STRATEGIE 5G din 20 iunie 2019

Pe scurt

Această strategie, adoptată în 2019, stabilește pașii pe care statul român îi va urma până în 2030 pentru a stimula dezvoltarea tehnologiei 5G în România, în conformitate cu planul Uniunii Europene. Scopul este de a crește competitivitatea produselor și serviciilor românești și de a îmbunătăți viața comunităților prin performanțele de conectivitate ale 5G.

Ce reglementează

Lansarea și dezvoltarea serviciilor 5G în România.
Reducerea barierelor administrative pentru instalarea rețelelor 5G.
Alocarea de spectru radio pentru funcționarea serviciilor 5G.
Promovarea noilor utilizări ale tehnologiei 5G și stimularea cooperării în domeniu.

Cui se adresează

Statului român și instituțiilor responsabile, precum Ministerul Comunicațiilor și Societății Informației (MCSI) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Investitorilor și responsabililor direcți implicați în dezvoltarea infrastructurii 5G.

Puncte cheie

Lansarea rapidă a serviciilor 5G este vizată până în 2020.
Acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane și a principalelor rute de transport terestru este planificată până în 2025.
Se vor pune la dispoziție resurse de spectru în benzile de 700MHz și 3,4-3,8 GHz înainte de sfârșitul anului 2019, iar în benzi milimetrice în 2020.
Se vor identifica și susține 7 proiecte pilot pentru noile utilizări ale conectivității 5G.

Textul legii

STRATEGIE 5G din 20 iunie 2019 pentru România Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 551 bis din 4 iulie 2019 Notă ... Aprobată prin HOTĂRÂREA nr. 429 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 551 din 4 iulie 2019 Cuprins 1. REZUMAT EXECUTIV ... 2. VIZIUNE ... 3. DIAGNOSTICUL SITUAȚIEI ACTUALE3.1. Potențial semnificativ de creștere pe piața din România ... 3.2. Tendințe emergente în România și la nivel global ... 3.3. Cursa globală pentru 5G ... 3.4. Evoluții și perspective în politicile publice pentru 5G3.4.1. Planul european ... 3.4.2. Interacțiuni și sinergii cu strategiile din România ... ... ... 4. CARACTERIZAREA 5G4.1. Mai multe tipuri de conectivitate4.1.1. Internet mobil semnificativ mai bun ... 4.1.2. Internet fix de mare viteză ... 4.1.3. Comunicații pe scară largă între mașini ... 4.1.4. Comunicații pentru servicii critice ... ... 4.2. Capacități tehnice diferențiatoare ... 4.3. Evoluție sau revoluție ... ... 5. IMPACTUL 5G5.1. Costurile și creșterea productivității5.1.1. Creșterea productivității ... 5.1.2. Costurile 5G ... ... 5.2. Beneficiile 5G ... 5.3. Securitatea rețelelor și a serviciilor de comunicații electronice ... 5.4. Utilizări preferate5.3.1. Industrii 4.0 ... 5.3.2. Autovehicule conectate și autonome ... 5.3.3. Transporturi & logistică ... 5.3.4. Energie ... 5.3.5. Servicii publice de utilități ... 5.3.6. Agricultură ... 5.3.7. Sănătate ... ... 5.5. Noi modele de afaceri în comunicații ... 5.6. Principalele elemente de analiză SWOT ... ... 6. OBIECTIVE STRATEGICE6.1. Lansare rapidă a serviciilor (în 2020) ... 6.2. Devansarea beneficiilor din 5G ... 6.3. Reducerea barierelor la dezvoltarea rețelelor 5G ... 6.4. Promovarea noilor utilizări și stimularea cooperării ... ... 7. DIRECȚII PRIORITARE DE ACȚIUNE7.1. Spectru optim pentru 5G ... 7.2. Infrastructuri prietenoase cu 5G ... 7.3. Cadru legislativ favorabil ... 7.4. Valorificarea 5G pentru siguranță publică și securitate ... 7.5. Parteneriate pentru testarea și validarea utilizărilor 5G ... ... 8. IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE8.1. Plan de măsuri ... 8.2. Resurse financiare8.2.1. Contextul actual ... 8.2.2. Necesități de investiții și intervenție financiară ... ... 8.3. Monitorizare, evaluare și raportare ... ... ANEXA NR. 1 - CAPABILITĂȚI TEHNICE ȘI TEHNOLOGII INOVATOARE ÎN CONTEXT DE 5G ANEXA NR. 2 - METODOLOGIE ANEXA NR. 3 - ACRONIME ȘI ABREVIERI 1. Avântul fără precedent al internetului și dispozitivelor mobile de care ne bucurăm în prezent s-a produs în condițiile în care pe parcursul a mai puțin de două decenii în România s-au lansat și comercializat cu succes 4 generații tehnologice de comunicații mobile. Tabel nr. 1 - Generații tehnologice în comunicațiile mobile Sursa: Informații din domeniul public 5G, a cincea generație de comunicații mobile, a beneficiat de o multitudine de analize, încercări, teste demonstrative și lansări comerciale precoce pe toate meridianele, inclusiv teste în România încă din 2017. Efervescența cu privire la noua tehnologie este pe măsura potențialului și performanțelor acesteia: comunicații de zeci de ori mai rapide, mai fiabile și mai eficiente, pentru oameni și pentru obiectele conectate ale internetului lucrurilor în deceniul următor, 5G este considerat unul din ingredientele esențiale pentru transformarea economică preconizată de cea de-a patra revoluție industrială și pentru dezvoltarea societății Gigabit. Tendințe noi în conectivitate apar în jurul nostru în fiecare zi, aducând evoluții rapide la nivelul economiilor și societăților. Spre deosebire de celelalte generații tehnologice, 5G este concepută ca o tehnologie disruptivă, care merge dincolo de internetul de consum și industria de divertisment. 5G este gândit să servească optim unor utilizări industriale inovatoare: autovehicule autonome și conectate, sisteme cyber-fizice și robotică programabilă, agricultură de înaltă precizie, comunități și rețele inteligente, chirurgie bazată pe realitate virtuală etc. - sunt câteva noi scenarii de conectivitate a căror dezvoltare va fi facilitată substanțial de performanțele 5G, de natură să adauge valoare semnificativă produselor și serviciilor existente și să creeze oportunități pentru noi afaceri cu lanțuri de valoare mai lungi. Lideră în dezvoltarea și comercializarea multora dintre aspectele tehnologiilor răspândite în prezent la scară globală, Uniunea Europeană și-a propus un calendar comun ambițios pentru lansarea și dezvoltarea 5G, bazat pe coordonare între Statele Membre, resurse noi de spectru radio, diminuarea barierelor administrative la instalarea rețelelor și un buget masiv de cercetare-dezvoltare. Prin dinamica competitivă a sectoarelor comunicațiilor și tehnologiei informației, a performanțelor rețelelor de comunicații existente, precum și datorită expunerii la rigorile pieței unice, România beneficiază din plin de avantajele disponibilității tehnologiilor avansate de conectivitate. Poziționarea relativ bună a României permite anticiparea unei lansări comerciale a serviciilor 5G standardizate în 2020, simultan cu marile economii europene. Cu toate acestea, materializarea principalelor beneficii derivate din 5G, respectiv creșterile de productivitate în (toate) sectoarele economice și sociale, crearea de noi locuri de muncă etc. necesită investiții masive, timp și un mediu favorabil pentru dezvoltarea unor ecosisteme digitale cuprinzătoare, deopotrivă în mediul privat dar și în mediul public. Acesta este motivul pentru care, cu ajutorul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), demersul de planificare strategică a adus împreună instituțiile responsabile din România, pentru a-și combina expertiza și a identifica împreună măsurile cele mai potrivite. Prin facilitarea implementării 5G, România își propune să pună performanțele de conectivitate să lucreze activ pentru creșterea competitivității produselor și serviciilor românești ale deceniului viitor, precum și pentru îmbunătățirea vieții comunităților. Această strategie conține argumentele, informațiile și pașii necesar a fi realizați de statul român în orizontul de timp 2019-2030 pentru a stimula dezvoltarea 5G în România, respectând bornele din Planul de acțiune al UE și asigurând oamenilor și afacerilor din țara noastră avantajele competitive de care au nevoie. Astfel, urmărim lansarea rapidă a serviciilor - până în 2020, materializarea accelerată a beneficiilor 5G - prin acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane și a principalelor rute de transport terestru până în 2025, reducerea barierelor la dezvoltarea rețelelor 5G, promovarea noilor utilizări și stimularea cooperării între actorii care pot contribui la toate acestea. Pe lângă cererea masivă de spectru radio în benzi diferite, noile rețele 5G vor necesita o densificare și miniaturizare semnificativă a celulelor, precum și capacități ample de fibră optică pentru conectarea acestora. O extindere semnificativă a rețelelor 5G este dificil de imaginat cu regimul de autorizare a lucrărilor de construcții în vigoare, de aceea ne propunem să-l adaptăm noilor realități. Se va revizui cadrul legislativ relevant și se va asigura investitorilor și responsabililor direcți informația necesară accelerării proceselor investiționale, coordonării și pre-echipării pentru 5G a lucrărilor de infrastructuri publice, precum și ghidajul tehnic necesar unităților administrativ-teritoriale în dezvoltarea infrastructurii digitale a teritoriului pentru 5G. Se va pune la dispoziție resurse suficiente de spectru pentru buna funcționare a serviciilor comerciale 5G în benzi de frecvențe radio predilecte pentru 5G în Europa: 700MHz și 3,4-3,8 GHz mai înainte de sfârșitul anului 2019, iar în benzi milimetrice în 2020. Se vor valorifica performanțele 5G pentru serviciile de siguranță publică și intervenție în caz de dezastre, care vor fi disponibile nu mai târziu de 2025. Pentru validarea tehnică și comercială a soluțiilor bazate pe 5G, ne propunem să facilităm parteneriatele pentru cercetare-dezvoltare, testare și validare, prin identificarea și susținerea a 7 proiecte pilot ale noilor utilizări ale conectivității și facilitarea creării unui ecosistem propice dezvoltării modelelor de afaceri bazate pe 5G. De asemenea, se va căuta stimularea specializării inteligente bazată pe conectivitate 5G sprijinind realizarea acelor proiecte care au o componentă de conectivitate semnificativă. Aprobarea strategiei reprezintă începutul unui proces care va acoperi decada următoare și se bazează pe implementarea planului de măsuri de la punctul 8.1, monitorizarea riguroasă a respectării termenelor și atingerii indicatorilor propuși, dar nu exclude investigarea oricăror altor căi de acțiune care ar putea deveni necesare în cadrul acestui proces. ... 2. Ultimele două decenii marchează o perioadă de dezvoltare tehnologică extraordinară, alimentată de progresele înregistrate în sectorul comunicațiilor și tehnologiei informației: internetul și dispozitivele mobile au prins rădăcini și au cunoscut o evoluție spectaculoasă în România și în întreaga lume, generând, cu fiecare nouă generație tehnologică, tot mai multe beneficii directe, indirecte și efecte de multiplicare la nivelul economiilor și de antrenare la nivelul societăților. În prezent, cetățenii României trăiesc, muncesc și fac afaceri într-un stat acoperit cu rețele fixe și mobile, utilizează la scară continentală rețelele din întreaga Uniune Europeană ca și cum ar fi în țară, lucrează și se bucură de conținutul disponibil online oricând, oriunde și oricum, toate acestea fiind facilitate de rețele de comunicații performante, accesibile și aproape omniprezente. Dar pe harta României există încă "pete albe" care marchează zone neacoperite cu rețele de mobile de mare viteză, prea mulți cetățeni încă nu folosesc noile tehnologii, iar prea puține afaceri extrag plusvaloare din conectivitate. Prin facilitarea implementării 5G - a cincea generație de comunicații mobile, ne propunem să punem performanțele de conectivitate ale României să lucreze activ pentru creșterea competitivității produselor și serviciilor românești ale deceniului viitor, precum și pentru îmbunătățirea vieții comunităților. ... 3. Ca și noile rețele, strategiile se construiesc cu și peste realitățile din teren. Din acest motiv, orice strategie are nevoie de un diagnostic pertinent al situației actuale. În contextul strategiei 5G pentru România, sunt relevante evoluțiile și perspectivele românești, europene și globale în modul în care sunt consumate serviciile și organizate rețelele de comunicații electronice, dar și în formularea și planificarea politicilor publice pentru 5G. De la lansarea comunicațiilor mobile în România în 1993, patru generații tehnologice au influențat substanțial modul în care oamenii trăiesc, muncesc și fac afaceri. Cea mai recentă generație tehnologică, 4G, lansată în România în 2012, a fost asociată cu o nouă dinamică în inovare, în dispozitive și în consumul de servicii de internet. 3.1. Potențial semnificativ de creștere pe piața din România Figura nr. 1 - conexiuni și trafic total de date mobile în România Sursa: Statistici ANCOM Creșterea exponențială a traficului de date mobile înregistrată pe fondul răspândirii masive a conexiunilor realizate prin terminale tot mai performante și al difuziei tehnologiei LTE/4G în rețelele mobile din România este evidențiată în figura nr. 1. Practic, traficul de date mobile s-a dublat anual în fiecare din ultimii patru ani. Figura nr. 2 - acoperire cu internet mobil 4G/LTE (% gospodării) Sursa: Digital Agenda Scoreboard, Comisia Europeană La puțin peste 5 ani de la procedura de selecție competitivă pentru acordarea frecvențelor radio, organizată de ANCOM în septembrie 2012, 94% din gospodăriile din România beneficiau de acoperire cu rețele 4G/LTE. Privită însă în context european, remarcabila performanță românească ilustrează totuși un ritm mai lent de creștere al acoperirii, comparativ cu numeroase state membre, dar și o reducere semnificativă a decalajului, la numai 4 p.p. față de media UE. Figura nr. 3 - stocul de sectoare (celule) în rețelele mobile din România Deservirea cererii tot mai mari de servicii a necesitat densificarea numărului de sectoare (celule) instalate în rețelele mobile din România, într-un ritm mediu anual de creștere de peste 20%. Deși numărul de celule 4G a cunoscut cel mai rapid ritm de creștere, celulele 3G contribuie cu mai mult de jumătate la stocul de celule active în rețelele de comunicații mobile din România. Figura nr. 4 de mai jos prezintă grafic progresul României pe cele cinci direcții de caracterizare a transformării digitale a economiei și societății*1), raportat la progresul mediu înregistrat la nivelul Uniunii. *1) Indicele DESI al Comisiei Europene, https://digital-agenda-data.eu/datasets/desi/visualizations. Figura nr. 4 - progresul României în DESI Este de așteptat ca difuzia beneficiilor conectivității să se producă gradual și neuniform. Totuși, în ultimii 5 ani, performanțele remarcabile în materie de conectivitate ale României sunt în mare parte nevalorificate în contextul decalajului major în materie de capital uman și al progresului modest în integrarea tehnologiilor digitale în viața economică. În plus, progresele înregistrate în utilizarea internetului sau în materie de servicii publice digitale abia dacă aduc situația din România anului 2018 la media UE în 2014, poziționând astfel țara noastră în mod constant pe ultimul loc al clasamentului DESI. Un studiu de piață realizat în perioada octombrie-decembrie 2018, la solicitarea ANCOM, în rândul persoanelor fizice*2), relevă o notorietate a termenului 5G la nivelul a 34% din populația generală, precum și o serie de așteptări concrete legate de implementarea sa în România. Astfel, acoperirea națională mai bună (47%), viteză mai mare la download/upload de fișiere pe internet (31%), respectiv mai puține probleme cu conectivitatea (26%) și încărcarea instantanee a paginilor/aplicațiilor (21%) reflectă cele mai des întâlnite așteptări ale populației cu privire la implementarea 5G în România. *2) https://statistica.ancom.org.ro:8000/sscpds/public/files/164_ro. Întrebare: 5G reprezintă cea de-a cincea generație de comunicații mobile, fiind succesorul tehnologiei actuale 4G și cel mai probabil, va fi lansată în România până în anul 2020. Ce așteptări aveți de la implementarea sa în țara noastră? Figura nr. 5 - așteptările populației de la implementarea 5G în România Sursa: Studiu de piață ANCOM Întrebați în ce condiții ar fi dispuși să utilizeze tehnologia 5G dacă aceasta ar fi disponibilă în România de mâine, 45% dintre respondenți nu ar fi dispuși să plătească în plus pentru tehnologia 5G, în timp ce 32% ar fi dispuși să plătească în plus pentru a beneficia de 5G: 15% dacă ar reprezenta o extra-opțiune contra cost la planul tarifar existent și 17% dacă ar reprezenta un plan tarifar distinct. În rândul populației generale, cele mai importante beneficii din utilizarea internetului obiectelor (IoT) sunt legate de confort, siguranță, automatizare și optimizare, iar cele mai mari temeri sunt legate de datele personale (furt/pierdere, afectarea confidențialității, complexitatea informațiilor colectate), respectiv costurile dispozitivelor. Tabel nr. 2 - Cele mai importante beneficii și temeri din utilizarea IoTBeneficii Temeri Confortul 42% Furtul/pierderea datelor 35% Siguranța mea și a familiei 35% Costurile dispozitivelor IoT 34% Automatizarea unor activități 20% Afectarea confidențialității datelor 25% Optimizarea consumului casnic 17% Complexitatea informațiilor personale colectate 15% Noi oportunități de a obține venit 9% Dificultatea utilizării dispozitivelor IoT 13% Eficiența dispozitivelor IoT 8% Rezistența în timp a dispozitivelor 10% Alte beneficii 2% Dificultatea alegerii dispozitivelor 9% Nici un beneficiu 19% Altă temere 3% Nicio temere 14% Sursa: Studiu de piață ANCOM În condițiile în care notorietatea termenului de internet al obiectelor (IoT) se situează la nivelul a 22%, incidența utilizării IoT este de 4% la nivel național. Categoriile de respondenți în care utilizarea IoT se situează la niveluri mult mai ridicate sunt: cei din mediul urban (6%), cei cu educație superioară (8%), cei cu vârsta între 16-30 ani, respectiv cei din gospodăriile cu venituri lunare peste 6000 lei (30%). De asemenea, în rândul utilizatorilor de IoT, conform studiului comandat de ANCOM:

