HOTĂRÂRE nr. 1 din 14 martie 2020 pentru acordarea încrederii Guvernului Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 208 din 14 martie 2020 Având în vedere dezbaterile care au avut loc în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din data de 14 martie 2020 asupra Programului de guvernare și întregii liste a Guvernului, prezentate de către domnul Ludovic Orban, candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 14 martie 2020, în temeiul art. 103 alin.
(3)din Legea nr. 304/2004, pentru ca Ministerul Public să abordeze structurat, planificat, energic și competent crima organizată, traficul de persoane, de droguri, infracțiunile cu violență, infracțiunile la regimul silvic.Ministrul justiției a desfășurat, de asemenea, trei întâlniri cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București și numeroase alte întâlniri cu alți ambasadori din state membre UE în vederea dezvoltării cooperării judiciare internaționale care vizează traficul de minori, traficul de droguri, corupția internațională și recuperarea prejudiciilor.Ministerul Justiției va dezvolta aceste demersuri, consolidat, sistematic, cu concentrarea pe măsuri concrete și rezultate palpabile, în scopul protejării cetățenilor de crima organizată. Ministerul Justiției a acționat cu rezultat concret pentru crearea cadrului legislativ pentru înființarea Fondului Național pentru Prevenirea Criminalității. Sumele colectate în cadrul Fondului Național pentru Prevenirea Criminalității vor fi utilizate pentru asistența acordată victimelor infracțiunilor, prevenirea criminalității, dar și pentru implementarea de activități și proiecte care au ca obiectiv educația juridică. În acest scop, anual sumele din Fondul Național pentru Prevenirea Criminalității se alocă astfel: 20% pentru Ministerul Educației și Cercetării, 20% pentru Ministerul Sănătății, 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, 15% pentru Ministerul Public, 15% pentru Ministerul Justiției, 15% pentru ANABI în vederea finanțării nerambursabile a proiectelor propuse. Guvernul va sprijini constant activitatea Direcției Naționale Anticorupție, alocând resursele logistice, financiare și de resurse umane necesare. ... 4. Politica penitenciarăGuvernul consideră luarea unor măsuri urgente pentru rezolvarea problemei condițiilor de detenție și, corelat, limitarea riscului condamnărilor României la CEDO din cauza condițiilor de detenție.Deja, în acest domeniu, Ministerul Justiției a avut intervenții salutare și a relansat programul de acțiuni aprobat, mult rămas în urmă în anii 2016-2019. Astfel, Ministerul Justiției a desfășurat la nivel de ministru o misiune diplomatică la Consiliul Europei, Grefa Curții Europene pentru Drepturile Omului - Serviciul de executări al CEDO, pentru a prezenta poziția Guvernului României în problema abrogării recursului compensatoriu și problematica condamnărilor la CEDO pentru condițiile de detenție. După mai multe ore de dezbateri intense, în urma poziției și argumentelor prezentate, Comitetul de Miniștri a hotărât să amâne emiterea unei rezoluții critice la adresa sistemului penitenciar din România și să emită în locul acesteia o decizie de recomandare. Noi discuții sunt planificate la Strasbourg în perioada 3-5 martie 2020. La nivelul penitenciarelor Ministerul Justiției a luat o serie de măsuri care să ducă la îmbunătățirea condițiilor de detenție: continuarea lucrărilor la infrastructura fizică și stabilirea unor termene realiste în îndeplinirea obiectivelor de investiții; au fost demarate procedurile pentru redistribuirea deținuților și echilibrarea gradului de ocupare între penitenciare. În data de 12 decembrie 2019 a fost pusă în dezbatere publică Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020-2024. De asemenea, Guvernul a aprobat, în decembrie 2019, un Memorandum pentru finanțarea suplimentării în 2020 cu 615 posturi a Direcției de Probațiune, iar în februarie 2020, Ministerul Justiției a scos deja la concurs o bună parte din aceste posturi. Astfel, capacitatea sistemului de probațiune va fi adusă treptat la nivelul cerut de aplicarea legislației penale. Ministerul Justiției va menține un dialog constant atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, cu reprezentanții Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, Serviciul de executări al CEDO, Grefa CEDO și Președinția CEDO. Au fost recent încheiate noi runde ale acestei consultări desfășurate în data de 7.02.2020 la sediul Ministerului Justiției. Singura măsură care poate rezolva semnificativ problema îmbunătățirii condițiilor din penitenciare este extinderea capacității de detenție.Guvernul a aprobat proiecte de lege în acest sens, pentru aprobarea unor acorduri-cadru de finanțare externă nerambursabilă.Realizarea programului de asistență oferit prin Mecanismul Financiar Norvegian (prin care este avută în vedere crearea a 1.400 de locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro și 100 de locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro), alocarea de fonduri de la bugetul de stat (efortul pentru perioada 2020-2025 pe bugetul de stat este estimat la 100.340.995,0 euro, în vederea creării a 4.725 de locuri noi de cazare și modernizarea a 969 de locuri de cazare), precum și obținerea unui împrumut de la o instituție financiară internațională pentru construirea a două noi penitenciare (în valoare de 177.000.000 euro), obiective în curs de realizare, vor contribui la rezolvarea pe termen lung a capacității de detenție.Personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor se va bucura de un statut și dotări logistice adecvate pentru îndeplinirea misiunilor sale. Guvernul a aprobat recent o ordonanță de urgență pentru modificarea legii privind statutul polițistului din penitenciare, adoptată în aplicarea unei decizii a CCR, care va permite consolidarea acestui statut și a aparatului Administrației Naționale a Penitenciarelor. ... 5. Calitatea legislației. Educația juridicăMinisterul Justiției va iniția dezvoltarea, în limita competențelor sale, de programe de răspândire a cunoașterii legislației și apropiere a Justiției de cetățeni și va invita CSM, asociațiile profesionale și societatea civilă la o cooperare instituțională pentru a dezvolta astfel de programe comune. Ministerul Justiției va încuraja desfășurarea de programe de pregătire profesională axate pe dobândirea unui limbaj adecvat, dar în același timp simplificat privind actul de justiție, bazat pe acuratețea termenilor de specialitate, actul de justiție fiind deopotrivă unul de dreptate, dar și de educație civică și cultură, care trebuie să ajungă la mintea și sufletul cetățenilor printr-un limbaj accesibil. Cunoașterea legii și construirea unei mentalități de respect a regulii de drept reprezintă nu numai un demers civic și cultural, ci și de prevenție pe termen lung cu costuri mici. ... 6. MCVGuvernul PNL va continua să acționeze în direcția realizării obiectivelor MCV și a ridicării sale pe baza unei cooperări pe care o dorește și o solicită fără echivoc loială și onestă din partea COM și a tuturor statelor membre. Guvernul este conștient de marja mică de manevră pe care o are în acest sens, date fiind durata mandatului până la alegerile generale din 2020 și voturile de care ar putea dispune în Parlament. De aceea, va acționa constant, atât pe fondul problemelor, cât și diplomatic, pentru a construi premisele unei decizii pozitive pentru România. Deja, în perioada decembrie 2019-februarie 2020, Ministerul Justiției a abordat două recomandări exprese importante din Raportul MCV, consolidarea Ministerului Public prin ocuparea locurilor de conducere vacante ale acestuia și desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție („SIIJ“).Ministerul Justiției a lansat un proces transparent pentru selectarea candidaților pentru funcțiile de procurori de rang înalt, fără precedent. Pe parcursul a trei săptămâni au fost desfășurate interviuri transmise online pe pagina de internet a ministerului. În paralel, au fost analizate dosarele de candidatură, sute de pagini de lucrări depuse de candidați, alături de planurile de management și documentația privind studiile, capacitatea profesională etc. Ministrul justiției a fost ajutat în desfășurarea interviurilor, analiza răspunsurilor, a profilurilor profesionale, manageriale și psihologice ale candidaților de o comisie de interviu care a cuprins și reprezentanți din afara ministerului, din partea CSM, INM și ASE. La capătul acestui demers, în temeiul legii, ministrul justiției și-a finalizat propria evaluare și a luat decizia de propunere a unui număr de candidați pentru un număr de funcții de rang înalt din cadrul Ministerului Public, transmițând aceste propuneri formulate către CSM - Secția pentru procurori pentru avizul consultativ al acestui for. În ceea ce privește SIIJ, Ministerul Justiției a avut mai întâi consultări informale în cadrul CSM, apoi a lansat un proces de consultare a magistraților din instanțe și parchete. Pe baza acestora, precum și plecând de la propria analiză a modului de construcție instituțională a SIIJ, a rezultatelor activității acesteia, a statisticilor și a efectelor induse de crearea SIIJ, Ministerul Justiției a propus Guvernului desființarea SIIJ, poziție aprobată de Guvern printr-un Memorandum adoptat în luna decembrie 2019.Ulterior, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege privind desființarea SIIJ și l-a transmis CSM pentru avizul său consultativ. ... 7. Consiliul JAIMinisterul Justiției va avea o atitudine proactivă în cadrul Consiliului JAI, orientată spre consolidarea statului de drept și a Spațiului de securitate, justiție și libertate în UE, cu exprimarea și integrarea intereselor noastre naționale.În cadrul Consiliului JAI de la Zagreb, Croația, desfășurat în luna ianuarie 2020, ministrul justiției a subliniat sprijinul României pentru crearea unui mecanism european de evaluare a statului de drept în toate țările membre UE, cu eliminarea paralelismelor în evaluare, acolo unde există și alte forme sau instrumente de monitorizare sau evaluare în domeniul Justiției.De asemenea, ministrul justiției a exprimat sprijinul României pentru crearea Parchetului European, subliniind faptul că răspunsul celorlalte state membre ale UE cu privire la acest obiectiv reprezintă un test al disponibilității acestora pentru asigurarea acelorași standarde de integritate și anticorupție în toate țările Uniunii și pentru protecția intereselor financiare ale UE. Măsuri propuse pe termen scurt:1. Finalizarea proiectului de lege privind desființarea SIIJ, în urma unei dezbateri cu reprezentanții magistraților, CSM, ai asociațiilor profesionale, ONG-urilor și cu reprezentanții Parlamentului ... 2. Constituirea a două grupuri de lucru extinse pentru modificarea Legilor justiției și a Codurilor penale. Acestea vor fi alcătuite din reprezentanți ai Ministerului Justiției, alături de care vor fi invitați reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, asociațiilor de magistrați, societății civile, Facultăților de drept și ai Parlamentului, care să analizeze și să evalueze impactul modificărilor legilor justiției și ale codurilor penale ... 3. Implementarea programului de asistență oferit prin Mecanismul Financiar Norvegian (prin care este avută în vedere crearea a 1.400 de locuri noi de cazare, în valoare estimată de 21.007.300,00 euro și 100 de locuri de cazare modernizate, în valoare estimată de 1.040.193,00 euro), alocarea de fonduri de la bugetul de stat (efortul pentru perioada 2020-2025 pe bugetul de stat este estimat la 100.340.995,0 euro, în vederea creării a 4.725 de locuri noi de cazare și modernizarea a 969 de locuri de cazare), precum și obținerea unui împrumut de la o instituție financiară internațională pentru construirea a două noi penitenciare (în valoare de 177.000.000 euro) ... 4. Elaborarea unui alt act normativ complex care să instituie măsuri de coroborare a dispozițiilor Regulamentului EPO cu normele interne. Există un grup de lucru interinstituțional care a analizat problematica la MJ cu reprezentanți ai PICCJ, DNA, DIICOT, CSM, DLAF. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) este în fază finală de redactare la nivel tehnic, intenționăm să îl supunem dezbaterii publice. ... 5. Măsuri privind modernizarea sistemului judiciar, inițierea digitalizării și informatizării administrației Ministerului Justiției ... 6. Inițierea măsurilor pentru realizarea în cadrul Ministerului Justiției a unui registru al sancțiunilor existente în România ... 7. Măsuri pentru corelarea simplificării legislației cu măsuri antifraudă și sistematizare legislative ... 8. Inițierea (alături de MAI) a unui proiect-pilot pentru monitorizarea persoanelor supuse unui ordin de protecție emis pentru cazuri de violență în familie ... 9. Sprijinirea proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului privind statutul grefierilor ... 