NORMĂ nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*)

NORMĂ nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**) (actualizată până la data de 15 ianuarie 2009*) ---------- *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 119 bis din 14 iunie 1995. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 15 ianuarie 2009, cu modificările şi completările aduse de NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008; NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009. **) Titlul Normei-cadru a fost modificat de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Partea I Cecul Pct. 1. - Prezenta normă se aplică instituţiilor de credit abilitate conform legii să desfăşoare activitate bancară în România. Obiectul prezentei norme îl constituie comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri, pe baza Legii nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificările şi completările ulterioare. ------------ Pct. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 2. - Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. Disponibilul este creat printr-un depozit bancar, din operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit bancar. Pct. 3. - Instituţiile de credit care funcţionează în România în condiţiile stipulate de legislaţia română privind activitatea bancară vor putea face comerţ cu cecuri şi vor putea presta servicii bancare specifice acestei activităţi pentru clienţii lor, luându-şi toate măsurile pentru eliminarea riscurilor care pot apărea pe parcursul derulării unor astfel de operaţiuni. Banca Naţională a României organizată şi funcţionând în condiţiile prevederilor Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României poate să efectueze operaţiuni cu cecuri în cadrul propriei sale activităţi. ------------ Pct. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 4. - Cecul este un instrument de plată creat de trăgător care, în baza unui disponibil constituit la o instituţie de credit, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţie de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar. Cecul trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii stabilite de Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, şi descrise de prezenta normă. ------------ Alin. 1 al pct. 4 a fost modificat de pct. 4 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiunile legate de acest instrument în nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează, iar trasul îl plateste. Cecul este un instrument de plată, prin care tragatorul dispune de fondurile pe care le are o instituţie de credit trasul, aceasta obligandu-se să-i faca serviciul de casa. În acest scop, instituţia de credit elibereaza clientului sau, tragatorul, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma în cecuri, în limitele dispoziţiilor proprii. ------------ Alin. 3 al pct. 4 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 5. - Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit pot accepta în operaţiunile lor cecuri redactate în orice limba, cu condiţia ca aceste acte sa provina de la bănci sau societăţi similare din strainatate agreate de acestea. ------------ Pct. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 6. - Cecul trebuie să fie completat în întregime cu cerneală ori pix de culoare albastră sau neagră ori prin dactilografiere. Menţiunile manuscrise vor fi completate cu majuscule, numai pentru suma în litere fiind posibilă completarea cu litere mici. ------------ Pct. 6 a fost modificat de pct. 5 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 7. - Standardul de conţinut obligatoriu al cecului este prezentat în anexa nr. 1 la prezenta normă, excepţie făcând cecurile utilizate pentru plăţi ale statului către populaţie. La completarea cecului vor fi respectate cerinţele din prezenta normă şi modelul prezentat în anexa nr. 5 la aceasta, fără a depăşi limitele spaţiilor destinate fiecărei menţiuni înscrise pe cec. ------------ Pct. 7 a fost modificat de pct. 6 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 8. - Cecul este un inscris formular care, pentru a fi valabil, trebuie să satisfaca anumite condiţii exprimate în formulare consacrate de redactare a textului care exprima clauze cu valoare juridica stricta. În toate redactarile, cecul trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii dispuse de lege, care să satisfaca cerinţele unei informaţii suficiente, precum şi cerinţele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv. Pct. 9. - Pe cec se pot face şi alte menţiuni decat cele obligatorii, care să stipuleze instrumentul respectiv clauze facultative, raspunzand unor necesităţi specifice raporturilor dintre cele trei persoane: tragator, tras şi beneficiar. Menţiunile facultative fac obiectul înţelegerii dintre aceste persoane. În temeiul art. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Cecul cuprinde: 1. denumirea de cec trecuta în insusi textul titlului şi exprimata în limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu; 2. ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani; 3. numele celui care trebuie să plateasca (tras); 4. aratarea locului unde plata trebuie facuta; 5. aratarea date şi a locului emiterii; 6. semnatura celui care emite cecul (tragatorul). Pct. 10 - Denumirea de cec trebuie să figureze în textul ordinului de a plati dat instituţiei de credit de către tragator prin intermediul cecului, utilizind formula consacrata "plati în schimbul acestui cec ....". ------------ Pct. 10 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 11. - Denumirea de cec nu va putea fi trecuta pe marginea, în diagonala sau în partea de jos a instrumentului, chiar dacă este însoţită de semnatura tragatorului. În orice situaţie, denumirea de cec va figura deasupra semnaturii tragatorului. Pct. 12. - Lipsa denumirii de cec atrage nulitatea instrumentului. Pct. 13. - Ordinul de a plati dat de tragator trasului, instituţie de credit, trebuie să fie clar, precis şi neconditionat. ------------ Pct. 13 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 14. - Ordinul neconditionat de a plati se va referi la plata unei sume de bani exprimata în moneda conform prevederilor pct. 181-185 din prezentele norme-cadru. Pct. 15. - Deoarece ordinul de plată nu poate comporta nici condiţie suspensiva, nici condiţie rezolutorie, ceea ce ar afecta increderea purtatorului în calitatea cecului, Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor accepta numai cecuri care cuprind ordinul de plată exprimat prin formula imperativa: "platiti ......". ------------ Pct. 15 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 16. - Orice condiţii, limitari sau contraprestatii, care se adauga ordinului de a plati, pe cec, duc la nulitatea instrumentului. Pct. 17. - Redactarea textului ordinului de a plati nu va putea fi efectuata pe marginea instrumentului, în diagonala acestuia sau în linie cu semnatura tragatorului ori sub aceasta. Pct. 18. - Indicarea numelui trasului, instituţia de credit, este obligatorie. Lipsa acestei menţiuni duce la nulitatea cecului. ------------ Pct. 18 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 19. - Numele trasului, respectiv denumirea instituţiei de credit, nu va putea fi redactat pe instrument în diagonala, decat în situaţiile prevăzute în prezentele norme-cadru. ------------ Pct. 19 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 20. - Pentru scopurile prezentelor norme-cadru, locul sau locurile desemnate pe cec ca loc unde plata trebuie facuta vor fi denumite adresa sau adresele. Adresa contine locul geografic incadrat intr-o unitate administrativ-teritoriala existenta în prezent - judet, municipiu, oras, comuna - identificata prin denumirea acesteia, însoţită de denumirea exacta a strazii şi a numarului, eventual codul postal şi alte elemente de identificare care să permită localizarea neechivoca. În situaţia în care plata trebuie făcută la o instituţie de credit sau la o unitate teritorială a unei instituţii de credit, în locul desemnat pe cec ca loc unde plata trebuie făcută se va trece denumirea instituţiei de credit/a unităţii teritoriale a instituţiei de credit. ------------ Alin. 2 al pct. 20 a fost introdus de pct. 7 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 21. - Redactarea textului privind adresa unde plata urmeaza să fie facuta nu se poate face pe diagonala instrumentului, sau sub semnatura tragatorului. Pct. 22. - Indicarea adresei exacte unde urmeaza să se faca plata este obligatorie pentru ca beneficiarul cecului sau instituţia de credit unde îşi are deschis contul sa stie unde să se prezinte pentru incasarea sumei inscrise pe cec. În cazul neachitarii cecului, beneficiarul acestuia va îndeplini, în locul indicat ca loc al platii, formalitatile cerute de lege pentru pastrarea drepturilor sale. ------------ Pct. 22 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 23. - Cecurile vor purta menţiuni clare privind ziua, luna şi anul emiterii pentru a permite:

1. a)calcularea de către tras a termenului de prezentare la plata, termen după expirarea caruia posesorul decade din drepturile sale de regres; ...
2. b)constatarea capacităţii legale a tragatorului în momentul aplicarii semnaturii sale pentru instrument. ... Pct. 24. - Data emiterii trebuie să fie unica, posibila şi certa. Pct. 25. - Data înscrisă pe cec este prezumata certa şi opozabila tuturor până la proba contrara. Pct. 26. - Locul emiterii trebuie să figureze alaturi de data emiterii cecului. Pct. 27. - Semnătura trăgătorului trebuie să fie olografă şi redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră ori albastră în spaţiul destinat acesteia. ------------ Pct. 27 a fost modificat de pct. 8 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 28. - Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor accepta la plata numai cecuri în care numele tragatorului este redactat clar. Prin numele tragatorului se înţelege numele şi prenumele persoanei fizice asa cum se afla acestea inscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice asa cum se afla aceasta înscrisă în Registrul comerţului. ------------ Pct. 28 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 29. - În cazul în care trăgătorul este o persoană juridică, semnătura reprezentantului legal al acesteia executată pe cec, în condiţiile prevăzute în prezenta normă, nu va fi însoţită de ştampila trăgătorului. Lipsa semnăturii trăgătorului, respectiv a reprezentantului autorizat al trăgătorului persoană juridică atrage nulitatea cecului. ------------ Pct. 29 a fost modificat de pct. 9 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 30. - Tragatorul poate recurge la forma autentica a cecului sau la darea unei imputerniciri prin act autentic. Semnarea numai prin aplicarea unei parafe cuprinzand un nume de persoana fizica nu este permisa, ducand la anularea cecului. În temeiul art. 2 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Titlul caruia îi lipseste una din condiţiunile aratate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile aratate în alineatele ce urmeaza. În lipsa unei aratari speciale, locul aratat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sunt aratate lângă numele trasului cecul este platibil la primul loc aratat. În lipsa acestora, sau a oricăror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment. Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat lângă numele tragatorului. Pct. 31. - Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor cecuri cărora le lipseste una sau mai multe din menţiunile obligatorii stabilite de lege. Aceasta reglementare a activităţii va fi general valabila cu excepţia urmatoarelor cazuri:
3. a)în situaţia în care indicarea locului de plată nu se face în mod expres pe cec, se considera ca loc de plată a cecului locul indicat lângă numele trasului prezumat a fi în acelasi timp şi loc al domiciliului acestuia (pentru interpretarea notiunii de domiciliu vor fi avute în vedere reglementarile din prezentele norme-cadru referitoare la art. 8 din Legea asupra cecului)); ...
4. b)în situaţia în care lângă numele trasului sunt indicate mai multe locuri, Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor considera cecul ca fiind platibil la primul dintre aceste locuri indicate; ...
5. c)în situaţia în care nu este indicat nici un loc lângă numele trasului, Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor considera cecul ca fiind platibil la adresa sediului principal al instituţiei de credit trase; ...
