării digestive anterioare, care ar fi uzuală.Se recomandă realizarea unei achiziții a vezicii urinare în semirepleție, pentru a nu afecta interpretarea. (64, 79, 80, 81)IVStandardRaportul examinărilor (IRM sau ecografic) trebuie să descrie dimensiunea leziunilor, precum și localizarea anatomică a leziunilor endometriozice vizibile la examinare.BArgumentareRaportul examenului IRM sau buletinul ecografic trebuie să conțină o descriere adecvată a dimensiunii, localizării și numărului leziunilor endometriozice. (64, 75, 82, 83)IIaOpțiuneLaparoscopia diagnostică poate fi indicată în cazurile de suspiciune clinică de endometrioză, în momentul în care examinarea preoperatorie a fost negativă.CArgumentareIndicația de laparoscopie diagnostică cu scopul confirmării diagnosticului de endometrioză trebuie să facă parte dintr-o strategie de management pentru durere și infertilitate. (84, 85)IV ... 5.3.
  2. Investigații de linia a treia și evaluarea bolii endometriozice Aceste investigații suplimentare linia a treia sunt solicitate de către medicul specialist în anumite situații specifice.5.3.3.
  3. Examinarea endometriozei cu localizare recto-sigmoidianăStandardÎnainte de efectuarea unei intervenții chirurgicale de exereză/de rezecție/excizională pentru endometrioză profundă cu suspiciune de afectare gastrointestinală, leziunea trebuie confirmată preoperator pentru a furniza pacienților informații și pentru a organiza, după caz, asistență multidisciplinară.EArgumentarePentru diagnosticarea implicării muscularei rectosigmoidine și pentru evaluarea distanței până la anus, ecografia endorectală (EER) are o performanță mai bună decât IRM-ul pelvin.Pentru diagnosticul implicării endometriozice a muscularei rectosigmoide, performanța de diagnosticare a EER pare a fi cel puțin echivalentă cu cea a IRM.Pentru diagnosticul endometriozei pelvine digestive a rectosigmoidului și a segmentului ileocecal, colonoscopia virtuală (colo-CT) este o tehnică performantă.OpțiunePentru diagnosticarea implicării muscularei rectosigmoidine și pentru evaluarea distanței până la anus, EEnR are o performanță mai bună decât IRM-ul pelvin. Pentru diagnosticul implicării endometriozice a muscularei rectosigmoidiene, performanța de diagnosticare a EER pare a fi cel puțin echivalentă cu cea a IRM.EArgumentareÎn tratamentul endometriozei profunde cu implicare digestivă, examinările preoperatorii ar trebui să furnizeze informații privind numărul de leziuni endometriozice digestive, înălțimea leziunilor în raport cu anusul, gradul de infiltrare și, în final, gradul de stenoză a intestinului infiltrat de leziunea endometriozică.StandardPentru a confirma implicarea gastrointestinală și pentru a specifica caracteristicile sale (multi- sau unifocale, diametrul leziunii, profunzimea infiltrării, înălțimea, circumferința, caracterul stenozant), medicul indică efectuarea unui examen țintit care, în funcție de expertiză, dispunerea și localizarea leziunilor poate consta în: ETV efectuată de către un examinator cu experiență, IRM pelvin efectuat de către un examinator cu experiență, eco-endoscopie rectală sau colonoscopie virtuală.EArgumentareÎn ceea ce privește diagnosticul implicării rectosigmoide musculare, eco-endoscopia rectală este mai eficientă decât IRM pelvin, la fel ca și evaluarea distanței marginale anale. Endoscopia ecografică rectală este un test puternic pentru diagnosticarea endometriozei rectosigmoide, cu o sensibilitate între 87 și 100% și o specificitate între 85 și 100%. Colo-scanerul (colo-CT) este o tehnică puternică pentru diagnosticarea endometriozei pelvine digestive de la nivel rectosigmoidian și ileocecal. Având în vedere caracterul său iradiant și lipsa relevanței pentru alte locații ale endometriozei pelvine, colo-CT poate fi utilizat în a treia linie pentru a căuta leziuni ale tractului digestiv.StandardAtunci când examinările imagistice de a doua linie (ETV, IRM pelvin) sunt neconcludente în ceea ce privește gradul de invazie al leziunii de endometrioză profundă a colonului, investigațiile complementare recomandate de linia a treia sunt eco-endoscopia rectală pentru localizările rectale și sigmoidiene și colonoscopie virtuală pentru localizările colonice situate în amonte.CArgumentareExamenul CT cu opacifiere colonică a fost evaluat printr-un studiu prospectiv efectuat pe un lot de 98 de pacienți, dintre care 40 au avut endometrioză digestivă și 36 au avut implicare digestivă superficială. Sensibilitatea colo-CT a fost de 99%, specificitatea de 100%, valoarea predictivă pozitivă (VPP) de 100% și valoarea predictivă negativă (VPN) de 96%.Alte studii au evaluat colo-CT cuplat cu o achiziție tardivă (la 5 minute) a uro-scanerului pentru a diagnostica atacurile digestive și ureterale. Un studiu prospectiv efectuat pe 103 pacienți a arătat că sensibilitatea și specificitatea acestei tehnici au fost 95% și 97% pentru tulburările gastrointestinale (prevalența 67/103, 22 cu o suprafață de atins) și 97% și 99% pentru încălcări ureteral (prevalență 34/206 uretere).Într-o altă serie de 64 de pacienți studiați retrospectiv, sensibilitatea și specificitatea acestei tehnici (colo-CT cuplat la un uro-scanner) a fost de 100% și 98% pentru tulburările gastrointestinale (prevalența 19/64) și 72% și 100% pentru tulburările ureterale (prevalența 18/64).Valoarea de diagnostic a CT cu opacifierea colonică a fost comparată cu cea a IRM cu opacifierea digestiv pe o serie retrospectivă a 260 pacienți cu endometrioză profund infiltrativă rectosigmoidiană. Nu s-a constatat o diferență semnificativă în performanță între cele două tehnici, cu performanțe diagnostice de 98% pentru CT și 97% pentru IRM cu opacifiere. O serie de 85 de pacienți cu diagnostic histopatologic de endometrioză a tractului digestiv a comparat IRM și colo-CT. Studiul a arătat o performanță de diagnostic mai bună a colo-CT în comparație cu alte studii care au demonstrat nicio diferență în comparație cu IRM pentru diagnosticul leziunilor multifocale sau multicentrice. (86,87,88)IVStandardMedicul trebuie să nu recomande colonoscopia dacă există suspiciuni de endometrioză rectosigmoidă.CArgumentareStudiul realizat de Milone et al. publicat în 2015 este un studiu prospectiv nonrandomizat, cuprinzând 172 de pacienți, cu vârsta cuprinsă între 21 și 42 de ani, cu un diagnostic clinic și radiologic de endometrioză profundă. Obiectivul principal a fost evaluarea performanței diagnostice a colonoscopiei pentru predicția endometriozei profund infiltrative folosind laparoscopia și diagnosticul histopatologic ca referințe. Toți pacienții au beneficiat de colonoscopie. În timpul colonoscopiilor, nu s-a efectuat nicio biopsie, iar diagnosticul de endometrioză s-a bazat exclusiv pe criterii clinice (îngroșarea concentrică a peretelui cu sau fără noduli de suprafață și leziuni poliploide cu sau fără noduli de suprafață). Colonoscopiile au fost apoi urmate de o laparoscopie cu biopsii sau rezecții intestinale în timpul descoperirii endometriozei digestive.Diagnosticul final al endometriozei a fost efectuat prin studiul anatomopatologic al părților de rezecție. Au fost găsite 76 de endometrioză gastrointestinală (43,6%) prin laparoscopie.Colonoscopia și laparoscopia au fost concordante în 59,1% din cazuri . Colonoscopia a sugerat șapte invazii, sau 4% din cazuri (două leziuni poliploide, cinci îngroșări de pereți). Colonoscopia a permis diagnosticarea endometriozei în 100% din cazuri, dacă a fost mucoasă, în 37,5% din cazurile în care a fost submucoasă, iar în 2,6% în cazul în care a fost seroasă. În acest studiu, sensibilitatea colonoscopiei a fost de 7%, specificitatea de 98%, VPN-ul de 58% și VPP de 85%. (89,90,91)IVOpțiuneColonoscopia poate fi utilă în eliminarea unui diagnostic diferențial.CArgumentareColonoscopia permite efectuarea unei biopsii și stabilirea diagnosticului de endometrioză în 29,6 % din cazuri. Colonoscopia este utilă pentru diagnosticul diferențial al leziunilor de la nivelul tractului digestive. (90,91,92,93,94,95)IV ... 5.3.3.
  4. Examinarea endometriozei urinareStandardMedicul trebuie să evalueze dilatația uretero-pielocaliceală în cazul suspiciunii de endometrioză profund infiltrativă.BArgumentareDilatația sistemului pielocaliceal este prezentă în 50-60% din cazurile cu endometrioză urinară. Dilatația sistemului pielocaliceal este prezentă la 5% din cazurile cu endometrioză profund infiltrativă posterioară și până la 11% atunci când leziunile sunt > 3 cm. (96,97,98,99,100)IIbStandardÎn cazul prezenței unei dilatații cu uretero-pielocaliceale, se impune avizul unui medic specializat pentru evaluarea repercursiunilor renale.EArgumentareEndometrioza poate infiltra peritoneul, ligamentele uterosacrate, adventicea ureterală și țesutul conjunctiv înconjurător. În acest fel poate determina comprimarea extrinsecă a peretelui ureteral datorită răspunsului inflamator și fibrozei. Endometrioza ureterală intrinsecă, ce implică invazia musculară a ureterului, este mai puțin frecventă și reprezintă 20% din implicarea ureterală.StandardÎn cazurile de durere pelvină cronică asociată cu simptome ale tractului urinar inferior și suspiciunea de endometrioză, examenul IRM sau ecografic este util pentru explorarea implicării vezicale sau ureterale a endometriozei și este recomandat de primă intenție.CArgumentareEcografia renală sau IRM cu secțiuni înalte la nivelul lojelor renale detectează în mod fezabil dilatația sistemului pielocaliceal. Dintre toți pacienții cu afectare urinară endometriozică, distribuția vezicii urinare, a ureterului și a afectării renale a fost de 40: 5:
  5. Endometrioza profund infiltrativă de la nivelul vezicii urinare este definită prin prezența glandelor endometriale și a stromei în mușchiul detrusor, baza și domul vezicii urinare fiind cele mai frecvent afectate.Nici un studiu nu a comparat performanța cistoscopiei cu investigațiile imagistice în cazul endometriozei anterioare. Cistoscopia permite diagnosticarea vizuală a leziunilor endometriale prin descoperirea leziunilor tipice de tip nodular roșu sau albastru în jumătate din cazuri. (101,102)IV ... ... ... ...
  6. 6.
