PLAN STRATEGIC din 21 septembrie 2007
Pe scurt
Acest plan strategic al Ministerului Internelor și Reformei Administrative (MIRA) stabilește mandatul, viziunea și valorile ministerului pentru perioada 2007-2009, detaliind structura sa internă și rolurile fiecărei componente. Scopul principal este apărarea drepturilor cetățenilor, proprietății și asigurarea unei administrații publice eficiente.
Ce reglementează
- Mandatul și viziunea Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
- Valorile comune care ghidează activitatea ministerului.
- Structura organizatorică a Aparatului Central al ministerului, incluzând 24 de direcții de specialitate.
- Rolurile și responsabilitățile structurilor subordonate MIRA, grupate pe domenii de activitate.
Cui îi privește
- Ministerul Internelor și Reformei Administrative, inclusiv Aparatul Central și structurile subordonate (agenții, instituții și autorități).
- Cetățenii, prin apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, și prin asigurarea unei administrații publice eficiente.
Puncte cheie
- Mandatul MIRA include apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, proprietății publice și private, și îndeplinirea obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene.
- Viziunea MIRA este de a asigura ordinea și siguranța publică și de a întări capacitatea instituțională a administrației publice centrale și locale.
- Valorile comune ale MIRA sunt Profesionalism, Responsabilitate, Transparență, Integritate și Cooperare.
- Aparatul Central al MIRA este format din 24 de direcții de specialitate, cu roluri diverse, de la control și anticorupție la managementul resurselor umane și logistică.
Textul legii
Textul legii
PLAN STRATEGIC din 21 septembrie 2007 al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pentru perioada 2007-2009* Publicat în MONITORUL OFICIAL I nr. 130 bis din 19 februarie 2008 ------- Planul este aprobat de Ordinul nr. 297 din data de 21 septembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130, din data de 19 februarie
- I. MANDATUL MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE Mandatul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative este de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului, proprietatea publică şi privată, de a elabora şi coordona implementarea prevederilor strategiilor şi programelor de reformă şi restructurare în domeniile administraţiei publice centrale şi locale, de a îndeplini obligaţiile ce îi revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi de a participa la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative comunitare în domeniile sale de competenţă. II. VIZIUNEA MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE Ministerul Internelor şi Reformei Administrative acţionează pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi întărirea capacităţii instituţionale a administraţiei publice centrale şi locale, în vederea susţinerii unui climat de siguranţă şi încredere şi a unei administraţii eficiente pentru cetăţeni. III. VALORI COMUNE Valorile comune ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt:
- Profesionalism
- Responsabilitate
- Transparenţă
- Integritate
- Cooperare IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN Mediul intern al unei instituţii cuprinde date referitoare la activitatea pe care o desfăşoară, condiţiile specifice, relaţiile existente între compartimente, conducerea şi stilul de conducere, precum şi resursele pe care organizaţia le are la dispoziţie. Această secţiune ţine de analiza principalelor probleme de management - resursele disponibile precum şi coerenţa funcţională/structurală a instituţiei. Investigarea acestor aspecte asigură o analiză riguroasă a capacităţii instituţiei de a-şi atinge viziunea şi scopurile propuse, precum şi de a realiza sarcinile prevăzute în actele normative sau în documentele de politici publice. A. La nivelul structurii organizatorice, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este format din Aparatul Central şi structuri subordonate MIRA (agenţii, instituţii şi autorităţi). Aparatul Central este constituit din 24 direcţii de specialitate, cu responsabilităţi definite în funcţie de domeniul prioritar în care activează. A.1 . La nivelul Aparatului Central În funcţie de domeniile prioritare de activitate, structurile Aparatului Central pot fi grupate după cum urmează:
- Structuri cu rol de reprezentare, coordonare, consiliere şi control la nivelul structurilor de specialitate din cadrul MIRA Corpul de Control al Ministrului: este structura specializată în realizarea inspecţiilor şi controalelor, studierea şi analiza cauzelor perturbărilor în activitatea unităţilor, evaluarea climatului organizaţional, verificarea rapoartelor personalului, cercetarea disciplinară şi/sau penală a faptelor care constituie abateri ori infracţiuni. Direcţia Generală Anticorupţie: este structura specializată în cadrul Aparatului Central, având ca principal obiectiv prevenirea şi combaterea corupţiei la nivelul ministerului. Direcţia Generală Audit Intern: este structura specializată care execută misiuni de audit public intern asupra tuturor activităţilor din entităţile cuprinse în structura organizatorică a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice şi a patrimoniului public, precum şi la buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor ministerului. Rolul Direcţiei Generale Audit Intern este de a evalua sistemele de control intern ale entităţilor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative printr-o abordare sistematică şi metodică, ce îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemelor de conducere bazate pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare. Direcţia Generală Juridică: Rolul acesteia este reprezentat de controlul legalităţii actelor elaborate sau emise la nivelul MIRA, prin acordarea avizului de specialitate; coordonarea activităţii de elaborare şi avizare a proiectelor de acte normative; coordonarea şi controlul activităţii de asistenţă juridică; coordonarea activităţii MIRA în domeniul apărării drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar; susţinerea actelor normative de nivel superior în relaţia MIRA cu Parlamentul şi Guvernul; consultanţă şi asistenţă juridică; activităţi privind reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale ministerului în raporturile cu alte autorităţi publice, instituţii, persoane fizice sau juridice. Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă: este structura specializată cu rol în obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea, protecţia şi valorificarea informaţiilor necesare realizării atribuţiilor MIRA Unitatea de Politici Publice: este structura specializată cu competenţă generală în domeniul întăririi capacităţii manageriale a ministerului, care asigură îmbunătăţirea procesului de elaborare, implementarea şi coordonarea documentelor de politici publice, coordonarea activităţii de monitorizare şi evaluare a politicilor publice şi a programelor bugetare derulate la nivelul ministerului, precum şi acordarea asistenţei de specialitate autorităţilor publice locale. Direcţia Generală Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale: este structura specializată din cadrul MIRA care asigură coordonarea activităţilor în domeniul afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale, reprezentarea ministerului în raport cu structuri similare din state membre ale Uniunii Europene şi din alte ţări, precum şi cu organizaţii internaţionale. DGAERI asigură consilierea şi controlul structurilor/instituţiilor subordonate şi a structurilor de integrare europeană din cadrul Instituţiilor prefectului, în domeniul afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale. Oficiul Purtătorului de Cuvânt: este unitatea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative specializată în domeniul relaţiilor cu mass-media şi singura abilitată să asigure comunicarea cu reprezentanţii presei cu privire la activităţile derulate de echipa managerială a ministerului. Oficiul desfăşoară activităţi de relaţii cu mass-media referitoare la acţiunile desfăşurate de ministrul internelor şi reformei administrative şi secretarii de stat ai MIRA.
- Structuri cu rol în reforma administraţiei publice Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice: structura de specialitate cu rol în coordonarea şi monitorizarea procesului de reformă a administraţiei publice din România. Direcţia Generală pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative: este structura de specialitate cu rol în gestionarea şi implementarea Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) în concordanţă cu principiile unui management eficient. Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale: este structura de specialitate cu rol în asigurarea aplicării politicilor fiscale şi bugetare locale prevăzute în Programul de guvernare şi în documentele programatice şi strategice ale Guvernului şi MIRA.
- Structuri cu rol în relaţionarea cu instituţiile deconcentrate Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului: este structura de specialitate cu rol în asigurarea monitorizării, îndrumării şi a controlului de specialitate al activităţii prefecţilor şi a personalului din cadrul instituţiei prefectului cu privire la exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, precum şi a sarcinilor încredinţate. Direcţia pentru Serviciile Publice Deconcentrate: este structura de specialitate cu rol în monitorizarea activităţii, evaluarea şi îndrumarea metodologică a compartimentelor de specialitate din cadrul prefecturilor pentru aplicarea unitară a legislaţiei în vigoare în domeniul pe care îl coordonează.