10. Inițierea, alături de MAI și Ministerul Educației, a unei campanii de comunicare publică pentru conștientizarea pericolului consumului de droguri și stoparea acestuia în școli ... ... ... II. Ordine publică și siguranța cetățeanului Creșterea încrederii populației în instituțiile din domeniul ordine publică și siguranța cetățeanului impune continuarea unor măsuri de eficientizare și modernizare a Ministerului Afacerilor Interne. În acest context sunt necesare măsuri de reformă privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, ținând cont de viziunea liberală care garantează drepturile cetățeanului. În același timp, trebuie adoptate soluții de reorganizare a Poliției Române pentru a consolida structurile operative implicate în lupta împotriva infracționalității, a rețelelor de trafic de persoane și droguri, contrabandă și criminalitate organizată.Măsuri care pot fi operaționalizate pe termen scurt:1. Eficientizarea activității MAI și a structurilor din subordine în raport cu rezultatele evaluării și auditului privind activitatea din ultimii ani ... 2. Îmbunătățirea activităților Jandarmeriei Române și ale Poliției Române astfel încât acestea să fie construite pe criterii de competență și apreciate ca instituții aflate în mod real în slujba cetățeanului ... 3. Elaborarea proiectului de revizuire a reglementărilor din statutul polițistului, în special cu privire la ghidul carierei și regimul disciplinar, urmărindu-se printre altele:– introducerea unei limite a mandatelor în funcții de conducere pentru șefii de inspectorate județene, poliție municipală, orășenească, pentru directorii de direcții; ... – aplicarea principiului mobilității pentru personalul cu funcții de conducere și execuție în raport cu situația operativă; ... – compatibilizarea reglementărilor privind regimul disciplinar al polițiștilor cu cel al militarilor. ... ... 4. Adoptarea unei noi viziuni în materia resurselor umane la nivelul MAI, care să vizeze:– demararea organizării concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcțiilor de conducere la toate nivelurile și în toate structurile MAI în vederea asigurării stabilității managementului acestora; ... – inițierea unor măsuri pentru diminuarea deficitului de personal la nivelul MAI, prin metode precum: ... – organizarea examenelor/concursurilor de trecere a agenților de poliție în corpul ofițerilor; ... – reîncadrarea personalului pensionat care dorește să revină în sistem; ... – asigurarea în permanență a echilibrului de resursă umană între personalul care iese și cel care intră în sistem; ... – încadrarea unor funcții de specialiști cu personal din sursa externă; ... – regândirea programelor de pregătire la nivelul școlilor de subofițeri/agenți de poliție, respectiv a Academiei de Poliție, astfel încât viitorii angajați ai MAI să facă față noilor realități din societatea românească, mai ales în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității; ... – dezvoltarea programelor și perfecționarea metodelor de pregătire teoretică și practică a angajaților MAI; ... – diversificarea problematicii de pregătire, în cadrul cursurilor dedicate domeniului „Comunicare publică“, pentru o mai bună gestionare a situațiilor de criză. ... ... 5. Corelarea numărului personalului angajat cu necesitățile operative din cadrul Jandarmeriei Române și al Poliției Române; creșterea numărului de polițiști prezenți în stradă și redefinirea atribuțiilor polițistului de proximitate, astfel încât să revină la rolul inițial, acela de cunoaștere în detaliu a zonei arondate ... 6. Întărirea capacității operaționale a structurilor cu atribuții în domeniul combaterii criminalității organizate, traficului de persoane, traficului de droguri, precum și a infracțiunilor comise cu violență ... 7. Susținerea procesului de consolidare a autorității polițistului aflat în misiune în vederea limitării cazurilor de ultraj sau de polițiști uciși la datorie; creșterea gradului de dotare și echipare a polițiștilor, în special a celor care asigură intervenția pentru protejarea cetățeanului și a patrimoniului ... 8. Facilitarea intervențiilor pentru protejarea vieții și a integrității fizice a cetățeanului prin eliminarea barierelor birocratice inutile din managementul operativ ... 9. Eliminarea suprapunerilor de competențe între instituțiile și structurile din subordinea ministerului ... 10. Întărirea colaborării cu structurile europene în materia controlului și diminuării fenomenului infracțional, al menținerii și restabilirii ordinii publice ... 11. Aplicarea unor programe de colaborare cu MEC și MLPDA, în vederea creșterii siguranței în spațiile școlare sau adiacente acestora; sporirea activităților care au ca public-țintă copiii, tinerii sau alte categorii vulnerabile pentru reducerea riscului ca acestea să devină victime sau implicării în activități ilicite ori care pot avea un impact negativ asupra sănătății sau integrității lor ... 12. Pregătirea inițiativelor legislative privind îmbunătățirea reglementărilor și a colaborării structurilor MAI cu Garda Forestieră în vederea stopării infracțiunilor silvice ... 13. Adoptarea de măsuri pentru modernizarea punctelor de control a trecerii frontierei în zonele cu trafic ridicat terestru și aerian, precum și creșterea capacității Poliției de Frontieră de a reacționa la fluxul de migrație ... 14. Îmbunătățirea serviciilor oferite către cetățeni de structurile MAI în domeniile documentelor de identitate, de călătorie sau în ceea ce privește atribuțiile Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor ... 15. Elaborarea unui studiu comparativ în vederea armonizării cadrului legislativ cu incidență în situațiile de urgență în acord cu cerințele europene și nevoile crescânde ale societății ... 16. Continuarea și îmbunătățirea dotărilor la nivelul structurilor cu atribuții în situații de urgență prin eficienta utilizare a fondurilor europene ... 17. Îmbunătățirea sistemului de monitorizare a situațiilor de urgență și de coordonare/conducere a intervenției și inițierea demersurilor pentru îmbunătățirea cadrului legislativ cu incidență în situațiile de urgență în acord cu cerințele europene și nevoile crescânde ale societății ... 18. Dezvoltarea componentei aeriene pentru intervenția în situații de urgență:– operaționalizarea de noi puncte de operare aeriană în zonele montane neacoperite la nivel național în raport cu autonomia aparatelor de zbor (nord-vest, nord-est, sud-vest) și mărirea flotei de elicoptere prin implementarea programelor cu finanțare europeană; ... – demararea unui program de finanțare guvernamentală prin autoritățile locale pentru înființarea de heliporturi în parteneriat MLPDA cu IGAV (Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI) asigurându-se intervențiile pe timp de noapte în cât mai multe locații. ... ... 19. Extinderea sistemelor alternative de alarmare, înștiințare, avertizare a populației și de informare sistemică transparentă a deciziilor eficiente și sigure, dezvoltarea instrumentelor care asigură găsirea și salvarea persoanelor aflate în stare de dificultate sau pericol (precum persoanele dispărute);– susținerea demersurilor legislative de eficientizare a sistemului „Alertă dispariție/răpire copil“; ... – inițierea procesului de modernizare a sistemului de păstrare și protecție a arhivelor create în administrația publică prin pilotarea și extinderea unor depozite centrale/teritoriale de arhivă în scopul degrevării instituțiilor publice de a stoca documente ce nu mai servesc activităților curente; întărirea rolului statului în acest domeniu prin intermediul instituției sale specializate concomitent cu încurajarea eforturilor pentru realizarea arhivelor electronice. ... ... 20. Implicarea activă în realizarea dezideratelor UE și NATO privind acordarea de asistență tehnică statelor aflate în dificultate și participarea în structurile de urgență euroatlantice ... ... III. Administrația publicăObiectivele principale ale Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației vizează sprijinirea dezvoltării comunităților locale prin programe finanțate din bugetul național și din fonduri europene, întărirea capacității administrative a autorităților locale și profesionalizarea funcției publice la nivel central și local.Măsuri pentru creșterea eficienței instituționale la nivel central:1. Continuarea procesului de transparentizare și digitalizare la nivelul tuturor instituțiilor subordonate sau în coordonarea MLPDA - ANL, ISC, ANRSC, ANFP ... 2. Finalizarea procesului de reorganizare a MLPDA prin reducerea cu 30% a funcțiilor politice, cu 30% a funcțiilor de conducere și cu 25% a personalului de execuție ... 3. Demararea reformei managementului resurselor umane din administrația publică prin:• clarificarea și consolidarea rolului și mandatului ANFP, precum și a capacității sale tehnice;• stabilirea unui sistem radical îmbunătățit de recrutare, evaluare, promovare și salarizare bazat exclusiv pe merit și care să elimine arbitrarul politic în numirile în funcții publice; • clarificarea parcursului de carieră a funcționarilor publici din punctul de vedere al instruirii și perfecționării, adaptat cerințelor actuale ale administrației publice. ... 4. Inițierea dezbaterii asupra reformei structurii, funcțiilor și a managementului la nivelul administrației publice centrale și îmbunătățirea radicală a modului de legiferare prin:• clarificarea și stabilitatea mandatelor și a funcțiilor, îmbunătățirea sistemului de planificare strategică și de bugetare multianuală pe bază de performanță;• creșterea capacității administrației publice centrale de a îmbunătăți continuu procesele și standardele de calitate, pentru a înlesni furnizarea de servicii publice de calitate, accesibile, conform nevoilor cetățenilor;• îmbunătățirea sistemului de fundamentare, adoptare și implementare a politicilor publice ... Măsuri la nivelul administrației publice locale:1. Continuarea PNDL prin armonizarea cu alte programe de investiții, oprirea risipei banului public și finanțarea, în mod transparent, doar a investițiilor executate corect, conform contractelor ... 2. Deblocarea procesului de înregistrare a proprietăților imobiliare în sistemul de cadastru și carte funciară, prin proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România“, finanțat prin axa 11 din POR 2014-2020, cu un buget de 312,9 mil. de euro, care va asigura înregistrarea gratuită pentru cetățeni a proprietăților în 660 de comune ... 3. Pregătirea procesului de transfer al activelor abandonate ale ministerelor, regiilor autonome, companiilor de stat și societăților cu capital integral de stat în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale sau județene ... 4. Reducerea birocrației, reducerea costurilor de funcționare a sistemului administrației publice și extinderea accesului cetățenilor la informațiile publice de interes național și local și servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare electronică (informatizarea administrației publice centrale și locale) ... 5. Definitivarea cadrului legal pentru funcționarea Comisiei pentru acord unic la nivelul primăriilor reședință de județ și a consiliilor județene. ... 6. Operaționalizarea Comitetului consultativ pentru finanțe publice locale. ... Obiective de investiții prioritare în 2020:Infrastructura de sănătate18 obiective contractate, printre care:• construire Secția de Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Alba, județul Alba;• extindere spații spitalizare - Spitalul Municipal de Urgență Moinești, județul Bacău;• Spitalul Județean de Urgență Brașov Pavilion Central, corp B și accese aripa B, județul Brașov;• consolidare, reabilitare și dotare Secția de Recuperare Medicală, Neuromotorie, Reumatologică și Posttraumatică a Spitalului Orășenesc Urlați, județul Prahova;• reabilitare, modernizare si dotare pavilion secție boli infecțioase la Spitalul Județean de urgență Zalău, județul Sălaj;• construire clădire nouă pentru Ambulatoriu integrat la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, județul Vaslui;• reparații capitale clădiri, reconfigurare a funcțiunilor, extindere și dotări cu echipamente în cadrul secției de recuperare din cadrul Sanatoriului Techirghiol, județul Constanța;• consolidare, reabilitare, modernizare, extindere și dotare Spital Orășenesc Segarcea, județul Dolj.2 obiective care urmează a fi contractate în perioada următoare:• construirea unui corp nou în incinta Spitalului Județean de Urgență Dr. Pompei Samarian, Călărași;• reabilitarea și consolidarea pavilionului de oncologie al Spitalului Județean de Urgență din Piatra-Neamț, județul Neamț.2 obiective în curs de promovare în perioada imediat următoare:• reabilitare Spital Municipal Mangalia;• consolidare, extindere, recompartimentare și modernizare pavilioanele 1-6 Spitalul de Psihiatrie Voila, Câmpina, județul Prahova.Infrastructura de transportPregătirea lucrărilor de modernizare a DJ 102 I, Câmpina-Valea Doftanei-Săcele, prin preluarea la CNI.Infrastructura universitarăContinuarea lucrărilor la aproximativ 6 obiective contractate, precum:– cămine studențești la Alba Iulia, Arad și Ploiești; ... – reabilitare corp A, Complex Panduri, Universitatea București; ... – consolidare și extindere corp clădire antropologie la Facultatea de Medicină Generală, București; ... Contractarea în perioada următoare a lucrărilor pentru 10 obiective, precum:– construirea de cămine studențești la Bacău, Târgu Mureș, Pitești, Constanța, Galați și Timișoara; ... – consolidarea, reabilitarea și modernizarea clădirii Mihai Eminescu din cadrul Academiei de Studii Economice București; ... – reabilitare și consolidare corp central Universitatea București. ... Infrastructura educațională și sportivăFinanțăm investiții la peste 250 de săli de sport, bazine de înot și complexuri sportive, în toată țara. Continuăm