  7. Laparoscopia6.1.
  8. Laparoscopia diagnostică în endometriozăStandardLaparoscopia este standardul de aur pentru tratamentul chirurgical al pacientelor cu endometrioză.BArgumentareÎn momentul în care se decide tratamentul chirurgical, abordarea laparoscopică este asociată cu o rată redusă de complicații postoperator, durere postoperatorie, durată de spitalizare și cost comparativ cu laparotomia. (1,2,3,4,5,6)IIaStandardAtunci când endometrioza este obiectivată imagistic pe baza unor elemente caracteristice și specifice (chisturi și/sau leziuni profunde) nu se recomandă efectuarea unei laparoscopii în scopul confirmării diagnosticului.BArgumentareIRM și ecografia pelvină nu permit un diagnostic satisfăcător al leziunilor superficiale de endometrioză.Când elementele imagistice demonstrează endometrioză asupra caracteristicilor specifice și specifice (chisturi și/sau leziuni profunde), efectuarea unei laparoscopii numai pentru a confirma că diagnosticul nu este recomandat. (7,8,9)IIbStandardPentru a confirma diagnosticul de endometrioză, medicul trebuie să efectueze biopsii direcționate (cu examen histopatologic) pentru leziuni tipice sau atipice în timpul laparoscopiei diagnostice. Biopsiile peritoneale din țesut sănătos nu sunt recomandate.BArgumentareMajoritatea studiilor care au evaluat diagnosticul de laparoscopie pentru suspiciunea de endometrioză au fost efectuate la paciente cu infertilitate sau durere.IIaLaparoscopia diagnostică poate fi utilă la pacientele cu simptome sau infertilitate care prezintă simptomatologie sugestivă pentru endometrioză la care investigațiile preoperatorii nu au reușit să obiectiveze leziunile endometriozice. Performanța diagnostică a laparoscopiei în caz de endometrioză suspectată la pacientele simptomatice sau infertile este între 62 și 86%. Simpla vizualizare a leziunilor în timpul laparoscopiei nu este suficientă pentru a confirma diagnosticul de endometrioză. În cazul unor leziuni macroscopice suspecte de endometrioză în timpul laparoscopiei, confirmarea histologică variază între 52 și 75%. Laparoscopia poate determina suprastadializarea leziunilor. Leziunile superficiale, mici și atipice măresc riscul de fals pozitiv. Se recomandă să se efectueze biopsii în cazul unor leziuni tipice sau atipice în timpul unei laparoscopii diagnostice pentru a confirma diagnosticul de endometrioză. (7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,17)IIbStandardÎn timpul unei laparoscopii efectuate pentru endometrioză, este medicul trebuie să includă în raport descrierea exhaustivă și precisă a cavității abdomino-pelvine, inclusiv a aderențelor și a diferitelor tipuri de leziuni, cu descrierea lor macroscopică, mărimea și localizarea acestora, în scopul corelării simptomatologiei cu leziunile observate și ghidarea conduitei terapeutice ulterioare.EArgumentareAnumite leziuni endometriozice au un aspect caracteristic macroscopic, motiv pentru care vorbim de leziuni "tipice". Acestea sunt leziuni pigmentate, sub formă de mici granule milimetrice sau mici placarde de culoare albastră, maro sau neagră. Aceste leziuni sunt adesea asociate cu aderențe fibroase mici, mai mult sau mai puțin retractile. Acest aspect a fost recunoscut de mult timp ca fiind specific pentru endometrioză. În plus, existența așa-numitelor leziuni "atipice" a fost recunoscută ulterior. Aceste leziuni nepigmentate sunt de fapt mai frecvente decât leziunile descrie anterior, însă aspectul lor este heterogen și mult mai puțin caracteristic. Aceste leziuni apar macroscopic ca leziuni papulare, veziculare sau polipoide, de consistență moale, de culoare deschisă, mov, roșu sau de burgund. Ele pot fi, de asemenea, sub formă de leziuni inflamatorii, peteșiale, înconjurate de o vascularizare foarte intensă vizibilă.StandardUtilizarea clasificărilor pentru descrierea leziunilor trebuie utilizate cu scopul de a descrie amploarea leziunilor endometriozice și pentru a facilita schimburile de experiență interprofesionale. Clasificările utilizate pentru descrierea leziunilor endometriozice sunt rASRM, Enzian și EFI (vezi Anexele 7.1., 7.
  9. și 7.3.).EArgumentareClasificarea Societății Americane de Medicină Reproductivă (ASRM) este cea mai cunoscută și cea mai răspândită. Cele patru stadii sunt ușor de înțeles de către pacienți. Se pare că este puțin reproductibilă și slab corelată cu simptomele și fertilitatea. Se descriu numai leziunile și aderențele pelvi-peritoneale și ovariene.Cu toate acestea, partea retroperitoneală a endometriozei profunde nu este luată în considerare. Leziunile endometriozice intestinale, ale tractului urinar, vaginului și localizarea extrapelvină nu sunt incluse în clasificare.Clasificarea Enzian revizuită ia în considerare în plus față de clasificarea rASRM leziunile de endometrioză profundă. Se iau în considerare elementele retroperitoneale anterior (vagin și septul rectovaginal), lateral (ligamente uterosacrale, parametre și uretere) și posterior (colon, rect și sigmoid).Cu toate acestea, nu există date care să coreleze clasificarea Enzian cu simptome și fertilitate. În acest scop, scorul EFI (Endometriosis Fertility Index) poate fi utilizat.StandardCând laparoscopia diagnostică nu dezvăluie leziuni macroscopice vizibile, cu condiția că aceasta a realizat o explorare satisfăcătoare a regiunii abdomino-pelvine, ea elimină diagnosticul de endometrioză.EArgumentareO laparoscopie negativă pare a fi suficient de precisă pentru a exclude diagnosticul de endometrioză și a ajuta medicul în decizia sa terapeutică. Cu toate acestea, aceasta implică faptul că laparoscopia de diagnostic a fost efectuată în mod satisfăcător și a fost precedată de examinări preoperatorii adecvate. Explorarea detaliată laparoscopică abdominală și pelvină este similară cu recomandările emise pentru chirurgia oncologică (FIGO). Datorită leziunilor multifocale ale endometriozei, cartografierea trebuie să includă examinarea vizuală a firidelor parietocolice, cupolei diafragmatice, ficat, epiplon, tract digestiv, fundul de sac anterior, ligamente uterosacrate, fundul de sac Douglas, uter, trompe uterine, ovare, fosa ovariană, parametre și uretere. ... 6.1.
  10. FertiloscopiaStandardMedicul trebuie să nu indice fertiloscopia pentru diagnosticarea endometriozei.CArgumentareExistă puține studii care au evaluat performanța de diagnostic a fertiloscopiei pentru endometrioză. Nu s-au găsit studii randomizate care să compare laparoscopia cu fertiloscopia endoscopică. Majoritatea studiilor au evaluat fertiloscopia pentru infertilitate de cauză idiopatică. În această situație, fertiloscopia este fezabilă, cu o rată de succes mai mare de 90% și o rată de complicații între 0,9% și 3%. Uterul retrovers este asociat cu un risc crescut de eșec al procedurii. Sensibilitatea fertiloscopiei pentru diagnosticul de endometrioză este mai mică decât cea a laparoscopiei. Endometrioza este subestimată prin fertiloscopie comparativ cu laparoscopia. (18,19,20,21,22,23,24,25)IV ... 6.1.
  11. Rezumatul strategiei de diagnostic Rezumatul Strategiei de Diagnostic - vezi Anexa
  12. ... 6.1.
  13. Informarea pacienteiStandardElaborarea unui prospect informativ/broșuri informative care să conțină noțiuni esențiale pentru paciente și soții lor, validate de profesioniștii din domeniul sănătății, este încurajată, astfel încât acestea să fie furnizate și explicate în termeni adecvați pentru pacient în timpul consultării.EArgumentareDiversitatea surselor de informare poate fi potrivită pentru unii pacienți cu endometrioză, dar poate provoca și anxietate. Calitatea informațiilor disponibile pe internet este foarte variabilă și adesea de relevanță științifică insuficientă.Contactul cu alte femei cu endometrioză, prin asociațiile pacienților sau prin inițiative în cadrul serviciilor de îngrijire, este util pentru completarea informațiilor și combaterea izolării.Confruntate cu sentimentul lipsei de informații transmise de profesia medicală și confruntate cu informații de diferite calități oferite de noile moduri de comunicare (bloguri, forumuri etc.), profesioniștii din domeniul sănătății sunt încurajați să diversifice informațiile furnizate și să investească noile sisteme informatice pentru a aduce pacientelor informații din medicina bazată pe dovezi.Posibilul impact al endometriozei asupra calității vieții, a fertilității și a relațiilor este parte a informațiilor furnizate de către personalul medical (nivel moderat de dovezi). Cu toate acestea, aceste informații trebuie furnizate cu sensibilitate, adaptând modul în care acestea sunt exprimate, în funcție de cultura și alegerile de viață ale fiecărui pacient.Profesioniștii din domeniul sănătății sunt încurajați să-și educe pacienții pe toate căile de a-și îmbunătăți calitatea vieții, nu doar tratamentele chirurgicale și medicamentoase, în special adaptarea stilului de viață și terapiile complementareStandardLa alegerea tratamentului, medicul trebuie să informeze pacienta cu privire la alternativele terapeutice, beneficiile și riscurile fiecărui tratament, riscul reapariției și luarea în considerare a așteptărilor și preferințelor pacientului.Înainte de operație, vor fi furnizate informații suplimentare privind progresul, scopul, dezavantajele și beneficiile așteptate, posibilele complicații, cicatricile, consecințele acesteia, precum și evoluția convalescenței.CArgumentarePacientele își exprimă dorința de a avea cât mai multe informații despre intervenția chirurgicală, despre consecințele acesteia înainte de a avea loc, în special în ceea ce privește durerile postoperatorii (tipul și nivelul durerilor) și timpul de recuperare după intervenție chirurgicală. De asemenea, pacienții au exprimat dorința de a fi mai bine informați despre laparoscopie, posibile complicații, anestezie, durata intervenției chirurgicale, gestionarea plăgilor și cicatricile (locație, număr și mărime).La întoarcerea acasă, zonele de interes ale pacienților sunt în principal durata întreruperii muncii și timpul de recuperare: starea lor de sănătate (durerile simțite, starea lor de oboseală), plagă și cicatricile (aspectul, infecțiile, sângerările)și activitățile zilnice (muncă sau școală, sexualitate, activitate fizică, asistență la domiciliu și îngrijire a copiilor, conducere auto). (26,27,28,29)IVStandardÎn cazul endometriozei, medicul specialist trebuie să furnizeze informații susținute de datele științifice cu privire la fertilitate.EArgumentareEvaluarea pacientelor cu endometrioză presupune evaluarea dimensiunilor simptomatologiei durerii și a contextului asociat cu definirea obiectivelor pacientului în termeni de fertilitate și durere. Aceste aspecte trebuie să conducă la o adaptare a tratamentelor și alegerea momentului oportun în care sunt propuse. Această necesitate a unei strategii cuprinzătoare de gestionare medicală, chirurgicală și complementară ar trebui propusă prin utilizarea centrelor de experți. Discuția cu pacientele despre decizia de a obține sau de a amâna sarcina precum și impactul potențial asupra fertilității este deosebit de relevantă în contextul endometriozei. ... ... 6.
  14. Tratamentul hormonal pentru simptomatologia dureroasă în endometriozăStandardTratamentele hormonale de primă linie recomandate pentru tratamentul endometriozei dureroase sunt reprezentate de terapia contraceptivă estrogen / progesteron și levonorgestrel (LNG) 52 mg UI (vezi Subcapitolele 6.2.1,6.2.2, 6.2.3).BStandardSe recomandă să se ia în considerare contraindicațiile, efectele adverse potențiale, tratamentele anterioare și opinia pacientului cu scopul de a ghida alegerea tratamentului (vezi Subcapitolele 6.2.1, 6.2.2, 6.2.3).EOpțiuneTratamentele hormonale recomandate pentru simptomatologia dureroasă în endometrioză sunt contraceptivele microprogestative cu desogestrel, levonorgestrel, agoniști de GnRH (GnRHa) în combinație cu terapia add-back (TAB) și dienogest (vezi Subcapitolele 6.2.1, 6.2.2, 6.2.3).COpțiuneLa o pacientă cu endometrioză asimptomatică, nu există indicație pentru a prescrie terapia hormonală cu excepția cazului în care aceasta este administrată pentru contracepție (vezi Subcapitolele 6.2.1,6.2.2, 6.2.3).C6.2.