6. d)în situaţia în care locul de emitere nu este indicat expres pe cec, se va considera ca loc al emiterii locul indicat lângă numele tragatorului. ... ------------ Pct. 31 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 3 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993 aprobata prin Legea nr. 83/1994: Cecul nu poate fi tras decat asupra instituţiei de credit. Cu toate acestea, cecul tras şi platibil în strainatate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o instituţie de credit. Cecul nu poate fi emis decat dacă tragatorul are disponibil la tras, disponibil asupra caruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei conventii exprese sau tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiţii valoreaza totusi ca cec. ------------ Art. 3 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 32. - Persoana aflată în poziţie de tras într-un cec poate fi numai o instituţie de credit, astfel cum este aceasta definită în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007 , sau Banca Naţională a României, organizată conform Legii nr. 312/2004 ------------ Pct. 32 a fost modificat de pct. 10 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 33. - Având în vedere ca legislatiile naţionale reglementeaza diferit înţelesul termenului instituţie de credit putand asimila acestuia şi alte tipuri de persoane juridice, Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor putea efectua operaţiuni cu cecuri care sunt emise sau platibile în strainatate, chiar dacă persoana aflata în pozitie de tras nu este o instituţie de credit în înţelesul legislaţiei române. În aceasta situaţie, Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor lua toate masurile asiguratorii de evitare a riscurilor care ar putea aparea în legătură cu circulatia şi incasarea unor astfel de cecuri. ------------ Pct. 33 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 34. - Trăgătorul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii instrumentului, care să îi facă posibilă trasului efectuarea plăţii, disponibilul având valoarea mai mare sau egală cu cea a sumei înscrise pe cec. Disponibilul trăgătorului poate proveni dintr-un depozit bancar, dintr-o deschidere de credit sau acordarea unei facilităţi de creditare, din operaţiuni de încasări şi altele asemenea. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi exigibil, adică să nu existe niciun impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plăţii cecului. ------------ Pct. 34 a fost modificat de pct. 11 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 35. - Emiterea unui cec de către un tragator, fără ca acesta sa dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii cecului, atrage sancţiuni civile şi penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului, el putand fi totusi onorat de tras la prezentare, dacă, în intervalul de timp dintre emitere şi prezentare, tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec. În temeiul art. 4 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Cecul nu poate fi acceptat. Menţiunea de acceptare trecuta pe cec se socoteste nescrisa. Orice menţiune de certificare, vedere sau alta echivalenta, scrisa pe titlu şi semnata de tras, are numai efectul confirmarii existentei disponibilului şi împiedica pe tragator de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare. Pct. 36. - Cecul, fiind în esenta un instrument de plată la vedere, nu poate fi supus acceptarii trasului care, în cazul cecului, plateste pentru tragator din disponibilitatile create de acesta. În cazul cecului, trasul nu îşi asuma personal nici o obligaţie. Pct. 37. - O menţiune de acceptare pe cec nu invalideaza instrumentul, ci se considera ca şi cum nu ar fi fost scrisa. Pct. 38. - Prin expresia cec certificat se înţelege cecul pe care o instituţie de credit aflata în pozitie de tras confirma, inaintea remiterii cecului către beneficiar, existenta fondurilor necesare efectuării platii ordonate prin respectivul instrument de plată. ------------ Pct. 38 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 39. - Certificarea unui cec poate fi ceruta instituţiei de credit de către tragatorul emitent înainte de a-l da la plata sau de unul dintre posesorii ulteriori, beneficiari ai cecului. ------------ Pct. 39 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 40. - Certificarea unui cec de către instituţie de credit aflata în pozitie de tras atrage după sine faptul ca tragatorul nu mai poate retrage din contul sau suma destinata platii cecului respectiv, înainte de expirarea termenului de prezentare a acestuia. ------------ Pct. 40 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 41. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit certifică cecurile prin expresia <<certificat>>, însoţită de numele şi prenumele, redactate cu claritate, ale persoanei împuternicite să efectueze această operaţiune, precum şi de semnătura acesteia. ------------ Pct. 41 a fost modificat de pct. 12 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 42. - Prin certificarea cecului, trasul nu se obliga direct, însă are obligaţia ca în caz de neplata sa despagubeasca posesorul care a suferit o dauna din acest motiv. În temeiul art. 5 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Cecul poate fi stipulat platibil: Unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresa "la ordin". Unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta. "La purtator". Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu menţiunea "sau la purtator", ori o alta expresiune echivalenta, este socotit cec la purtator. Cecul fără aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator. Pct. 43. - Din punctul de vedere al persoanei către care este platibil, cecul poate fi:
7. a)cec platibil unei anumite persoane cu sau fără clauza "la ordin" (cec girabil). Clauza "la ordin" nu este obligatoriu sa figureze pe instrument, deoarece simpla inscriere a cuvantului ce cec implica prin ea insasi posibilitatea transmiterii prin gir. Cecul girabil se poate transfera prin gir cu toate drepturile care decurg din acestea; ...
8. b)cec platibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin". Acest tip de ce nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare; ...
9. c)cec la purtator. Cecurile care fac parte din această categorie, în momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta menţiunea "la purtator". Acest cec va fi platit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtatorului instrumentului. ... Cecul la purtator se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul. În temeiul art. 6 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi. Cecul poate fi tras pentru contul unui tert. Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, în afară de cazul unui cec tras între deosebite stabilimente ale aceluiasi tragator. În acest caz cecul nu poate fi la purtator. Pct. 44. - În situaţia în care un cec este la ordinul tragatorului insusi, acesta se afla şi în pozitia de beneficiar al cecului. Pct. 45. - Un cec poate fi tras pentru contul unui tert în situata în care între tragator şi beneficiarul cecului nu exista o relaţie directa, între ei interpunandu-se un tert care nu este expres indicat pe cec şi faţă de care tragatorul are o datorie. În acest caz, tragatorul completeaza pe cec numele beneficiarului, la cererea expresa a tertului care are o datorie anterioara faţă de beneficiarul indicat. Tragatorul pentru contul tertului îşi asuma, în aceasta situaţie, oblibaţiile pe care le are orice tragator faţă de beneficiarul unui cec şi purtatorii ulteriori ai acestuia. Pct. 46. - Prin insasi esenta sa, cecul presupune existenta unor disponibilitati ale tragatorului la o instituţie de credit aflata în pozitia de tras. De aceea, nu este permisa emiterea unui cec în care tragatorul şi trasul să fie una şi aceeasi persoana juridica. Excepţie de la aceasta regula pot face cecul de calatorie, cecul circular, precum şi cecul tras între diferite stabilimente ale aceluiasi tragator, dar care au personalitate juridica diferita. În cazul cecului tras între diferitele stabilimente ale aceluiasi tragator, cecul nu poate fi la purtator. ------------ Pct. 46 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 7 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Orice stipulare de dobânda înscrisă în cec se socoteste nescrisa. Pct. 47. - Cecul fiind un instrument de plată platibil la vedere, cu un termen de prezentare foarte scurt, înscrierea pe cec a unor menţiuni privind dobânda este inutila. De aceea, orice menţiune în acest sens existenta pe un cec este considerata ca şi cum nu ar fi fost scrisa. În temeiul art. 8 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, aprobata şi modificata prin Legea nr. 83/1994: Cecul poate fi platibil la domiciliul unei tert, fie în localitatea unde trasul are domiciliul sau, fie intr-o alta localitate, cu condiţia însă ca tertul să fie o instituţie de credit. ------------ Art. 8 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 48. - Tragatorul poate desemna ca loc al platii cecului şi alt loc decat acela al domiciliului trasului, cu condiţia ca acel loc de plată să fie sediul unei instituţii de credit sau al unei unităţi a acesteia. În aceasta situaţie, cecul va fi prezent la plata de către beneficiar în acest loc expres indicat. În cazul în care cecul este refuzat, beneficiarul va putea dresa protestul în acelasi loc. ------------ Pct. 48 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 49. - Tertul la domiciliul caruia cecul va trebui să fie platit în mod obligatoriu trebuie să fie o instituţie de credit. În cazul în care tertul la domiciliul caruia cecul trebuie prezentat şi, dacă este cazul, protestat, nu este o instituţii de credit, desemnarea acestui tert este considerata ca şi cum nu ar fi fost scrisa, cecul ramanand totusi valabil şi urmand procedura mentionata în pct. 31 din prezentele norme-cadru. ------------ Pct. 49 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 50. - În prezentele norme-cadru prin domiciliu se înţelege adresa exacta la care o instituţie de credit sau subunitatile sale aflate în pozitie de tras îşi au sediul principal, fiind luat ca atare în evidenta organelor administraţiei publice centrale şi locale unde se prezuma ca acesta persoana poate fi intotdeauna gasita. ------------ Pct. 50 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 9 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Dacă într-un cec suma de plată este scrisa în litere şi în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este cea scrisa în litere. Dacă suma de plată este scrisa de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este cea mai mica. Pct. 51. - Într-un cec suma de plată poate fi înscrisă pe faţa (recto) instrumentului, fără a depăşi limitele spaţiului special alocat textului, şi nu în diagonală sau sub semnătura trăgătorului. ------------ Pct. 51 a fost modificat de pct. 13 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 52. - Pentru a fi evitat riscul falsificarii cecurilor, Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor decat cecuri având suma de plată indicată atât în litere, cat şi în cifre, cu un scris cat se poate de clar şi fără alterari ale textului în litere sau în cifre. ------------ Pct. 52 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 53. - În cazul în care exista diferente între suma scrisa în cifre şi cea scrisa în litere suma de plată va fi considerata cea scrisa în litere. Pct. 54. - În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cecului, fie în cifre, fie în litere, suma care se plateste este suma cea mai mica. În temeiul art. 10 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Dacă cecul poarta semnaturile unor persoane incapabile de a se obliga prin ce, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele cărora a fost semnat, oblibaţiile celorlalţi semnatari rămân totusi valabile. Pct. 55. - În activitatea lor, Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor respecta existenta şi consecintele principiului independentei semnaturilor aplicate pe ce, în vederea facilitarii circulaţiei cecurilor, care ar fi dificila dacă s-ar cerceta validarea obligatiunilor asumate anterior cu ocazia fiecarei transmisiuni, semnaturile de pe cec fiind considerate independente ca şi oblibaţiile asumate prin cec. ------------ Pct. 55 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 56. - În cazul în care pe un cec sunt inscrise semnaturi ale unor persoane incapabile din punct de vedere juridic, semnaturi false sau semnaturi care nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora instrumentul a fost semnat, oblibaţiile celorlalţi semnatari capabili din punct de vedere juridic asumate în legătură cu respectivul cec rămân totusi valabile. În temeiul art. 11 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă:
10. a)în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă; ...
