ANEXĂ din 1 octombrie 2020

(2013), Condițiile de viață ale populației din România– 75,6% au menționat costurile prea mari; ... – 7,1% au sperat că problema de sănătate va dispărea fără intervenție; ... – 5,7% au menționat teama de a accesa serviciile de asistență medicală. ... Din cauza problemelor sistematice menționate mai sus, cererea și oferta sistemului de asistență medicală sunt puternic dezechilibrate. Astfel, nevoia nesatisfăcută de asistență medicală în Regiunea de Nord-Vest oferă o bază foarte puternică pentru intervenție. Capitolul II VIZIUNEA ȘI DIRECȚIILE STRATEGICE VIZIUNEA STRATEGICĂ La nivelul RNV vor fi reduse diferențele dintre nevoile populației și performanțele sistemului de asistență medicală. Serviciile centrate pe pacient vor fi furnizate în mod eficient și eficace printr-un nou sistem de sănătate regional, re-proiectat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, stilul de viață și indicatorii de sănătate se vor îmbunătăți. Viziunea privind dezvoltarea asistenței medicale în regiunea de nord-vest este cea a unui sistem de asistență medicală performant, reformat și restructurat, care se bazează pe îngrijiri primare și comunitare de anvergură, cu un rol eficient de prevenție și gatekeeper, un sistem ambulator consolidat și o rețea de spitale raționalizată, coordonată și simplificată. În conformitate cu strategia, viitorul sistem de sănătate al RNV va fi caracterizat de: Receptivitate, astfel încât accesul la îngrijiri să fie îmbunătățit în mod semnificativ, cu o proporție mai mică de nevoi nesatisfăcute și scăderea inegalității astfel încât rezultatele reflectate în starea de sănătate să fie îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității; Echitate și protecție financiară, o problemă deosebit de gravă în RNV, unde diferențele de acoperire a serviciilor de sănătate și rezultatele reflectate în starea de sănătate sunt semnificative atât între diferitele județele, cât și între zonele rurale și urbane și în care un procent semnificativ din populație menționează costurile ca impediment în accesarea serviciilor de sănătate; Eficacitate și sustenabilitate financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane către îngrijirile primare și ambulatorii, și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate. Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sănătății elaborează o nouă strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enunțate în strategia precedentă. Se urmărește realizarea la nivel regional a unei rețele de servicii de sănătate performante, integrate, care să acopere nevoile de servicii medicale pentru întreaga populație din regiune. DIRECȚIILE STRATEGICE Implementarea viziunii necesită acțiuni transformatoare pentru reproiectarea funcției și structurii sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile de nivel înalt ale strategiei. Direcțiile strategice pentru sistemul de sănătate românesc în ansamblu, inclusiv pentru RNV, sunt: > Consolidarea unităților de îngrijire primară și îngrijirea comunitară prin extinderea rețelei de medici de familie și furnizori de servicii de asistență medicală comunitară, creșterea capacității și revizuirea legislației în sensul aplicabilității la realitatea contextuală a funcționării serviciilor de sănătate și a coroborării cu legislația europeană în domeniu; > Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii în unitățile de îngrijire ambulatorie; > Integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență în ambulatoriu - spital) cât și pe orizontală (asistență medicală primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare); > Revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" a asistenței primare și sprijinirea "inversării" piramidei serviciilor de asistență medicală; > Raționalizarea și reconfigurarea rețelei spitalicești; > Dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijiri paliative la nivel comunitar, primar, ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și în ambulatoriu; > definirea conceptului de ÎTL și dezvoltarea serviciilor de ÎTL. Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile RNV; o atenție deosebită a fost acordată pentru: > Reducerea inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește asistența medicală ambulatorie și discrepanțele dintre zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește accesul; > Asistență medicală comunitară pentru comunități cu populație vulnerabilă din punct de vedere medical și social; > Accesul la asistență medicală în zonele rurale; > Reorganizarea rețelei spitalicești, având în vedere natura fragmentată și starea critică a infrastructurii spitalicești. REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST - VIZIUNEA PENTRU 2027DOMENIUL STRATEGIC PROBLEME IDENTIFICATE INTERVENȚIA NECESARĂ CONDIȚII NECESARE REZULTATE Sănătate publică Indicatori de sănătate nesatisfăcători în unele zone în comparație cu media națională Consolidarea capacității de spitalizare de zi, în ambulatoriu, asistență primară și comunitară Revizuirea legislației pentru îmbunătățirea mecanismelor, de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate privind sănătatea cel puțin egale cu media națională Povară mare a bolilor cronice, în special a bolilor cardiovasculare, diabetului, cirozei și hepatitelor cronice Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, asistență primară și comunitară; Revizuirea legislației, standardelor și modalităților de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizare de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie; A fost revizuit curriculum-ul pentru rezidențiat în medicina de familie pentru managementul bolilor cronice. Reducerea poverii bolilor cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii de prevenție Servicii sanitare Asistență primară inegal distribuită Recrutarea între 43-72 de medici de familie, acordând prioritate zonelor fără niciun medic de familie Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea/echiparea cabinetelor MF; Dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistența primară prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performanței. Acoperire cu medici de familie îmbunătățită Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabilă din punct de vedere medical, social, economic Dezvoltarea rețelei de asistență medicală comunitară; Consolidarea integrării cu asistența medicală primară. Dezvoltarea de ghiduri, protocoale, management de caz, standarde de cost și calitate pentru activitatea de asistență medicală comunitară Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate avizate de către Ministerul Sănătății prin Unitatea de Incluziune Socială Capacități spitalicești inegal distribuite Înființare spital regional Consolidarea capacității de îngrijire de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în raport cu nevoia demonstrată din sănătate 1 spital regional și reconfigurarea spitalelor din regiune Îngrijire în ambulatoriu inegal distribuită Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialitățile clinice de bază în toate zonele urbane Consolidarea capacității de îngrijire în ambulatoriu pentru specialități clinice cu adresabilitate mare și cu deficit ridicat; Introducerea de criterii normative pentru distribuția teritorială a echipamentelor de înaltă performanță. Rețeaua de îngrijire în ambulatoriu care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante Proporție crescută de spitalizări evitabile Dezvoltarea facilităților de îngrijire în ambulatoriu și în spitalizare de zi Consolidarea integrării între ambulatoriu și asistența primară; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi și îmbunătățirea mecanismelor de finanțare a serviciilor acordate în spitalizarea de zi. Spitalizarea evitabilă tratată în asistență medicală primară/ambulatorie/pe termen lung Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de recuperare și îngrijire pe termen lung Modificarea legislației la nivel național. Relocarea unui număr de paturi în cadrul unităților spitalicești/sociale pentru înființarea ITL, astfel încât să crească numărul de paturi de recuperare și ITL cu 25%. Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea furnizării serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv cerințele de forță de muncă) Pacienții cronici care se încadrează în criteriile ITL, să beneficieze de servicii în spații adecvate de îngrijire pe termen lung Capacitate limitată și concentrată într-un număr redus de unități de îngrijire paleativă Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România Dezvoltarea capacității de îngrijire paliativă pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Înființarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu. Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază. Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirilor paliative în curriculum pentru rezidenții în cabinetele medicilor de familie și de oncologie Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijire paliativă, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru servicii la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de îngrijiri paliative. Îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor și acces la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvată. Măsuri la nivel de sistem Provocări structurale: Adaptabilitate continuă la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementărilor de punere în aplicare a măsurilor identificate, întărirea capacității tehnice și de coordonare între toți actorii care activează în domeniul sănătății. Stabilirea responsabilităților la nivelul structurilor din Ministerul Sănătății și la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate. Un cadru și o strategie clare cu aportul și sprijinul tuturor părților interesate. Utilizarea redusă a instrumentelor de planificare Stabilirea responsabilităților de planificare la nivelul structurilor din MS și la nivel decizional pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor medicale Servicii sanitare planificate și coordonate. Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, Evaluare și administrare de către fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare. Luarea deciziilor bazate pe informații actualizate. Capitolul III PLAN GENERAL DE SERVICII SANITARE PE NIVELURI DE ÎNGRIJIRE A. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR ACORDATE DE MEDICII DE FAMILIEANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ȘI A PRINCIPALELOR DEFICITE În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din RNV a fost 1537, reprezentând 12,8% din numărul total de medici de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești medici de familie au lucrat în mediul urban (59,7%), având în vedere că distribuția populației în regiune este de 52,4% - urban și 47,6% - rural. Acoperirea cu medici de familie în regiune (6,0 la 10.000 loc.) se situează la nivelul mediei naționale (6,2 la 10.000 loc.). În județe există un echilibru între acoperirea cu medici de familie în urban și rural, excepție face județul Bihor (unde acoperirea este mult mai mare față de valorile pe regiune și țară) și județul Satu Mare (unde există o discrepanță mare între urban și rural față de regiune și țară). Figura 3: Numărul medicilor de familie / 10.000 locuitori

(2018)Sursa datelor: Institutul Național de Statistică La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în RNV a fost înregistrat un număr de 17 localități rurale fără medici de familie, cele mai multe sunt în Sălaj

(7)și Maramureș

(5), existând și două județe în care toate localitățile rurale au acoperire cu medici de familie (Bihor și Satu Mare). Tabel 3: Consultații acordate la nivel de îngrijiri primare și localități fără medici de familie în zonele rurale din RNVJudeț Consultații per capita (medicina familiei) (zone urbane) Consultații per capita (medicina familiei) (zone rurale) Localități fără medici de familie Bihor 1.8 2.1 0 Bistrița-Năsăud 3.7 2.0 2 Cluj 1.6 3.0 3 Maramureș 3.3 2.6 5 Satu Mare 2.4 1.6 0 Sălaj 4.3 2.9 7 Regiunea N-V 2.4 2.3 17 Sursa: INSP-CNSISP 2018 (consultații / locuitori) O estimare a numărului de medici de familie din RNV (pe baza datelor din 2018) conform normativului acceptat a evidențiat un surplus de medici de familie de 247 medici de familie în zona urbană, în timp ce există o lipsă de 597 medici în zonele rurale. În anul 2019 au fost identificate 17 localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în Anexa 7. Țintele regionale și planul operaționala) Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF*2) și în zonele rurale, în special în Sălaj, Satu Mare și Maramureș (care înregistrează cei mai scăzuți indici de acoperire în rural), utilizând mecanismele de stimulare descrise anterior. *2) Vezi Anexa 7 pentru o lista a localităților din regiunea de NV fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării. ...