  15. Contracepția cu estroprogestativeStandardLa pacienții cu endometrioză dureroasă, contracepția ciclică cu estrogen/ progesteron reduce dismenoreea, dispareunia și durerea pelvină cronică. Doza de EE estrogen (echivalenți estrogen) (20 față de 35μg) nu influențează eficacitatea asupra durerii. Datorită riscului tromboembolic, se recomandă respectarea regulilor de bună practică privind utilizarea COC.BArgumentareCOC ciclică cu estrogen/progesteron reduce dismenoreea (scăderea SAV cu 3 până la 9 puncte din 10), dispareunia și durerea pelvină cronică.Inelul vaginal (inelul contraceptiv) s-a dovedit a fi eficient pentru dismenoree, durere non-ciclică și dispareunia cu noduli rectovaginali.Literatura este insuficientă pentru a specifica beneficiul administrării continue (versus ciclică) a COC la pacientele fără infertilitate dar cu endometrioză dureroasă în afara contextului chirurgical și al dismenoreei severe. (1,2,3,4,5,6,7) IIa IIb ... 6.2.
  16. ProgestativeStandardDispozitivul intrauterin (DIU) cu levonorgestrel (LNG) și contracepția de desogestrel au demonstrat o eficacitate semnificativă în reducerea durerii în endometrioză.BArgumentareSistemul intrauterin cu 52 mg LNG permite reducerea scorului durerii (reducerea SAV cu aproximativ 6 puncte din 10) la pacienții cu endometrioză neoperată. Nu există date disponibile în ceea ce privește DIU de 13,5 mg cu LNG.Contracepția cu desogestrel s-a dovedit a fi eficientă în ceea ce privește satisfacția pacientului și scorurile durerii (scăderea SAV la 6 luni cu cel puțin 2 din 10 puncte) la pacienții cu afectarea septului recto-vaginal. (1,8,9,10,11,12)IIb IIIStandardTratamentul cu Dienogest ameliorează semnificativ durerea pelvină și dismenoreea.BArgumentareDienogest este bine evaluat la în endometrioză. Eficacitatea sa asupra durerii a fost demonstrată în comparație cu placebo, cu persistența reducerii scorurilor durerii pelvine la 12 luni după întreruperea tratamentului. Nu există nicio diferență în eficacitatea scorurilor de durere și a calității vieții între dienogest și GnRHa. (13,14,15,16,17,18,19,20,21)IIa IIb ... 6.2.
  17. Agoniștii de GnRH (GnRHa)StandardAtunci când se prescrie GnRHa pentru endometrioză, se recomandă prescrierea unei TAB. Tratamentul suplimentar trebuie să includă estrogenul pentru a preveni densitatea minerală osoasă mai scăzută și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.BArgumentareGnRHa poate reduce dismenoreea și durerea la pacienții cu endometrioză dureroasă, cu o reducere a SAV totală de 3 până la 6 puncte la 10 luni.În timpul tratamentului cu GnRHa, TAB a unui macroprogestiv și estrogen reduce scăderea densității minerale osoase (DMO) la 12 luni și este superioară unui singur macroprogestativ. Terapia suplimentară cu estrogen îmbunătățește calitatea vieții pacienților tratați cu GnRHa. Nu există suficiente date științifice pentru a recomanda un anumit tip de TAB. (22,23,24,25,26,27,28,29,30,31)IIaStandardTAB trebuie prescrisă înainte de a treia lună pentru a limita efectele secundare.EArgumentareUtilizarea TAB nu reduce eficacitatea agoniștilor GnRHa pentru tratamentul durerii asociate endometriozei. Nici un studiu nu a evaluat beneficiul tratamentului cu GnRHa după 12 luni. ... ... 6.
  18. Tratamentul hormonal înainte de tratamentul chirurgical al endometriozeiStandardÎnainte de intervenția chirurgicală, nu există dovezi care să recomande tratamentul hormonal preoperator în mod obișnuit, singurul scop fiind prevenirea riscului de complicații chirurgicale, facilitarea intervențiilor chirurgicale sau reducerea riscului de reapariție a endometriozei.EArgumentareÎn ceea ce privește endometrioamele, s-au evaluat doar COC administrate ciclic. Acest tratament reduce volumul endometrioamelor cu aproximativ 50% la 6 luni. ... 6.
  19. Tratamentul hormonal după tratamentul chirurgical al endometriozeiStandardPostoperator, pacientele care au beneficiat de o intervenție chirurgicală cu scopul îndepărtării endometriozei, se recomandă contraceptive orale combinate sau DIU pe bază de LNG 52 mg - terapie de primă linie în absența dorinței obținerii unei sarcini.BArgumentareÎn absența unei dorințe de sarcină, se recomandă prescrierea unei terapii hormonale postoperatorii pentru a reduce riscul de recurență dureroasă a endometriozei și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților. (1,2,3,5,6,7,8,9,10,11,12)IIa6.4.
  20. Contracepția prin estroprogestative (COC)StandardPentru a preveni riscul de reapariție a endometrioamelor operate, în absența contraindicațiilor și a dorințelor de sarcină, se recomandă prescrierea unui COC postoperator.BArgumentareCOC ciclic reduce riscul de recurență a dismenoreei după intervenția chirurgicală cu 40% până la 69%. Există o disparitate a efectelor protectoare pe termen lung atunci când tratamentul este întrerupt. Efectul asupra durerii pelvine non-ciclice și dispareuniei este inconsecvent.COC reduce riscul de reapariție pe termen lung a endometrioamelor operate atâta timp cât terapia este continuată. Beneficiul nu se găsește pe termen lung atunci când COC este întrerupt după 6 luni de tratament. Rata de recurență a endometrioamelor pe termen lung este mai scăzută atunci când perioada de administrare a COC este mai lungă. (32,33,34)IIa IIbStandardSe recomandă continuarea COC atâta timp cât toleranța tratamentului este bună și nu există nici o dorință pentru sarcină.CArgumentareSchemele de COC continue și ciclice sunt asociate cu o rată similară de satisfacție a pacienților, cu o rată de întrerupere aproape de trei ori mai frecventă a tratamentului și cu mai multe evenimente adverse in cazul pacienților cu schemă continuă. (34,35,36,37,38,39) IVStandardAtunci când se prescrie un COC postoperator, se recomandă ca administrarea continuă să fie preferată în cazul în care pacienta prezintă dismenoree.BArgumentareAdministrare COC continuu reduce dismenoreea prin amenoreea indusă, dar nu pare a fi mai eficace decât modelul ciclic gestionarea durerii non-ciclice și a dispareuniei. (40,41)IIa IIb ... 6.4.
  21. ProgestativeleStandardDispozitivul intrauterin cu LNG de 52 mg reduce riscul de recurență dureroasă și îmbunătățește calitatea vieții pacienților în postoperator cu efect similar cu GnRHa.CArgumentareProgestativele administrate postoperator sunt asociate cu scăderea riscului de recurență și ameliorează calitatea vieții. (42,43,44,45,46)IVStandardContracepția cu desogestrel prevede o reducere a durerii cu 3 puncte, măsurată de SAV total la 6 luni postoperator.CArgumentareAdministrarea de desogestrel postoperator permite reducerea durerii postoperator.
(47)IV ... 6.4.
  1. Agoniști de GnRH (GnRHa)StandardAtunci când se prescrie GnRHa într-un context de endometrioză, se recomandă prescrierea unei TAB. Tratamentul suplimentar trebuie să includă estrogenul pentru a preveni scăderea densității minerale osoase și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.BArgumentareGnRHa poate reduce dismenoreea și durerea la pacienții cu endometrioză dureroasă, cu o reducere a SAV totală de 3 până la 6 puncte la 10 luni.În timpul tratamentului cu GnRHa, terapia de combinație adițională/add-back a unui macroprogestiv și estrogen reduce scăderea DMO la 12 luni și este superioară unui singur macroprogestativ. Terapia suplimentară cu estrogen îmbunătățește calitatea vieții pacienților tratați cu GnRHa. Nu există suficiente date științifice pentru a recomanda un anumit tip de TAB.Utilizarea terapiei add-back nu reduce eficacitatea agoniștilor GnRHa pentru tratamentul durerii asociate cu endometrioza. Nici un studiu nu a evaluat beneficiul tratamentului cu GnRHa după 12 luni. (^48,^49,^50)III ... ... 6.
  2. Locul "tratamentelor noi" în conduita terapeutică pentru endometriozăStandardSe recomandă să nu se prescrie modulatori selectivi pentru receptorii de estrogen (SERM) postoperator la pacientele cu endometrioză.CArgumentareDatele din literatură sunt insuficiente pentru a furniza dovezi de interes în practica clinică a antiaromatazelor, SERM și modulatori selectivi pentru receptorii de progesteron (SPRM) pentru managementul endometriozei dureroase.Raloxifenul (SERM) pentru 6 luni după operația de rezecție endometriozică este asociat cu o recrudescență a simptomatologiei dureroase mai rapidă și mai frecventă în comparație cu placebo. (51,52)IVStandardÎn absența unor date suficiente, antiaromatazele, SERM-urile, SPRM-urile și medicamentele anti-TNF-a nu sunt recomandate pentru tratamentul endometriozei dureroase.CArgumentareUtilizarea Infliximab (anti TNF-a) ca tratament preoperator nu aduce niciun beneficiu în ceea ce privește reducerea simptomelor dureroase sau reducerea volumului leziunilor la pacienții cu nodul al septului rectovaginal.Postoperator, Goserelin, utilizat ca monoterapie timp de 6 luni, este asociat cu o rată de recurență la 2 ani mai mare decât combinația Goserelin-Anastrazol.Aceste recomandări pot fi modificate pe baza rezultatelor studiilor actuale. (53,54)IV ... 6.
  3. Tratamentul hormonal al endometriozei dureroase la adolescenteStandard Se recomandă prescrierea contracepției estrogen/progestin sau microprogestative de primă intenție la adolescenți cu endometrioză dureroasă.EArgumentareÎn absența contraindicațiilor, având în vedere eficiența lor asupra dismenoreei și durerii asociate cu endometrioza la adulți, precum și buna lor toleranță.Opțiune În cazul eșecului strategiei de primă linie, se recomandă să consultați un expert pentru a adopta cea mai bună strategie de diagnostic și terapeutică.EArgumentareAbordarea multidisciplinară este asociată cu îmbunătățirea calității vieții la pacientele adolescente cu endometrioză.StandardDatorită riscului de demineralizare osoasă, nu se recomandă prescrierea de agoniști GnRH ca terapie de prima linie pentru adolescenți.BArgumentareLocul terapiei cu GnRH se impune în cazul care terapie de primă linie nu este eficientă și după evaluarea de către un expert. (55,56,57) IIaStandardLa adolescenți, agoniștii GnRH nu trebuie prescriși înainte de vârsta de 18 ani conform ANM. Perioada de prescripție nu trebuie să depășească 12 luni. Agoniștii GnRH trebuie să fie asociați cu o terapie suplimentară care cuprinde cel puțin un estrogen pentru a preveni scăderea densității minerale osoase și pentru a îmbunătăți calitatea vieții.BArgumentareDatorită riscului de demineralizare osoasă, nu se recomandă prescrierea de agoniști GnRH ca terapie de prima linie pentru adolescenți. (31,58) IIa ... 6.
  4. Analgezice și alternative terapeutice non farmacologice Aceste terapii se aplică tuturor pacientelor cu endometrioză dureroasă, după o evaluare globală a durerii și a repercusiunilor acesteia.6.7.