11. b)semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente. ... ---------- Art. 11 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 13 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 57. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit vor accepta în cadrul operaţiunilor lor numai cecuri în care semnăturile celor care se obligă sunt executate pe instrument în condiţiile stipulate la art. 11 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale pct. 27-30 din prezenta normă. ------------ Pct. 57 a fost modificat de pct. 14 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 58. - Pentru a putea trage cecuri, orice tragator trebuie să depună, la instituţia de credit la care are disponibil, specimenul semnaturii sale. ------------ Pct. 58 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 12 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Cine pune semnatura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are imputernicirea de a lucra, e tinut personal, în temeiul cecului, şi, dacă a platit, are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplică reprezentantului care a depasit imputernicirea sa. Pct. 59. - Obligaţia asumata prin cec poate fi facuta prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant, caruia nu îi pot fi opuse excepţiile care ar putea fi opuse reprezentantului care rămâne principalul obligat prin cecul respectiv. Pct. 60. - Pretinsul reprezentant sau reprezentantul care şi-a depasit imputernicirile date, pentru a semna pe un ce, este obligat personal, în ambele cazuri, pentru întreaga suma indicată pe cec. Pct. 61. - În cazul în care un cec, a fost platit de un pretins reprezentant sau de un reprezentant care şi-a depasit imputernicirile date, acesta are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut reprezentantul. Pct. 62. - Posesorul cecului se va prezenta reprezentantului sau mandantului pentru ca acesta să-şi indeplineasca oblibaţiile asumate în numele sau, prin cec, de către reprezentant sau de către mandatar. Pct. 63. - O persoana se va putea obliga prin cecuri, prin mandatar, dar cu condiţia ca prin mandatul general să se specifice acest drept pentru mandatar. Aceasta acordare de puteri este suficienta, legea necerand un mandat special pentru fiecare ce în parte. Pct. 64. - Din modul în care mandatarul sau reprezentantul semneaza cecul trebuie să rezulte calitatea de mandatar sau de reprezentant. Astfel, semnatura sa trebuie să fie precedata de una dintre formulele: "în calitate de mandatar" sau "prin procura (p.p.)". În cazul în care nu se folosesc aceste formule rezultă ca mandatarul sau reprezentantul se obliga în nume propriu. Redactarea acestor menţiuni trebuie să fie clara mai ales dacă este autografa, cu respectarea condiţiilor de redactare din prezentele norme-cadru. În temeiul art. 13 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Tragatorul raspunde de plată. Orice clauza, prin care tragatorul se descarca de aceasta raspundere, se socoteste nescrisa. Pct. 65. - Principalul obligat la plata unui cec este tragatorul. În situaţia în care exista obligaţii de regres, acestia raspund de plată cecului. Pct. 66. - Înscrierea pe cec de către tragator a unei clauze prin care acesta se exonereaza de raspunderea de plată a cecului respectiv se considera nula. În temeiul art. 14 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a tine seama de înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu pot fi opuse posesorului, afara numai dacă acesta a dobândit cecul cu rea-credinta, sau dacă posesorul a savarsit o greseala grava în dobandirea cecului. Pct. 67. - Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului. Pct. 68. - Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă cecul la plată sau îl remite unei instituţii de credit pentru prezentarea la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul prezentării la plată. ------------ Pct. 68 a fost modificat de pct. 15 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 69. - Primitorul cecului în alb, cat şi oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu menţiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform înţelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesară interventia tragatorului. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul o dată cu predarea cecului. Pentru ca posesorul cecului sa nu depăşească înţelegerile initiale dintre semnatarii cecului, în cazul cecului în alb se va adauga o clauza care să conţină una dintre urmatoarele formulari:
12. a)"Inaintea platii posesorul va completa cecul" - în cazul dreptului nelimitat al posesorului cecului în alb privind completarea acestuia; sau ...
13. b)"Inaintea platii posesorul va completa cecul, fără a depăşi ..." - în cazul dreptului limitat al posesorului cecului în alb privind completarea acestuia. ... Limitarea dreptului posesorului cecului în alb de a completa instrumentul se va face în legătură cu una sau mai multe din menţiunile obligatorii prevăzute la art. 1 din Legea asupra cecului, respectand standardele de continut din prezentele norme-cadru. Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit nu vor primi cecuri în alb necompletate. ------------ Pct. 69 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 70. - Posesorului de buna-credinta al cecului nu i se poate imputa nerespectarea înţelegerilor dintre tragator şi beneficiar stabilite cu ocazia emiterii cecului, dacă cecul respectiv a fost completat abuziv de către beneficiar sau de către un posesor de rea-credinta. Pct. 71. - Nerespectarea înţelegerilor stabilite în momentul emiterii cecului, cu ocazia completarii lui, va putea fi opusa posesorului numai dacă se face dovada ca acesta a dobândit cecul cu rea-credinta sau a savarsit o greseala grava în dobandirea lui. Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit nu vor putea primi un cec în legătură cu care le-a fost notificat de către tragator faptul ca a fost completat abuziv şi apoi pus în circulatie, chiar dacă cecul le este prezentat de către un posesor de buna-credinta. ------------ Pct. 71 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 15 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir. Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi facut chiar în folosul tragatorului sau al oricărui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cecul. Pct. 72. - Cecurile cuprinzand sau nu clauza "la ordin" pot circula prin gir. Pct. 73. - Girul este un act prin care posesorul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar, printr-o declaratie scrisa şi subscrisa pe instrument o dată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat şi completat. Pct. 74. - În cazul în care tragatorul a inscris în textul cecului clauza "nu la ordin", cecul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanta ordinara. Ca şi girul, cesiunea de creanta este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constand în acordul de voinţa (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane (numita cesionar), care va deveni astfel creditor în locul sau şi care va putea incasa de la debitor creanta cedata. Pct. 75. - Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor cu cecuri alte redactari referitoare la gir sau la cesiunea de creanta ordinara decat expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care să fie stipulate pe cecuri în condiţiile prezentelor norme-cadru. ------------ Pct. 75 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 76. - Menţiunile privind circulaţia cecului prin gir se fac pe faţa cecului. Banca Naţională a României şi instituţiile de credit nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor decât cecuri care au textul privind operaţiunea de girare redactat pe faţa acestora. ------------ Pct. 76 a fost modificat de pct. 16 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 77. - În cazul în care cecul a fost creat cu numele în alb al beneficiarului, este necesară completarea cecului cu numele acestuia pentru a se putea începe seria regulata a girurilor. Pct. 78. - Cecul poate fi girat în folosul tragatorului sau al oricărui alt obligat prin instrumentul respectiv. Aceste persoane care devin astfel giratari pot sa gireze la randul lor cecul. Pct. 79. - Pe cec poate fi indicati mai mulţi giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea drepturilor se va face de către toţi de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre giratarii care se afla în posesia cecului poate să exercite drepturile privind respectivul cec. Dacă în gir au fost indicati mai mulţi giratari în mod cumulativ atunci, pentru transmiterea cecului prin gir, trebuie ca cecul sa poarte semnatura tuturor giratarilor, care devin astfel, la randul lor, giranti. În temeiul art. 16 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Girul trebuie să fie neconditionat. Orice condiţiune la care este supus se socoteste nescrisa. Girul parţial este nul. Este de asemenea nul girul trasului. Girul "la purtator" este echivalent unui gir în alb. Girul în folosul trasului are valoarea unei chitante, în afară de cazul când trasul are mai multe stabilimente şi dacă girul este facut în folosul unui stabiliment, altul decat acela asupra caruia cecul a fost tras. Pct. 80. - Girul trebuie să fie neconditionat, neputand fi grevat de contraprestatii sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligaţiei asumate prin cecul respectiv. Pct. 81. - Pentru a evita ca circulatia cecului sa devina nesigura şi pentru a apara posesorul lui de eventualele excepţii ce i-ar putea fi opuse, nu se va ţine seama de nici o eventuala condiţionare a girului înscrisă pe cec. Pct. 82. - Cecul fiind indivizibil girul parţial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creantei incorporată în el sa apartina girantului, iar cealalta parte giratarului. Pct. 83. - Girul "la purtator", exprimat prin formula "platiti purtatorului", echivaleaza cu un gir în alb. Pct. 84. - Deoarece cecul nu poate fi acceptat, trasul negarantand plata, girul data de tras este nul. Pct. 85. - Dacă cecul a fost girat în folosul trasului, unitatea bancara la care girantul îşi are deschis contul, ciclul economic al instrumentului respectiv este incheiat, cecul având astfel numai valoarea unei chitante. Excepţie de la aceasta regula face cecul pe care în pozitiile de tras şi de giratar sunt nominalizate doua unităţi bancare aparţinând aceleiasi instituţii de credit şi care se afla în locuri diferite. ------------ Pct. 85 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 17 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant. Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec. ---------- Art. 17 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 16 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 86. - Girul poate fi "în plin" sau "în alb". ------------ Pct. 87 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 88. - Girul "în plin" presupune declaratia girantului semnata şi datata de el, cuprinzand ordinul adresat trasului de a plati unei anumite persoane indicate de girant. Girul "în plin" trebuie să cuprindă urmatoarele elemente redactate în condiţiile prezentelor norme-cadru:
14. a)semnatura girantului, care este elementul esential al girantului şi care trebuie să indeplineasca condiţiile cerute de art. 11 din Legea asupra cecului pentru valabilitatea unei semnaturi; ...
15. b)numele girantului; ...
16. c)data girarii. În cazul lipsei datei girarii, aceasta va putea fi dovedita prin toate mijloacele de proba admise de Codul comercial (art. 57). ... Pct. 89. - Girul "în alb" produce aceleasi efecte ca şi girul "în plin". Pct. 90. - Girul <<în alb>> este format din semnătura girantului înscrisă pe faţa cecului, însoţită de menţiunea <<girat>>, <<girare>>. Nu este permisă înscrierea girului <<în alb>> pe cec fără a fi însoţită de o asemenea menţiune. ------------ Pct. 90 a fost modificat de pct. 18 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 91. - Girul "în alb" este format numai din semnatura girantului înscrisă pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permisa înscrierea girului "în alb" pe faţa cecului, deoarece acest gir ar putea fi confundat cu avalul. Pct. 92. - Girul "în alb" permite darea în gaj a cecului şi scoaterea lui din gaj, fără ca aceasta operaţiune sa lase urme pe cec. În temeiul art. 18 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Girul transmite toate drepturile rezultand din cec. Dacă girul este în alb, posesorul poate: 1. Sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele unei alte persoane. 2. Sa gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane. 3. Sa predea cecul unei tert fără sa-l gireze şi fără sa completeze girul în alb. Pct. 93. - Transmiterea cecului prin gir, având ca efect transmiterea către giratar a tuturor drepturilor decurgând din cec, implica faptul ca giratarul va putea prezenta cecul la plata trasului şi se va putea indrepta pe cale de regres împotriva obligaţiilor prin instrumentul respectiv. Pct. 94. - Posesor cecului cu gir "în alb" are urmatoarele posibilitati privind respectivul cec:
17. a)sa-l completeze cu propriul sau nume; ...
18. b)sa-l completeze cu numele altei persoane şi în acest caz îl preda acesteia; ...
19. c)sa gireze cecul din nou "în alb" sau la ordinul altei persoane; ...