programul asumat de Federația Română de Fotbal, prin dosarul de candidatură la Euro 2020, prin înființarea a 400 de baze sportive.Finalizăm lucrările la stadioanele bucureștene implicate în Turneul final al Campionatului European de fotbal 2020. Cultură și culteReabilităm și consolidăm peste 200 de obiective culturale, printre care Academia de Muzică din Cluj-Napoca și Opera Română și Colegiul Carol I Craiova. Consolidarea, reabilitarea, modernizarea și dotarea obiectivului de investiții „Casa marelui compozitor Sergiu Celibidache“, Roman, județul Neamț.26 de obiective de cult vor fi reabilitate și consolidate, printre care Ansamblul Facultății de Teologie Ortodoxă Iași, fostul Palat Mihail Sturdza. Finalizăm proiectarea și demarăm lucrările pentru restaurarea Cazinoului din Constanța.Risc seismicFinalizarea strategiei naționale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, publice și private Modificarea programului privind proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare a clădirilor cu risc seismic și fundamentarea finanțării reabilitării clădirilor publice aflate în risc seismicLocuințe ANLFinanțarea lucrărilor pentru finalizarea a 500 de unități locative prin Programul de locuințe pentru tineri și prin Programul de locuințe de serviciu în următoarele locații: Mangalia, Beclean-Bistrița-Năsăud, Slobozia și Călărași - locuințe de serviciu pentru medici și Toplița, Lugoj, Jimbolia, Oltenița, Târgu Jiu, Satu Mare, Sighetu Marmației - locuințe pentru tineriDemararea lucrărilor la un ansamblu de locuințe - MediașFonduri europeneSimplificăm procedurile de evaluare și contractare pentru semnarea celor 4.600 de contracte aflate în lista de rezervă a POR, pentru axele prioritare 3.1.c, 4, 10, 13 și pentru toate axele ITI Delta Dunării, dar și pentru relansarea apelurilor de proiecte pentru axa prioritară 2.2 cu finanțare disponibilă, pentru IMM-uri. Pregătim semnarea contractelor de finanțare, cu fonduri europene, pentru spitalele regionale Craiova și Cluj-Napoca.Asigurăm implementarea măsurilor necesare, împreună cu MFE și MFP, pentru descentralizarea la nivel regional a implementării fondurilor europene structurale și de investiții gestionate prin POR. Implementarea POR, pentru perioada de programare 2021-2027, se va face descentralizat, prin 8 programe operaționale, la nivelul agențiilor de dezvoltare regională, asigurând premisele aducerii deciziei cât mai aproape de cetățean, de autoritatea locală, astfel încât proiectele cu finanțare europeană să fie aprobate și implementate cât mai rapid și mai eficient.Definitivăm negocierile cu Comisia Europeană pentru structurile instituționale de gestionare a programelor de cooperare teritorială europeană pentru perioada de programare 2021-2027.Alte obiective în pregătire:Sprijinim inovația și cercetarea prin dezvoltarea infrastructurii necesare valorificării, în domeniul medicinei și cercetării, a rezultatelor experimentelor științifice din cadrul proiectului de la Măgurele.Pregătim lansarea unui nou program de investiții, cu obiectiv creșterea calității vieții și crearea de locuri de muncă, prin dezvoltarea infrastructurii, corelată cu atractivitatea investițiilor private.Reducem timpul de intervenție la urgențe medicale, printrun program de construire de heliporturi, în zone urbane, în colaborare cu MAI, pentru intervenții de salvare și urgență, inclusiv pe timp de noapte. ... IV. Bugetul și fiscalitateaPoliticile fiscale și bugetare trebuie să asigure îndeplinirea a trei obiective majore: să mobilizeze, prin impozite, taxe și alte venituri, resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanțarea exercitării funcțiilor sale prevăzute prin Constituția României și legile în vigoare; să susțină un mediu de afaceri favorabil și predictibil, precum și unele procese pozitive pentru o creștere economică sustenabilă; să contribuie la realizarea stabilității economiei românești, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în evoluția ciclurilor economice.În viziunea PNL, politicile fiscale și bugetare trebuie reformate astfel încât acestea să asigure îndeplinirea celor trei obiective majore anunțate, plecând de la un sistem fiscal care se bazează pe menținerea cotei unice de impozitare.Din noiembrie 2019 politica fiscală a României a început tranziția de la o politică fiscală pro-ciclică, destabilizatoare, folosită în ultimii ani, la o politică fiscală neutră sau chiar anti-ciclică. Această perioadă de tranziție continuă în 2020. Obiective pentru anul 2020:1. Încheierea exercițiului bugetar pe anul 2020 fără depășirea țintei de deficit de 3.6% din PIB. Menținerea obiectivului de a reduce deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB în doi ani așa cum este stipulat în Strategia fiscal bugetară 2020-2022. Pregătirea rectificării bugetare în funcție de execuția pe primele șase luni ale anului 2020 ... 2. Respectarea predictibilității și transparenței politicii fiscale și bugetare. Măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi puse în dezbatere publică, cu consultarea agenților economici și a reprezentanților societății civile; măsurile de politică fiscală și bugetară vor fi însoțite de studii de impact. ... 3. Reorganizarea și eficientizarea Ministerului de Finanțe în prima jumătate a anului 2020 ... 4. Definitivarea reorganizării ANAF în primul trimestru din 2020. Această reorganizare va duce până la finalul lui 2020 la profesionalizarea ANAF și mai ales la decuplarea de politic a acestei instituții ... 5. Finalizarea, în prima jumătate a anului 2020, a conectării caselor de marcat la sistemul informatic al ANAF și până la finalul anului a sistemului de transfer electronic de informații între persoane juridice și ANAF - SAF-T. Impact pozitiv pentru buget începând cu trimestrul IV 2020 ... 6. Modificarea statutului CEC și EXIM Bank pentru a trece de la o conducere unitară la una dualistă ... 7. Finalizarea strategiei pe termen mediu și lung pentru sistemul financiar bancar unde statul român este acționar unic sau majoritar ... 8. Întărirea cooperării cu autoritățile fiscale din celelalte state membre ale UE, cu Comisia Europeană și cu alte instituții internaționale implicate în prevenirea și reducerea evaziunii fiscale, prin consolidarea bazei de venituri și eliminarea transferului de profituri în jurisdicțiile fiscale care încurajează astfel de practici ... 9. Instituirea fermă a bugetului multianual ca instrument de dimensionare și calibrare a opțiunilor de politici fiscale și bugetare, în corelare cu cadrul de programare financiară la nivelul UE. Treptat, se va asigura încadrarea deficitelor structurale în obiectivele pe termen mediu, convenite cu Comisia Europeană. ... 10. Programarea multianuală a investirilor publice, indiferent de sursa de finanțare (bugetele publice, fonduri europene, împrumuturi, participații public-private) pe baza unor criterii de prioritizare a proiectelor în funcție de relevanță (compatibilitate cu strategiile sectoriale), rezultate așteptate (impact), capacitate de realizare a proiectului în termenul prevăzut și sustenabilitatea financiară ... 11. Continuarea controalelor și evaluărilor în instituțiile statului și a programelor finanțate cu bani de la buget, astfel încât fiecare leu cheltuit din fondurile publice să fie în concordanță cu prevederile legii și să aducă plusvaloare în economie ... ... V. EconomiaCreșterea economică din ultimii ani s-a bazat pe creșterea consumului, în timp ce contribuția investițiilor a fost aproape inexistentă. Trebuie stimulată competitivitatea în economia românească prin încurajarea investițiilor private, interconectarea învățământului, a cercetării-dezvoltării cu sectorul industrial și IT&C. Măsuri prioritare pe termen scurtIndustrii:• Implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la toate societățile din portofoliul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru - produs finit) în Romania în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diverselor tipuri de mașini de luptă, echipamente și subansamble atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2% din PIB alocat apărării și în industria națională• Reorganizarea Companiei Naționale ROMARMEnergieObiective principale1. Securitatea energeticăÎn privința securității aprovizionării cu resurse energetice, Ministerul Economiei va susține dezvoltarea producției de energie cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, va promova valorificarea potențialului de hidrocarburi, prin folosirea acestui potențial oferit în special de proiectele din Marea Neagră. România poate deveni un furnizor regional de securitate energetică pentru Republica Moldova și alte țări din regiunea noastră. În același timp, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu resurse energetice, dar și creșterea și modernizarea capacitaților de stocare sunt componente importante pentru securitatea energetică a țării. Creșterea capacitaților de interconectare cu statele vecine este, de asemenea, o componentă importantă a securității energetice.În ceea ce privește protecția infrastructurii critice din sectorul energetic, Ministerul Economiei va continua să susțină activ parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA și să promoveze nevoia implicării NATO și UE în gestionarea acestor obiective, inclusiv cele legate de securitatea cibernetică. ... 2. O guvernanță în energie bazată pe competență și integritateMinisterul Economiei va promova necesitatea restaurării competenței, eficienței și integrității în guvernanța sectorului energetic românesc. În ultimii ani, instituțiile și companiile de stat au fost profund politizate și deprofesionalizate, acest lucru ducând la o lipsă de eficiență în definirea viitorului sectorului energetic, care încă nu are o strategie națională elaborată și adoptată, deși revizuirea acesteia a început încă din anul 2014. ... 3. O politică energetică orientată către eficiență energetică și protecția consumatorilor vulnerabiliMinisterul Economiei va promova necesitatea îmbunătățirii politicilor publice în domeniul eficienței energetice și a protecției consumatorilor vulnerabili de energie. În prezent, România risipește foarte multă resursă energetică, iar protecția socială a consumatorilor vulnerabili nu este nici eficientă, nici suficientă. Este nevoie ca aceia care nu își pot plăti facturile la energie să fie identificați și ajutați mai mult decât în prezent. Modul de lucru de până acum, prin care toată populația României primește indirect subvenție, trebuie să înceteze. România trebuie să încerce să aducă în dezbatere la nivel UE problematica socială a sectorului energetic, inclusiv nevoia definirii unui concept european în privința sărăciei energetice și, eventual, definirea consumatorului vulnerabil la nivel european. Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2020 și, odată cu aceasta, a măsurii de a transfera Departamentul de Eficiență Energetică de la ANRE la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, împreună cu sumele încasate în cursul anului 2019 din taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie, va permite dinamizarea acestui departament și realizarea de programe de eficiență energetică. ... 4. Redobândirea încrederii investitorilorRomânia are nevoie de recâștigarea încrederii investitorilor, având în vedere că tranziția energetică presupune investiții de zeci de miliarde de euro în modernizarea sectorului. Aceste investiții pot veni din utilizarea fondurilor structurale neutilizate în prezent, de la companiile de stat, de la capitalul privat românesc și din atragerea de capital străin. În ultimii ani, încrederea investitorilor a fost grav afectată de politicile publice dezastruoase promovate de Guvern și chiar, uneori, de majoritatea parlamentară. Stabilitatea și predictibilitatea cadrului legislativ sunt esențiale. ... 