a)cele mai apreciate obiecte IoT sub aspectul utilității în activitățile curente sunt: televizorul (78%), senzorii pentru locuința inteligentă (71%), ceasul sau brățara inteligentă (66%), centrala termică și climatizarea (66%) și contoarele inteligente (64%); ...
b)79% apreciază că utilizarea IoT aduce mai multe beneficii decât costuri; ...
c)79% apreciază că utilizarea IoT îi ajută în activitățile curente în mare sau în foarte mare măsură. ... Conform rezultatelor studiului, 81% dintre persoanele chestionate sunt de acord cu faptul că internetul obiectelor poate reprezenta un ajutor important pentru indivizi, iar 63% sunt de acord că în următorii cinci ani, IoT va face parte din viețile majorității indivizilor. ... 3.2. Tendințe emergente în România și la nivel global Europa a fost fruntașă în dezvoltarea și comercializarea multora dintre aspectele tehnologiilor răspândite în prezent la scară globală, iar România beneficiază din plin de avantajele disponibilității acestora. În prezența tehnologiilor avansate, economiile și societățile evoluează rapid. O serie de tendințe emergente în sectorul TIC la nivel global sunt motoarele creșterii, inovării, modificării modelelor de afaceri și chiar perturbării diferitelor sectoare economice, iar 5G poate avea o contribuție semnificativă la sprijinirea acestor evoluții. Rezumăm în cele ce urmează cele mai cunoscute tendințe. Conectivitate: avântul traficului de date este o expresie a creșterii masive a cererii de conectivitate alimentate de proliferarea telefoanelor mobile tot mai inteligente și a altor aparate conectate. Astfel, rețelele de comunicații electronice devin progresiv canale pentru consumul de masă al conținutului multimedia (muzică, filme, transmisiuni în direct), pentru proliferarea OTT-urilor*3) și utilizarea pe scară largă a unui număr mare de aplicații și servicii diversificate (rețele sociale, aplicații de plată și e-comerț) și chiar pentru gestiunea și controlul la distanță al aparatelor de diverse tipuri (senzori, camere video etc.). Dacă pe termen mediu creșterea cererii de conectivitate va continua să fie alimentată de smartphone-uri, tablete și alte echipamente personale, potențialul de creștere al cererii (traficului) de date pe termen lung este de așteptat să fie susținut în principal pe seama obiectelor/lucrurilor conectate. În acest context, contribuția 5G va consta atât în îmbunătățirea performanțelor internetului mobil, cât și în deschiderea de noi oportunități pentru deservirea industriilor conectate cu soluții eficiente din punct de vedere al costurilor, vitezei și eficienței energetice. *3) engl. Over The Top - termen generic pentru serviciile care permit livrarea la consumator de conținut de orice fel (muzică, filme, telefonie, mesagerie, programe de radio-televiziune etc.) prin conexiunea internet, cu evitarea platformelor operatorilor care controlau în mod tradițional furnizarea fiecăruia dintre aceste servicii. OTT-uri utilizate pe scară largă de consumatorii din România sunt Netflix, Mubi, Skype, Whatsapp, YouTube etc. Acces omniprezent la internet: soluțiile de internet (la punct) fix furnizate de operatorii mobili prin rețelele radio reprezintă o metodă deja consacrată pentru conectarea la internet a numeroase gospodării și afaceri din România, în special acolo unde firele rețelelor fixe lipsesc. Cu toate acestea, tehnologiile actuale nu permit vitezele de descărcare a datelor și nivelurile de latență experimentate în mod tipic în rețelele fixe clasice și deseori nici nu reprezintă opțiunea cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. În context de 5G, atractivitatea soluțiilor de internet fix prin rețeaua radio crește substanțial în virtutea disponibilității frecvențelor radio și a progresului tehnologic. Digitalizarea afacerilor sporește productivitatea întreprinderilor și contribuie la creșterea satisfacției consumatorilor, având un efect pozitiv asupra cifrei de afaceri*4). Materializarea deplină a beneficiilor 5G la nivel global este așteptată pentru orizontul anului 2035, când producția anuală de produse și servicii "5G enabled" este prognozată la 12,3 trilioane USD*5). De asemenea, tehnicile avansate de analiză a datelor pot permite companiilor să realizeze o segmentare avansată a piețelor și consumatorilor, inclusiv o îmbunătățire a tehnicilor de predicție a obiceiurilor de consum, maximizând astfel valoarea adăugată pe client. Capacitatea 5G în materie de colectare și procesare a datelor este facilitată de edge computing, funcționalitate care poate sprijini anumite aspecte legate de analiza avansată a datelor și digitalizare. *4) http://www.adlittle.com/sites/default/files/viewpoints/adl_reimagining_telco_operations_in_a_hyper-digital_world_0.pdf. *5) 12,3 trilioane USD reprezintă aprox. nivelul cheltuielilor de consum din 2016 în China, Japonia, Franța, Germania și UK, luate la un loc, sau PIB- ul Chinei în 2017. Sursa prognozelor: https://www.qualcomm.com/invention/5g/economy. Internetul lucrurilor (IoT) reprezintă următoarea inovare economică și socială majoră, după conectivitate. Prin intermediul IoT, orice obiect fizic (termostat, cască de bicicletă etc.), sau virtual (reprezentarea unui obiect într-un sistem computerizat) poate fi conectat la alte obiecte și la internet, creând o rețea între obiecte și între oameni și obiecte. IoT poate combina lumile fizică și virtuală în ecosisteme inteligente, care percep mediul înconjurător, analizează și se adaptează pentru a ne face viețile mai ușoare, mai sigure, mai eficiente și mai prietenoase. Creșterea semnificativă a numărului obiectelor conectate de tip IoT în ritmuri medii anuale de peste 20% până în 2022*6) va fi alimentată de o gamă tot mai diversă de scenarii (cazuri) de utilizare și de reducerea prețurilor aparatelor/lucrurilor conectate. Pe de altă parte, acoperirea existentă a rețelelor mobile plasează operatorii acestora într-o poziție bună pentru a furniza conectivitatea necesară aplicațiilor IoT emergente. Dacă în prezent tehnologiile alternative, inclusiv îmbunătățirile aduse serviciilor 4G, sunt suficiente pentru deservirea cererii de IoT pe termen mediu, 5G aduce fiabilitate, latență scăzută, scalabilitate, securitate și mobilitate, ingrediente care pot sprijini proliferarea pe scară masivă a ecosistemelor IoT. *6) https://www.ericsson.com/assets/local/mobility-report/documents/2017/ericsson-mobility-report-june-2017.pdf. Upgrade*7) al rețelelor: în prezent, cele mai multe din upgrade-urile rețelelor sunt determinate de nevoia de a îmbunătăți experiențele utilizatorilor și pentru eficientizarea funcționării. În viitor, upgrade-urile vor fi determinate și de furnizarea de servicii specializate pentru anumite industrii verticale, dar și pentru satisfacerea cererii de securitate și integritate a rețelei pentru diferite categorii de clienți (consumatori, mediu de afaceri, servicii guvernamentale sensibile etc.). *7) Actualizare sau modernizare cu creștere a capacității, funcțiilor sau performanțelor, folosit în contexte legate de software și tehnologie. Securitate cibernetică, încredere și suveranitatea datelor: proliferarea IoT și deservirea tot mai multor industrii cu servicii personalizate fac în așa fel încât un volum tot mai mare de informații private, uneori cu sensibilitate comercială ridicată, sunt transportate prin rețelele de comunicații. Datorită posibilităților eterogene de acces la rețea, în combinație cu tehnicile avansate de prelucrare a datelor și extragerea de cunoștințe din acestea*8), pierderile de date sau utilizarea lor ilegitimă poate avea consecințe severe, inclusiv riscuri reputaționale care pot frâna dezvoltarea serviciilor. Astfel, securizarea infrastructurilor de comunicații trebuie acompaniată de securizarea serviciilor încă din designul acestora, printr-o abordare centrată pe utilizator. În acest sens, se preconizează că 5G va permite gestiunea scalabilă a identității, autentificare distribuită și securizarea segmentelor de rețea. *8) engl. data mining. Consolidare, fuziuni & achiziții și împachetare: achizițiile sunt un mijloc atractiv prin care operatorii de comunicații creează noi oferte de produse și servicii dincolo de capabilitățile lor tradiționale, precum și pentru intrarea pe noi piețe și lansarea în noi afaceri. Suntem deja martorii situațiilor în care operatorii împachetează produse și servicii sau își extind gama serviciilor pe care le oferă dincolo de capacitățile propriilor rețele*9), țintind intrarea în industrii adiacente*10). Nivelul costurilor și capabilitățile necesare materializării economiilor de scară în 5G pot constitui factori favorizanți ai planurilor de fuziuni și achiziții între operatorii de rețele, companiile de comunicații și operatorii ficși și mobili. *9) A se vedea, de exemplu, ofertele de obiecte conectate sau soluțiile smart home ale operatorilor de comunicații din România. *10) A se vedea, de exemplu, acceleratorul de afaceri Orange Fab lansat în România în iunie 2017, sau achiziția furnizorului de soluții IoT Evotracking de către Vodafone România. ... 3.3. Cursa globală pentru 5G Ca urmare a numeroaselor procese de cercetare, dezvoltare și testare desfășurate în ultimii ani pe multiple meridiane, inclusiv consecința standardizării tehnologice realizate în cadrul organismelor internaționale și regionale de profil, la nivelul industriei de comunicații este general acceptată ideea că lansarea comercială a serviciilor 5G va avea loc în jurul anului 2020. În prezent, furnizorii de rețele au depășit fazele exploratorii și lucrează la înțelegerea modalităților prin care pot satisface cât mai bine specificațiile tehnologiei 5G, precum și la identificarea celor mai potrivite opțiuni tehnologice de migrare către 5G pentru propriile rețele. Această stare de fapt explică experimentele ambițioase și proiectele pilot de anvergură care se desfășoară peste tot în lume: în august 2018, 154 furnizori de rețele de comunicații mobile de pe toate continentele realizaseră deja sau planificaseră să desfășoare demonstrații, teste sau încercări ale tehnologiei 5G. Dintre aceștia, 67 de operatori din 39 de state au anunțat că vor comercializa servicii 5G înainte de 2022*11). *11) https://gsacom.com/paper/5g-evolution-lte-global-market-status/. Cursa globală pentru 5G se face simțită la nivel european, prin accelerarea inițiativelor private sau publice în diferite direcții. Ritmul și multitudinea evoluțiilor înregistrate în progresul spre 5G reduce semnificația unei analize exhaustive a acestora în contextul prezentei strategii. Totuși, recent lansatul Observator European 5G*12) este o sursă bună (non- exhaustivă) de informații sistematice privind dezvoltările recente în materie de 5G la nivelul piețelor și rețelelor, precum și cu privire la inițiativele publice de sprijinire a acestor dezvoltări în statele UE, dar nu numai. *12) https://5gobservatory.eu/ În Uniunea Europeană, 114 teste 5G fuseseră realizate până la mijlocul lunii septembrie 2018 cu deosebire în banda 3,6 GHz, iar servicii comerciale 5G lansate în Tampere (Finlanda) și Tallinn (Estonia)*13). De asemenea, la aceeași dată fuseseră nominalizate 20 orașe-fanion*14) și 9 coridoare digitale trans-frontaliere pentru autovehicule autonome*15). În Franța, 9 orașe regionale importante au fost selectate pentru testarea 5G, alături de 11 aglomerări în suburbiile Parisului. *13) http://5gobservatory.eu/wp-content/uploads/2018/12/80082-5G-Observatory-Quarterly-report-1-rev12-2018.pdf *14) Amsterdam, Aveiro, Barcelona, Bari, Berlin, Bristol, Espoo, Ghent, L'Aquila, Londra, Madrid, Malaga, Matera, Milano, Oulu, Patras, Prato, Stockholm, Tallinn și Torino. *15) Metz-Merzig,-Luxembourg, Rotterdam-Antwerpen-Eindhoven, Porto-Vigo - Evora-Merida, E8 "Aurora Borealis" NO-FI, Nordic Way 2 (NO- SE-FI-DK), coridorul Brenner (IT-AT-DE), Thessaloniki-Sofia-Belgrad, via Baltica E67 Tallinn - Riga - Kaunas, precum și Kaunas - Varșovia. La rândul lor, operatorii de comunicații din România au realizat mai multe teste publice 5G în ultimii doi ani, cu diverse obiective*16): demonstrarea capacităților transmisiei în fascicole și agregarea frecvențelor radio în diferite scenarii de utilizare, testarea în condiții reale a soluției de massive MIMO sau demonstrarea performanțelor 5G în materie de viteze, latență etc, pentru internet mobil, dar și pentru internet fix prin rețeaua radio. Unii operatori au anunțat deja lansarea comercială a serviciilor 5G în România pentru anul 2020. *16) https://5g-ppp.eu/5g-trials-2/#1512731004794-672b7993-7792. Figura nr. 6 de mai jos ilustrează principalele "borne" realizate și, după caz, anticipate, în parcursul mondial și european spre 5G din perspectiva standardizării, disponibilizării spectrului radio, dar și a inițiativelor și evenimentelor europene și globale care pot favoriza dezvoltarea 5G. Figura 6 - elemente în cursa globală 5G Sursa: ANCOM, pe baza Dot-econ și a informațiilor din domeniul public Astfel, planurile de acțiuni ale organismelor de standardizare relevante, precum UIT*17) și 3GPP*18), se concentrează pe studierea cerințelor tehnologice și pe adoptarea standardelor până în 2020. Tehnologia de rețea este deja disponibilă: 3GPP a anunțat încă din decembrie 2017 finalizarea standardului Release 15 pentru noua rețea radio 5G într-un scenariu esențial pentru progresul rețelelor, dependent de rețelele LTE existente (scenariu "non-standalone"), iar la jumătatea anului 2018 versiunea standalone a noi rețele radio. De asemenea, cinci producători*19) au anunțat/prezentat deja producția de plăci de bază (chipset-uri) 5G, un pas important pentru comercializarea primelor terminale 5G, în primul semestru al anului 2019*20). *17) Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor. *18) The 3rd Generation Partnership Project. *19) Qualcomm, Intel, Samsung, Hi-Silicon și Mediatek. *20) A se vedea, de exemplu, https://www.forbes.com/sites/jeanbaptiste/2018/09/18/huawei-confirms-release-of-foldable-screen-5g-smartphone-in-mid-2019/. În perspectivă, finalizarea standardului 3GPP Release 16, așteptată pentru 2019, va permite respectarea integrală a tuturor cerințelor 5G (IMT-2020), marcând totodată a doua fază în dezvoltarea rețelelor 5G standardizate. Pe de altă parte, conferințele mondiale de radiocomunicații (WRC) organizate de UIT sunt vitale pentru materializarea viziunii de super-viteze caracteristică 5G: de exemplu, conferința WRC-19 se va concentra pe disponibilizarea și armonizarea utilizării de noi frecvențe de spectru radio pentru internet mobil în mai multe benzi cuprinse între 24,25 GHz și 86 GHz. De asemenea, în perspectiva accelerării dezvoltării ecosistemelor 5G și pe măsura dezvoltării standardelor tehnice relevante, 5G va putea integra rețelele satelitare, prin utilizarea de multiple tehnologii complementare. Accelerarea și/sau extinderea conectivității în platformele în mișcare (avioane, vapoare, trenuri de mare viteză) sau în zone slab deservite, asigurarea continuității rețelelor în caz de dezastre naturale sau de incidente în rețelele terestre, activarea sau accelerarea transmisiunilor multi-cast de înaltă rezoluție etc., reprezintă vârfuri de lance pentru serviciile satelitare de nouă generație. Nu în cele din urmă, marile economii ale lumii își propun roluri ambițioase în cursa spre 5G și se sprijină pe evenimente publice majore, precum Jocurile Olimpice sau Campionatul mondial de fotbal, pentru a sprijini lansarea comercială a serviciilor. În Europa, țintele ambițioase conținute în foaia de parcurs "5G pentru Europa" sunt susținute și de co-finanțarea de către Comisia Europeană a inițiativei 5G-PPP*21), lansată încă din 2013. *21) 5G-PPP - parteneriat public privat pentru infrastructuri 5G, https://5g-ppp.eu/. ... 3.4. Evoluții și perspective în politicile publice pentru 5G3.4.1. Planul european Planificarea strategică ambițioasă realizată prin Agenda Digitală pentru Europa 2020 este continuată prin țintele de conectivitate și acoperire fixate pentru 2025 prin documentul Conectivitate pentru o Piață Unică Digitală Competitivă: către o Societate Europeană a Gigabiților*22). În contextul recunoașterii importanței rețelelor de foarte mare viteză, precum 5G, la nivel european se prevede acoperirea continuă a tuturor centrelor urbane și a principalelor căi de transport terestru*23) pentru 2025, iar un obiectiv intermediar fixat pentru 2020 este reprezentat de existența serviciilor 5G comerciale în cel puțin un oraș major din fiecare stat membru. *22) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1553598900441&uri=CELEX:52016DC0587, precum și documentul de lucru al Comisiei SWD