  5. Terapii medicamentoase analgeziceStandardNu se recomandă prescrierea medicamentelor antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) pe termen lung datorită efectelor adverse gastrice și renale semnificative.BArgumentareNu există date care să evalueze eficacitatea paracetamolului sau a opioizilor de rangul 2 și 3 în endometrioza dureroasă. (1,2,3,4,5,6,7)IIIStandardDacă se suspectează originea neuropată a durerii, se recomandă un tratament specific.CArgumentareGabapentina și Amitriptilina prezintă interes în tratamentul durerii pelvine cronice, dar nu au fost evaluate în mod specific în cazul endometriozei dureroase.Reapariția durerii asociate cu endometrioza face necesară examinarea acestor dureri ca un sindrom de durere cronică, susținut de mecanisme fiziopatologice inflamatorii și neuropatice. (8,9)IV ... 6.7.
  6. Opțiuni terapeutice non-medicamentoaseStandard Nu există date suficiente pentru a recomanda diete sau suplimente cu vitamine pentru endometrioza dureroasă.EArgumentarePentru evaluarea tratamentelor fizice, metoda “dublu orb” în studii este dificil de obținut. Noțiunea de placebo, atunci când este posibilă, este de asemenea complexă, iar valabilitatea acesteia este limitată.StandardManagementul non-medicamentos care a demonstrat o îmbunătățire a calității vieții poate fi propus în plus față de managementul medical al endometriozei.EArgumentareUtilizarea terapiilor alternative este frecventă la pacienții cu durere pelvină cronică. Unele terapii au fost evaluate doar în caz de dismenoree sau de durere pelvină cronică.Nu există date disponibile privind eficacitatea diferitelor diete. Plantele medicinale și aromaterapia nu au fost studiate în cazul endometriozei dureroase. Suplimentarea cu antioxidanți și vitamine rămâne slab evaluată.Acupunctura, osteopatia și yoga au arătat o îmbunătățire a calității vieții la pacienții cu durere asociată cu endometrioză.Neurostimularea transcutanată a manifestat interes pentru dismenoreea primară. Nu a fost evaluată în mod specific în endometrioză.Relaxarea Jacobson (contracția musculară-relaxare) a fost evaluată la pacientele chinezoaice cu endometrioză, cu beneficii pentru anxietate și calitatea vieții.StandardÎn caz de durere cronică, se recomandă o evaluare interdisciplinară (ginecologi, chirurgie generală, algologi, sexologi, psihologi și asistenți sociali).EArgumentareManagementul durerii cronice orientat pe pacient pare a fi benefic. Abordarea globală și multidisciplinară pare utilă în îngrijirea pacienților care suferă de endometrioză. O evaluare a intensității, a tipologiei, a repercusiunilor comportamentale, în ceea ce privește durerea este angajamentul unei atitudini terapeutice adaptate cu o eficiență crescută. ... ... 6.
  7. Tratamentul chirurgical al endometriozei Noțiuni pentru tratamentul chirurgical al endometriozei:
  8. Tehnici chirurgicale de ablație - se recomandă în cazul leziunilor de endometrioză superficială; ...
  9. Tehnici chirurgicale de excizie - se recomandă în cazul leziunilor de endometrioză profundă (infiltrare peritoneală mai mare de 5 mm). ... StandardAbordarea laparoscopică este recomandată pentru tratamentul chirurgical al endometriozei.BArgumentareAlegerea între tratamentul medical și chirurgical este ghidată de așteptările femeii, de dorința unei viitoare sarcini, de eficacitatea și efectele adverse ale tratamentelor, de intensitatea și caracteristicele durerii, de severitatea și localizarea leziunilor endometriozice. (1,2,3,4,5,6)IIaStandardÎn caz de eșec al tratamentului inițial, recidivă sau implicare multiplă a organelor cu endometrioză, se recomandă consult medico-chirurgical și multidisciplinar.EArgumentareAbordarea multidisciplinară este asociată cu îmbunătățirea calității vieții la pacientele diagnosticate cu endometrioză.6.8.
  10. Endometrioză pelvină minimă - ușoarăStandardSe recomandă tratarea completă a leziunilor endometriozice pelvine când sunt descoperite în timpul unei laparoscopii.BArgumentareChirurgia pentru endometrioza pelvină minimă - ușoară reduce durerea pe termen scurt și mediu.Tehnicile de ablație au o eficiență comparabilă pentru ameliorarea durerii. La pacientele cu endometrioză pelvină minimă - ușoară (stadiul I și II ASRM)^2 și infertilitate, tratamentul leziunilor prin excizie asociat cu adezioliză permite o creștere a ratei de sarcini spontane.Utilizarea barierelor anti-aderențe permite o reducere a scorurilor de aderență postoperatorie; pe de altă parte, beneficiul clinic în ceea ce privește reducerea riscului de durere sau infertilitate nu a fost încă demonstrat de studiile clinice cu un nivel bun de evidență. (7,8,9,10,11,12,13)IIb ... 6.8.
  11. Endometriomul ovarianStandardChistectomia ovariană laparoscopică este tehnica recomandată pentru managementul chirurgical al endometriomelor cu diametru peste 4 cm.AArgumentareCând se decide tratamentul chirurgical, abordarea laparoscopică este asociată cu o reducere a complicațiilor postoperatorii, a durerii postoperatorii, a duratei de spitalizare și a costului, comparativ cu laparotomia. (14,15,16,17,18,19,20)IbStandardO evaluare a rezervei ovariene (analiză AMH) poate fi utilă înainte de intervenția chirurgicală.BArgumentareTratamentul chirurgical al endometrioamelor ovariene poate reduce rezerva ovariană prin excizia sau distrugerea parenchimului ovarian din jurul chistului, cu posibile efecte negative asupra fertilității postoperatorii. Acest risc este crescut în cazul endometrioamelor mari, recurente sau bilaterale. (21,22,23)IIbStandardÎn absența unui plan de clivaj, este preferabil să se renunțe la chistectomie dacă pacienta dorește să-și păstreze ovarul.EArgumentareMetaplazia celulelor musculare netede din ovar poate fi derivată din celulele stromale endometriale sau din stratul ovarian. Celulele musculare pot fi active din punct de vedere funcțional și implicate în generarea sindromului dureros. În cazul în care acestea prezintă metaplazie musculară netedă, identificarea planului de clivaj poate fi dificilă.StandardCercetarea și tratamentul altor localizări pelvine de endometrioză se recomandă atunci când este descoperit sau în momentul intervenției chirurgicale pentru endometriom.Pentru reducerea riscului de recurență în momentul în care se efectuează cura chirurgicală a endometriomului, se recomandă excizia tuturor leziunilor de endometrioză. În cazul în care expertiza echipei operatorii nu permite acest lucru se recomandă documentarea amănunțită a leziunilor endometriozice restante în protocolul operator și în biletul de externare.CArgumentareEndometriomul ovarian este foarte rar izolat. Riscul de recurență crește odată cu intervenția chirurgicală incompletă.Endometrioza ovariană este prezentă la 17 - 40% dintre pacienții cu endometrioză. Endometrioza ovariană este foarte rar izolată, fiind întâlnită în aproximativ 50% din cazurile asociate cu endometrioză pelvină profund infiltrativă. Endometrioza ovariană se întâlnește la 45% din pacienții cu durere pelvină. Este mai puțin responsabil de durere în comparație cu alte localizări pelvine profunde. Potrivit mai multor societăți și în opinia experților, orice tratament chirurgical al endometriomului în scopuri analgezice ar trebui asociat sistematic cu identificarea și tratamentul altor localizări pelvine. (24,25,26,27,28,29,30)IVStandardNu este recomandată atitudinea expectativă sau puncția simplă ghidată ecografic ca tratament de primă intenție la pacientele care prezintă durere.CArgumentareDatorită riscului de persistență sau recidivă rapidă a durerii sau a endometriomului. (31,32,33)IVStandardScleroterapia cu etanol poate fi propusă la pacienții cu endometrioame recurente.EArgumentareDatorită unei rate reduse de recurență a chistului în comparație cu puncția simplă scleroterapia cu etanol poate fi utilizată la pacientele cu endometrioame recurente.Scleroterapia cu etanol prezintă o rată de recurență mai mică decât cea de puncție simplă și rămâne mai mică de 15%. Se utilizează, în principal, în tratamentul chisturilor endometriozice recurente mai mici de 7 cm sau înainte de efectuarea FIV. Nu există studii clinice randomizate în literatură care să le compare cu cistectomia.StandardTehnica ablativă prin coagularea bipolară a endometriomelor nu este recomandată.BArgumentareDatorită rezultatelor mai slabe în ceea ce privește rata de obținere a unei sarcini postoperator și de recurență a endometrioamelor. (34,35,36,37)III ... 6.8.
  12. Endometrioză profundă infiltrativă a vezicii urinareStandardTratamentul chirurgical al endometriozei vezicii urinare prin cistectomie parțială poate fi propus la pacientele simptomatice.CArgumentareManagementul chirurgical al leziunilor endometriozice vezicale prin cistectomie parțială este eficient pe termen lung în reducerea simptomelor durerii și a riscului de recurență cu o rată scăzută a complicațiilor severe.Eficacitatea tratamentului medical ca alternativă sau în combinație cu chirurgia vezicii urinare nu a fost studiată în mod specific. (38,33,40,41,42,43,44,45,46,47)IVStandardNu se recomandă rezecția unui nodul endometriozic al vezicii urinare numai pe cale transuretrală.CArgumentareAceastă tehnică oferă abord doar la partea intravezicală a leziunii și nu la infiltrarea adiacentă a miometrului sau a ligamentelor rotunde și se expune astfel la o rată mai mare de recidivă. (48,49,50,51,52)IV ... 6.8.
  13. Endometrioză profund infiltrativă ureteralăStandardÎn cazurile de endometrioză ureterală ce necesită tehnici radicale (anastomoză, reimplantare), în funcție de experiența medicului ginecolog, se recomandă formarea unei echipe chirurgicale multidisciplinare (ginecologică și urologică). Având în vedere riscul de stenoză a anastomozei uretero-ureterale sau a locului de reimplantare ureterovezical și riscul de atrofie renală progresivă pauci-simptomatică, este justificată supravegherea imagistică postoperatorie.EArgumentareManagementul chirurgical al leziunilor endometriozice ureterale prin conservare (ureteroliză) sau radicală (rezecția ureterală cu anastomoză uretero-ureterală termino-terminală sau rezecție ureterală și reimplantarea la nivel vezical) este eficientă în reducerea simptomelor durerii, dilatării tractului urinar și a risculului de recurență cu o rată scăzută de complicații severe. ... 6.8.