5. Politica energetică europeană comună ... România va continua să susțină activ definirea unei politici europene comune în domeniul energetic. În acest sens, este nevoie ca numărul cazurilor de încălcare a legislației comunitare de către țara noastră să se reducă, deoarece a crescut mult, în ultima perioadă de timp, din cauza unor decizii antieuropene luate de guvernele PSD și de majoritatea parlamentară. Programul național integrat de energie și schimbări climatice va fi corelat cu Strategia energetică și vor fi finalizate în această perioadă.Obiective pe termen scurt:Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securității energetice, de decarbonare a sectorului și de menținere a competitivității prețurilor la energie, vom adopta măsuri și direcții de politică energetică ce vor crea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune. Ținând cont de dezvoltarea rezervelor offshore și onshore de gaze naturale, de continuarea programului nuclear și de potențialul țării în domeniul surselor regenerabile de energie, credem că producția de energie electrică va avea următoarea evoluție în anii care urmează. Evoluție producție netă de producție de energie electrică (TWh)* La realizarea modelării a fost folosit modelul de calcul al Uniunii Europene (Primes).Măsuri propuse:• Adoptarea Strategiei energetice și a Planului național integrat de energie și schimbări climatice• Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră• Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adăugată mare• O analiză aprofundată a performanței financiare și manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea și reprofesionalizarea acestora• Listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni al Companiei Hidroelectrica deținut de stat în anul 2020, dar păstrarea controlului statului român în această companie• Definirea consumatorului vulnerabil de energie• Pregătirea modificărilor legislative necesare care să permită reluarea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră• Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar și din țări partenere UE și NATO ale României• Încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și integrarea lor în SN Nuclearelectrica în așa fel încât să avem circuit integrat al producției de energie nucleară în România, precum și identificarea unor soluții pentru depozitarea intermediară și pe termen lung a deșeurilor radioactive• Încurajarea producției de energie electrică și termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport• Implementarea ajutorului de salvare/restructurare al Complexului Energetic Oltenia, precum și implementarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2019 la Complexul Energetic Hunedoara• Inițierea unui program național de îmbunătățire a eficienței energetice în clădirile publice și în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene• Revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanți, dar și a obligațiilor de stocare la gaz natural• Creșterea performanței și a capacității de stocare pentru depozitele de gaze naturaleTurismDezvoltarea destinațiilor turistice românești și aducerea lor la nivelul mediu din UE presupune un important efort de resurse umane, financiare și de timp. Fondurile europene reprezintă o contribuție importantă la rezolvarea componentei de finanțare, cu implicații pe orizontală la nivelul comunităților locale. Având în vedere particularitățile și riscurile de ordin politic și bugetar ale anului 2020, vom avea în vedere următoarele măsuri:• Alocarea de fonduri europene din exercițiul 2021-2027 pentru POS „Dezvoltarea și reabilitarea destinațiilor turistice românești“• 2020 - prima etapă în „Dezvoltarea și reabilitarea destinațiilor turistice românești“O destinație turistică nu poate fi competitivă în absența unei organizații de management al destinației (OMD). Vom susține modificarea Legii nr. 275/2018, astfel încât procesul de înființare, funcționare și acreditare a OMD-urilor să fie în concordanță cu recomandările Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO).Simultan, pe parcursul anului 2020, vom prezenta, la nivel local, importanța și modul de funcționare a OMD-urilor. Un tool-kit cu documente de bază și asistență specializată vor ajuta autoritățile locale și partenerii acestora să facă primii pași pentru înființarea OMD.• Introducerea regulilor de marketing turistic în execuția bugetului de promovare turistică a RomânieiAnul 2020 va aduce normalitatea în modul de promovare turistică a României. Bugetul de promovare turistică va fi alocat promovării externe (în cele 3 categorii de piețe potențiale) și promovării turismului domestic, până când OMD-urile vor prelua această componentă a marketingului turistic.Ponderea din buget alocată celor 4 categorii se va stabili împreună cu reprezentanții mediului privat și va ține cont atât de dinamica turismului actual, cât și de interesele de promovare externă a imaginii României.Politica PNL pentru turism prevede ca acțiuni suplimentare pentru 2020:• Introducerea în dezbatere publică a Legii turismului, în conceptul propus de PNL• Digitalizarea procesului de acreditare a structurilor de primire turistică și de licențiere a agențiilor de turism• Sprijinirea rezolvării crizei forței de muncă din turism prin acțiuni, împreună cu mediul privat, de prezentare a ofertei de locuri de muncă în turism, în comunitățile de limbă română din jurul României și de susținere a extinderii învățământului dual• Realizarea documentației preliminare pentru regenerarea urbană a stațiunilor turistice de interes național aflate în proces avansat de degradareMediul de afaceri, comerț și IMM-uri• Consultarea în permanență a mediului de afaceri și, în special, înaintea adoptării de măsuri legislative prin realizarea de analize de impact în parteneriat public-privat• Simplificarea procedurilor administrative (debirocratizare) și dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică și consolidarea ghișeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghișeul virtual de plăți, ghișeul unic pentru IMM-uri• Evaluarea interoperabilității sistemului de comunicare a datelor între instituții și autorități publice în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor și să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituție prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate• Pregătirea unor măsuri comune cu mediul de afaceri pentru repatrierea forței de muncă calificate• Stabilirea de obiective pentru atașații economici și profesionalizarea corpului atașaților economici și reorganizarea activității de promovare a comerțului exterior prin implicarea organizațiilor și asociațiilor de afaceri• Evaluarea programului de internaționalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia• Pregătirea programului Romania Tech Nation de sprijinire și impulsionare a digitalizării economiei românești• Eficientizarea programului StartUp Nation prin accent pe inovare, noi tehnologii și performanță antreprenorială ... VI. Transporturi, infrastructură și comunicațiiTRANSPORTURI ȘI INFRASTRUCTURĂStrategia Programului de guvernare pentru domeniul „Transporturi și infrastructură“ vizează creșterea conectivității naționale între polii de creștere economică ai României și a conectivității transeuropene pentru societate și mediul de afaceri, având ca obiectiv implementarea unui sistem de transport eficient economic, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului și care se referă la dezvoltarea infrastructurii de transport de-a lungul rețelei TEN-T, precum și modernizarea și mentenanța infrastructurii de transport existente.I. Direcții de acțiuneI.1. Accelerarea implementării investițiilor în execuție ... I.2. Demararea de proiecte noi de investiții în infrastructura de transport prin promovarea unor documentații mature și bine fundamentate ... I.3. Accelerarea pregătirii portofoliului de proiecte ce urmează să fie incluse pe lista Programului operațional pentru transporturi (POT) în exercițiul bugetar al UE 2021-2027 în limitele prevăzute de lege, cu prioritate a proiectelor de infrastructură mare de transport de reabilitare a căii ferate și a proiectelor de autostrăzi și drumuri expres, eligibile pentru finanțare din fondurile europene, posibil și alte fonduri, precum acela pentru mobilitate militară, până la limita valorii de 200% față de suma alocată (valoare suplimentară pentru semnare de contracte permisă de legislație). Maximizarea sumelor puse la dispoziția României prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), astfel încât proiecte importante de investiții din domeniul feroviar și naval să beneficieze de acest instrument de finanțare, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare și interconectare a rețelelor de transport și finalizarea coridoarelor de transport europene ... I.4. Continuarea implementării unui program accelerat de redresare și de stopare a declinului companiilor de stat din domeniul transporturilor, inclusiv prin măsuri precum listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni ale acestor companii (realizarea de pași concreți pentru restructurarea CFR Marfă și TAROM, ceea ce permite pe termen scurt continuarea activității, iar pe termen lung rentabilizarea celor două companii) ... I.5. Identificarea celor mai bune soluții de finanțare a marilor proiecte de infrastructură care să asigure implementarea lor în mod sustenabil și eficient. Atragerea fondurilor europene puse la dispoziția țării noastre rămâne un obiectiv principal, urmând să fie identificate și alte surse de finanțare complementare, în urma dialogului cu instituții financiare internaționale, care să completeze sursele de finanțare existente pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România. ... I.6. Prin modificarea legislației privind parteneriatul public-privat au fost deblocate proiecte majore de infrastructură. Astfel, autostrada Ploiești-Brașov și autostrada Târgu-Neamț-Iași-Ungheni vor fi implementate de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, procedurile urmând să se desfășoare în ritm accelerat, astfel încât perspectiva de finalizare a acestor proiecte să se încadreze într-un orizont mediu de timp.Pentru întreg portofoliul de proiecte transferat de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, în urma modificării legislației privind parteneriatul public-privat, se vor iniția demersurile pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice actualizate în vederea analizării viabilității proiectelor și determinării valorilor estimate execuției proiectelor. ... I.7. Inițierea dialogului cu reprezentanți ai mediului privat, precum și ai instituțiilor financiare internaționale în vederea deblocării unor proiecte strategice ... I.8. Definirea direcțiilor de acțiune în ceea ce privește finalizarea unor obiective de investiții cu termen scurt de finalizare (Magistrala de metrou M5 Eroilor-Drumul Taberei -iunie 2020) ... ... II. Transport rutierII.1. Continuarea programului de întreținere curentă și periodică, precum și a programului de reparații pentru rețeaua rutieră națională, promovarea măsurilor pentru sporirea siguranței circulației și pentru eliminarea punctelor negre de pe rețeaua rutieră conform normativelor de întreținere ... II.2. Accelerarea implementării investițiilor în continuare în scopul dezvoltării și modernizării rețelei de transport, precum și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile pentru exercițiul financiar 2014-2020Proiecte în execuție:Autostrada A3: Borș-Nădășelu - secțiunea Biharia-Borș, Câmpia Turzii-Târgu Mureș - lot Iernut-Chețani și lot Câmpia Turzii-Chețani, sector Râșnov-CristianA7: Varianta ocolitoare BacăuA10: Sebeș-Turda - lotul 1 și lotul 2Drum expres: Craiova - Pitești - tronson 2 (inclusiv VO Balș și VO Slatina) pentru care au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor la sfârșitul anului 2019Pod suspendat peste Dunăre la BrăilaÎn cele trei luni de guvernare au fost deblocate și urgentate o serie de proiecte de investiții majore în infrastructura rutieră. Astfel, pe parcursul anului 2020 vor fi emise ordine de începere execuție/proiectare pentru autostrada Sibiu-Pitești, secțiunea 1, Sibiu-Boița - 13,17 km - ordin execuție; autostrada Sibiu-Pitești, secțiunea 3 Cornetu-Tigveni 37,40 km - ordin proiectare, secțiunea 4 Tigveni-Curtea de Argeș 9,86 km - ordin proiectare, secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești - 30,35 km - ordin proiectare; drum expres Pitești-Craiova, tronson 1 pentru 10 km din cei 17 km - ordin execuție; drum expres Pitești-Craiova, tronson 3 - 31,75 km - ordin proiectare; drum expres Pitești-Craiova, tronson 4 - 31,82 km - ordin proiectare; autostrada de centură București-centura Sud - ordin execuție; autostrada de centură București-centura Nord - ordin proiectare.Pentru regiunea Moldovei portofoliul de proiecte de investiții în infrastructura rutieră mare este unul consistent și vizează conectarea acestei regiuni cu vestul și cu sud-estul României, ceea ce va contribui la dezvoltarea regiunii și la creșterea atractivității sale din punct de vedere investițional.[ ] În ceea ce privește autostrada Unirii - A8 Târgu Mureș-Târgu-Neamț-Iași-Ungheni în urma anulării procedurii prin PPP și preluării proiectului de către MTIC, pentru cea de-a 2-a secțiune - Târgu-Neamț-Iași, proiectul va căpăta coerență, iar eforturile se vor concentra pentru accelerarea implementării proiectului. Obiectivul imediat îl reprezintă demararea revizuirii SF prin includerea lui la finanțare din fonduri europene nerambursabile.