(2016)300 f, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016SC0300&from=EN. *23) Autostrăzi, drumuri naționale, principalele căi ferate, conform cu rețeaua de transport trans-europeană. În considerarea oportunității strategice conferite de noua generație tehnologică, Planul de Acțiune 5G pentru Europa*24) identifică principalele provocări și domenii care necesită acțiuni concertate, coordonate la nivelul statelor membre. Suplimentar față de contribuția la piața comună digitală și fixarea propriilor obiective strategice în context de 5G, statele membre trebuie să realizeze și propriile "foi de parcurs 5G" (acțiunea 1) și "să ia în considerare utilizarea infrastructurii 5G pentru îmbunătățirea performanțelor serviciilor de comunicații pentru siguranță publică și securitate" (acțiunea 7). *24) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Un plan de acțiune privind 5G în Europa COM

(2016)588 final, https://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/?qid=1553591444052&uri=CELEX:52016DC0588, precum și documentul de lucru al Comisiei SWD

(2016)306 final, http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2016/EN/1-2016-588-EN-F1-1.PDF. De la adoptarea documentelor programatice ante-menționate, statele membre și Parlamentul European au manifestat în repetate rânduri sprijinul pentru ansamblul strategiei și al obiectivelor propuse: astfel, Parlamentul European a apreciat drept binevenită inițiativa leadershipului european în materie de dezvoltare a rețelelor 5G standardizate*25), iar statele membre au accentuat baza comună a direcțiilor de acțiune pentru succesul 5G*26) și s-au angajat să urmărească elementele unei foi comune de parcurs pentru dezvoltarea 5G*27). *25) Rezoluția 2016/2305(INI) din 1 iunie 2017 referitor la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A8-2017- 0184+0+DOC+XML+V0//RO. *26) Declarația ministerială comună "Făcând din 5G un succes pentru Europa" https://www.eu2017.ee/sites/default/files/inline- files/Ministerial%20declaration%205G_final_0.pdf. *27) https://www.mkm.ee/sites/default/files/8.a_b_aob_5g_roadmap_final.pdf. De asemenea, Agenda Urbană a Uniunii Europene*28) prevede, cu referire la 5G, necesitatea unor "platforme de inovare care să promoveze concurența în materie de conectivitate mobilă, permițând unor noi intrați pe piață la nivel local să deservească nevoile specifice ale sectoarelor verticale" (acțiunea 14). *28) https://ec.europa.eu/futurium/en/system/files/ged/digital_transition_action_plan_for_dgum_300818_final.pdf Un element important în perspectiva europeană îl constituie și recent adoptata Directivă nr. 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice. ... 3.4.2. Interacțiuni și sinergii cu strategiile din România Planificarea strategică în România este realizată prin mai multe strategii generale sau sectoriale, care îndeplinesc scopuri, adresează perspective și acoperă orizonturi de timp diferite. Aceste strategii interacționează atunci când măsurile și intervențiile pe care le propun vizează direct sau indirect același domeniu. Atunci când demersurile strategice se completează, imprimând domeniului vizat direcții similare de evoluție sau construiesc una în aplicarea celeilalte prin folosirea unor instrumente sincretice, sunt create sinergii acționabile. Viziunea și planificarea strategică în sectorul comunicațiilor din România sunt formulate și detaliate în Strategia Națională Agenda Digitală pentru România 2020*29) precum și în Programul pentru implementarea Planului Național de Dezvoltare a Infrastructurii NGN (Next Generation Network)*30). *29) Hotărârea Guvernului nr. 245/2015 pentru aprobarea Strategiei naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020. *30) Hotărârea Guvernului nr. 414/2015 privind aprobarea Programului pentru implementarea Planului Național de Dezvoltare a Infrastructurii - NGN (Next Generation Network). În aplicarea politicilor și strategiilor naționale relevante ante-menționate, precum și pentru facilitarea îndeplinirii obiectivelor sale statutare, ANCOM a realizat și se ghidează și după propria Strategie pentru Comunicații Digitale 2020*31), acordând o atenție sporită primului element crucial pentru materializarea viziunii 5G: spectrul de frecvențe radio. În acest sens, ANCOM a consultat public, în 2017, prin intermediul unui chestionar, principiile de acordare a drepturilor de utilizare în 5 benzi de frecvențe radio*32), iar la jumătatea anului 2018 a adoptat foaia de parcurs națională privind viitorul unei benzi de frecvențe cu mare valoare economică, 470-790 MHz*33). *31) http://www.ancom.org.ro/strategia-de-comunica539ii-digitale-2020_5535. *32) Consultare privind acordarea drepturilor de utilizare a frecventelor radio în benzile de frecvente 694-790 MHz, 791-796 MHz/832-837 MHz, 1452-1492 MHz, 2530-2570 MHz/2650-2690 MHz, 3410-3420 MHz/3510-3520 MHz, 3450-3465 MHz/3550-3565 MHz, http://www.ancom.org.ro/formdata-269-49-322. *33) Foaia de parcurs națională privind alocarea și utilizarea viitoare a benzii de frecvențe 470 - 790 MHz, http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/Foaia_de_parcurs_pentru_banda_UHF_470-790_MHz_ro.pdf. De asemenea, strategia națională în vederea reglementării, implementării și optimizării tehnologiilor digitale smart-city în România, aflată în prezent în curs de realizare, va oferi ghidajul strategic esențial pentru dezvoltarea unei componente-cheie pentru asigurarea sustenabilității 5G. Strategia 5G pentru România prezintă un potențial ridicat de valorificare a sinergiilor cu strategiile naționale/planurile de acțiune în vigoare în alte sectoare. Unele sinergii sunt mai evidente datorită inter-dependențelor trans-sectoriale specifice [de exemplu, infrastructuri fizice, de comunicații, energie, transporturi), altele pe seama capacității 5G de a infuza tehnologie de masă (cercetare-dezvoltare-inovare, specializare inteligentă*34)] și conectivitate în toate sectoarele economice și sociale (mijloace de transport, comerț, agricultură, industrii constructoare, prelucrătoare și extractive, educație, sănătate etc.), contribuind astfel la dezvoltare (competitivitate), cu efecte pozitive asupra mediului și redistribuției sociale (reducerea decalajelor). De remarcat totuși că, în timp, pot apărea alte interacțiuni și sinergii (de exemplu, mobilitate, decalaj tehnologic între serviciile publice și cele private/comerciale), după cum intensitatea sau direcția de manifestare a sinergiilor poate diferi față de așteptările din prezent. *34) De exemplu, mecatronica, cyber-mixmecatronica, clatronica - robotica programabilă prezintă utilizări potențiale cu impact în implementarea sistemelor inteligente de generație 5G. Figura nr. 7 mai jos prezintă schematic principalele legături cu celelalte strategii naționale/planuri de acțiune, punctul 5.3 Utilizări preferate trece în revistă unele soluții de utilizare a 5G în anumite sectoare/domenii considerate, iar Tabelul nr. 4 - Contribuția potențială a 5G la adresarea unor provocări și satisfacerea unor nevoi sectoriale a fost completat cu elemente specific sectoriale, identificate ca urmare a analizei interacțiunilor dintre strategiile naționale relevante. Figura nr. 7 - Strategia 5G ține cont de următoarele strategii/planuri naționale Sursa: GLI-5G ... ... ... 4. 5G este denumirea generică pentru o nouă generație de tehnologii din familia tehnologiilor de comunicații radio mobile (IMT 2020), care prin inovațiile pe care le introduce și prin caracteristicile cu care a fost concepută, facilitează dezvoltarea unor adevărate ecosisteme digitale în majoritatea sectoarelor vieții economice și sociale. O bună caracterizare a utilizărilor standardizate ale 5G, precum și a capabilităților și cerințelor tehnice aferente tehnologiilor 5G a fost publicată de ANCOM în 2017*35). *35) http://www.ancom.org.ro/uploads/forms_files/CONSULTARE_ACORDARE_SPECTRU_700_800_1500_2600_MHz_3,5GHz_revizuit_12_ 07 _20171499848014.pdf 4.1. Mai multe tipuri de conectivitate Chiar dacă specificațiile tehnice pentru 5G nu au fost încă finalizate sub toate aspectele*36), trecerea în revistă a principalelor scenarii de utilizare a conectivității permite ilustrarea capacităților tehnice pentru care este concepută această tehnologie. *36) Recomandarea UIT-R M.2083-0 - Viziunea IMT - Cadrul general și obiectivele principale pentru dezvoltarea viitoare a IMT pentru 2020 și după 2020.4.1.1. Internet mobil semnificativ mai bun Îmbunătățirea semnificativă a performanțelor internetului mobil*37) este probabil cea mai evidentă funcționalitate a 5G: ultra/super viteze indoor și outdoor cu o calitate uniformă a serviciului, pentru volume mai mari de transmisii de date per aparat conectat, însoțite de îmbunătățirea acoperirii, 5G va permite o experiență de conectivitate mobilă semnificativ mai bună pentru un număr mai mare de utilizatori și în mai multe locuri. *37) În taxonomia consacrată, eMBB - engl. enhanced Mobile Broadband. Capacitatea mai mare a rețelei de acces radio permite asigurarea de debite sporite de transfer mai multor utilizatori conectați simultan, chiar și în zone de mare densitate, precum evenimente publice și în momentele de vârf al traficului. Vitezele mai mari ale rețelei permit consumatorilor să vizualizeze conținut de înaltă definiție, 4K și chiar și 8K în mai multe locuri, sprijinind astfel transmisia de evenimente în direct și transmisiunile multimedia de înaltă rezoluție. ... 4.1.2. Internet fix de mare viteză Performanțele superioare ale rețelelor puse în lumină de 5G deschid noi oportunități și pentru furnizarea eficientă și pe scară largă de servicii de internet fix wireless*38) de mare viteză către gospodării sau întreprinderi, inclusiv prin furnizarea de soluții distribuite de cloud computing pentru conectarea datelor și aplicațiilor din locuri geografice diferite. *38) engl. FWA - fixed wireless access. Creșterea masivă a capacității rețelelor, împreună cu utilizarea frecvențelor radio în blocuri de mari dimensiuni (de exemplu, 50-100 MHz) în special în unde milimetrice (blocuri de ordinul sutelor de MHz), vor permite soluțiilor de internet fix prin 5G performanțe comparabile în termeni de viteză și latență cu cele furnizate prin rețelele fixe pe bază de fibră optică, dar și economicitate prin evitarea costurilor cu firele buclei locale. Prin urmare, deși nu reprezintă un scenariu de utilizare distinct în viziunea UIT, având în vedere dinamica competitivă și circumstanțele naționale specifice*39), internetul fix de mare viteză prin soluții radio 5G are un potențial evident în România. *39) Ubicuitatea limitată a rețelelor fixe de comunicații, profilul concurențial caracterizat de concurența bazată de infrastructuri, testele FWA 5G realizate în România. ... 4.1.3. Comunicații pe scară largă între mașini 5G este conceput pentru un scenariu particular de conectivitate, care să răspundă creșterii exponențiale a numărului și densității obiectelor conectate. De altfel, soluționarea din faza de design tehnologic a nevoilor specifice de conectivitate ale altor sectoare este o premieră. Comunicațiile pe scară largă între mașini*40) înglobează în principal toate categoriile de utilizări legate de digitalizarea industrială, de transformarea inteligentă a localităților odată cu proliferarea obiectelor conectate la nivelul tuturor sectoarelor economice, cu dezvoltarea de sisteme autonome bazate pe o combinație de tehnologii precum IoT, cloud, inteligență artificială (AI) etc. *40) În taxonomia consacrată, mMTC - engl. massive Machine Type Communications. Se anticipează că aceste evoluții vor aduce beneficii semnificative în materie de productivitate și de valoare adăugată produselor sau serviciilor, sprijinind integrarea trans-sectorială și apariția de noi piețe etc. Obiectele conectate au nevoi tipice de conectivitate fundamental diferite de cele ale persoanelor: debite relativ mici, uneori cu frecvență prestabilită, cu sensibilitate în general redusă la întârzierea transmisiei, necesită însă un consum energetic redus (autonomia mare a bateriei) și acoperire extinsă. Prin raportare la tehnologiile actuale, 5G aduce capacitatea de conectare a unui număr masiv de astfel de obiecte cu o repartiție teritorială foarte densă, iar pe măsura maturizării rețelelor 5G, acestea vor permite furnizarea infrastructurii de comunicații în condiții flexibile și accesibile, potrivită nevoilor specifice ale fiecărei industrii. ... 4.1.4. Comunicații pentru servicii critice 5G este de asemenea conceput pentru furnizarea de servicii de comunicații ultra-fiabile cu latență redusă*41) (comunicare instantanee), cu disponibilitate mare, fără pierdere de pachete sau cu jitter neglijabil. *41) În taxonomia consacrată, URLLC - engl. Ultra-reliable and Low Latency Communications. Maturizarea rețelelor de comunicații 5G va permite operatorilor să furnizeze comunicații pentru astfel de servicii critice, de exemplu pentru siguranță publică, în ecosistemul tehnologic al autovehiculelor autonome și siguranței în transporturi, în chirurgia la distanță sau în controlul de mare precizie al proceselor industriale. Apariția în viitor a altor scenarii de utilizare a conectivității, fundamental diferite față de cele menționate mai sus, nu poate fi exclusă. O astfel de eventualitate recomandă flexibilitate la nivelul rețelelor 5G, astfel încât să se poată adapta cerințelor tipice ale noilor cazuri de utilizare. ... ... 4.2. Capacități tehnice diferențiatoare Asigurarea scenariilor de utilizare a conectivității descrise mai sus obligă 5G să combine în moduri diferite un număr de capabilități tehnice și tehnologii inovatoare. Trecerea în revistă a celor mai importante dintre acestea, cu explicarea succintă a rolului lor în contextul tehnologiei 5G, permite totodată explicarea unora dintre provocările și oportunitățile asociate dezvoltării 5G. În calitate de succesor al tehnologiei 4G, 5G introduce o multitudine de îmbunătățiri ale performanțelor existente, dar și noi funcționalități, corespunzătoare noilor tendințe de conectivitate. Aplicații diferite au cerințe diferite de calitate: de la viteze mici de transmisie a datelor (de ex. date transmise de senzori și IoT) la viteze foarte mari (de ex. conținut multimedia de înaltă rezoluție) și cu diferite întârzieri (de ex. întârzierile sunt mai puțin tolerate în apelurile de videoconferință decât în video streaming unde poate fi utilizată memoria tampon). Cu excepția vehiculelor autonome, realității augmentate și a internetului tactil, multe dintre aplicații pot fi, cel puțin teoretic, furnizate de rețelele existente. Rețelele 5G vor trebui însă să facă față unor cerințe diferite de calitate a serviciilor pentru diferite tipuri de aplicații (de ex. câteva secunde întârziere pot fi fatale pentru autovehiculul autonom conectat). Tabelul nr. 3 de mai jos rezumă performanțele așteptate de la rețelele 5G, prin raportare la cele atinse de rețelele 4G actuale. Tabel nr. 3 - comparație între performanțele 4G și 5G Sursa: ANCOM, pe baza ITU-R, Recomandarea M.2083 De asemenea, prezentarea de mai jos sintetizează performanțele privind transferul de mare viteză al datelor și scenariile de densitate a traficului care devin posibile odată cu implementarea 5G, conform celor mai noi standarde (3GPP Release 16 privind serviciile).Scenariu Viteza experimentată de utilizator (DL) Viteza experimentată de utilizator (UL) Densitatea volumului de trafic (DL) Densitatea volumului de trafic (UL) Densitatea medie de utilizatori Factor de activitate Viteza de deplasare a utilizatorului Acoperire 1 Urban macro 50 Mbps 25 Mbps 100 Gbps/kmp (nota 4) 50 Gbps/kmp (nota 4) 10 000/kmp 20% Pietoni și utilizatori în vehicule (până la 120 km/