  14. Endometrioza profund infiltrativă la nivelul colonului și rectuluiStandardChirurgia pentru endometrioza colorectală poate fi propusă la pacienții simptomatici.CArgumentareDatele din literatura de specialitate nu permit compararea tratamentului chirurgical cu terapia hormonală administrată preoperator, postoperator sau în locul tratamentului chirurgical. Tehnicile de shaving rectal, de rezecție anterioară discoidală și rezecție segmentară sunt cele trei tehnici utilizate pentru excizia chirurgicală a endometriozei colorectale. (53,54,55,56,57,58)IVStandardChirurgia pentru endometrioză colorectală supune pacientele unor complicații postoperatorii grave, de care pacientele trebuie atent informate preoperator.BArgumentarePentru pacientele cu endometrioză profund infiltrativă colorectală, abordarea laparoscopică este la fel de eficace ca laparotomia pentru ameliorarea durerii de defecare postoperatorie și a calității vieții.Abordarea laparoscopică (comparativ cu laparotomie) permite o reducere a consumului de opiacee, a pierderii de sânge, a complicațiilor postoperatorii grave, precum și rezultate îmbunătățite în ceea ce privește fertilitatea postoperatorie spontană.Chirurgia pentru endometrioza colorectală scade intensitatea simptomatologiei ginecologice, digestive, generale și îmbunătățește calitatea vieții. (59,60,61,62)IIaStandardÎn cazul intervenției chirurgicale pentru endometrioză a rectului inferior, pentru a reduce complicațiile legate de apariție a unei fistule, trebuie să se discute efectuarea unui bypass digestiv temporar (ileostomie sau colostomie), iar pacienta trebuie informată și educată preoperator. Datorită lipsei de date cu un nivel bun de referință în ceea ce privește leziunile colorectale situate la nivel înalt, nu se poate face o recomandare mai bună pentru administrarea de stomă de rutină.EArgumentareÎn cazul intervenției chirurgicale de endometrioză a rectului inferior (mai puțin de 5 cm de linia pectineală) prin rezecție discoidală sau segmentară, în special în cazul în care se asociază cu colpectomie, riscul de fistulă rectovaginală crește în raport cu localizările superioare.StandardÎn cazurile de intervenție chirurgicală pentru endometrioză digestivă, se recomandă abordare multidisciplinară.EArgumentareAbordarea multidisciplinară este asociată cu îmbunătățirea calității vieții la pacientele cu endometrioză.StandardÎn cazurile de endometrioză profundă cu afectare colorectală, efectuarea unei intervenții chirurgicale incomplete care lasă leziunea digestivă pe loc crește rata de recurență a durerii postoperatorii și scade rata sarcinilor postoperatorii.CArgumentareÎn momentul în care se decide tratamentul chirurgical, se recomandă rezecția leziunilor pelvine ale endometriozei cât mai complet posibil. (63,64,65,66)IVStandardNu se recomandă utilizarea barierelor anti-aderență în jurul anastomozei gastrointestinale după intervenția chirurgicală pentru endometrioza profundă.BArgumentareAplicarea barierelor anti-aderență în timpul intervențiilor chirurgicale abdominale și pelvine cu anastomoză gastrointestinală favorizează apariția complicațiilor postoperatorii grave în studii randomizate care nu includ în mod specific pacienții care suferă de endometrioză colorectală. (67,68)IIb ... 6.8.
  15. Indicația unei histerectomii conservative sau a unei anexectomii bilateraleStandardLa femeile care nu doresc să obțină o sarcină, poate fi propusă histerectomie cu rezecție a leziunilor endometriozice, cu sau fără anexectomie bilaterală, pentru a reduce riscul de reapariție.EArgumentareHisterectomia, cu sau fără anexectomie bilaterală, asociată cu rezecția leziunilor endometriozice, ar putea reduce rata de recurență și de reintervenție comparativ cu rezecția exclusiv a leziunilor endometriozice.StandardConservarea ovarelor trebuie discutată cu pacienta în caz de histerectomie pentru endometrioză profundă.CArgumentareAvând în vedere multiplele efecte adverse ale menopauzei timpurii asupra speranței și calității vieții. (69,70,71,72)IVStandardTerapia hormonală menopauzală (THM) poate fi oferită femeilor aflate în postmenopauză cu endometrioză.CArgumentareUtilizarea THM nu pare să crească simptomele endometriozei după sterilizare chirurgicală.
(74)IV ... 6.8.
  1. Endometrioză extra-pelvină: parietală, diafragmatică, toracicăStandardTratamentul chirurgical poate fi oferit la pacientele simptomatice cu endometrioză parietală, toracică sau diafragmatică.CArgumentareTratamentul chirurgical poate fi oferit datorită efectului favorabil asupra durerii. (74,75,76,77,78,79,80,81)IVStandardAvând în vedere prevalența implicării pelvine asociate (50-80%), se recomandă consultul cu un ginecolog în cazul endometriozei toracice.CArgumentareLeziunile endometriozei parietale sunt cel mai adesea secundare intervenției chirurgicale la nivelul uterului (cezariene, histerectomii, miomectomii) sau pot apărea de novo (în ombilic, canalul inghinal).Datele din literatura de specialitate nu permit compararea tratamentului chirurgical cu terapia hormonală administrate înainte, după sau în locul tratamentului chirurgical. (82,83,84,85)IV ... 6.8.
  2. Endometrioza rădăcinilor nervoase și a nervului sciaticStandardUnele serii de cazuri raportate de centrele de experți arată o eficacitate a intervenției chirurgicale asupra durerii.EArgumentareEndometrioza profundă poate să comprime sau să infiltreze rădăcinile sacrate sau trunchiul nervului sciatic, rezultând în simptome somatice (pe traiectul nervilor sciatic sau pudendal) sau simptome vegetative (vezicale, colorectale sau vaginale) cu caracter ciclic.Datele din literatura de specialitate nu permit compararea tratamentului chirurgical cu terapia hormonală administrate înainte, după sau în locul tratamentului chirurgical. ... 6.8.
  3. Tehnici de conservare a nervilor în chirurgia profundă a endometriozeiStandardÎn timpul intervențiilor chirurgicale pelvine pentru endometrioză, se recomandă păstrarea nervilor pelvini vegetativi ori de câte ori este posibil.EArgumentareÎn absența invaziei sau afectării rădăcinilor nervoase prin endometrioză, tehnicile de conservare a nervilor pelvini vegetativi îmbunătățesc funcția de micțiune postoperatorie.În funcție de topografia implicării endometriozice și extensia acesteia, conservarea nu este întotdeauna fezabilă. ... ... 6.
  4. Strategii pentru managementul infertilității în contextul endometriozei Managementul infertilității în contextul endometriozei trebuie să fie global, luând în considerare nu numai durerea care poate fi asociată cu infertilitatea, ci și evaluarea pre-terapeutică a cuplului infertil (explorarea rezervei ovariene, starea trompelor uterine și spermograma) și fenotipul leziunilor endometriozice. Managementul optim este efectuat în echipe multidisciplinare, inclusiv medici radiologi specializați în imagistică pelvină, chirurgi ginecologi, medic ginecolog, medic urolog și chirurgi digestivi, medici specializați în domeniul de reproducere umană asistată, practicieni în durere și psihologi.StandardNu se recomandă prescrierea terapiei hormonale antigonadotropice la o pacientă cu endometrioză și infertilitate pentru a crește șansele de sarcină cu excepția FIV, inclusiv postoperator.AArgumentareÎn cazul infertilității în contextul endometriozei, prescrierea unui tratament hormonal anti-gonadotropic nu face posibilă creșterea ratei sarcinii. (1,2)IbStandardPentru managementul non-FIV al endometriozei minime - ușoare (stadiile I și II ASRM) dovedită după laparoscopie, utilizarea stimulării ovariene, cu sau fără inseminare intrauterină, postoperator, poate fi considerate.CArgumentareDatele din literatura de specialitate nu sunt suficiente pentru a concluziona indicația tratamentelor non-FIV PMA (stimulare ovariană, cu sau fără inseminare intrauterină) în cazul endometriozei pelvine profunde sau endometriomului. (3,4,5,6,7,8,9,10,11,12)IVStandardÎn urma intervenției chirurgicale la o pacientă cu infertilitate, se recomandă utilizarea indicelui de fertilitate endometriozic (EFI) pentru a ghida conduita terapeutică cu scopul de a obține o sarcină (vezi Anexa 7.3).C6.9.
  5. Principiile managementului FIV în endometriozăStandardEndometrioza nu este o indicație pentru favorizarea ICSI (injectare intracitoplasmatică a spermei) față de clasicul FIV (fecundare in vitro) de primă linie.EArgumentareÎn caz de infertilitate având ca și cauză endometrioza, rata de obținere a unei sarcini prin FIV nu pare afectată de endometrioză sau de severitatea acesteia. În caz de endometrioză, numărul de ovocite recoltate pare a fi mai scăzut, mai ales în endometrioza severă.Studiile realizate asupra stimulării ovulației pentru FIV nu arată agravarea simptomelor endometriozei, nu accelerează evoluția acesteia, nici nu crește riscul de recidivă.Specialiștii în medicină reproductivă care se ocupă cu managementul FIV afirmă ca modul în care are loc fecundarea (FIV sau ICSI) nu schimbă rata cumulativă a sarcinii.StandardDatele din literatura de specialitate nu recomandă alegerea unui protocol de agonist sau a unui protocol antagonist la pacienții cu endometrioză.CArgumentareÎn ceea ce privește modalitățile tehnice de management a FIV, nu există diferențe în rata de sarcini între un protocol agonist și un protocol antagonist la pacienții cu endometrioză. (13,14,15)IVStandardÎn contextul endometriozei, în cadrul protocolului FIV, se recomandă punerea în aplicare a unui pre-tratament înainte de stimulare cu agoniști ai GnRH sau contracepție estrogen / progesteron.BArgumentareRevizuirea datelor din literatură a evidențiat o îmbunătățire a șanselor de sarcină în cazul blocării ovariene, înainte de stimularea pentru FIV, de către un agonist de GnRH sau de contracepție estrogen / progesteron. (16,17,18,19,20,21,22)III ... 6.9.
  6. Strategia FIV și cazuri speciale6.9.2.
  7. Endometrioza superficialăStandardÎntr-un context de endometrioză și infertilitate, nu se recomandă efectuarea unui tratament chirurgical al endometriozei superficiale cu singurul scop de a crește șansele de sarcină în FIV.CArgumentareÎn prezent nu există dovezi privind efectul pozitiv sau negativ al intervenției chirurgicale pentru excizia leziunilor superficiale de endometrioză peritoneală asupra rezultatelor FIV. (23,24,25)IV ... 6.9.2.
  8. EndometriomulStandardNu este recomandat tratamentul chirurgical al endometrioamelor în scopul unic de a îmbunătăți rezultatele FIV.BArgumentareExistă mai multe sinteze ale literaturii de specialitate (tip review) care demonstrează că intervenția chirurgicală a endometriomului prin chistectomie înainte de administrarea FIV nu îmbunătățește ratele de sarcină.Endometriomul (mai mic de 4 centimetri) nu are impact asupra calității embrionului și asupra rezultatelor finale ale FIV în ceea ce privește sarcina și ratele natalității, în ciuda unei posibile scăderi a numărului de ovocite recuperate și în ciuda dozei potențial mai mare de gonadotropine. Nu există date în literatură pentru endometrioame mai mari de 6 cm. (26,27,28,29,30,31,32,33,34)IIbStandardNu este recomandat să se efectueze aspirație transvaginală sistematică sub control ultrasonografic al endometrioamelor înainte de FIV pentru creșterea ratelor sarcinii.CArgumentareSinteza literaturii de specialitate (tip review) nu a constatat nicio îmbunătățire a rezultatelor FIV după puncție și drenare ghidată ecografic înaintea de stimulării ovariene. (35,36)IVStandardÎn cazul endometriomului care poate interfera cu recoltarea ovocitelor, acesta poate fi evacuat vaginal, eco-ghidat cu sau fără distrugere locală (alcoolizare).CArgumentareÎn cazul în care pacienta are în antecedente intervenții chirurgicale pentru endometriom, rezultatele managementului FIV (rata sarcinii și rata natalității) nu sunt modificate; cu toate acestea, există o tendință spre scăderea rezervelor ovariene cu scăderea numărului de ovocite recoltate și a unor doze mai mari de gonadotropine. (37,38,39,40)IV ... 6.9.2.
