DECIZIE nr. 53 din 22 aprilie 2013

(9)şi art. 138 alin.

(1)lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, în baza prevederilor art. 6 alin.

(1)şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcţionarea, structura personalului şi dotările necesare îndeplinirii atribuţiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare, directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie: Articolul 1 Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, considerentele Deciziei civile nr. 192A din 27 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 7 pronunţate la data de 6 iulie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, al cărei dispozitiv s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 4 martie 2013 în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2013. Articolul 2 Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Adriana Donţu Bucureşti, 22 aprilie 2013. Nr. 53. DECIZIA CIVILĂ ROMÂNIA CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - SECŢIA A IX-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE DECIZIA CIVILĂ Nr. 192A Şedinţa publică din data de 27 decembrie 2012 Dosar nr. 6.328/2/2012 Curtea compusă din: Preşedinte - Silvia Tarna Judecător - Crina Bianca Trămîndan Grefier - Ionica Popescu Pe rol se află soluţionarea cererilor de apel formulate de apelanţii Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR), Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (ARAIEX) şi Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM împotriva Hotărârii arbitrale nr. 7 din 6 iulie 2012 pronunţate de Completul arbitral de pe lângă ORDA, în Dosarul arbitral nr. 8/2012, în contradictoriu cu intimaţii Uniunea Naţională a Artiştilor din România (UNART) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR). Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 6 decembrie 2012 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 13 decembrie 2012 şi, în continuare, având nevoie de timp pentru a delibera, la data de 20 decembrie 2012 şi la 27 decembrie 2012, când, în aceeaşi compunere, a dat următoarea decizie: CURTEA Prin Hotărârea arbitrală nr. 7 din data de 6 iulie 2012 a Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, dată în Dosarul nr. 8/2012, având ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, s-a dispus: "respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj ca nefondată. Respinge excepţia prematurităţii cererii de arbitraj ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a ADPFR şi ARAIEX ca nefondată. Respinge excepţia lipsei de interes a UNART ca neîntemeiată. Admite în parte cererea de arbitraj iniţiată de ADPFR şi ARAIEX cu privire la stabilirea unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii. Admite în parte cererea formulată în subsidiar de către CREDIDAM cu privire la stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii. Stabileşte punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la proiectul de metodologie supus arbitrajului care urmează a fi negociat cu utilizatorii ca fiind următorul: «METODOLOGIA având ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie 1. Prin utilizator în sensul prezentei metodologii se înţelege persoana fizică autorizată (PFA, AF etc.) sau persoana juridică care deţine ori foloseşte cu orice titlu (drept de proprietate, administrare, închiriere, subînchiriere, comodat, concesiune, leasing etc.) spaţii închise sau deschise, în care sunt instalate sau deţinute aparate sau orice alte mijloace mecanice, electronice, digitale, cum ar fi aparatură de redare a înregistrărilor sonore, receptoare radio ori televizoare, echipament informatic, instalaţii de amplificare şi orice alte aparate ce permit recepţia, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoţite de sunet. 2. Utilizatorii care comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora, precum şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual au obligaţia ca înaintea oricărei utilizări să obţină autorizaţia-licenţă neexclusivă din partea organismelor de gestiune colectivă abilitate, în schimbul remuneraţiilor prevăzute în tabelele parte integrantă a prezentei metodologii. 3. Utilizatorul are obligaţia de a obţine din partea organismelor de gestiune colectoare ale drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, autorizaţii-licenţe neexclusive pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, anterior începerii activităţii de comunicare publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, anterior începerii activităţii de comunicare publică, în schimbul plăţii unei remuneraţii, indiferent de durata efectivă a comunicării publice. 4. Eliberarea autorizaţiei-licenţă neexclusivă pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual se solicită de către utilizator cu cel puţin 7 zile calendaristice anterior începerii activităţii. 5. Pentru eliberarea autorizaţiilor-licenţă neexclusivă sau pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor datorate, utilizatorul este obligat să pună la dispoziţia organismelor de gestiune colectivă colectoare desemnate conform reglementărilor în vigoare pentru drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi şi ale producătorilor de fonograme copii conforme ale următoarelor documente:

1. a)certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului (pentru persoanele juridice), respectiv documentul de autorizare a persoanei fizice autorizate (PFA, AF etc.); ...
2. b)autorizaţia de funcţionare; ...
3. c)certificatul de clasificare emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (în cazul structurilor de primire cu destinaţie de cazare turistică); ...
4. d)certificatele de clasificare a mijloacelor de transport de persoane deţinute cu orice titlu, licenţele de transport, eliberate pentru fiecare mijloc de transport deţinut, contractele de atribuire în gestiune delegată a serviciilor de transport în regim de taxi sau de închiriere (în cazul transportatorilor autorizaţi). ... 6. Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează pentru o perioadă de 3 luni/6 luni/12 luni calendaristice sau pentru o perioadă sezonieră specificată de utilizator, putând fi prelungită pe perioade succesive prin acordul părţilor. Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează în baza declaraţiei pe propria răspundere a utilizatorului (reprezentant legal sau împuternicit) sau a contractului încheiat între utilizator şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv între utilizator şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de fonograme, în vederea obţinerii autorizaţiei-licenţă neexclusive. Autorizaţia-licenţă neexclusivă pentru utilizarea fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, în cadrul activităţilor enumerate la tabelul de la pct. II, se eliberează pentru fiecare eveniment/manifestaţie/spectacol/turneu/campanie sau altă activitate asimilată acestora. Autorizaţia-licenţă neexclusivă este valabilă numai dacă aceasta este însoţită de documentele de plată a remuneraţiei echitabile stabilite prin tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie. Autorizaţia-licenţă neexclusivă este personală şi nu poate fi transmisă unui terţ. Încetarea valabilităţii autorizaţiei-licenţă neexclusive, ca urmare a încetării activităţii, a suspendării temporare a activităţii desfăşurate de utilizator sau a încetării comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, operează în condiţiile în care, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de încetarea sau suspendarea temporară a activităţii, utilizatorul comunică organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme care au eliberat autorizaţia-licenţă neexclusivă o declaraţie pe propria răspundere, semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al utilizatorului, care atestă data încetării sau a suspendării temporare a activităţii desfăşurate. În cazul în care utilizatorul nu înaintează declaraţia pe propria răspundere privind încetarea, suspendarea temporară a activităţii sau încetarea comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în termenul anterior indicat, acesta datorează în continuare remuneraţiile stabilite prin prezenta metodologie, conform autorizaţiei-licenţă neexclusive, fără a putea invoca o eventuală încetare a comunicării publice. În cazul în care se constată că declaraţia pe propria răspundere sau contractul indicate la art. 2.4 nu sunt conforme realităţii, remuneraţiile aferente perioadei anterioare declaraţiei pe propria răspundere sau contractului sunt datorate de utilizator. 7. Pentru utilizarea fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, utilizatorii au obligaţia de a achita remuneraţia în cuantumul prevăzut în tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie, la care se adaugă TVA. Cuantumul remuneraţiei poate fi indexat anual ţinându-se cont de indicele de inflaţie stabilit la nivel naţional. Remuneraţia datorată pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianţă trebuie achitată de către utilizator anterior începerii activităţii de comunicare publică, până cel târziu în ultima zi a lunii anterioare desfăşurării activităţii. Plata remuneraţiilor forfetare se efectuează lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna următoare pentru care acestea sunt datorate. Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalităţi de 0,1% aferente sumelor neachitate la termen, pe zi de întârziere. 8. Pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, comunicare indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii, utilizatorul trebuie să achite în avans, până cel târziu în ultima zi a lunii anterioare desfăşurării activităţii, remuneraţia minimă, stabilită potrivit tabelelor II, 12, 13 şi 14 de mai jos. Plata remuneraţiilor minime se efectuează lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna următoare pentru care acestea sunt datorate. Ulterior, utilizatorii care comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual vor achita remuneraţia procentuală datorată după cum urmează: - utilizatorul care desfăşoară evenimente ocazionale va achita remuneraţia procentuală datorată conform tabelului II de mai jos: în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încheierii evenimentului/manifestaţiei/spectacolului/turneului/ campaniei sau a altei activităţi asimilate acestora; - utilizatorul care comunică public fonogramele de comerţ/fonogramele publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice în domeniul audiovizual în spaţii închise sau deschise potrivit tabelelor 12, 13 şi 14 de mai jos: lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna anterioară pentru care aceasta este datorată. 9. Pentru întârzieri la plata remuneraţiilor, utilizatorii datorează penalităţi în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere din sumele neachitate la scadenţă, aceştia fiind de drept puşi în întârziere, fără a fi necesară notificarea acestora. 10. Utilizatorul care comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, conform tabelelor II, 12, 13 şi 14, este obligat să transmită lunar organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, până cel târziu la data de 10 a lunii următoare celei pentru care remuneraţia este datorată sau la sfârşitul evenimentului/manifestaţiei/spectacolului/turneului/ campaniei sau a altei activităţi asimilate acestora (în cazul evenimentelor ocazionale), următoarele documente: - acte justificative cu caracter financiar-contabil pentru fiecare lună de plată (balanţe analitice, bilanţuri contabile) în vederea justificării sumelor declarate şi a verificării remuneraţiei calculate lunar; - declaraţie pe propria răspundere, semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al utilizatorului privind baza de calcul al remuneraţiei datorate pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, diferenţiată pentru fiecare activitate specifică desfăşurată în scopul comunicării publice a acestora în scop lucrativ; - lista fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual comunicate public, în vederea repartizării corecte a remuneraţiilor încasate de organismele de gestiune colectivă, conform modelului de playlist de mai jos: 11. Baza de calcul al remuneraţiilor cuvenite comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual din comunicarea publică în scop lucrativ o reprezintă, după caz: 1. veniturile, mai puţin TVA, obţinute din consumaţii şi vânzarea de bilete, abonamente, programe, valoarea materialelor promoţionale, sponsorizări etc., iar în lipsa acestora: 2. bugetul de cheltuieli al evenimentului/manifestaţiei/ spectacolului/turneului/campaniei, mai puţin TVA; 3. bugetul de cheltuieli pentru campanii publicitare, promoţionale sau electorale, mai puţin TVA. Remuneraţia nu este datorată, iar dacă aceasta a fost achitată, ea trebuie returnată, în cazul în care evenimentul/manifestaţia/spectacolul/turneul/campania a fost anulat/anulată. 12. Utilizatorul poate achita anterior emiterii autorizaţiei-licenţă neexclusive remuneraţia corespunzătoare perioadei de valabilitate a licenţei, prevăzute la art. 2.4, conform opţiunii exprimate de acesta. Pentru utilizatorii care la data intrării în vigoare a prezentei metodologii au o licenţă valabilă, se aplică prevederile de la art. 3.2, respectiv 3.3. Pentru remuneraţia achitată în avans, aferentă autorizaţiei-licenţă având o durată de valabilitate de minimum 12 luni, se acordă un discount/o reducere de 5% din suma datorată pentru această perioadă. 13. În cazul în care utilizatorul datorează mai multe sume restante, plata efectuată va stinge datoriile în ordinea vechimii, indiferent că acestea sunt constituite din remuneraţii sau penalităţi de întârziere. Plata parţială efectuată de utilizator va fi imputată cu prioritate asupra penalităţilor de întârziere aferente sumelor neachitate la termen. 14. În cazul în care în acelaşi spaţiu se comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual atât în scopul de a crea ambianţă, cât şi pentru desfăşurarea activităţii, se vor achita remuneraţii pentru ambele utilizări. 15. În cazul utilizatorilor care organizează turnee sau evenimente, aceştia pot achita remuneraţiile procentuale cuvenite la sfârşitul turneului sau al ultimului eveniment, în condiţiile stabilite la art. 3.3 ultimul paragraf, după achitarea în avans a remuneraţiei prevăzute la art. 3.3 primul paragraf. 16. În situaţia în care un utilizator deţine sau foloseşte mai multe spaţii sau desfăşoară mai multe activităţi, remuneraţia se datorează distinct pentru fiecare spaţiu în parte sau pentru fiecare activitate desfăşurată în parte. În situaţia în care într-un spaţiu nedelimitat există o singură sursă de sunet sau de sunet şi imagine, în care se comunică public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora, iar un utilizator desfăşoară mai multe activităţi conform anexei la metodologie (mai puţin cele prevăzute în tabelele II - 14), remuneraţia se va achita o singură dată, pentru suprafaţa respectivă în care se difuzează muzica, conform obiectului de activitate corespunzător spaţiului având cea mai mare suprafaţă. 17. Pentru perioada pentru care utilizatorul a comunicat public fonograme de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora şi/sau prestaţii artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianţă şi pentru desfăşurarea activităţii, fără a obţine în prealabil autorizaţia-licenţă neexclusivă, acesta are obligaţia de a plăti către organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi ale producătorilor de fonograme o sumă de bani reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate dacă ar fi deţinut autorizaţia-licenţă neexclusivă. În situaţia în care cuantumul remuneraţiei care ar fi fost legal datorată de către utilizator nu poate fi determinat, acesta datorează triplul remuneraţiei plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeaşi categorie. 18. În situaţia închirierii, subînchirierii sau a oricărui altui mod de transmitere a folosinţei parţiale a unui spaţiu în care are loc comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, deţinătorii legali cu orice titlu ai spaţiului respectiv au obligaţia de a obţine autorizaţia-licenţă neexclusivă şi de a achita remuneraţia distinctă, în ipoteza utilizării aparaturii proprii de sunet sau de sunet şi imagine. 19. Organismele de gestiune colectoare ale drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, pot numi delegaţi pentru monitorizarea comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianţă sau pentru desfăşurarea activităţii, aceştia având acces liber în spaţiile închise sau deschise unde se realizează comunicarea publică, în baza legitimaţiilor emise de organismele de gestiune colectivă menţionate sau a altor documente doveditoare (delegaţie), putând utiliza echipamente de înregistrare audio şi/sau video portabile. Acest drept nu absolvă utilizatorii de obligaţia de a declara utilizarea fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual anterior începerii acestei activităţi, precum şi de a achita remuneraţiile aferente în condiţiile şi în cuantumul stabilit prin prezenta metodologie. 20. Aspectele constatate de către delegaţii organismelor de gestiune colectivă cu prilejul verificărilor efectuate vor fi consemnate în procese-verbale de verificare, încheiate la faţa locului, care fac dovada comunicării publice până la proba contrară. 21. Remuneraţiile stabilite prin prezenta metodologie se pot modifica anual, începând cu prima lună a anului următor celui în care s-a publicat prezenta metodologie, de către organismele de gestiune ale drepturilor artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, pentru o categorie de titulari de drepturi, pe baza indicelui de inflaţie stabilit la nivel naţional. 22. Aceste modificări se depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmând a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismelor de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de 5 zile de la data depunerii. 23. Modificările devin efective începând cu luna următoare publicării. Prezenta metodologie intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.»" Prezentul punct de vedere poate fi dezvoltat în cadrul negocierilor cu utilizatorii. Compensează în totalitate cheltuielile de arbitraj. Pronunţată astăzi, data de 6 iulie 2012, la sediul Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în Bucureşti. Cu apel în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tabele cuprinzând valoarea remuneraţiilor cuvenite producătorilor de fonograme şi artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual NOTE NOTE În motivarea hotărârii arbitrale s-au arătat următoarele: Cererea de arbitraj formulată în comun de către ADPFR şi ARAIEX are ca temei juridic, aşa cum s-a precizat la termenul din data de 27 iunie 2012, art. 133 alin.