h)Întreaga rețea (nota 1) 2 Rural macro 50 Mbps 25 Mbps 1 Gbps/kmp (nota 4) 500 Mbps/kmp (nota 4) 100/kmp 20% Pietoni și utilizatori în vehicule (până la 120 km/
h)Întreaga rețea (nota 1) 3 Indoor hotspot 1 Gbps 500 Mbps 15 Tbps/kmp 2 Tbps/kmp 250 000/kmp nota 2 pietoni Clădiri de birouri și rezidențial (nota 2) (nota 3) 4 Eveniment în aer liber 25 Mbps 50 Mbps [3,75] Tbps/kmp [7,5] Tbps/kmp [500 000]/kmp 30% Pietoni Zonă determinată 5 Urban dens 300 Mbps 50 Mbps 750 Gbps/kmp (nota 4) 125 Gbps/kmp (nota 4) 25 000/kmp 10% Pietoni și utilizatori în vehicule (până la 60 km/
h)centru (nota 1) 6 Servicii de tip broadcast (de ex., TV) max 200 Mbps (per canal TV) N/A sau nesemnificativă (e.g., 500 kbps per utilizator) N/A N/A [15] canale TV [20 Mbps] pe o purtătoare N/A Utilizatori aflați în staționare, pietoni și pietoni și utilizatori în vehicule (până la 500 km/
h)Întreaga rețea (nota 1) 7 Tren de mare viteză 50 Mbps 25 Mbps 15 Gbps/tren 7,5 Gbps/tren 1 000/tren 30% Utilizatori în trenuri (până la 500 km/
h)Cale ferată de mare viteză (nota 1) 8 Vehicul pe autostradă 50 Mbps 25 Mbps [100] Gbps/kmp [50] Gbps/kmp 4 000/kmp 50% Utilizatori în vehicule (până la 250 km/
h)Autostradă (nota 1) 9 Conectivita te la bordul avioanelor 15 Mbps 7,5 Mbps 1,2 Gbps/avion 600 Mbps/avion 400/avion 20% Utilizatori în avioane (până la 1000 km/
h)(nota 1) NOTA 1: Pentru utilizatori în vehicule, echipamentul poate fi conectate direct la rețea sau la o stație de bază instalată la bord. NOTA 2: Este prezumat un anumit mix de trafic; doar anumiți utilizatori folosesc servicii care necesită cele mai mare rate de transfer NOTA 3: Pentru servicii interactive audio- video (de ex., întâlniri virtuale), latența cap-la-cap este de 2-4ms în timp ce viteza experimentată de utilizator ar trebuie să fie până la rezoluție video 8K 3D [300 Mbps] în uplink and downlink. NOTA 4: Aceste valori sunt determinate pe baza densității medii de utilizatori. NOTA 5: Toate aceste valori reprezintă ținte de atins și nu cerințe stricte.O listă mai detaliată a noilor tehnologii în context de 5G este prezentată în Anexa nr. 1 - "Capabilități tehnice și tehnologii inovatoare în context de 5G", parte integrantă a prezentului document. ... 4.3. Evoluție sau revoluție Chiar dacă intrarea pe piață pentru furnizarea în moduri inovatoare a rețelelor 5G nu poate fi exclusă, un scenariu general acceptat de dezvoltare a rețelelor 5G, în România și peste tot în lume, este cel bazat pe facilitățile/rețelele existente. În marea majoritate a cazurilor, LTE/4G sunt rețelele de comunicații mobile cele mai avansate aflate în exploatare comercială în prezent și constituie prin urmare punctul de plecare favorit în direcția 5G. Pe de altă parte, chiar dacă prin raportare la 4G, 5G este considerată pe bună dreptate o tehnologie disruptivă, în virtutea saltului tehnologic major, precum și în ceea ce privește performanțele (a se vedea tabelul nr. 3 de mai sus), evoluția de la o generație tehnologică la alta este de obicei realizată mai degrabă prin mai mulți "pași intermediari" și arareori printr-un singur "mare salt". Figura nr. 8 de mai jos prezintă calendarul de lansare și edițiile standardelor 3GPP în perioada 2017 - 2019. Figura nr. 8 - ediții standarde 3GPP 2017-2019 Sursa: www.3gpp.org De exemplu:
a)sub aspect tehnic, unele dintre caracteristicile tipice pentru 5G*42) pot fi atinse prin funcționalitățile introduse de tehnologii evoluate din 4G*43), respectiv edițiile 13, 14 și 15 ale standardelor 3GPP; *42) De exemplu, MIMO, beamforming, massive IoT, etc. *43) Cunoscute și sub numele de 4,9G, sau LTE Advanced Pro. ...
b)deși, așa după cum am arătat mai sus, abia ediția 16 a standardelor 3GPP, așteptată pentru 2019, va permite respectarea integrală a tuturor cerințelor 5G (IMT-2020), precocitatea primelor dezvoltări sub numele de "5G" nu poate fi exclusă; ...
c)o situație similară a fost înregistrată și cu ocazia tranziției de la 3G (ediția 4) la 4G (ediția 10, prima ediție IMT-advanced): primele specificații LTE (edițiile 3GPPP 8 și 9) nu permiteau atingerea tuturor performanțelor 4G specificate de ITU; ...
d)sinergiile tehnice dintre release-urile succesive (pașii intermediari, edițiile standardelor), precum și concurența între operatori în materie de inovație și de performanțe ale rețelelor, conduc deseori la "botezarea" comercială a rețelelor: un exemplu arhicunoscut în acest sens este rețeaua HSPA, asimilată drept 4G în SUA și considerată 3G+ în Europa. ... Co-existența la nivelul rețelelor de comunicații a mai multor generații tehnologice, precum și evoluția progresivă spre generația cea mai performantă este demonstrată de realitate. Cu toate acestea, din perspectiva serviciilor care vor fi oferite, dificultățile de monetizare a internetului mobil, sau incertitudinile de monetizare a serviciilor inovatoare, de tip IoT, trebuie recunoscute. Din această perspectivă, stimulentele pe termen lung pentru dezvoltarea rețelelor 5G depind de veniturile suplimentare care pot fi obținute din noile servicii, din noile forme de conectivitate. O așteptare rezonabilă este ca, pentru o perioadă considerabilă de timp, conectivitatea să fie asigurată printr-un mix tehnologic: 5G implementat în zone urbane dense în combinație cu 4G și cu conectivitate indoor realizată prin Wi-Fi. Prin urmare, nevoile neîntrerupte de conectivitate mobilă ale produselor și serviciilor comerciale vor trebui să fie satisfăcute prin multiple tehnologii: dezvoltatorul unei aplicații, al unui serviciu sau al unui produs cu conectivitate încorporată va dori să-și maximizeze piața de desfacere prin reducerea expunerii la implementarea 5G în ritmuri diferite de la un stat la altul, utilizând orice rețele sunt disponibile. ● ce fel de acoperire pentru ce scenarii de conectivitate? Sub aspect spațio-temporal, serviciile 5G nu vor avea caracteristici fixe, ci vor fi rezultatul alegerilor făcute de operatorul rețelei, în vederea satisfacerii cererii de servicii, în limita posibilităților definite de standardele IMT-2020. Furnizarea simultană, pe suprafețe mari și în același timp, a tuturor scenariilor de conectivitate (internet mobil îmbunătățit, internet fix de mare viteză, comunicații masive tip mașină și comunicații critice), cu respectarea tuturor indicatorilor de performanță din standarde, va fi deosebit de oneroasă. Prin urmare, este mai probabil să înregistrăm arii geografice care, deși considerate ca fiind acoperite cu 5G, în realitate beneficiază numai de o parte din specificațiile tehnice ale IMT-2020. Mai mult, combinația de capacități tehnice disponibile în aria geografică respectivă poate varia în timp, tot în funcție de alegerile realizate de operatorul rețelei*44), drept răspuns la variația cererii de servicii. *44) De exemplu, zone geografice slab populate pot fi acoperite utilizând standardul 5G necesar furnizării capabilităților mMTC (de ex., pentru agricultura de precizie), în detrimentul capacităților necesare pentru internetul mobil de mare viteză. ... ... 5. 5.1. Costurile și creșterea productivității Dimensiunea și întinderea spațio-temporală a impactului economic al 5G în România va depinde de o multitudine de factori. Pe de o parte, oferta de 5G va depinde de viteza, amplitudinea și geografia implementării rețelelor, influențată de ciclurile investiționale pe termen lung, de costurile implementării și de cadrul legislativ și de reglementare. De cealaltă parte, la nivelul cererii, viteza adopției serviciilor și gradul lor de integrare sunt critice pentru materializarea economiilor de scară și crearea ecosistemelor digitale: capacitatea utilizatorilor, gospodăriilor și mediului de afaceri de a integra facilitățile noii tehnologii depinde la rândul ei de soluționarea unor provocări potențiale legate de standardele de protecție a datelor, de asigurarea confidențialității și securității datelor și aparatelor, de preocupările privind siguranța, capacitatea și fiabilitatea aplicațiilor 5G, de rezistența la schimbarea digitală în general.5.1.1. Creșterea productivității În ansamblu, efectul 5G asupra creșterii productivității va fi dat de evoluția factorilor de producție, a intrărilor și a producției, drept rezultat al integrării tehnologiei 5G. Astfel, efectele 5G asupra producției sunt așteptate în două direcții: creșterea eficienței cu care sunt produse și distribuite produsele și serviciile existente (de exemplu, tehnologiile mobile permit un acces mai bun, mai facil, al consumatorilor la divertisment sau al mediului de afaceri la informații superioare calitativ), respectiv în câștigurile de eficiență aduse de noile produse și servicii care devin disponibile, prin comparație cu produsele și serviciile pe care le înlocuiesc (de exemplu, producția și utilizarea de autovehicule conectate și autonome poate eficientiza utilizarea infrastructurilor de transport prin reducerea congestiei și îmbunătățirea navigației, a timpilor de transfer etc). La nivel mondial, se anticipează că 5G va avea o contribuție semnificativă la realizarea producției industriale în 2035*45), cele mai mari contribuții ale 5G fiind așteptate în sectoarele tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, servicii publice, agricultură, silvicultură și pescuit, transporturi și logistică, industria hotelieră, construcții, finanțe și asigurări și respectiv, servicii publice de utilități. *45) https://cdn.ihs.com/www/pdf/IHS-Technology-5G-Economic-Impact-Study.pdf ... 5.1.2. Costurile 5G De cealaltă parte, a intrărilor necesare, 5G necesită investiții și costuri suplimentare pentru construirea infrastructurii fizice a rețelelor (upgrade-ul și construirea de noi stații de bază, creșterea capacităților în rețelele de backhaul, în platformele software și hardware necesare, în dezvoltarea de sisteme și modele de afaceri pentru comunicațiile tip mașină și IoT, precum și în achiziția drepturilor de utilizare a frecvențelor radio). Necesarul de investiții este dat, inter-alia, de ipotezele privind incrementarea capacităților existente, de performanțele tehnice utilizate pentru dimensionarea rețelelor, de numărul utilizatorilor și concentrarea cererii de servicii*46) sau de benzile de frecvențe radio utilizate pentru 5G. Frecvențele radio influențează direct costurile realizării 5G, prin prisma costurilor spectrului (suma ori sumele achitate la acordarea inițială a licenței/licențelor, tariful de utilizare, cost de oportunitate al neutilizării frecvențelor în alte scopuri), dar și a investițiilor necesare "acomodării" serviciilor în frecvențe diferite, ținând cont de caracteristicile de propagare. *46) De exemplu, în Marea Britanie se estimează că 85% din bugetul investițional al 5G va fi necesar pentru acoperirea unor zone cu densitate mică de populație. În ciuda progresului tehnologic, este evident că implementarea fiecărei generații tehnologice a costat mai mult decât precedenta. Utilizând drept model tiparele dezvoltărilor precedente și sub rezerva caracterului mai degrabă indicativ al cifrelor, la nivelul Uniunii Europene*47) se estimează un necesar de investiții în 5G de 56-58 miliarde euro la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiție medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G și cu 20% mai mult decât 3G (după deflatare). Pentru România, același studiu prognozează un necesar de investiții în 5G de 2,3 miliarde de euro. *47) Identification and quantification of key socio-economic data to support strategic planning for the introduction of 5G in Europe, https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ee832bba-ed02-11e6-ad7c-01aa75ed71a1/language-en. De notat că alte estimări produc rezultate sensibil diferite, inclusiv în virtutea metodologiei sau scopurilor diferite pentru care au fost realizate. Exemple în acest sens sunt estimările privind costurile dezvoltării 5G în combinație cu efectele altor politici publice, precum atingerea unor ținte stricte de acoperire universală sau simularea circumstanțelor intrării pe piață (investiție greenfield). Experiența cu generațiile tehnologice precedente arată că rețelele mobile nu se construiesc peste noapte: există perioade caracterizate de dezvoltare rapidă, în special în locurile unde costurile sunt cele mai mici iar beneficiile comerciale așteptate sunt cele mai mari, dar se poate constata și decalaj de dezvoltare sau chiar absență a rețelelor, în alte zone geografice mai puțin atractive comercial. ... ... 5.2. Beneficiile 5G În contextul în care prognozele unor actori globali din domeniu arată că numărul de utilizatori 5G va ajunge la 1 miliard în 2023*48), beneficiile estimate din 5G sunt pe măsură, fiind așteptate să se manifeste pe multiple planuri, atât pentru consumatori, cât și pentru producătorii de bunuri și servicii, publice sau private. *48) Ericsson Mobility Report 2017, https://www.ericsson.com/en/mobility-report/reports/november-2017. O analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependențelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană*49) arată că instalarea și utilizarea rețelelor 5G în Europa va avea efecte directe, indirecte (de multiplicare) și induse (de antrenare) semnificative:
a)efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde euro și 2,4 milioane locuri de muncă; doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro și respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă; ...
b)efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilități și sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE. ... *49) Identification and quantification of key socio-economic data to support strategic planning for the introduction of 5G in Europe, https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ee832bba-ed02-11e6-ad7c-01aa75ed71a1/language-en. Beneficiile din valorificarea performanțelor 5G sunt obținute pe seama mai multor surse:
a)beneficiile directe ale utilizatorilor de servicii 5G, derivate din accesul acestora la produse și servicii îmbunătățite (din punct de vedere al costurilor, calității, experienței, siguranței etc.); ...