  9. Endometrioza profundăStandardUtilizarea FIV poate fi propusă pentru creșterea ratei de obținerea a unei sarcinii și ratei natalității într-un context de infertilitate și endometrioză profundă.BArgumentareRatele de sarcină obținute (spontan și după consultul specialiștilor în medicină reproductivă) după intervenția chirurgicală pentru leziuni profunde ale endometriozei fără implicare colorectală variază de la 40 la 85%. După intervenția chirurgicală pentru leziunile endometriozei colorectale, ratele de sarcină sunt de 47 până la 59%, conform studiilor, prin urmare, comparabile cu rezultatele obținute în cazurile de endometrioză profundă fără implicare colorectală.Ratele de sarcini spontane obținute după o intervenție chirurgicală pentru leziuni endometriozice colorectale, variază, în funcție de publicații și în funcție de durata urmăririi, între 27 și 41%. Ratele sarcinilor obținute prin FIV după intervenție chirurgicală pentru endometrioza profundă nu sunt diferite de ratele de sarcină obținută prin FIV în alte situații decât aceasta. (41,42,43,44,45,46,47,48)IIbStandardNu se recomandă efectuarea unui tratament chirurgical al endometriozei profund infiltrative înainte de a efectua FIV, cu unicul scop de a îmbunătăți rezultatele FIV.CArgumentareStudiile care au comparat șansele obținerii unei sarcini prin FIV, precedată sau nu de o intervenție chirurgicală, nu au elaborat o concluzie care să demonstreze eficacitatea intervenției chirurgicale în tratamentul endometriozei profunde înaintea FIV, cu excepția simptomatologiei dureroase.Lipsa beneficiilor clare ale intervențiilor chirurgicale în ceea ce privește șansele de sarcină ar trebui cântărită împotriva riscului de complicații postoperatorii imediate ale intervenției chirurgicale, precum și riscul de afectare a rezervelor ovariene în cazul unei posibile intervenții chirurgicale a endometriomelor asociate cu leziuni endometriozice profunde. (49,50,51,52,53,54,55)iVStandardÎn cazul eșecului uneia sau mai multor încercări de FIV în contextul endometriozei profunde, se recomandă consultarea medico-chirurgicală multidisciplinară pentru a discuta o intervenție chirurgicala pentru endometrioză.EArgumentareIndicația de tratament chirurgical, în caz de eșec al mai multor tentative de FIV, a fost puțin studiată în literatură. Abordarea multidisciplinară este asociată cu posibilitatea creșterii șanselor de sarcină după intervenția chirurgicală la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă. ... 6.9.2.
  10. AdenomiozăStandardUtilizarea agoniștilor GnRH pare să îmbunătățească rezultatele FIV în cazul adenomiozelor.EArgumentareDeși diagnosticul de adenomioză rămâne greu de definit, adenomioza pare să aibă un efect negativ asupra ratelor sarcinii prin FIV.Ponderea adenomiozelor în ceea ce privește rata sarcinilor este dificil de evaluat la pacienții cu endometrioză asociată. Ratele de pierdere a sarcinii ar fi mai mari în cazul existenței adenomiozei în timpul sarcinii obținute prin FIV. ... 6.9.2.
  11. Indicația de conservare a fertilității în caz de endometriozăStandardPosibilitățile de conservare a fertilității ar trebui discutate cu pacientul în cazul intervenției chirurgicale pentru endometriom ovarian.EArgumentarePână în prezent, nu a fost publicat niciun studiu de cohortă în contextul specific al prezervării fertilității în endometrioză, ceea ce face dificilă elaborarea unei recomandări. Se pare că există o modificare a rezervei foliculare asociată cu boala endometriozică ovariană și că intervenția chirurgicală, mai ales atunci când este bilaterală sau iterativă, este de natură să agraveze această stare. ... ... ... ...
  12. ...
  13. ...
  15. Istoricul natural al endometriozei. Evaluare și diagnostic.5.
  16. Istoricul natural al endometriozei5.1.
  17. Evoluția endometriozei
  18. Vercellini P, Eskenazi B, Consonni D, Somigliana E, Parazzini F, Abbiati A and Fedele L. Oral contraceptives and risk of endometriosis: a systematic review and meta-analysis. Hum Reprod Update 2011; 17:159-
  19. ...
  20. Vitonis AF, Hankinson SE, Hornstein MD and Missmer SA. Adult physical activity and endometriosis risk. Epidemiology 2010; 21:16-
  21. ...
  22. Melin A, Sparθn P, Persson I and Bergovist A. Endometriosis and the risk of cancer with special emphasis on ovarian cancer. Hum Reprod 2006; 21:1237-
  23. ...
  24. Munksgaard PS and Blaakaer J. The association between endometriosis and gynecological cancers and breast cancer: a review of epidemiological data. Gynecol Oncol 2011; 123:157-
  25. ...
  26. Sayasneh A, Tsivos D and Crawford R. Endometriosis and ovarian cancer: a systematic review. ISRN Obstet Gynecol 2011; 2011:
  27. ...
  28. Somigliana E, Vigano P, Parazzini F, Stoppelli S, Giambattista E and Vercellini P. Association between endometriosis and cancer: a comprehensive review and a critical analysis of clinical and epidemiological evidence. Gynecol Oncol 2006; 101:331-
  29. ...
  30. ... ... ... 5.
  31. Diagnostic și evaluare clinică5.2.
  32. Durerea asociată cu endometrioza
  33. Bellelis P, Dias JA, Jr., Podgaec S, Gonzales M, Baracat EC and Abrăo MS. Epidemiological and clinical aspects of pelvic endometriosis-a case series. Rev Assoc Med Bras 2010; 56:467-
  34. ...
  35. Lemaire GS. More than just menstrual cramps: symptoms and uncertainty among women with endometriosis. J Obstet Gynecol Neonatal Nurs 2004; 33:71-
  36. ...
  37. Luscombe GM, Markham R, Judio M, Grigoriu A and Fraser IS. Abdominal bloating: an under-recognized endometriosis symptom. J Obstet Gynaecol Can 2009; 31:1159-
  38. ...
  39. Davis GD, Thillet E and Lindemann J. Clinical characteristics of adolescent endometriosis. J Adolesc Health 1993; 14:362-368 ...
  40. Bourdel, N., Alves, J., Pickering, G., Ramilo, I., Roman, H. and Canis, M.
(2014). Systematic review of endometriosis pain assessment: how to choose a scale?. Human Reproduction Update, 21
(1), pp.136-
  1. ...
  2. Fauconnier A, Chapron C. Endometriosis and pelvic pain: epidemiological evidence of the relationship and implications. Human reproduction update. 2005 Nov-Dec;11
(6):595-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Fauconnier A, Chapron C, Dubuisson JB, Vieira M, Dousset B, Breart G. Relation between pain symptoms and the anatomic location of deep infiltrating endometriosis. Fertility and sterility. 2002 Oct;78
(4):719-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Arruda MS, Petta CA, Abrao MS, Benetti-Pinto CL. Time elapsed from onset of symptoms to diagnosis of endometriosis in a cohort study of Brazilian women. Human reproduction. 2003 Apr;18
(4):756-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Chapron C, Fauconnier A, Dubuisson JB, Barakat H, Vieira M, Breart G. Deep infiltrating endometriosis: relation between severity of dysmenorrhoea and extent of disease. Human reproduction. 2003 Apr;18
(4):760-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. De Graaff AA, D'Hooghe TM, Dunselman GA, Dirksen CD, Hummelshoj L, Consortium WE, et al. The significant effect of endometriosis on physical, mental and social wellbeing: results from an internațional cross-sectional survey. Human reproduction. 2013 Oct;28
(10):2677-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. De Graaff AA, Van Lankveld J, Smits LJ, Van Beek JJ, Dunselman GA. Dyspareunia and depressive symptoms are associated with impaired sexual functioning in women with endometriosis, whereas sexual functioning in their male partners is not affected. Human reproduction. 2016 Nov;31
(11):2577-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Vercellini P, Somigliana E, Buggio L, Barbara G, Frattaruolo MP, Fedele L. "I can't get no satisfaction": deep dyspareunia and sexual functioning in women with rectovaginal endometriosis. Fertility and sterility. 2012 Dec;98
(6):1503-11 e
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Nnoaham KE, Hummelshoj L, Kennedy SH, Jenkinson C, Zondervan KT, World Endometriosis Research Foundation Women's Health Symptom Survey C. Developing symptom-based predictive models of endometriosis as a clinical screening tool: results from a multicenter study. Fertility and sterility. 2012 Sep;98
(3):692-701 e
  1. PubMed PMID:
  2. Pubmed Central PMCID:
  3. ...
  4. Fedele L, Bianchi S, Carmignani L, Berlanda N, Fontana E, Frontino G. Evaluation of a new questionnaire for the presurgical diagnosis of bladder endometriosis. Human reproduction. 2007 Oct;22
(10):2698-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Gabriel B, Nassif J, Trompoukis P, Barata S, Wattiez A. Prevalence and management of urinary tract endometriosis: a clinical case series. Urology. 2011 Dec;78
(6):1269-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Panel P, Huchon C, Estrade-Huchon S, Le Tohic A, Fritel X, Fauconnier A. Bladder symptoms and urodynamic observations of patients with endometriosis confirmed by laparoscopy. Internațional urogynecology journal. 2016 Mar;27
(3):445-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Warren JW, Meyer WA, Greenberg P, Horne L, Diggs C, Tracy JK. Using the Internațional Continence Society's definition of painful bladder syndrome. Urology. 2006 Jun;67
(6):1138-42; discussion 42-
  1. PubMed PMID:
  2. Pubmed Central PMCID:
  3. ...
  4. Tirlapur SA, Kuhrt K, Chaliha C, Ball E, Meads C, Khan KS. The 'evil twin syndrome' in chronic pelvic pain: a systematic review of prevalence studies of bladder pain syndrome and endometriosis. Internațional journal of surgery. 2013;11
(3):233-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Hsu AL, Sinaii N, Segars J, Nieman LK, Stratton P. Relating pelvic pain location to surgical findings of endometriosis. Obstet Gynecol. 2011 Aug;118(2 Pt 1):223-
  4. PubMed PMID:
  5. Pubmed Central PMCID: PMC
  6. ...
  7. Vercellini P, Fedele L, Aimi G, Pietropaolo G, Consonni D, Crosignani PG. Association between endometriosis stage, lesion type, patient characteristics and severity of pelvic pain symptoms: a multivariate analysis of over 1000 patients. Hum Reprod. 2007 Jan;22
(1):266-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Yosef A, Allaire C, Williams C, Ahmed AG, Al-Hussaini T, Abdellah MS, et al. Multifactorial contributors to the severity of chronic pelvic pain in women. Am J Obstet Gynecol. 2016 Dec;215
(6):760 e1- e
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Nnoaham KE, Hummelshoj L, Webster P, d'Hooghe T, de Cicco Nardone F, de Cicco Nardone C, Jenkinson C, Kennedy SH, Zondervan KT and World Endometriosis Research Foundation Global Study of Women's Health consortium. Impact of endometriosis on quality of life and work productivity: a multicenter study across ten countries. Fertil Steril 2011; 96:366-
  4. ...
  5. https://eesei.eu/ro/chestionar-endometrioza ...
  6. Bellelis P, Dias JA, Jr., Podgaec S, Gonzales M, Baracat EC and Abrăo MS. Epidemiological and clinical aspects of pelvic endometriosis-a case series. Rev Assoc Med Bras 2010; 56:467-
  7. ...
  8. Davis GD, Thillet E and Lindemann J. Clinical characteristics of adolescent endometriosis. J Adolesc Health 1993; 14:362-
  9. ...
  10. Luscombe GM, Markham R, Judio M, Grigoriu A and Fraser IS. Abdominal bloating: an under-recognized endometriosis symptom. J Obstet Gynaecol Can 2009; 31:1159-
  11. ...