- Structuri cu rol în relaţionarea cu comunităţile locale Direcţia Generală pentru Comunităţi Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative: asigură respectarea regimului general al autonomiei locale, aplicarea prevederilor legale privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, respectarea şi aplicarea normelor comunitare în materia ajutorului de stat, îndeplinirea atribuţiilor în domeniul zonelor defavorizate, în calitate de autoritate de reglementare în materie, implementarea politicii Guvernului în domeniul parcurilor industriale precum şi sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul dezvoltării durabile-mediu; Direcţia pentru Servicii de Interes General: asigură implementarea prevederilor privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, aplicarea prevederilor privind serviciile în cadrul pieţei interne, monitorizarea problemelor asociaţiilor de proprietari, precum şi elaborarea, avizarea şi armonizarea proiectelor de acte normative în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice. Direcţia Investiţii şi Dezvoltare Locală: elaborează şi monitorizează strategii şi programe de dezvoltare a infrastructurii locale (drumuri de interes local, reţele de apă şi canalizare, reţele de electrificare), colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea asigurării resurselor financiare atrase şi asigură managementul implementării unor programe cu finanţare internă sau externă destinate susţinerii dezvoltării locale.
- Structuri cu rol în coordonarea activităţilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice Direcţia Generală Management Operaţional: este structura de specialitate ce asigură planificarea reacţiilor forţelor de ordine şi siguranţă publică în situaţii de criză, coordonarea misiunilor de ordine publică, monitorizarea situaţiei operative, planificarea structurală şi managementul organizatoric, analiza strategică şi evaluarea riscurilor, planificarea resurselor materiale, rechiziţiilor şi controlul armamentelor, monitorizarea securizării frontierei şi planificarea resurselor de aviaţie. Gestionează îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, potrivit legii, ca principală componentă a Sistemului de Apărare Naţională, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, prin realizarea cooperării inter-instituţionale cu: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Centrul de Situaţii din cadrul Cancelariei Primului - ministru, Centrul Operativ de Acţiune Antiteroristă şi Centrul Operaţional pentru Conducere Militară.
- Structuri cu rol în asigurarea suportului pentru domeniile prioritare ale MIRA Direcţia Generală Management Resurse Umane: este structura de specialitate cu rol în susţinerea realizării strategiilor generale, obiectivelor şi planurilor specifice de acţiune ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative prin proiectarea, implementarea şi monitorizarea strategiei de resurse umane a instituţiei, politicilor şi procedurilor generale de atragere, menţinere, dezvoltare şi motivare a personalului. Direcţia Generală Financiară: este structura de specialitate cu rol în elaborarea, fundamentarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MIRA, asigurarea finanţării structurilor, coordonării şi controlului întregii activităţi economico-financiare a tuturor ordonatorilor de credite şi sancţionării contravenţiilor la normele privind disciplina financiară în conformitate cu dispoziţiile legale. Direcţia Generală Management Logistic şi Administrativ: este structura de specialitate cu rol în elaborarea strategiei, politicilor şi procedurilor unitare în domeniul de competenţă, precum şi de coordonare, îndrumare şi control a activităţilor pe linie de planificare logistică, asigurare a mijloacelor de mobilitate, armament, geniu, chimic, mijloace specifice de ordine publică, intendenţă şi administrarea patrimoniului imobiliar, desfăşurate la nivelul unităţilor MIRA. Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei: este structura de specialitate care organizează, coordonează, reglementează şi controlează funcţionarea, dezvoltarea, înzestrarea, investiţiile şi aprovizionarea tehnico-materială pentru reţele de comunicaţii, transmisiuni cifrate/secretizate şi informaţii. Direcţia Generală Informare şi Relaţii Publice: este structura de specialitate cu rol în conceperea, organizarea, conducerea şi controlul activităţilor de transparenţă decizională, comunicare şi informare publică, de relaţii cu mass-media, de tradiţii, educaţie, asistenţă religioasă şi sport, în realizarea publicaţiilor, filmelor şi materialelor audiovizuale cu privire la domeniul specific, precum şi în analizarea permanentă a efectelor mediatice produse de misiunile şi acţiunile întreprinse de personalul instituţiei. Direcţia Generală Medicală: este unitatea centrală de specialitate care implementează şi promovează politica naţională sanitară şi sanitar-veterinară în cadrul MIRA. În prezent, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în subordine 29 de structuri (instituţii, agenţii şi autorităţi), grupate de asemenea, pe domenii prioritare de activitate, după cum urmează: A.2 . La nivelul structurilor subordonate
- În domeniul reformei administraţiei publice: Institutul Naţional de Administraţie: rolul acestuia constă în asigurarea formării continue în administraţia publică, elaborarea strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici alături de MIRA, ANFP şi alte instituţii interesate, coordonarea celor opt centre regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală şi diseminarea informaţiilor şi activităţilor de formare continuă în cadrul reţelelor de parteneri naţionale şi internaţionale. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici: rolul ANFP constă în realizarea strategiei şi aplicarea Programului de guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.
- În domeniul relaţionării cu instituţiile deconcentrate: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă: este structura de specialitate din subordinea MIRA care asigură, la nivel naţional, punerea în aplicare într-o concepţie unitară a legislaţiei în vigoare în domeniile apărării vieţii, bunurilor şi a mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, precum şi al realizării măsurilor de protecţie civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Direcţia Generală de Paşapoarte: este structura de specialitate a administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative care exercită, potrivit actelor normative în vigoare, atribuţiile ce îi revin cu privire la organizarea şi coordonarea activităţii de evidenţă şi eliberare a paşapoartelor simple. Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor: este instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale, care funcţionează în subordinea MIRA şi exercită competenţele ce îi sunt date prin lege cu privire la organizarea şi coordonarea activităţii de evidenţă şi eliberare a permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numere de înmatriculare. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat: este structura administraţiei publice centrale în subordinea MIRA, având ca principal obiect de activitate administrarea rezervelor de stat, prin: constituirea şi administrarea stocurilor rezerve de stat, constituirea şi administrarea stocurilor minime de siguranţă pentru produse petroliere, intervenţii operative în situaţii de urgenţă şi intervenţii operative în situaţii excepţionale determinate de fenomene sociale sau economice.
- În domeniul relaţionării cu comunităţile locale Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor: este structura de specialitate a administraţiei publice centrale care asigură punerea în aplicare, într-o concepţie unitară, a legislaţiei în vigoare în domeniul evidenţei persoanelor şi a programelor de reformă privind modernizarea relaţiilor dintre administraţia publică centrală şi locală şi cetăţean, precum şi integrarea informaţională a sistemelor de stocare şi prelucrare a datelor referitoare la persoane. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice: este instituţia publică de interes naţional, care funcţionează în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, având rolul de reglementare, monitorizare şi control în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice.