20. d)sa predea pur şi simplu cecul unui tert fără a realiza operaţiunea de girare către acesta şi fără a completa girul "în alb". ... În temeiul art. 19 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Girantul, dacă nu exista clauza contrarie, raspunde de plată. El poate interzice un nou gir, în acest caz el nu raspunde către persoanele cărora cecul a fost ulterior girat. Pct. 95. - Girantul raspunde faţă de giratar şi de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia, în caz de neplata la prezentare, din partea trasului. Pct. 96. - Girul transmite dreptul de proprietate asupra cecului cu particularitatea că giranţii devin obligaţi solidar pentru plata la prezentare. În caz de neplată a cecului de către tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate îndrepta pe cale de regres împotriva oricăruia dintre obligaţi şi implicit împotriva oricăruia dintre giranţi, cu excepţia obligatului principal şi a avaliştilor săi împotriva cărora poate introduce acţiune cambială directă. ------------ Pct. 96 a fost modificat de pct. 19 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 97. - Girantul se poate exonera de garantia pentru plata faţă de primul giratar şi faţă de ceilalti giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizand o formula corespunzătoare, precum: "fără garantie", "fără raspundere" sau "fără obligo". Aceasta clauza va putea fi invocata de către respectivul girant, şi numai de către el, împotriva oricărui posesor al cecului. Pct. 98. - Persoana care primeste un cec cu o astfel de clauza dobandeste dreptul de proprietate asupra lui, cat şi drepturile care izvorasc din el, însă nu va putea exercita actiunea de regres contra girantului pentru plata cecului. Pct. 99. - Girantul unui cec poate interzice un nou gir privind respectivul cec. În cazul în care în textul unui gir este inserata o astfel de interdictie prin expresia "fără gir ulterior", girantul nu raspunde faţă de persoanele cărora cecul le-a fost girat ulterior contrar indicatiilor sale. În temeiul art. 20 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Deţinătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit posesor legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile sterse se socotesc în aceasta privinta nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobândit cecul prin gir în alb. Pct. 100. - Pentru ca deţinătorul unui cec transmisibil prin gir să fie considerat posesor legitim al cecului este necesar să existe o serie neîntreruptă a girurilor menţionate pe cec. ------------ Pct. 100 a fost modificat de pct. 20 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 101. - Ultimul gir de pe un cec poate fi gir "în alb". În acest caz, posesorul cecului nu mai trebuie să completeze girul, deoarece exista prezumtia ca el este giratar. Pct. 102. - Posesorul cecului este cel indicat în ultimul gir ca giratar, iar dacă este vorba de un gir "în alb", atunci posesor poate fi orice persoană. Pct. 103. - Prin succesiune neintrerupta de giruri se înţelege succesiunea în care fiecare gir este semnat în calitate de girant de către cel care în girul precedent figura ca giratar. Pct. 104. - Dacă sirul de giruri este intrerupt, posesor legitim al cecului este ultimul giratar dinaintea intreruperii, dacă acesta se afla şi în posesia cecului. Pct. 105. - Dacă în seria girurilor se afla un gir în alb, semnatarul girului următor este considerat giratarul girului în alb. Pct. 106. - Girurile sterse sunt considerate ca nescrise, ele neputand servi nici pentru a umple eventualele lacune în sirul de giruri şi nici pentru a-l intrerupe, dacă sirul de giruri este regulat. Aceste giruri se considera ca şi cum nu ar fi existat. Pct. 107. - Dacă un gir este sters şi prin acest fapt seria girurilor este întreruptă, este exclusa legitimitatea formala a ultimului girant şi deci şi dreptul sau de creditor prin cecul respectiv. În aceasta situaţie, ultimul girant îşi va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun. Pct. 108. - Girantul care plateste pe cale de regres are dreptul de a sterge girul dat de el şi girurile ulterioare celui dat de el, deoarece girantii ulteriori lui sunt exonerati de obligaţie prin plata facuta de el. În temeiul art. 21 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Girul pus pe un cec la purtator face pe girant răspunzător, potrivit dispozitiunilor referitoare la regres; el nu transforma însă titlul într-un cec la ordin. Pct. 109. - Tragatorul stabileste modalitatea de circulatie a cecului în momentul emiterii acestuia. De aceea, un cec "la ordin" nu poate fi transformat în cec "la purtator" prin simpla lui transmiterea şi invers, iar un gir pus pe un cec "la purtator", chiar dacă este gir în alb, nu poate transforma instrumentul într-un cec "la ordin". Pct. 110. - În cazul în care un girant îşi pune girul pe un cec la purtator, el este răspunzător conform dispoziţiilor Legii asupra cecului referitoare la regres în caz de neplata. Pct. 111. - Posesorul unui cec la purtator nu este obligat sa dovedeasca legitimitatea posesiei sale printr-o serie neintrerupta de giruri, simpla detinere a cecului facandu-i posibila exercitarea drepturilor sale privind respectivul cec. Pct. 112. - În cazul în care o persoană pierde prin orice intamplare posesia unui cec, noul posesor de buna-credinta nu este obligat sa predea cecul. Noul posesor va trebui însă sa faca dovada ca are dreptul la posesia cecului. Pct. 113. - Posesorul care dobandeste cu rea-credinta sau care savarseste o greseala grava în dobandirea cecului pierdut anterior de o altă persoană nu poate beneficia de dispozitiile punctului precedent, el fiind obligat sa predea cecul. Pct. 114. - Legitimarea dreptului noului posesor al unui cec pierdut anterior de o altă persoană se face în functie de tipul de cec, după cum urmeaza:
21. a)în cazul în care cecul este "la ordin", posesorul este aparat din punct de vedere legal, dacă îşi justifica posesia printr-o serie neintrerupta de giruri; ...
22. b)în cazul cecului "la purtator", posesorul este aparat prin simpla posesie a cecului respectiv. ... Sarcina administrarii probelor intr-o actiune de revendicare privind posesia cecului nu revine posesorului cecului, ci reclamantului care trebuie să dovedeasca faptul ca posesorul este de rea-credinta sau ca a savarsit o greseala grava cu ocazia dobândirii cecului respectiv. În temeiul art. 23 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Persoanele împotriva cărora s-a pornit actiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepţiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afara numai dacă posesorul dobandind cecul a lucrat cu stiinta în paguba debitorului. Pct. 115. - Girul cuprinde una dintre menţiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procura", menţiuni care implica un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru încasare sau gir pentru procura), are drept scop sa confere girantului dreptul de a incasa suma prevăzută în cec, la prezentare, în calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar în caz de refuz, sa indeplineasca formalitatile pentru realizarea drepturilor decurgând din respectivul cec. În temeiul art. 24 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procura", sau orice alta menţiune care implica un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorate din cec, dar nu-l poate gira decat cu titlu de procura. Cei obligati nu pot opune în acest caz posesorului decat excepţiunile ce ar fi putut opune girantului. Mandatul cuprins într-un gir "pentru procura" nu inceteaza prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restringerea capacităţii acestuia. Pct. 116. - În cazul girului pentru procura, girantul nu poate transmite cecul prin gir altei persoane. Pct. 117. - În cazul în care, totusi, giratarul pentru procura gireaza la randul sau cecul, acest ultim gir va fi considerat, de asemenea, ca un gir pentru procura, giratarul pentru procura având dreptul de a-şi substitui o altă persoană în calitate de reprezentant sau mandatar. Pct. 118. - Giratarul pentru procura este obligat şi pe deplin legitimat sa exercite drepturile decurgând din cec. Exercitarea acestor drepturi se face în numele girantului. Pct. 119. - Obligaţii prin cec pot opune girantului pentru procura numai excepţiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului. Pct. 120. - În cazul girului pentru procura, raporturile dintre giranti şi giratari sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare. Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins în girul pentru procura nu inceteaza prin moartea, incapacitatea sau restrangerea capacităţii mandatului. În temeiul art. 25 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Girul facut posterior protestului sau unei alte constatari echivalente, sau după expirarea termenului de prezentare, produce numai efecte unei cesiuni ordinare. Girul fără data este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind facut inaintea protestului sau constatarii echivalente, sau inaintea expirarii termenului la care se referă alineatul precedent. Pct. 121. - Dacă girul este dat ulterior protestului de neplata sau alte constatari echivalente, după trecerea termenului pentru dresare protestului sau după expirarea termenului de prezentare, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinara presupune transferarea creantei rezultand din ce, din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului, în aceleasi condiţii în care se gasea în patrimoniul primului. Pct. 122. - Ca urmare a acestui tip de gir, girantul îl pot fi opuse toate excepţiile care puteau fi opuse girantului. Girantul garanteaza numai existenta creantei, nu şi plata sumei inscrise pe cec, deoarece nu îşi poate asuma raspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu şi-a respectat oblibaţiile. Pct. 123. - Giratarul va putea exercita toate drepturile aparţinând girantului pe care acesta le avea faţă de toţi debitorii obligati prin cec. Pct. 124. - Girul dat fără menţionarea datei este considerat, până la proba contrara, ca a fost facut inaintea dresarii protestului de neplata, inaintea unei alte constatari echivalente sau inaintea expirarii termenului de prezentare, producand în consecinţa efecte normale . Pct. 125. - Dacă girul este facut în condiţiile menţionate în art.25 din Legea asupra cecului, cecul îşi păstrează avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executoriu, aceasta fiind o calitate acordată cecului şi nu posesorului acestuia. În temeiul art. 26 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval, pentru întreaga sau numai pentru parte din suma. Aceasta garantie poate fi data de un tert, altul decat trasul, sau chiar de un semnatar al cecului. Pct. 126. - Avalul este o garantie personala prin care o persoană care da avalul (denumita avalist), garanteaza obligaţia asumata de una dintre persoanele obligate prin cec, direct sau pe cale de regres (persoana denumita avalizat), pentru toata suma mentionata pe cec sau pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune ca suport existenta macar formala a obligaţiei, al cărui accesoriu este. Pct. 127. - O persoana obligata prin cec poate beneficia de mai multe avaluri. Între avalistii care garanteaza pentru aceeasi persoana nu exista nici un fel de raporturi decurgând din cec ci numai raporturi de drept comun. Pct. 128. - Raporturile dintre avalist şi avalizat nu sunt determinate de cec în sine, ele putand decurge din raporturi variate care exista între ei sau între acestia şi posesorul cecului. Pct. 129. - Avalul va putea fi dat fie de către o terta persoana, fie de către un semnatar al cecului, altul decat tragatorul. Pct. 130. - Girantul poate da un aval, deoarece el este obligat numai faţă de posesorii care dobândesc cecul ulterior girului sau. Pct. 131. - Avalul va putea fi dat şi pentru un cec "în alb", cu condiţia completarii instrumentului înainte de valorificarea drepturilor cuprinse în el. Pct. 132. - Persoana care da un aval trebuie să aibă capacitatea juridica necesară pentru a realiza acest act juridic. Pct. 133. - Avalul poate fi dat pentru întreaga suma înscrisă pe cec sau numai pentru o parte din ea. Dacă avalul este dat pentru o sumă mai mare decat aceea indicată pe ce, valabilitatea avalului se va reduce la suma înscrisă pe cecul respectiv. În temeiul art. 27 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: "pentru aval" sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist. ---------- Alin. 1 al art. 27 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 20 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. ------------ Alin. 2 al art. 27 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 38 din 26 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 11 aprilie 2008. Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei parafari, el se socoteste data pentru tragator. Pct. 134. - Pentru a fi valabil, avalul trebuie să fie menţionat pe faţa cecului, prin înscrierea uneia dintre formulele <<aval>>, <<pentru aval>> sau <<pentru garanţie>>, urmată de semnătura avalistului sau a împuternicitului său. ------------ Pct. 134 a fost modificat de pct. 21 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 135. - Semnatura avalistului, care poate fi oricare altă persoană tragatorul sau trasul, trebuie să indeplineasca condiţiile prevăzute la pct. 27-30 din prezentele norme-cadru. Pct. 136. - Avalul nu poate fi condiţionat în nici un mod, nu poate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate şi nici nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa. Pct. 137. - Avalul poate fi redactat de mână, cu pixul sau cu cerneală de culoare albastră ori neagră, chiar de către avalist sau de o altă persoană, dactilografiat sau imprimat, fără a afecta alte menţiuni aflate pe cec. În orice situaţie este însă obligatoriu ca formula de avalizare să fie urmată de semnătura olografă a avalistului. ------------ Pct. 137 a fost modificat de pct. 22 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. ------------ Pct. 138 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. ------------ Pct. 139 a fost abrogat de pct. 24 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 140. - Este obligatoriu ca avalistul sa indice persoana pentru care da avalul. În cazul în care avalistul nu indeplineste aceasta obligaţie, se prezuma ca avalul este dat pentru tragator, ca fiind persoana care elibereaza de raspundere cel mai mare numar de persoane obligate, fără a fi admisa proba contrara. În temeiul art. 28 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Avalistul este tinut în acelasi mod ca şi persoana pentru care a dat avalul. Obligaţia sa este valabila chiar dacă obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula pentru orice alt motiv decat un viciu de forma. Când avalistul plateste cecul, el dobandeste drepturile rezultand din cec împotriva persoanei pentru care a garantat şi împotriva acelor care sunt tinuti către acesta din urma, în temeiul cecului. Pct. 141. - Avalistul, fiind garantul unui semnatar al cecului, are o obligaţie identica cu acelasi cuprins şi cu aceeasi intindere ca şi cea garantata. Pct. 142. - Avalistul nu poate opune posesorului cecului excepţii rezultate din raporturile sale personale cu debitorul avalizat. Pct. 143. - Prevederea pct. 142 din prezentele norme-cadru privind inopozabilitatea excepţiilor este inlaturata în folosul avalistului ori de cate ori posesorul nu este de buna-credinta în sensul că a cunoscut excepţia respectiva, ca a cunoscut diferite vicii de forma ale obligaţiilor asumate prin cec sau ca a cunoscut vicii de semnatura. Pct. 144. - Obligaţia avalistului este o obligaţie autonomă, în sensul că avalistul se poate servi împotriva posesorului de excepţiile derivând din raporturile sale personale cu posesorul, dacă ele există, dar în niciun caz nu se poate servi de excepţiile personale ale persoanei pentru care a dat avalul faţă de posesorul cecului. Posesorul cecului poate să se îndrepte pe cale legală direct în contra avalistului obligatului principal, pe calea acţiunii cambiale directe, fără a mai fi respectată ordinea din dreptul civil, căci obligaţia acestuia este o obligaţie autonomă şi solidară. ------------ Pct. 144 a fost modificat de pct. 25 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 145. - Avalistul poate să opuna posesorului cecului excepţiile referitoare la: forma cecului, obligaţia avalizatului din cauza nerespectarii formelor prevăzute pentru valabilitatea cecului şi pe cele rezultand din incalcarea condiţiilor stabilite pentru executarea acţiunilor asupra cecului. Pct. 146. - În cazul în care semnatura debitorului garantat este falsa, avalul este valabil, deoarece cecul circula ca şi cum ea ar fi fost autentica. Pct. 147. - Dacă posesorul a pierdut actiunea legala privind cecul sau instrumentul este nul pentru o cauza oarecare, obligaţia avalistului se stinge, deoarece el a înţeles să se oblige numai ca avalist. Pct. 148. - Avalistul care a platit cecul dobandeste toate drepturile decurgând din respectivul cec împotriva celui garantat (avalizat), cat şi a celor obligati către acesta din urma în temeiul cecului. Pct. 149. - Avalistul este un debitor de regres. După ce a platit, el se poate indrepta după propria sa optiune împotriva tuturor celor obligati faţă de el sau numai împotriva unuia dintre acestia. Pct. 150. - Obligaţii prin cec pot opune avalistului care a platit excepţiile care ar fi fost opozabile posesorului cecului achitat sau avalistului. Pct. 151. - Termenul în care trebuie să fie exercitata actiunea împotriva avalistului este reglementat prin dispozitiile pct. 333-337 din prezentele norme-cadru. Pct. 152. - În cazul preschimbarii cecului în forma sa materiala, avalistul ca de altfel orice semnatar al cecului, continua sa ramana obligat pentru conţinutul vechiului cec. Fac excepţie cazurile în care:
23. a)cecul a fost retras de debitor; ...
24. b)cecul a ramas în mainile creditorului, dar acesta a luat măsuri pentru a pastra actiunea sa împotriva obligaţiilor prin cec. ... Pct. 153. - Avalistului care exercită procedura de executare nu i se pot opune excepţiile opozabile fostului posesor al cecului. Pct. 154. - Dacă avalistul pierde actiunea legala privind cecul împotriva avalizatului, îi rămâne la dispoziţie actiunea derivand din raportul de drept comun care îi legala, caci avalul nu poate schimba, cu excepţia unor dispozitii exprese ale părţilor în sens contrar, raportul fundamental dintre avalist şi avalizat. Pct. 155. - Obligaţia avalistului poate fi la randul ei garantata printr-un aval. În acest caz, acest al doilea avalist, dacă plateste cecul, se poate folosi de procedura legala, atât împotriva primului avalist, cat şi împotriva avalizatului şi a obligatiunilor prin cec anterior. Pct. 156. - Lichidarea raporturilor dintre coavalisti se face după principiile dreptului comun privind solidaritatea pasiva. În temeiul art. 29 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Cecul este platit la vedere. Orice stipulare contrara se socoteste nescrisa. ------------ Alin. 2 al art. 29 din Legea nr. 59/1934 a fost abrogat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 38 din 26 martie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 284 din 11 aprilie 2008. Pct. 157. - Ca urmare a functiei sale principale de instrument de plată, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare). Pct. 158. - Orice menţiune redactata pe cec privind o anumita scadenta fixa sau o anumita perioada de timp admisa între data prezentarii şi data platii cecului este considerata ca şi cum nu ar fi fost scrisa. În aceasta situaţie, cecul îşi păstrează calitatea sa de instrument platibil la vedere. ------------ Pct. 159 a fost abrogat de pct. 26 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. ------------ Pct. 160 a fost abrogat de pct. 27 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. ------------ Pct. 161 a fost abrogat de pct. 28 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. În temeiul art. 30 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: În temeiul art. 30 alin. 1 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile. ---------- Alin. 1 al art. 30 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat conform pct. 28 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Cecul emis intr-o tara străină şi platibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 de zile. Termenele aci aratate se socotesc din ziua aratata în cec ca data a emiterii. Dacă cecul este platibil în strainatate, termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii. Dacă acesta lege nu dispune, se vor aplica regulile inscrise în alineatele precedente. Pct. 162. - Termenele menţionate la art. 30 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, se calculează începând cu data emiterii cecului. ------------ Pct. 162 a fost modificat de pct. 29 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 163. - În cazul neprezentarii la plata a cecului în termenele menţionate de art. 30 din Legea asupra cecului, posesorul pierde dreptul la regres împotriva girantilor (avalistilor) menţionaţi pe cec. Pct. 164. - Cecul emis în România şi platibil intr-o alta tara are ca termen de prezentare termenul prevăzut în legislatia tarii în care urmeaza a se efectua plata. În temeiul art. 31 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Când un cec este tras între doua locuri, având calendare deosebite ziua emiterii este inlocuita cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată. Pct. 165. - În cazul în care între locul emiterii cecului şi locul platii acestuia exista diferente din punct de vedere al calendarelor folosite, Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor considera data emiterii cecului ca fiind data corespunzătoare din calendarul locului de plată. Termenul de prezentare a cecului va fi calculat luandu-se ca baza de referinţa data astfel inlocuita conform calendarului locului de plată. ------------ Pct. 165 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 32 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994: Prezentarea unui cec la o casa de compensatii echivaleaza cu o prezentare la plata. Pct. 166. - În cazul în care posesorul unui cec nu prezinta instrumentul respectiv instituţiei de credit trase, ci unei case de compensatii, prin intermediul instituţiei de credit unde îşi are deschis contul, operaţiunea respectiva este echivalenta cu o prezentare la plata. ------------ Pct. 166 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 32^1 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere. În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive:
25. a)transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cecul original; ...
26. b)reproducerea imaginii cecului original în format electronic; şi ...
27. c)transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit.
28. a)şi
29. b)către instituţia de credit plătitoare. ... Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cecului original, cu condiţia ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii. Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie constând în aderarea lor la un sistem de plăţi. Informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original, sunt stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 4. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 4. Momentul recepţionării, de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăţi, a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată. Transmiterea, către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege. ---------- Art. 32^1 din Legea nr. 59/1934 a fost introdus conform pct. 29 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^1. - Cecurile pot fi prezentate la plată prin trunchiere, în conformitate cu Regulile sistemului SENT ori, în cazul în care operaţiunea de trunchiere nu se poate realiza, prin prezentarea acestora la încasare, în original, direct la instituţia de credit trasă sau, după caz, la instituţia de credit beneficiară, conform procedurilor existente în convenţiile încheiate între instituţiile de credit implicate. ---------- Pct. 166^1 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^2. - Banca Naţională a României şi instituţiile de credit nu vor accepta pentru prezentarea la plată prin trunchiere cecuri care prezintă alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea menţiunilor aflate pe respectivul instrument. Instituţiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligaţia ca la recepţionarea cecurilor să stabilească starea instrumentelor, în raport cu cerinţele specifice aplicării procedurii de trunchiere. --------- Alin. 2 al pct. 166^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009. În situaţia în care la recepţionarea cecurilor se constată că acestea prezintă motive pentru a fi refuzate tehnic în procedura de prelucrare electronică, respectiv alterări, îndoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea menţiunilor aflate pe aceste instrumente, instituţiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie să consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de către acestea şi clienţii beneficiari ai sumelor înscrise pe respectivele cecuri şi să informeze clienţii cu privire la modalităţile alternative de procesare şi costurile aferente acestora, precum şi cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest şi de regres, în cazul în care aceştia aleg o modalitate alternativă de procesare. --------- Alin. 3 al pct. 166^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009. În situaţia în care data recepţionării cecului este foarte apropiată de data-limită de prezentare la plată şi, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depăşi termenul în care beneficiarul ar putea să dreseze protestul şi regresul ca urmare a unui eventual refuz la plată din partea plătitorului, la momentul recepţionării instrumentului instituţia de credit a beneficiarului trebuie să obţină acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plată a respectivului instrument. --------- Alin. 4 al pct. 166^2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009. ---------- Pct. 166^2 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^3. - Aplicarea convenţiilor prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, îndeosebi cu privire la momentul prezentării la plată şi de efectuare a plăţii operaţiunilor de prezentare la plată şi de efectuare a plăţii, va fi adusă la cunoştinţa clienţilor săi de către fiecare instituţie de credit. ---------- Pct. 166^3 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^4. - În momentul recepţionării, de către instituţia de credit care efectuează plata cecului sau de către un sistem de plăţi, a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivului cec, acestea trebuie să respecte întocmai prevederile Legii nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, şi prezenta normă, pentru ca cecul să fie considerat prezentat la plată prin trunchiere. Momentul recepţionării, menţionat la alineatul precedent, este momentul în care aceste informaţii şi imagini sunt puse la dispoziţia trasului sau sunt înregistrate în sistemul de plăţi. Informaţiile şi/sau imaginea cecului care nu respectă condiţiile prevăzute de Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, de prezenta normă sau de convenţiile prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, pentru prezentarea la plată prin trunchiere şi, în consecinţă, sunt respinse de instituţia de credit care efectuează plata cecului sau de un sistem de plăţi, pot fi retransmise conform convenţiilor prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare. ---------- Pct. 166^4 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^5. - Instituţiile de credit care aplică trunchierea vor agrea prin convenţiile prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, procedeele tehnice admise de lege utilizate pentru a asigura autenticitatea şi integritatea imaginii cecului şi a informaţiilor transmise. ---------- Pct. 166^5 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^6. - În cazul prezentării la plată prin trunchiere, circulaţia cecului original pe suport hârtie se opreşte la instituţia de credit care efectuează trunchierea, toate operaţiunile care au loc între instituţii de credit referitoare la prezentare la plată, plată, respectiv refuz la plată având loc în cazul trunchierii numai în formă electronică. ---------- Pct. 166^6 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. În temeiul art. 32^2 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Art. 32^2. - Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:
30. a)să verifice dacă cecul original respectă în formă şi conţinut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor trăgătorului şi giranţilor; ...