(3)lit. a) al Legii nr. 8/1996, şi are deci ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie. Arbitrajul s-a desfăşurat la termenele din 11 iunie 2012 (prim termen), 25 iunie 2012, 27 iunie 2012, 2 iulie 2012. Dezbaterile au avut loc la data de 2 iulie 2012, fiind consemnate în încheierea de şedinţă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Completul, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 360' alin.

(2)Cod procedură civilă, a amânat pronunţarea la data de 6 iulie 2012. Deliberările au avut loc în data de 6 iulie 2012, la sediul ORDA, cu participarea tuturor arbitrilor. Având în vedere înscrisurile administrate, dezbaterile şi concluziile părţilor, completul de arbitri a constatat: Constituirea completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor art. 131^1 alin.

(4)al Legii nr. 8/1996, părţile fiind convocate pentru tragerea la sorţi în vederea desemnării arbitrilor. Ca urmare a faptului că dl arbitru Ţiclea Alexandru a anunţat că se află în imposibilitate de a intră în completul arbitral, a fost înlocuit, în temeiul art. 131^1 alin.

(4)al Legii nr. 8/1996, de către primul arbitru de rezervă, în ordinea tragerii la sorţi, dl Olteanu Edmond Gabriel. Completul de arbitri a fost convocat la sediul ORDA şi, în baza art. 131^2 alin.

(5)al Legii nr. 8/1996, a stabilit primul termen de arbitraj, locul acestuia şi onorariul arbitrilor. Prin cererea de arbitraj întemeiată pe dispoziţiile art. 131^2 alin.

(3)lit. a) al Legii nr. 8/1996, ADPFR şi ARAIEX au solicitat stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, punct de vedere cu care să se prezinte la negocierile cu utilizatorii. În motivarea cererii, ADPFR şi ARAIEX arată că, în prezent, remuneraţia datorată de către utilizatori artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru utilizarea repertoriului în domeniul comunicării publice se colectează pe baza unei metodologii publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 8 decembrie 2006, conform Deciziei ORDA nr. 399 din 16 noiembrie 2006. Iniţiatorii arbitrajului arată că de la data publicării metodologiei respective au trecut peste 6 ani, în condiţiile în care, conform art. 131^3 alin.

(1)din Legea nr. 8/1996, negocierea unei noi metodologii în domeniu se impunea în 3 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. ADPFR şi ARAIEX mai arată că procedurile de negociere au fost iniţiate la data de 15 mai 2012 de către UPFR prin cererea înregistrată la ORDA cu nr. RG II/4573 din data de 15 mai

1. În data de 25 mai 2012 UPFR a adresat invitaţia celorlalte organisme de gestiune colectivă să participe la negocieri. În privinţa metodologiei, ARAIEX şi ADPFR au un punct de vedere comun care a fost agreat şi de către UPFR şi UNART, cu mici excepţii nesemnificative. UPFR, prin notele scrise depuse în şedinţa de la data de 25 iunie 2012, arată că au avut loc negocieri pentru stabilirea formei unice a metodologiei şi că susţine forma metodologiei propusă de ADPFR şi ARAIEX cu unele amendamente care privesc pct. 1.1, 3.4, 5.1 şi 5.2 din metodologie. CREDIDAM a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj, excepţia prematurităţii cererii şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a ADPFR şi ARAIEX. Acestor excepţii li s-a adăugat excepţia lipsei de interes a UNART, formulată la termenul din data de 2 iulie
2. Pe fond, CREDIDAM arată că proiectul de metodologie nu a fost supus negocierilor întrucât nu a existat o decizie de constituire a comisiei de negociere, emisă cu respectarea dispoziţiilor legale incidente. CREDIDAM a solicitat să se ţină cont, la stabilirea proiectului de metodologie comun, şi de propunerea sa de metodologie depusă la ORDA la data de 2 septembrie
3. UNART a arătat că susţine formularea unui punct de vedere comun de metodologie şi solicită respingerea excepţiei lipsei de interes sub motivul că în statutul comunicat CREDIDAM şi completului arbitral în şedinţă este prevăzută această activitate la art. 5 şi
4. În cauză, părţile au administrat proba cu înscrisuri. Analizând actele şi lucrările dosarului, completul arbitral a reţinut următoarele pe excepţiile invocate: Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj se reţine că decizia de constituire a unei comisii de negociere, conform art. 131^1 alin.

(1)din Legea nr. 8/1996, trebuie să aibă la bază depunerea unei metodologii propuse a fi negociată. În cauză, părţile au încercat să stabilească o metodologie şi, nereuşind, s-au adresat pentru arbitraj, în temeiul art. 131^2 alin.

(3)lit. a) din Legea nr. 8/1996. Prin urmare, nu exista o dispoziţie legală imperativă în sensul obligativităţii emiterii deciziei de constituire a comisiei de negociere. Excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj formulată de CREDIDAM este nefondată, urmând a fi respinsă. Cu privire la excepţia prematurităţii cererii de arbitraj formulată de către CREDIDAM, trebuie avut în vedere că procedura reglementată de art. 131 şi 131^1 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, este aplicabilă doar în privinţa negocierii metodologiilor dintre organismele de gestiune colectivă şi utilizatori. În speţă, părţile au calitatea de organisme de gestiune colectivă şi prezentul arbitraj se desfăşoară în condiţiile art. 131 alin.

(3)lit. a) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, nu există o dispoziţie legală în sensul parcurgerii unei proceduri prealabile obligatorii de natura aceleia arătată de CREDIDAM prin întâmpinare. Se impune a fi reţinut că, deşi termenele de negociere au fost relativ scurte, având în vedere calitatea şi experienţa părţilor implicate, acestea aveau posibilitatea reală a negocierilor, inclusiv pe parcursul derulării arbitrajului. Completul constată neîntemeiată excepţia şi urmează a o respinge. Referitor la lipsa calităţii procesuale active, completul reţine că oricare dintre organismele de gestiune colectivă are dreptul, potrivit legii, de a iniţia negocierea şi, ulterior, arbitrajul, în speţă calitatea de parte nu este conferită de o decizie a directorului ORDA, ci rezultă ex lege. Completul constată nefondată excepţia şi urmează a o respinge. Cu privire la excepţia lipsei de interes, completul constată că art. 7 alin.

(2)din Statutul UNART prevede că "gestionează colectiv drepturile conexe patrimoniale prevăzute de art. 123^1 din Legea nr. 8/1996 ale titularilor mandanţi, chiar necuprinse în mandat". Având în vedere textul citat, completul arbitral constată că UNART justifică un interes legitim şi, în consecinţă, urmează să respingă excepţia invocată de CREDIDAM ca neîntemeiată. Pe fondul cauzei, completul arbitral a arătat următoarele considerente: Faţă de obiectul cererii de arbitraj şi al precizărilor făcute ulterior, completul arbitral reţine că este învestit cu stabilirea unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, conform legii, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii. Cu privire la propunerea de metodologie, completul constată că părţile au ajuns la un punct de vedere comun asupra cuantumului remuneraţiilor ce urmează a fi colectate. Completul constată că sunt identice propunerile referitoare la eliberarea autorizaţiei de licenţă şi foarte asemănătoare propunerile referitoare la documentele necesare în vederea eliberării autorizaţiilor-licenţă neexclusive. În privinţa celorlalte aspecte se constată că între metodologiile propuse de CREDIDAM, pe de o parte, şi celelalte organisme de gestiune colectivă, pe de altă parte, nu există diferenţe majore. Completul reţine că, din raţiuni de tehnică normativă, în metodologie nu trebuie menţionat în mod expres organismul de gestiune colectivă (a se vedea propunerea CREDIDAM), ci organismul de gestiune colectivă, în sens generic. Referitor la unele definiţii existente în propunerile de metodologii, completul consideră că nu este necesară definirea noţiunilor deja explicate de lege, ci doar acele definiţii care sunt necesare în vederea negocierii cu utilizatorii. Completul reţine că nu poate să stabilească sau să reia în propunerea de metodologie sancţiuni penale sau administrative reglementate în acte normative în vigoare. În temeiul principiului libertăţii de voinţă, completul arbitral apreciază că părţile vor putea detalia, dezvolta, punctul de vedere comun stabilit prin prezenta hotărâre arbitrală în cadrul viitoarelor negocieri cu utilizatorii. În ceea ce priveşte cheltuielile arbitrale, întrucât pretenţiile fiecărei părţi urmează a fi încuviinţate numai în parte, completul de arbitraj urmează a le compensa potrivit art. 276, 359, 359^1 din Codul de procedură civilă. Prin Încheierea de cameră de consiliu din data de 23 august 2012, completul arbitral a soluţionat cererea de îndreptare a erorii materiale din dispozitivul hotărârii arbitrale pronunţate în Dosarul nr. 8/2012, formulată de către Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (Araiex) şi înregistrată cu nr. 356 din 30 iulie 2012, fără citarea părţilor. Completul arbitral a admis cererea şi a dispus, în baza art. 281 din Codul de procedură civilă, completarea punctului D al tabelelor cu remuneraţii, coloanele "Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme" şi "Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual", din punctul de vedere al organismelor de gestiune colectivă privind propunerea de metodologie, reţinând că tarifele sunt cele stabilite de părţi: 1. până la 2 stele/margarete inclusiv (în măsura în care sunt dotate cu aparate TV în camere) - 1 leu/cameră; 2. 3 stele/margarete - 1,5 lei/cameră; 3. 4 stele/margarete - 2 lei/cameră; 4. 5 stele/margarete - 3 lei/cameră. 5. Recepţie - 22 lei/50 mp + 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 20 mp pentru producătorii de fonograme şi artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme, iar pentru artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual - 11 lei/50 mp + 5 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 20 mp; 6. Holuri - 28 lei/50 mp + 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 20 mp pentru producătorii de fonograme şi artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme, iar pentru artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual - 14 lei/50 mp + 5 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 20 mp; 7. Lift - 40 lei pentru producătorii de fonograme şi artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme. Astfel, punctul D a dobândit următoarea formă: Împotriva Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012 sau declarat apeluri de către apelanţii Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi şi Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi. Apelanta Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România, ADPFR, invocă art. 131^2 alin.

