HOTĂRÂRE nr. 177 din 20 februarie 2007

(2006)din 5 iulie 2006 şi C

(2006)din 27 decembrie 2006 de modificare a Deciziei Comisiei Europene C

(2000)3742 Final din 12 decembrie 2000 privind aprobarea Programului SAPARD, şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-8 la prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ─────────────── Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, Dan Ştefan Motreanu p. Ministrul finanţelor publice, Alice Cezarina Bitu, secretar de stat Ministrul integrării europene, Anca Daniela Boagiu Bucureşti, 20 februarie 2007. Nr. 177. Anexa 1 ─────── (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006) ───────────────────────────────────────────────── FIŞA TEHNICA pentru măsura 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole" 1. MOTIVATIE Măsurile Programului SAPARD urmăresc în primul rând facilitarea implementarii acquis-ului comunitar, vizând diminuarea unor neajunsuri care caracterizează agricultura din România, înainte de aderarea ei la Uniunea Europeană. În mod particular, sprijinul pentru această măsură este destinat sa imbunatateasca performanţele producţiei agroalimentare din punct de vedere al standardelor de calitate şi al diversificării gamei sortimentale a produselor prelucrate, în scopul de a inlatura unele disfunctionalitati ce se manifesta pe pieţele specifice ale acestora, şi anume: - pieţele agricole actuale nu funcţionează coerent; - existenta pe piaţa a unei importante producţii agricole, comercializata fără o prelucrare prealabilă şi/sau insuficienta/ineficienta, care nu permite sub aceasta forma creşterea valorii adăugate a ramurii şi nu contribuie la îmbunătăţirea veniturilor agricultorilor; - condiţii improprii de preluare, sortare, depozitare, prelucrare, condiţionare şi marketing al produselor agricole, inclusiv ouăle, ce determina, de cele mai multe ori, procente mari de pierderi de producţie (mărfuri perisabile, fără posibilitate de depozitare a produselor şi absenta pieţelor de desfacere), excepţie făcând vânzarea directa a produselor din exploatatia agricolă; - amplasarea a numai 15% din ramurile industriei agroalimentare în zonele rurale nu favorizează prelucrarea locală a produselor agricole, aceasta generand costuri ridicate de transport şi pierderi importante de produse; - degradarea continua a aparatului productiv şi un mare grad de uzura a unităţilor existente care nu deţin echipamente performanţe de prelucrare şi nici capacităţi performanţe, la nivelul standardelor europene, capabile să asigure calitatea producţiei şi controlul ei; - lipsa unor echipamente în dotarea unităţilor de industrie alimentara, privind evacuarea apelor uzate şi a produsilor reziduali ce nu permit protecţia suficienta a mediului înconjurător, dotarea insuficienta cu laboratoare uzinale şi aparatura de măsura şi control pentru determinarea calităţii produselor; - slabă diversificare a produselor agroalimentare sub aspectul standardelor de calitate impuse de Uniunea Europeană, cu toate ca cerinţele consumatorilor reclama o imbunatatire a gamei sortimentale a produselor prelucrate; - slabă valorificare a plantelor textile cum sunt inul şi canepa. Priorităţile sunt îmbunătăţirea procesarii şi marketingul în următoarele sectoare: lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peste, produse piscicole şi plante textile. În contextul României, având în vedere suprafeţele şi productiile de cereale, seminţe oleaginoase, sfecla de zahăr şi plante textile şi deficientele existente în domeniul procesarii primare, consideram ca fiind importante în primul rând investiţiile privind modernizarea capacităţilor de procesare şi depozitare existente în aceste sectoare. În anul 2005, în România au avut loc cele mai severe inundaţii din ultimii 20 de ani care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005, subliniind faptul ca au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori. Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situeaza la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din Acordul multianual de finanţare, autorităţile române au decis ca lista localităţilor (satelor) afectate de inundaţii în perioada aprilie- septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate printr-un act normativ, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundatiile din perioada aprilie-septembrie 2005. Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fişa de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructura rurală (35 puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 puncte), obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructura forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte). Din datele existente au rezultat ca au fost afectate 3.755 sate din 1.277 comune acoperind toate judeţele tarii, cu gradul de afectare după cum urmează: Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influente substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectiva. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona respectiva. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. Prevederile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful

1. a)din secţiunea A "Managementul financiar" din anexa la Acordul multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (Programul special de aderare pentru agricultura şi dezvoltare rurală în România), semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, ratificat prin Legea nr. 316/2001, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare MAFA, se vor aplica pentru toţi potentialii beneficiari ai măsurii care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77. Prevederile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
2. a)din secţiunea A "Managementul financiar" din MAFA se vor aplica potenţialilor beneficiari ai măsurii care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atesta ca au suferit pagube, document emis de comitetul local pentru situaţii de urgenta*) la nivel de comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta atesta ca potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală, denumit în continuare PNADR, anexa nr. 76. __________ Notă ... *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. 2. OBIECTIVE Obiective generale Obiectivul general al măsurii este îmbunătăţirea eficientei procesarii şi marketingului produselor agricole şi piscicole, rezultând produse de înaltă calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivitatii şi valorii adăugate a produselor şi, în acelaşi timp, să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. Privatizarea continua şi descresterea capacităţilor excedentare din sectorul public vor însoţi această măsură. Măsura va contribui la: - menţinerea locurilor de muncă existente; - crearea de noi locuri de muncă; - creşterea veniturilor în sector. Implementarea măsurilor prevăzute se va face cu respectarea prevederilor art. 3 din Regulamentul nr. 2.759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană. Obiective specifice - Îmbunătăţirea competitivitatii produselor agricole procesate - Orientarea producţiei în acord cu tendintele previzibile de piaţa şi încurajarea dezvoltării de noi pieţe pentru produsele agricole - Îmbunătăţirea sau rationalizarea reţelelor de colectare şi comercializare angro, precum şi a proceselor de prelucrare a produselor agricole şi piscicole - Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionarii produselor agricole şi piscicole pe piaţa (din punct de vedere calitativ şi comercial) - Încurajarea unei mai bune utilizări a subproduselor şi/sau eliminarea produselor secundare sau a deşeurilor - Creşterea eficientei prin utilizarea de tehnologii moderne - Favorizarea de investiţii inovatoare - Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare, cu respectarea cerinţelor minime ale securităţii alimentare cerute de Uniunea Europeană - Îmbunătăţirea şi controlul condiţiilor sanitare - Promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului - Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici privati competitivi - Creşterea oportunitatilor de noi locuri de muncă în mediul rural şi menţinerea celor existente - Crearea de "pieţe verzi" care au ca scop apariţia unor noi segmente de consumatori, orientati pe produse agricole ecologice. Obiective operationale - Sprijin pentru investiţii vizând îmbunătăţirea procesarii şi marketingului produselor agricole şi piscicole, pe sectoare şi pe obiective specifice - Investiţii stimulatoare vizând protecţia şi păstrarea mediului înconjurător, precum şi igiena şi bunăstarea animalelor ("investiţii verzi") - Unităţile în care se realizează investiţiile, la finalizarea acestora, vor fi în acord cu acquis-ul comunitar. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Ajutoarele acordate în cadrul acestei măsuri sunt complementare acţiunilor prevăzute în cadrul măsurilor "Investiţii în exploatatiile agricole", "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", "Metode agricole de producţie menite sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural", "Înfiinţarea grupurilor de producători", "Managementul resurselor de apa pentru agricultura" şi "Asistenţa tehnica" şi vor avea un efect pozitiv atât asupra producţiei, cat şi asupra canalelor de comercializare şi asupra mediului înconjurător. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Măsura vizează proiecte de investiţii pentru: - îmbunătăţirea şi optimizarea fluxurilor de producţie, prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole; - crearea sau modernizarea reţelelor locale de colectare, a capacităţilor de receptionare, depozitare, condiţionare, sortare şi ambalare a produselor agricole şi piscicole. Aceste investiţii contribuie la adoptarea standardelor europene în sectoarele: lapte şi produse lactate; carne (taurine, suine, ovine, păsări) şi oua; legume, fructe şi cartofi; prelucrarea strugurilor - soiuri nobile pentru vin; peste şi acvacultura şi produse de oystercultura (stridii şi midii); cereale; seminţe oleaginoase; zahăr, plante textile (în şi canepa). Pentru toate sectoarele vizate mai sus, tipurile de investiţii care pot fi finanţate se referă la: Lapte şi produse lactate - Investiţii noi pentru clădiri, instalaţii, maşini şi echipamente şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente, pentru înfiinţarea de centre de colectare, receptionare, răcire şi stocare a laptelui ca materie prima, precum şi achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentru produse lichide sau praf, identificate în baza studiului de fezabilitate - Investiţii în prelucrarea, depozitarea şi marketingul laptelui şi produselor lactate, precum şi modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a laptelui (zer, zara) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lantului de recepţie, colectare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Carne, produse din carne şi oua - Investiţii noi pentru construcţii şi modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru abatorizarea şi procesarea carnii de taurine, suine, ovine, caprine şi păsări, inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente, referitoare la abatorizare, procesare, ambalare, depozitare şi marketing al carnii şi produselor din carne şi oualor, precum şi achiziţionarea de: - mijloace noi de transport intern şi de mijloace noi de transport specializate (autoizoterme, autofrigorifice şi transport al animalelor), necesare în baza identificarii lor în studiul de fezabilitate - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de abatorizare şi procesare a carnii (organe, slanina, sânge, tesuturi conjuctive etc.), în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lantului de recepţie, abatorizare, prelucrare, depozitare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Legume, fructe şi cartofi - Investiţii noi pentru clădiri, maşini şi echipamente şi/sau modernizarea unităţilor existente pentru depozitare, sortare, condiţionare, refrigerare, congelare, procesare, ambalare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor - Investiţii pentru protecţia mediului (staţii pentru epurarea apelor reziduale) - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în urma procesarii fructelor, legumelor şi cartofilor din cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Vin - Investiţii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor de vinificaţie, inclusiv recepţia, depozitarea, procesarea, îmbutelierea şi marketingul vinului - Investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei produselor - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi a deşeurilor nocive - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator) - Investiţii pentru implementarea sistemului de management al calităţii, conform cu cerinţele ISO 9000. Peste şi produse piscicole - Investiţii noi şi/sau modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente referitoare la clădiri, maşini şi echipamente pentru depozitarea (inclusiv depozite frigorifice angro), procesarea, ambalarea şi marketingul peştelui şi produselor piscicole (inclusiv echipamente pentru refrigerarea, congelarea şi producerea de gheaţa) - Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii, conform standardelor Uniunii Europene - Achiziţionarea de mijloace noi, specializate, de transport, necesare ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate (autofrigorifice) - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a peştelui şi produselor piscicole (oase, capete, solzi), în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lantului de recepţie, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Plante textile - Investiţii noi pentru construcţii, modernizarea şi retehnologizarea unităţilor existente pentru procesarea plantelor textile (în şi canepa), inclusiv clădiri, maşini, instalaţii şi echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare şi marketingul fibrelor textile - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate din procesarea plantelor textile - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al fluxului de recepţie, prelucrare, depozitare şi marketing al plantelor textile sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentului de laborator). Cereale - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing) şi/sau modernizarea clădirilor, maşinilor şi echipamentelor şi retehnologizarea celor existente pentru depozitarea (fără creşterea capacităţii naţionale) şi procesarea primara a cerealelor (uscare, calibrare, curatare, condiţionare, macinare) - Investiţii pentru echipamente de protecţie a mediului (emisii de praf organic şi mineral, impuritati minerale şi organice) - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). Seminţe oleaginoase - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor şi echipamentului capacităţilor existente cu noi tehnologii pentru depozitarea şi procesarea seminţelor oleaginoase fără creşterea capacităţilor existente (uscare, calibrare, curatare, condiţionare, conservare prin frig, extracţie, rafinare), inclusiv seminţe de floarea-soarelui - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de depozitare şi prelucrare (sroturi oleoproteaginoase) în cadrul unităţilor de prelucrare şi marketing - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lantului de recepţie, depozitare, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi achiziţionarea echipamentului de laborator. Zahăr - Construcţia (în cadrul unităţilor de procesare şi marketing existente) şi/sau modernizarea clădirilor, achiziţionarea şi retehnologizarea echipamentelor şi instalaţiilor pentru depozitarea şi procesarea sfeclei de zahăr - Investiţii pentru îmbunătăţirea tehnologiilor de depozitare, marcare şi ambalare a zahărului - Investiţii pentru îmbunătăţirea igienei şi calităţii conform standardelor Uniunii Europene - Investiţii pentru creşterea valorii adăugate a subproduselor rezultate în procesul de prelucrare a sfeclei de zahăr (melasa, borhot) în cadrul unităţilor de procesare şi marketing - Investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi deşeurilor nocive - Investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi control al lantului de recepţie, prelucrare şi marketing al produselor sub aspect cantitativ şi calitativ - Investiţii pentru îmbunătăţirea controlului intern al calităţii materiei prime, semifabricatelor, produselor şi subproduselor obţinute în cadrul unităţilor de procesare şi marketing (construcţii şi modernizarea spaţiilor pentru laboratoare de analize şi achiziţionarea echipamentelor de laborator). 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural şi numai pentru modernizarea capacităţilor existente poate fi amplasat în mediul urban. - Investiţiile trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei sectorului de baza al producţiei agricole la care se face referinţa. - Sunt eligibile în cadrul acestei măsuri prelucrarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole, dacă sunt incluse în anexa 1 la Tratatul Uniunii Europene. Produsele agricole, excluzând produsele piscicole, trebuie să provină din Comunitate sau ţările candidate prezentate la pct. 8 secţiunea F din anexa la MAFA, cu modificările ulterioare. - Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului printr-un studiu de fezabilitate şi plan de afaceri. Planul de afaceri este cerut în cazul proiectelor cu o valoare eligibilă totală mai mare de 50.000 euro. Viabilitatea economică este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare efective şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operationala. Beneficiarul trebuie să demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la niciun risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice, şi ca generează un venit semnificativ. În mod special este necesară existenta pieţelor de desfacere pentru produsele respective (atestata prin studii de piaţa incluse în planul de afaceri). După implementarea proiectului întreprinderea beneficiara trebuie să corespundă cu normele Uniunii Europene de mediu, igiena şi bunăstarea animalelor. - Proiectele privind construcţia de noi clădiri sau modernizarea celor existente sau a unor părţi din acestea, precum şi echipamentele necesare trebuie să corespundă normelor Uniunii Europene. - Cofinantarea privată trebuie să acopere cel puţin 50% din cheltuielile eligibile, cu excepţia investiţiilor pentru sectorul zahăr (70%). Pentru sectorul de seminţe oleaginoase cofinantarea privată este de 50% din cheltuielile eligibile pentru investiţiile în protecţia mediului şi de 70% pentru alte investiţii. - Beneficiarul şi/sau responsabilul tehnic al proiectului trebuie să dovedească o pregătire profesională în raport cu proiectul pe care doresc sa îl initieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente, din care să rezulte o experienta profesională în domeniu de minimum 3 ani: diploma sau copie după cartea de muncă sau declaraţie pe propria răspundere ca responsabilul tehnic de proiect va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului. - Proiectul trebuie să aibă acces la infrastructura de baza (drumuri principale, alimentare cu apa, electricitate, comunicaţii). - Beneficiarul trebuie să asigure controlul calităţii produselor prin serviciile proprii sau terţe de control al calităţii. - Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare sau obligaţii fiscale restante faţă de bugetul de stat sau faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii emise de către autorităţile fiscale. - Unităţile de depozitare/procesare în funcţiune înaintea începerii investiţiei trebuie să respecte legislaţia naţionala, iar după finalizarea întregii investiţii trebuie să fie în conformitate cu legislaţia comunitara. Înaintea începerii investiţiei, unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne vor prezenta un program de restructurare aprobat de autoritatea naţionala sanitară veterinara. - În satele cu grad de afectare mai mare de 30% (cap. VIII din PNADR - anexa nr. 77) vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
3. a)secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: - investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri; - investiţii noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de întreprindere mica şi mijlocie în conformitate cu legislaţia naţionala în vigoare. - În satele cu grad de afectare între 10% şi 30% (cap. VIII din PNADR - anexa nr. 76) vor fi aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful
4. a)secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: - investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care depun un document ce demonstreaza ca au fost afectaţi de inundaţii. Documentul va fi emis de comitetul local pentru situaţii de urgenta la nivel de comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta demonstreaza ca potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundaţiilor din perioada aprilie-septembrie 2005. Specifice Pentru toate sectoarele menţionate mai sus, capacitatile sunt exprimate luând în considerare materia prima. Lapte şi produse lactate - Proiectul trebuie să prezinte următoarele dimensiuni: - pentru centre noi sau modernizate de colectare, receptionare, răcire şi stocare a laptelui: minimum 2.000 hl/an; - pentru capacităţi noi de procesare: minimum 12.500 hl/an; - pentru modernizarea capacităţilor de procesare existente: minimum 50.000 hl/an. - Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale. - Proiectele care vizează modernizarea instalaţiilor de procesare a untului şi laptelui praf smantanit sunt eligibile fără creşterea capacităţilor de procesare existente la nivel naţional. Carne, produse din carne şi oua - Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - abatoare mixte noi (bovine, porcine, ovine), cu o producţie de minimum 1.500 t/an; - abatoare noi de păsări, cu o producţie de minimum 1.250 t/an; - abatoare mixte (bovine, porcine, ovine) modernizate, cu o producţie de minimum 5.000 t/an; - abatoare de păsări, modernizate, cu o producţie de minimum 3.000 t/an; - capacităţi noi de procesare a carnii, cu o producţie de minimum 250 t/an; - modernizări ale capacităţilor existente de procesare a carnii: minimum 1.250 t/an; - sortare şi depozitare de oua: minimum 300.000 bucăţi (6 milioane bucăţi/an). Legume, fructe şi cartofi - Pentru legume şi fructe proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - depozite noi de materii prime: minimum 200 t; - depozite modernizate: minimum 400 t; - capacităţi noi de procesare: minimum 100 t/an; - capacităţi de procesare modernizate: minimum 500 t/an; - capacităţi noi pentru legume, fructe deshidratate: minimum 250 t/an; - capacităţi modernizate pentru legume, fructe deshidratate: minimum 500 t/an; - capacităţi modernizate pentru sucuri şi nectaruri naturale din legume şi fructe: minimum 12.500 t/an. - Pentru cartofi proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi noi de depozitare: minimum 1.000 t; - capacităţi de depozitare modernizate: minimum 2.000 t; - capacităţi de prelucrare modernizate: minimum 500 t/an; - capacităţi noi de procesare: minimum 500 t/an. - Materiile prime procesate trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate prevăzute în standardele naţionale. Vin - Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - depozite noi de vin: minimum 5.000 hl; - depozite modernizate: 10.000 hl; - capacităţi noi de procesare: minimum 500 t struguri/ campanie de recoltare; - capacităţi de procesare modernizate: minimum 1.500 t struguri/campanie de recoltare. Peste şi produse piscicole - Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi noi de colectare, sortare, condiţionare, depozitare şi procesare: minimum 200 t/an; - capacităţi modernizate de colectare, sortare, condiţionare, depozitare şi procesare: minimum 100 t/an. Plante textile - Proiectul trebuie să aibă următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi noi de receptionare, depozitare şi procesare: minimum 200 t/an; - capacităţi modernizate de receptionare, depozitare şi procesare: minimum 1.200 t/an. Cereale - Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi de depozitare modernizate: minimum 2.000 t; - capacităţi de procesare primara modernizate: - macinare: minimum 5.000 t/an; - decojire: minimum 5.000 t/an. Seminţe oleaginoase - Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi de procesare modernizate (floarea-soarelui, în, soia, rapita, ricin): minimum 15.000 t/an pentru extracţie şi minimum 12.500 t/an pentru rafinare; - capacităţi noi de procesare fără creşterea capacităţii totale: minimum 25.000 t/an pentru extracţie şi rafinare. Zahăr - Proiectul trebuie să prezinte următoarea reprezentativitate dimensionala: - capacităţi modernizate de procesare sfecla de zahăr: minimum 2.000 t/zi sau 150.000 t/campanie de recoltare. Investiţiile eligibile sunt: toate investiţiile specificate la pct. 4 "Câmpul de acţiune al măsurii". Cheltuielile eligibile sunt după cum urmează:
5. a)construirea de noi clădiri şi instalaţii şi modernizarea celor existente; ...
6. b)utilaje şi echipamente noi, softuri pentru computer, inclusiv costurile de instalare şi montaj bazate pe contracte cu terţe părţi; ...
7. c)acea parte a costurilor reprezentând plata arhitectilor, inginerilor şi consultantilor, taxe legale, studiilor de fezabilitate, achiziţionarea de patent şi licenţe, pentru pregătirea şi/sau implementarea proiectului, direct legate de măsura, care nu depăşesc 12% din costul total eligibil al proiectului; ...
8. d)achiziţii de mijloace de transport noi, specializate, necesare ca rezultat al identificarii lor în studiul de fezabilitate. ... Cheltuielile eligibile sunt specificate mai sus şi în ordinul de implementare a măsurii şi reflectate în manualul de procedura, în formularul de cerere, lista de verificare a criteriilor de selecţie, lista de verificare a controlului şi contracte. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerinţele art. 4 secţiunea B din MAFA, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 5 iulie 2001. Numai cheltuielile plătite de către Agenţia SAPARD de la data acreditării acesteia sau data/datele specificată/specificate în aceasta privinta vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările menţionate în art. 14 pct. 2.70 secţiunea A din MAFA; dacă se cere astfel, beneficiarul final trebuie să fie capabil sa dovedească inputurile în cadrul acţiunilor sau al contractelor de servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile. Nu sunt eligibile: - investiţii în comerţul cu amănuntul; - investiţii care privesc obiectivul măsurii 3.4; - investiţiile amplasate în porturi pentru depozitarea şi procesarea cerealelor. 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii: NOTĂ: Criteriile de selecţie nu se aplică în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
9. a)din secţiunea A din MAFA. 7. BENEFICIARI Beneficiarii finali vor fi: - asociaţii şi grupuri de producători (cu personalitate juridică); - societăţi comerciale cu capital privat cel puţin egal sau mai mare de 75%; - în sectorul vinificaţie sunt sprijiniti: asociaţiile, grupurile de producători şi societăţile comerciale private care proceseaza numai soiuri nobile de struguri; - cooperative de consum. 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA ÎN VIGOARE Legislaţia în curs de armonizare şi legislaţia naţionala în vigoare sunt prezentate în capitolul "Anexe legislaţie" din PNADR. 9. DISPOZIŢII FINANCIARE - Proiectele din cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiţii generatoare de profit. - Ajutorul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 50% din totalul cheltuielilor eligibile. - În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000-4.000.000 euro, de cel mult două ori în limita sumei eligibile. - Planul financiar şi sursele de finanţare totale sunt prezentate în cap. V "Alocarile financiare pentru măsurile SAPARD" din PNADR. BUGETUL INDICATIV PE SUBMASURI NOTĂ: Notă ... *) Contribuţia publică nu va depăşi 25,6 mil. euro pentru proiectele din cadrul unităţilor de procesare şi marketing. Gradul de intervenţie pentru proiecte de interes privat: - Pentru sectoarele lapte şi produse lactate, carne, legume, fructe şi cartofi, vinificaţie, peste, plante textile, seminţe oleaginoase (numai pentru investiţii de protecţie a mediului), precum şi pentru sectorul cereale (fără depăşirea capacităţii existente la nivel naţional şi excluzând investiţiile realizate în porturi): - 50% contribuţie privată; - 50% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care: - 75% contribuţie Uniunea Europeană; - 25% buget naţional. - Pentru investiţii în sectoarele zahăr şi seminţe oleaginoase (altele decât investiţiile pentru protecţia mediului): - 70% contribuţie privată; - 30% contribuţie publică din cheltuielile eligibile, din care: - 75% contribuţie Uniunea Europeană; - 25% buget naţional. Activităţile eligibile ale proiectului se vor realiza după semnarea contractului, cu excepţia studiului de fezabilitate şi tehnic, în limita procentajului aprobat în cadrul măsurii. Plata sprijinului financiar se va face pe bază de documente justificative care să probeze realizarea activităţilor şi eligibilitatea acestora. Luând în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într-o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum cinci transe. Pentru proiectele de investiţii situate în satele identificate în cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77, rata de intervenţie este: - 25% contribuţie privată; - 75% contribuţie publică. Pentru contribuţia publică, rata de intervenţie este: - 85% contribuţie UE; - 15% contribuţie buget naţional. Aceste dispoziţii se vor aplica proiectelor aprobate până la data de 31 decembrie 2006. Dispoziţiile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
10. a)secţiunea A din MAFA nu se vor aplica pentru submasurile seminţe oleaginoase şi zahăr. 10. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ - În spaţiul rural al României definit conform legislaţiei naţionale în vigoare. - În spaţiul urban pentru modernizarea capacităţilor existente. - Măsura va fi implementata cu prioritate în zonele geografice care au potenţial productiv ridicat, conform anexei nr. 3. Proiectele pentru care se aplică prevederile art. 16 paragraful 1 şi art. 16 paragraful 1 subparagraful
11. a)secţiunea A din MAFA vor fi amplasate în satele afectate de inundaţii în conformitate cu cap. VIII din PNADR, anexele nr. 76 şi 77. Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapuna cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerului Administraţiei şi Internelor. 11. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: - Numărul total de proiecte estimate pe sectoare de activitate şi tipuri de investiţii: 1.900, din care: Productiile realizate şi procesate, capacitatile de prelucrare şi depozitare existente, precum şi investiţiile în sectorul agroalimentar îmbunătăţite prin măsura 1.1 din programul SAPARD sunt prezentate în anexa nr. 5 la fişa tehnica. Indicatori de rezultat Creşterea competitivitatii: - Gradul de utilizare a capacităţii liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare >80%; - Reducerea costurilor de prelucrare şi marketing/ unitatea de produs de baza cu 20% (numai pentru capacitatile existente); - Procentul produselor comercializate provenite din cele obţinute pe liniile beneficiare de prelucrare şi marketing care au eticheta de calitate (număr de produse şi %), >20%; Situaţia în sectorul de producţie agricol primar: - Ponderea ofertei de materii prime pentru beneficiarii pentru liniile de prelucrare sau comercializare care depinde de contracte multianuale, >30%. Îmbunătăţirea sănătăţii şi bunastarii: - Ponderea investiţiilor beneficiare, referitoare la sănătate şi bunastare, >20%, din care: - menite sa imbunatateasca calitatea produselor pentru consumul uman, din punct de vedere al igienei şi sub aspect nutritiv, >30%; - menite sa imbunatateasca securitatea la locul de muncă, >20%. - Tendinta privind frecventa accidentelor la locul de muncă raportate sa descreasca; Protecţia mediului: - Ponderea tuturor investiţiilor beneficiare, cu scop de protecţie a mediului (emisii, utilizarea resurselor etc.), din cadrul liniilor de prelucrare şi marketing beneficiare, să depăşească 20%. Indicatori de impact Creşterea valorii adăugate: - Valoarea adăugată a produselor obţinute pe liniile de prelucrare şi marketing beneficiare sa crească cu 10%. Crearea de locuri de muncă şi impact social - Număr de locuri de muncă echivalente norma întreaga (ENI), menţinute în condiţii mai bune, 13.300 - 70% şi create, 5.700 - 30% (minimum 10 ENI/proiect), preconizate: 19.000. - Număr de unităţi de procesare carne roşie, lapte, carne porc, pasare şi peste incluse în listele de clasificare B, C, D - 1.100, din care în lista B - 345, în lista C - 53 şi în lista D - 712. Indicatorii de rezultat şi impact vor face obiectul unor îmbunătăţiri ulterioare ca urmare a unor studii corespunzătoare. 12. PROMOVAREA PROGRAMULUI Beneficiarii candidaţi vor fi informati despre existenta/ condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - anunţ public prin mass-media; - distribuirea de broşuri de informare; - seminarii; - intalniri cu potentialii beneficiari. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: - studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transportului şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare; - copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului şi, după caz, actul de proprietate asupra celorlalte bunuri imobiliare conform legislaţiei în vigoare; - certificatul de urbanism; - fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţie a mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care poate conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala elaborata în conformitate cu legislaţia Uniunii Europene; - certificatul de înmatriculare de la oficiul registrului comerţului şi codul fiscal (copie); - planul de afaceri (planul de afaceri este necesar în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 euro); - ultimele trei bilanţuri anuale şi ultima raportare contabila semestriala. În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului, va depune un act doveditor în acest sens, eliberat de administraţia financiară; - avizul autorităţilor fiscale, care să ateste ca beneficiarul proiectului nu are obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bănci, altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare; - declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază de finanţare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD; - cazier judiciar al responsabilului de proiect; - existenta contribuţiei financiare proprii a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de banca şi/sau de alte instituţii financiare autorizate care să ateste existenta cofinanţării şi modul de asigurare a acesteia; - pregătire profesională în domeniu, dovedită prin copie a diplomei de studii sau un document din care să rezulte o experienta profesională în domeniu de minimum 3 ani (copie după cartea de muncă) sau declaraţie pe propria răspundere ca beneficiarul şi/sau responsabilul de proiect va/vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului; - unităţile de depozitare/procesare în funcţiune, înaintea începerii investiţiei, trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia naţionala şi la finalizarea investiţiei unitatea respectiva trebuie să aibă autorizaţie de funcţionare în acord cu legislaţia comunitara înaintea ultimei plati; - avizul sanitar veterinar şi/sau sanitar eliberat de instituţiile abilitate, care să ateste ca unitatea este în conformitate cu legislaţia naţionala şi ca prin realizarea investiţiei va fi în concordanta cu legislaţia Uniunii Europene; - pentru unităţile de procesare lapte şi produse lactate şi carne şi produse din carne se va prezenta programul de restructurare până în 2007 sau până în 2009, aprobat de autoritatea naţionala sanitară veterinara; - contract pentru efectuarea analizelor de laborator în situaţia în care nu exista laborator propriu; - scrisoare de intenţie sau precontracte pentru desfacerea unei părţi de 70% din volumul producţiei şi precontracte pentru achiziţionarea unei cantităţi de cel puţin 50% de materii prime de la producătorii primari sau din propria aprovizionare; - potentialii beneficiari cu proiecte amplasate în satele cu un grad de afectare între 10% şi 30% vor depune un document emis de comitetul local pentru situaţii de urgenta*) la nivel de comuna, care atesta ca potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76. __________ Notă ... *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. Viabilitatea economică a proiectului este definită ca fiind utilizarea din plin a unităţii de procesare sau a unei părţi din aceasta prin raportarea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operationala. Beneficiarul trebuie să demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la niciun risc desfăşurarea normală a activităţii sale economice, şi ca generează un venit net semnificativ (cel puţin 5% profit). 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - Beneficiarii trebuie să întocmească balante lunare detaliate pe conturile de investiţii în curs, bilanţul contabil la jumătatea anului şi bilanţul contabil la sfârşitul anului. - Un beneficiar poate primi, în nume propriu, de doua ori un ajutor în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii. - Beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după completa finalizare a proiectului anterior. - Beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Agenţiei SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau de alte structuri autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului. - Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute ori închiriate într-o perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe). - În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depăşeşte valoarea unitară totală de 10.000 euro, beneficiarul trebuie să prezinte oferte de la cel puţin 3 furnizori. 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE Agenţia SAPARD reprezintă autoritatea de implementare în România. Serviciile tehnice delegate sunt serviciile centrale şi descentralizate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Anexa 1 ─────── la fişa tehnica pentru măsura 1.1 ───────────────────────────────── Situaţia