31. b)să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum şi conformitatea imaginii cecului cu cecul original. ... Instituţia de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1. ---------- Art. 32^2 din Legea nr. 59/1934 a fost introdus conform pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^7. - Instituţia de credit care prezintă un cec la plată prin trunchiere va verifica respectarea condiţiilor de formă şi conţinut prevăzute de lege şi de prezenta normă pentru cecul original, îndeosebi cele privind valabilitatea cecului, cazurile de nulitate, eventualele modificări, completări sau alterări ale menţiunilor obligatorii, precum şi identitatea clientului şi dreptul acestuia de a cere plata sumei înscrise pe cec. Aceasta nu îl exonerează pe tras de obligaţiile sale, cu excepţia celor care pot fi îndeplinite numai dacă se află în posesia cecului original. ---------- Pct. 166^7 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^8. - Instituţia de credit care prezintă cecul la plată prin trunchiere nu are obligaţia de a verifica sau de a garanta valabilitatea semnăturilor înscrise pe cec. ---------- Pct. 166^8 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^9. - Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, instituţia de credit are obligaţia să verifice acurateţea şi conformitatea cu cecul original ale informaţiilor şi imaginilor înainte de a le transmite către tras. În cazul cecurilor recepţionate care îndeplinesc condiţiile specifice aplicării procedurii de trunchiere, instituţiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligaţia să aplice trunchierea instrumentelor respective, instituţiile de credit plătitoare fiind singurele în măsură să refuze plata cambiilor exclusiv din motivele tehnice prevăzute la pct. 166^2 alin. 3, refuzul trebuind să fie confirmat de operatorul sistemului electronic de plăţi. --------- Alin. 2 al pct. 166^9 a fost introdus de pct. 2 al art. I din NORMA nr. 1 din 5 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2009. ---------- Pct. 166^9 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. În temeiul art. 32^3 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare: Refuzul total sau parţial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare. În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cecul original va înscrie pe acesta:
32. a)data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30; ...
33. b)declaraţia de refuz, datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau împuterniciţi ai acestora. Menţiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2, cu respectarea dispoziţiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată. ... ---------- Art. 32^3 din Legea nr. 59/1934 a fost introdus conform pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^10. - În cazul prezentării cecului la plată prin trunchiere:
34. a)refuzul total sau parţial la plata cecului este întocmit şi transmis în formă electronică de către tras instituţiei de credit care a prezentat cecul fie direct, fie prin intermediul unui sistem de plăţi, conform convenţiilor prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 ... , cu modificările şi completările ulterioare;
35. b)în convenţiile prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 ... , cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să fie stipulate în mod expres situaţiile în care respingerea de către un sistem de plăţi sau de către tras a informaţiilor relevante şi a imaginii cecului nu constituie refuz la plata cecului, precum şi procedura de urmat în aceste situaţii. ---------- Pct. 166^10 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 166^11. - În cazul în care instituţia de credit plătitoare constată, ulterior plăţii cecului, că, din eroare, instituţia de credit care a efectuat trunchierea nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute la pct. 166^9 şi că există diferenţe între suma plătită şi suma înscrisă pe cec, aceasta are dreptul să solicite instituţiei de credit a beneficiarului plata sumelor plătite în plus sau să plătească celei din urmă sumele plătite în minus. Regularizarea sumelor plătite eronat se va realiza în termen de maximum 5 zile bancare de la primirea solicitării. ---------- Pct. 166^11 a fost introdus de pct. 30 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. În temeiul art. 33 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Ordinul de a nu plati suma din cec nu are efect decat după expirarea termenului de prezentare. În lipsa unui atare ordin, trasul poate plati şi după expirarea termenului. Pct. 167. - Ordinul dat de tragator, trasului, de a nu plati suma înscrisă pe cec nu este valabil decat după expirarea termenului de prezentare. Pct. 168. - Un cec va putea fi onorat de către tras chiar şi în cazul în care termenul sau de prezentare a expirat şi dacă tragatorul nu a revocat ordinul de plată privind cecul respectiv. Pct. 169. - Un cec va putea fi revocat în interiorul termenului de prezentare la plata numai în cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv. În temeiul art. 34 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea tragatorului, incapacitatea sau restrangerea capacităţii acestuia, intervenite după emiterea cecului. Pct. 170. - Principiul nerevocabilitatii cecului în interiorul termenului legal de prezentare nu este afectat de situaţiile limita intervenite în ceea ce îl priveste pe tragator. Astfel, cecul produce aceleasi efecte şi purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi chiar dacă după emiterea acestuia a intervenit, incapacitatea sau restrangerea capacităţii tragatorului. În temeiul art. 35 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Trasul poate cere, platind cecul, ca el să-i fie predat cu menţiunea "achitat" de către posesor. Posesorul nu poate refuza o plata parţială. În caz de plată parţială, trasul poate cere să se faca pe ce menţiunea de aceasta plata şi sa i se dea o chitanta. Pct. 171 - La cererea trasului, odată cu primirea plăţii, posesorul cecului poate preda instrumentul. ---------- Alin. 1 al pct. 171 a fost modificat de pct. 31 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Trasul poate solicita înscrierea pe cec de către posesor a menţiunii "achitat" după efectuarea platii. Pct. 172. - În cazul în care trasul solicita o chitanta separata de cec prin care să se probeze efectuarea platii, posesorul poate proceda la remiterea unui astfel de act. ---------- Pct. 173 a fost abrogat de pct. 32 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 174. - În situaţia în care nu i se prezintă cecul fie în original, fie prin trunchiere, trasul poate să refuze plata. Trasul mai poate refuza plata şi în cazul în care posesorul nu este persoana care are dreptul să o ceară. ---------- Pct. 174 a fost modificat de pct. 33 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 175. - În cazul în care o persoană obligata a plati cecul fără însă a-i fi fost eliberata o chitanta în acest sens şi fără a-i fi fost remis instrumentul, acesta riscand să fie pus din nou în circulatie fără temei, putandu-se solicita o noua plata, persoana care a platit poate să probeze achitarea sumei cu martori şi registre sau inscrisuri, pe cale legala, în instanţa. Pct. 176. - În cazul în care cecul este sechestrat de o autoritate judecătorească, posesorul sau legitim cere plata, în baza unei dispozitii a autorităţii judecătorești respective. Persoana care plateste devine posesorul cecului în baza acestei dispozitii a autorităţii judecătorești. Pct. 177. - Posesorul este obligat sa primeasca orice plata parţială care i se ofera atât timp cat cecul nu a fost protestat, în scopul usurarii sarcinii debitelor de regres, care nu vor mai putea fi urmarit decat pentru restul sumei de plată. Posesorul care a primit o plata parţială pierde dreptul la actiunea în regres pentru această sumă. Pct. 178. - În cazul platii partiale, posesorul, pentru a-şi conserva dreptul la actiunea în regres, trebuie să protesteze cecul pentru restul sumei neachitate, pentru ca numai în acest mod ei se poate intoarce împotriva girantilor anteriori şi a tragatorului. Pct. 179. - Persoana obligata prin cec, care a facut o plata parţială, nu poate pretinde sa i se remita cecul purtând menţiunea "achitat" şi nici o chitanta eliberata către el în acest sens, deoarece cecul este necesar posesorului pentru restul sumei neplatite. Posesorul caruia i s-a facut o plata parţială este obligat sa elibereze persoanei care a platit o chitanta separata pentru plata facuta, redactand în acelasi timp o menţiune privind plata parţială şi pe cec, pentru a se putea vedea ca el este valabil numai pentru restul sumei. Pct. 179^1. - În cazul prezentării cecului la plată prin trunchiere conform art. 32^1 din Legea nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare:
36. a)trasul primeşte dovada că a efectuat plata cecului conform convenţiilor prevăzute la art. 32^1 alin. 4 din Legea nr. 59/1934 ... , cu modificările şi completările ulterioare, fără a mai fi predat cecul la cererea trasului sau eliberată o chitanţă pentru plata făcută;
37. b)după primirea plăţii, instituţia de credit care se află în posesia cecului va lua măsurile necesare pentru a elimina riscul ca respectivul cec să fie pus din nou în circulaţie; ...
38. c)după primirea unei plăţi parţiale, instituţia de credit care se află în posesia cecului va înscrie pe acesta o menţiune privind plata efectuată, pentru a se vedea că cecul este valabil numai pentru restul sumei; ...
39. d)trăgătorul unui cec pentru care trasul a făcut o plată integrală sau parţială va primi de la tras dovada efectuării respectivei plăţi, în conformitate cu înţelegerile existente între aceştia, fără a-i fi remis cecul original cu menţiunea <<achitat>>. ... ---------- Pct. 179^1 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 179^2. - Cecul poate fi prezentat la plată prin intermediul unei instituţii de credit o singură dată (prima prezentare la plată către obligatul principal), în caz de refuz la plată aplicându-se prevederile Legii nr. 59/1934 , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentei norme referitoare la acţiunea cambială directă sau de regres. ---------- Pct. 179^2 a fost introdus de pct. 34 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. În temeiul art. 36 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Trasul care plateste un cec, ce poate fi girat, este dator sa verifica regularitatea succesiuni girurilor, dar nu şi autenticitatea semnaturilor girantilor. Pct. 180. - Trasul care plateste un cec girabil este obligat sa verifice numai succesiunea regulata a girurilor, nu şi autenticitatea semnaturilor girantilor. Desi trasul nu este obligat sa verifice autenticitatea girurilor, acesta nu este exonerat şi de obligaţia de a verifica dacă identitatea persoanei care prezinta cecul la plata corespunde cu identitatea ultimului giratar de pe instrumentul respectiv. În temeiul art. 37 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Când un cec este platibil intr-o moneda care nu are curs la locul platii, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda tarii, după valoarea ei din ziua platii. Dacă plata nu a fost facuta la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma să-i fie plătită în moneda tarii, fie după cursul din ziua prezentarii, fie după cursul din ziua platii. Valoarea monedei straine este determinata după uzurile locului de plată. Tragatorul poate totusi sa stipuleze ca suma de plată va fi calculată după un curs indicat de cec. Regulile aici aratate nu se aplică în cazul când tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata (clauza de plată efectiva în moneda străină). Dacă suma este aratata intr-o moneda având aceeasi denumire, dar o valoare diferita în tara de emisiune şi în aceea a platii, se presupune ca indicarea se referă la moneda locului de plată. Pct. 181. - Pe orice cec este obligatorie înscrierea sumei de plată şi a monedei în care urmeaza să se efectueze plata. Pct. 182. - De regula, cecul trebuie să fie platit în moneda locului platii, respectiv în lei pentru cecurile platibile în România. Excepţie de la aceasta regula pot fi urmatoarele doua situaţii:
40. a)tragatorul exprima suma de plată intr-o alta moneda decat în lei şi plata urmeaza să se efectueze în aceasta moneda; ...