(9)din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 282 şi următoarele din Codul de procedură civilă, solicitând schimbarea în parte a hotărârii arbitrale şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată. Arată următoarele: Hotărârea arbitrală nr. 7 din 6 iulie 2012, pronunţată de completul arbitral de pe lângă ORDA în Dosarul arbitral nr. 8/2012, ce are ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la Metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonograme publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 31 iulie 2012 prin Decizia directorului general al ORDA nr. 132 din 10 iulie 2012 este netemeinică şi nelegală. I. O primă critică adusă hotărârii arbitrale apelate este aceea că arbitrii, în mod eronat, au înţeles să înlăture definiţiile propuse de organismul de gestiune colectivă A.D.P.F.R., respectiv punctele 1.2 şi 1.3 din metodologia propusă spre negociere, pe motiv că: "completul consideră că nu este necesară definirea noţiunilor deja explicate de lege, ci doar acele definiţii care sunt necesare în vederea negocierii cu utilizatorii." Definiţiile propuse de A.D.P.F.R. la punctele 1.2 şi 1.3. din metodologie şi eliminate de completul arbitral sunt următoarele: 1.2. Prin comunicare publică în scop ambiental se înţelege comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către utilizatorul ce deţine un spaţiu închis sau deschis, cu orice titlu, spaţiu unde sunt instalate sau deţinute aparate ori alte mijloace tehnice care permit recepţia, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoţite de sunet în scopul de a crea ambianţă. 1.3. Prin comunicare publică în scop lucrativ se înţelege comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către utilizatorul ce deţine un spaţiu închis sau deschis, cu orice titlu, spaţiu unde sunt instalate sau deţinute aparate ori alte mijloace tehnice care permit recepţia, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoţite de sunet, iar utilizarea acestora este indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii. Definiţiile propuse de organismul de gestiune colectivă A.D.P.F.R. nu se regăsesc în lege, iar propunerea privind prevederea lor în conţinutul metodologiei a fost aceea de a servi la o mai bună aplicare a legii, având în vedere că metodologia este o normă de aplicare a legii şi definirea celor două noţiuni privind "comunicarea publică în scop ambiental" şi "comunicarea publică în scop lucrativ" în conţinutul metodologiei este benefică în negocierile cu utilizatorii având în vedere că în funcţie de tipul utilizării, respectiv în scop ambiental sau în scop lucrativ, utilizatorul trebuie să achite remuneraţii distincte la care se aplică modalităţi de plată distincte. Aceste definiţii nu contravin dispoziţiilor legale, nefiind contrare prevederilor art. 15 din Legea nr. 8/1996, republicată, unde se defineşte noţiunea de comunicare publică în sens general. Noţiunile "comunicarea publică în scop ambiental" şi "comunicarea publică în scop lucrativ" se regăsesc în conţinutul metodologiei în vigoare, respectiv Metodologia privind comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi ori executanţi şi producătorilor de fonograme conform Deciziei ORDA nr. 399 din 16 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 8 decembrie 2006, precum şi în tabelei privind tarifele aplicabile, însă aceste noţiuni nu au fost definite, existând situaţii în care utilizatorii au solicitat informaţii cu privire la remuneraţiile pe care trebuie să le plătească având în vedere tipul de utilizare, în scop ambiental sau în scop lucrativ, existând diferenţe de cuantum şi de modalitate de plată. Mai trebuie să avem în vedere şi inconsecvenţa completului arbitral care, deşi a înţeles să înlăture definiţiile propuse de A.D.P.F.R. cu privire la noţiunile de "comunicare publică în scop ambiental" şi "comunicare publică în scop lucrativ", acesta foloseşte pe tot parcursul conţinutului metodologiei în mod aleatoriu noţiunile precizate sau le înlocuieşte cu fragmente din definiţiile propuse, iar această situaţie ar putea provoca o stare de confuzie a utilizatorului în ceea ce priveşte modalitatea de calcul, precum şi cuantumul remuneraţiei ce urmează a fi achitată în funcţie de tipul de utilizare. La aceste definiţii au achiesat şi celelalte organisme de gestiune colectivă, respectiv UPFR, ARAIEX şi UN ART, cu excepţia CREDIDAM. Astfel, eliminarea punctelor 1.2 şi 1.3 din propunerea de metodologie având în vedere însăşi motivarea completului arbitral: "completul consideră că nu este necesar definirea noţiunilor deja explicate de lege, ci doar acele definiţii care sunt necesare în vederea negocierii cu utilizatorii" şi, pe cale de consecinţă, solicităm completarea metodologiei cu punctele 1.2 şi 1.3 din propunerea A.D.P.F.R. şi ARAIEX, după cum urmează: 1.2. Prin comunicare publică în scop ambiental se înţelege comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către utilizatorul ce deţine un spaţiu închis sau deschis, cu orice titlu, spaţiu unde sunt instalate sau deţinute aparate ori alte mijloace tehnice care permit recepţia, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoţite de sunet în scopul de a crea ambianţă. 1.3. Prin comunicare publică în scop lucrativ se înţelege comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către utilizatorul ce deţine un spaţiu închis sau deschis, cu orice titlu, spaţiu unde sunt instalate sau deţinute aparate ori alte mijloace tehnice care permit recepţia, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoţite de sunet, iar utilizarea acestora este indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii. II. A doua critică adusă hotărârii arbitrale apelate este referitoare la modificarea conţinutului punctului 2.3 (devenit punctul 5 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală) de către completul arbitral din oficiu, deşi nicio parte nu a solicitat modificarea acestuia. În susţinerea acestei critici vă rugăm să aveţi în vedere cererea de arbitraj înaintată de A.D.P.F.R. unde se precizează punctele rămase în divergenţă, iar acest punct nefiind specificat, procesul-verbal încheiat în data de 31 mai 2012, unde se consemnează acordul tuturor organismelor de gestiune colectivă ce au participat la negocieri cu privire la conţinutul acestui punct, precum şi însuşi proiectul de metodologie înaintat de CREDIDAM completului arbitral la termenul din 2 iulie 2012, unde pct. 9 cuprinde aceleaşi menţiuni. Faţă de aceste motive solicită modificarea conţinutului punctului 2.3 (devenit punctul 5 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală) după cum urmează: "2.3 Pentru eliberarea autorizaţiilor-licenţă neexclusive sau pentru determinarea cuantumului remuneraţiilor datorate, organismele de gestiune colectivă colectoare, desemnate conform reglementărilor legale în vigoare, pentru drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi şi ale producătorilor de fonograme pot solicita utilizatorului, acesta din urmă fiind obligat să le pună la dispoziţia organismelor de gestiune colectivă în cauză, copii conforme ale următoarelor documente:

1. a)certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului (pentru persoanele juridice), respectiv documentul de autorizare a persoanei fizice autorizate (PFA, AF etc.); ...
2. b)autorizaţia de funcţionare; ...
3. c)certificatul de clasificare emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (în cazul structurilor de primire cu destinaţie de cazare turistică); ...
4. d)certificatele de clasificare a mijloacelor de transport de persoane deţinute cu orice titlu, licenţele de transport, eliberate pentru fiecare mijloc de transport deţinut, contractele de atribuire în gestiune delegată a serviciilor de transport în regim de taxi sau de închiriere (în cazul transportatorilor autorizaţi)." ... III. O altă critică adusă hotărârii apelate se referă la înlocuirea noţiunii de comunicare publică "în scop ambiental" din conţinutul: - punctului 3.2 (devenit punctul 7 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală); - punctului 3.9 (devenit punctul 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală); - punctului 3.12 (devenit punctul 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală); - punctului 4.1 (devenit punctul 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală) cu o parte din definiţia propusă, respectiv "în scopul de a crea ambianţa". Aşa cum a arătat şi mai sus, precum şi având în vedere prevederile exprese conţinute în tabelele anexă la metodologie unde sunt menţionate criteriile, modalitatea de plată şi cuantumul remuneraţiei pe care utilizatorul trebuie să o plătească organismelor de gestiune colectivă în funcţie de tipul de utilizare, respectiv în scop ambiental sau lucrativ, înlocuirea noţiunilor uzitate până acum, care de altfel se regăsesc şi în metodologia în vigoare, ar duce la crearea unei stări de confuzie din partea utilizatorului cu privire la ce tip de utilizare se încadrează, respectiv utilizarea fonogramelor este realizată doar pentru a crea ambianţa (ambiental) sau aceasta este indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii (lucrativ), confuzie ce ar putea duce la crearea unei interpretări eronate şi, pe cale de consecinţă, a unui refuz de plată a remuneraţiilor corespunzătoare tipului utilizării de către utilizator şi, astfel, la încălcarea unui drept patrimonial al titularului de drepturi conexe dreptului de autor. Faţă de aceste motive solicită modificarea conţinutului punctelor: 3.2 (devenit punctul 7 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 3.9 (devenit punctul 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 3.12 (devenit punctul 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 4.1 (devenit punctul 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), astfel cum au fost ele propuse de A.D.P.F.R. în propunerea de metodologie înaintată completului arbitral. IV. O altă critică adusă hotărârii apelate se referă la înlocuirea noţiunii de comunicare publică "în scop lucrativ" din conţinutul punctelor: - 3.3 (devenit punctul 8 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală); - 3.9 (devenit punctul 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală); - 3.12 (devenit punctul 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală); - 4.1 (devenit punctul 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală) cu o parte din definiţia propusă, respectiv "comunicare indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii". Critica are la baza prevederile exprese conţinute în tabelele anexă la metodologie unde sunt menţionate criteriile, modalitatea de plată şi cuantumul remuneraţiei pe care utilizatorul trebuie să o plătească organismelor de gestiune colectivă în funcţie de tipul de utilizare, respectiv în scop ambiental sau lucrativ. Folosirea în conţinutul metodologiei a sintagmei "comunicare indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii", precum şi a noţiunii de "comunicare în scop lucrativ" (punctul 6, punctul 10) şi, ulterior, în cadrul tabelelor, a noţiunii de "comunicare publică în regim lucrativ", fără a exista nicio referire cu privire la faptul că comunicarea publică indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii reprezintă de fapt comunicare publică în regim lucrativ, având în vedere, de altfel, că aceste sintagme, noţiuni, nu se regăsesc prevăzute în mod expres de legiuitor, precum şi înlocuirea noţiunilor uzitate până acum "comunicare publică în scop lucrativ", care, de altfel, se regăsesc şi în metodologia în vigoare, ar duce la crearea unei stări de confuzie din partea utilizatorului cu privire la ce tip de utilizare se încadrează, respectiv utilizarea fonogramelor este realizată doar pentru a crea ambianţă (ambiental) sau aceasta este indispensabilă pentru desfăşurarea activităţii (lucrativ), confuzie ce ar putea duce astfel la crearea unei interpretări eronate şi, pe cale de consecinţă, a unui refuz de plată a remuneraţiilor corespunzătoare tipului utilizării de către utilizator şi, astfel, la încălcarea unui drept patrimonial al titularului de drepturi conexe dreptului de autor. Faţă de aceste motive solicită modificarea conţinutului punctelor: 3.3 (devenit punctul 8 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 3.9 (devenit punctul 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 3.12 (devenit punctul 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 4.1 (devenit punctul 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), astfel cum au fost ele propuse de A.D.P.F.R. în proiectul de metodologie înaintat completului arbitral. V. O altă critică adusă hotărârii arbitrale apelate este referitoare la modificarea conţinutului metodologiei, în sensul (cumulării mai multor puncte în cadrul unuia singur, lăsând astfel fără conţinut anumite prevederi din metodologie. De exemplu: punctele 2.4, 2.5, 2.6, 2.7, 2.8 au devenit punctul 6 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, modificată astfel de către completul arbitral din oficiu, deşi nicio parte nu a solicitat modificarea acestuia, iar dispoziţiile cuprinse cu privire la trimiterea ce se făcea la anumite puncte fiind păstrate şi rămânând astfel fără obiect, având în vedere că aceste puncte nu mai există de sine stătătoare în conţinutul metodologiei, conform noii renumerotări realizate de completul arbitral. Astfel conţinutul punctului 6 din metodologie după modificare este următorul: 6. Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează pentru o perioadă de 3 luni/6 luni/12 luni calendaristice sau pentru o perioadă sezonieră specificată de utilizator, putând fi prelungită pe perioade succesive prin acordul părţilor. Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează în baza declaraţiei pe propria răspundere a utilizatorului (reprezentant legal sau împuternicit) sau a contractului încheiat între utilizator şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv între utilizator şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de fonograme în vederea obţinerii autorizaţiei-licenţă neexclusive. Autorizaţia-licenţă neexclusivă pentru utilizarea fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, în cadrul activităţilor enumerate la tabelul de la pct. II, se eliberează pentru fiecare eveniment/manifestaţie/spectacol/turneu/campanie sau altă activitate asimilată acestora. Autorizaţia-licenţă neexclusivă este valabilă numai dacă aceasta este însoţită de documentele de plată a remuneraţiei echitabile stabilite prin tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie. Autorizaţia-licenţă neexclusivă este personală şi nu poate fi transmisă unui terţ. Încetarea valabilităţii autorizaţiei-licenţă neexclusive, ca urmare a încetării activităţii, a suspendării temporare a activităţii desfăşurate de utilizator sau a încetării comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual operează în condiţiile în care cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de încetarea sau suspendarea temporară a activităţii, utilizatorul comunică organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv ale producătorilor de fonograme care au eliberat autorizaţia-licenţă neexclusivă, o declaraţie pe propria răspundere, semnată şi ştampilată de reprezentantul legal al utilizatorului, care atestă data încetării sau a suspendării temporare a activităţii desfăşurate. În cazul în care utilizatorul nu înaintează declaraţia pe propria răspundere privind încetarea, suspendarea temporară a activităţii sau încetarea comunicării publice a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în termenul anterior indicat, acesta datorează în continuare remuneraţiile stabilite prin prezenta metodologie, conform autorizaţiei-licenţă neexclusive, fără a putea invoca o eventuală încetare a comunicării publice. În cazul în care se constată că declaraţia pe propria răspundere sau contractul indicate la art. 2.4 nu sunt conforme realităţii, remuneraţiile aferente perioadei anterioare declaraţiei pe propria răspundere sau contractului sunt datorate de utilizator. Care sunt prevederile indicate la 2.4? dacă în conţinutul metodologiei nu există menţionat niciun articol, punct sau subpunct 2.4! Prevederile art. 2.4 au fost inserate în conţinutul punctului 6, reprezentând de fapt primele 3 alineate, respectiv: "2.4 Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează pentru o perioadă de 3 luni/6 luni/12 luni calendaristice sau pentru o perioadă sezonieră specificată de utilizator, putând fi prelungită pe perioade succesive prin acordul părţilor. Autorizaţia-licenţă neexclusivă se eliberează în baza declaraţiei pe propria răspundere a utilizatorului (reprezentant legal sau împuternicit) sau a contractului încheiat între utilizator şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi, respectiv între utilizator şi organismul de gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de fonograme în vederea obţinerii autorizaţiei-licenţă neexclusive. Autorizaţia-licenţă neexclusivă pentru utilizarea fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, în cadrul activităţilor enumerate la tabelul de la pct. II, se eliberează pentru fiecare eveniment/manifestaţie/spectacol/turneu/campanie sau altă activitate asimilată acestora." De asemenea, referiri la prevederile art. 2.4 se regăsesc şi în conţinutul punctului 12 din metodologia modificată prin hotărârea arbitrală, însă aceste menţiuni nu mai au corespondent prin renumerotarea depoziţiilor din metodologie. Faţă de aceste motive, solicită renumerotarea în consecinţă a tuturor punctelor metodologiei conform propunerii înaintate de A.D.P.F.R. completului arbitral. În concluzie, faţă de motivele invocate, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se admită apelul şi, pe cale de consecinţă, să se modifice Hotărârea arbitrală nr. 7 din 6 iulie 2012 pronunţată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 8/2012 în sensul completării şi modificării metodologiei a cărei formă a fost stabilită prin hotărârea arbitrală apelată potrivit propunerii de metodologie înaintate de A.D.P.F.R., cu cheltuieli de judecată. În drept, dispoziţiilart. 131^2 alin.