1. b)Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului; screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodică activă de către MF a persoanelor înscrise pe listele acestora conform reglementărilor legale și asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordării consultațiilor medicale pentru întărirea prevenției; ...
2. c)Identificarea unor surse de finanțare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atât de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spațiului cu destinația cabinet MF, gradul de uzură al locației și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanță. ... ... B. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ COMUNITARĂAnaliza situației actuale Conform cifrelor anului 2019, în RNV există un număr de 132 asistente medicale comunitare și 46 de mediatori sanitari. Asistenții medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de către autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finanțarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistenței medicale comunitare este OUG nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, aprobată prin Legea nr. 180/2017 cu modificările și completările ulterioare, precum și prin HG nr. 324/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară. Sistemul de asistență medicală comunitară, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 56 asistenți medicali comunitari și 1 mediatoare sanitară, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 346 de asistenți medicali comunitari (298 în zonele rurale și 48 în zonele urbane). Bihor, Bistrița Năsăud, Satu Mare și Maramureș sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții medicali comunitari în rural. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel puțin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajări numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni. Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural / urban și județe este redată în tabelul de mai jos. Tabelul 4: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV, 2014 - 2019JUDETUL RURAL URBAN AMC MS AMC MS 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019 Bihor 9 14 8 8 4 6 3 4 Bistrița Năsăud 16 23 8 7 0 4 1 2 Cluj 4 6 3 3 0 0 4 5 Maramureș 15 20 0 1 6 22 7 4 Satu Mare 7 5 3 4 1 0 2 3 Sălaj 14 29 5 5 0 3 1 0 Total 65 97 27 28 11 35 18 18 Legenda: AMC - asistenți medicali comunitari, MS - mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS Tabelul 5: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din RNV în rural și urban, 2014-2019Indicatori Rural Urban Situația actuală Necesități teoretice cf. Normativului National*3 Situația actuală Necesități teoretice cf. Normativului National*4 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019 Număr de comunități cu populație marginalizată 167 167* NA NA 42 42* NA NA Număr populație marginalizată 197 345 197 345* NA NA 41 546 41 546* NA NA Număr asistenți medicali comunitari 65 97 +330 +298 11 35 +72 +48 Număr mediatoare sanitare 27 28 NA NA 18 18 NA NA * Nota: datele pentru populația marginalizată sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021 *3) Referință: populația 2014 *4) Referință: populația 2014 Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din RNV este: Figura 4. Necesar asistenți medicali comunitari în mediul rural, 2019 Sursa: Analiza datelor INSPȚintele regionale și planul operațional Dezvoltarea unui număr minim de 15 noi echipe comunitare integrate*5) în regiunea NV până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe comunitare integrate, se vor identifica surse de finanțare externe. *5) Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (nr. 18/2017), HG nr. 324/2019 e aprobată Astfel, 21 de comunități din regiunea NV vor beneficia de echipe comunitare în cadrul proiectului POCU 122607 "Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale", implementat perioada 2018-2022 de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății în calitate de parteneri. Lista comunelor selectate este prezentată în Anexa 8. Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:– dezvoltarea unui număr minim de 15-20 de noi echipe comunitare integrate*6) în RNV până în 2027 (prima rundă de propuneri); ... – noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional; ... – comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare): ... – alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie. ... ... C. ÎMBUNĂTĂȚIREA SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ SPITALICEASCĂRețeaua de unități spitalicești și numărul de paturi pentru boli acute Există 69 spitale în RNV: 50 spitale de asistență medicală acută (care au și secții /compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 19 spitale pentru afecțiuni cronice (Tabelul 6). Din acestea:– 41 sunt spitale publice de îngrijire acută; ... – 9 sunt unități private de asistență medicală acută; ... – 10 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice, ... – 9 sunt unități private cu paturi de cronici. ... Tabelul 6: Rețeaua existentă de unități spitaliceștiSpitale Afecțiuni acute Afecțiuni cronice TOTAL Spitale de stat af. acute Spitale private af. acute Spitale de stat af. cronice Facilități private af. Cronice Bihor 11 5 16 9 2 3 2 Bistrița Năsăud 4 1 5 3 1 1 0 Cluj 15 7 22 15 0 3 4 Maramureș 11 2 13 7 4 1 1 Sălaj 4 2 6 3 1 1 1 Satu Mare 5 2 7 4 1 1 1 Total 50 19 69 41 9 10 9 Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018 Tabel 7: Număr total de paturiJudeț Spitale publice Spitale private Total Sp. publice + private Nr. paturi cronici Nr. paturi acuți Total Nr. paturi cronici Nr. paturi acuți Total Nr. paturi cronici Nr. paturi acuți Total BH 1.017 2.692 3.709 32 260 292 1.049 2.952 4.001 BN 319 1.122 1.441 69 69 319 1.191 1.510 CJ 1.117 5.154 6.271 334 334 1.451 5.154 6.605 MM 513 1.982 2.495 31 72 103 544 2.054 2.598 SJ 133 833 966 94 23 117 227 856 1.083 SM 251 1.348 1.599 20 9 29 271 1.357 1.628 Total 3.350 13.131 16.481 511 433 944 3.861 13.564 17.425 Numărul total de paturi pentru îngrijire acută reprezintă 13.564 de paturi. Cele 18 spitale / clinici private sunt situate în principal În Bihor, Maramureș și Cluj și sunt entități mici cu 10 până la 70 de paturi, numai unul în Bihor are 244 paturi și unul în Cluj cu 180 paturi. Utilizarea actuală sporită a serviciilor spitalicești este atribuită capacității reduse a sectorului extraspitalicesc și, în principal, eșecului în asigurarea rolului de "paznic" al asistenței primare. Aproximativ 75% din cazurile spitalizate nu au trimitere de la MF și aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați sunt consultați în secția de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele referitoare la grupul de diagnosticare (DGD) arată în mod constant că o proporție semnificativă a pacienților spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulatoriu și / sau de MF. În 2018, rata de ocupare a spitalelor de îngrijire acută s-a încadrat între 52% și 76% în funcție de categoria de spital. La nivelul regiunii, rata de ocupare a paturilor este de 65%. Cu un număr total de internări pentru îngrijiri acute reprezentând 502.390 (408.509 privind pacienți din regiunea NV și 93.881 privind pacienți din afara regiunii) și aproximativ 3,1 milioane de zile de spitalizare în 2018, acest lucru înseamnă că și în prezent (și anume, înainte de implementarea strategiei de reconfigurare) în regiune există un exces de paturi pentru îngrijire acută. La nivel regional, numărul de paturi pentru îngrijire acută este de 5,4 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări la 100 locuitori este de 19,8% (figura 5). Ratele mari înregistrate la Cluj sunt reprezentative pentru faptul că spitalele clujene sunt instituțiile de trimitere pentru regiune. Figura 5: Paturile pentru îngrijire acută și rata internărilor pe populație Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018 RNV este cea mai autonomă din țară (cu excepția București-Ilfov) din punct de vedere al spitalizărilor acute:– 97,5% dintre pacienții din RNV au fost internați în spitalele din regiune în 2014 (adică, 502.976 internări din totalul de 515.671); ... – Restul de 12.695 de pacienți din NV (adică 2,5% din totalul de pacienți cu internare din regiune) au fost internați în principal în București Ilfov; ... În 2014, 8,3% din numărul total de internări în spitale care au avut loc în spitalele din RNV au vizat pacienți din regiunile învecinate (și anume, 45.788 internări): centru, nord-est și vest. Astfel, Cluj este cel de-al doilea cel mai puternic pol de spitalizare din județ, după București (unde puțin peste 50% din cazurile acute provin din afara Bucureștiului în sine). Insuficiența cardiacă și hipertensiunea arterială sunt cele mai uzitate diagnostice de internare, reprezentând aproximativ 5% din totalul internărilor. De remarcat proporția insuficienței ventriculare stângi și a bolilor respiratorii (insuficiență respiratorie, bronșiolită și pneumonie) ce reprezintă o pondere mai mare din totalul internărilor decât media națională. Spitalizările evitabile au însumat aproximativ 15.000 de cazuri în 2014 (aproximativ 3% din totalul internărilor). În raport de numărul total al spitalizărilor, acesta este în conformitate cu media națională. Hipertensiunea și pneumonia bacteriană reprezintă împreună mai mult de două treimi din acestea. În concluzie, sectorul îngrijirilor spitalicești în sistem de spitalizare continuă pentru acuți din RNV este supradimensionat, în conexiune cu subutilizarea îngrijirilor primare și ambulatorii. În plus, durata medie de spitalizare este ridicată în raport cu punctele de referirea internaționale. Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Cluj și au între 75-1.515 paturi. Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultați în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și/sau de către MF. Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Cluj se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afecțiuni pentru pacienții din regiune sau chiar din țară.Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare Din totalul celor 13.564 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NV (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 38% sunt situate în județul Cluj. Tabelul 8 de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Cluj. Tabelul 8: Procentul de paturi per specialitate în regiunea NVSecție AcuțiNr. Paturi%Județul ClujAlte județeTotalJudețul ClujAlte județeArși1212100%ATI27630758347%53%Boli infecțioase14627842434%66%Boli infecțioase copii49277664%36%Cardiologie22044466433%67%Cardiologie copii99100%Chirurgie cardiovasculară60127283%17%Chirurgie generală546788133441%59%Chirurgie maxilo-facială3713917621%79%Chirurgie oncologică1800180100%0%Chirurgie plastică și reparatorie377711432%68%Chirurgie si ortopedie pediatrică587813643%57%Chirurgie toracică25154063%38%Chirurgie vasculară25275248%52%Dermatovenerologie5314519827%73%Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice4211415627%73%Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice copii55100%Endocrinologie35286356%44%Gastroenterologie23411034468%32%Ginecologie1441878%22%Gineco-oncologie2020100%Hematologie clinică567513143%57%HIV/SIDA22234549%51%Medicina generală808100%Medicina internă555932148737%63%Nefrologie515911046%54%Nefrologie copii25025100%Neonatologie (nn și prematuri)7312219537%63%Neonatologie (nou născuți)122172295%95%Neurochirurgie586412248%52%Neurologie21938360236%64%Neurologie pediatrică3574283%17%Obstetrică3939100%Obstetrică-ginecologie269865113424%76%Oftalmologie998118055%45%Oftalmologie copii44100%Oncologie medicală11521933434%66%Oncopediatrie40040100%Ortopedie si16534651132%68%Otorinolaringologie (ORL)9614223840%60%Otorinolaringologie (ORL) copii1582365%35%Pediatrie364671103535%65%Pneumologie14648563123%77%Pneumologie copii15173247%53%Psihiatrie (acuți și cronici)11354624%76%Psihiatrie acuți275727100227%73%Psihiatrie pediatrică3073781%19%Radioterapie1753020585%15%Reumatologie47348158%42%Sterilitate- infertilitate11100%Terapie intensivă coronarieni -UTIC1616100%Transplant renal30030100%Urologie11116227341%59%Regiune Nord-vest515484101356438%62% Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018 Spitalele din RNV au aprobate un număr de 583 de paturi de ATI (care nu fac parte din cele necontractabile), acestea au fost incluse în tabelul de mai sus.Direcții și ținte strategice Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung /reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.Principii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicești în RNV ● Raționalizarea / optimizarea serviciilor medicale: > Îmbunătățirea eficienței și eficacității (reducerea DMS și creșterea RUP) > Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie și spitalizare de zi > Scăderea treptată a numărului de internări pentru acuți > Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliație și a îngrijirilor pe termen lung, în paralel cu identificarea soluțiilor de finanțare a acestora la capacitatea necesară > Optimizarea serviciilor medicale pentru acuți, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistență - Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de județ și regiune ● Orizontul de implementare treptat până în anul 2027 ● Asigurarea eficienței și sustenabilității financiare a sistemului spitalicesc regional ● Aplicabilitate la nivelul tuturor unităților sanitare din sistem Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicești, modul de integrare cu alți furnizori de servicii medicale și care vor fi luați în considerare de către spitale și autoritățile locale, pentru planurile de reorganizare locală ale serviciilor spitalicești sunt: ● Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populației din zona de acoperire; ● Identificarea nevoilor specifice ale populației și a disponibilității /absenței altor servicii medicale, inclusiv a serviciilor preventive; ● Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar și terțiar, asigurarea sustenabilității; ● Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale și introducerea acestora în planurile de dezvoltare ale serviciilor; ● Nevoia de a răspunde la cerințele de calitate și siguranță în furnizarea asistenței medicale spitalicești; ● Necesitatea de a integra și dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea îngrijirilor; ● Dezvoltarea complementară, integrarea serviciilor cu alte servicii din zonă, județ, regiune;● Evaluarea și susținerea unor nevoi suplimentare, în contextul unor crize sanitare precum epidemii, cutremure, alte dezastre în scopul proiectării unor capacități flexibile, rezerve, identificarea unor soluții alternative de servicii, identificarea deficitului de paturi/servicii/personal pe anumite specialități, a deficitului de îndeplinire a unor condiții de calitate, igienă și siguranță, necesitatea de acoperire a unor cerințe temporar crescute de îngrijiri, echipamente de diagnostic și tratament, materiale, medicamente. Ținte regionale:
3. a)Numărul de paturi de asistență medicală spitalicească acută în regim de spitalizare continuă din regiune se va reconfigura până în 2026 - 2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici și dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi și cea ambulatorie de specialitate. O astfel de reducere se bazează pe:– diminuarea numărului de cazuri acute în regim de spitalizare continuă de la 14,9 la 100 locuitori în prezent la o țintă propusă de 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027. ... – susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continuă la cele de spitalizare de zi și ambulatorii, prin dezvoltarea și finanțarea adecvată a acestora; ... – creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți); ... – durata medie de spitalizare se stabilește la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic și tratament și resurse umane, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă. ... Tabel 9. Capacitatea de îngrijire spitalicească - cazuri acute (instituții publice) - ținte regionaleIndicator 2014 2018 Ținta prevăzută în 2026 - 2027 Numărul de internări la 100 locuitori 20,8 19,8 17,5 Durata medie de spitalizare 6,8 6,13 6,0 Rata de ocupare (%) 54% 62% 80% Sursa: Analiza date SNSPMPDSB În ceea ce privește spitalizarea de zi, în perioada 2015 - 2018 s-a înregistrat o creștere semnificativă a furnizării serviciilor spitalicești în regim de spitalizare de zi raportate ca și "cazuri medicale și chirurgicale rezolvate". Aceeași evoluție crescătoare se înregistrează pentru serviciile pentru diagnostic, tratament și monitorizare, raportate ca "servicii", atât la nivel național cât și în RNV. Tabelele de mai jos ilustrează creșterea capacității de acordare a serviciilor în regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) și a numărului de servicii în spitalizare de zi (în total, pe toate listele din contractul-cadru). Tabelul 10: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015An 2015 2018 Tip intervenție Nr. cazuri medicale Nr. cazuri chirurgicale Nr. cazuri medicale Nr. cazuri chirurgicale Total țară 1.448.697 228.188 1.808.649 314.775 Regiunea NV 314.194 34.701 357.505 76.234 Sursa: date SNSPMPDSB Este de așteptat ca până în 2027, această tendință de creștere a disponibilității serviciilor în spitalizare de zi să continue și, astfel, să se înlocuiască treptat o parte din serviciile acordate în prezent în spitalizare continuă. Pentru aceasta sunt necesare investiții atât pentru amenajarea locațiilor, cât și pentru achiziționarea de echipamente de diagnostic și tratament. În paralel, este necesară recrutarea de personal și / sau formarea adecvată a personalului pentru acordarea noilor servicii, în condiții de calitate și siguranță pentru pacienți. Tabelul 11: Evoluția numărului de servicii rezolvate în spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu 2015An /Servicii 2015 2018 Total țară 2.278.223 2.762.738 Regiunea NV 280.236 315.126 Sursa: date SNSPMPDSB La nivel de țară, procesul de reorganizare și reducere a numărului de paturi a fost continuu până în prezent. În susținerea celor anterior menționate, evoluția reducerii numărului de paturi la nivel național este următoarea: de la un număr de 129.524 de paturi contractabile în anul 2011 la un număr de 119.579 de paturi contractabile în prezent. Raționalizarea numărului de paturi a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin aprobarea Planului național de paturi contractabile, prin hotărâre de guvern, o dată la 3 ani. În anul 2020 a fost inițiată și aprobată o nouă hotărâre de guvern, HG nr. 337/2020 aprobarea Planului național de paturi pentru perioada 2020 - 2022, cu menținerea plafonului actual maxim al numărului de paturi. Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din România existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE în 2015 și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. Reconversia numărului de paturi de spitalizare continuă acuți se va realiza prin:(
4. i)transformarea parțială / totală a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung / cronici și/sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate), ... (
5. i)reducerea numărului de internări în spitalizare continuă-acuți în restul spitalelor de îngrijire acută. ... În ceea ce privește dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi, vor fi operate următoarele modificări:– Modificări legislative privind cazurile internate pentru rezolvarea în regim de spitalizare de zi, cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național); ... – dezvoltarea capacității privind procedurile care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi; ... – modificări legislative privind rambursarea serviciilor pentru spitalizarea de zi; ... – Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare și pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății; ... – Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în spitalizare de zi; ... – Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de spitalizare de zi. ... ...