  12. Forman RG, Robinson JN, Mehta Z and Barlow DH. Patient history as a simple predictor of pelvic pathology in subfertile women. Hum Reprod 1993; 8:53-
  13. ...
  14. Seracchioli R, Mabrouk M, Guerrini M, Manuzzi L, Savelli L, Frascα C and Venturoli S. Dyschezia and posterior deep infiltrating endometriosis: analysis of 360 cases. J Minim Invasive Gynecol 2008; 15:695-
  15. ...
  16. Thomassin I, Bazot M, Detchev R, Barranger E, Cortez A and Darai E. Symptoms before and after surgical removal of colorectal endometriosis that are assessed by magnetic resonance imaging and rectal endoscopic sonography. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1264-
  17. ...
  18. Stratton P, Khachikyan I, Sinaii N, Ortiz R, Shah J. Association of chronic pelvic pain and endometriosis with signs of sensitization and myofascial pain. Obstet Gynecol. 2015 Mar;125
(3):719-
  1. PubMed PMID:
  2. Pubmed Central PMCID: PMC
  3. ...
  4. Hoffman D. Central and peripheral pain generators in women with chronic pelvic pain: patient centered assessment and treatment. Curr Rheumatol Rev. 2015;11
(2):146-
  1. PubMed PMID:
  2. ...
  3. Rigaud J, Delavierre D, Sibert L, Labat JJ. [Clinical interview and clinical examination of patients with chronic pelvic and perineal pain]. Progres en urologie: journal de l'Association francaise d'urologie et de la Societe francaise d'urologie. 2010 Nov;20
(12):897-
  1. PubMed PMID:
  2. Interrogatoire et examen clinique d'un patient ayant des douleurs pelviperineales chroniques. ... ... 5.2.
  3. Evaluarea clinică și semne sugestive pentru endometrioză
  4. Bazot M, Lafont C, Rouzier R, Roseau G, Thomassin-Naggara I and Darai E. Diagnostic accuracy of physical examination, transvaginal sonography, rectal endoscopic sonography, and magnetic resonance imaging to diagnose deep infiltrating endometriosis. Fertil Steril 2009; 92:1825-
  5. ...
  6. Chapron C, Dubuisson JB, Pansini V, Vieira M, Fauconnier A, Barakat H and Dousset B. Routine clinical examination is not sufficient for diagnosing and locating deeply infiltrating endometriosis. J Am Assoc Gynecol Laparosc 2002; 9:115-
  7. ...
  8. Condous G, Van Calster B, Van Huffel S and Lam A. What is the value of preoperative bimanual pelvic examination in women undergoing laparoscopic total hysterectomy? J Minim Invasive Gynecol 2007; 14:334-
  9. ...
  10. Eskenazi B, Warner M, Bonsignore L, Olive D, Samuels S and Vercellini P. Validation study of nonsurgical diagnosis of endometriosis. Fertil Steril 2001; 76:929-
  11. ...
  12. Hudelist G, Ballard K, English J, Wright J, Banerjee S, Mastoroudes H, Thomas A, Singer CF and Keckstein J. Transvaginal sonography vs. clinical examination in the preoperative diagnosis of deep infiltrating endometriosis. Ultrasound Obstet Gynecol 2011; 37:480-
  13. ...
  14. Koninckx PR, Meuleman C, Oosterlynck D and Cornillie FJ. Diagnosis of deep endometriosis by clinical examination during menstruation and plasma CA-125 concentration. Fertil Steril 1996; 65:280-
  15. ...
  16. Ripps BA and Martin DC. Correlation of focal pelvic tenderness with implant dimension and stage of endometriosis. J Reprod Med 1992; 37:620-
  17. ... ... ... 5.
  18. Investigații complementare5.3.
  19. Investigații de primă linie
  20. Van Holsbeke C, Van Calster B, Guerriero S, Savelli L, Paladini D, Lissoni AA, Czekierdowski A, Fischerova D, Zhang J, Mestdagh G et al. Endometriomas: their ultrasound characteristics. Ultrasound Obstet Gynecol 2010; 35:730-
  21. ...
  22. Moore J, Copley S, Morris J, Lindsell D, Golding S and Kennedy S. A systematic review of the accuracy of ultrasound in the diagnosis of endometriosis. Ultrasound Obstet Gynecol 2002; 20:630-634 ...
  23. Redwine DB. Ovarian endometriosis: a marker for more extensive pelvic and intestinal disease. Fertil Steril 1999; 72:310-
  24. ... ... 5.3.
  25. Investigații de linia a doua și evaluarea bolii endometriozice
  26. Abrao MS, Goncalves MO, Dias JA, Jr., Podgaec S, Chamie LP and Blasbalg R. Comparison between clinical examination, transvaginal sonography and magnetic resonance imaging for the diagnosis of deep endometriosis. Hum Reprod 2007; 22:3092-
  27. ...
  28. Bazot M, Bornier C, Dubernard G, Roseau G, Cortez A and Darai E. Accuracy of magnetic resonance imaging and rectal endoscopic sonography for the prediction of location of deep pelvic endometriosis. Hum Reprod 2007; 22:1457-
  29. ...
  30. Bergamini V, Ghezzi F, Scarperi S, Raffaelli R, Cromi A and Franchi M. Preoperative assessment of intestinal endometriosis: A comparison of transvaginal sonography with water-contrast in the rectum, transrectal sonography, and barium enema. Abdom imaging 2010; 35:732-
  31. ...
  32. Chapron C, Vieira M, Chopin N, Balleyguier C, Barakat H, Dumontier I, Roseau G, Fauconnier A, Foulot H and Dousset B. Accuracy of rectal endoscopic ultrasonography and magnetic resonance imaging in the diagnosis of rectal involvement for patients presenting with deeply infiltrating endometriosis. Ultrasound Obstet Gynecol 2004; 24:175-
  33. ...
  34. Ribeiro HS, Ribeiro PA, Rossini L, Rodrigues FC, Donadio N and Aoki T. Double-contrast barium enema and transrectal endoscopic ultrasonography in the diagnosis of intestinal deeply infiltrating endometriosis. J Minim Invasive Gynecol 2008; 15:315-
  35. ...
  36. Savelli L, Manuzzi L, Coe M, Mabrouk M, Di Donato N, Venturoli S and Seracchioli R. Comparison of transvaginal sonography and double-contrast barium enema for diagnosing deep infiltrating endometriosis of the posterior compartment. Ultrasound Obstet Gynecol 2011; 38:466-
  37. ...
  38. Savelli L, Manuzzi L, Pollastri P, Mabrouk M, Seracchioli R and Venturoli S. Diagnostic accuracy and potențial limitations of transvaginal sonography for bladder endometriosis. Ultrasound Obstet Gynecol 2009; 34:595-
  39. ...
  40. Bazot M, Lafont C, Rouzier R, Roseau G, Thomassin-Naggara I and Darai E. Diagnostic accuracy of physical examination, transvaginal sonography, rectal endoscopic sonography, and magnetic resonance imaging to diagnose deep infiltrating endometriosis. Fertil Steril 2009; 92:1825-
  41. ...
  42. Darai E, Dubernard G, Coutant C, Frey C, Rouzier R and Ballester M. Randomized trial of laparoscopically assisted versus open colorectal resection for endometriosis: morbidity, symptoms, quality of life, and fertility. Ann Surg 2010; 251:1018-1023.45 ...
  43. Darai E, Lesieur B, Dubernard G, Rouzier R, Bazot M and Ballester M. Fertility after colorectal resection for endometriosis: results of a prospective study comparing laparoscopy with open surgery. Fertil Steril 2011; 95:1903-
  44. ...
  45. De Cicco C, Corona R, Schonman R, Mailova K, Ussia A and Koninckx P. Bowel resection for deep endometriosis: a systematic review. BJOG 2011; 118:285-
  46. ...
  47. Kondo W, Bourdel N, Tamburro S, Cavoli D, Jardon K, Rabischong B, Botchorishvili R, Pouly J, Mage G and Canis M. Complications after surgery for deeply infiltrating pelvic endometriosis. BJOG 2011; 118:292-
  48. ...
  49. Meuleman C, D'Hoore A, Van Cleynenbreugel B, Tomassetti C and D'Hooghe T. Why we need internațional agreement on terms and definitions to assess clinical outcome after endometriosis surgery. Hum Reprod 2011a; 26:1598-1599; comment on Donnez and Squifflet, 2010; author reply 1599-
  50. ...
  51. Meuleman C, Tomassetti C, D'Hoore A, Van Cleynenbreugel B, Penninckx F, Vergote I and D'Hooghe T. Surgical treatment of deeply infiltrating endometriosis with colorectal involvement. Hum Reprod Update 2011b; 17:311-
  52. ...
  53. Bazot, M., Bharwani, N., Huchon, C., Kinkel, K., Cunha, T., Guerra, A., Manganaro, L., Bu±esch, L., Kido, A., Togashi, K., Thomassin-Naggara, I. and Rockall, A.
(2016). European society of urogenital radiology (ESUR) guidelines: MR imaging of pelvic endometriosis. European Radiology, 27
(7), pp.2765-
  1. ...
  2. Hottat N, Larrousse C, Anaf V et al
(2009)Endometriosis: contribution of 3.0-T pelvic MR imaging in preoperative assessment- inițial results. Radiology 253
(1):126-134 ... 66. Manganaro L, Fierro F, Tomei A et al
(2012)Feasibility of 3.0T pelvic MR imaging in the evaluation of endometriosis. Eur J Radiol 81
(6): 1381-1387 ... 67. Saba L, Guerriero S, Sulcis R et al
(2012)MRI and "tenderness guided" transvaginal ultrasonography in the diagnosis of rectosigmoid endometriosis. J Magn Reson Imaging 35
(2):352-360 ... 68. Di Paola V, Manfredi R, Castelli F, Negrelli R, Mehrabi S, Pozzi Mucelli R
(2015)Detection and localization of deep endometriosis by means of MRI and correlation with the ENZIAN score. Eur J Radiol 84
(4):568-574 ... 69. Roy C, Balzan C, Thoma V, Sauer B, Wattiez A, Leroy J
(2009)Efficiency of MR imaging to orientate surgical treatment of posterior deep pelvic endometriosis. Abdom Imaging 34
(2):251-259 ... 70. Fiaschetti V, Crusco S, Meschini A et al
(2012)Deeply infiltrating endometriosis: evaluation of retro-cervical space on MRI after vaginal opacification. Eur J Radiol 81
(11):3638-3645 ... 71. Bazot M, Darai E, Hourani R et al
(2004)Deep pelvic endometriosis: MR imaging for diagnosis and prediction of extension of disease. Radiology 232
(2):379-389 ... 72. Bazot M, Stivalet A, Darai E, Coudray C, Thomassin-Naggara I, Poncelet E
(2013)Comparison of 3D and 2D FSE T2-weighted MRI in the diagnosis of deep pelvic endometriosis: preliminary results. Clin Radiol 68
(1):47-54 ... 73. KrugerK, Behrendt K,Niedobitek-Kreuter G,Koltermann K, Ebert AD
(2013)Location dependent value of pelvic MRI in the preoperative diagnosis of endometriosis. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 169
(1):93-98 ... 74. Scardapane A, Lorusso F, Scioscia M, Ferrante A, Stabile Ianora AA, Angelelli G
(2014)Standard high- resolution pelvic MRI vs. Lowresolution pelvic MRI in the evaluation of deep infiltrating endometriosis. Eur Radiol 24
(10):2590-2596 ... 75. Togashi K, Nishimura K, Kimura I et al
(1991)Endometrial cysts: diagnosis with MR imaging. Radiology 180
(1):73-78 ... 76. Cornfeld DM, Israel G, McCarthy SM, Weinreb JC
(2008)Pelvic imaging using a T1W fat-suppressed three- dimensional dual echo Dixon technique at 3T. J Magn Reson Imaging 28
(1):121-127 ... 77. Ha HK, Lim YT, Kim HS, Suh TS, Song HH, Kim SJ
(1994)Diagnosis of pelvic endometriosis: fat- suppressed T1-weighted vs convențional MR images. AJR Am J Roentgenol 163
(1):127-131 ... 78. Tanaka YO, Itai Y, Anno I, Matsumoto K, Ebihara R, Nishida M
(1996)MR staging of pelvic endometriosis: role of fat-suppression T1-weighted images. Radiat Med 14
(3):111-116 ... 79. Bazot M, Gasner A, Lafont C, Ballester M, Darai E
(2011)Deep pelvic endometriosis: limited additional diagnostic value of postcontrast in comparison with convențional MR images. Eur J Radiol. doi: 10.1016/j.ejrad.2010.12.006 ... 80. Onbas O, Kantarci M, Alper F et al
(2007)Nodular endometriosis: dynamic MR imaging. Abdom Imaging 32
(4):451-456 ... 81. Scardapane A, Bettocchi S, Lorusso F et al
(2011)Diagnosis of colorectal endometriosis: contribution of contrast enhanced MRcolonography. Eur Radiol. doi:10.1007/s00330-011-2079-5 ... 82. Bazot M, Jarboui L, BallesterM, Touboul C, Thomassin-Naggara I, Darai E
(2012)The value of MRI in assessing parametrial involvement in endometriosis. Hum Reprod 27
(8):2352-2358 ... 83. Bazot M, Darai E, Hourani R et al
(2004)Deep pelvic endometriosis: MR imaging for diagnosis and prediction of extension of disease. Radiology 232
(2):379-389 ... 84. Golfier F, Sabra M. [Surgical management of endometriosis]. J Gynecol Obstet Biol Reprod (Paris). avr 2007;36
(2):162-
  1. ...