b)beneficiile strategice ale industriilor verticale, obținute prin calitatea mai bună a informațiilor privind lanțurile de producție, operațiunile interne, caracteristicile piețelor, segmentare, obiceiuri de consum etc., mijlocite de utilizarea facilităților 5G; ...
c)beneficii operaționale și creșterea productivității industriilor verticale, în general urmarea valorificării în timp real a informațiilor privind operațiunile interne; ...
d)tehnicile avansate de prelucrare a datelor în timp real mediate de 5G prezintă beneficii și în sectoare adiacente sau terțe celui/celor din care au fost colectate datele - de exemplu, îmbunătățirea furnizării unor servicii publice sau securității, pe baza datelor de management al traficului colectate; ...
e)lansarea de noi modele de afaceri, mediate de utilizarea capacităților diferențiatoare ale 5G; ...
f)creșterea productivității și crearea de noi locuri de muncă*50). *50) De exemplu, extrapolând pentru România rezultatele unui studiu despre 5G pentru Smart Cities, într-un oraș de dimensiunile Bucureștiului s-ar putea crea aproximativ 50.000 de muncă, 10.000 în orașe precum Cluj sau Iași, iar la Lugoj aproximativ 400. https://www.accenture.com/t20170222T202102Z__w /us-en/_acnmedia/PDF-43/Accenture-5G-Municipalities-Become-Smart- Cities.pdf%23zoom=50. ... Într-o altă abordare de analiză prospectivă, transformarea mijlocită de investițiile în IoT și digitalizarea industrială în România vor aduce creșteri semnificative ale cifrei de afaceri din industrii inteligente, de la 3,7 miliarde USD în 2020 la 9 miliarde USD în 2026 (CAGR+15% 2016 - 2026). Aportul 5G la realizarea acestor valori este estimat să ajungă la 40% în perspectiva anului 2026.*51) *51) Potrivit Ericsson - prezentare pentru GLI-5G, 21 august 2018. Distribuția beneficiilor la nivelul sectoarelor economice ale României În studiul de impact privind implementarea 5G în Europa, mediul de afaceri este așteptat să obțină 55% din beneficiile 5G la nivelul anului 2025. Cu toate acestea, în ceea ce privește distribuția beneficiilor la nivelul sectoarelor, impactul 5G este probabil să fie resimțit în mod diferit de la o țară la alta și de la un sector la altul, în funcție de intensitatea utilizării tehnologiilor avansate și a serviciilor de comunicații în producția intermediară sau finală. Astfel, conform Documentului de politică industrială al României*52), în ciuda progreselor înregistrate în ultimul deceniu, intensitatea tehnologică a proceselor de producție în industria prelucrătoare din România continuă să fie modestă (8% sunt realizate în industrii cu tehnologii avansate), valoarea adăugată brută la costul factorilor, realizată de industriile cu tehnologii avansate, abia dacă reprezintă 6% din total. *52) Versiunea iunie 2018, http://www.economie.gov.ro/images/politici- industriale/SIPOCA7/Draft%20Document%20de%20Politica%20Industriala%2025%20iunie_final.pdf. Puternic integrată în lanțurile de valoare europene, oferta de produse industriale realizate în România este totuși dominată de bunuri intermediare (61% în 2016) realizate preponderent în sectoare economice cu intensitate tehnologică mediu inferioară și inferioară, iar lungimea lanțurilor de valoare involuează în raport cu valoarea adăugată, în ciuda lungimii deja modeste a acestora (1,9). Mai mult, este remarcată "o tendință de înrăutățire a poziționării (României) pe lanțurile de valoare globale, care s-au scurtat, "consolidându-și" o poziție în aval, de exportator de produse intermediare", inclusiv în contextul în care România se poziționează pe ultimul loc în European Innovation Scoreboard al UE pe 2016. Situația de fapt recomandă, astfel cum este reținut în cadrul Documentului de politică industrială al României: "Susținerea digitalizării în întreprinderi în contextul "Industry 4.0", având în vedere importanța covârșitoare a UE [?]", precum și "Adoptarea tehnologiilor digitale și dezvoltarea clusterelor în servicii pentru modernizarea industriei românești și dezvoltarea noilor industrii emergente". În acest context, 5G poate contribui substanțial la susținerea politicilor industriale, răspunzând astfel necesităților reale din România. ... 5.3. Securitatea rețelelor și a serviciilor de comunicații electronice Preocupările pentru creșterea importanței activităților digitale și a intensității utilizării rețelelor și serviciilor de comunicații electronice printr-o varietate de echipamente trebuie privite și din perspectiva securității acestora. Ca urmare, persoanele care operează în România trebuie să se asigure că propriile rețele sunt unele sigure ori că iau măsuri pentru a garanta securitatea acestora și să reducă la minim impactul incidentelor poate afecta sau amenința, securitatea și integritatea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice. Cadrul de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice, existent la data adoptării prezentului document, este considerat adecvat pentru a răspunde acestor nevoi. Pe de altă parte, rețelele de comunicații electronice trebuie privite și din perspectiva nevoii de a fi asigurate că pot face față unor riscuri de securitate cibernetică. În acest context, Recomandarea Comisiei Europene din data de 26 martie 2019 privind securitatea cibernetică în rețelele 5G*53) stabilește o serie de etape ce trebuie parcurse, iar rețelele ce urmează a fi dezvoltate vor trebui să respecte dispozițiile în materie ce sunt în vigoare ori care vor fi adoptate ca urmare a acțiunilor desfășurate la nivel național și/sau european. *53) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks. ... 5.4. Utilizări preferate Deși multe din așteptările inițiale legate de 5G s-au concentrat pe utilizările de consum (internet îmbunătățit) în tradiția generațiilor precedente, tot mai mulți furnizori de tehnologie și autorități publice anticipează cazuri de utilizare industrială cu impact semnificativ, susceptibile să genereze o cerere la scară industrială pentru serviciile introduse de noua generație tehnologică. Dacă pe termen lung este acceptată ideea că rețelele 5G vor oferi țesătura de conectivitate necesară orașelor, afacerilor și locuințelor viitorului, practic nu există sectoare economice sau în viața comunităților în care 5G și IoT să nu aibă capacitatea de a furniza inovare, beneficii de productivitate sau avantaje competitive. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că în prezent, chiar și în cele mai avansate economii ale lumii, scenariile de utilizare se află în faze incipiente de dezvoltare, iar realizarea lor se va produce progresiv, pas cu pas, pe măsura dezvoltării ecosistemelor digitale. De asemenea, este foarte probabil ca răspândirea 5G să fie însoțită de avântul altor utilizări, care nu au putut fi anticipate, după cum pot exista situații în care furnizorii de conectivitate nu sunt operatori de comunicații (furnizorii actuali de rețele publice de comunicații electronice). Altfel spus, conectivitatea 5G nu implică în mod necesar prezența unui operator de comunicații mobile în lanțul creator de valoare. Cu referire la o serie de sectoare cheie, tabelul nr. 4 de mai jos sintetizează aspectele în jurul cărora s-au concentrat numeroase dezbateri 5G până în prezent, precum și contribuția potențială a 5G la satisfacerea nevoilor și rezolvarea provocărilor specifice. Tabel nr. 4 - contribuția potențială a 5G la adresarea unor provocări și satisfacerea unor nevoi sectorialeSector Provocări Nevoi Contribuția 5G Automobile - ținte de emisii CO2 tot mai stricte - concurență puternică - presiune pe inovație - globalizare - comoditizare- autovehicule autonome și conectate- soluții inovative de infotainment- configurarea dinamică a resurselor rețelelor, pentru satisfacerea nevoilor tot mai eterogene - completarea comunicațiilor între vehiculeMedia, divertisment - creșterea constantă a calității experienței utilizatorilor - noi aparate și servicii - creșterea exponențială a utilizării datelor mobile- rețele care permit servicii inovative (VR, AR, internet tactil) pentru experiențe imersive - conținut interactiv, generat de utilizatori- facilitează creșterea masivă a vitezelor conexiunilor și a capacităților de procesare a datelor - garantează buna calitate a serviciuluiComunități inteligente (e.g. orașe) - dezvoltare sustenabilă - standarde de calitate în serviciile publice (salubritate, iluminat, siguranță) - congestii & vârfuri de sarcină - dezeconomii de scară (încălzire locuințe, colectare selectivă) - presiune pe costuri- performanțe superioare - retehnologizare - viteza de răspuns la evenimente - informații mai bune pentru managerii localităților- monitorizarea în timp real facilitează predicțiile pentru gestiunea impactului dezastrelor, tratarea congestiilor - granularitate superioară în datele prelucrate, capacități avansate de analiză a datelorLocuințe inteligente - eficiență energetică, în consumul de apă, încălzire etc. - responsabilitate față de mediu- reducerea consumului, a poluării - adaptarea la factorii de mediu - economia de timp (eficiența activităților domestice)- soluții scalabile bazate pe senzori IoT și aplicații în cloud Energie și utilități - generare descentralizată a energiei electrice - presiune pe consum - creșterea regenerabilelor - penalizarea penelor de alimentare- rețele inteligente dinamice, care pot fi monitorizate și controlate de la distanță - controlul în timp real al rețelelor de transport și distribuție Transport public - accent pe siguranță și securitate - creșterea numărului de pasageri - reducerea timpilor de așteptare- informații în timp real - divertismentul pasagerilor - creșterea eficienței operaționale și în mentenanța infrastructurilor- furnizează acoperirea și lărgimile de bandă necesare pentru infotainment și pentru creșterea eficienței Agricultură - creșterea populației globale - presiune pe reducerea utilizării pesticidelor - deficit de lucrători agricoli - agricultură de subzistență cu randamente modeste - schimbări climatice - risipa alimentară - globalizare și volatilitatea prețurilor- soluții pentru agricultură durabilă - agricultura de precizie pentru creșterea productivității și eficienței- conectarea și controlul de la distanță al echipamentelor agricole - furnizează lărgimea de bandă necesară pentru imagistică avansată și utilizarea dronelorBănci & asigurări - acuratețe în estimarea costurilor riscurilor - primele de (re)asigurare - servicii bancare electronice, mobile - metode alternative pentru transferul de bani - criptomonede, fintech- detectarea fraudelor - segmentarea consumatorilor - îmbunătățirea experienței - rapiditatea tranzacțiilor- tehnici avansate de prelucrare și analiză a datelor - soluții securizateSănătate - îmbătrânirea populației - creșterea numărului de cazuri de boli cronice - numărul nopților de spitalizare - așteptări privind îngrijirea medicală personalizată - costurile îngrijirii medicale - fragmentarea serviciilor medicale- accesibilitatea soluțiilor de îngrijire medicală - aparate la purtător pentru monitorizare și chiar tratament - îngrijire și urmărirea pacientului la distanță - dosarul medical al pacientului- permite conexiuni mobile garantate și securizate pentru soluțiile de îngrijire și monitorizare la distanță - îmbunătățirea imagisticii și a diagnosticării prin tehnici avansate de prelucrare a datelorIndustrii 4.0 - îmbătrânirea forței de muncă - deficit de competențe - globalizare, presiune pe reducerea costurilor - protecția mediului- robotică și automatizare în întreprindere - soluții pentru reducerea costurilor de producție - reducerea stocurilor - urmărirea transporturilor- furnizează platforma de comunicații ultra-fiabile în întreprindere - soluții IoT personalizate - tehnici avansate de prelucrare a datelorEducație - participare scăzută la educație și formare a populației rurale - părăsirea timpurie a școlii - adaptarea la cerințele pieței muncii - calitatea proceselor educative - costurile raportate la nivelul finanțării- partajarea resurselor cu un număr mai mare de studenți/elevi - învățământ de calitate la distanță - programe accesibile de formare continuă - adaptarea la nevoile speciale ale persoanelor- internetul tactil, realitatea virtuală, elimină barierele fizice pentru accesul la experimente și permite interacțiuni în timp real - robotică în cloud pentru nevoi specialeSecuritate, servicii de urgență - alerte de securitate tot mai avansate/dese - amenințări teroriste - accent pe securitatea cibernetică- mai multă monitorizare și screening în spațiile publice - acces mai rapid la informații mai bune- permite capacități superioare de monitorizare și detecție, inclusiv prin aplicații dedicate Industria extractivă - costuri ridicate de producție - globalizarea pieței materiilor prime - impact asupra mediului- reabilitarea mediului - competitivitate- automatizarea proceselor extractive pentru creșteri semnificative de eficiență Sursa: GLI-5G, pe baza informațiilor din domeniul public Pe termen lung 5G va avea un impact universal și probabil mai mare decât se anticipează în mod uzual în studiile realizate în prezent. În același timp, o provocare majoră constă în identificarea diverselor scenarii de utilizare a 5G și în crearea serviciilor și aranjamentelor de tarifare potrivite acestor utilizări.5.3.1. Industrii 4.0 Creșterea productivității prin digitalizarea industriei manufacturiere, cunoscută și sub numele de a patra revoluție industrială (sau industriile 4.0) este alimentată de dezvoltarea sistemelor cyber-fizice (CPS)*54),*55) și de internetul lucrurilor (IoT). Creșterea semnificației CPS implică în mod necesar și obiectiv îmbunătățirea substanțială a conectivității, dar și comunicarea și schimbul rapid de informații între un număr mare de aparate diferite, situații care potențează în mod evident rolul 5G în lanțurile creatoare de valoare adăugată. *54) engl. Cyber-Physical systems. *55) Pentru mai multe informații despre sistemele CPS, a se vedea, de exemplu, https://rria.ici.ro/wp-content/uploads/2013/12/art.5-dumitrache.pdf. Cele mai cunoscute utilizări ale conectivității în industriile 4.0*56) sunt bazate pe comunicațiile tip mașină și vizează atât procesele industriale realizate în cadrul unei întreprinderi (cu circuit închis), cât și integrarea lor între întreprinderi diferite:
a)aparatele instalate pe o linie de producție comunică automat cu unitățile de control, astfel încât asigură flexibilizarea și eficientizarea semnificativă a ciclurilor de producție; ...
b)vehiculele autonome transportă în siguranță și cu eficiență sporită bunuri în cadrul fabricii; ...
c)automatizarea proceselor, realizată prin intermediul unui număr mare de senzori și actuatori care comunică și primesc instrucțiuni de la unitățile de control contribuie la creșterea eficienței și reducerea stocurilor; ...
d)urmărirea permanentă permite optimizarea circulației fluxurilor de bunuri, în diferite etape de prelucrare, de la materie primă la produs finit și livrare la client; ...
e)asistență la distanță și controlul roboților pentru îndeplinirea unei varietăți de sarcini, precum măsurători, săpături în condiții dificile etc.; ...
f)realitatea augmentată îmbunătățește mediul fizic necesar operațiunilor de mentenanță sau pentru instruirea personalului. ... *56) Conform 5G-PPP, Cartea Albă a 5G și a fabricilor viitorului, https://5g-ppp.eu/wp-content/uploads/2014/02/5G-PPP-White-Paper-on-Factories-of-the-Future-Vertical-Sector.pdf. Unele din scenariile de conectivitate necesare industriilor 4.0, în special cele cu circuit închis, în cadrul întreprinderii, pot fi realizate prin utilizarea tehnologiilor existente, precum NB-IoT, LoRa, SigFox, etc. și a rețelelor Wi-Fi sau a evoluțiilor acestora, precum WiGig*57). *57) https://www.wi-fi.org/discover-wi-fi/wi-fi-certified-wigig Cu toate acestea, creșterea masivă a densității de obiecte conectate, a cerințelor de latență, lărgime de bandă, sau chiar de eficiență energetică, poate necesita implementarea 5G. De asemenea, utilizarea 5G va prezenta avantaje comparative majore, date de simplitatea planificării și gestiunii rețelei, dar și de securitatea serviciilor și tehnicile avansate de prelucrare a datelor facilitate de edge computing. Marea diversitate a cazurilor de utilizare a conectivității în industriile 4.0 reprezintă în același timp o oportunitate și o provocare: pe de o parte, înțelegerea cerințelor specifice ale sectoarelor creează nevoia partajării informațiilor, iar pe de altă parte, presiunile de productivitate alimentează interesul mediului industrial în dezvoltarea 5G, materializate prin parteneriatele active cu furnizorii rețelelor de comunicații. În contextul planificării strategice în România și în aplicarea Strategiei Naționale pentru Competitivitate*58) și a Strategiei de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020*59), retehnologizarea întreprinderilor mijlocită prin 5G poate deveni o arie de intervenție prioritară definită ca zonă integrată de dezvoltare, justificând inclusiv intervenția fondurilor publice pentru a susține investițiile în retehnologizare. *58) Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naționale pentru competitivitate 2015-2020, cu modificările ulterioare. *59) Hotărârea Guvernului nr. 929/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, cu completările ulterioare. De exemplu, utilizări prin implementarea sistemelor inteligente de generație 5G în România pot fi realizate în următoarele domenii/direcții:
a)service industrial prin telementenanță (la distanță) pentru echipamentele industriale cu intervenții și corecții/configurări ultrarapide; ...
b)cibernetizare industrială cu posibilități de coordonare (conducere) simultană a mai multor echipamente mecatronice și cyber-mecatronice de înaltă tehnologie, cu comenzi variate și în timp optim; ...
c)conectivitate și integrare la nivel regional (sau în mai multe regiuni) a facilităților digitale de producție din diferite IMM-uri care să genereze o valoare adăugată mare printr-un parteneriat digitalizat, aferent unei producții inteligente mult mai flexibile și adaptate cerințelor globale; ...
d)robotică programabilă cu conexiuni și integrări ultrarapide, ce vor face ca toate procesele robotizate să fie mult mai eficiente, mult mai rapide și care pot genera un salt tehnologic avansat, deosebit de mare. ... De asemenea se va urmări dezvoltarea, cu precădere în domeniile de specializare inteligentă, a structurilor integrate care reunesc companii și organizații de cercetare cu profil tehnologic similar și/sau complementar. Prin analogie sau inducție, termenul de 4.0 este utilizat pentru caracterizarea progresului tehnologic legat de digitalizare și în alte sectoare ale vieții economice. ... 5.3.2. Autovehicule conectate și autonome Industria automobilelor este caracterizată de adoptarea timpurie a unei varietăți de soluții de conectivitate, pentru îmbunătățirea experienței în automobil, a siguranței pe șosele, pentru obținerea de informații privind performanțele, poluarea sau mentenanța vehiculului, fiind totodată considerat unul dintre sectoarele industriale predilecte pentru valorificarea performanțelor 5G. În perspectivă, dezvoltarea de numeroase cazuri de utilizare a conectivității automobilelor sunt avute în vedere:
a)infotainment îmbunătățit - divertisment la cerere, servicii de ghidaj al călătoriei și asistență rutieră, managementul traficului, servicii localizate de starea vremii sau carosabilului etc; ...
b)servicii inovatoare, precum asigurare în funcție de utilizare, mijlocită de volumul mare de date de telemetrie care poate fi generat; ...
c)facilitarea evoluției spre autovehiculele autonome, prin soluții de evitare a coliziunilor, frânare de urgență, platooning și completarea comunicațiilor V2V (între vehicule) dincolo de câmpul vizual, pe bază de localizare îmbunătățită etc.; ...
d)monitorizarea la distanță a stării automobilului și mentenanța predictivă. ... Unele din scenariile de conectivitate ale automobilelor, în special cele care nu au cerințe de furnizare în timp real, precum monitorizarea la distanță sau mentenanța predictivă, nu necesită în mod obligatoriu utilizarea 5G. De asemenea, soluțiile primare de comunicare inter-vehicule (V2V) - precum DSRC (dedicated short range communications) sau sistemele ITS (Intelligent Transport Systems) standardizate*60) permit comunicarea directă între origine și destinație fără mijlocirea rețelei de comunicații. Totuși, în evoluția progresivă către vehiculele conectate ale viitorului, cu grad ridicat de autonomie, astfel de soluții se pot dovedi insuficiente, în special în măsura în care, pentru asigurarea securității, cerințele de conectivitate se extind dincolo de simpla conectare între vehicule (V2V), implicând conectarea vehiculelor la infrastructură (V2I - vehicle-to-infrastructure) sau la pietoni (V2P - vehicle-to-pedestrian). *60) De exemplu, standardul IEEE 802.11p, https://standards.ieee.org/findstds/standard/802.11p-2010.html. Astfel, se anticipează că rolul 5G în industria automobilelor se va manifesta în mai multe direcții: îmbunătățirea serviciilor de infotainment la bordul automobilelor, facilitarea colectării și prelucrării mai multor date necesare furnizării de servicii inovatoare etc. De asemenea, performanțele 5G sunt considerate critice pentru completarea cerințelor de comunicare pe distanțe scurte din prezent prin comunicarea V2X (vehicle-to-everything) ultra-fiabilă, necesară pentru îmbunătățirea autonomiei automobilelor. În plus, un studiu realizat de Deloitte pentru asociația furnizorilor de comunicații mobile din Statele Unite ale Americii (CTIA) estimează că autovehiculele autonome ar putea reduce poluarea cu până la 90%*61), iar în România Strategia Națională privind schimbările climatice 2013-2020 stabilește printre obiectivele strategice*62) reducerea emisiilor aferente transportului rutier și promovarea de sisteme de transport inteligent, ca cele pe care le permite tehnologia 5G. *61) "Wireless Connectivity Fuels Industry Growth and Innovation in Energy, Health, Public Safety, and Transportation", Deloitte, https://api.ctia.org/docs/default-source/default-document-library/deloitte_ 2017011987f8479664c467a6bc70ff0000ed09a9.pdf. *62) Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020. ... 5.3.3. Transporturi & logistică Potențialul aplicațiilor bazate pe 5G este imens și în materie de logistică, transport de mărfuri și persoane și servicii poștale, în contextul globalizării și a creșterii presiunilor legate de protecția mediului. Creșterea cererii de mobilitate a persoanelor, respectiv pentru servicii de transport, depozitare și livrare a bunurilor, datorată avântului comerțului internațional și în ultimii ani a comerțului electronic, a perturbat semnificativ inclusiv piața serviciilor poștale și transporturilor și a stimulat deja un val de inovare și retehnologizare. Fenomenul continuă însă, se accelerează și, în același timp, crește amprenta de carbon aferentă. La fel ca în logistica internă a unei companii de producție, și în logistica legată de comerțul intern sau internațional care implică operațiuni de preluare, depozitare, transport și livrare de bunuri, există multiple oportunități de optimizare a fluxurilor, pe care noile aplicații bazate pe noile tehnologii le pot soluționa. Senzorii conectați la rețelele 5G, dar și automatizarea proceselor în depozite și pe liniile de sortare și încărcare vor crește eficiența, precizia și viteza livrărilor și vor reduce semnificativ poluarea generată de logistică. Întârzierile inerente transportului intermodal, bazat pe containere transferate prin mai multe platforme de transport (auto, feroviar, aerian, fluvial sau maritim) pot fi minimizate astfel. Soluțiile inteligente pentru mijloacele de transport public în orașe sau pe căile de transport sunt cel mai bine abordate în context de smart-city. ... 5.3.4. Energie În primul rând, tehnologia 5G va fi mai eficientă energetic decât generațiile precedente, permițând instalarea unor elemente de rețea off-grid, independente de rețeaua de alimentare cu energie electrică și reducând atât costurile operaționale, cât și impactul asupra mediului. În plus, prin caracteristicile sale specifice - capacitatea de conectare a unui număr enorm de obiecte (mMTC), latența scăzută și ultra-fiabilitatea (URLLC), tehnologia 5G pare să răspundă foarte bine cerințelor constructive și funcționale ale smart-grids - rețelele inteligente de transport și distribuție a energiei, capabile de control în timp real al consumului, cu optimizare instantanee a capacităților și comunicare bidirecțională cu consumatorii. Pentru a beneficia de oportunitățile oferite de procesul de tranziție energetică globală, Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050*63) stabilește noi direcții strategice de dezvoltare, printre care dezvoltarea rețelelor inteligente de transport și distribuție a energiei electrice, și arată că rețelele inteligente vor facilita tranziția consumatorului către rolul de prosumator, care injectează în rețea propria producție de energie electrică. *63) Strategia Energetică a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, Ministerul Energiei, 2016, http://energie.gov.ro/wp- content/uploads/2016/12/Strategia-Energetica-a-României-2016-2030_FINAL_19-decembrie-2.pdf Strategia semnalează întârzierile cu care se confruntă planul de acțiune pentru dezvoltarea rețelelor inteligente și stabilește finanțarea investițiilor în rețele de transport și distribuție pentru a le spori eficiența și a realiza tranziția către rețele inteligente. O altă direcție strategică de dezvoltare este promovarea clădirilor inteligente din punct de vedere al construcției, arhitecturii, operării, transformării și stocării energiei, cu caracteristici de prosumator, dar și transformarea României în centru de producție de mașini, componente și materiale pentru tranziția energetică. Strategia menționează că noile tehnologii vor fi adoptate treptat, la un cost cât mai redus, cu protecția datelor cu caracter personal și cu grad înalt de securitate în fața atacurilor cibernetice. ... 5.3.5. Servicii publice de utilități Pe lângă beneficiile directe din investiții și conectivitatea superioară oferită cetățenilor și afacerilor locale*64), noua generație de comunicații interesează în mod special autoritățile locale pentru că vine cu soluții pentru multe dintre necesitățile aplicațiilor din sfera smart-city - "orașul inteligent" - dezvoltate în ultimii ani. În fapt, numeroase scenarii de utilizare pentru 5G provin direct din necesitatea de a optimiza utilitățile publice, transportul și siguranța în aglomerările urbane. Abia datorită particularităților tehnice superioare ale 5G, aplicații care funcționează acum pe rețele LTE își vor realiza întregul potențial, prelucrând date de la sute de mii de senzori, ficși și mobili, transmițând informații de pe vehicule în mișcare sau din canalizări, monitorizând timp de zeci de ani utilizarea anumitor segmente de drum sau starea unui pod. *64) A se vedea obiectele IoT recent intrate în uzul gospodăriilor, conform studiului de piață comandat de ANCOM. Studiile despre potențialul 5G de a îmbunătăți viața comunităților arată că această tehnologie va face posibile aplicații integrate de optimizare a traficului care combină monitorizarea utilizării drumurilor cu controlul semafoarelor și sisteme de parcare inteligentă, reducerea întreruperilor în alimentarea cu apă și energie, dar și reduceri semnificative ale consumului cu iluminatul public sau eficientizarea colectării selective a deșeurilor. Pentru a oferi aceste beneficii comunităților proprii, administrațiile locale sunt direct interesate să accelereze emiterea autorizațiilor de construcție, să ofere acces pe proprietățile publice și să își adapteze sistemele de taxare*65). *65) How 5G Can Help Municipalities Become Vibrant Smart Cities, Accenture, 2017, https://www.accenture.com/t20170222T202102Z__w /us-en/_acnmedia/PDF-43/Accenture-5G-Municipalities-Become-Smart-Cities.pdf#zoom=50. În Alba Iulia, care a fost desemnat oraș pilot de smart-city al Guvernului României, 29 de companii private, dezvoltatori de aplicații și furnizori de comunicații testează deja, în colaborare cu autoritatea locală, peste 60 de soluții specifice unui oraș inteligent printre care sisteme de monitorizare a traficului, a calității aerului și de depistare a parcărilor ilegale. Autobuzele sistemului de transport public local sunt dotate cu GPS, iar cetățenii pot afla în timp real când vor sosi în stație. Aplicațiile pilotate în Alba Iulia sunt instalate pe cheltuiala companiilor private, autoritatea locală furnizând informațiile pe care le controlează și avizele necesare. Pe baza rezultatelor acestor teste și exerciții, precum și a altor povești de succes din țară și străinătate, un grup de lucru interinstituțional condus de MCSI pregătește în prezent strategia națională în vederea reglementării, implementării și optimizării tehnologiilor digitale smart-city în România. ... 