6. b)Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:– scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade); ... – reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade, modernizarea și optimizarea serviciilor de pediatrie, modele noi de servicii; ... – consolidării / dezvoltării, după caz, a capacităților de îngrijire în cardiologie intervențională la nivel de regiune; ... – actualizării Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintală și altor alternative dezvoltate la nivelul comunităților. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Apariția acestor noi servicii va duce la o îmbunătățire a asistenței medicale psihiatrice (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului Ministrului Sănătății nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală), cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale. ... ...
7. c)Serviciile de sănătate mintală Conform raportului "Health at a glance 2018", 1 din 6 persoane din UE se confruntă cu o problemă de sănătate mintală. Prevalența afecțiunilor de sănătate mintală în România în 2018 este de 14,3%, valoare mai mică de media UE (7,3%). Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor. În prezent, RNV are un total de 1.085 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 316 se află în județul Cluj. În plus, în regiune există 1.221 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiune există 0,72 paturi psihiatrie la 1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică. Tabel 12. Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NV, 2018JUDEȚ/SPITAL Nr. paturi Psihiatrie Acuți Nr. paturi Psihiatrie Cronici Total BH 279 446 725 Spitalul Clinic de Urgență "Avram Iancu" Oradea 35 35 Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" Oradea 174 41 215 Spitalul de Psihiatrie Nucet 35 150 185 Spitalul de Psihiatrie Stei 20 255 275 Spitalul Municipal "Dr. Pop Mircea" Marghita 15 15 BN 87 126 213 Spitalul Județean de Urgență Bistrița 79 8 87 Spitalul Orășenesc Beclean 8 118 126 CJ 316 446 762 RECHINUL IMPEX 10 10 SC Polaris Medical Clinica de Tratament și Recuperare SA 40 40 Spitalul de boli psihice cronice Borșa 195 195 Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca 30 30 Spitalul Județean Clinic de Urgență Cluj-Napoca 180 10 190 Spitalul Militar de Urgență Cluj-Napoca 10 10 Spitalul Municipal Clinic Cluj-Napoca 20 90 110 Spitalul Municipal Dej 40 35 75 Spitalul Municipal Turda 25 45 70 Spitalul Orășenesc Huedin 11 21 32 MM 289 132 421 Spitalul de Boli Infecțioase, Dermatovenerologie și Psihiatrie Baia Mare 45 45 Spitalul de Psihiatrie Cavnic 34 20 54 Spitalul Municipal Sighetu Marmației 210 112 322 SJ 39 10 49 Spitalul Județean Zalău 39 10 49 SM 75 61 136 Spitalul Județean Satu Mare 55 60 115 Spitalul Municipal Carei 20 1 21 TOTAL 1085 1221 2306 ...
8. d)Dezvoltarea unor servicii prioritare pentru ameliorarea indicatorilor de mortalitate evitabilă și tratabilă Conform Raportului Comisiei Europene și OECD România, profilul de țară din 2019, România înregistrează rate ale mortalității evitabile și tratabile printre cele mai crescute din UE, mai ales pentru boala cardiacă ischemică, accidentul vascular cerebral, pneumonii, cancere, accidente. Serviciile de sănătate naționale și regionale, trebuie să răspundă cu prioritate acestor nevoi de optimizare a îngrijirilor populației: ● Consolidarea capacităților de îngrijire a bolilor cardio-vasculare, la nivel de regiune, prin dezvoltarea serviciilor necesare populației: preventive, curative, inclusiv cardiologie intervențională și de recuperare. Se propune consolidarea capacităților de cardiologie intervențională prin crearea a trei "centre" în Cluj, Oradea și Baia Mare. ● Serviciile medicale de oncologie. Dezvoltarea diagnosticului și a capacității de tratare în specialitatea oncologie: Conform datelor INSP (raportate de cabinetul de oncologie), în anul 2018 incidența cancerului în România a fost de 317,20 la 100.000 de locuitori, iar în RNV valoarea ratei a fost peste media pe țară - 374,22 la 100.000 locuitori. Județele: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Bihor au valori ale ratei incidenței peste media pe țară, județele Sălaj și Bihor având valori peste media pe țară și pe regiune. Județul Satu Mare are valoarea ratei sub media pe țară și regiune. Cancerul este una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, reprezentând 19,49% din totalul deceselor din România în anul 2018, iar decesele prin cancer în RNV reprezintă 13,17% din total decese prin cancer în România și 2,57% din total decese generale. În aprilie 2016, Ministerul Sănătății a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016 - 2020. Acest plan este implementat în prezent de către Minister, INSP și institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU și include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective: > Prevenirea cancerului; > Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân); > Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament; > Managementului durerii și îngrijirea paliativă. Implicațiile acestui plan pentru RNV sunt: > Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de top pentru RNV și dincolo de granițele regionale. Capacitatea sa va fi consolidată odată cu crearea unui compartiment de chirurgie toracică pentru abordarea tumorilor toracice > Pentru a îmbunătăți capacitatea de diagnostic și tratament, Spitalul Județean Baia Mare va constitui un al doilea "centru de referință" regional pentru tratamentul cancerului, incluzând buncăre de radioterapie. > Accesul populației la tratament va fi, de asemenea, facilitat prin consolidarea capacităților de oncologie medicală / chimioterapie folosind modele alternative la îngrijirea în sistem de internare (de exemplu, serviciile furnizate în ambulatoriu, spitalizare de zi etc.) Vor fi elaborate standardele și capacitățile pentru îngrijirea de sprijin și paliativă. Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative conform standardelor de îngrijire paliativă și de susținerea integrării precoce a îngrijirii paliative ca parte a asistării bolnavilor oncologici. Pentru realizarea acestui deziderat de integrare precoce a îngrijirii paliative în asistența pacienților cu cancer se va acționa la nivel strategic și de decizie prin includerea unui modul obligatoriu de 3-4 luni de îngrijiri paliative în cadrul rezidențiatului de oncologie, modul care se va desfășură în centre de îngrijiri paliative de instruire. Fiecare institut / spital de oncologie / secție de oncologie din regiune va avea alocată minim o echipă mobilă specializată în îngrijiri paliative acolo unde spitalul nu are o secție sau un ambulatoriu de îngrijiri paliative. ● Servicii pentru pacienții cu accident vascular cerebral (AVC) Se urmărește consolidarea rețelei regionale de gestionare a AVC și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de AVC la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea AVC și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia. Rețeaua regională va include: > Un serviciu regional neurovascular și pentru AVC (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional; > În fiecare județ, în funcție de capacitatea tehnică, de resurse umane și a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitățile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24 ore, telemedicină, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului. > condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților; > Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacienții cu AVC. ● Servicii optimizate pentru gravide și copii Conform analizei mortalității infantile din 2018 realizată de INSP, mortalitatea infantilă în regiunea NV, este de 7,2 decese la 1000 născuți vii, mai mare față de media pe țară care este de 6,4 decese la 1000 de născuți vii. Cu excepția județului Cluj, care înregistrează o rată de 6,0 decese la 1000 născuți vii (sub media pe țară), Județul Sălaj înregistrează cea mai crescută rată, 11,1 decese la 1000 născuți vii, urmat de județele Satu-Mare cu o rată de 7,4, Maramureș cu o rată de 7,3, Bihor cu o rată de de 7,2 și Bistrița-Năsăud cu o rată de 6,7 decese la 1000 născuți vii. Principalele măsuri pentru dezvoltarea / optimizarea serviciilor medicale la nivel județean și regional, adaptate nevoilor specifice pentru aceste categorii de populație, vor urmări: > creșterea capacității de diagnostic precoce a sarcinii cu risc, monitorizarea sarcinii, tratament antenatal/ neonatal/ postnatal, pentru scăderea ratelor de mortalitate prenatală, neonatală și postneonatală; > intervenții medicale eficace prin investiții în infrastructură, echipamente, programe de formare a personalului cu scopul scăderii mortalității infantile, mortalității în prima copilărie (evitabile și tratabile prin afecțiuni precum pneumonii, edeme pulmonare, meningite, prematuritate, distrofii, malformații congenitale, traumatisme etc.); > integrarea serviciilor de spital cu cele de asistență medicală primară și asistență medicală comunitară, programe de educație și prevenție pentru personal medical și mame, în scopul combaterii cauzelor de mortalitate infantile și a mortalității în prima copilărie. ...