(9)din Legea nr. 8/1996, republicată, coroborat cu dispoziţiile art. 282 şi următoarele din Codul de procedură civilă. În apelul său, CREDIDAM - Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi solicită: - desfiinţarea Procesului-verbal de constituire complet arbitraj din data de 1 iunie 2012, ora 13,00, Procesul-verbal constituire complet arbitraj din data de 6 iunie 2012, ora 14,00, şi încheierile de şedinţă din data de 11 iunie 2012, ora 15,00, din 25 iunie 2012, ora 15,00, din 27 iunie 2012, ora 14,00, din 2 iulie 2012, ora 12,00, şi din 23 august 2012, încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără convocarea părţilor, după ce CREDIDAM declarase apel şi, în consecinţă, să constataţi nulitatea absolută a Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012, pronunţată ulterior; - desfiinţarea Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012 şi încheierea de şedinţă din data de 2 iulie 2012 ce face parte integrantă din hotărâre şi să trimiteţi cauza spre negociere cu respectarea dispoziţiilor legale în materie (după negociere, dacă părţile nu se înţeleg, se va formula cerere de arbitraj cu respectarea dispoziţiilor legale); - în subsidiar, să se modifice în tot Hotărârea arbitrală nr. 7 din data de 6 iulie 2012 şi, pe fond, să se admită metodologia propusă de CREDIDAM, ca organism de gestiune colectivă reprezentativ, potrivit art. 133 alin.

(2)şi

(3)din Legea nr. 8/1996, ţinând cont şi de prevederile art. 131^1 alin.

(8)din Legea nr. 8/1996, în raport cu care metodologiile publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat. Arată următoarele: I. Precizări prealabile relevante pentru soluţionarea cauzei La data de 31 mai 2012 s-a înregistrat la ORDA cu nr. RGII/5140 din 31 mai 2012 cererea de arbitraj formulată de Asociaţia pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR) împreună cu Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (ARAIEX), în temeiul art. 131^2 alin.

(3)lit. b) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-a solicitat stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale producătorilor de fonograme, ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual, prin gestiune colectivă obligatorie. Pentru a înţelege corect contextul în care a fost depusă cererea de arbitraj formulată de ADPFR şi ARAIEX, trebuie să aducem la cunoştinţă instanţei de judecată întreaga situaţia de fapt care a condus la aceste împrejurări inedite în care ne aflăm. Astfel: la data de 4 august 2011, în urma efectuării controlului de fond aferent anului 2010 desfăşurat la sediul CREDIDAM, ORDA a comunicat CREDIDAM Decizia nr. 229 din 3 august 2011 prin care a obligat CREDIDAM să iniţieze negocieri pentru anumite domenii de colectare (inclusiv pentru comunicare publică - sursa ambiental), astfel: "Art. 1. - Se acordă organismului de gestiune colectivă CREDIDAM un termen pentru intrarea în legalitate de 30 (treizeci) de zile de la comunicarea prezentei, în scopul: iniţierii de negocieri ale metodologiilor pentru care s-a împlinit termenul de 3 ani prevăzut la art. 131^3 din Legea nr. 8/1996, respectiv pentru domeniile comunicare publică şi radiodifuzare TV." Împotriva acestei decizii, CREDIDAM a formulat plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea acestui act administrativ. Soluţionând plângerea, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a menţinut Decizia nr. 229 din 3 august 2011 şi a comunicat CREDIDAM un răspuns contradictoriu şi care poate da naştere la interpretări, nefiind pe deplin lămuritor (a se vedea în acest sens Adresa nr. 11.128 din 12 septembrie 2011 cu număr de intrare în CREDIDAM 14.336 din 12 septembrie 2011). Astfel, referitor la dispoziţiile art. 131^3 alin.

(1)din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, punctul de vedere ORDA este că "Prevederea articolului de mai sus trebuie interpretată sub forma interzicerii dreptului de a se solicita iniţierea unor noi negocieri nu mai devreme de împlinirea termenului legal de 3 ani. După împlinirea acestui termen organismele de gestiune colectivă vor trebui să solicite iniţierea de noi metodologii în scopul protejării intereselor membrilor ale căror drepturi le reprezintă". Nemulţumit de răspunsul primit din partea ORDA, CREDIDAM a contestat Decizia nr. 229/2011 în instanţă arătând că aceasta este netemeinică şi nelegală faţă de dispoziţiile art. 130 alin. lit. b^1) şi art. 131^3 alin. (3^2) din Legea nr. 8/1996 (în acest sens, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti există Dosarul nr. 850/2/2012). În motivarea cererii, CREDIDAM a arătat că dispoziţiile art. 130 alin.

(1)lit. b) din Legea nr. 8/1996 au fost şi sunt respectate, în sensul că există pentru aceste domenii, comunicare publică şi radiodifuzare TV, metodologii de aplicare a legii prin care este materializat dreptul pecuniar cuvenit artiştilor interpreţi sau executanţi, dovedit prin sumele colectate şi consemnate în procesul-verbal de control, pagina 7 (controlul aferent anului 2010). Legea nr. 8/1996 lasă la latitudinea organismului de gestiune colectivă şi, mai ales, la latitudinea intereselor membrilor pe care îi reprezintă momentul şi oportunitatea acestor negocieri. În acest sens, dispoziţiile art. 131^3 alin.

(3)din Legea nr. 8/1996 sunt permisive, având în vedere modul de adresare a comandamentului în cadrul dispoziţiei: "pot formula". Prin urmare, dacă interpretăm textul juridic cuprins în această normă se poate lesne constata că voinţa legiuitorului a fost să imprime textului un caracter facultativ/permisiv lăsând la alegerea subiectului (în cazul de faţă, organismele de gestiune colectivă, structurile asociative ale utilizatorilor, utilizatorii majori, societăţile publice de radiodifuziune sau de televiziune) posibilitatea formulării unor noi cereri de iniţiere a procedurilor de negociere a tarifelor şi metodologiilor (practic, negocierile au loc dacă vreuna din părţi îşi manifestă voinţa în acest sens). Acesta este şi punctul de vedere al Curţii de Apel Bucureşti exprimat într-o speţă asemănătoare, respectiv în Sentinţa civilă nr. 5.562 din 3 octombrie 2011 pronunţată în Dosarul nr. 7.689/2/2011 (pagina 10): "Interpretarea art. 131^3 pare să fie în sensul că organismele de gestiune colectivă sau, după caz, structurile asociative ale utilizatorilor, utilizatorii majori, societăţile publice de radiodifuziune sau televiziune nu pot formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor mai înainte de cei 3 ani, fără a avea însă obligaţia de a reitera respectiva cerere la expirarea intervalului de timp menţionat [...] Dar din analiza textelor de lege invocate de pârât în emiterea deciziilor contestate şi a Legii nr. 8/1996 nu reiese că organismul de gestiune colectivă ar avea obligaţia de a formula o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a tarifelor şi metodologiilor la anumite intervale de timp ori periodic (acesta având doar obligaţia de a nu formula respectiva cerere mai devreme de 3 ani de la publicarea metodologiilor anterioare în Monitorul Oficial, astfel cum s-a arătat mai sus) pentru a se justifica emiterea Deciziei nr. 230/2011 faţă de pasivitatea nepermisă a organismului". În paralel, pentru a nu risca blocarea activităţii, printr-o eventuală decizie de suspendare a activităţii (aceasta putând fi emisă de îndată de ORDA pentru nerespectarea deciziei de intrare în legalitate), CREDIDAM a formulat cerere de iniţiere a metodologiei privind comunicarea publică. Singurul motiv pentru care CREDIDAM a depus o cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a acestei metodologii a fost Decizia de intrare în legalitate nr. 229/2011 acordată de ORDA, decizie care a fost contestată de CREDIDAM. Astfel, ca urmare a Deciziei nr. 229/2011, la data de 2 septembrie 2011, CREDIDAM a depus Cererea nr. 17.231 din 31 august 2011 (înregistrată la ORDA sub nr. RG 11/11.231 din 5 septembrie 2011) de iniţiere a negocierii metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, precum şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi radiodifuzarea prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, însoţită de propunere de metodologie. Deşi această cerere a fost depusă încă din septembrie 2011, ORDA nu a emis decizia de constituire a comisiei de negociere conform art. 131 alin.