5.3.6. Agricultură Pentru România, care are aproximativ 30% din populație angajată în agricultură și o productivitate a muncii scăzută în acest sector*66), creșterea productivității agricole este o prioritate strategică, corelată cu gestionarea durabilă a resurselor naturale, dezvoltarea teritorială echilibrată și constrângerile de mediu. *66) Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung 2020-2030, MADR, 2015, http://www.madr.ro/docs/agricultura/strategia-agroalimentara-2020-2030.pdf. Agricultura de precizie axată pe îmbunătățirea randamentelor și minimizarea riscurilor economice, urmărește asigurarea unui control ridicat în gestionarea producției agricole. Companiile agricole se îndreaptă către sistemele informatice de monitorizare în timp real a culturilor, care facilitează astfel luarea deciziilor informate cu privire la fertilizare, însămânțare, tratament și recoltare. 5G poate oferi infrastructura necesară dezvoltării agriculturii de precizie prin lățimea de bandă pe care rețelele 5G o oferă și care va deveni importantă atunci când sistemele de monitorizare bazate pe senzori sunt combinate cu imagistica avansată de la aeronavele fără pilot la bord (drone) sau camerele speciale amplasate local și analiză cloud, permițând ajustări automate în agricultura de precizie. Utilajele și echipamentele agricole vor fi conectate din ce în ce mai mult și vor deveni autonome, conexiunea cu latență redusă și securitatea rețelelor fiind cruciale. Scalabilitatea numărului mare de dispozitive conectate va optimiza agricultura prin îmbunătățirea productivității și selecției culturilor, urmărind o gestionare globală a culturilor într-un cadru inteligent al fermei. În perspectivă, printre posibilele aplicații pe care 5G le va permite în domeniul agriculturii putem enumera:
a)mașini agricole conectate: vehicule (tractoare, combine și camioane de recoltare) controlate de la distanță de un operator, sau echipamente agricole automate (echipamente de muls inteligente); ...
b)irigare inteligentă: utilizarea dispozitivelor și controlerelor ce reduc utilizarea apei folosind informațiile transmise în timp real despre condițiile din teren; ...
c)monitorizarea culturilor: monitorizarea în timp real a culturilor, ce permite urmărirea dinamicii pozitive sau negative a dezvoltării culturilor; ...
d)senzori de sol: monitorizarea în timp real a unor parametrii de calitate a solului sau a aerului (gradul de fertilizare, pH, azot, fosfor, potasiu, umiditate, temperatură) și identificarea bolilor sau insectelor; ...
e)direcționarea și monitorizarea efectivelor de animale: monitorizarea și gestionarea în timp real a efectivelor de animale; ...
f)aeronave fără pilot la bord (drone) în agricultură: monitorizarea suprafețelor agricole, animalelor sau vehiculelor autonome. ... ... 5.3.7. Sănătate Unele dintre aplicațiile pe care 5G le va permite în materie de sănătate, precum chirurgia minim invazivă bazată pe realitate virtuală, inclusiv la distanță, demonstrează că implementarea soluțiilor de medicină bazate pe conectivitate și noi tehnologii poate reduce semnificativ sarcina sistemului medical și cheltuielile cu sănătatea*67). Disponibilitatea serviciilor de sănătate va crește, accesul la servicii de înaltă calitate nu va mai fi posibil doar în marile orașe, sistemele de monitorizare permanentă vor crește rata de supraviețuire la infarct și, cel mai important, vor preveni instalarea sau agravarea unor afecțiuni, crescând semnificativ calitatea și durata vieții și oferind comunității medicale și de cercetare informațiile necesare pentru a identifica noi soluții curative și metode de reabilitare sau prevenție. *67) Wireless Connectivity Fuels Industry Growth and Innovation in Energy, Health, Public Safety, and Transportation, Deloitte, 2017, https://www2.deloitte.com/us/en/pages/technology-media-and-telecommunications/articles/wireless-technology-fuels-innovation-in-key-industries.html. În special aceste noi posibilități de colectare și prelucrare a unor volume mari de date despre impactul stilului de viață, reacții la diferite tratamente și evoluția pacienților dau speranțe cercetătorilor pentru că au potențial pentru descoperiri și inovații cu impact semnificativ asupra sănătății, iar studiile arată că pacienții sunt dispuși să utilizeze sisteme de monitorizare bazate pe conectivitate, să își lase datele să ajungă în cloud și chiar să își ajusteze stilul de viață cu ajutorul unor obiecte conectate (ceasuri inteligente și brățări pentru fitness). În România, fragmentarea serviciilor de sănătate este una dintre marile probleme actuale, cu impact negativ atât asupra accesului populației la servicii adecvate nevoilor, cât și asupra costurilor pentru sistemul de sănătate, de multe ori serviciile rambursate din bani publici fiind dublate inutil (de exemplu investigații pentru același caz repetate la intervale foarte scurte de timp)*68), iar interconectarea diferitelor sisteme de înregistrare și decontare, precum și posibilitatea de a accesa date actualizate în timp real ar putea contribui la îndeplinirea obiectivului strategic de dezvoltare a unui sistem informatic integrat în domeniul sănătății. *68) Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naționale. Ministerul Sănătății își asumă, prin Strategia națională pentru sănătate*69), dezvoltarea sistemului de telemedicină și încurajarea utilizării acestuia la nivel prespitalicesc și inter-spitalicesc ca direcție strategică de acțiune. *69) Hotărârea Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de sănătate 2014-2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naționale. Creșterea capacității de reacție a sistemului de sănătate publică în cazul apariției unor pandemii sau situații de urgență este, de asemenea, un obiectiv strategic de apărare națională*70), iar soluțiile bazate pe noile tehnologii pot contribui la acțiuni de importanță națională precum revizuirea mecanismelor de monitorizare a activității din sectorul de urgență. *70) Hotărârea Parlamentului nr. 33/2015 privind aprobarea Strategiei naționale de apărare a țării pentru perioada 2015-2019. ... ... 5.5. Noi modele de afaceri în comunicații Dincolo de noile modele de afaceri mijlocite de digitalizarea sectoarelor economice, prin caracteristicile sale, dezvoltarea 5G va putea fi asociată cu schimbarea unor elemente în modelele tradiționale de furnizare a serviciilor și rețelelor de comunicații și apariția unor noi poziții în lanțul generator de valoare. Aspectele cu potențialul cel mai mare sunt menționate în cele ce urmează:
a)diferențierea serviciilor Capacitatea de diferențiere a serviciilor dată de virtualizare și informatizare (creșterea importanței software), segmentarea rețelei etc., poate conduce la creșterea cererii de conectivitate mobilă (de exemplu, aplicații de nișă cu acoperire limitată, precum realitate augmentată într-o fabrică), dar și la creșterea complexității modelelor de tarifare (de exemplu, pentru capturarea caracteristicilor particulare ale serviciilor oferite). ...
b)dezvoltarea cererii de conectivitate Creșterea numărului de obiecte conectate pe fondul avântului IoT, în combinație cu capacitatea acestora de a fi conectate la rețele alternative (de exemplu, rețele private 5G, sau Wi-Fi) necesită dezvoltarea de noi modele de tarifare, inexistente în prezent. În mod particular, succesul noilor modele tarifare este dat de furnizarea semnalelor economice corecte, potrivite scenariului de conectivitate respectiv, dincolo de rezolvarea problemei "cine cum plătește pentru conectivitate". De asemenea, poziția pe lanțul de valoare poate evolua: de exemplu, operatorul de comunicații poate să își extindă portofoliul prin vânzarea de aparate conectate la propria rețea, vânzătorul de aparate sau un intermediar poate negocia acorduri de conectivitate cu furnizorii de rețele pentru furnizarea unei soluții "complete". ...
c)noi intermediari în aval În măsura în care 5G realizează produse și servicii cu conectivitate încorporată, acestea vor fi vândute pe piața internațională. Prin urmare, 5G deschide oportunități de intermediere în furnizarea serviciilor, de exemplu agregatori de conectivitate pentru anumite produse, sectoare industriale sau geografii trans-naționale. Cazuri tipice în prezent sunt în sectorul auto, intermediarii în aval față de operatorii de comunicații. ...
d)densificarea rețelelor și intermediari în amonte Densificarea masivă a site-urilor, în special în cazul utilizării undelor milimetrice pentru asigurarea cerințelor de acoperire indoor sau în spații semi-publice (centre comerciale, aeroporturi, stadioane etc.) ridică unele aspecte de care trebuie să se țină seama (contractuale, logistice, tehnice, de mediu etc). De asemenea, multiplicarea provocărilor în același loc, dată de necesitatea acoperirii cu mai multe rețele, este potențial inhibatoare pentru proprietarul/administratorul spațiului, dar și pentru operatori. O asemenea situație poate face loc unor noi oportunități de intermediere, în amonte față de furnizorii de rețele de comunicații tradiționali: specializate în achiziționarea, instalarea sau operarea de site-uri în zone bine definite, hot- spot-uri cu densitate foarte mare sau parcuri/hale industriale, acest gen de întreprinderi furnizează servicii de conectivitate cu ridicata către furnizorii de rețele mobile cu acoperire națională. Un caz tipic în acest sens este ilustrat de utilizarea unei părți a spectrului de 3,6 GHz în Irlanda. ...
e)convergența fix-mobil - PPDR Pe măsură ce performanțele experimentate de utilizatori prin utilizarea internetului mobil se apropie de experiența oferită de internetul fix, sau în reflectarea unor situații geo-demografice particulare (de exemplu, densitate mică a populației în zone îndepărtate), internetul mobil poate evolua progresiv dintr-un complement al internetului fix, într-un substitut al acestuia. De asemenea, pe măsura densificării celulelor și a virtualizării funcțiilor, rețelele fixe și mobile se vor asemăna tot mai mult. De altfel, dinamica competitivă în România a consacrat un potențial ridicat de valorificare a convergenței fix-mobil prin dezvoltare organică, iar recent, prin efectele unei achiziții pe piața europeană. Mai mult, serviciile de siguranță publică și intervenție în caz de dezastre (PPDR), furnizate în prezent printr-o infrastructură de rețea independentă, pot fi furnizate prin utilizarea facilităților de evoluție spre software și virtualizare oferite de infrastructurile rețelelor comerciale. Aceste facilități permit crearea efectivă, pe aceeași infrastructură fizică, a unor rețele virtuale separate, fiecare cu propriile cerințe specifice. Chiar dacă este improbabil ca rețelele comerciale să poată furniza o soluție PPDR completă din toate punctele de vedere, acestea pot beneficia de eficiențele operaționale și investiționale determinate de reducerea duplicării infrastructurilor fizice, prin exploatarea sinergiilor cu serviciile PPDR. ...