[ ] Continuarea procedurilor și urgentarea implementării proiectelor de autostrăzi A7 Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret și A13 Brașov-Bacău, proiecte finanțate din fonduri europene, a căror realizare va asigura o mobilitate crescută în regiunea Moldovei, dar, mai ales, condițiile necesare relansării economice a zonei[ ] Continuarea procedurilor pentru implementarea proiectului Autostrăzii Nordului care va lega regiunea Moldovei de granița de nord-vest a țăriiÎn urma deblocării proiectului autostrăzii Comarnic-Brașov prin anularea implementării prin PPP și preluării de către MTIC, vor fi identificate cele mai bune soluții pentru construcția acestui obiectiv de investiții. Următoarea etapă va viza asumarea unei decizii privind evoluția proiectului în urma consultărilor, deja inițiate, între autoritățile locale de pe traseul autostrăzii constituite într-o asociație de dezvoltare intercomunitară (ADI) și MTIC (CNAIR și Organismul intermediar Transport). Totodată, până la finalizarea acestui obiectiv de infrastructură, se va implementa un set de măsuri pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei care poate fi realizat în cel mai scurt timp fără costuri investiționale importante (pasaje subterane sau supraterane, benzi suplimentare, bretele de acces).Accelerarea implementării autostrăzii Sibiu-Pitești pe toate cele 6 secțiuni ale proiectului și finalizarea demersurilor pentru securizarea finanțării europene prin transmiterea către Comisia Europeană a clarificărilor solicitate pe componenta de mediu. Pregătirea proiectului - legătură DN7C Curtea de Argeș - A1 (secțiunea 5 Sibiu-Pitești) - Râmnicu VâlceaInel București (A0) - Finalizarea etapei de proiectare pentru inel Sud București și emiterea autorizațiilor de construire pe toate cele 3 loturiContinuarea proiectelor de construcție variante ocolitoare (VO; centuri ocolitoare): DNCB (drumul național centura municipiului București); VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sfântu Gheorghe; VO Bârlad; VO Timișoara; VO Zalău; VO Mangalia; VO Slobozia; VO Sighișoara; VO Bistrița; VO Vatra Dornei; VO Râmnicu Vâlcea; VO Miercurea-Ciuc; VO Câmpulung Moldovenesc, VO GalațiContinuarea demersurilor procedurale pentru implementarea proiectelor de investiții în rețeaua de drumuri expres: drum expres Lugoj-Craiova, drum expres Constanța-Tulcea-Brăila, drum expres - Craiova-Pitești (tronsoanele 3 si 4), conexiunea Aeroportului H. Coandă-autostrada A3 ... ... III. Transport feroviarStrategia în domeniul feroviar se axează pe implementarea unui set de măsuri care să conducă la eficientizarea acestui tip de transport în acord cu viziunea și obiectivele UE.[ ] Finalizarea tronsoanelor feroviare care asigură conectivitatea cu piețele internaționale (finalizarea secțiunilor aferente coridorului Rin-Dunăre)[ ] Îmbunătățirea condițiilor de management și control al traficului feroviar prin continuarea implementării ERTMS[ ] Implementarea unor măsuri de reformă și optimizare a serviciilor[ ] Modernizarea transportului feroviar prin electrificări și achiziționarea de material rulant pentru transportul de călători[ ] Program de modernizare a trecerilor la nivel cu calea ferată și a stațiilor de cale ferată[ ] Lucrări de reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri, în mod etapizatProiectul prioritar pentru România rămâne închiderea Coridorului IV feroviar:[ ] Modernizare CF Coridorul IV feroviar Rin-Dunăre. Accelerarea lucrărilor pentru tronsonul Simeria-Gurasada - km 614 și adoptarea unor măsuri de evitare a blocajelor în implementare; tronsonul Simeria-Sighișoara (testarea sistemului ERTMS 2 și urgentarea recepției)[ ] Recepția lucrărilor de modernizare cale ferată a unor loturi din Sighișoara-Coșlariu-Vințu de Jos-Simeria[ ] Semnarea contractului de execuție lucrări pentru modernizarea celor 3 sectoare de cale ferată dintre Brașov și Sighișoara, cu fonduri asigurate din CEF, și eliminarea riscului de pierdere a finanțării[ ] Finalizarea procedurilor pentru atribuirea proiectului de revizuire SF pentru modernizarea sectorului de cale ferată dintre Predeal și Brașov (26
- km)- sectorul cel mai dificil de pe întreg coridorul feroviarProiecte cu un caracter urgent:[ ] Finalizarea lucrărilor la linia de cale ferată București Nord-Aeroport Internațional Henri Coandă București, faza I: Racord c.f. la Terminalul T1, Aeroport Internațional Henri Coandă București[ ] Finalizarea procedurilor de achiziție rame electrice de scurt parcurs[ ] Deblocarea procedurilor de achiziție rame electrice de lung parcurs[ ] Demararea procedurilor de achiziție rame diesel de scurt și mediu parcurs[ ] Reabilitare linie CF București Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Nord Frontieră, inclusiv construcția unui pod nou de cale ferată la Grădiștea, pentru redeschiderea circulației[ ] Modernizarea complexului feroviar din Portul Constanța[ ] Finalizarea documentațiilor tehnico-economice pentru modernizarea următoarelor sectoare de cale ferată: Arad-Caransebeș, Caransebeș-Craiova, Craiova-Calafat, Cluj-Napoca-Episcopia Bihor[ ] Achiziția și implementarea unui sistem național unic de ticketing electronic pentru transportul feroviar de călători care să asigure monitorizarea transparentă a călătoriilor la toți operatorii feroviari de călători, interoperabilitatea între titlurile de călătorie ale tuturor operatorilor feroviari și interoperabilitatea cu titlurile de călătorie ale operatorilor de transport public local[ ] Pregătirea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare aferente următorului exercițiu financiar (POT 2021-2027), prin demararea realizării documentației pentru următoarele proiecte: • Ploiești-Buzău-Bacău-Pașcani-Iași (404 km), • Coșlariu-Cluj-Napoca (106 km), • Cluj-Napoca-Dej-Beclean-Vatra Dornei-Suceava-Pașcani (371 km), • Timișoara-Stamora Moravița (56 km), • Videle-Giurgiu (66 km)Proiecte pe termen mediu:[ ] Stabilirea unei strategii pentru implementarea și dezvoltarea conceptului de tren metropolitan pentru principalii poli de creștere economică din România[ ] Reintroducerea trenurilor de tip Intercity pe coridoarele feroviare modernizate ... IV. Transport navalPentru o eficiență mai mare în asigurarea condițiilor de navigație sunt necesare lucrări hidrotehnice complexe, precum și promovarea unei viziuni strategice care să cuprindă prioritizarea proiectelor și a resurselor financiare în funcție de eficiența economică a proiectelor și de impactul lor social:– Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării (km 845,5-km 375) ... – Realizarea lucrărilor specifice de apărări de maluri pe Canalul Sulina ... – Reabilitarea sistemului de colectare ape, protecții și consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre-Marea Neagră ... – Reabilitare sistem de colectare ape, protecții și consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre Poarta Albă-Midia Năvodari ... Viziunea strategică pentru porturile din România este legată de rețeaua de bază de porturi care trebuie să deservească transportul naval cu infrastructură sigură, echipamente și practici logistice moderne și eficiente pentru a furniza acces permanent pentru toți utilizatorii căilor navigabile.Listă proiecte:– intervenții de îmbunătățire și modernizare a porturilor propuse de MPGT: Constanța, Galați, Brăila; ... – întărirea rolului de port regional pentru portul Constanța și transformarea lui într-un important centru de tranzit, oferind cea mai scurtă alternativă de transport către Centrul Europei; ... – dezvoltarea portului Constanța, efectuarea lucrărilor de dragaj necesare și modernizarea infrastructurii portuare prin creșterea adâncimii în bazinele portuare pentru a permite accesul în port al navelor de mare capacitate și, totodată, pentru a crește siguranța navigației în portul Constanța; ... – accelerarea implementării proiectelor deja finanțate prin fonduri europene și obținerea finanțării pentru MOL III din fonduri europene, în scopul transformării portului Constanța într-un centru regional de distribuție - lider pentru zonă; ... – îmbunătățirea siguranței traficului naval prin achiziționarea de nave tehnice multifuncționale și echipamente specifice. ... ... V. Transport aerianV.1. Programul de modernizare a CN Aeroporturi București:Aeroportul Internațional Henri Coandă din București, potrivit clasificării aeroporturilor, parte a sistemului de aeroporturi administrat de CN Aeroporturi București, este singurul aeroport internațional major din România.Programul strategic de dezvoltare al AIHCB este unul prioritar pentru dezvoltarea capacității aeroportului, un pas important fiind realizat prin alocarea de la bugetul de stat pe anul 2020 a sumelor necesare pentru exproprieri.Programul de modernizare cuprinde:– realizarea unui terminal de pasageri cu o suprafață de min. 245.000 mp; ... – reabilitarea și extinderea platformei de staționare cu min. 15.500 mp; ... – modernizarea pistelor de decolare-aterizare la 4.000 m lungime, 60 m lățime și PCN 85; ... – asigurarea compatibilității noilor investiții cu căile de rulare; ... – asigurarea infrastructurii, echipamentelor și utilajelor de asistență a navigației, securitate, siguranță și a conectivității conform standardelor; ... – asigurarea de facilități cargo. ... Finalizarea proiectului de reabilitare și refuncționalizare corp A, B și rotondă Aeroport Băneasa-Aurel Vlaicu (în luna ianuarie 2020 a fost emisă autorizația de construire), proiect asumat de către România în vederea bunei desfășurări a EURO 2020 ... V.2. Continuarea programelor de dezvoltare și modernizare a aeroporturilor internaționale Traian Vuia Timișoara și Mihail Kogălniceanu Constanța[ ] Au fost alocate fondurile bugetare pe anul 2020 pentru exproprierile necesare implementării proiectului Amenajare banda pistei și RESA - Aeroport Mihail Kogălniceanu Constanța și a fost emisă Hotărârea Guvernului privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național pentru acest obiectiv de investiție[ ] Finalizarea terminalului sosiri curse externe pasageri Aeroport Traian Vuia Timișoara și accelerarea implementării următoarelor proiecte: Terminal plecări curse externe, Achiziția a două autospeciale PSI și sistem integrat pentru controlul de Securitate, Sistem integrat echipamente de Securitate ... V.3. Sprijin acordat pentru implementarea proiectului Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav ... V.3. TaromTarom trebuie să redevină o companie cu adevărat orientată spre client, oferind cele mai bune, mai sigure și mai originale servicii la nivel regional/internațional, pentru satisfacția atât a clienților individuali, cât și a celor de tip corporate.Având în vedere pierderile înregistrate de companie în ultimii ani și pentru implementarea direcțiilor de acțiune, este necesar un set de măsuri care să conducă la optimizarea costurilor, reducerea pierderilor și creșterea veniturilor.Primul pas spre redresarea Companiei Tarom a fost făcut prin aprobarea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române TAROM - S.A. După acordarea acestui împrumut, compania este obligată să prezinte în termen de 6 luni un plan de restructurare care să fie notificat Comisiei Europene.Strategia de redresare a companiei Tarom a intrat în linie dreaptă, în urma aprobării de către Comisia Europeană a ajutorului de salvare pentru companie, esențial pentru eficientizarea activității. Acordarea acestui ajutor va fi urmată de realizarea planului de restructurare și obținerea unui ajutor de restructurare, astfel încât obiectivul final să fie rentabilizarea operatorului național de transport aerian. ... ... VI. Transportul multimodalÎndeplinirea recomandărilor europene privind mutarea traficului de mărfuri pe moduri sustenabile până în anul 2030 reprezintă un obiectiv asumat la nivel național, iar pentru aceasta este nevoie de intervenții pentru încurajarea transportului multimodal (intermodal); în lipsa investițiilor în calea ferată și transportul maritim și fluvial, transportul de mărfuri s-ar desfășura cu sistemele de transport neprietenoase cu mediu și s-ar putea chiar înregistra blocaje în dezvoltarea viitoare a sectorului logisticii.O rețea națională și extinsă de terminale multimodale este esențială pentru ca industria logistică și transportul feroviar din România să se modernizeze și să fie competitive.Cel mai important criteriu pentru prioritizarea terminalelor multimodale este ușurința cu care locația unui terminal permite transferul între modul rutier și feroviar și, de asemenea, între modul rutier, feroviar și transportul pe apă, cu accent pe aceste terminale tri-modale. Cel mai bun exemplu este implementarea și finalizarea Proiectului Inelul Feroviar București în transportul intermodal de călători (CFR Călători, Metrorex și Societatea de Transport București STB). ... VII. Transportul subteranDezvoltarea rețelei de metrou trebuie să fie corelată cu cerința unui transport integrat solicitat de nevoia de mobilitate atât a pasagerilor din municipiul București, cât și a celor din județele limitrofe.În urma discuțiilor cu managementul Metrorex a fost asumat un grafic al lucrărilor la Magistrala M5, tronsonul Drumul Taberei-Eroilor, astfel încât termenul de finalizare să fie 30 iunie 2020.Lucrări de investiții noi la metrou:[ ] Magistrala M5 Drumul Taberei-Pantelimon, urgentarea procedurilor pentru începerea lucrărilor pe Secțiunea Eroilor-Universitate-Piața Iancului;[ ] Magistrala M6 București-Otopeni, 1 Mai-Aeroportul Henri Coandă. ... V.2. ComunicațiiÎn urma restructurării MTIC, competențele care vizau digitalizarea, tehnologia informației, societatea informațională, securitatea cibernetică, respectiv interoperabilitatea și interconectarea sistemelor informatice publice au fost transferate către structuri din afara MTIC.Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor va gestiona și dezvolta în continuare strategiile și politicile în domeniul comunicațiilor electronice și serviciilor poștale.Sectorul comunicațiilor electronice are un ritm alert de dezvoltare, motiv pentru care investițiile în infrastructură trebuie stimulate, astfel încât utilizatorii finali să beneficieze de servicii inovatoare, sigure și de calitate.Principalele obiective ale Guvernului în acest domeniu vizează:[ ] Asigurarea condițiilor optime pentru lansarea licitației pentru spectrele 5G, respectând condițiile memorandumului pentru combaterea riscurilor de securitate cibernetică generate de furnizorii 5G, semnat în 20.08.2019, la Washington D.C.