(2), ignorând cererea formulată de CREDIDAM în mod nejustificat. Mai exact, ORDA a decis să nu dea curs cererii CREDIDAM pentru un motiv total neîntemeiat şi nejustificat, şi anume, introducerea în proiectul de metodologie propus de CREDIDAM a denumirii organismului de gestiune colectivă. Astfel, prin Adresa nr. 11.231 din 9 septembrie 2011 (înregistrată la CREDIDAM sub nr. 14.284 din 9 septembrie 2011), ORDA a solicitat CREDIDAM să modifice conţinutul proiectului de metodologie în sensul eliminării numelui organismului de gestiune colector. Ca urmare a acestei adrese, CREDIDAM a solicitat ORDA să indice în mod expres în ce sens trebuie modificată cererea de iniţiere a procedurii de negociere (a se vedea, în acest sens, Adresa nr. 17.778 din 13 septembrie 2011). Prin Adresa nr. 11.656 din 23 septembrie 2011 (înregistrată la CREDIDAM cu nr. 14.955 din 23 septembrie 2011), ORDA a precizat că în propunerea de metodologie formulată de CREDIDAM trebuie înlocuită denumirea organismului de gestiune colectivă CREDIDAM cu formularea generică "organismul de gestiune colectivă al artiştilor interpreţi şi executanţi". Ca răspuns la aceste solicitări ORDA, CREDIDAM a arătat prin Adresa nr. 19.673 din 19 octombrie 2011 (înregistrată la ORDA cu nr. 12.957 din 20 octombrie 2011) că organismele de gestiune colectivă trebuie să acţioneze cu respectarea legii şi cu respectarea intereselor legitime ale membrilor săi. De asemenea, CREDIDAM a arătat că utilizarea unei formule generice de tipul "organismul de gestiune colectivă al artiştilor interpreţi sau executanţi" fără menţionarea prin identificare a organismelor de gestiune colectivă ar fi de natură să conducă la încălcarea Deciziei ORDA nr. 229 din 3 august 2011 care se referă exclusiv la organismul de gestiune colectivă CREDIDAM. În plus, propunerea de metodologie formulată de CREDIDAM trebuie individualizată, întrucât acest organism de gestiune colectivă acţionează în interesul propriilor membri. Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, dă posibilitatea tuturor organismelor de gestiune colectivă care justifică un interes să formuleze propriile cereri de iniţiere a procedurilor de negociere şi propriile propuneri de metodologii în varianta dorită. Ulterior acestei corespondenţe, ORDA, ignorând cererea de iniţiere formulată de CREDIDAM, comunică prin Adresa nr. 13.894 din 11 noiembrie 2011 că un alt OGC nou-înfiinţat, Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (ARAIEX), a depus cerere de iniţiere a procedurilor de negociere. Prin Adresa nr. 21.579 din 22 noiembrie 2011, CREDIDAM a arătat că, deşi a depus încă din septembrie 2011 cererea de iniţiere a negocierilor metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, precum şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual şi a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi, ORDA nu a emis decizia de constituire a comisiei de negociere în termenul impus de lege - maximum 5 zile de la primirea cererii de iniţiere a procedurilor de negociere. De asemenea, CREDIDAM a arătat că emiterea deciziei de constituire a comisiei de negociere numai în raport cu propunerea de metodologie pentru comunicare publică depusă de ARAIEX la ORDA (pe 2 septembrie 2011 a depus CREDIDAM şi în noiembrie 2011 a depus ARAIEX) are drept rezultat prejudicierea gravă a tuturor artiştilor care au mandatat CREDIDAM, deoarece cererea ce conţinea pretenţiile acestora în vederea negocierii cu utilizatorii nu a intrat în circuitul juridic. La data de 12 decembrie 2011, prin Adresa nr. 15.048 (înregistrată la CREDIDAM), ORDA informează CREDIDAM că a solicitat organismelor de gestiune colectivă ADPFR şi UPFR un proiect de metodologie privind comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora, precum şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual şi tabelele cuprinzând drepturile producătorilor de fonograme, astfel încât să fie constituită o singură comisie în vederea negocierii remuneraţiei datorate artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora. La data de 29 februarie 2012, prin Adresa nr. 1.883 din 29 februarie 2012, ORDA informează CREDIDAM că organismele de gestiune colectivă ARAIEX, UPFR şi ADFR au depus cerere de iniţiere a procedurilor de negociere privind comunicarea publică, respectiv Cererea înregistrată la ORDA nr. 1.814 din 28 februarie 2012. La data de 5 martie 2012, trecând cu vederea cererea de iniţiere formulată de CREDIDAM, ORDA emite Decizia nr. 18/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 12 martie 2012, ţinând cont, aşa cum susţine ORDA, numai de cererea de iniţiere formulată de UPFR, ADPFR şi ARAIEX (a se vedea preambulul Deciziei nr. 18/2012). CREDIDAM a contestat această decizie în instanţă, iar la data de 10 mai 2012, prin Sentinţa civilă nr. 3.095 din 10 mai 2012, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a admis cererea formulată de CREDIDAM şi a dispus suspendarea Deciziei ORDA nr. 18/2012, prin care a fost constituită Comisia de negociere formată din: Organisme de gestiune colectivă: CREDIDAM, ARAIEX, UPFR, ADPFR - utilizatori: Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc - FPTR, Federaţia Industriei Hoteliere din România - FIHR, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România - AMRCR, Asociaţia Organizatorilor de Pariuri din România - ROMANIAN BOOKMAKERS, Asociaţia Organizatorilor de Sloturi - ROMSLOT, Societatea Comercială ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., Societatea Comercială PROFI ROM FOOD - S.R.L. şi Regia Autonomă de Transport Bucureşti - RATB. Imediat după suspendarea Deciziei ORDA nr. 18/2012, la data de 15 mai 2012, UPFR depune o altă cerere la ORDA înregistrată sub nr. RGII/4.573 din 15 mai 2012 prin care solicită din nou iniţierea procedurilor de negociere pe comunicare publică. După depunerea acestei cereri, CREDIDAM a formulat cerere de iniţiere a procedurii de arbitraj în temeiul art. 131^2 alin.

(3)lit. a) din Legea nr. 8/1996, arătând că la ORDA au fost depuse două cereri însoţite de proiecte de metodologie privind comunicarea publică. La data de 22 mai 2012, prin Adresa nr. 4.735 din 22 mai 2012, ORDA respinge în mod neîntemeiat cererea de arbitraj formulată de CREDIDAM în temeiul 131^2 alin.

(3)lit.

1. a)prin care se solicită stabilirea punctului de vedere comun asupra metodologiei ce trebuie prezentată utilizatorilor motivând că "procedura de negociere a proiectului de metodologie depus nu respectă prevederile legale cuprinse în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe". La data de 25 mai 2012, prin Adresa nr. 4.937 din 25 mai 2012, ORDA solicită organismelor de gestiune colectivă să se pună de acord asupra unui proiect comun de metodologie pe care să-l transmită la sediul ORDA până la data de 30 mai 2012. În acest sens, la data de 28 mai 2012, organismele de gestiune colectivă se întâlnesc la sediul UPFR în vederea stabilirii unei forme comune de metodologie. În Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012, părţile participante şi-au expus punctul de vedere, stabilind în acest sens o nouă întâlnire pentru data de 31 mai 2012. De asemenea, în procesul-verbal s-a consemnat că 3 dintre cele 4 organisme de gestiune colectivă participante (CREDIDAM, ARAIEX şi ADPFR) sunt de acord cu stabilirea unui termen de negociere de 30 zile, termen rezonabil prevăzut de Legea nr. 8/1996. La întâlnirea din data de 31 mai 2012, părţile participante au dezbătut propunerile de metodologii şi au stabilit în vederea continuării procedurilor de negociere o nouă întâlnire pentru data de 7 iunie 2012, ora 15,00 (a se vedea în acest sens Procesul-verbal nr. 8.110 din 31 mai 2012, pagina 3, penultimul paragraf). În ciuda acestor aspecte, în aceeaşi zi, organismele de gestiune colectivă ADPFR şi ARAIEX depun Cererea nr. 5.140 din 31 mai 2012 de iniţiere a procedurilor de arbitraj pentru stabilirea formei finale a metodologiei pentru comunicare publică, cerere cu a cărei soluţionare a fost învestit prezentul complet arbitral. În acest context, cererea de arbitraj formulată de ADPFR şi ARAIEX era, pe de o parte, inadmisibilă, iar, pe de altă parte, prematur formulată. II. Privitor la nulitatea absolută a hotărârii arbitrale 1. Nulitatea absolută a procesului-verbal prin care a fost constituit completul de arbitraj La data de 1 iunie 2012 au fost convocaţi de către ORDA pentru tragerea la sorţi a arbitrilor în vederea stabilirii formei finale a Metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora şi/sau a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale producătorilor de fonograme, ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual, prin gestiune colectivă obligatorie. În urma tragerii la sorţi au fost desemnaţi următorii arbitri:
2. a)arbitri titulari: Uliescu Marilena, Nemeş Vasile, Ionescu Mircea Felix Melineşti, Ţiclea Alexandu, Ştiolică Florin;
3. b)arbitri de rezervă: Olteanu Edmond Gabriel, Popovici Ernest Virgil, Tănăsescu Mihai Alexandru, în acest sens a se vedea Procesul-verbal nr. 242 din 1 iunie 2012, întocmit în urma tragerii la sorţi din data de 1 iunie 2012. Ulterior, la data de 6 iunie 2012, în urma convocării în vederea constituirii completului de arbitraj, a fost încheiat Procesul-verbal nr. 247 din 6 iunie 2012 prin care s-a stabilit că au fost prezenţi următorii arbitri: Uliescu Marilena, Nemeş Vasile, Ionescu Mircea Felix Melineşti, Edmond Gabriel Olteanu şi Ştiolică Florin, fără a se menţiona motivul înlocuirii domnului Ţiclea Alexandru cu domnul Olteanu Edmond Gabriel şi fără a se preciza dacă a existat în acest sens o cerere temeinic motivată formulată de domnul Ţiclea Alexandru astfel cum prevede art. 7 alin. 1 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Corpului de arbitri de pe lângă ORDA, aprobat prin Decizia ORDA nr. 270 din 6 septembrie 2010. De altfel, nici în cuprinsul Hotărârii arbitrale nr. 7/2012 nu se arată care a fost motivul temeinic sau conflictul de interese ivit care a condus la înlocuirea arbitrul titular, domnul Ţiclea Alexandru, cu arbitrul de rezervă, domnul Olteanu Edmond Gabriel. Singura menţiune consemnată în Hotărârea arbitrală nr. 7/2012 este aceea că "dl Ţiclea Alexandru a anunţat că se află în imposibilitate de a intră în completul arbitral", fără a se preciza dacă a fost formulată o cerere expresă de înlocuire în acest sens. 2. Încheierea pronunţată de Completul arbitral la data de 2 iulie 2012, ora 12,00, care face parte integrantă din Hotărârea arbitrală nr. 7/2012 este netemeinică şi nelegală, fiind încălcat principiul dreptului la apărare şi la un proces echitabil (art. 21 din Constituţia României, art. 6 din Convenţia Europeană a drepturilor Omului). Astfel, la termenul din data de 2 iulie 2012, CREDIDAM a solicitat acordarea unui termen pentru a lua cunoştinţă de conţinutul înscrisurilor depuse de UN ART şi pentru a formula apărări cu privire la aceste înscrisuri, având în vedere că nu a primit prin e-mail documentele pentru care solicită termen. Completul arbitral a respins însă cererea de amânare formulată de CREDIDAM, deşi faţă de importanţa înscrisurilor depuse la dosar de UNART (respectiv documente prin care UNART precizează propunerile de metodologie cuprinzând valoarea remuneraţiilor) şi pentru a se asigura respectarea principiului dreptului la un proces echitabil se impunea acordarea unui termen scurt. Mai mult decât atât, precizăm că era nevoie de un termen pentru a se face observaţii cu privire la tarifele propuse de UNART de către Departamentul colectare al CREDIDAM, reprezentaţii acestui departament fiind singurii specialişti în măsură să exprime un punct de vedere în acest sens. 3. Încheierea pronunţată în cameră de consiliu de Completul arbitral la data de 23 august 2012 este nelegală, încălcând dispoziţiile legale privitoare la procedura de convocare şi comunicare, precum şi principiile contradictorialităţii şi disponibilităţii procesului civil (art. 127, art. 145-147, art. 358 şi urm. din Codul de procedură civilă), precum şi dreptul la apărare şi la un proces echitabil (art. 21 din Constituţia României, art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului). Astfel, cererea de îndreptare a erorii materiale din dispozitivul Hotărârii arbitrale nr. 7/2012, formulată de ARAIEX şi înregistrată cu nr. 356 din 30 iulie 2012, a fost soluţionată fără citarea (convocarea) părţilor, deşi această cerere ar fi trebuit să fie pusă în discuţia părţilor având în vedere că prin intermediul ei se completează tarifele prevăzute de tabelele anexate metodologiei. De asemenea, că cererea de îndreptare a erorii materiale pronunţate în camera de consiliu la data de 23 august 2012 a fost soluţionată la o dată la care secretarul general al Corpului de arbitri de pe lână ORDA (domnişoara Dana Boboacă) era în concediu de odihnă, astfel că nu cunoaştem cine i-a ţinut locul şi dacă avea calitatea să îi ţină locul, dat fiind că ORDA are calitatea doar de a asigura secretariatul corpului de arbitri. La începutul activităţii actualului corp de arbitri ORDA a informat CREDIDAM că cea care asigură secretariatul din cadrul ORDA este funcţionarul public Dana Boboacă. Nu am fost informaţi de către ORDA că pe perioada concediului de odihnă a fost desemnată o altă persoană care să aibă calitatea de secretar al corpului de arbitri. Încheierea de şedinţă prin care a fost modificată Hotărârea arbitrală nr. 7/2012 nu a fost comunicată CREDIDAM astfel cum prevede art. 131^2 alin.

(8)din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, fiind publicată direct în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea, a fost încălcat şi art. 358^1 din Codul de procedură civilă. 4. Toate încheierile de şedinţă contestate sunt nelegale întrucât nu se circumscriu prevederilor art. 358^13 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu cuprind toate elementele prevăzute la alin. 3, respectiv:

1. a)o scurtă descriere a desfăşurării şedinţei;
2. b)cererile şi susţinerile părţilor;
3. c)motivele pe care se sprijină măsurile dispuse;
4. d)dispozitivul. IV. Privitor la desfiinţarea Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012 astfel cum a fost completată prin Încheierea din data de 23 august 2012, precum şi a încheierii de şedinţă din data de 2 iulie 2012 care face parte integrantă din hotărâre şi trimiterea spre negociere/arbitraj: IV. 1. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj, consideră că aceasta a fost respinsă în mod greşit de completul arbitral şi nu au fost avute în vedere toate motivele de inadmisibilitate invocate de CREDIDAM: 1. ORDA, deşi a fost învestită cu o nouă cerere de iniţiere a procedurilor de negociere a metodologiei pentru comunicare publică (Cererea nr. RGII/4.573 din 15 mai 2012 formulată de UPFR), nu a emis o decizie de constituire a comisie de negociere pe comunicare publică în termenul prevăzut de art. 131 alin.

(2)din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 131 alin.