41. b)tragatorul exprima suma de plată intr-o alta moneda decat în lei, dar stipuleaza ca plata efectiva se va face în lei la cursul zilei. ... În cazul prezentat la lit.
42. a)plata se poate face de către tras numai cu condiţia ca tragatorul sa posede disponibilul în valută respectiva. Pentru cecurile aflate în situaţia de la lit.
43. b)şi de la pct. 184, clauzele cuprinse în redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilita la emiterea cecului se considera nule. Pct. 183. - Pentru un cec aflat în situaţia de la pct. 182 lit.b), în cazul neachitarii în ziua prezentarii, posesorul poate cere, după preferinta sa, ca să-i fie achitat, fie prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua prezentarii, fie la cursul de schimb valutar din ziua platii. Pct. 184. - Dacă moneda în care a fost emis cecul este alta decât moneda naţională, dar este cotată la Banca Naţională a României, şi plata se doreşte a fi efectuată în lei, plata se va efectua la cursul de schimb calculat de Banca Naţională a României din ziua prezentării la plată a cecului. ---------- Pct. 184 a fost modificat de pct. 35 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 185. - Banca Naţionala a României şi instituţiile de credit vor accepta cecurile în care suma de plată este exprimata intr-o moneda străină, numai cu condiţia ca denumirea monedei straine să fie facuta complet (dolar S.U.A., dolar Australia etc.) sau printr-unul dintre simbolurile recunoscute pe plan international pentru valutele respective (USD, AUD etc). ------------ Pct. 185 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 38 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994: Tragatorul sau posesorul unui cec poate să-l bareze, cu efectele aratate în articolul următor. Bararea se face prin doua linii paralele puse pe faţa cecului. Ea poate fi generală sau speciala. Bararea este generală, dacă între cele doua linii nu se indica nimic ori se face menţiunea "instituţie de credit" sau alt termen echivalent; ea este speciala, dacă denumirea unei instituţii de credit se inscrie între cele doua linii. Bararea generală poate fi transformata în barare speciala, însă bararea speciala nu poate fi transformata în barare generală. Taierea (stergerea) liniilor sau denumirii instituţiei de credit inscrise se socoteste ca şi cum nu ar fi fost facuta. ------------ Art. 38 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 186. - Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe faţa instrumentului şi care nu are nimic inscris în spatiul delimitat de aceste linii, se numeste cec cu barare generală. Pct. 187. - Cecul cu barare generală poate circula prin girare şi este valabil în posesia ultimului posesor. Pct. 188. - Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe faţa instrumentului şi care în spatiul delimitat de aceste linii are înscrisă denumirea unei instituţii de credit, se numeste cec cu barare speciala. ------------ Pct. 188 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". ---------- Pct. 189 a fost abrogat de pct. 36 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 190. - Standardul de continut obligatoriu al cecului barat este prezentat în anexa nr. 2. Pct. 191. - În cazul cecului cu barare generală sau speciala, beneficiarul este obligat sa recurga la serviciul unei instituţii de credit printr-o unitate bancara aparţinând acesteia, care să primeasca plata în locul sau. ------------ Pct. 191 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 192. - Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de către tragator sau în cursul circulaţiei acestuia, de către oricare dintre posesorii instrumentului respectiv. Pct. 193. - Bararea generală poate fi transformata în barare speciala prin înscrierea denumirii unei instituţii de credit între cele doua linii paralele. ------------ Pct. 193 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 194. - Bararea speciala nu se poate transforma intr-o barare generală. Pct. 195. - Stergerea liniilor paralele sau a denumirii unei instituţii de credit inscrise între cele doua linii paralele se considera ca şi cum nu ar fi fost efectuata. ------------ Pct. 195 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 39 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994: Cecul cu barare generală nu poate fi platit de tras decat unei instituţii de credit sau unui client al trasului. Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de tras decat instituţiei de credit inscrise în cec sau, dacă aceasta este trasul, unui client al acestei instituţii de credit. Totusi, instituţia de credit indicată poate recurge pentru încasare la o alta instituţie de credit. O instituţie de credit nu poate dobandi un cec barat decat de la unul din clientii săi sau de la o alta instituţie de credit. Ea nu poate să-l incaseze pentru alte persoane decat acestea. Cecul purtând mai multe barari speciale nu poate fi platit de tras decat în cazul a doua barari, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensatii. Trasul sau instituţia de credit care nu respecta dispozitiile de mai sus raspunde de paguba cauzata până la concurenta valorii cecului. ------------ Art. 39 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 196. - Un cec cu barare generală poate fi platit numai unei instituţii de credit sau unui client al instituţiei de credit aflate şi în pozitia de tras pe instrumentul respectiv. ------------ Pct. 196 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 197. - Un cec cu barare speciala poate fi platit numai instituţiei de credit a carei denumire se afla trecuta între cele doua linii paralele trasate pe faţa instrumentului respectiv. ------------ Pct. 197 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 198. - În situaţia în care instituţia de credit nominalizata între cele doua linii paralele este chiar instituţie de credit aflata în pozitie de tras, plata cecului se face către un client al acesteia. ------------ Pct. 198 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 199. - Un cec barat poate fi dobândit de către o instituţie de credit numai de la unul dintre clientii săi sau de la o alta instituţie de credit. Astfel, o instituţie de credit care trebuie să primeasca plata unui cec barat poate să recurga pentru incasarea sumei la serviciile unei alte instituţii de credit. ------------ Pct. 199 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 200. - Dacă posesorul unui cec barat nu este clientul instituţiei de credit trase, plata respectivului instrument nu se va putea efectua decat prin intermediul unei instituţii de credit. ------------ Pct. 200 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 201. - Un cec poate fi barat special numai de doua ori. Una dintre cele doua barari speciale trebuie să fie destinata incasarii prin intermediul unei case de compensatii. Aceasta dispoziţie permite prezentarea la compensare a unui cec cu barare speciala de către o instituţie de credit neafiliata la o casa de compensatii prin intermediul unei alte instituţii de credit, va redacta o noua barare în care va inscrie formula "pentru încasare prin", urmata de denumirea instituţiei de credit membra a casei de compensatii. Instituţia de credit mentionata prin cea de-a doua barare speciala, membra a casei de compensatii, va prezenta cecul respectiv la încasare prin compensare. ------------ Pct. 201 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 40 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Tragatorul ca şi posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserand transversal pe faţa cecului cuvintele "platibil în cont", numai pentru virament, sau alta expresiune echivalenta. În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decat la o operaţiune de scripte (credit în cont, virament sau compensatiune). Operaţiunea de scripte echivaleaza cu plata. Stergerea cuvintelor "platibil în cont", "numai pentru virament", se socoteste ca şi când nu ar fi fost facuta. Trasul care nu respecta dispozitiunile de mai sus raspunde de paguba cauzata până la concurenta valorii cecului. Pct. 202. - Pe cec, tragatorul sau unul dintre posesori poate stipula clauza exprimata prin cuvintele "platibil în cont", "numai virament" sau o alta expresie similara. În acest caz, plata cecului se efectueaza numai scriptic în vederea creditarii contului beneficiarului. Efectuarea operaţiunii scriptice de creditare a contului beneficiarului echivaleaza cu plata cecului. Pct. 203. - Stergerea de pe cec a clauzelor "platibil în cont" şi "numai pentru virament" de către unul dintre posesorii cecului se considera ca şi cum nu ar fi fost efectuata. Pct. 204. - Clauzele "platibil în cont" sau "numai pentru virament" nu pot fi revocate de către posesorii ulteriori ai cecului. Pct. 205. - Trasul care nu respecta condiţiile impuse de clauzele "platibil în cont" şi "numai pentru virament" raspunde de eventualele prejudicii până la concurenta sumei cecului. În temeiul art. 41 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994: Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi platit decat primitorului sau, la cererea acestuia, să fie creditat în contul sau curent. Primitorul nu poate gira cecul decat unei instituţii de credit pentru încasare; instituţia de credit nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispozitii se considera ca nescrise. Stergerea clauzei se considera ca neavenita. Cel care plateste un cec netransmisibil altei persoane decat primitorului sau instituţiei de credit giratare pentru încasare raspunde de plată facuta. Clauza "netransmisibil" trebuie pusa chiar de instituţia de credit, la cerea clientului. Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte. ------------ Art. 41 din Legea nr. 59/1934 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 206. - Clauza "netransmisibil" poate fi pusa pe un cec de către tragatorul sau, la cerea beneficiarului, sau de către un girant. În ambele cazuri, efectele acestei clauze sunt aceleasi, respectiv se opreste circulatia instrumentului şi se stabileste definitiv ultimul posesor care are dreptul de a intră în posesia sumei inscrise pe cec. Pct. 207. - Cecul purtând clauza "netransmisibil" poate fi platit numai acestui ultim posesor, respectiv beneficiar, sau, la cerea acestuia, suma va putea fi creditata în contul sau. Pct. 208. - Beneficiarul are dreptul de a gira cecul purtând clauza "netransmisibil" numai unei instituţii de credit. Girul efectuat în aceste condiţii poarte denumirea de gir pentru încasare, el fiind redactat pe instrument prin expresia girat pentru încasare. ------------ Pct. 208 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 209. - Girarea unui cec purtând clauza "netransmisibil" în alte condiţii decat cele menţionate la pct.208 nu este legal valabila. Pct. 210. - Instituţia de credit aflata în pozitie de giratar pentru încasare nu poate gira cecul respectiv în favoarea altei persoane, ea având numai dreptul de încasare a sumei menţionate pe cec. ------------ Pct. 210 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 211. - Girul unui cec purtând clauza "netransmisibil" efectuat de beneficiarul sau în favoarea unei alte persoane decat o instituţie de credit sau girul unei astfel de instrument efectuat de o instituţie de credit în condiţiile în care ea se găseşte în pozitia de giratar pentru încasare nu duce la anularea cecului, ci se considera ca şi cum nu ar fi fost scris. ------------ Pct. 211 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 212. - Clauza "netransmisibil" pusa pe cec nu poate fi stearsa de către nici una dintre persoanele implicate în circulatia cecului. Pct. 213. - Persoana care plateste un cec purtând clauza "netransmisibil" altei persoane decat posesorul indreptatit sau instituţiei de credit care a primit cecul spre încasare este direct răspunzătoare de plată astfel efectuata. ------------ Pct. 213 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". În temeiul art. 42 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Tragatorul poate subordona plata cecului existentei pe titlu în momentul prezentarii unei a doua semnaturi la fel cu a primitorului (cecul de calatorie). Pct. 214. - În momentul emiterii unui cec, tragatorul poate condiţiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul şi semnatura care încasează respectivul cec la prezentare. Pct. 215. - Cecul care poarta condiţia mentionata la pct. 214 poarta denumirea de cec de calatorie. Pct. 216. - Standardul de continut obligatoriu al cecului de calatorie este prezentat în anexa nr. 3. Pct. 217. - În cazul unui cec de calatorie succesiunea operaţiunilor este urmatoarea:
44. a)tragatorul vinde cecurile de calatorie unei persoane, denumita în continue posesor. ...