[ ] Asigurarea dezvoltării în condiții de securitate a rețelelor 5G. În contextul recentelor evoluții de la nivelul Comisiei Europene, privind punerea în aplicare până la data de 30 aprilie 2020 a măsurilor recomandate în setul de instrumente 5G, preocuparea României va fi de a fructifica această oportunitate legată de implementarea tehnologiei 5G care va contribui la dezvoltarea economică, industrială și va crește competitivitatea pe plan european[ ] Optimizarea cadrului legislativ pentru dezvoltarea infrastructurii de comunicații electronice în sensul identificării celor mai bune soluții care să susțină acest domeniu esențial pentru creșterea calității serviciilorCN Poșta RomânăDomeniul serviciilor poștale se confruntă cu o serie de provocări ca urmare a modificării comportamentului utilizatorilor de astfel de servicii și transformărilor survenite în piață, care au erodat mult din competitivitatea CN Poșta Română.CN Poșta Română este principalul jucător pe piața serviciilor poștale, singurul capabil să furnizeze serviciul universal conform reglementărilor legale în vigoare, pe întreg teritoriul Românei, în peste 5.600 de locații.Principalele obiective pentru eficientizarea activității CNPR vizează:[ ] Susținerea de investiții strategice necesare pentru stabilizarea, consolidarea și dezvoltarea companiei ca agent economic solid și profitabil într-o piața concurențială deschisă (construcția și automatizarea centrelor de tranzit București Nord și Cluj, informatizarea oficiilor poștale etc.)[ ] Creșterea cotei de piață, în segmente de activitate cu un potențial ridicat de creștere, atât prin realizarea de investiții, cât și prin creșterea calității serviciilor oferite (serviciile de curierat, serviciile de printing și soluții integrate, serviciile logistice și serviciile financiare)[ ] Asigurarea accesibilității companiei la fluxurile de capital (credite pe termen lung și fonduri nerambursabile) în vederea implementării proceselor investiționale necesare vizând: digitalizare, automatizare și dezvoltare logistico-tehnologică, în vederea deservirii clienților și menținerea legăturii statului prin serviciile poștale și conexe cu toți cetățenii României[ ] Crearea premiselor transformării structurilor de tip regional în centre de profit. A fost identificată necesitatea unei creșteri a nivelului de independență managerială la nivelul structurilor regionale. Acest proces este de natură a eficientiza politica comercială la nivel regional printr-o mai bună penetrare comercială a piețelor locale, gestionarea directă și aplicată la nivel local a contractelor comerciale încheiate, eficientizarea cheltuielilor de natură administrativă care să răspundă necesarului investițional la nivel localPolitici în domeniul IT&C gestionate de autoritatea pentru digitalizarea RomânieiGuvernul va promova deschiderea operării serviciilor IT&C din sectorul public către sectorul privat. În acest sens, unul din principalele elemente ale politicilor publice pe care PNL le are în vedere este organizarea de parteneriate publice private pentru serviciile de IT&C din sectorul public și transferul de tehnologie și know-how către și dinspre firmele competente și competitive, obținându-se astfel economii substanțiale.Pentru eficientizarea actului public în sectorul IT&C, precum și pentru dezvoltarea societății informaționale, Guvernul are următoarele obiective:• Creșterea interoperabilității între sistemele informatice utilizate la nivelul administrației publice, standardizarea, reducerea costurilor și accelerarea transformării digitale a administrației publice• Fructificarea avantajelor digitalizării în beneficiul cetățenilor, al companiilor private și al instituțiilor publice• Adoptarea tehnologiilor avansate din spectrul automatizării, robotizării, inteligenței artificiale, big data, internetului lucrurilor, în procesul de transformare digitală a României• Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat• Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare din domeniu• Dezvoltarea comunităților inteligente (SmartCity) în RomâniaRomânia Digitală - priorități în 2020a) Întărirea rolului Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) ca actor principal în conceperea, promovarea și implementarea strategiei naționale și a politicilor guvernamentale în domeniul IT&C ...
- b)Definirea standardelor pentru implementarea Cadrului Național de Interoperabilitate pentru eGuvernare care reprezintă primul pas în obținerea interoperabilității între platformele electronice ale instituțiilor publice si private ...
- c)Transparentizarea administrației publice locale și centrale prin încurajarea folosirii portalelor pentru date deschise, precum și realizarea unui portal care să faciliteze obținerea informațiilor publice ...
- d)Implementarea serviciului Single Sign-on (SSO) la nivelul administrației publice centrale ...
- e)Propuneri de modificare a cadrului legislativ care să prevadă standarde clare pentru soluțiile software destinate sectorului public ...
- f)Continuarea programelor și proiectelor aflate în implementare, precum și inițierea de programe și proiecte noi pentru digitalizarea serviciilor publice pe care instituțiile publice le oferă cetățenilor ...
- g)Implementarea proiectului de Cloud Guvernamental ...
- h)Implementarea proiectului pentru identitatea digitală a cetățenilor ...
- i)Elaborarea planului național pentru dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor României și asigurarea implementării acestuia, în colaborare cu sectorul privat și societatea civilă ...
- j)Facilitarea implementării tehnologiei 5G, ceea ce va duce la un progres cu un impact pozitiv masiv în toate sectoarele economiei, cu rezultat direct în creșterea calității vieții tuturor cetățenilor ... Securitate cibernetică - priorități în 2020a) Actualizarea strategiei de securitate cibernetică a României ...
- b)Înființarea Centrului Național de Securitate Cibernetică ... ... ... VII. Agricultura și dezvoltarea ruralăPrincipalele obiective pe termen scurt în domeniul agriculturii urmăresc perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, susținerea generațiilor tinere de fermieri, dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească, industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externăPrincipala sursă de finanțare a sectorului agricol o reprezintă politica agricolă comună prin cei doi piloni ai săi, plățile directe la hectar și dezvoltarea rurală. Sunt esențiale perfecționarea și simplificarea procedurilor pentru plățile directe care sprijină veniturile fermierilor, garantează durabilitatea agriculturii și a producției viabile în domeniul agriculturii și alimentației și care au un rol important în asigurarea unei alimentații sănătoase. Deși plățile directe pot fi extinse, acestea nu trebuie să reducă resursele dedicate dezvoltării rurale pentru finanțarea investițiilor din satul românesc. Acestea ar trebui să se concentreze astfel încât zonele cu constrângeri naturale să asigure un nivel de trai civilizat și să asigure accesul facil pe piață al producătorilor, dar și prețuri rezonabile pentru consumatori. România cunoaște o scădere substanțială a alocării fondurilor pe pilonul 2 FEADR, de 15,3%, respectiv 6,7 miliarde euro per total în exercițiul bugetar 2021-2027, ceea ce înseamnă că în următorul exercițiu financiar sumele destinate finanțării investițiilor aferente pilonului 2 vor trebui direcționate cu precădere către sectoarele din agricultura românească care vor contribui la obținerea de produse cu valoare adăugată.O altă prioritate pentru România constă în susținerea generațiilor tinere de fermieri în scopul menținerii unui mediu rural activ, durabil, prin finanțări acordate tinerilor fermieri pentru a dezvolta afaceri în agricultură. În ceea ce privește prioritățile în relația cu Uniunea Europeană, un obiectiv important al negocierilor ce vor fi derulate de către Partidul Național Liberal va fi eliminarea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și ale fermierilor din alte state și/sau stabilirea de măsuri compensatorii - în România, în anul 2019, subvenția medie era de 195 euro/ha, iar media la nivelul Uniunii Europene era de 266 euro/ha.Dezvoltarea clasei de mijloc în agricultura românească se poate face prin susținerea fermelor de familie mixte, cu o suprafață rentabilă din punct de vedere economic. În contextul competiției internaționale acerbe pentru resurse, inclusiv pentru resurse alimentare, agricultura și industria asociată agriculturii trebuie să ne determine să acționăm decisiv pentru bunăstarea și securitatea alimentară a României.Pentru Partidul Național Liberal, prioritățile din domeniul agriculturii și industriei alimentare sunt industrializarea, susținerea procesării și creșterea accesului la piață al produselor românești pe piața internă și externă, ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată.Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020:1. continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori aflate în derulare; ... 2. reformarea celor două agenții de plăți în agricultură: Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură cu accent pe debirocratizarea procedurilor în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; ... 3. elaborarea unui plan strategic național în vederea relansării sectorului de creștere a porcului în România concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei porcine africane; ... 4. susținerea aplicării Legii nr. 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare și a Directivei Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar în scopul încurajării consumului de produse românești în România; ... 5. demararea procesului pentru implementarea legii privind Camerele agricole în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri; ... 6. revalorizarea cercetării științifice agricole și zootehnice, precum și dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol; ... 7. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își asumă ca prioritate zero elaborarea Programului național strategic prin care fermierii și satul românesc să beneficieze de o finanțare de peste 20 mld. euro în următorul exercițiu financiar 2021-2027. Pregătirea Planului național strategic 2021-2027:– Susținerea fermelor de familie, pilonul de bază al dezvoltării satului românesc, pentru care este necesară o mai bună direcționare a sprijinului, precum și o alocare suficientă în vederea susținerii unui număr cât mai mare de beneficiari ... – Finanțarea proiectelor integrate „De la fermă la consumator“ pentru a susține valoarea adăugată a producției primare ... – Investiții în dezvoltarea capacităților de procesare a produselor agroalimentare care să conducă la echilibrarea balanței comerciale ... – Sprijinirea sectorului zootehnic având în vedere scăderea efectivelor de animale coroborată cu creșterea importurilor de carne ... – Susținerea formelor asociative cu rol economic în vederea întăririi poziției acestora pe piață având în vedere numărul foarte mare de producători care dețin exploatații sub 50 ha, reprezentând 91% din totalul beneficiarilor înregistrați la APIA (900 mii beneficiari FEGA) ... Planul național strategic va include măsuri/intervenții care să asigure respectarea Pactului ecologic european:– Promovarea măsurilor pentru creșterea suprafeței de agricultură ecologică ... – Respectarea unor condiționalități superioare de către fermierii care primesc subvenții din perspectiva bunelor practice agricole și de mediu ... – Plăți compensatorii pentru aplicarea de către fermieri a unor măsuri care contribuie la obiectivele de mediu și climă ... – Sprijin financiar pentru investiții în sectorul agricol și al procesării care pot contribui la sprijinirea inovației și competitivității în producția de alimente și biomasă, îmbunătățirea practicilor agricole sustenabile, promovarea economiei circulare, dezvoltarea lanțului de aprovizionare ... – Susținerea unor măsuri de împădurire a terenurilor agricole, înființarea și regenerarea sistemelor agroforestiere și alte investiții nonproductive care beneficiază de un sprijin de 100% din valoarea investițiilor ... ... 8. Modificarea PNDR 2014-2020 și lansarea de noi măsuri: – Măsura 13 - Plăți pentru zone cu constrângeri naturale a fost lăsată fără a avea bugetarea corespunzătoare și astfel fermierii care depun cereri pentru anul de cerere 2020 nu mai puteau beneficia de finanțare pe această măsură. Guvernul PNL a inițiat din luna noiembrie discuții cu CE pentru reîntregirea sumelor necesare continuării măsurii pentru anul de cerere 2020 la aceeași intensitate de sprijin, suplimentare cu suma de 223 mil. euro. ... – Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole“ - 12 milioane euro - se vor sprijini investiții în abatoarele de capacitate mică care să deservească zona montană, zonă în care există disponibilitate a materiei prime și în care unitățile de sacrificare a animalelor și prelucrarea cărnii lipsesc sau sunt amplasate la distanțe foarte mari. ... – Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ va fi lansată la sfârșitul lunii aprilie 2020, cu o alocare de circa 42,68 milioane euro și de care vor beneficia atât tinerii din România, cât și tinerii români care muncesc în diaspora și se vor stabili pentru prima dată ca șefi de exploatații în România. PNL va continua sprijinirea instalării tinerilor fermieri nu doar prin măsurile specifice de finanțare din PNDR, dar și prin alocarea din terenul administrat de către stat prin ADS de maximum 50 ha pentru tinerii care înființează o fermă pentru prima dată. ... – Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice - componenta irigații - 43,22 milioane euro ... – Submăsura 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate“ se estimează a fi lansată în luna iulie 2020, cu o alocare de circa 2 milioane euro. ... – Submăsura 3.2 „Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne“ cu o alocare de circa 4,07 milioane euro ... – Submăsura 9.1a „Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol“ - alocarea disponibilă fiind de circa 1,98 milioane euro ... ... 