f)partajarea infrastructurilor, a costurilor și beneficiilor Realizarea efectivă a anumitor scenarii de utilizare a conectivității este mai atractivă prin partajarea infrastructurilor, fiind facilitată de evoluția spre software și virtualizare. Odată cu 5G și industrializarea IoT/M2M, partajul infrastructurilor, îndeobște realizat între furnizorii de comunicații, poate fi extins prin dezvoltarea unor operatori de infrastructuri sau cooptarea "verticalilor". Altfel spus, eventualele dezechilibre în stimulentele investiționale între "verticali" și furnizorii de rețele de comunicații, pot fi echilibrate prin parteneriate sau realizarea de societăți mixte. ... ... 5.6. Principalele elemente de analiză SWOT Caracterizarea tendințelor emergente în România și la nivel internațional, a cursei globale pentru 5G, a ambițiilor europene de pionierat în 5G și a impactului acestora în politicile publice, a beneficiilor, costurilor și utilizărilor preferate deschise de 5G, permite conturarea elementelor principale ale unei analize SWOT privind implementarea 5G în România.Puncte tari - dimensiunile pieței interne a României - apartenența la Spațiul Economic European - performanțele superioare ale 5G - disponibilizarea unor noi resurse de spectru pentru 5G - mediul concurențial sănătos și dinamic - experiența multinațională a furnizorilor de rețele de comunicații - echipamente la utilizator/consumator tot mai intuitive, simplu de folosit - miniaturizarea masivă - evoluția spre software și virtualizarea funcțiilor rețelelor Puncte slabe - venituri incrementale limitate din vânzarea internetului mobil ca primă "locomotivă" pentru tranziția la 5G - integrarea limitată pe termen mediu a tehnologiilor 5G în alte sectoare (lanțuri de valoare scurte) - atractivitate comercială limitată a unor cazuri de utilizare - importul de soluții de conectivitate croite pentru alte piețe - cercetare-dezvoltare subdimensionată - competențe digitale insuficiente Oportunități - digitalizarea economiei și societății - creșterea masivă a cererii de internet & date, de mobilitate - avântul internetului lucrurilor (IoT) - avântul extragerii de cunoștințe din informații (data mining) și tehnicilor avansate de prelucrare (data analytics) - dimensiunea și performanțele rețelelor existente și portofoliile de frecvențe utilizate în prezent - avântul industriei TIC & software - ciclurile investiționale lungi - stocul de infrastructuri fizice existente și gradul de utilizare al acestora - modele emergente de afaceri și organizare socială (de ex., sharing economy and society) Amenințări - regimul de autorizare a lucrărilor de construcții - conectarea celulelor cu fibră optică - legislație (primară, secundară etc.), proceduri, neadaptate la digitalizarea economiei și societății - concurența cu soluțiile alternative (de exemplu, NB-IoT, Wi-Gig, etc.) - structuri de piață, modele tarifare ineficiente - riscurile (inclusiv percepțiile privind riscurile) de securitate, protecția datelor, radiații electromagnetice, etc. Realizarea unei analize SWOT mai detaliate este posibilă, însă aduce o utilitate marginală demersului de planificare strategică pentru 5G în România, în special datorită limitărilor unor astfel de analize în prezența unor tehnologii disruptive, precum 5G, dar și a dinamicii complexe pe diverse piețe mondiale, cu pronunțate efecte de cascadare transfrontaliere. ... ... 6. Obiectivele strategice dau semnale clare privitor la prioritățile care trebuie atinse în parcursul implementării 5G în România și reprezintă totodată modalități de focalizare a proceselor decizionale ale actorilor publici și privați, deținători de interese în domeniu. Prin ele însele, obiectivele sau țintele nu pot rezolva provocările, atingerea lor are nevoie de instrumente suplimentare care funcționează într-un cadru coerent - politici, legislație, finanțare, măsuri de sprijin, investiții și muncă. În aplicarea dispozițiilor pct. 1.1.1. din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 870/2006*71), prezenta strategie respectă principiile transparenței, răspunderii, proporționalității, predictibilității și utilizării eficiente a resurselor. *71) Strategia pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale. Materializarea beneficiilor 5G va fi realizabilă progresiv și în ritmuri diferite de la un sector la altul, corespunzătoare ciclurilor investiționale lungi, până în 2035. Cu toate acestea, obiectivele strategice vizează ținte realizabile în prima perioadă a orizontului de timp al prezentei strategii (2019-2030), perioadă în care are loc dezvoltarea rețelelor și validarea cazurilor de utilizare. Infrastructura tehnică și acoperirea rețelelor, competitivitatea prețurilor și conlucrarea responsabilă a mediului privat și a autorităților publice (centrale și locale) sunt ingrediente cheie pentru materializarea obiectivelor asumate. 6.1. Lansare rapidă a serviciilor (în 2020) Lansarea rapidă a serviciilor 5G este dezirabilă datorită efectelor de antrenare preconizate și necesității de a expune tehnologia la realitățile din teren, iar România este bine poziționată în acest sens datorită drepturilor de utilizare existente în banda 3,4-3,8 GHz și a mediului concurențial sănătos. Guvernul României, alături de celelalte guverne ale statelor membre ale Uniunii Europene și împreună cu Comisia Europeană, și-au asumat o foaie de parcurs ambițioasă care, în scopul de a asigura UE o poziție de lider global în cursa pentru noua generație de tehnologie mobilă, prevede lansarea comercială a 5G în primele mari orașe în anul 2020 și acoperirea tuturor centrelor urbane*72) și a principalelor căi de transport*73) până în 2025. *72) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Funcțional_urban_area *73) Trans European Transport Networks (TEN-T), conform Regulamentului (UE) nr. 1315 din 2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE Text cu relevanță pentru SEE. În acest scop, pentru facilitarea investițiilor în instalarea de rețele 5G, România va pune la dispoziție resurse suplimentare de spectru radio, armonizate la nivel european și global, în cursul anului 2019. Ulterior, valorificarea optimă a rezultatelor WRC-19*74) va permite disponibilizarea de resurse masive în benzi milimetrice. *74) https://www.itu.int/en/ITU-R/conferences/wrc/Pages/default.aspx. Recunoscând eforturile investiționale necesare realizării rețelelor 5G, instalarea acestora și lansarea comercială a serviciilor va începe în zonele cele mai atractive comercial, respectiv marile centre urbane. Pentru orientarea investițiilor în lansarea rapidă a serviciilor 5G comerciale la nivelul unor centre urbane trebuie avute în vedere criterii socio-economice, legate de hinterlandul industrial adiacent, gradul de integrare al tehnologiilor Smart, potențialul științific dat de dimensiunea centrului universitar, potențialul turistic, maturitatea organizațională a autorităților locale, conectarea la căi importante de transport, precum și evenimentele pe care urmează să le găzduiască în viitorii 3 ani. De cealaltă parte, pentru succesul lansării rapide a 5G, abordarea de tip top-down pe baza unor criterii obiective trebuie completată de o deschidere reală la nivelul comunităților respective, exprimată prin facilitățile și măsurile de sprijin propuse de administratorii comunităților. Astfel, urmarea reconcilierii criteriilor top-down cu deschiderea reală a comunităților, orașele fanion pentru lansarea serviciilor comerciale 5G în România în cursul anului 2020 sunt Cluj-Napoca, Iași și Capitala Europeană a Culturii 2021, Timișoara. Autoritățile locale din cele trei orașe vor identifica, propune și conveni cu Guvernul României măsuri specifice, inclusiv facilități la utilizarea domeniului public, destinate instalării rapide a rețelelor 5G. Nu în ultimul rând, se vor realiza acțiuni concrete de popularizare, pentru conștientizarea beneficiilor noii tehnologii 5G în rândul autorităților locale, cetățenilor și mediului de afaceri, precum și pentru reducerea asimetriei de informații privind efectele miniaturizării și densificării elementelor rețelelor. ... 6.2. Devansarea beneficiilor din 5G Materializarea rapidă a oportunităților deschise de 5G generează avantaje competitive nu numai pentru sectorul comunicațiilor, ci și pentru ansamblul economiei, precum și bunăstare la nivelul societății românești. Un ritm alert al investițiilor eficiente în rețele 5G permite atingerea unei mase critice, necesară materializării economiilor de scară care să permită rentabilitatea furnizării serviciilor 5G. Însă pentru fructificarea potențialului unei economii și societăți conectate, beneficiară a mobilității inteligente și a conectivității TIC regionale, este nevoie de conectivitate 5G mult dincolo de masa critică, în orașe, în împrejurimile acestora, și pe principalele coridoare de transport. Rămânând atașați menținerii câștigurilor concurențiale în comunicațiile mobile, planificăm ca în orizontul anului 2025 în România să beneficieze de acoperire cu servicii 5G:
a)toate centrele urbane funcționale*75); *75) Strategia pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale. ...
b)neîntreruptă pe întreaga lungime a autostrăzilor, drumurilor expres și căilor ferate modernizate, finalizate la data adoptării prezentei, conform MPGT*76) și TEN-T*77) în vigoare - a se vedea figurile nr. 9 și 10 de mai jos; *76) Master Plan General de Transport al României, http://mt.gov.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/documente- master-plan1/1379-master-planul-general-de-transport. *77) https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Funcțional_urban_area ...
c)aeroporturile internaționale, porturile maritime și fluviale, așa cum sunt definite în TEN-T, acoperite indoor și outdoor în scenariul de comunicații tip mașină; ...
d)primele 10 parcuri industriale din România*78) (din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în acestea), acoperite indoor și outdoor în scenariul de comunicații tip mașină. *78) http://www.mdrap.ro/administrație/-8388. ... Obligațiile viitoare de acoperire în sarcina titularilor de licențe de utilizare a frecvențelor radio vor asigura îndeplinirea acestor obiective. Figura nr. 9 - autostrăzi și drumuri expres conform MPGT și TEN-T Sursa: Ministerul Transporturilor Figura nr. 10 - Căi ferate conform MPGT Sursa: Ministerul Transporturilor ... 6.3. Reducerea barierelor la dezvoltarea rețelelor 5G Barierele în dezvoltarea rețelelor 5G frânează extinderea și scumpesc serviciile pe care acestea le furnizează. În măsura în care barierele sunt endogene oricărei investiții în rețele de comunicații mobile, ne propunem să lucrăm în continuare la reducerea semnificativă a nivelului acestora, prin aplicarea unor măsuri concertate vizând:
a)asigurarea unui mix optim de resurse de frecvențe radio pentru dezvoltarea eficientă a rețelelor 5G pe termen lung, în condiții de securizare a investițiilor; ...
b)asigurarea unor mecanisme optime (sub aspect tehnic, concurențial și al securității) pentru schimbul de trafic de date între rețele (peering); ...
c)creșterea gradului de utilizare și reducerea barierelor (tarifare și netarifare) pentru accesul la infrastructurile fizice existente care pot fi utilizate de rețelele de comunicații; ...
d)reducerea barierelor birocratice pentru construirea de noi infrastructuri fizice, suport pentru rețelele de comunicații; ...
e)proiectarea, autorizarea și realizarea lucrărilor de construcții pentru șosele, autostrăzi și căi ferate, cu prevederea de trasee sistematizate pentru rețele 5G; ...
f)conceperea și aplicarea unui regim favorabil instalării și utilizării pico-celulelor/celulelor mici, inclusiv pentru conectarea lor prin fibră optică cu amontele rețelelor. ... În acest sens, pentru stimularea competitivității serviciilor 5G, resursele de spectru disponibile sub 1 GHz vor fi valorificate la maxim pentru rețele 5G publice. De asemenea, situația infrastructurilor pentru rețele publice de comunicații din România va fi analizată și raportată cu o periodicitate de cel mult 3 ani. Se vor folosi aceste rapoarte și pentru revizuirea politicilor publice în materie de infrastructuri pentru comunicații electronice. Crearea de aranjamente speciale sau exclusive pentru accesul la infrastructuri esențiale pentru 5G în scopul extragerii de rente sau construcția de rețele 5G private (pentru uz propriu) de către autoritățile publice locale în centrele marilor aglomerări urbane, pot frâna dezvoltarea rețelelor 5G. ... 6.4. Promovarea noilor utilizări și stimularea cooperării Succesul ecosistemului internetului s-a produs pe fondul simbiozei între furnizorii de conținut on-line și furnizorii rețelelor de comunicații utilizate pentru transportul conținutului la internauți: cererea de transmisiuni de date prin internet nu este dată de furnizorul de conținut (deși acesta se află la originea traficului), ci de utilizatorii furnizorului de rețele, iar cererea de servicii de acces la internet care alimentează vânzările furnizorului de rețele este generată tocmai de succesul conținutului on-line creat de furnizorii de conținut. Într-o manieră similară, se poate aprecia că o parte semnificativă a succesului 5G va depinde de simbioza între furnizorii de conectivitate (rețele), furnizorii de conținut on-line/aplicațiilor de internet 2.0 și furnizorii aparatelor/obiectelor conectabile/senzorilor: cererea de conectivitate de care beneficiază furnizorul de rețele 5G este dată de funcțiile, aplicațiile, conținutul astfel creat, iar valoarea conținutului devenit disponibil prin IoT, prin internet 2.1 etc., generează succesul acestor soluții*79). Principiul este valabil în majoritatea scenariilor de conectivitate verticale, precum industriile 4.0. *79) Waze sau Fitbit sunt exemple ilustrative în acest sens. Noile utilizări, noile scenarii de conectivitate, aduc beneficii economice și sociale importante și susțin totodată creșterea 5G pe termen mediu. De asemenea, succesul 5G depinde de materializarea economiilor la o scară mai mare decât cea posibilă în piața românească. Prin urmare, ne propunem să promovăm noile utilizări și să stimulăm cooperarea prin aplicarea unor măsuri concertate vizând:
a)stimularea cooperării trans-sectoriale pentru încorporarea progresului tehnologic 5G, prin instituirea unor forumuri de dialog, schimb de experiență, cercetare-dezvoltare și testare, care valorifică progresele înregistrate în Uniune și potențează avantajele competitive sau comparative din sectoarele economice și ale vieții sociale românești; ...
b)sprijinirea activă a proceselor de standardizare tehnică europeană și internațională, în comunicații sau în alte sectoare economice impactate de 5G, precum și de armonizare europeană a utilizării frecvențelor radio; ...
c)materializarea intențiilor României privind testarea și demonstrarea pe scară largă a conducerii autovehiculelor autonome și conectate în România*80), inclusiv prin aderarea la, sau inițierea unui coridor 5G european care să tranziteze una din frontierele naționale*81); *80) http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=43821. *81) A se vedea lista coridoarelor 5G europene, https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/cross-border-corridors-connected-and-automated- mobility-cam. ...
d)facilitarea colaborărilor pro-competitive între furnizorii de infrastructuri fizice din diverse sectoare, pentru creșterea eficienței utilizării acestora; ...
e)participarea organizațiilor din România la testarea și validarea pan-europeană a performanțelor și utilizărilor 5G, care să faciliteze întâlnirea cererii de soluții cu oferta bazată pe tehnologie în ansamblul pieței unice interne. ... Figura nr. 11 - coridoare trans-frontaliere pentru mobilitate conectată și automată Sursa: Comisia Europeană, situație la octombrie 2018 ... ... 7. 7.1. Spectru optim pentru 5G Operatorii de comunicații mobile din România folosesc în prezent, în rețelele cu acoperire națională pe care le au, un total de 770 MHz pentru furnizarea serviciilor publice de comunicaț

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.