(2)din Legea nr. 8/1996, "Metodologiile se negociază în cadrul unei comisii constituite prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de maximum 5 zile de la primirea cererii de iniţiere a procedurilor de negociere...". În ceea ce priveşte Decizia ORDA nr. 18/2012 de constituire a primei comisii de negociere, la care fac referire atât ADPFR, cât şi ARAIEX, precizăm că aceasta nu poate fi luată în calcul fiind suspendată de instanţa de judecată prin Sentinţa civilă nr. 3.095 din 10 mai 2012. 2. Întrucât nu există o decizie de constituire a comisiei de negociere valabilă, nu se poate stabili clar care sunt cele două părţi aflate în negociere care nu au putut conveni o formă unică a metodologiei în termenul prevăzut de alin. 1 şi care sunt îndreptăţite a declanşa procedura de arbitraj prevăzută de art. 131^2 alin.

(3)lit. b) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, nu există niciun temei concret, niciun act administrativ din care să rezulte care sunt părţile implicate în negociere şi care sunt organismele de gestiune colectivă îndreptăţite să negocieze un punct de vedere comun al metodologiei. Mai mult decât atât, participarea la negocieri este clar reglementată de art. 131 alin.

(2)lit. b) din Legea nr. 8/1996 care stabileşte că la negocierea metodologiilor participă "câte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectivă, ce funcţionează pentru câte o categorie de drepturi...". Aşadar, faţă de aceste prevederi legale exprese, singurele organisme de gestiune colectivă îndreptăţite să participe la negocieri şi la arbitraje sunt CREDIDAM pentru artiştii interpreţi (CREDIDAM fiind organismul de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri de pe teritoriul României) şi UPFR pentru producătorii de fonograme. 3. În plus, cererea de arbitraj era inadmisibilă întrucât a fost întemeiată pe prevederile art. 131^2 alin.

(3)lit. b) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii care au în vedere situaţia în care părţile (organismele de gestiune colectivă, pe de o parte, şi utilizatorii, pe de altă parte) nu pot stabili o formă unică a metodologiei. Deocamdată nu suntem în această situaţie: nu există decizie de constituire a comisiei de negociere; nu se cunosc părţile, respectiv utilizatorii îndreptăţiţi să participe la negocieri, precum şi organismele de gestiune colectivă care pot participa la negocieri; practic, procedura de negociere prevăzută de art. 131^2 alin.

(1)nu a avut loc. Cel mult, cererea de arbitraj putea fi întemeiată pe dispoziţiile "art. 131^2 alin.

(3)lit. a), însă nici aceste dispoziţii nu pot fi luate în calcul, deoarece nu există o decizie de constituire a unei comisii de negociere valabilă la acest moment. De altfel, modificarea temeiului s-a făcut după ce CREDIDAM a formulat întâmpinare. Un alt aspect care trebuie avut în vedere de completul arbitral este că organismul de gestiune colectivă CREDIDAM a formulat şi el o cerere de iniţiere a procedurii de arbitraj în temeiul art. 131^2 alin.

(3)lit. a) în vederea stabilirii punctului de vedere comun, însă ORDA a respins această cerere motivând că cererea de iniţiere a procedurii de arbitraj solicitată de CREDIDAM a fost făcută în mod direct, fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depusă, nu respectă prevederile legale cuprinse în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe". Potrivit art. 131 din Legea nr. 8/1996, procedurile de negociere nu pot fi declanşate decât după emiterea unei decizii de constituire a comisiei de negociere, în aceste condiţii, dacă ORDA a respins cererea de arbitraj formulată de CREDIDAM, pentru aceleaşi motive ar fi trebuit să respingă şi cererea formulată de ADPFR şi ARAIEX. Oricum, poziţia ORDA a fost una injustă, deoarece deşi fără a exista o decizie de constituire a comisiei de negociere, organismele de gestiune indicate de ORDA s-au întâlnit în vederea stabilirii unui punct de vedere comun al metodologiei, ORDA a solicitat în mod imperativ şi fără a exista un temei legal în acest sens ca proiectul de metodologie să fie depus până la data de 30 mai 2012 (a se vedea în acest sens Adresa ORDA nr. 4.937 din 25 mai 2012), deci fără a da posibilitatea participanţilor la negocieri să stabilească calendarul de negocieri în termenul rezonabil de 30 de zile. Prin prisma acestor aspecte, precum şi prin prisma faptului că participanţii la negocieri stabiliseră o întâlnire la data de 7 iunie 2012, cererea de arbitraj formulată a fost prematur formulată. 5. În plus, completul arbitral nu a avut în vedere nici art. 131^2 alin.

(9)din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, "în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii arbitrale, părţile pot face apel împotriva acesteia la instanţa Curţii de Apel Bucureşti, care se va pronunţa asupra cauzei în complet civil. Hotărârea arbitrală este executorie de drept până la pronunţarea soluţiei cu privire la menţinerea sau modificarea metodologiilor. Soluţia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi irevocabilă, se comunică Oficiului Român pentru Drepturile de Autor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, prin decizie a directorului general, emisă în termen de 5 zile de la data comunicării". Acesta a fost şi răspunsul ORDA la cererea de arbitraj formulată de CREDIDAM la data de 18 mai 2012 înregistrată la ORDA cu nr. 4.736 din 18 mai 2012: "cererea de iniţiere a procedurii de arbitraj solicitată de CREDIDAM prin Adresa înregistrată cu nr. ORDA RG II/4.736 din 18 mai 2012, făcută în mod direct, fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depus, nu respectă prevederile legale cuprinse în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe". Prin urmare, vom avea o hotărâre definitivă şi irevocabilă ce va trebui suspusă negocierii cu utilizatorii, ceea ce este inadmisibil. IV. 2. Cu privire la excepţia prematurităţii cererii de arbitraj, consideră că aceasta a fost respinsă în mod greşit de completul arbitral. Descrierea situaţiei de fapt: 1. După ce instanţa de judecată a dispus la data de 10 mai 2012 suspendarea Deciziei nr. 18 din 5 martie 2012 emisă de ORDA, UPFR, la numai două zile lucrătoare a depus la ORDA o cerere de negociere însoţită de metodologie, identice cu cele ce au făcut obiectul Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012, nerespectând Sentinţa civilă nr. 3.095. 2. La data de 16 mai 2012, prin Adresa nr. 4.641 din 16 mai 2012, ORDA solicita CREDIDAM, ADPFR, ARAIEX şi UNART ca în mai puţin de 48 de ore să facem propuneri de îmbunătăţire a metodologiei. 3. La data de 18 mai 2012 CREDIDAM transmite către ORDA Adresa nr. 12.503/17 mai 2012, prin care în raport cu dispoziţiile art. 131^2 alin.

(3)lit. a) din Legea nr. 8/1996, învederează ORDA că punctul de vedere comun al entităţilor care alcătuiesc o parte ce urmează să participe la negociere trebuie stabilit de comun acord, prin negocieri directe, şi nu prin implicarea ORDA de a ne pune la dispoziţie un proiect de metodologie stabilit de unul din organismele de gestiune colectivă, în speţă UPFR, la care CREDIDAM este obligat să achieseze într-un termen mai scurt de 48 de ore. În acest moment, constatăm că poziţia ORDA nu mai este echidistantă, ci ORDA face demersuri în favoarea organismului de gestiune colectivă UPFR şi în defavoarea titularilor de drepturi reprezentaţi de CREDIDAM. 4. Tot la data de 18 mai 2012 CREDIDAM depune Cererea de arbitraj nr. 12.502 din 17 mai 2012 prin care solicită ORDA declanşarea procedurii de arbitraj în raport de dispoziţiile art. 131^2 alin.

(3)litera a) din Legea nr. 8/1996, în sensul de a se stabili o metodologie comună între propunerea CREDIDAM depusă la ORDA încă din data de 2 septembrie 2011 şi propunerea UPFR.

1. La data de 22 mai 2012, prin Adresa nr. 4.735 din 22 mai 2012, ORDA respinge cererea de arbitraj a CREDIDAM, contrar dispoziţiilor Legii nr. 8/1996, motivând: "considerăm că toate organismele de gestiune colectivă implicate trebuie să urmeze procedura legală, prin participare la negocieri. Astfel cererea de iniţiere a procedurii de arbitraj solicitată de CREDIDAM, prin Adresa înregistrată cu nr. ORDA RG 11/4.736 din 18 mai 2012, făcută în mod direct, fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depus, nu respectă prevederile legale cuprinse în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe."
2. La data de 25 mai 2012, ora 14,00 prin Adresa nr. 4.937 din 25 mai 2012, ORDA solicită celor 5 organisme de gestiune colectivă, respectiv CREDIDAM, ADPFR, ARAIEX, UNART şi UPFR, ca până la data de 30 mai 2012 (adică în două zile), cităm: "să vă puneţi de acord asupra unui proiect comun de metodologie pe care să-l transmiteţi până la data de 30 mai 2012 la sediul ORDA".
3. La data de 25 mai 2012 (vineri), ora 17,31, prin Adresa nr. 7.828 din 25 mai 2012 (după orele de program) UPFR ne invită luni, 28 mai 2012, între orele 11,00 şi 13,00 şi miercuri, 30 mai 2012, între orele 10,00 şi 13,00 să negociem forma comună a metodologiei.
4. La data de 28 mai 2012, prin Adresa nr. 12.809 din 28 mai 2012, CREDIDAM a formulat răspuns la adresa UPFR, prin care preciza că va da curs invitaţiei în vederea stabilirii, de comun acord, a unui program pentru a negocia un proiect comun al metodologiei. Prematuritatea cererii de arbitraj formulată de ADPFR şi ARAIEX este dovedită de:
5. Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012, semnat de ADPFR, ARAIEX, CREDIDAM şi UNART. La acea dată CREDIDAM a solicitat stabilirea de comun acord a unui program al întâlnirilor, pentru o perioadă rezonabilă de timp (30 de zile, conform legii). Tot la acea dată, ARAIEX şi ADPFR au fost de acord cu stabilirea unui termen de negociere de 30 de zile pentru stabilirea formei unice a metodologiei de către toate organismele implicate. Conform procesului-verbal încheiat, părţile au convenit stabilirea unei întâlniri de negociere pentru data de 31 mai 2012, între orele 13,00-15,30, la sediul UPFR.
6. La data de 29 mai 2012, prin Adresa nr. 7.895 din 29 mai 2012, UPFR informa ORDA că, cităm: "în cadrul întâlnirii din data de 28 mai 2012, părţile au discutat necesitatea negocierii formei unice a Metodologiei pe o perioadă de 30 de zile, astfel cum rezultă din procesul-verbal pe care vi-l transmitem alăturat".
7. La data de 31 mai 2012, conform înţelegerii, părţile s-au întâlnit şi au început să stabilească forma unică a metodologiei. Cu mici excepţii, asupra cărora părţile urmau să se gândească până la data de 7 iunie 2012, ora 15,00, când trebuia să aibă loc o nouă rundă de negocieri, s-au stabilit de comun acord primele articole ale metodologiei (până la punctul 2.8 inclusiv); la data de 31 mai 2012 toate părţile implicate în prezentul arbitraj au fost de acord cu data de 7 iunie 2012, ora 15,00, la sediul UPFR, pentru o nouă întâlnire în vederea continuării negocierii. Tot la 31 mai 2012 s-a stabilit şi cea de a treia întâlnire ce urma să aibă loc la data de 14 iunie 2012, ora 14,00, la sediul CREDIDAM. Cu toate acestea, la data de 31 mai 2012, la numai 3 ore după întâlnire, când părţile de comun acord au stabilit un program al întâlnirilor în vederea negocierii unui punct de vedere comun, ORDA ne-a comunicat pe fax cererea de arbitraj formulată de ADPFR şi ARAIEX. Astfel că, faţă de situaţia de fapt descrisă mai sus, nu există niciun proiect de metodologie prezentat de ADPFR şi ARAIEX, comunicat celorlalte organisme de gestiune colectivă în vederea negocierii, înainte de depunerea Cererii de arbitraj la ORDA cu nr. 5.140 din 31 mai
8. Mai mult, propunerea de îmbunătăţire a metodologiei evidenţiate în tabelele cuprinzând valoarea remuneraţiilor cuvenite producătorilor de fonograme şi artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi audiovizual, depusă de UNART în cadrul probatoriului din arbitraj, nu a fost pusă niciodată în discuţia părţilor în etapa negocierii. Pe cale de consecinţă, fără putinţă de tăgadă, era prematur şi inadmisibil a supune arbitrajului metodologii sau îmbunătăţiri ale metodologiei care nu au făcut obiectul negocierii. Faţă de toate acestea, solicită să se constatate că, în mod greşit, completul arbitral a respins excepţia prematurităţii cererii de arbitraj depusă de ADPFR şi ARAIEX la ORDA cu nr. 5.140 din 31 mai 2012, motivat de faptul că "procedura reglementată de art. 131 şi art. 131^1 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, este aplicabilă doar în privinţa negocierii metodologiilor dintre organismele de gestiune colectivă şi utilizatori". Acceptarea desfăşurării unui arbitraj fără îndeplinirea procedurii prealabile a negocierii este inadmisibilă. Arbitrajul intervine numai în situaţia în care părţile care alcătuiesc o entitate nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părţi [art. 131^2 alin.