  2. Național Institute for health and Care Excellence. Endometriosis:diagnosis and management. Nice. 17 fevr 2017; Clinical guideline. ... ... 5.3.
  3. Investigații de linia a treia și evaluarea bolii endometriozice5.3.3.
  4. Examinarea endometriozei cu localizare recto-sigmoidiană
  5. Biscaldi E, Ferrero S, Remorgida V, Rollandi GA. MDCT enteroclysis urography with split-bolus technique provides information on ureteral involvement in patients with suspected bowel endometriosis. AJR Am J Roentgenol. 2011 May;196
(5):W635-
  1. ...
  2. Iosca S, Lumia D, Bracchi E, Duka E, De Bon M, Lekaj M, et al. Multislice computed tomography with colon water distension (MSCT-c) in the study of intestinal and ureteral endometriosis. Clin Imaging. 2013 Dec;37
(6):1061-
  1. ...
  2. Belghiti J, Thomassin-Naggara I, Zacharopoulou C, Zilberman S, Jarboui L, Bazot M, et al. Contribution of Computed Tomography Enema and Magnetic Resonance Imaging to Diagnose Multifocal and Multicentric Bowel Lesions in Patients With Colorectal Endometriosis. J Minim Invasive Gynecol. 2015 Aug;22
(5):776-
  1. ...
  2. Milone M, Mollo A, Musella M, Maietta P, Sosa Fernandez LM, Shatalova O et al. Role of colonoscopy in the diagnostic work-up of bowel endometriosis. World journal of gastroenterology 2015;21:4997-
  3. ...
  4. Kaufman LC, Smyrk TC, Levy MJ, Enders FT, Oxentenko AS. Symptomatic intestinal endometriosis requiring surgical resection: clinical presentation and preoperative diagnosis. The American journal of gastroenterology 2011;106:1325-
  5. ...
  6. Kim KJ, Jung SS, Yang SK, Yoon SM, Yang DH, Ye BD et al. Colonoscopic findings and histologic diagnostic yield of colorectal endometriosis. Journal of clinical gastroenterology 2011;45:536-
  7. ...
  8. Milone M, Mollo A, Musella M, Maietta P, Sosa Fernandez LM, Shatalova O et al. Role of colonoscopy in the diagnostic work-up of bowel endometriosis. World journal of gastroenterology 2015;21:4997-
  9. ...
  10. Milone M, Mollo A, Musella M, Maietta P, Sosa Fernandez LM, Shatalova O et al. Role of colonoscopy in the diagnostic work-up of bowel endometriosis. World journal of gastroenterology 2015;21:4997-
  11. ...
  12. Kaufman LC, Smyrk TC, Levy MJ, Enders FT, Oxentenko AS. Symptomatic intestinal endometriosis requiring surgical resection: clinical presentation and preoperative diagnosis. The American journal of gastroenterology 2011;106:1325-
  13. ...
  14. Kim KJ, Jung SS, Yang SK, Yoon SM, Yang DH, Ye BD et al. Colonoscopic findings and histologic diagnostic yield of colorectal endometriosis. Journal of clinical gastroenterology 2011;45:536-
  15. ... ... 5.3.3.
  16. Examinarea endometriozei urinare
  17. Gabriel B, Nassif J, Trompoukis P, Barata S, Wattiez A. Prevalence and Management of Urinary Tract Endometriosis: A Clinical Case Series. URL. Elsevier Inc; 2011 Dec 1;78
(6):1269-
  1. ...
  2. Knabben L, Imboden S, Fellmann B, Nirgianakis K, Kuhn A, Mueller MD. Urinary tract endometriosis in patients with deep infiltrating endometriosis: prevalence, symptoms, management, and proposal for a new clinical classification. Fertility and Sterility. 2015 Jan;103
(1):147-
  1. ...
  2. Chapron C, Fauconnier A, Vieira M, Barakat H, Dousset B, Pansini V, et al. Anatomical distribution of deeply infiltrating endometriosis: surgical implications and proposition for a classification. Hum Reprod. 2003 Jan 1;18
(1):157-
  1. ...
  2. Roman H, French coloRectal Infiltrating ENDometriosis Study group FG. A național snapshot of the surgical management of deep infiltrating endometriosis of the rectum and colon in France in 2015: A multicenter series of 1135 cases. Journal of Gynecology Obstetrics and Human Reproduction. Elsevier Masson SAS; 2017 Feb 9;:1-
  3. ...
  4. Nezhat C, Falik R, McKinney S, King LP. Pathophysiology and management of urinary tract endometriosis. Nat Rev Urol. 2017 Jun;14
(6):359-7 ... 101. Nezhat C, Falik R, McKinney S, King LP. Pathophysiology and management of urinary tract endometriosis. Nat Rev Urol. 2017 Jun;14
(6):359-
  1. ...
  2. Leone Roberti Maggiore U, Ferrero S, Candiani M, Somigliana E, Vigan≥ P, Vercellini P. Bladder Endometriosis: A Systematic Review of Pathogenesis, Diagnosis, Treatment, Impact on Fertility, and Risk of Malignant Transformation. European Urology. 2017 May;71
(5):790-
  1. ... ... ... ... ...
  2. Conduită6.
  3. Laparoscopia6.1.
  4. Laparoscopia diagnostică în endometrioză
  5. Medeiros LR, Fachel JMG, Garry R, Stein AT, Furness S. Laparoscopy versus laparotomy for benign ovarian tumours. Cochrane Database Syst Rev. 20 juill 2005;
(3):CD
  1. ...
  2. Mais V, Ajossa S, Guerriero S, Mascia M, Solla E, Melis GB. Laparoscopic versus abdominal myomectomy: a prospective, randomized trial to evaluate benefits in early outcome. Am J Obstet Gynecol. fθvr 1996;174
(2):654-
  1. ...
  2. Ferrero S, Anserini P, Abbamonte LH, Ragni N, Camerini G, Remorgida V. Fertility after bowel resection for endometriosis. Fertil Steril. juill 2009;92
(1):41-
  1. ...
  2. Golfier F, Sabra M. [Surgical management of endometriosis]. J Gynecol Obstet Biol Reprod (Paris). avr 2007;36
(2):162-
  1. ...
  2. Yuen PM, Yu KM, Yip SK, Lau WC, Rogers MS, Chang A. A randomized prospective study of laparoscopy and laparotomy in the management of benign ovarian masses. Am J Obstet Gynecol. juill 1997;177
(1):109-
  1. ...
  2. Morgante G, Ditto A, la Marca A, Trotta V, De Leo V. Surgical treatment of ovarian dermoid cysts. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. oct 1998;81
(1):47-
  1. ...
  2. Nisolle M, Paindaveine B, Bourdon A, Berliere M, Casanas-Roux F, Donnez J. Histologic study of peritoneal endometriosis in infertile women. Fertility and sterility 1990;53:984-
  3. ...
  4. Marchino GL, Gennarelli G, Enria R, Bongioanni F, Lipari G, Massobrio M. Diagnosis of pelvic endometriosis with use of macroscopic versus histologic findings. Fertility and sterility 2005;84:12-
  5. ...
  6. Stratton P, Winkel CA, Sinaii N, Merino MJ, Zimmer C, Nieman LK. Location, color, size, depth, and volume may predict endometriosis in lesions resected at surgery. Fertility and sterility 2002;78:743-
  7. ...
  8. Stratton P, Winkel C, Premkumar A, Chow C, Wilson J, Hearns-Stokes R et al. Diagnostic accuracy of laparoscopy, magnetic resonance imaging, and histopathologic examination for the detection of endometriosis. Fertility and sterility 2003;79:1078-
  9. ...
  10. Walter AJ, Hentz JG, Magtibay PM, Cornella JL, Magrina JF. Endometriosis: correlation between histologic and visual findings at laparoscopy. American journal of obstetrics and gynecology 2001;184:1407-11; discussion 11-
  11. ...
  12. Balasch J, Creus M, Fabregues F, Carmona F, Ordi J, Martinez-Roman S et al. Visible and non-visible endometriosis at laparoscopy in fertile and infertile women and in patients with chronic pelvic pain: a prospective study. Human reproduction (Oxford, England) 1996;11:387-
  13. ...
  14. Mettler L, Schollmeyer T, Lehmann-Willenbrock E, Schuppler U, Schmutzler A, Shukla D et al. Accuracy of laparoscopic diagnosis of endometriosis. Jsls 2003;7:15-
  15. ...
  16. Fernando S, Soh PQ, Cooper M, Evans S, Reid G, Tsaltas J et al. Reliability of visual diagnosis of endometriosis. Journal of minimally invasive gynecology 2013;20:783-
  17. ...
  18. Jansen RP, Russell P. Nonpigmented endometriosis: clinical, laparoscopic, and pathologic definition. American journal of obstetrics and gynecology 1986;155:1154-
  19. ...
  20. Stegmann BJ, Funk MJ, Sinaii N, Hartmann KE, Segars J, Nieman LK et al. A logistic model for the prediction of endometriosis. Fertility and sterility 2009;91:51-
  21. ...
  22. Almeida Filho DP, Oliveira LJ, Amaral VF. Accuracy of laparoscopy for assessing patients with endometriosis. Sao Paulo medical journal = Revista paulista de medicina 2008;126:305-
  23. ... ... 6.1.
  24. Fertiloscopia
  25. Watrelot A, Nisolle M, Chelli H, Hocke C, Rongieres C, Racinet C. Is laparoscopy still the gold standard in infertility assessment? A comparison of fertiloscopy versus laparoscopy in infertility. Results of an internațional multicentre prospective tr

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.