9. e)Servicii pentru pacienții vârstnici Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în RNV, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia vârstnicului și a gradului de dependență a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte: > la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru această categorie de pacienți, inclusiv înființarea/ dezvoltarea rețelei de geriatrie > la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru vârstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară. ... Infrastructură spitalicească și cadrul legal În Cluj va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului clinic județean de urgență Cluj (1.500 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un centru de competență pentru rețeaua de spitale din NV pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se bazează pe evaluarea necesarului de servicii pentru populația din regiune și ține cont de serviciile oferite de alte spitale / institute terțiare existente în Cluj (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul de copii etc.). Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți performanța și eficiența. Acest lucru va realiza centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de diagnostic clinic)., dezvoltarea unor noi modele de conducere clinică inclusiv organizarea "centrelor" medicale, care vor reuni mai multe specialități înrudite. Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sănătății va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care să asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afecțiuni care pot avea impact asupra sănătății populației din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc. Reproiectarea rețelei de servicii medicale la nivel regional va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene de urgență (Satu-Mare, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Bihor, Maramureș). Unele spitale județene au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). În perioada 2014 - 2019 spitalele județene din regiune au beneficiat de investiții în infrastructura sanitară și echipamente medicale. Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi servicii ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate îmbunătățită de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS. Spitalele din RNV vor fi reorganizate pe trei nivele Spitale terțiare de nivel regional (trimitere): > Noul spital regional, care funcționează și ca spital de urgență de nivel înalt, oferă servicii de asistență medicală de înaltă complexitate cu servicii de ambulatoriu integrate, inclusiv tehnologie înaltă pentru diagnostic și tratament, care deservește întreaga regiune. > Institutele terțiare de specialitate, situate în principal în municipiul Cluj, vor face parte din sistemul spitalicesc de trimitere (de exemplu, Institutul de Oncologie, Spitalul Copiilor, Institutul de Gastro-enterologie, Institutul de Boli Infecțioase etc.); Spitale județene și municipale de nivel secundar: > Cele cinci spitale județene de urgență (Sălaj, Bihor, Bistrița, Maramureș, Satu Mare). Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi asistență medicală și chirurgicală avansată de urgență și electivă prin spitalizare, de terapie intensivă, inclusiv servicii de spitalizare zi, iar în al doilea rând, vor oferi asistență ambulatorie integrată cu îngrijirea în spitalizare continuă și vor avea capacități avansate de diagnosticare și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în zona lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile date MF. > Spitalul Clinic Municipal din Cluj și Spitalele municipale din celelalte orașe mari. Spitale locale situate în orașe mai mici care deservesc comunitatea locală, oferă servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, servicii de spitalizare de zi, investigație imagistice și paraclinice de bază pentru diagnosticare și tratament. Proiecte diferite de reabilitare, extindere și dotare cu echipamente vor fi realizate în spitale cu valoare specifică pentru rețeaua spitalelor regionale. Aceste activități de renovare vor fi realizate ținând cont de proiectele de investiții planificate /în curs finanțate de către autoritățile locale și/sau partenerii internaționali de dezvoltare. De exemplu, Spitalul Județean de Urgență din Baia Mare a fost reabilitat și dotat cu echipament (pentru o sumă totală de 56,7 milioane EUR) în contextul programului operațional regional anterior (2007-2013). Alte operațiuni de modernizare /renovare se fac în prezent în Spitalul de Urgență din Zalău (20,1 milioane EUR) și Spitalul Clinic Municipal din Cluj Napoca (25,8 milioane EUR). De asemenea, prin proiectul Ministerului Sănătății finanțat de Banca Mondială s-au furnizat echipamente de anestezie, monitorizare, ventilație și ecografie Doppler în cele opt următoare spitale:BihorSpitalul Clinic Județean de Urgență OradeaBistrița NăsăudSpitalul Județean de Urgență BistrițaClujSpital Clinic Județean de Urgență Cluj-NapocaClujSpital Clinic Municipal ClujClujSpitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-NapocaClujInstitutul de Oncologie pr.Dr.I.ChiricuțăInstitutul Regional de Gastro - Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor"ClujInstitutul de Urgență pentru Boli Cardio-Vasculare "Prof. Dr. Niculaie Stancioiu" Cluj-NapocaMaramureșSpital Județean de Urgență "Dr. Constantin Opriș" Baia Mare Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele începute din diferite surse de finanțare și se vor identifica noi soluții pentru reabilitarea fizică, extinderea și dotarea cu echipamente de diagnostic și tratament.PROIECȚIE PENTRU SPITALELE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-VEST Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NV poate fi structurată astfel:– 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru întreaga regiune având și rol de spital județean pentru județul Cluj; ... – 5 spitale județene de urgență; ... – spitale de specialitate; ... – institute de specialitate; ... – 1 spital pentru copii; ... – spitale municipale / orășenești; ... – spitale publice aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie; ... – unități pentru îngrijiri pe termen lung ... – unități de îngrijiri paliative ... Reprofilarea serviciilor spitaliceștia. Județul Sălaj Situația la 31 decembrie 2018*):*) Nota: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile Numărul total de paturi pentru acuți**): 828**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 227 Numărul total de paturi: 1055 6 spitale existente în prezent: 4 publice (43 spitale pentru îngrijire acută și 1 pentru îngrijire cronică) și 2 facilități private Tabelul 13: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul SălajNr.Denumirea spitaluluiProprietateNr. paturilor de îngrijire acutăNr. paturilor de îngrijire cronicăTotal paturiAjustările propuse1Spitalul Județean de Urgență ZalăuPublic61945664La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta/consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structura.2Spitalul Orășenesc "Prof. Dr. Ioan Pușcaș" Simleu SilvanieiPublic13524159La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, reorientarea serviciilor pentru cele de reabilitare și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.3Spitalul Orășenesc JibouPublic513081La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Optimizarea serviciilor pentru acuți și cronici, în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.4Spital Boli Cronice CrasnaPublic03434La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare se va orienta către dezvoltarea serviciilor ambulatorii, îmbunătățirea serviciilor pentru cronici și paliație.5Centrul de Recuperare, Tratament și Îngrijire ZalăuPrivat09494Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.6SC Salvosan CiobancaPrivat23023Procesul de reconfigurare și optimizare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.Total Sălaj8282271055 Sursa pentru situația la 31.12.2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB ... b. Județul Bihor Situația la sfârșitul anului 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile Numărul total de paturi pentru îngrijire acută**): 2724**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Numărul total de paturi pentru îngrijire pe termen lung / recuperare / paliativă: 804 Numărul total de paturi: 3528 16 spitale existente în prezent: 12 publice și 4 facilități private Tabelul 14: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul BihorNr.Denumirea spitaluluiProprietateNr. paturilor de îngrijire acutăNr. paturilor de îngrijire cronicăTotal paturiAjustările propuse1Spitalul Județean de Urgență OradeaPublic76720787La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.2Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu OradeaPublic8391901029La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, cu ajustarea nr. de paturi după nevoile populației și în complementaritate cu spitalul județean. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.3Spitalul Orășenesc AleșdPublic8346129La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a nr. de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii, mai ales pentru serviciile de internare subutilizate. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.4Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici„ BeiușPublic189162055Spitalul Municipal „Dr. Pop Mircea„ MarghitaPublic21728245La propunerea US/APL, conversia unui nr. de paturi de îngrijiri acute în cronici, spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Ajustarea numărului de paturi pe specialități în funcție de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul acoperă servicii necesare populației care locuiește în partea de nord a județului.6Spitalul de Psihiatrie Nucet***)Public34150184Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.)7Spitalul Municipal SalontaPublic1068114La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură. Spitalul va asigura în continuare servicii medicale de bază populației care locuiește în sud-vestul județului.8Spitalul Orășenesc SteiPublic321850La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr. de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Se recomandă dezvoltarea servicii medicale pentru cronici, recuperare, îngrijiri pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.9Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Stei**)Public242044Specificitatea acestui spital este că funcționează atât cu sectoarele de sănătate, cât și de justiție. Se va lua în considerare extinderea capacității de servicii, dat fiind specificul unității. Legătura cu justiția trebuie consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și monitorizare. Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, revizuit pentru a asigura o co-alocare de fonduri atât de către sectorul sănătății, cât și al justiției.10Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile FelixPublic0252252La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include consolidarea și organizarea ambulatorului integrat. Dezvoltarea capacităților specifice pentru servicii de reumatologie, recuperare, geriatrie etc. Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.11Spitalul Pelican PrivatPrivat1180118Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.12Spitalul Euclid PrivatePrivat13013Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management13Spitalul Clinic CF OradeaPublic939102Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management14SC New MedicsPrivat01010Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management15Spitalul Clinic "Avram Iancu" OradeaPublic20915224Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate și specificului militar, la propunerea ministrului de resort.16Centrul Medical Laser SYSTEM punct de lucru stabil OradeaPrivat02222Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.Total Bihor27248043528 ***) Nu au fost luate în calcul paturile Cod Penal și internări nevoluntare: Spitalul de Psihiatrie Nucet are contractate încă 36 paturi art. 110 CP și internări nevoluntare, Spitalul de Psihiatrie și Pentru Măsuri de Siguranță Ștei are contractate încă 230 de paturi art. 110 CP Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB ... c. Județul Bistrița Situația la 31 decembrie 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile Numărul total de paturi pentru acuți **): 971**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 311 Numărul total de paturi: 1282 4 spitale publice existente în prezent și 1 facilitate privată Tabelul 15: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul BistrițaNr.Denumirea spitaluluiProprietateNr. paturilor de îngrijire acutăNr. paturilor de îngrijire cronicăTotal paturi contractateAjustările propuse1Spitalul Județean de Urgență BistrițaPublic696138834La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui nr. de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi în funcție de nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital județean de urgență se vor dezvolta/consolida/îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.2Spitalul Orășenesc „Dr. George Trifon„ NăsăudPublic1420142La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în spitalizare de zi, consolidarea serviciilor de ambulatoriu și îngrijiri pentru cronici, îngrijiri pe termen lung, reorganizarea serviciilor ținând cont și de adresabilitate și nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.3Spitalul Orășenesc BecleanPublic71118189La propunerea US/APL, conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi. Se va dezvolta centrul de sănătate mintală și ambulatoriul. Se recomandă dezvoltarea unor servicii de reabilitare fizică și recuperare. Pentru serviciile de psihiatrie, procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.4S.C. „Clinica Sanovil„ S.R.L.Privat62062Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.5Preventoriul TBC de copii IlișuaPublic05555Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate în concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește tuberculoza. Se vor lua în considerare alte opțiuni de servicii, cum ar fi servicii medicale pentru pacienții cronici.Total Bistrița9713111282 Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB ... d. Județul Maramureș Situația la 31 decembrie 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile Numărul total de paturi pentru acuți**): 2019**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 499 Numărul total de paturi: 2518 13 spitale existente în prezent: 8 publice și 5 facilități private Tabelul 16: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul MaramureșNr.Denumirea spitaluluiProprietateNr. paturilor de îngrijire acutăNr. paturilor de îngrijire cronicăTotal paturi contractateAjustările propuse1Spitalul Județean de Urgență „Dr.Constantin Opris„ Baia MarePublic8482850La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și a celor ambulatorii. Dezvoltarea capacității serviciilor pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență pentru intervenții de diagnostic și tratament complexe și urgente, cel puțin pentru prioritățile de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale, cancere, boli pulmonare, accidente. Ajustarea serviciilor oferite se va face în funcție de nevoile populației. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.2Spitalul de boli infecțioase și psihiatrie Baia MarePublic1350135La propunerea US/APL, dezvoltarea de servicii de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unui număr de paturi de îngrijiri acute în servicii ambulatorii și spitalizare de zi pentru serviciile de boli infecțioase și dermatologie. Se va ține cont de reglementările naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii / pandemii.3Spitalul de Pneumoftiziologie "Dr. Nicolae Rușdea" Baia MarePublic11186197Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul serviciilor pentru pacienții cu tuberculoză, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii Parteneriat/complementaritate cu serviciile spitalului județean pentru creșterea calității și eficienței, optimizarea serviciilor de chirurgie toracică.4Spitalul Municipal Sighetu MarmațieiPublic495153648La propunerea US/APL, se va avea în vedere optimizarea serviciilor de sănătate mintală în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii). Conversia unor servicii de internare continuă ineficiente, în servicii medicale și chirurgicale de zi, cu ajustarea numărului de paturi de internare continuă în funcție de nevoile populației. Spital de subtrimitere pentru partea de nord a județului.5Spitalul Psihiatrie CavnicPublic433578La propunerea US/APL, procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.).6Spitalul de Recuperare BorșaPublic140142282La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai puțin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Dezvoltarea capacității pentru îngrijiri cronice și recuperare. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură pentru cronici.7Spitalul Orășenesc Târgu LăpușPublic551570La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți mai puțin utilizate în servicii de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor cu adresabilitate crescută, complementaritatea cu serviciile din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.8Spitalul Orășenesc Vișeul de SusPublic13035165Spitalul trebuie menținut, având în vedere caracteristicile geografice ale zonei. La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include conversia unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi, reconfigurarea serviciilor ținând cont și de complementaritatea serviciilor din zonă. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.9SC Che- Cosmedica SRLPrivat12416Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management10SC Euromedica Hospital SRLPrivat41041Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.11SC Clinica Somesan SRLPrivat606Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.12SC Centrul Medical Catalina SRLPrivat02727Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.13Policlinica Sfântul IoanPrivat303Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.TOTAL20194992518 Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB ... e. Județul Satu Mare Situația la 31 decembrie 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile Numărul total de paturi pentru acuți**): 1339**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 260 Numărul total de paturi: 1599 6 spitale existente în prezent: 4 publice și 2 facilități private Tabelul 17: Plan operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Satu MareNr.Denumirea spitaluluiProprietateNr. paturilor de îngrijire acutăNr. paturilor de îngrijire cronicăTotal paturi contractateAjustările propuse1Spitalul Județean de Urgență Satu MarePublic882106988La propunerea US/APL, planurile de reorganizare locală vor include reconversia unui număr de paturi de îngrijire acută în servicii de spitalizare de zi, creșterea numărului de paturi pentru îngrijiri cronice și îngrijiri paliative, ajustarea numărului de paturi, după nevoile populației. Pentru a răspunde rolului de spital Județean de urgență se vor dezvolta/ consolida/ îmbunătăți capacitățile de diagnostic și tratamente complexe și urgente, cel puțin pentru: patologie cardiacă ischemică, accidente vasculare cerebrale, boli neoplazice, boli pulmonare, accidente. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.2Spitalul de Pneumoftiziologie Satu MarePublic9771168Propunerea US/APL pentru optimizarea funcționării, specificul României în ceea ce privește TBC-ul, spitalul va oferi în continuare servicii pentru bolnavii TBC, inclusiv recuperare și paliație, după caz. Optimizarea organizării și funcționării, prin conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Se va ține cont de reglementări naționale și experiența din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/pandemii.3Spitalul Municipal CareiPublic16735202La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.4Spitalul Municipal Negrești OașPublic18428212La propunerea US/APL, în cadrul planurilor de reorganizare locală, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui număr de paturi de spitalizare de acuți, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi și ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.5SC Manitou Med SRL- GynopraxPrivat909Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.6S.C. Sara Clinic Recovery S.R.L.Privat02020Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.13392601599 Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMPDSB Notă: Nu au fost luate în calcul cele 6 paturi contractabile (cronici) SPITALUL CLINIC CF (T16) - secția exterioară SATU MARE ... f. Județul Cluj Situația la 31 decembrie 2018*):*) Notă: au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile Numărul total de paturi pentru acuți **): 4915**) Notă: nu au fost incluse paturi ATI, acestea nefiind contractabile. Numărul total de paturi pentru cronici / recuperare / paliație: 1322 Numărul total de paturi: 6237 22 spitale existente în prezent: 18 publice (15 pentru îngrijire acută, 1 psihiatrie cronică, 1 pneumoftiziologie, 1 recuperare) și 4 private pentru îngrijire pe termen lung sau paliative Tabelul 18: Operațional pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul ClujNr.Denumirea spitaluluiProprietateNr. paturilor de îngrijire acutăNr. paturilor de îngrijire cronicăTotal paturi contractateAjustările propuse1Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca1397251422În anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgență Cluj va fi operațional. El va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, atât prin preluarea serviciilor medicale pentru acuți (servicii de tip terțiar, pentru politraumă, servicii complexe etc.), cât și a personalului de specialitate aferent. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Cluj sunt: proiectare, construire, dotare, operaționalizare, etape ce se vor desfășura în perioada 2020-2027. Configurarea serviciilor SRU Cluj a fost stabilită prin analiza nevoilor de servicii medicale terțiare pentru RNV. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Cluj care acordă servicii de nivel terțiar (cazuri complexe, urgențe majore), a căror activitate să se concentreze în viitorul spitalul regional. Acesta se va construi pe un amplasament nou, în strada Avram Iancu nr. 370-374, Comuna Florești. Va înlocui complet spitalul existent (cu excepția secțiilor de obstetrică/ginecologie și neonatologie recent reabilitate prin programul finanțat de Banca Mondială) și va prelua unele servicii din alte spitale terțiare ale rețelei regionale de urgență din Cluj (servicii de urologie de la Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal, servicii de chirurgie toracică de la Spitalul de Pneumoftiziologie "Leon Daniello", serviciile de cardiologie și chirurgie cardiovasculară de la Institutul Inimii "N. Stăncioiu"). SRU Cluj va fi spital regional de urgență de 849 de paturi, destinat rezolvării cazurilor complexe și a urgențelor grave și politraumei pentru pacienții din RNV; se bazează pe un concept organizațional de grupări de specialități medicale strâns legate de divizii structurate "centre" - Centrul pentru Cap și Gât, Centrul toracic, Centrul abdominal, Centrul pentru articulații, coloană vertebrală și traumatism, Centrul de medicină internă, Centrul pentru mamă și copil. SRU va avea servicii de spitalizare de zi și ambulatorii, integrate cu cele de internare continuă. SRU Cluj va dispune de o UPU extins si heliport. Componentele de îngrijire medicală și chirurgicală de zi și ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major în acordarea îngrijirilor. În acest scop, spitalul va primi echipamente și tehnologie de înaltă performanță și resurse umane adecvat pregătite. Noul model financiar, modelul de organizare și conducere a SRU, ce se vor elabora și aproba în perioada următoare, vor asigura cost-eficiența și sustenabilitatea spitalului. Pentru a asigura funcționarea optimă a noului SRU ca furnizor de servicii complexe, terțiare, pentru pacienții din regiune, se vor realiza reglementări privind optimizarea fluxurilor de pacienți, conceptul de rețea regională de servicii medicale, optimizarea altor servicii la nivelul spitalelor din regiune, cu sprijinul MS și al consultanților din programele MS, cu implicarea managerilor și a specialiștilor de la spitale, a autorităților locale. SJCU Cluj/ UMF Cluj și autoritățile locale au elaborat o propunere de reorganizare/ reutilizare a spațiilor existente în prezent la nivelul SRU Cluj (post use concept, aprobată de către MS). În paralel cu construirea și operaționalizarea noului SRU, aceasta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltată în mod specific și integrată cu toate propunerile de le nivelul unităților sanitare din Cluj și din celelalte județe. Toate propunerile formulate de către spitale/autorități locale trebuie să respecte recomandările din planul actual. Este necesar a se corela toate propunerile la nivel de județ și regiune, pentru o repartiție corectă a serviciilor, conform nevoilor populației și capacității de îngrijire a unităților.2Institutul Inimii de Urgență pentru Boli cardiovasculare "Niculae Stăncioiu" Cluj-NapocaPublic1600160În perioada de operaționalizare a SRU Cluj, serviciile de urgență de cardiologie și chirurgie cardiovasculară vor fi preluate de la Institut la SRU Cluj, prin evaluări comune ale echipei SRU, MS și Institutului. Institutul se va dezvolta în continuare pentru a asigura accesul și continuitatea la servicii medicale cardio-vasculare de tip terțiar, pentru populația din regiune. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.3Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-NapocaPublic1920192Spitalul va continua să ofere servicii specifice pentru boli infecțioase, cu optimizarea utilizării paturilor pentru internare continuă. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS- CoV2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii. Utilizarea de protocoale/complementarități de lucru stabilite cu viitorul spital regional. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.4Institutul Regional de Gastroenterologie - Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor" Cluj-NapocaPublic3800380Institutul va continua să ofere servicii medicale și chirurgicale înalt specializate, funcționând în rețeaua de spitale de tip terțiar pentru RNV, cu optimizarea utilizării numărului de paturi de spitalizare continuă, conversia unor servicii către spitalizare de zi și servicii ambulatorii.5Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-NapocaPublic41660476Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii va rămâne principalul furnizor de servicii de îngrijire terțiară de înaltă specializare din RNV. Obiectivul pe termen scurt: spitalul pentru copii va beneficia de reabilitarea anumitor unități și dotare cu echipamente. Date fiind analizele actualizate de nevoi, expertiza personalului medical, condițiile improprii ale actualelor clădiri ale spitalului de copii (spitalul funcționează din 15 clădiri, iar o parte din acestea sunt improprii), pe termen mediu, la propunerea APL/spital se va realiza un nou spital pentru copii în sistem monobloc spital în care vor fi dezvoltate la standarde europene secțiile: chirurgie infantilă, ATI, ORL, nefrologie, neurologie, pediatrie, într-un concept modern arhitectural, organizațional și funcțional, care va oferi servicii pentru populația infantilă din regiune. Ca spital de referință pentru serviciile de pediatrie din regiune va include și un compartiment de îngrijiri paliative de 10-12 paturi, cu centru de zi de paliație și ambulatoriu de îngrijiri paliative integrat.Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.5Spitalul Clinic de Pneumoftizilogie "Leon Daniello" Cluj-NapocaPublic13689225Spitalul cu o singură specialitate va fi menținut ținând cont de specificul României în ceea ce privește tuberculoza. Optimizarea utilizării serviciilor de internare continuă prin conversia unui număr de paturi in spitalizare de zi, pentru alte specialități de pneumologie. Serviciile de chirurgie toracică vor fi transferate în noul spital regional. Se va ține cont de reglementări naționale și experiență din perioada pandemiei SARS-CoV 2 pentru a crea condiții necesare îngrijirii pacienților, a respectării circuitelor funcționale, condițiilor de triaj, a dotărilor cu echipamente, materiale, medicamente, stocuri, pentru o reacție adecvată în posibile repetări a unor epidemii/ pandemii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.6Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-NapocaPublic30363393La propunerea APL/USL, procesul de reconfigurare va fi orientat către consolidarea capacităților de recuperare/reabilitare. În acest scop, se vor analiza structurile de alt profil din cadrul spitalului, cu identificarea unor soluții de mutare/reorganizare, în complementaritate cu structuri cu profil similar existente în municipiul Cluj. Dezvoltarea serviciilor ambulatorii, în funcție de nevoile pacienților internați și a zonei în care este amplasat spitalul. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noile structuri.7Spitalul Clinic Municipal Cluj-NapocaPublic236115351La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut de nivel secundar pentru populația orașului Cluj. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.8Institutul de Oncologie "Prof. Dr.I.Chiricuță" Cluj-NapocaPublic5150515La propunerea MS și a Institutului regional de referință, dezvoltarea capacității pentru diagnostic și tratament, dezvoltarea tratamentului personalizat, optimizarea serviciilor prin dezvoltarea serviciilor ambulatorii și de spitalizare de zi, dezvoltarea serviciilor preventive, inclusiv screening și îngrijire paliativă pentru a oferi servicii adecvate populației și pacienților cu afecțiuni oncologice din RNV. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.9Spitalul Municipal DejPublic26865333Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de nord a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Dej, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.10Spitalul Municipal GherlaPublic85085La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale secundare, complementare cu cele din Dej și servicii medicale de îngrijiri paliative și pe termen lung. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.11Spitalul Municipal TurdaPublic30445349Spitalul va fi menținut ca spital de sub-trimitere pentru partea de sud a județului. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale secundare pentru populația orașului Turda. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.12Spitalul Municipal Câmpia TurziiPublic9510105La propunerea APL/ US, spitalul se va reconfigura pentru a oferi servicii medicale, complementare cu cele din Turda și servicii medicale de îngrijiri pe termen lung și de îngrijiri paliative. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.13Spitalul Orășenesc HuedinPublic13621157Spitalul va fi menținut pentru a deservi populația din nord- vestul județului, inclusiv asistența de urgență. La propunerea APL/USL spitalul se va reconfigura/ dezvolta pentru a oferi servicii medicale de tip acut, nivel secundar pentru populația orașului Huedin, cu conversia unor servicii de spitalizare continuă în spitalizare de zi și servicii ambulatorii. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.14Spitalul de Boli Psihice Cronice BorșaPublic0195195Procesul de reconfigurare trebuie definit în funcție de orientările strategice care trebuie stabilite pentru îngrijirea sănătății mintale (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile etc.) Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.15Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-NapocaPublic65065Parte din activitatea pentru servicii de urgență pentru urologie va fi preluată în noul SRU, prin evaluări comune efectuate de spital, MS, SRU. Dată fiind recunoașterea municipiului Cluj-Napoca drept centru universitar, cu experiență în servicii medicale în domeniu, adresabilitatea și accesul populației, se propune crearea unui centru de transplant multi-organ Cluj, pornind de la expertiza centrului de transplant renal, recunoscut la nivel național și dezvoltând capacitățile pentru alte tipuri de transplant, care să rezolve aceste patologii terțiare pentru pacienții de la nivelul RNV. Aceste măsuri au în vedere preluarea personalului în noua structură.17SC Eurotrat SRL GherlaPrivat07676Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.18Asociația "Sf. Nectarie" Cluj-NapocaPrivat04040Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.19Spitalul Clinic C.F. ClujPublic2480248Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.20S.C. Rechinul Impex S.R.L.Privat03838Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.21S.C. Polaris Medical Clinic de Tratament și Recuperare S.A.Privat0180Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.22Spitalul Militar de Urgență "Dr. Constantin Papilian" Cluj NapocaPublic2520252Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management.491513226237 Sursa pentru situația la 31 decembrie 2018: Analiza datelor MS, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și SNSPMDP ... ... D. ÎMBUNĂTĂȚIREA REȚELEI DE SERVICII DE URGENȚĂ Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Cluj (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Baia Mare și Bihor sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Cluj și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenție asistență de urgență va fi dezvoltat în continuare. În perioada 2014-2020, rețeaua de urgență din regiune a beneficiat de finanțare din două surse financiare principale:– investiții FEDR prin care care sunt direcționate către 43 de unități de asistență de urgență, aparținând spitalelor județene sau spitalelor de pediatrie. Lista acestor unități pentru RNV a fost elaborată și a fost aprobată prin Ordinul MS (a se vedea tabelul 19): ... Tabel 19 Rețeaua de urgență - UPU-rile reabilitate prin PORNr. art. Județ Spitale 5 Bistrița Năsăud Spitalul Județean de Urgență Bistrița 26 Sălaj Spitalul Județean de Urgență Zalău 27 Satu Mare Spitalul Județean de Urgență Satu-Mare Fonduri ale Băncii Mondiale: Din cele 15 structuri spitalicești pentru primirea cazurilor de urgență din regiunea de nord-vest (șapte UPU și opt UTI), șase structuri (șase UPU) vor fi dotate prin proiectul Băncii Mondiale în curs de desfășurare. Capacitatea de intervenție (de exemplu, creșterea numărului de ambulanțe) va fi, de asemenea, consolidată. Se va dezvolta în continuare potențialul pentru integrarea și extinderea funcționalităților telemedicinei cu intervenția de asistență de urgență. Se va urmări o mai bună integrare a nivelului pre-spital (servicii de ambulanță și servicii de urgență furnizate de pompierii cu paramedici și echipe integrate cu medici de urgență, ca parte a SMURD cu spitalele de urgență prin unități și departamente de sosiri urgențe). Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune. ... E. DEZVOLTAREA FACILITĂȚILOR DE ÎNGRIJIRE AMBULATORIE CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu: reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).Diagnostic situație curentă și principalele deficite În regiunea de nord-vest, cel mai mare număr de unități ambulatorii se află în județul Cluj (37%), fapt explicat cel mai probabil de existența unui număr mare de spitale, inclusiv spitale / institute de specialitate (oncologie, cardiologie, urologie și transplant renal), urmat de județul Maramureș (21%) și județul Bihor (19%). La celălalt capăt, Bistrița-Năsăud (3%) și Sălaj (5%) au cele mai puține ambulatorii din regiune. În ceea ce privește tipurile de ambulatorii, cabinetele medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivelul regiunii, urmate îndeaproape de centrele ambulatorii de specialitate și de ambulatoriile integrate ale spitalelor. Figura 6. Împărțirea îngrijirii specializate în ambulatoriu pe categorie Sursa: SNSPMPDSB Activitatea ambulatorie din RNV se compară în general bine cu media națională. Consultațiile și serviciile la 10 000 de locuitori sunt strâns comparabile cu mediile naționale, în timp ce numărul de consultații pe medic este unul dintre cele mai mari din țară (144,9 față de 91,9 medie națională), pe al doilea loc după București. Figura 7. Ambulatorii integrate modernizate prin programul operațional regional 2007-2013 Tabelul 20. Unități ambulatorii care furnizează servicii paraclinice care furnizează servicii paracliniceJudeț BIHOR BN CJ MM SM SJ TOTAL AMBULATORIU PUBLIC 22 4 44 28 26 6 130 AMBULATORIU PRIVAT 17 3 34 17 5 4 80 TOTAL 39 7 78 45 31 10 210 Sursa: Analiza datelor MS și SNSPMPDSB Dintre cele 44 ambulatorii integrate din RNV (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 14 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Satu Mare (4 din 4), în timp ce în Maramureș și Sălaj doar câte un ambulatoriu integrat a primit finanțare din 7, respectiv din 5 câte sunt în aceste județe. Procesul de îmbunătățire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat și în exercițiul financiar 2014 - 2020. Astfel au fost inițiate, finalizate sau aflate în curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 36 de ambulatorii, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente și investiții efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Figura 8. Numărul ambulatoriilor integrate din RNV reamenajate prin POR 2014 - 2020 Ca rezultat al acestor îmbunătățiri este de așteptat o creștere a volumului de servicii contractate și acordate în noile ambulatorii. Pentru aceasta este însă necesară revizuirea legislației pentru stimularea contractării și, implicit, acordării acestor servicii. În prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acoperă în totalitate cheltuielile. Revizuirea legislației trebuie să cuprindă atât actualizarea tarifelor pentru aceste servicii, cât și revizuirea normării personalului în ambulatoriile de specialitate și a celor integrate spitalelor. Tabelul 21: Situația privind numărul de consultații acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, în anul 2018Nr. crt. Județul Consultații acordate în 2014 Consultații acordate în 2018 1 Bihor 577.571 446.478 2 Bistrița-Năsăud 180.080 187.659 3 Cluj 825.817 661.863 4 Maramureș 437.507 474.247 5 Satu-Mare 309.714 243.364 6 Sălaj 162.455 161.179 Sursa INSP În anul 2018 au fost decontate pentru ambulatoriul de specialitate: consultații, servicii acordate de către medicii în specialități clinice și servicii conexe actului medical (acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical): număr total de servicii de specialitate: 924.266, iar număr total servicii conexe: 67.692. Situația detaliată pe specialități privind consultațiile, serviciile acordate de către medicii în specialități clinice și serviciile conexe actului medical este prezentă în Anexa nr. 3. Tabelul 22: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate în perioada 2017 - 2019Nr.crt. Casa de Asigurări de Sănătate Ambulatoriu specialități cliniceParaclinice: laborator / radiologie și imagistică / anatomie patologicăAmbulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 1 BIHOR 49 55 62 28 27 30 21 24 27 2 BISTRIȚA NĂSĂUD 11 11 12 11 10 10 6 4 5 3 CLUJ 135 132 139 61 62 64 17 16 14 4 MARAMUREȘ 37 39 43 25 22 24 6 6 6 5 SATU MARE 41 33 34 20 18 19 4 5 4 6 SĂLAJ 12 14 13 8 8 8 4 4 3 TOTAL 285 284 303 153 147 155 58 59 59 Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Această tendință se datorează, pe de o parte, restricțiilor de spațiu (în unele cazuri legate de lucrările de reabilitare aflate în desfășurare), care au dus la restrângerea furnizării acestor servicii, dar și a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate și a normării inadecvate. Odată cu finalizarea îmbunătățirii condițiilor de spațiu, echipamente, circuite etc., este de așteptat creșterea contractării pentru serviciile ambulatorii. Reglementările legate de personal și tarife vor condiționa evoluția furnizării serviciilor în ambulator. Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică (pentru care se încheie contract cu Casa de asigurări de sănătate) se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situația detaliată la nivelul Regiunii se regăsește în Anexa 9. Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local. Pentru județul Bihor, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială (media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestat de studii complementare în Planificare familială fiind de 64,84%). Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 9 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bihor nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Pneumologie pediatrică pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative. Pentru județul Bistrița-Năsăud, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 28 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 45,32%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 5 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Alergologie și imunologie clinică, Anestezie și terapie intensivă, Boli infecțioase, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie pediatrică, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Genetică medicală, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative. Pentru județul Cluj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 39 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 99,44%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 11 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Cluj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Neonatologie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau îngrijiri paliative. Pentru județul Maramureș, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 41 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și îngrijiri paliative, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 82,66%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 8 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic din următoarele specialități clinica: Anestezie și terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie. Pentru județul Satu Mare, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 69,46%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 6 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Satu-Mare nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezii și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestate de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative. Pentru județul Sălaj, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperirii cu medici pentru aceste specialități fiind de 68,31%. Pentru ambulatoriile de îngrijiri paliative, Comisia de îngrijiri paliative și Grupul de lucru pentru îngrijiri paliative din proiectul Băncii Mondiale au stabilit necesitatea înființării a 4 noi ambulatorii de îngrijiri paliative. Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu niciun medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Chirurgie toracică, Gastroenterologie pediatrică, Geriatrie și Gerontologie, Neurologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Ortopedie pediatrică, Radioterapie și cu niciun medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.Ținte operaționale și plan regional În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate. Pentru a inversa această tendință, se vor continua investițiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. În același timp, introducerea modificărilor de legislație care vor actualiza tarifele serviciilor în ambulator la nivel real al costurilor, normarea și plata personalului, sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor servicii. Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente: ● județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene (numărul mic de servicii contractate poate avea mai multe motive); ● localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice; ● sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale; ● existența / identificarea personalului de specialitate care