9. Măsuri privind instalarea tinerilor fermieri în mediul rural/susținerea fermelor de familie:– Finalizarea adoptării actelor normative pentru punerea în aplicare a măsurilor de sprijin privind concesionarea/arendarea terenurilor administrate de ADS, în limita a 50 ha, către tineri de până în 40 ani, în vederea înființării de ferme și instalării acestora în mediul rural - 28 februarie 2020 ... – Finalizarea acțiunilor de înscriere în sistemul de cadastru și carte funciară a terenurilor libere de contract ce vor face obiectul contractelor de concesionare/arendare - 30 aprilie 2020 ... – Încheierea contractelor de concesiune/arendare cu tinerii fermieri pentru terenurile libere de contract - 30 iunie 2020 ... ... 10. Negocieri privind reforma PAC și Cadrul financiar multianual (CFM 2021-2027)Bugetul Politicii agricole comune post 2020 pentru România este de cca. 20,5 mld. euro (din care 6,7 mld euro pentru dezvoltare rurală, 363 mil euro pentru măsurile de sprijinire a pieței, respectiv 13,5 mld euro pentru plăți directe). România își manifestă susținerea fermă pentru menținerea unui nivel adecvat al alocărilor pentru această politică, cel puțin la nivelul actualului cadru de programare, precum și a unor reguli de implementare flexibile adaptabile nevoilor specifice fiecărui stat membru. ... ... VIII. Fonduri europene Măsurile din programul de guvernare pe domeniul fonduri europene au fost structurate pe două categorii importante de măsuri specifice, respectiv măsuri specifice perioadei de programare 2021-2027, precum și măsuri specifice perioadei de programare 2014-2020:I. Măsuri specifice pentru perioada de programare 2021-2027: • Aprobarea arhitecturii instituționale pentru programele operaționale și a măsurilor necesare pentru descentralizarea programelor operaționale la nivelul regiunilor de dezvoltare regională, inclusiv abordarea intervențiilor la nivel regional/ național - termen luna februarie 2020• Definitivarea rapoartelor de autoevaluare pentru condițiile favorizante care privesc problemele orizontale (achiziții publice, deșeuri, managementul riscului, ajutorul de stat, Carta fundamentală a drepturilor omului)• Definitivarea rapoartelor de autoevaluare pentru un număr cât mai mare de condiții favorizante: specializare inteligentă - Ministerul Educației și Inovării, eficiență energetică clădiri - Banca Mondială - studiu de impact, apă + apă uzată - Ministerul Apelor - redesenarea aglomerărilor de sub 2.000 locuitori, conectivitatea digitală - harta punctelor albe - Ministerul Comunicațiilor, transporturi - actualizate model MPGT, piața muncii - strategie actualizată, educație - reducerea abandonului școlar, reducerea sărăciei, integrarea romilor, sănătate și persoane cu dizabilități• Elaborarea documentelor de programare și negocierea cu Comisia Europeană (axe prioritare - orientări strategice, PO - priorități, categorii de intervenții, estimări financiare) versiunea inițială - termen luna aprilie 2020, precum și a versiunii a doua (condiționat de aprobarea Regulamentului financiar) - luna iulie 2020• Elaborarea acordului de parteneriat și negocierea cu Comisia Europeană versiunea inițială - termen luna aprilie 2020, precum și a versiunii a doua (condiționat de aprobarea Regulamentului financiar) - luna iulie 2020• Organizarea unor caravane regionale de informare a beneficiarilor și a altor acțiuni de diseminare privind perioada de programare 2021-2027 - aprilie 2020• Luarea măsurilor necesare pentru îmbunătățirea capacității administrative a organismelor intermediare care urmează să devină autorități de management în perioada de programare 2021-2027, precum și îmbunătățirea capacității administrative a marilor beneficiari din domeniul infrastructurii de transport ... II. Măsuri curente necesare pentru actuala perioadă de programare 2014-2020:• Implementarea măsurilor necesare aprobate prin ordonanță de urgență pentru a asigura buna implementare a proiectelor de infrastructură și evitarea riscului de decomitere în anul 2020 pentru proiectele cu finanțare din fonduri structurale, precum și a măsurilor care se referă la alte categorii de proiecte care asigură eficiență în utilizarea fondurilor europene• Implementarea măsurilor necesare pentru fazarea proiectelor de infrastructură de apă aprobate prin ordonanță de urgență care nu au fost finalizate din perioada de programare 2007-2013 pentru a continua asigurarea de fonduri din bugetul de stat în vederea finalizării acestora și a evita returnarea fondurilor la bugetul UE în valoare estimată de 2,3 mld lei• Implementarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Programului național de alimentare cu gaze naturale aprobat prin ordonanță de urgență pentru locuințele care se încălzesc pe bază de combustibil solid, în vederea includerii la finanțare din fonduri europene, în valoare totală de 500 mil euro, din care 200 mil euro pentru perioada de programare 2014- 2020, cu o populație beneficiară de 200.000 de gospodării;• Implementarea măsurilor necesare aprobate prin ordonanță de urgență și transmiterea la Comisia Europeană a documentației specifice pentru a asigura transferul de fonduri între POIM și POAT pentru crearea portofoliului de proiecte necesare în vederea pregătirii perioadei de programare 2021-2027• Implementarea măsurilor necesare aprobate prin ordonanță de urgență pentru operaționalizarea completelor de judecată specializate și stabilirea măsurilor necesare pentru disciplinarea personalului implicat în procedurile de achiziție publică, inclusiv pentru folosirea eficientă a timpului alocat pentru derularea procedurilor de achiziție publică• Elaborarea proiectului de lege pentru stabilirea cadrului metodologic necesar și aprobarea măsurilor necesare pentru crearea marilor proiecte de cercetare în domeniul vaccinului tetravalent, medicinei genomice, tehnologiilor de vârf, precum și în domeniul inteligenței artificiale (IA), sprijinirea marilor întreprinderi în domeniul cercetării, precum și a cadrului legislativ necesar pentru implementarea proiectelor de specializare inteligentă prin intermediul parcurilor de specializare inteligentă dezvoltate în parteneriat autorități locale - mediu de afaceri;• Pregătirea proiectului de lege pentru stabilirea cadrului metodologic necesar și aprobarea măsurilor de gestionare a fluxurilor financiare care stau la baza implementării programelor operaționale în perioada de programare 2021-2027• Inițierea proiectului de lege pentru stabilirea și aprobarea măsurilor necesare pentru a consolida capacitatea de implementare a marilor beneficiari ai programelor operaționale, inclusiv pentru calificarea experților necesari beneficiarilor de proiecte care să asigure implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri structurale• Lansarea unui număr de 9 apeluri de proiecte în valoare de 180 mil euro la nivelul Programului operațional Capital uman, cu termen estimat de lansare luna aprilie 2020 pentru testarea-pilot a unor măsuri de intervenție pentru susținerea creării de locuri de muncă, precum și pentru combaterea sărăciei, abandonului școlar, după cum urmează:o Apel INNOTECH - Repatriot - România te așteaptă: destinat Diasporei cu creșterea nivelului grantului de la 40.000 euro la 100.000 euro și cu o valoare-pilot estimată de 30.000.000 euroo Apel INNOTECH - STUDENT - apel-pilot pentru suma de 20. 000. 000 euro destinat studenților din domeniul IT, Robotică, Automatizări industriale care urmează să își inițieze un antreprenoriato Apel de proiecte CHILDCARE destinat copiilor care provin din familiile celor plecați în străinătate, apel-pilot de aproximativ 20.000.000 euroo Apel de proiecte RESTART - ȘANSA TA destinat disponibilizaților din rândul marilor companii care se restructurează/ reorganizează, apel-pilot estimat la 20.000.000 euroo Apel de proiecte-pilot pentru detectarea riscului preventiv de malformații congenitale la copii intitulat MAMA și COPILUL, în valoare estimată de 20.000.000 euro;o Apel de proiecte-pilot AFTER SCHOOL pentru asigurarea unui pachet de măsuri integrat destinat copiilor aflați în situație de risc de abandon școlar, cu o valoare estimată de 20.000.000 euro. Pachetul va include: activități educaționale, masă caldă și echipamente de joacă și de agrement destinat petrecerii timpului libero Apel de proiecte pentru program de masă caldă destinat persoanelor dezavantajate destinat celor aflați în risc de sărăcie cu o valoare estimată de 28,7 mil euroo Apel de proiecte pentru identificarea tinerilor NEETs în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sporturilor, apel-pilot în valoare de 10 mil euroo Apel de proiecte TECH NATION destinat educației digitale a angajaților din cadrul companiilor atât la nivelul marilor companii pentru asigurarea proceselor de învățare pe echipamente medicale complexe, cât și pentru IMM-uri pentru formarea deprinderilor de bază în educație digitală. Valoare apel 30 mil euro• Semnarea contractelor de finanțare pentru următoarele categorii de proiecte de impact major:o Semnare de contract de finanțare pentru IGSU în valoare de 648 mil euro - asigură dotarea IGSU cu elicoptere, ambulanțe, mașini de intervenție etc.o Semnare contracte apă canalizare aflate în stadii avansate de pregătireo Semnare 96 de proiecte pentru întreprinderi inovative în lunile martie-aprilie 2020o Semnare contracte pentru inovație în domeniul IT - IMMuri în lunile martie-aprilie 2020• Continuarea schimbării paradigmei instituționale a managementului fondurilor europene prin trecerea la o paradigmă organizațională orientată direct pe beneficiari și proiecte. Beneficiarul trebuie consiliat și sprijinit în activitatea complexă de implementare a proiectelor pentru a asigura ritmicitatea absorbției și a implementării proiectelor cu finanțare din fonduri europene• Pregătirea proiectului de lege, stabilirea măsurilor necesare, precum și a cadrului metodologic necesar procesului de simplificare și debirocratizare instituțională, precum și a procesului de simplificare procedurală în evaluarea, selecția și implementarea proiectelor. Debirocratizarea instituțională are în vedere eliminarea activităților paralele desfășurate de două entități cu atribuții în domeniul fondurilor structurale. Debirocratizarea procedurală are în vedere atât îmbunătățirea cadrului legislativ de gestionare a fondurilor structurale, cât și reducerea drastică a documentelor necesare în diferite etape de evaluare/selecție a proiectelor. Exemplu: transferul documentelor solicitate în etapa de evaluare CAE a proiectelor în etapa de contractare, simplificarea mecanismelor de evaluare și selecție, dovada proprietății în etapa de contractare etc.• Implementarea măsurilor aprobate prin ordonanță de urgență pentru simplificarea procedurală de obținere a avizelor pentru proiectele mari de infrastructură din domeniul transportului, apei și apei uzate și a deșeurilor, mobilității urbane prin introducerea unor mecanisme simplificate de reavizare (exemplu: obținerea avizului de mediu - reavizarea, avizului Transelectrica, inclusiv a procedurilor de expropriere, dacă va fi cazul);• Implementarea măsurilor aprobate prin ordonanță de urgență pentru descentralizarea managementului fondurilor structurale în domeniul dezvoltării regionale în vederea înființării în următoarea perioadă de programare 2021-2027 a opt autorități de management la nivelul celor opt regiuni de dezvoltare a României, având drept scop apropierea deciziei de nivelul local și de beneficiari în funcție de nevoile pe care aceștia le au cu respectarea constrângerilor impuse de cele 5 obiective de politică la nivelul UE • Elaborarea și dezvoltarea unui program operațional MULTIFOND pentru serviciile publice din domeniul sănătății pentru alocarea de fonduri europene necesare perfecționării resurselor umane, dotării cu echipamente și reabilitare infrastructură, digitalizării, precum și activității din domeniul cercetării• Stabilirea cadrului metodologic necesar pentru introducerea modelului polonez de dezvoltare a pipeline-urilor de proiecte și renunțarea la apelurile de proiecte pentru proiecte majore în perioada de programare 2021-2027 destinate autorităților locale (elaborare documentații tehnico-economice: SF + PTE) pentru domenii precum: specializare inteligentă, mobilitate urbană, regenerare urbană și eficiență energetică pentru a asigura încă din prima perioadă a perioadei de programare viitoare implementarea proiectelor de către beneficiari și rambursarea de fonduri de la Comisia Europeană• Introducerea unor mecanisme financiare inovative în perioada de programare 2014-2020 care combină creditele de angajament din bugetul public cu alocările financiare din fonduri structurale și fazarea proiectelor de infrastructură în domeniul mobilității urbane și a regenerării urbane pentru a sprijini autoritățile publice locale, a