45. b)în momentul cumpararii cecurilor de calatorie, posesorul inscrie o primă semnatura pe fiecare ce în parte, în faţa tragatorului; ...
46. c)posesorul cecurilor de calatorie remite altei persoane în schimbul obtinerii unor bunuri, servicii sau chiar unui numerar. Aceasta persoana este denumita în continue beneficiar; ...
47. d)în momentul remiterii cecurilor către beneficiar, posesorul inscrie o a doua semnatura în faţa acestuia. ... Identitatea perfecta între cele doua semnaturi confirma legalitatea cecului respectiv;
48. e)beneficiarul încasează contravaloarea cecurilor de calatorie de la instituţia de credit trasa unde îşi are deschis contul tragatorul. ... În cazul cecului de calatorie, tragatorul poate fi una şi aceeasi persoana cu trasul. În caz contrar, cele doua persoane au relatii de cont. ------------ Pct. 217 a fost modificat de pct. 3 al art. III din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008, prin înlocuirea sintagmei "societăţi bancare" cu sintagma "instituţii de credit". Pct. 218. - Cecurile de calatorie vor fi tiparite, ca şi biletele de banca, în sume fixe. În temeiul art. 43 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificata prin Ordonanţa Guvernului nr. 11/1993, aprobata prin Legea nr. 83/1994: Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, tragatorului şi celorlalţi obligati, dacă cecul prezentat în termen util nu este platibil şi dacă refuzul de plată este constatat. 1. fie printr-un act autentic (protest); 2. fie printr-o declaratie a trasului datata şi scrisa pe cec, cuprinzand ziua când a fost prezentat; 3. fie printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensati, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare în termen util, dar nu a fost platit. Posesorul păstrează drepturile sale contra tragatorului, cu toate ca cecul nu a fost prezentat în timp util sau nu s-a facut protestul ori constatarea echivalenta protestului. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai exista prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei disparute. Pct. 219. - Dacă cecul este prezentat la plata în interiorul termenului mentionat prin dispozitiile art. 30 din Legea asupra cecului şi ale punctelor referitoare la acesta din prezentele norme-cadru (ţinându-se cont de diferentele indicate în articolul evocat între diferitele tipuri de cecuri) şi este achitat, toţi obligaţii prin respectivul instrument sunt eliberati de oblibaţiile asumate. Pct. 220. - În cazul în care posesorul prezinta cecul la plata în termenul legal şi trasul nu-l onoreaza, posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, tragatorului şi celorlalţi obligati. Pct. 221. - Pentru exercitarea de regres este necesar ca posesorul sa faca dovada refuzului de plată. Dovada refuzului de plată poate fi facuta prin urmatoarele modalităţi:
49. a)prin protestul refuzului de plată, care este un act juridic şi solemn, având aceeasi valoare probatorie ca şi un act autentic; ...
50. b)printr-o declaratie a trasului datata, scrisa şi semnata de acesta pe cec prin care se indica în mod expres ziua prezentarii la plata a instrumentului respectiv; ...
51. c)printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensatii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare în termen util, dar nu a fost platit. ...
52. d)printr-o declaraţie de refuz înscrisă pe titlu, datată şi semnată de către un reprezentant autorizat al instituţiei de credit care deţine cecul original, prin care se indică în mod expres ziua prezentării la plată a instrumentului respectiv, în cazul în care cecul a fost prezentat la plată prin trunchiere. ... ---------- Lit.
53. d)a pct. 221 a fost introdusă de pct. 37 al art. I din NORMA nr. 6 din 5 iunie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 509 din 7 iulie 2008. Pct. 222. - În cazul în care cecul nu este prezentat la plata în termenul legal stabilit de Legea asupra cecului sau în cazul în care cecul este prezentat la plata în termenul legal şi plata este refuzata, fără a se face însă protestul sau un act de echivalare a protestului, posesorul păstrează totusi drepturile sale contra tragatorului, principalul debitor, prin respectivul instrument. Pct. 223. - În cazul expirarii termenului prevăzut pentru plata cecului, posesorul are totusi dreptul de a cere de la tras plata sumei prevăzute în instrument. În aceasta situaţie, dacă trasul dispune de fondurile necesare, el va putea plati suma prevăzută pe cec, plata fiind legala şi fără un alt acord al tragatorului. În acest caz, dacă trasul refuza plata, posesorul are dreptul de a se intoarce împotriva tragatorului, intentand actiunea care decurge din instrument. Pct. 224. - În cazul în care, după trecerea intervalului legal de prezentare, fondurile disponibile în contul tragatorului, tinut de tras, se micsoreaza sau dispar din motive determinate de activitatea trasului, posesorul cecului pierde dreptul de a se indrepta împotriva tragatorului, în limita sumei disparute sau pentru suma integrală indicată pe cec. În temeiul art. 44 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Protestul sau constatarea echivalenta trebuie facuta inaintea expirarii termenului de prezentare. Dacă prezentarea s-a facut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalenta poate fi facuta în prima zi lucratoare ce urmeaza. Pct. 225. - În cazul refuzului la plata a unui cec prezentat trasului în termenul legal, protestul sau o constatare echivalenta a acestui fapt trebuie să fie dresat inaintea expirarii termenului de prezentare. Pct. 226. - Dacă un cec este prezentat trasului în ultima zi a termenului legal şi acesta îi refuz plata, protestul sau constatarea sa echivalenta se poate dresa în prima zi lucratoare care urmeaza acestei ultime zile a termenului legal de prezentare. În temeiul art. 45 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Posesorul trebuie să incunostiinteze de neplata pe girantul sau şi pe tragator, în cele patru zile lucratoare care urmeaza zilei protestului, sau constatarii echivalente ori zilei prezentarii, în caz de stipulatiune "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei în care a primit incunostintarea, sa anunte pe girantul sau de incunostintarea primita, aratand numele şi adresele acelor care au facut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel până la tragator. Termenele aici aratate curg de la primirea înştiinţării precedente. Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o incunostintare este facuta unui semnatar al cecului, aceeasi incunostintare trebuie să fie facuta în acelasi termen avalistului. În cazul când un girant n-a aratat adresa sa sau a aratat-o într-un mod ilizibil, incunostintarea facuta girantului, care îl precede, este indestulatoare. El trebuie să dovedeasca ca a facut incunostintarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzand incunostintarea a fost predata postei în termenul prescris. Acel care nu face incunostintarea în termenul mai sus aratat, nu decade din dreptul sau de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzata prin neglijenta sa, fără însă ca daunele-interese să poată intrece suma din cec. Pct. 227. - Procedura de incunostintare (notificare) privind dresarea unui protest pentru neplata cecului va parcurge drumul invers pe care l-a parcurs instrumentul respectiv. Astfel, posesorul cecului care a dresat protestul sau o constatare echivalenta va trebui sa notifice acest fapt girantului sau tragatorului în cele 4 zile lucratoare care urmeaza zilei protestului sau zilei prezentarii, dacă pe acest cec a fost redactata clauza "fără cheltuieli" Pct. 228. - Notificarea facuta unui semnata al cecului trebuie să fie facuta în acelasi interval de timp şi avalistului sau. Pct. 229. - Se considera ca dovada suficienta privind respectarea termenului de notificare dovada ca notificarea respectiva a fost predata postei în interiorul acestui termen legal. Pct. 230. - Persoana care nu indeplineste obligaţia legala de notificare raspunde numai de eventualele daune produse, far a pierde dreptul de regres. Aceste daune nu pot fi mai mari decat suma înscrisă pe cec. În temeiul art. 46 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Tragatorul, girantul, avalistul poate prin stipulatiunea "fără cheltuieli", "fără protest" sau orice alta expresiune echivalenta, scrisa pe cec şi semnata, sa scuteasca pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatari echivalente. Aceasta stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmeaza a fi facute. Dovada neobservarii termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului. Dacă stipulatiunea este înscrisă de tragator, ea produce efectele sale faţă de toţi semnatarii: dacă ea este înscrisă de către un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai faţă de acesta. Dacă cu toata clauza înscrisă de tragator, posesorul face protestul sau constatarea echivalenta, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipulatiunea a fost înscrisă de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatarii echivalente, dacă un atare act a fost facut, pot fi cerute de la toţi semnatarii. Pct. 231. - Clauza "fără cheltuieli" sau "fără protest" înscrisă pe cec de către tragator, girant sau avalist îl scuteste pe posesor, pentru exercitarea actiunii sau executiei de regres, de dresarea protestului de neplata sau a unei constatari echivalente. Pct. 232. - O alta clauza ca cea mentionata la punctul precedent nu-l scuteste pe posesor de prezentarea cecului la plata în termenele legale stabilite prin art. 30 din Legea asupra cecului şi nici de notificarile prevăzute prin dispozitiile art. 45 din această lege. Pct. 233. - Efectele clauzei "fără cheltuieli" menţionate la pct. 231 din prezentele norme-cadru se diferentiaza în functie de semnatarul care a stipulat aceasta clauza în textul cecului. Astfel, dacă aceasta clauza este înscrisă de tragator, ea va produce efecte faţă de toţi ceilalti semnatari, iar în cazul în care clauza este înscrisă de către un girant sau de către un avalist, ea va produce efecte numai faţă de acestia. Pct. 234. - Dacă posesorul dreseaza totusi protestul în situaţia stipularii pe cec de către tragator a clauzei "fără cheltuieli" sau "fără protest", cheltuielile rămân în sarcina sa. În cazul în care clauza a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile cu protestul, dacă acesta a fost dresat, pot fi cerute de la toţi semnatarii. În temeiul art. 47 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului: Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt tinuti solidar către posesor. Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi tinut sa observe ordinea în care s-au obligat. Acelasi drept îl are oricare semnatar care a platit cecul. Actiunea pornita împotriva unuia din obligati nu împiedica urmarirea celorlalţi, chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva caruia s-a procedat mai întâi. Pct. 235. - Toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec sunt responsabile solidar în ceea ce priveste plata instrumentului respectiv, cu toate ca oblibaţiile au fost asumate în momente diferite. Pct. 236. - Posesorul sau oricare alt semnatar care a platit cecul poate exercita actiunea decurgând din instrument împotriva oricaruia dintre obligati, individual sau colectiv, şi nu obligatoriu în ordinea în care acestia s-au obligat, fără a pierde dreptul de actiune faţă de ceilalti în caz de neplata. Pct. 237. - Solidaritatea nu se stinge atunci când plateste unul dintre codebitori, ci continua sa produca efecte în raporturile consemnate prin cec, până în momentul în care plata este efectuata de obligatul principal (tragatorul). Pct. 238. - Posesorul cecului se va putea indrepta însă, în ceea ce-i priveste pe obligaţii pe cale de regres, numai împotriva acelora care îl preced, pentru ca, faţă de cei ulteriori lui, el este garant pentru plata instrumentului.