(2004)capacităţilor de producţie în domeniul produselor alimentare Situaţia cuprinde date operative ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Anexa 2 ─────── la fişa tehnica pentru măsura 1.1 ───────────────────────────────── Situaţia unităţilor de industrie alimentara

(2004)Situaţia cuprinde date operative ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Anexa 3 ─────── la fişa tehnica pentru măsura 1.1 ───────────────────────────────── Zonele prioritare pentru investiţiile propuse prin măsura "Îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor agricole" Cereale:

1. a)cu potenţial ridicat: ... Timiş, Calarasi, Constanta, Ialomita, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzau, Iaşi, Mures;
2. b)cu potenţial mediu: ... Galaţi, Botosani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamt, Bacau, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Arges, Prahova, Alba, Valcea;
3. c)cu potenţial scăzut: ... Mehedinti, Caraş-Severin, Suceava, Dambovita, Hunedoara, Bistrita, Salaj, Gorj, Sibiu, Braşov, Ilfov, Maramures, Covasna, Harghita, municipiul Bucureşti. Seminţe oleaginoase: Floarea-soarelui
4. a)cu potenţial ridicat: ... Constanta, Ialomita, Brăila, Calarasi, Buzau, Tulcea, Teleorman, Timiş, Galaţi;
5. b)cu potenţial mediu: ... Satu Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botosani, Iaşi, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov;
6. c)cu potenţial scăzut: ... Arges, Neamt, Mehedinti, Salaj, Cluj, Bacau, Dambovita, Caraş-Severin, Suceava, Maramures, Mures, Alba, Bistrita-Nasaud. Soia:
7. a)cu potenţial ridicat: ... Brăila, Calarasi, Galaţi, Timiş, Arad, Tulcea, Iaşi, Ialomita;
8. b)cu potenţial mediu: ... Dolj, Botosani, Teleorman, Constanta, Neamt;
9. c)cu potenţial scăzut: ... Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzau, Satu Mare. Lapte şi produse lactate Bovine:
10. a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Cluj, Iaşi, Maramures, Arges, Botosani, Bihor, Neamt, Bacau;
11. b)cu potenţial mediu: ... Dambovita, Mures, Bistrita-Nasaud, Harghita, Teleorman, Alba, Buzau, Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Braşov, Olt;
12. c)cu potenţial scăzut: ... Timiş, Gorj, Vrancea, Caraş-Severin, Salaj, Arad, Valcea, Brăila, Ialomita, Galaţi, Vaslui, Sibiu, Constanta, Covasna, Mehedinti, Calarasi, Ilfov. Ovine:
13. a)cu potenţial ridicat: ... Mures, Botosani, Iaşi, Teleorman, Tulcea, Bistrita-Na saud, Caraş-Severin, Dolj, Cluj, Timiş;
14. b)cu potenţial mediu: ... Constanta, Suceava, Sibiu, Braşov, Bacau, Buzau, Alba, Mehedinti, Olt, Harghita, Maramures, Neamt, Vaslui, Galaţi, Arad, Vrancea, Arges;
15. c)cu potenţial scăzut: ... Brăila, Covasna, Calarasi, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Salaj, Bihor, Ialomita, Valcea, Satu Mare. Carne Bovine:
16. a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Iaşi, Arges, Bacau, Maramures, Bihor, Botosani, Neamt, Cluj, Buzau, Alba, Dambovita, Gorj, Bistrita-Nasaud, Valcea, Mures;
17. b)cu potenţial mediu: ... Hunedoara, Braşov, Satu Mare, Prahova, Harghita, Arad, Timiş, Dolj, Vaslui, Teleorman, Caraş-Severin, Vrancea, Brăila, Salaj, Olt, Galaţi;
18. c)cu potenţial scăzut: ... Giurgiu, Ialomita, Sibiu, Covasna, Mehedinti, Constanta, Tulcea, Calarasi. Porcine:
19. a)cu potenţial ridicat: ... Timiş, Cluj, Arad, Bihor, Mures, Bacau, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Calarasi, Valcea, Ilfov, Dolj, Gorj;
20. b)cu potenţial mediu: ... Arges, Neamt, Olt, Iaşi, Suceava, Ialomita, Constanta, Buzau, Maramures, Braşov, Giurgiu;
21. c)cu potenţial scăzut: ... Alba, Tulcea, Dambovita, Prahova, Botosani, Covasna, Sibiu, Salaj, Vaslui, Bistrita-Nasaud, Galaţi, Mehedinti, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caraş-Severin. Ovine:
22. a)cu potenţial ridicat: ... Tulcea, Iaşi, Timiş, Botosani, Sibiu, Mures, Cluj, Dolj, Constanta, Caraş-Severin, Bistrita-Nasaud, Buzau;
23. b)cu potenţial mediu: ... Alba, Arad, Braşov, Brăila, Suceava, Vaslui, Neamt, Galaţi, Bacau, Teleorman, Olt, Maramures, Calarasi, Vrancea, Mehedinti, Arges;
24. c)cu potenţial scăzut: ... Hunedoara, Harghita, Ialomita, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Valcea, Salaj, Giurgiu, Satu Mare, Dambovita, Ilfov. Păsări (inclusiv oua):
25. a)cu potenţial ridicat: ... Bacau, Teleorman, Dolj, Dambovita, Gorj, Olt, Buzau, Galaţi, Constanta, Calarasi, Botosani, Alba, Iaşi, Bihor;
26. b)cu potenţial mediu: ... Prahova, Giurgiu, Timiş, Braşov, Valcea, Ialomita, Arad, Sibiu, Suceava, Arges, Hunedoara, Vrancea, Brăila, Ilfov, Mures;
27. c)cu potenţial scăzut: ... Cluj, Tulcea, Caraş-Severin, Vaslui, Neamt, Maramures, Mehedinti, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Harghita, municipiul Bucureşti, Covasna. Legume:
28. a)cu potenţial ridicat: ... Galaţi, Timiş, Olt, Iaşi, Arad, Mures, Cluj, Dolj, Suceava, Bacau, Dambovita;
29. b)cu potenţial mediu: ... Ilfov, Botosani, Vrancea, Valcea, Teleorman, Giurgiu, Satu Mare, Neamt, Gorj, Bihor, Constanta, Buzau, Alba, Ialomita, Arges;
30. c)cu potenţial scăzut: ... Prahova, Hunedoara, Salaj, Caraş-Severin, Sibiu, Bistrita-Nasaud, Brăila, Mehedinti, Vaslui, Tulcea, Calarasi, Maramures, Covasna, Harghita, Braşov, municipiul Bucureşti. Cartofi:
31. a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Covasna, Maramures, Braşov, Harghita, Bistrita-Nasaud, Neamt, Cluj, Mures, Iaşi, Hunedoara;
32. b)cu potenţial mediu: ... Botosani, Bihor, Timiş, Dambovita, Bacau, Alba, Caraş-Severin, Salaj, Sibiu, Satu Mare;
33. c)cu potenţial scăzut: ... Arad, Arges, Valcea, Prahova, Constanta, Gorj, Dolj, Teleorman, Galaţi, Vrancea, Olt, Buzau, Tulcea, Vaslui, Mehedinti, Ilfov, Giurgiu, Calarasi, Brăila, Ialomita. Fructe:
34. a)cu potenţial ridicat: ... Arges, Dambovita, Valcea, Cluj, Maramures, Iaşi, Caraş-Severin, Salaj;
35. b)cu potenţial mediu: ... Bistrita-Nasaud, Bacau, Mures, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Neamt, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzau, Olt, Timiş;
36. c)cu potenţial scăzut: ... Vaslui, Galaţi, Botosani, Alba, Mehedinti, Sibiu, Dolj, Constanta, Giurgiu, Teleorman, Harghita, Ilfov, Ialomita, Braşov, Calarasi, Covasna, municipiul Bucureşti. Vin:
37. a)cu potenţial ridicat: ... Vrancea, Galaţi, Constanta, Buzau, Vaslui, Prahova, Iaşi, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinti;
38. b)cu potenţial mediu: ... Valcea, Bacau, Olt, Arad, Timiş, Bihor, Mures, Arges, Brăila, Salaj;
39. c)cu potenţial scăzut: ... Caraş-Severin, Satu Mare, Neamt, Cluj, Teleorman, Ialomita, Giurgiu, Botosani, Bistrita-Nasaud, Calarasi, Gorj, Hunedoara. Peste şi produse piscicole:
40. a)cu potenţial ridicat: ... Tulcea, Iaşi, Botosani, Bihor, Constanta, Dambovita, Calarasi, Ialomita;
41. b)cu potenţial mediu: ... Ilfov, Dolj, Giurgiu, Galaţi, Suceava, Mehedinti, Arad, Prahova, Brăila, Mures, Bacau, Neamt, Vaslui, Alba, Timiş, Caraş-Severin, Cluj, Buzau, Bistrita-Nasaud, Valcea, Teleorman, Braşov;
42. c)cu potenţial scăzut: ... Arges, Sibiu, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, Maramures, Salaj, Vrancea. Zahăr:
43. a)cu potenţial ridicat: ... Suceava, Botosani, Satu Mare, Neamt, Iaşi, Mures, Cluj, Galaţi, Covasna;
44. b)cu potenţial mediu; ... Bihor, Braşov, Vaslui, Arad, Bacau, Alba;
45. c)cu potenţial scăzut: ... Vrancea, Timiş, Harghita, Brăila, Sibiu, Salaj, Buzau, Hunedoara, Prahova. În şi canepa În pentru fibra:
46. a)cu potenţial ridicat: ... Arad, Bihor, Bistrita-Nasaud, Braşov, Brăila, Caraş-Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Covasna, Galaţi, Harghita, Ialomita, Maramures, Mures, Neamt, Salaj, Satu Mare, Suceava, Timiş;
47. b)cu potenţial mediu: ... Alba, Arges, Buzau, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinti, Olt, Prahova, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Valcea;
48. c)cu potenţial scăzut: ... Bacau, Botosani, Iaşi, Vaslui, Vrancea. Canepa pentru fibra:
49. a)cu potenţial ridicat: ... Arad, Bihor, Botosani, Caraş-Severin, Iaşi, Mures, Neamt, Satu Mare, Salaj, Suceava, Timiş, Vaslui, Vrancea;
50. b)cu potenţial mediu: ... Arges, Bacau, Brăila, Buzau, Dolj, Dambovita, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mehedinti, Olt, Prahova, Teleorman;
51. c)cu potenţial scăzut: ... Alba, Bistrita-Nasaud, Braşov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Maramures, Sibiu, Valcea. Anexa 4 ─────── la fişa tehnica pentru măsura 1.1 ───────────────────────────────── Producţii realizate şi procesate în anul 1998 Surse folosite: date operative ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor Anexa 5 ─────── la fişa tehnica pentru măsura 1.1 ───────────────────────────────── Investiţii prin Programul SAPARD în sectorul agroalimentar îmbunătăţite prin măsura 1.1. ---------- *) "Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului şi canepii în România" (septembrie 2000) NOTĂ: Prin modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente se produce şi o reducere de capacităţi datorată adaptării acestora la sursele de materii prime şi la condiţiile de piaţa. Apreciem o reducere a capacităţilor existente în proporţie de 20-25%. Capacitatile noi propuse vor acoperi parţial aceasta reducere. Sursa: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare pe termen scurt şi mediu (1999-2000 şi 2001-2005) Anexa 2 ─────── (Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006) ────────────────────────────────────────────────── FIŞA TEHNICA pentru măsura 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale" 1. MOTIVATIE Infrastructura rurală este foarte redusă şi prezintă disparitati foarte mari. În majoritatea spaţiului rural se remarca următoarele: - drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la reţeaua rutiera sau la cea de cale ferată, precum şi la drumurile care imbunatatesc circulaţia în zonele rurale şi/sau deservesc accesul la exploatatiile agricole; - reţeaua de alimentare cu apa în sistem canalizat este insuficienta; - reţelele de canalizare şi staţiile de tratare a apelor reziduale sunt încă inexistente; - în majoritatea comunelor lipseşte canalizarea, iar staţii de epurare nu exista, apele uzate fiind de regula deversate în apele curgătoare care traverseaza satele sau sunt imprastiate pe camp; - inundatiile au afectat deseori România şi în prezent exista tendinta de amplificare a acestui fenomen şi de creştere a frecvenţei în ultimii 10 ani. Între 1992 şi 2001 au existat inundaţii aproape în fiecare an, în anumite zone ale tarii cu pierderi semnificative materiale şi umane. Riscul major al dezastrelor este datorat, pe de o parte, prezentei unor maluri neprotejate şi, pe de altă parte, existenţei unor utilităţi şi servicii deteriorate de protecţie împotriva inundaţiilor. În anul 2005 în România au avut loc cele mai severe inundaţii din ultimii 20 de ani, care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 şi trebuie subliniat faptul ca au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori. Datorită precipitatiilor deosebit de abundente ce au căzut în perioada aprilie-septembrie 2005, debitele multor râuri au înregistrat cresteri, depasind cotele de inundaţie, afectand toate judeţele tarii. În 30 de judeţe a fost inundata o suprafaţa agricolă de peste 646.793 ha. În tabelul de mai jos este prezentat un rezumat al pagubelor produse: Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situeaza la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Având în vedere condiţiile meteo din anul 2005, care au afectat infrastructura de drumuri şi cai ferate, reţeaua de alimentare cu apa potabilă şi de canalizare, precum şi infrastructura de îmbunătăţiri funciare, pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din MAFA, autorităţile române au decis ca lista localităţilor (satele) afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005. Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fişa de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructura rurală (35 de puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 de puncte), obiective socioeconomice (10 puncte), infrastructura forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte). Din datele existente au rezultat ca au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 de comune, acoperind toate judeţele tarii, cu gradul de afectare după cum urmează: Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influente substanţiale negative asupra desfăşurării activităţii economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectiva. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30%, au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona respectiva. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10%, au fost înregistrate pagube doar la o parte din elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. Pentru refacerea infrastructurii tehnico-edilitare afectate de inundaţii în anul 2005, se vor depune proiecte numai pentru satele cu un grad de afectare mai mare de 5% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75). Cea mai mare parte a inundaţiilor produse în acest an sunt în zonele de risc la inundaţii şi în zonele cu risc la alunecări de teren. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - zone de risc natural cuprinde în anexele nr. 5 şi 7 unităţile administrativ-teritoriale care prezintă risc la inundaţii şi, respectiv, la alunecări de teren. Lucrările de protecţie împotriva inundaţiilor cuprind 1.181 km de diguri la Dunăre, la care se adauga 1.089 km de diguri pe râurile interioare şi 114 baraje şi apara o suprafaţa totală de 1.011.810 ha, pe care s-a dezvoltat o agricultura stabilă, centre de producţie, construcţii agricole, cai de comunicaţii şi reţele de transport al energiei electrice. România a încheiat acorduri de management al apelor cu toţi vecinii săi. În cadrul acestor acorduri bilaterale una dintre cele mai importante prevederi se referă la cooperarea privind controlul inundaţiilor. În conformitate cu prevederile acestor acorduri toate lucrările realizate în cadrul unei tari care pot afecta şi apele unei alte tari trebuie să fie agreate de cele doua părţi. Mai mult decât atât, cooperarea în regiunea noastră referitoare la controlul inundaţiilor a fost dezvoltata şi anterior în cadrul iniţiativei Tisa. Comisia Internationala pentru Protecţia Fluviului Dunarea (CIPFD) este implicata în activitatea Forumului Tisa, pe care îl va asista în dezvoltarea strategiei de protecţie împotriva inundaţiilor, care urmează să fie elaborata în conformitate cu bunele practici ale UE, utilizând Planul de acţiuni pentru protecţia împotriva inundaţiilor în bazinul Dunării, elaborat în 2004, şi prin încorporarea evaluării impactului inundaţiilor. România va continua sa coopereze în cadrul CIPFD pentru implementarea Planului de acţiuni pentru protecţia împotriva inundaţiilor în bazinul Dunării. În elaborarea viitoarei noastre strategii pe termen mediu şi lung privind protecţia împotriva inundaţiilor se va tine cont de liniile directoare prevăzute de Directiva cu privire la inundaţii a CE. Strategia pe termen mediu şi lung privind protecţia împotriva inundaţiilor va fi elaborata cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul unui Proiect PHARE. În acest sens se propune în cadrul acestei măsuri o noua submasura, care se referă tot la lucrări de natura celor de infrastructura, dar destinate prevenirii şi protecţiei împotriva inundaţiilor. Proiectele care se propun spre finanţare în cadrul acestei submasuri sunt cele amplasate în zonele inundate în acest an şi în anii anteriori şi, de asemenea, în zonele aprobate prin Legea nr. 575/2001 ca zone de risc natural la inundaţii şi, respectiv, alunecări de teren. Priorităţile noii submasuri sunt: 1. restaurarea în regim de urgenta a lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor (diguri, maluri); 2. construirea şi/sau reabilitarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor din zonele cu risc natural, conform Legii nr. 575/2001 - anexele 5 şi 7. Priorităţile menţionate mai sus se regăsesc şi în Strategia naţionala de management al riscului pentru inundaţii - partea privind atribuţiile şi responsabilităţile Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale: - identificarea zonelor de risc natural; - menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor; - amenajări pentru prevenirea inundaţiilor şi a alunecarilor de teren. Strategia naţionala de management al riscului la inundaţii pe termen scurt a fost elaborata de un grup de lucru interministerial, care a fost condus de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. În aceasta strategie au fost prevăzute măsuri şi acţiuni imediate care trebuie să fie întreprinse, cele mai importante fiind cele de reparare a digurilor şi cele referitoare la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor. În decursul anilor şi în special în ultima perioadă (1995-2005) s-au produs o serie de modificări ale malurilor Dunării şi au apărut zone afectate periculos de eroziune, care pot cauza deteriorarea digurilor şi inundarea zonelor protejate. Zonele cu risc ridicat la inundaţii sunt situate în Lunca Dunării, Campia de Vest - Banat (judeţul Timiş), insulele indiguite ale Dunării - Insula Mare a Brailei (judeţul Brăila), Insula Ialomitei (judeţele Ialomita şi Calarasi), pe râurile interioare, precum şi la nivelul suprafeţelor aparate cu baraje de atenuare a viiturilor. Toate acestea au fost deosebit de afectate de precipitatiile excepţionale din anul 2005. Sunt identificate 14 zone de risc cu eroziuni de mal active la Dunăre ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi 21 de baraje de atenuare a viiturilor, afectate de fenomenele meteorologice periculoase din lunile aprilie-septembrie 2005. Zonele de risc cu eroziuni active de mal la Dunăre au fost clasificate în funcţie de intensitatea fenomenului de eroziune (lăţimea zonei dig-mal erodata într-o anumită perioada de timp). Aceste zone au un grad sporit de vulnerabilitate la debitele în exces ale Dunării. Intensitatea fenomenelor de eroziune de mal este determinata de acţiunea repetată a valurilor ca urmare a traficului naval intens din zona şi a acţiunii eoliene în zonele fără plantaţii silvice de protecţie. Volumele excepţionale de apa tranzitate pe vai torentiale, în anumite perioade ale anului, vor fi stocate în spatele barajelor. Situaţia zonelor cu risc ridicat la eroziunile active de mal la Dunăre şi pe râurile interioare ce periclitează siguranţa în exploatare a digurilor de apărare se prezintă astfel:
52. a)doua zone de risc ridicat sunt în execuţie sau în curs de finalizare cu surse de finanţare asigurate de Guvern prin bugetul de stat: ... - zona Cerbu (Dunăre/braţ Borcea) km 46+900 - km 45+800; - zona Baital km 305+800 - km 307+800 (Dunăre/ braţ Borcea);
53. b)3 zone de risc ridicat sunt incluse în Proiectul "Reducerea riscului în caz de inundaţii şi alunecări de teren", subcomponentele C2 şi C5 - finanţat printr-un credit de la Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD): ... - zona Bentu (Dunăre/braţ Borcea) km 35+000 - km 32+000; - zona Facaieni km 19+915 (Dunăre/braţ Borcea); - zona Bordusani km 28+050 - km 27+950 (Dunăre/ braţ Borcea);
54. c)5 zone de risc ridicat sunt propuse în programul de finanţare SAPARD: ... - zona Luciu Giurgeni km 232+450 - km 233+450 (Dunăre/braţ Borcea); - zona Ciobanu km 84+000 - km 83+300 (Dunăre/ braţ Borcea); - zona Oltenita Surlari Dorobantu km 426+000 - km 422+000 (Dunăre aval de municipiul Oltenita); - zona Salcia Gradina km 70+000 - km 68+000 (Dunăre/braţ Macin); - zona digurilor pe râurile interioare Bretcu, Ojdula, Capalna şi Martanus.
55. d)restul de 5 zone de risc ridicat au studiile de fezabilitate elaborate din surse naţionale. Nu sunt disponibile surse pentru începerea execuţiei. ... Din barajele de atenuare a viiturilor, afectate de viiturile din anul 2005, doua sunt afectate substanţial şi sunt propuse a fi reabilitate prin programul SAPARD - măsura 2.1: - complex hidrotehnic Acumularea Somuz I; - complex hidrotehnic Acumularea Grăniceşti. Pentru celelalte baraje Administraţia Naţionala a Imbunatatirilor Funciare a intervenit cu lucrări de întreţinere şi reparaţii. Programul SAPARD, prin măsura de infrastructura rurală, este complementar Programului pentru normalizarea vieţii la sate, care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apa a satelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea şi garantarea de către Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apa a satelor, asigurarea cu locuinţe sociale, refacerea şi dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localităţilor rurale, cu modificările ulterioare. Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost finanţate proiectele de imbunatatire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000, în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat ce reprezintă sprijinul acordat de către statul român pentru dotarea satelor şi comunelor cu lucrări de infrastructura rutiera şi edilitara. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activităţile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare. Programul finanţat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997, cu modificările ulterioare, a fost creat în scopul sprijinirii şi urgentarii realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern de 340 milioane USD, din care 280 milioane USD sunt destinate realizării subprogramului de alimentare cu apa a satelor. De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel naţional cu programele PHARE şi Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apa, canalizare, epurare şi gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (oraşe cu o populaţie mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfăşoară pe o perioadă de 7 ani, între 2000 şi 2006. Un alt program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apa a localităţilor din mediul rural. Prin Programul SAPARD se vor finanta atât modernizări, cat şi construcţii de drumuri de interes local, conform Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care cuprinde: - drumurile rurale care asigura legătură dintre: - reşedinţa de comuna şi satele componente; - oraşe şi satele care le aparţin (de la sat la oraş); - drumuri de legătură care asigura accesul satelor la drumurile judeţene/naţionale şi reţeaua de cai ferate; - sate (de la sat la sat); - drumurile dintre proprietăţi sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul general de urbanism şi sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploatatia agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole şi nu pot fi finanţate prin Programul SAPARD; - străzi - drumuri publice în interiorul localităţilor, indiferent de denumire (strada, bulevard, cale, chei, splai, sosea, fundatura, ulita etc.). Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel naţional o dezvoltare integrată. 2. OBIECTIVE Obiective generale - Îmbunătăţirea situaţiei existente a infrastructurii din cadrul spaţiului rural, îmbunătăţirea atât a condiţiilor de viaţa, cat şi a standardelor de muncă şi menţinerea populaţiei în spaţiul rural - Asigurarea refacerii şi conservării infrastructurii de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor. Obiective specifice - Ameliorarea accesului la reţeaua de drumuri comunale, judeţene, naţionale, cai ferate, precum şi la exploatatiile agricole, obiective turistice de importanţa naţionala sau alte obiective economice - Sprijinirea activităţilor economice, comerciale şi turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale - Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condiţiilor igienico-sanitare ale locuitorilor şi a activităţilor productive desfăşurate - Ameliorarea calităţii mediului şi diminuarea surselor de poluare - Asigurarea prevenirii şi protecţiei împotriva inundaţiilor Obiective operationale - Construirea şi modernizarea drumurilor de interes local şi a podurilor - Construirea şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apa potabilă - Construirea sistemelor de canalizare a apei şi investiţii referitoare la staţiile de epurare a apei - Reabilitarea digurilor existente de apărare împotriva inundaţiilor - Reabilitarea şi consolidarea lucrărilor de stabilizare a terenurilor şi prevenirea inundaţiilor 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura permite dezvoltarea unor măsuri şi acţiuni integrate şi durabile, care creează premise reale pentru realizarea celorlalte direcţii ale Programului SAPARD (diversificarea activităţilor economice, prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, investiţii în exploatatiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existenta unei infrastructuri minimale este o preconditie a reusitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Pentru a atinge obiectivele propuse vor fi susţinute următoarele submasuri ce vor putea dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte: 1. Infrastructura tehnico-edilitara Drumuri în zonele rurale În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - construirea de drumuri de interes local noi şi modernizarea drumurilor de interes local existente, cu prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile judeţene şi naţionale şi la reţeaua de cai ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum, în conformitate cu stipularile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, telecomunicaţii). Alimentarea cu apa în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - construirea unor lucrări noi de alimentare cu apa şi extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: captare, aductiune, statie de tratare, rezervor de inmagazinare, staţii de pompare, reţea de distribuţie. La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, drum de acces, telecomunicaţii, apa, canal). Canalizari în sistem centralizat în zonele rurale În cadrul acestei submasuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte: - construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea şi/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: reţea de canale colectoare ale apelor uzate menajere, statie de epurare, statie de pompare şi canale de evacuare a apelor epurate (tratate în staţii de epurare). La aceste tipuri de proiecte se adauga construirea de reţele exterioare pentru conectarea la utilităţi a investiţiei (energie electrica, drum de acces, telecomunicaţii, apa, canal). 2. Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor În cadrul acestei măsuri proiectele vor cuprinde următoarele categorii de lucrări: - reabilitarea şi consolidarea malurilor şi digurilor din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii; lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor indiguite atât la Dunăre, cat şi pe râurile interioare şi, de asemenea, combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspiratie şi/sau refulare ale statiilor de pompare amplasate la Dunăre; - menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces din incintele indiguite, prin reţeaua de canale; - reabilitarea unor construcţii hidrotehnice din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii; lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare a viiturilor şi de protecţie a localităţilor şi terenurilor agricole din zona respectiva. De asemenea, se au în vedere consolidarea şi reabilitarea supratraversarii (estacada) unei conducte de alimentare cu apa de irigaţii, afectată de eroziunile din albie ca urmare a viiturilor produse în perioada 2002-2005; - plantaţii forestiere, constituite în zone de protecţie şi consolidare, cu speciile prezentate în anexa nr. 2; - regularizarea scurgerilor pe versanţi; - stabilizarea terenurilor cu alunecări; - eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coasta de colectare a precipitatiilor şi conducerea acestora în emisarii naturali; - amenajarea vailor şi ravenelor prin realizarea unor construcţii hidrotehnice adecvate. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnica şi funcţională a proiectelor prin memoriu justificativ şi studiu de fezabilitate. - La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare, precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale conforme cu legislaţia Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanta cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi, respectiv, ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare. - Proiectul trebuie să se încadreze în priorităţile propuse prin PUG - Planul de urbanism general şi planurile de amenajare a teritoriului. - Regimul juridic al terenului pe care se executa lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică. Specifice 1. Infrastructura tehnico-edilitara - Beneficiarul proiectului se angajează sa elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului. - Hotărârea consiliului comunei beneficiare privind necesitatea investiţiei - Hotărârea consiliului local de a suporta cheltuielile de întreţinere Pentru submasura Drumuri în zonele rurale - Proiectele realizate în cadrul acestei submasuri sa nu permită construirea drumurilor de pământ. - Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum şi a studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu cele din legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE . - Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale normelor tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreţinerea, repararea, administrarea şi exploatarea drumurilor publice în vigoare. - Proiectele trebuie să includă amenajarea, prin imbracaminti adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ. - Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal şi o structura a sistemului rutier, corespunzător categoriei functionale şi clasei tehnice respective. - Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă ca după aplicarea stratului de piatra operaţiunile de impermeabilizare să fie realizate în conformitate cu legislaţia naţionala. - Proiectele trebuie să prevadă ca realizarea colectării apelor provenite din precipitatii se va face prin rigole, santuri şi podeţe de descărcare. Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zonele rurale: - Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existenta sursei de apa în cantitate suficienta pentru investiţii noi şi extindere, iar pentru modernizări existenta sursei de apa se justifica numai prin memoriu justificativ. - Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum şi a studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE . - Inmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise. - Pomparea în reţeaua publică a apei din fantanile existente în vatra satului sa nu fie permisă fără a fi trecută prin statia de tratare. - Sa se folosească numai aductiuni închise. - Pentru toate tipurile de captare (subterana, izvoare, de suprafaţa) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecţie sanitară, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologica. - Populaţia deservita să fie de minimum 500 de locuitori. Pentru submasura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale: - Sunt permise numai proiectele care rezolva evacuarea substanţelor reţinute în reţeaua de canalizare şi/sau evacuarea namolului rezultat din staţiile de tratare a apei. - Proiectele trebuie să-şi demonstreze compatibilitatea cu reglementările naţionale privind mediul, precum şi cu legislaţia europeană în domeniul mediului, prin prezentarea acordului de mediu, precum şi a studiului de impact pentru investiţia propusă, folosind standarde şi proceduri conforme cu legislaţia Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/CE , amendata şi completată de Directiva 97/11/CE . - Populaţia deservita: minimum 500 de locuitori. 2. Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor - Sa fie respectate prevederile şi standardele legale privind studiul de impact asupra mediului. - Sa existe proiectul tehnic. Investiţiile eligibile sunt: - toate investiţiile prevăzute la pct. 4 "Câmpul de acţiune al măsurii"; - achiziţii de mijloace informatice şi software pentru monitorizarea proceselor de exploatare şi controlul calităţii acestora; - acea parte din costuri, cum ar fi plata arhitectilor, inginerilor şi a consultantilor, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziţii de patente şi licenţe, costuri ce privesc pregătirea şi implementarea unui proiect, direct legate de măsura, care să nu depăşească 12% din costul total eligibil al proiectului. Instalaţiile şi echipamentele trebuie să fie noi şi trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din ţările candidate [conform pct. 8, art. 14 paragraful 2.6 din secţiunea F din MAFA] şi în conformitate cu normele Uniunii Europene, inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea şi eliminarea produsilor reziduali şi a deşeurilor toxice. Investiţiile eligibile sunt specificate mai sus, precum şi în ordinul pentru implementarea măsurii. Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin dacă ele întrunesc cerinţele stipulate în art. 4 secţiunea B din MAFA. Numai cheltuielile plătite de Agenţie de la data deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenţiei pentru această măsură sau de la data (datele) specificată(
56. e)vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar. Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, maşinile şi achiziţiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din ţările menţionate la art. 14 pct. 2.7 secţiunea A din MAFA; în aceste condiţii, beneficiarul final trebuie să fie capabil sa confirme provenienţă inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidenta admisibile. Nu sunt eligibile: - ansamblul cheltuielilor prevăzute la art. 4 "Eligibilitatea cheltuielilor" paragraful 2 din secţiunea B "Managementul, monitorizarea şi evaluarea Programului" din anexa la MAFA, la care se adauga: - achiziţionarea de mijloace de transport. 6. CRITERII DE SELECŢIE Proiectele vor fi selecţionate în funcţie de următoarele criterii: 1. Infrastructura tehnico-edilitara Generale Specifice Pentru submasura Drumuri în zonele rurale Pentru submasura Alimentare cu apa în sistem centralizat în zonele rurale Pentru submasura Canalizare în zonele rurale NOTĂ: Criteriile de selecţie nu se aplică în cazul potenţialilor beneficiari care îndeplinesc condiţiile de accesare a art. 16 secţiunea A din MAFA. 7. BENEFICIARI 1. Infrastructura tehnico-edilitara Consiliile locale comunale Asociaţii cu statut juridic între consiliile locale comunale Beneficiarii publici se vor angaja sa realizeze lucrările în conformitate cu MAFA. 2. Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor Administraţia Naţionala a Imbunatatirilor Funciare 8. LEGISLAŢIA NAŢIONALA ÎN VIGOARE Lista actelor normative în vigoare referitoare la măsura şi submasurile în cauza este prezentată în capitolul "Anexe legislaţie" din Planul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală (PNADR). 9. DISPOZIŢII FINANCIARE Proiectele publice sunt proiecte de infrastructura care nu generează venituri substanţiale, în consecinţa, aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele de infrastructura care nu sunt de natura sa genereze venituri substanţiale sunt acele proiecte la care valoarea neta curenta a fluxului veniturilor viitoare, mai puţin costurile de exploatare, are ca rezultat o valoare mai mica de 25% din costul total al investiţiei respective. Costurile de exploatare sunt costuri survenite pentru funcţionarea investiţiei, inclusiv costurile de întreţinere, dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuţia publică este de 100% din costul total eligibil. În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte pentru infrastructura tehnico-edilitara a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 100.000 de euro şi 1.000.000 de euro. Un beneficiar poate primi ajutor pe perioada derulării programului SAPARD de maximum doua ori, în limita sumei maxime eligibile a măsurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundaţii în perioada aprilie- septembrie 2005. Prioritizarea proiectelor de infrastructura tehnico-edilitara: 1. se vor selecta şi contracta proiectele aflate în lista de asteptare a Agenţiei SAPARD, eligibile şi selectate, fără finanţare, amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75; 2. în limita fondurilor disponibile, se vor selecta şi contracta proiecte noi care sunt amplasate în satele prevăzute în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75. În cazul în care exista mai mult de un sat implicat într-un proiect, toate satele trebuie să fie localizate în zona afectată pentru a se putea plati o contribuţie comunitara mai mare. Planul financiar şi sursele de finanţare totale alocate acestei măsuri sunt prezentate în cap. VI "Alocarile financiare pentru măsurile SAPARD" (pagina 357): În completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga suma a dobânzii provenită din conturile euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri, în concordanta cu prevederile art. 10 paragraful 3 din secţiunea A din MAFA. Comitetul de monitorizare şi Comisia vor fi informate regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanţate din dobânda vor fi distinct evidentiate şi vor primi cofinantare comunitara numai din aceasta dobânda. Bugetul indicativ pe submasuri Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează: - minimum 25% contribuţie naţionala (bugetul naţional sau local); - până la 75% contribuţie comunitara. Rata de 100% poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanţiale. Activităţile eligibile ale proiectului se vor desfăşura după semnarea contractului, cu excepţia studiilor de fezabilitate şi tehnice, în limita procentului aprobat în măsura. Plata sprijinului financiar va fi facuta pe bază de documente justificative care să probeze ca plăţile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar. Luându-se în considerare opţiunile beneficiarilor, plata poate fi facuta într-o singura transa la sfârşitul proiectului sau în maximum 5 transe. Prevederile art. 16