(3)din Legea nr. 8/1996]. De altfel, acesta a fost şi punctul de vedere exprimat de ORDA prin răspunsul la cererea de arbitraj formulată de CREDIDAM la data de 18 mai 2012 înregistrată la ORDA cu nr. 4.736 din 18 mai 2012, din care cităm: "cererea de iniţiere a procedurii de arbitraj solicitate de CREDIDAM prin Adresa înregistrată cu nr. ORDA RG 11/4.736 din 18 mai 2012, făcută în mod direct fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depus, nu respectă prevederile legale cuprinse în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe". Dispoziţiile art. 131^2 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, alin.

(1)şi

(2)(temei de drept invocat de ADPFR şi ARAIEX în cererea de arbitraj) prevede un termen de 30 de zile calendaristice de la data constituirii comisiei. Potrivit Încheierii din data de 27 iunie 2012 din Dosarul de arbitraj nr. 7/2012, arbitrii dispuneau, cităm: "dă prevalenţă legii speciale - Legea nr. 8/1996 - conform căreia arbitrajul este condiţionat de nesoluţionarea pe calea negocierii a metodologiei". Arbitrajul este act subsecvent negocierii, dacă cele două părţi aflate în negociere nu au putut conveni o formă unică. În realitate, arbitrajul se referă exclusiv la propunerea de metodologie formulată de ADPFR, ARAIEX şi UPFR cu încălcarea drepturilor celor reprezentaţi de CREDIDAM, deşi CREDIDAM a dat curs invitaţiei UPFR de care a luat cunoştinţă cu numai două ore înaintea întâlnirii din data de 28 mai

1. Pe cale de consecinţă, metodologia stabilită prin hotărâre arbitrală nu poate acoperi lipsa negocierilor. În situaţia de fapt, poate fi stabilită o metodologie prin hotărâre arbitrală, prejudiciind cei cca 11.000 de membri direcţi şi cca 1.000.000 de membri indirecţi reprezentaţi de CREDIDAM - în favoarea celor 62 de membri UPFR, 25 de membri ADPFR, 542 de membri ARAIEX şi 30 de membri UNART - care nu au avut posibilitatea să îşi exprime punctul de vedere cu privire la drepturile lor, încă o dovadă în plus fiind şi aceea că comisia de negociere desemnată de AGA CREDIDAM nu a putut să îşi exercite mandatul dat de AGA. Completul arbitral nu a reţinut un aspect esenţial, şi anume că negocierile nu erau finalizate deoarece părţile, de comun acord, stabiliseră ca dată de întâlnire data de 7 iunie 2012 (a se vedea în acest sens Procesul-verbal din data de 31 mai 2012). Până la data de 31 mai 2012 a fost discutată metodologia numai până la punctul 2.
2. În plus, completul arbitral a trecut cu vederea toate înscrisurile depuse pe excepţia prematurităţii, respectiv: Adresa ORDA nr. 4.641 din 16 mai 2012 - două pagini, Adresa CREDIDAM nr. 12.503 din 17 mai 2012 - două pagini, Adresa CREDIDAM nr. 12.502 din 17 mai 2012 - două pagini, Adresa ORDA nr. 4.735 din 22 mai 2012 - 3 pagini, Adresa ORDA nr. 4.937 din 25 mai 2012 - două pagini, Adresa UPFR nr. 7.828 din 25 mai 2012 - două pagini, Adresa CREDIDAM nr. 12.809 din 28 mai 2012 - două pagini, Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012 - 3 pagini, Adresa UPFR nr. 7.895 din 29 mai 2012 - două pagini, Procesul-verbal nr. 8.110 din 31 mai 2012 - 4 pagini, e-mail UPFR înregistrat la CREDIDAM cu nr. 10.142 din 1 iunie 2012 - o pagină. În concluzie, etapa negocierilor nefiind consumată conform prevederilor legale în vigoare, intrarea forţată în procedura de arbitraj a condus la prejudicierea organismului de gestiune colectivă CREDIDAM şi chiar şi a celorlalte organisme de gestiune colectivă, care ar fi putut evita aceste cheltuieli efectuate cu arbitrajul dacă procedura de negociere ar fi fost respectată. Cu privire la prejudiciu, practica Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal este unitară. Cităm din Sentinţa civilă nr. 7.106, dată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal: "Curtea constată că şi condiţia de pagubă iminentă este întrunită, aceasta constând în costurile mari pe care le implică parcurgerea procedurii, într-un interval relativ scurt, conform dispoziţiilor Legii nr. 8/1996, respectiv onorariile pentru ipoteza iniţierii procedurii de arbitraj, dar şi noile tarife rezultând din procesul de negociere". "Susţinerea pârâtului ORDA în sensul că plata onorariilor nu se poate constitui în prejudiciu este neîntemeiată". "Curtea va înlătura susţinerea pârâtului ORDA în sensul că singurii prejudiciaţi sunt titularii de drepturi care nu îşi vor încasa remuneraţiile ce li se cuvin datorită inexistenţei cadrului legal care să le permită acest lucru în mod concret, întrucât, potrivit art. 131^3 alin.

(3)din Legea nr. 8/1996, până la publicarea noilor metodologii rămân valabile vechile metodologii". Prin urmare, plata onorariului de arbitri constituie un prejudiciu deoarece procedura de arbitraj a fost impusă CREDIDAM şi nu este din iniţiativa acestuia şi s-a desfăşurat fără finalizarea procedurilor de negocieri prealabile într-un termen rezonabil de 30 de zile. Aşa cum am arătat, a avut loc o singură întâlnire în cadrul căreia s-a discutat efectiv pe metodologie (în acest sens, a se vedea Procesul-verbal încheiat în data de 31 mai 2012). Desfăşurarea negocierilor într-o singură zi, fără respectarea unui termen rezonabil de 30 de zile cum prevede Legea nr. 8/1996, astfel încât toate părţile să poată să îşi exprime liber punctele de vedere şi să poată reprezenta într-o manieră constructivă interesele celor care au acordat mandat fiecărui organism de gestiune colectivă, conduce la concluzia că arbitrajul nu numai că este prematur, dar se desfăşoară cu prejudicierea organismelor de gestiune colectivă care trebuie să achite onorariile arbitrilor. Dispoziţiile art. 81-86 din Tratatul instituit de Comunitatea Europeană privind libertatea de negociere şi principiul liberei concurenţe (temei invocat tot mai des de utilizatori, după aderarea României la UE) dau dreptul CREDIDAM la negocieri reale în vederea respectării intereselor legitime ale membrilor CREDIDAM, direcţi şi indirecţi, români şi străini. IV. 3. Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a ADPFR şi ARAIEX. Consideră că aceasta a fost respinsă în mod greşit de completul arbitral: Neexistând o decizie de constituire a comisiei de negociere emisă de ORDA, în temeiul art. 131 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, nu se poate stabili cine are sau nu calitatea de parte în negocieri şi, ulterior, în arbitraj. Faţă de aceste aspecte, am arătat că cererea de arbitraj formulată în temeiul art. 131^2 alin.

(3)lit. b) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, a fost introdusă de organisme de gestiune colectivă care nu au calitate procesuală activă. Mai mult decât atât, calitatea procesuală a activă a ADPFR şi ARAIEX trebuie analizată şi prin prisma prevederilor art. 131 alin.

(2)lit. b) din Legea nr. 8/1996 care stabileşte că la negocierea metodologiilor participă "câte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectivă, ce funcţionează pentru câte o categorie de drepturi ...". Aşadar, faţă de aceste prevederi legale exprese, singurele organisme de gestiune colectivă îndreptăţite să participe la negocieri şi la arbitraje sunt UPFR pentru producătorii de fonograme şi CREDIDAM pentru artiştii interpreţi (CREDIDAM fiind organismul de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri de pe teritoriul României). Prin urmare, faţă de prevederile art. 131 alin.

(2)lit. b) din Legea nr. 8/1996, motivarea completului arbitral apare ca fiind neîntemeiată şi prin prisma dreptului rezultat ex lege de a negocia şi de a iniţia arbitraje. IV.4. Cu privire la excepţia lipsei de interes a UNART considerăm că aceasta a fost respinsă în mod greşit de completul arbitral. Pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ, organismul de gestiune colectivă UNART nu justifică un interes legitim, actual şi direct în participarea la prezentul arbitraj, deoarece nu are în obiectul de activitate gestionarea colectivă a drepturilor conexe rezultate din comunicarea publică a fonogramelor de comerţ sau a reproducerilor acestora. În acest sens, apelanta citează din informaţiile postate pe site-ul ORDA cu privire la activitatea UNART: "Pentru îndeplinirea scopului său, UNART gestionează colectiv, în principal, următoarele drepturi conexe dreptului de autor: comunicarea publică a prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual; dreptul de împrumut; radiodifuzarea prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual; remuneraţia echitabilă rezultată din cesiunea dreptului de închiriere". În ceea ce priveşte motivarea respingerii acestei excepţii prin prisma art. 7 alin.

(2)din Statutul UNART, completul arbitral citează trunchiat articolul la care face referire Statutul UNART, respectiv art. 7 alin.

(2)teza a II-a menţionează: "De asemenea, UNART gestionează colectiv drepturile conexe patrimoniale prevăzute de art. 123^1 alin.

(1)din Legea nr. 8/1996 ale titularilor mandanţi chiar necuprinse în mandat, precum şi aceleaşi drepturi ale titularilor nereprezentaţi, dar numai dacă devine organismul cu cel mai mare număr de membri". Prin urmare, dreptul UNART de a gestiona drepturile conexe prevăzute de 123^1 alin.

(1)este prevăzut de statut sub condiţia ca acest organism de gestiune colectivă să aibă cel mai mare număr de membri. În prezent, UNART are doar 30 de membri, faţă de CREDIDAM care are 10.938 de membri direcţi şi aproximativ 1.000.000 de membri indirecţi prin prisma celor 29 de acorduri bilaterale încheiate cu 22 de state. În concluzie, UNART nu a justificat un interes legitim şi dovedit la participarea acestui arbitraj. În aceste condiţii, respingerea excepţiei lipsei de interes este total neîntemeiată. V. Pe fond: Apelantul a solicitat completului arbitral să ia act de faptul că organismul de gestiune colectivă CREDIDAM a depus la ORDA încă din data de 2 septembrie 2011 o cerere de iniţiere a procedurilor de negociere pentru comunicare publică/ambiental însoţită de proiectul propriu de metodologie (Cererea nr. 17.231 din 31 august 2011 înregistrată la ORDA sub nr. RG II/11.231/5 septembrie 2011). Acest proiect de metodologie nu a fost supus încă negocierilor întrucât nu a existat o decizie de constituire a comisiei de negociere valabilă. De asemenea, a solicitat să se reţină că organismul de gestiune colectivă CREDIDAM a formulat şi cerere de iniţiere a procedurii de arbitraj în temeiul art. 131^2 alin.

(3)lit. a) în vederea stabilirii punctului de vedere comun, însă ORDA a respins această cerere motivând că cererea de iniţiere a procedurii de arbitraj solicitată de CREDIDAM a fost făcută în mod direct, fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depus, nu respectă prevederile legale cuprinse în Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe". Având în vedere aceste aspecte, CREDIDAM a solicitat completului arbitral să ţină cont la stabilirea proiectului de metodologie comun şi de propunerea de metodologie formulată de CREDIDAM în numele şi în interesul a cca 11.000 de membri direcţi reprezentaţi de CREDIDAM (mai exact 10.938 de membri la data de 3 august 2012) şi aproximativ 1.000.000 de artişti străini reprezentaţi prin prisma celor 29 de acorduri bilaterale încheiate cu 22 de state. În ciuda acestor aspecte completul arbitral a reţinut în mod greşit următoarele:

1. "Completul constată că părţile au ajuns la un punct de vedere comun asupra cuantumului remuneraţiilor ce urmează a fi colectate". Completul arbitral a reţinut în mod greşit acest aspect, fapt care dovedeşte că nu a analizat cu atenţie tabelele cu tarifele propuse de organismele de gestiune colectivă. De altfel, nici nu aveau cum să ajungă la un punct de vedere comun fără existenţa unor negocieri în acest sens. O analiză a tarifelor propuse de CREDIDAM direct în arbitraj, forţat de situaţia dată (lipsa negocierilor) nu coincid cu cele propuse de celelalte părţi şi admise de completul arbitral prin Hotărârea arbitrală nr. 7/
2. A se vedea, comparativ, tarifele propuse pentru artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual, respectiv ultima coloană de la tabelele C1, C2, C3, E1, E3, E7, F1, F2, G (tarifele care sunt 0 lei în metodologia propusă de celelalte organisme de gestiune colectivă şi admisă de completul arbitral, ceea ce prejudiciază grav drepturile artiştilor interpreţi reprezentaţi de CREDIDAM), deoarece arbitrii recunosc utilizarea prestaţiilor artistice prin inserarea în tabel, dar stabilesc remuneraţie 0 lei şi tabelul D care cuprinde un singur tarif de 40 de lei, pentru tabere, spre deosebire de metodologia propusă de CREDIDAM care cuprinde tarife pentru toate tipurile de unităţi din acest tabel.
3. Titlul metodologiei este în contradicţie cu conţinutul metodologiei, respectiv sintagma "prin gestiune colectivă obligatorie" nu apare în cuprinsul metodologiei; aşa cum a arătat şi în arbitraj, între metodologia anexată la cererea de arbitraj şi conţinutul cererii de arbitraj există o contradicţie majoră, în sensul că numai în cererea de arbitraj se face vorbire, chiar şi în titlu, de "prin gestiune colectivă obligatorie". Or, potrivit art. 123^1 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, gestiune colectivă obligatorie nu putem avea decât pentru fonogramele de comerţ, nu şi pentru fonogramele publicate în scop comercial, aşa cum se arată prin cererea de arbitraj şi prin concluziile scrise depuse de celelalte organisme. Încă o dovadă în plus că între părţi nu a existat o negociere reală, într-un termen rezonabil, de maximum 30 de zile.
4. O serie de articole menţionate în cuprinsul metodologiei sunt inexistente: art. 2.4, art. 3.2, art. 3.
5. De asemenea o serie de sintagme nu se regăsesc în cuprinsul legii şi nici în tabele (spre exemplu: "în scopul de a crea ambianţă sau pentru desfăşurarea activităţii"), toate acestea fiind greşeli de fond, şi nu simple erori materiale şi care dovedesc încă o dată că instituţia negocierii prevăzută în mod expres de procedura Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe nu este întâmplătoare, iar cererea de arbitraj se face în mod excepţional doar dacă părţile nu se înţeleg. Or, în această situaţie zeci de mii de artişti au fost privaţi de dreptul la negociere, un drept fundamental pe care Comisia Europeană îl promovează tot mai mult.
6. Completul a omis un aspect extrem de important, şi anume: la cererea de arbitraj a fost anexată o metodologie nepusă niciodată în discuţia părţilor implicate în arbitraj. Deşi sa formulat cerere de arbitraj în vederea stabilirii punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părţi, ADPFR şi ARAIEX nu au putut anexa la cererea de arbitraj cele două puncte de vedere în divergenţă sau o metodologie negociată cu puncte de vedere rămase în divergentă. VI. Cu privire la înscrisurile depuse de ADPFR:
7. Metodologia anexată cererii de arbitraj semnată de ADPFR şi ARAIEX este incompletă şi informă şi nu a fost pusă niciodată în discuţia părţilor în etapa negocierii (nu cuprinde tabelele privind remuneraţia datorată de utilizatori). Pe cale de consecinţă, fără putinţă de tăgadă, este prematur şi inadmisibil a supune arbitrajului metodologii sau îmbunătăţiri ale metodologiei, care nu au făcut obiectul negocierii, excepţie făcând primele două pagini, adică până la art. 2.8 inclusiv.
8. Procesul-verbal nr. 8.110 din 31 mai 2012 întăreşte excepţia prematurităţii invocată de CREDIDAM (a se vedea în acest sens pagina 3 din 4 penultimul paragraf). A fost depus şi de CREDIDAM la dosarul de arbitraj.
9. După ce ADPFR a transmis către ORDA Adresa nr. 2.332 din 30 mai 2012, la data de 31 mai 2012 a semnat că este de acord cu negocierea metodologiei în termen de 30 de zile.
10. Adresa UPFR nr. 7.895 din 29 mai 2012 întăreşte excepţia prematurităţii invocată de CREDIDAM (a se vedea în acest sens pagina 2 penultimul paragraf). A fost depus şi de CREDIDAM la dosarul de arbitraj.
11. Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012 întăreşte excepţia prematurităţii invocată de CREDIDAM (a se vedea în acest sens pagina 2 din 3 paragraf 5). A fost depus şi de CREDIDAM la dosarul de arbitraj.
12. Adresa ADPFR 2.216 din 17 iunie 2012 prin care ADPFR recunoaşte în mod expres că metodologia depusă de UPFR în vederea negocierii la doar două zile după ce instanţa de judecată a dispus suspendarea Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012, existând elemente de vădită nelegalitate şi cauzând un prejudiciu iminent organismului de gestiune colectivă CREDIDAM, este (cităm): "varianta comună cu varianta susţinută şi de organismul de gestiune colectivă ADPFR", adică metodologia ce a făcut obiectul Deciziei ORDA nr. 18/2012, suspendată de instanţa de judecată.
13. ADPFR a mai depus ca înscrisuri: Adresa CREDIDAM nr. 12.809 din 28 mai 2012, Adresa UNART nr. 3 din 28 mai 2012, Adresa UPFR nr. 7.828 din 25 mai 2012, Adresa ORDA nr. 4.937 din 25 mai 2012, despre care am vorbit în cadrul excepţiei prematurităţii.
14. Adresa ORDA 14.984 din 9 decembrie 2011, Procesul-verbal nr. 5.762 din 23 aprilie 2012, Procesul-verbal nr. 5.369 din 11 aprilie 2012, Procesul-verbal nr. 5.159 din 6 aprilie 2012 sunt înscrisuri ce au făcut obiectul lucrărilor Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012, suspendată de instanţa de judecată. Prin urmare, nu pot face obiectul prezentei metodologii, deoarece trebuie respectată hotărârea instanţei de judecată. VII. Cu privire la înscrisurile transmise de ARAIEX la data de 18 iunie 2012
15. Adresa ORDA nr. 11.419 din 9 septembrie 2011 face referire la metodologia CREDIDAM depusă la ORDA la data de 2 septembrie 2011, Adresa ARAIEX nr. 299 din 4 noiembrie 2011, Adresa ARAIEX nr. 339 din 29 ianuarie 2012 şi Adresa UPFR nr. 3.255 din 27 februarie 2012 au făcut obiectul dosarului nr. 2.606/2/2012, respectiv suspendarea Deciziei nr. 18 din 5 martie
16. Prin urmare, nu pot face obiectul prezentei metodologii, deoarece trebuie respectată hotărârea instanţei de judecată.
17. Extras din proiectul de modificare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe nu este relevant în speţă. Înscrisurile depuse la dosarul de arbitraj de către ADPFR şi ARAIEX dovedesc că: între părţi nu a existat o negociere reală, ci s-a încercat bifarea acestor negocieri doar în ziua de 31 mai 2012, fiind singura dată când părţile s-au întâlnit cu privire la stabilirea unei metodologii comune; înscrisurile depuse în arbitraj sunt înscrisuri datate 9 septembrie 2011, 4 noiembrie 2011, 9 decembrie 2011, 29 ianuarie 2012, 28 februarie 2012 (cererea comună UPFR, ADPFR şi ARAIEX, cerere ce a stat la baza emiterii Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012, suspendată de instanţa de judecată la data de 10 mai 2012, potrivit Sentinţei civile nr. 3.095/2012, depusă la dosar) şi procesele-verbale încheiate la masa de negociere între utilizatori şi organismele de gestiune colectivă, în baza Deciziei ORDA nr. 18/2012 - aceste înscrisuri nu aveau legătură cu obiectul arbitrajului, acestea fiind materialul probator în dosarul nr. 2.602/2/2012, în care s-a dispus suspendarea Deciziei ORDA nr. 18/
18. Toate aceste înscrisuri dovedesc foarte clar că organismul de gestiune colectivă CREDIDAM nu a fost informat în niciun fel că cele 3 organisme doresc să declanşeze negocieri cu utilizatorii. Emiterea Deciziei nr. 18/2012 ne-a pus în faţa faptului împlinit şi, pentru a nu prejudicia titularii reprezentaţi de CREDIDAM, ne-am adresat instanţei de judecată; UPFR nu a administrat nicio probă deşi a susţinut cererea de arbitraj, contrar a ceea ce a precizat în mod expres în notele scrise depuse pentru termenul din data de 25 iunie 2012, pagina 2 penultimul paragraf, din care cităm: "Decizia Directorului General al ORDA nr. 18 din 5 martie 2012 a fost suspendată de instanţa de judecată, fapt ce atrage imposibilitatea efectuării unor acte de procedură subsecvente acestei decizii". Or, constatăm că de fapt se continuă demersurile în vederea emiterii unei noi decizii de constituire a comisiei de negociere cu utilizatorii din comunicare publică, deşi instanţa a dispus suspendarea primei decizii, respectiv Decizia nr. 18/
19. Prin urmare, o altă decizie emisă de ORDA care are aceeaşi finalitate cu prima nu poate duce decât la o suspendare de drept de către instanţa de judecată a celei de-a doua decizii; UPFR a recunoscut în mod expres (pagina 3 penultimul paragraf din notele scrise depuse în arbitraj) că părţile au discutat necesitatea negocierii pe o perioadă de 30 de zile, iar metodologia este cea negociată în perioada martie-aprilie 2012, adică metodologia negociată în baza Deciziei ORDA nr. 18/2012, cităm: "în cadrul întâlnirilor avute, părţile au discutat necesitatea negocierii formei unice a Metodologiei pe o perioadă de 30 de zile, două dintre organismele de gestiune colectivă, respectiv ADPFR şi ARAIEX (iniţiatoare ale prezentului arbitraj), exprimându-şi acordul cu privire la Metodologia deja discutată şi agreată în cadrul negocierilor purtate în perioada martie-aprilie 2012." În apelul său, apelanta ARAIEX arată următoarele: Dat fiind faptul că nu s-a încheiat un protocol care să stabilească o metodologie în domeniul ambiental, ARAIEX şi ADPFR au promovat o cerere de arbitraj ce a făcut obiectul Dosarului de arbitraj nr. 8/2012, soluţionată de Completul de arbitri de pe lângă ORDA cu Hotărârea arbitrală nr. 7 din data de 6 iulie
20. Prin cererea de arbitraj întemeiată pe dispoziţiile art. 132 alin.

(3)lit. a) al Legii nr. 8/1996, ADPFR şi ARAIEX au solicitat stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental şi lucrativ, şi tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual şi ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie. Arbitrajul în referinţă s-a desfăşurat şi cu participarea UPFR, CREDIDAM şi UNART şi a avut ca obiect propunerea de metodologie agreată de către ARAIEX, ADPFR, UPFR şi UN ART şi a propunerii separate a CREDIDAM. Aşa cum au constatat prin Hotărârea arbitrală atacată şi arbitrii ORDA propunerea de metodologie separată a CREDIDAM nu era determinant diferită de cea agreată de celelalte 4 OGC-uri interesate. În soluţionarea cererii, Completul arbitral a dispus cu privire la cele două propuneri de metodologie, stabilind punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia ce urma să fie negociată cu utilizatorii din domeniul ambiental lucrativ, omiţând însă să insereze în acest punct de vedere remuneraţia stabilită la litera D din tabelele cuprinzând valoarea remuneraţiilor cuvenite producătorilor de fonograme şi artiştilor interpreţi sau executanţi pentru fonograme şi pentru audiovizual, anexă la proiectul de metodologie. Astfel, susţine apelanta că tabelul în referinţă se impune a fi completat cu cuantumul remuneraţiei datorate de utilizatori la rubricile "Artiştii interpreţi sau executanţi pentru fonograme", respectiv "Artiştii interpreţi sau executanţi pentru audiovizual", după cum urmează:

1. până la 2 stele/margarete inclusiv (în măsura în care sunt dotate cu aparate tv în camere) - 1 leu/cameră, respectiv 1 leu/cameră;
2. 3 stele/margarete - 1,5 lei/cameră, respectiv 1,5 lei/cameră;
3. 4 stele/margarete - 2 lei/cameră, respectiv 2 lei/cameră;
4. 5 stele/margarete - 3 lei/cameră, respectiv 3 lei/cameră. De asemenea, din forma finală a punctului de vedere comun s-a omis a se insera de către arbitri şi o altă categorie de spaţii pentru care utilizatorii din domeniu datorează remuneraţie, respectiv:
5. Recepţie - 22 lei/50 mp + 10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 20 mp, pentru producători şi artişti pentru fonograme, şi 11 + 5 pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 20 mp;
6. Holuri - 28 lei/50 mp +10 lei pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 20 mp, pentru producători şi artişti pentru fonograme, şi 14 + 5 pentru fiecare suprafaţă suplimentară de până la 20 mp;
7. Lift - 40 lei pentru producători şi artişti pentru fonograme. Faţă de cele expuse anterior, solicită să se admită apelul său şi să se dispună completarea textului Hotărârii arbitrale nr. 7 din 6 iulie 2012 cu precizările omise de Completul de arbitri ORDA, având în vedere faptul că părţile conveniseră asupra consemnării acestora în punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia ce urma să fie negociată cu utilizatorii din domeniul ambiental lucrativ. În drept, dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 8/
8. În întâmpinarea depusă la data de 5 noiembrie 2012, CREDIDAM a solicitat respingerea apelului declarat de ADPFR, cu excepţia motivului referitor la punctul 2.3 din propunerea de metodologie la care face referire apelanta, care este identic punctului 9 din propunerea de metodologie a CREDIDAM. De asemenea, a solicitat admiterea apelului declarat de ARAIEX. Intimata Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) a depus note scrise la data de 5 noiembrie 2012, solicitând respingerea celor 3 apeluri ca nefondate. A mai arătat, cu privire la apelul ADPFR, că eliminarea primei părţi din conţinu