asigura implementarea proiectelor, dar și pentru obținerea unui portofoliu de proiecte necesar perioadei de programare 2021-2027• Realocarea de fonduri între programele operaționale finanțate din Fondul Social European (FSE) și Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru susținerea implementării proiectelor din domenii prioritare de infrastructură cum sunt cele din domeniul sănătății, precum și cele din domeniul educației, cu respectarea prevederilor legale și a cadrului metodologic la nivel european • Crearea unor mecanisme de creditare și garantare din împrumuturi de la IFI (instituțiile financiare internaționale) pentru acoperirea contribuției proprii de 2% și a taxei forfetare de 6% necesare operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă și apă uzată astfel încât să se asigure implementarea acestor categorii de proiecte de infrastructură;• Stabilirea cadrului metodologic necesar pentru crearea instrumentelor financiare necesare garantării creditelor necesare asigurării cofinanțării proiectelor cu finanțare din fonduri europene destinate mediului de afaceri prin intermediul Fondului Național de Garantare a IMM-urilor ... ... IX. Munca și protecția socială Stimularea liberei inițiative, încurajarea muncii prin flexibilizarea pieței muncii și respectarea drepturilor pentru angajați sunt obiective necesare ce trebuie realizate în domeniul politicii sociale. La nivelul pieței muncii, programul de guvernare al PNL se va axa pe măsuri active, structurat pe programe care au în vedere, pe de o parte, stimularea liberei inițiative și creșterea numărului de locuri de muncă, în următoarea perioadă dar, mai ales, pe crearea unui climat de muncă stabil pentru persoanele active la acest moment și, totodată, atractiv pentru persoanele plecate la muncă în străinătate în ultimii ani, în vederea revenirii și reintegrării lor pe piața muncii naționale. Pentru o viață decentă la momentul pensionării alături de pensia garantată de stat, stabilită prin aplicarea principiului contributivității, viitorul pensionar trebuie să fie stimulat încă din activitate să își asigure veniturile necesare prin capitalizarea și acumularea în fondurile de pensii private și în conturi individuale private. În domeniul asistenței sociale, veniturile trebuie să adreseze, în mod transparent și eficient, nevoile celor cu adevărat în nevoi. Eforturile acestora în accesarea serviciilor trebuie ușurate, concomitent cu o abordare integrată pe care statul trebuie să o aibă. Toate deciziile publice trebuie bazate pe consultare, pe dialog social, pe implicarea eficientă a actorilor sociali în procesul decizional. Organizațiile societății civile vor deveni parteneri importanți în furnizarea serviciilor de cea mai bună calitate pentru beneficiari. Domeniul muncii și al protecției sociale are nevoie de o infuzie de modernitate, inclusiv prin folosirea tehnologiei respectiv prin eficientizarea aparatului public, principala grijă a noului guvern fiind satisfacerea nevoilor cetățenilor. Politici active de ocupare/stimulare a munciiObiectiv: Încurajarea muncii și flexibilizarea pieței muncii pentru a veni in sprijinul creșterii numărului de locuri de muncă și a salariaților cu forme legale Principalele măsuri:• Dezvoltarea și modernizarea relațiilor de muncă prin adaptarea la noile realități/tendințe economice și cerințe sociale, concomitent cu simplificarea poverii administrative în relația stat-cetățean • Sprijinirea cooperării dintre sistemul de educație/sistemul de afaceri, prin susținerea structurilor de învățământ dual• Creșterea eficienței Inspecției Muncii pentru combaterea muncii la negru/gri în vederea respectării drepturilor angajaților• Măsuri de modernizare și de întărire a instituțiilor de reglementare a pieței muncii, incluzând măsuri de dezvoltare a mobilității transnaționale a lucrătorilor, conform Strategiei Europene privind promovarea unui cadru de angajare sustenabil, calitativ și de susținere a mobilității muncii, precum și a Strategiei EU.2020• Îmbunătățirea mecanismului de stabilire a salariului minim prin consultări cu partenerii sociali• Eficientizarea activității ANOFM pentru a oferi servicii competitive beneficiarilor - persoane în căutarea unui loc de muncă (inclusiv români din diaspora, dar și persoane cu dizabilități), respectiv angajatori • Orientarea resurselor publice exclusiv către persoane aflate în incapacitate de a lucraPolitici corecte și eficiente vizând pensiileObiectiv: O pensie echitabilă pentru toate categoriile de pensionari, un sistem public de pensii eficient și sustenabilPrincipalele măsuri:• Analiza într-un grup de lucru, împreună cu partenerii sociali, inclusiv asociațiile pensionarilor, a discriminărilor din sistemul public de pensii care urmează să fie corectate prin aplicarea principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie• Eficientizarea sistemului public de comunicare cu pensionarii, de gestiune a informațiilor în vederea stabilirii pensiilor (inclusiv cu români aflați la vârsta pensionării în diaspora), de soluționare a cererilor• Eficientizarea modului de lucru din casele de pensii pentru reducerea timpilor de așteptare a deciziilor de calculare/recalculare pentru pensionari• Reorganizarea activității AJPIS, AJOFM, ITM, case teritoriale de pensii pe criterii de eficiență și transparență și simplificarea accesului la servicii (site-ul servicii.mmuncii.gov.ro); conectarea bazelor de date ale instituțiilor din subordine pentru a reduce povara birocratică asupra cetățenilor• Consolidarea, pe baza analizelor privind evoluția contribuțiilor de asigurări sociale, a Pilonului II de pensii • Stimularea celor care desfășoară activități ocazionale în vederea încheierii asigurării facultative la pensii, printr-o serie de facilități la momentul declarării veniturilor din activitățile ocazionaleUn dialog social real și eficientObiectiv: Conectarea dialogului social la evoluțiile din mediul economic și social din România, precum și integrarea conceptului de dialog social în cel de dezvoltare națională Principalele măsuri: • Stimularea instituțiilor publice să practice dialogul social ca mecanism eficient de îmbunătățire a calității politicilor publice• Asigurarea condițiilor de transparență și reprezentativitate în selectarea reprezentanților în CESE în 2020• Elaborarea și implementarea unui sistem de monitorizare și informare asupra rezultatelor procesului de dialog socialAsistență socială îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilorObiectiv: Asigurarea unor condiții de trai decente pentru familiile în dificultate și categoriile sociale vulnerabilePrincipalele măsuri: • Monitorizarea îndeplinirii obligațiilor, la nivelul instituțiilor publice, pentru respectarea drepturilor persoanelor abuzate, inclusiv prin cointeresarea organizațiilor neguvernamentale în activitățile specifice• Intensificarea campaniilor de informare/conștientizare la nivelul comunităților, precum și asigurarea formării profesionale pentru toate categoriile de specialiști cu atribuții în domeniile egalității de șanse între bărbați și femei și prevenirii și combaterii violenței domestice (în principal: polițiști, asistenți sociali, procurori, judecători, avocați etc.)• Dezvoltarea de servicii sociale integrate pentru victimele violenței domestice, inclusiv consiliere și îndrumare către servicii de asistență juridică gratuită• Dezvoltarea de servicii integrate pentru grupurile vulnerabile, inclusiv prin cointeresarea sectorului neguvernamental în perspectiva următorului exercițiu financiar al UE 2021-2027• Elaborarea de standarde de cost și de calitate în furnizarea serviciilor sociale, centrate pe nevoile beneficiarilor• Simplificarea și debirocratizarea procesului de eliberare a certificatelor de încadrare în grad de handicap pentru copii și adulți• Reducerea poverii birocratice pentru beneficiarii serviciilor de asistență socială• Modificarea Legii nr. 448/2006 vizând unitățile protejate autorizate• Simplificarea legislației privind adopția și creșterea perioadei de monitorizarea postadopție ... X. Educație, cercetare, inovare Prioritatea generală a PNL este de a asigura un cadru normativ previzibil și stabil în sistemul de educație. Pe termen scurt, PNL va lua doar măsurile urgente, cu caracter reparatoriu sau care pot crește calitatea procesului educațional, fără a genera instabilitate pentru elevi, profesori sau societate. Ulterior, obiectivul PNL va fi punerea în practică a viziunii și strategiei din proiectul „România Educată“. Demersul de operaționalizare a acestei strategii va respecta aceleași principii de consultare a societății și a experților din domeniu. Obiective generale:• PNL va prioritiza componenta de echitate și abordările pedagogice centrate pe elevi/studenți în scopul de a reduce efectele negative induse de cele trei mari crize din educația românească: rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale și rata de analfabetism funcțional măsurată la vârsta de 15 ani. Scopul este să prevenim apariția unei generații „pierdute“, până la implementarea unei reforme profunde pe termen lung.• În vederea corelării programelor de studii cu cerințele de pe piața muncii se vor dezvolta parteneriatele cu partenerii socio-economici cu scopul dezvoltării programelor din învățământul profesional dual și cel universitar. Se va urmări astfel corelarea într-o măsură mai mare a programelor cu economia reală și cu prioritățile pe termen mediu și lung ale României.• Planificarea și asigurarea complementarității surselor de finanțare - buget de stat, fonduri externe rambursabile și nerambursabile etc., astfel încât proiectele implementate să aibă impact. Sunt vizate proiecte dedicate tuturor sectoarelor: construcția de creșe și grădinițe, pregătirea de cadre didactice pentru educația timpurie, formarea continuă a profesorilor, lucrări de construcție și modernizări pentru conformarea clădirilor, susținerea activității de consiliere și orientare școlară, servicii de suport pentru copil și familie astfel încât să crească participarea și performanța școlară. Priorități pe termen scurt:1. Învățământul preuniversitar:• Elaborarea Strategiei naționale pentru educație timpurie care să asigure reprezentarea responsabilităților tuturor părților implicate în educație preșcolară și antepreșcolară - autorizarea și funcționarea creșelor și a altor servicii asimilate, formarea de educatori puericultori• Revizuirea și adoptarea planurilor-cadru, realizarea programelor școlare, a manualelor și altor resurse educaționale necesare, prin continuarea efortului de reformă curriculară• Promovarea programelor de învățământ profesional - dual și extinderea acestora prin adecvarea cadrului instituțional existent și stimularea parteneriatului cu mediul privat, inclusiv pentru nivelele de calificare 4 și 5• Revenirea la cadrul de organizare care permite corectarea lucrărilor la Evaluarea Națională și la Bacalaureat în centre de evaluare din alte județe decât cele în care se susțin probele• Elaborarea și pilotarea structurii de subiecte pentru Evaluarea Națională din anul 2021, în acord cu reforma curriculară aflată în implementare• Continuarea procesului de debirocratizare a activității cadrelor didactice prin reducerea numărului de „hârtii“ și promovarea calității în educație prin realizarea unui act educațional bun și centrat pe nevoile elevului• Extinderea etapizată a programului „Masă caldă“ și creșterea calității programelor de „After-school“ publice și private• Organizarea concursului de inspectori școlari generali, inspectori școlari generali adjuncți, directori ai Caselor Corpului Didactic, directori și directori adjuncți din unitățile de învățământ pentru anul 2020 și limitarea practicii de delegare în interesul învățământului• Promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educație și focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional• Realizarea unei analize împreună cu ministerele de resort care să conducă la adaptarea legislației specifice și sprijinirea autorităților publice locale în vederea realizării condițiilor pentru obținerea cu celeritate a avizelor și autorizațiilor sanitare și de securitate la incendiu pentru unitățile de învățământ• Monitorizarea asigurării normelor de igienă în cadrul unităților de învățământ, inclusiv prin realizarea grupurilor sanitare în incinta unităților de învățământ• Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toți actorii interesați de dezvoltarea educației: elevi, părinți, profesori, sindicate și autorități publice locale și centrale• Dezvoltarea unor programe naționale în parteneriat cu specialiști în domeniu și reprezentanți ai societății civile, cu expertiză dovedită, pentru prevenirea și combaterea fenomenului de bullying, discriminare sau violență în școli, precum și asigurarea de consiliere psihologică de calitate, în fiecare școală, tuturor elevilor ce au nevoie de acest lucru ... 2. Învățământul universitar:• Crearea de mecanisme funcționale, prin armonizarea eforturilor instituționale deja existente și a bunelor practici la nivel național și european, pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților• Profesionalizarea carierei didactice prin finanțarea de programe-pilot de masterat didactic• Pregătirea unui proiect de lege pentru scoaterea veniturilor proprii ale universităților din calculul deficitului public național, permițând univ