(1)şi 16

(1)(a) secţiunea A din MAFA se vor aplica numai pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara şi numai pentru cele amplasate în satele incluse în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 75. Prevederile art. 16

(1)şi 16

(1)(a) secţiunea A din MAFA nu se aplică pentru proiectele din cadrul submasurii Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor. Pentru proiectele de investiţii la care se aplică art. 16

(1)şi 16

(1)(a) secţiunea A din MAFA, rata de intervenţie este: - 85% contribuţia UE; - 15% contribuţie buget naţional. Aceste dispoziţii se vor aplica pentru proiectele aprobate până la data de 31 decembrie

2. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ Proiectul de infrastructura tehnico-edilitara va fi amplasat în spaţiul rural definit conform legii. În cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit oraşe, se accepta proiectele cu condiţia ca aceasta schimbare sa fi survenit după semnarea contractului de finanţare. Proiectele de infrastructura tehnico-edilitara la care se aplică art. 16

(1)şi 16

(1)(

1. a)secţiunea A din MAFA sunt amplasate în satele prezentate în cap. VIII din anexa nr. 75 din PNADR. Proiectele finanţate în cadrul acestei măsuri nu trebuie să se suprapuna cu proiectele finanţate din fondurile naţionale sau străine ale Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. 11. PROMOVAREA PROGRAMULUI Potentialii beneficiari vor fi informati despre condiţiile eligibilităţii prezentei măsuri prin: - anunţ public, prin mijloacele mass-media; - distribuirea de broşuri de informare; - seminarii; - intalniri cu potentialii beneficiari. 12. INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ŞI DE IMPACT Indicatori de realizare Indicatori generali: Număr de proiecte: 724 Număr de locuitori: 342.000 Număr de comune: 880 Drumuri în spaţiul rural: Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1.500 Număr de comune: 380 Apa potabilă Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370 Număr de km de conducte: 3.100 Număr de staţii de pompare: 500 Număr de rezervoare apa potabilă: 500 Apa reziduala în spaţiul rural: Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130 Număr de km de conducte: 1.300 Număr de staţii de pompare: 300 Număr de staţii de epurare: 100 Infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor Număr de proiecte: 24 Număr km reconstrucţie dig: 0,5 Număr km protecţie mal: 2,3 Număr km restabilire mal: 1,7 Număr km reprofilare dig: 14,5 Suprafaţa (
2. ha)cu lucrări de prevenire a inundaţiilor: 2.685 Suprafaţa (
3. ha)cu lucrări de prevenire a inundaţiilor pe terenuri în panta: 800 Număr de km de reabilitare şi consolidare ravene şi vai: 101 Indicatori de rezultat - Procentul de exploataţii/gospodării/afaceri care au acces la infrastructura, beneficiind de asistenţa (%): creşte cu 50% - Creşterea frecvenţei turistice în zonele rurale (număr de turişti şi durata sejururilor) Protecţia mediului - Produsele reziduale/canalizare de apa reziduala/tratarea apelor uzate în staţii de tratare ca rezultat al acţiunilor asistate (creşterea procentului volumului apei tratate şi creşterea numărului de exploataţii/gospodării deservite) Indicatori de impact Menţinerea populaţiei în zonele rurale - Evoluţia numărului de locuitori Locurile de muncă şi impactul social - Numărul de locuri de muncă create: - în perioada execuţiei proiectului: 14.400; - locuri de muncă permanente: 1.400. Indicatorii de impact şi rezultat vor fi imbunătăţiţi substanţial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene. 13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE Potenţialul beneficiar va trebui sa anexeze la cererea de finanţare următoarele documente: - studiul de fezabilitate întocmit conform Ordinului ministrului finanţelor publice şi al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1.013/873/2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii, cu completările ulterioare; - pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara, hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiţiei; - pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara, decizia consiliului local care să ateste ca lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiţiei. Respectiva decizie a consiliului local va trebui sa menţioneze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către primărie; - certificatul de urbanism conţinând lista avizelor necesare pentru demararea investiţiei; - fişa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiţiile de protecţie a mediului necesare pentru obţinerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ştampila tip A sau tip B, care conţine în anexa, după caz, acordul de mediu emis de autorităţile competente pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislaţia naţionala conformă cu legislaţia Uniunii Europene; - declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte ca aplicantul nu beneficiază pentru acelaşi proiect şi de o alta finanţare naţionala sau comunitara; - avizul sanitar eliberat de instituţiile abilitate, care să ateste ca proiectul este în conformitate cu legislaţia naţionala - numai pentru proiectele de apa şi canalizare; - pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara, hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreţinere; - pentru proiectele de infrastructura tehnico-edilitara, hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însuşire a unui proiect tehnic deja întocmit; - pentru proiectele de infrastructura de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor trebuie proiectul tehnic aprobat. 14. CONDIŢII DE FINANŢARE - beneficiarii trebuie să menţioneze clar în documentele contabile toate operaţiunile privitoare la respectiva investiţie; - la momentul depunerii cererii de finanţare, localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA; - un beneficiar poate primi un ajutor de doua ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submasurii, fără a lua în considerare proiectele afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005; - beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completa a proiectului anterior; - beneficiarul va colabora şi va prezenta orice informaţie solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, ai Agenţiei SAPARD, ai Comisiei Uniunii Europene sau de alte structuri autorizate sa controleze şi sa auditeze implementarea proiectului; - sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei transe). 15. AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE - Agenţia SAPARD reprezintă în România autoritatea de implementare. - Serviciile tehnice de verificare pe teren plati sunt unităţile specializate din cadrul Agenţiei SAPARD. Anexa 1 ─────── la fişa tehnica pentru măsura 2.1 ───────────────────────────────── Situaţia zonelor defavorizate Anexa 2 ─────── la fişa tehnica pentru măsura 2.1 ───────────────────────────────── Lista arborilor şi arbustilor utilizaţi pentru consolidarea malurilor şi a digurilor 1. Acer tataricum 2. Taxodium distichum 3. Hippophae rhamnoides 4. Tamarix ramosissima 5. Morus alba (nigra) 6. Fraxinus excelsior 7. Fraxinus americana 8. Fraxinus pennsylvanica 9. Fraxinus angustifolia 10. Fraxinus pallissae 11. Gleditsia triacanthos 12. Acer campestre 13. Populus alba 14. Populus euramericana 15. Populus canescens 16. Pirus pyraster 17. Salix alba 18. Robinia pseudacacia 19. Elae agnus angustifolia 20. Quercus robur 21. Quercus pedunculiflora 22. Ulmus minor 23. Ulmus pumila 24. Ulmus laevis Anexa 3 ─────── la fişa tehnica pentru măsura 2.1 ───────────────────────────────── Lista proiectelor propuse să fie finanţate în cadrul submasurii "Infrastructura de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor" Anexa 3 ─────── (Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006) ────────────────────────────────────────────────── FIŞA TEHNICA pentru măsura 3.1 "Investiţii în exploatatiile agricole" 1. MOTIVATIE Prin aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-au pus bazele proprietăţii private şi ale generalizarii proprietăţii private în agricultura. Astfel, dacă prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa maxima restituită era de 10 ha, prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa care se restituie este de maximum 50 ha. De asemenea, prin Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, persoanele fizice şi juridice puteau dobândi/achizitiona până la maximum 200 ha teren agricol, în echivalent arabil, de familie. În prezent, sunt aplicabile prevederile titlului X "Circulaţia juridică a terenurilor" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare. Exploatatiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confrunta cu o dotare insuficienta, formată în principal din tractoare, combine, maşini şi echipamente agricole cu un grad ridicat de uzura fizica şi morala. Patrimoniul pomiviticol actual, deşi este apropiat ca suprafaţa celui existent în 1990, prezintă fenomenul de imbatranire a unor plantaţii, precum şi pe cel de distrugere, datorate atât calamităţilor naturale din ultimii ani, cat şi modului defectuos de cultivare a plantaţiilor de vii şi pomi. În 1996, din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu vita-de-vie nobila, iar diferenţa de 117,7 ha era cultivată cu diferiţi hibrizi productivi. La unele plante tehnice şi culturi traditionale (sfecla de zahăr, rapita, ricin, în, canepa, tutun, plante furajere, plante medicinale şi aromatice etc.) se constata o reducere a suprafeţelor de cultura şi a productiilor obţinute, precum şi reducerea suprafeţei totale de sere incalzite de la 1.656 ha în 1990 la 957 ha în 1999, din care 282 ha aparţin sectorului privat. Transferarea animalelor slab performanţe de la fostele cooperative agricole de producţie în sectorul privat conduce la necesitatea achiziţionării unor efective matca performanţe, precum şi a asigurării condiţiilor pentru aplicarea unor tehnologii performanţe de creştere şi de întreţinere a animalelor. Aceste tehnologii trebuie să respecte condiţiile de protecţie a mediului ambiant şi a cadrului natural. Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătăţirea septelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juninci cu înalt potenţial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD). NOTĂ: În România sunt 6 centre aparţinând Societăţii Comerciale "SEMTEST" pentru testarea taurilor, în funcţie de performanţe şi pedigri, în ceea ce priveşte reproductia şi materialul seminal. Insamantarea artificiala se face prin Asociaţia Crescatorilor de Taurine din România. Agenţia Naţionala pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigura prin unităţile sale teritoriale reproductia naturala şi respectarea Planului de imbunatatire la nivel naţional. Circa 20% din totalul fermierilor au vârsta mai mare de 65 de ani. În acelaşi timp, foarte putini tineri au condiţii reale să se stabilească în mediul rural şi sa devină managerii unor exploataţii agricole. Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiţii importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potenţialului producţiei vegetale şi animale şi în special a parametrilor calitativi ai acesteia. În strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă şi calitativă a productiilor vegetale şi animale, în vederea ameliorării exploataţiilor agricole şi refacerii potenţialului producţiei vegetale şi animale (îmbunătăţirea calităţii, igienei, creşterea condiţiilor de bunastare a animalelor, îmbunătăţirea potenţialului genetic şi a condiţiilor de mediu), diversificarea productiilor atât în sectorul vegetal, cat şi în cel al creşterii animalelor, în vederea utilizării mai bune a potenţialului existent şi a creşterii veniturilor producătorilor agricoli. Investiţiile în exploatatiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea şi reînnoirea parcului de tractoare şi utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele care au un potenţial genetic ridicat, modernizarea şi reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor şi fermelor de creştere a animalelor existente. În anul 2005, în România au avut loc cele mai severe inundaţii din ultimii 20 de ani, care au afectat toate judeţele. Perioadele în care s-au produs acestea au fost 10-30 aprilie, 1-31 mai, 1-7 iunie şi 11-17 iunie, 14-25 august, 19-25 septembrie 2005 şi trebuie subliniat faptul ca au existat numeroase cazuri de localităţi afectate de inundaţii de mai multe ori. Estimarea pagubelor datorate inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 se situeaza la 5.975 milioane lei (1,6 miliarde euro), reprezentând aproximativ 3,4% din PIB (nivel 2003). Pentru a sprijini activitatea economică din zonele rurale inundate şi pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din MAFA, autorităţile române au decis ca lista localităţilor (satelor) afectate de inundaţii în perioada aprilie-septembrie 2005 şi gradul lor de afectare să fie aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.512/2005, cu modificările ulterioare. Pentru determinarea gradului fizic de afectare au fost întocmite o fişa de evaluare pentru fiecare localitate (sat) şi modalitatea de calcul, luându-se în considerare următoarele elemente: locuinţe (15 puncte), anexe gospodăreşti (10 puncte), infrastructura rurală (35 de puncte), suprafaţa agricolă şi forestieră (20 de puncte), obiective socio-economice (10 puncte), infrastructura forestieră şi de protecţie împotriva inundaţiilor (10 puncte). Din datele existente a rezultat ca au fost afectate 3.755 de sate din 1.277 comune acoperind toate judeţele tarii, cu gradele de afectare următoare: Pentru a explica datele prezentate în tabelul de mai sus şi ca rezultat al analizei fişelor de evaluare pentru fiecare localitate, se constată că în cazul unui grad de afectare de peste 30% au fost înregistrate pagube semnificative la toate elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, cu influente substanţial negative asupra desfăşurării activităţii economice şi nivelului de trai al locuitorilor din zona respectiva. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 10 şi 30% au fost înregistrate pagube semnificative doar la o parte dintre elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, dar care influenţează negativ desfăşurarea activităţii economice şi nivelul de trai al locuitorilor din zona respectiva. În situaţia unui grad de afectare cuprins între 5 şi 10% au fost înregistrate pagube doar la o parte dintre elementele stabilite în calcularea gradului de afectare, în special infrastructura rurală. Prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful
4. a)secţiunea A din MAFA se vor aplica pentru toţi potentialii beneficiari ai măsurii, care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare mai mare de 30% şi vor realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77. Prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful
5. a)secţiunea A din MAFA se vor aplica pentru toţi potentialii beneficiari care îşi desfăşoară activitatea în satele cu grad de afectare cuprins între 10 şi 30% şi care prezintă un document prin care atesta ca au suferit pagube, document emis de comitetul*) local pentru situaţii de urgenta, la nivel de comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta atesta ca potenţialul beneficiar a suferit pagube ca urmare a inundaţiilor produse în perioada aprilie-septembrie 2005 şi va realiza proiectul într-un sat inclus în cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76. __________ Notă ... *) Comitetul local pentru situaţii de urgenta este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenta. 2. OBIECTIVE Obiective generale În baza măsurii va putea fi asigurat sprijinul financiar pentru investiţii în exploataţii agricole private, vegetale şi de creştere a animalelor, asigurând rationalizarea şi reorientarea producţiei pentru creşterea calităţii produselor obţinute prin aplicarea unor tehnologii competitive şi care ar putea limita poluarea mediului înconjurător. Aceasta măsura va contribui la îmbunătăţirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activităţile agricole prin îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţa şi munca, precum şi la asigurarea condiţiilor de igiena şi bunastare a animalelor. Implementarea măsurii se va face respectând prevederile art. 2 din Regulamentul nr. 2.759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană şi va asigura condiţiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploatatiile agricole. Obiective specifice: - sa modernizeze tehnologiile de cultura şi sa reducă costurile de producţie; - sa diversifice producţia şi sa imbunatateasca calitatea produselor agricole româneşti; - să asigure îmbunătăţirea raselor, respectarea condiţiilor de igiena şi de întreţinere a animalelor; - sa reducă pierderile de producţie şi sa crească eficienta exploataţiilor agricole; - sa promoveze diversificarea activităţilor agricole pentru a asigura o mai buna utilizare a forţei de muncă în agricultura; - să asigure o mai buna valorificare a potenţialului agricol al fiecărei zone; - sa faciliteze transferul exploataţiilor agricole către tineri; - sa protejeze, sa conserve şi sa imbunatateasca mediul înconjurător natural, să asigure refacerea şi conservarea calităţii solului; - sa stimuleze concurenta. Obiective operationale: - promovarea investiţiilor în sectorul animalier şi vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătăţirea construcţiilor fermei (pentru sectorul vegetal şi animalier), investiţii în maşini noi şi/sau în animale cu valoare genetica ridicată, refacerea şi ameliorarea plantaţiilor de pomi şi vita-de-vie. 3. CORELAREA CU ALTE MĂSURI Aceasta măsura trebuie să se coreleze cu următoarele măsuri: - îmbunătăţirea structurilor pentru calitate, control sanitar-veterinar, fitosanitar şi al calităţii produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor; - îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole; - metode agricole de producţie proiectate sa protejeze mediul şi sa menţină peisajul rural; - constituirea grupurilor de producători; - managementul resurselor de apa pentru agricultura; - dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale; - îmbunătăţirea pregătirii profesionale; - asistenţa tehnica. 4. CÂMPUL DE ACŢIUNE AL MĂSURII Proiectele eligibile trebuie să se refere la: Ferme de producţie vegetala Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin: - achiziţia de echipament necesar pentru modernizarea exploataţiilor de sectorul vegetal prin dotarea acestora cu: tractoare, combine, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente agricole, inclusiv pentru calibrarea, sortarea, condiţionarea şi depozitarea produselor agricole obţinute şi prelucrate în cadrul fermei, instalaţii de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale; - reabilitarea plantaţiilor pomicole (cu schimbarea structurii pomilor fructiferi) prin achiziţionarea de material săditor, precum şi lucrări executate de terţi pentru destelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia ingrasarii solului; - reabilitarea plantaţiilor viticole (reconversie, înlocuirea viţei-de-vie imbatranite şi/sau slab productive, precum şi a hibrizilor de vita-de-vie numai cu soiuri nobile) pe suprafeţele existente, fără creşterea suprafeţei totale cultivate cu vita-de-vie, prin achiziţionarea de material săditor, înfiinţarea de şcoli de vita-de-vie (complex de depozitare la frig şi de fortare la cald, hala de altoire, maşini şi utilaje agricole, magazie şi depozit de materiale), precum şi lucrări executate de terţi pentru destelenire, pregătirea solului, plantare şi replantare, cu excepţia ingrasarii solului; - investiţii în ferme vegetale prin modernizarea şi extinderea clădirilor şi utilităţilor (alimentare cu apa, energie electrica, energie termica, evacuarea deşeurilor, canalizare şi altele asemenea) şi completarea cu o serie de construcţii necesare pentru producţia agricolă (spaţii de sortare şi depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, împrejmuiri şi altele asemenea); - modernizarea şi construirea de sere noi, realizate din structuri metalice uşoare, cu centrale termice proprii şi instalaţii de irigat, inclusiv asigurarea utilităţilor: alimentare cu apa, energie electrica, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate şi altele asemenea, pentru a respecta condiţiile de protecţie a mediului înconjurător. Ferme pentru creşterea animalelor şi pasarilor Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile pentru creşterea animalelor şi a pasarilor, prin: - achiziţionarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potenţial genetic, cu menţionarea originii (pedigri), a provenientei şi înregistrarea la unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie*1) (cu excepţia pasarilor), precum şi achiziţionarea de material seminal de calitate; ___________ *1) Agenţia Naţionala pentru Ameliorare, Reproducţie şi Selecţie asigura prin unităţile teritoriale reproductia naturala şi respectarea Planului de ameliorare la nivel naţional. - dotarea cu tractoare, utilaje, maşini, instalaţii şi echipamente pentru efectuarea activităţilor din fermele de creştere a animalelor; - înfiinţarea fermelor de creştere a animalelor şi pasarilor, modernizarea celor existente, precum şi completarea cu alte construcţii şi utilităţi: padocuri, fanare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejectii, staţii de epurare, instalaţii pentru producerea şi dozarea furajelor complexe, sali de muls şi de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalaţii de alimentare cu apa, reţele de canalizare, instalaţii electrice, împrejmuiri etc. 5. CRITERII DE ELIGIBILITATE Generale - Proiectul va fi amplasat în spaţiul rural, cu excepţia modernizărilor de sere, care se pot amplasa şi în mediul urban, dacă au asigurate sursele de încălzire. - Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a fermei*). __________ Notă ... *) Prin viabilitate economică se înţelege obţinerea de performanţe financiare eficiente şi abilitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operationala. Beneficiarul trebuie să demonstreze ca îşi poate plati obligaţiile şi datoriile în mod regulat, fără sa supună la niciun risc desfăşurarea normală a activităţii agentului economic, şi ca generează un venit net semnificativ (nu mai puţin de 5%). - Înaintea începerii investiţiei, fermele trebuie să fie în acord cu standardele naţionale, iar la finalizarea investiţiei, pentru proiectele a căror valoare este: - ≤ 500.000 de euro, investiţia trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinara, fitosanitara, de igiena şi bunastare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene; - > 500.000 de euro, ferma trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinara, fitosanitara, de igiena şi bunastare a animalelor şi de mediu a Uniunii Europene. - Sprijinul financiar cu o valoare > 500.000 de euro se acordă numai proiectelor al căror obiectiv este implementarea acquis-ului comunitar în fermele de creştere a animalelor şi pasarilor. - Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare ori arendare pentru teren pe o perioadă de minimum 10 ani sau de minimum 5 ani în cazul altor tipuri de investiţii care nu prevăd construcţii. - Proiectul trebuie să prevadă distinct cantităţile destinate comercializării şi sa conţină date privind piaţa şi potentialii clienţi. - Existenta cofinanţării trebuie certificată. - Beneficiarii (persoane fizice şi/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc sa îl initieze, printr-un document eliberat de autorităţile competente, care să certifice faptul ca beneficiarul are cunoştinţe profesionale în domeniu: diploma sau certificat de formare sau declaraţie pe propria răspundere ca responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plati a ajutorului. - Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare şi obligaţii restante faţă de bugetul de stat, faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat şi bănci (altele decât cele pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declaraţii fiscale sau altor declaraţii eliberate de autorităţile fiscale. - În satele cu grad de afectare mai mare de 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 77) vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful
6. a)secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: - investiţii de modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri. - În satele cu grad de afectare între 10% şi 30% (cap. VIII din PNADR, anexa nr. 76) vor aplicate prevederile art. 16 paragraful 1 şi 16 paragraful 1 subparagraful
7. a)secţiunea A din MAFA, fiind eligibile următoarele tipuri de investiţii: - investiţii de modernizare şi investiţii noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri, care depun un document ce demonstreaza ca au fost afectaţi de inundaţii. Documentul va fi emis de comitetul local pentru situaţii de urgenta, la nivel de comuna. Comitetul local pentru situaţii de urgenta demonstreaza ca potenţialul beneficiar a suferit pagube în urma inundaţiilor din perioada aprilie-septembrie 2005. Specifice - Plantaţiile viticole se realizează pe suprafeţe existente, fără creşterea acestora, inlocuind vita-de-vie imbatranita sau slab productiva şi hibrizii de vita-de-vie numai cu soiuri nobile. - Şcolile de vita-de-vie vor avea o suprafaţa minima de 1 ha cu 160.000 butaşi altoiti şi 48.000 vite altoite. - Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi şi de vita-de-vie care sunt: - înregistrate în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale; - înregistrate în cataloagele Comunităţii Europene; - prevăzute în listele furnizorilor din ţările comunitare, în care soiurile au o denumire clara şi o descriere suficient de amănunţită, şi provin dintr-un stat membru al Comunităţii Europene; - materialul sa corespundă condiţiei de "calitate CE" sau normelor române în vigoare. - Pentru achiziţiile de animale care reprezintă nuclee de reproducţie cu valoare genetica ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte certificate de origine şi productivitate. - Achiziţia iniţială de vaci/bivolite cu o înaltă valoare potenţiala va fi facuta din animale de reproducţie de rasa pura şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a tarii de origine, şi va fi limitată la: - pentru producători agricoli individuali: 6 capete; - pentru asociaţiile familiale: 20 capete; - pentru companiile agricole/comerciale: 35 capete. - Achiziţia iniţială de scroafe cu o înaltă valoare genetica va fi facuta din animale de reproducţie de rasa pura şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a tarii de origine, şi va fi limitată la: - pentru producători agricoli individuali: 20 capete; - pentru asociaţiile familiale: 50 capete; - pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete. - Achiziţia iniţială de oi/capre cu o înaltă valoare potenţiala va fi facuta din animale de reproducţie de rasa pura şi cele care provin din acestea, din ţările menţionate în secţiunea F pct. 8 din MAFA, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt însoţite de un certificat de origine şi productivitate, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare a tarii de origine, şi va fi limitată la: - pentru producători agricoli individuali: 200 capete; - pentru asociaţiile familiale: 300 capete; - pentru companiile agricole/comerciale: 1.400 capete. - Achiziţia de animale cu valoare genetica ridicată nu va depăşi numărul total pe perioada implementarii programului: - vaci/bivolite: 15.000 capete; - oi/capre: 50.000 capete; - scroafe: 23.000 capete. - Pentru creşterea animalelor, beneficiarul trebuie să demonstreze ca are în exploatare suprafaţa de baza furajera minima (în funcţie de zona de cultura), necesară întreţinerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanţă): - Pentru achiziţiile de animale, prin proiect, trebuie să se dovedească faptul ca exista sau sunt propuse să se construiască adaposturi corespunzătoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere şi care vor respecta condiţiile veterinare, de bunastare a animalelor şi de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar şi acord de mediu care să respecte prevederile NTPA 001 cu privire la conţinutul de poluanti al apelor