- În domeniul ordinii şi siguranţei publice Poliţia Română: instituţia specializată care conduce, coordonează, controlează şi exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice. Jandarmeria Română: instituţie specializată cu statut militar; constituie un serviciu public adaptat necesităţilor cetăţeanului şi statului român, care oferă posibilitatea unei acţiuni adecvate în situaţii de pace şi criză pe următorul spectru de misiuni: ordine publică, securitate obiective, bunuri şi valori, prevenire şi intervenţie antiteroristă, misiuni internaţionale. Funcţia principală a Jandarmeriei Române este cea de protecţie a cetăţeanului şi a statului şi se realizează prin participarea la prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, garantarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, a siguranţei cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, asigurarea climatului necesar funcţionării instituţiilor statului, în conformitate cu prevederile legii. Poliţia de Frontieră Română: este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară şi canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă şi în zona economică exclusivă, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de competenţă, în condiţiile legii. Inspectoratul de Aviaţie al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative: este structură militară de ordine şi siguranţă publică specializată în executarea misiunilor de zbor, operative sau cu caracter umanitar, independent sau în cooperare, în sprijinul structurilor MIRA sau al comunităţii (va fi înfiinţat prin reorganizarea Unităţii Speciale de Aviaţie). Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională: constituie platforma naţională de cooperare poliţienească, entitate unică specializată în schimbul de informaţii operative în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, care asigură legăturile operative dintre autorităţile competente române şi ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai MIRA acreditaţi în alte state sau la organizaţii/organisme internaţionale, dintre ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură străini acreditaţi la Bucureşti şi autorităţile române competente, precum şi gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale derulată de structurile specializate ale MIRA. Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila": unitate operativă a MIRA ce desfăşoară misiuni speciale de intervenţie în vederea apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, prevenirii şi combaterii terorismului şi apărării statului de drept. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale: este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea MIRA, care îndeplineşte atribuţiile pe linia pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. Asigură exercitarea drepturilor care decurg din calitatea României de parte la actele internaţionale cu privire la controlul armamentelor, creşterea încrederii şi securităţii. Oficiul Român pentru Imigrări: Autoritate centrală, aflată în subordinea MIRA, responsabilă de implementarea politicilor Guvernului României în domeniul azilului şi refugiaţilor şi care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţă prin lege, cu privire la regimul străinilor în România, combaterea şederii ilegale, precum şi cu privire la gestionarea evidenţei străinilor cărora li s-a acordat drept de şedere în ţara noastră. Agenţia Naţională Antidrog: este structura de specialitate, în subordinea MIRA, cu competenţe în elaborarea Strategiei Naţionale Antidrog şi a Planului său de acţiune, urmărirea modului de aplicare a acestora. Asigură coordonarea în domeniu între instituţiile, organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în activităţile din Strategia Naţională Antidrog; elaborează, monitorizează, avizează şi coordonează programe naţionale de combatere a producţiei şi traficului ilicit de droguri şi a spălării de bani rezultaţi din astfel de activităţi. Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane: este structura de specialitate, în subordinea MIRA, care coordonează, evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, aplicarea politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituţiile publice, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei acordate victimelor acestuia. Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor: este structura de specialitate, subordonată MIRA, care derulează acţiuni importante pe linia reproiectării sistemului informatic şi elaborării unei strategii coerente, moderne şi eficace de informatizare a activităţii de evidenţă a persoanei.
- Structuri subordonate cu rol în asigurarea suportului pentru domeniile prioritare ale MIRA: Centrul Informatic Naţional al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"; Liceul "Neagoe Basarab" al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; Liceul "Constantin Brâncoveanu" al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor; Societatea Comercială "COMICEX" - SA. Pe lângă structurile prezentate anterior, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, îşi desfăşoară activitatea: Arhivele Naţionale: instituţie publică de interes naţional care asigură administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României. Are rol de reglementare, monitorizare şi control în domeniul arhivistic. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară: este organizată ca instituţie publică, unică autoritate în domeniu, cu competenţe în domeniile: cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliară. Clubul Sportiv "Dinamo" Bucureşti. B. Conducere şi relaţii ierarhice Relaţiile ierarhice existente la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pot fi prezentate în funcţie de domeniile majore de activitate ale ministerului. Conducerea ministerului este asigurată de ministrul internelor şi reformei administrative. În directa coordonare a ministrului se află direcţiile cu rol de reprezentare, coordonare, consiliere şi control la nivelul structurilor de specialitate din cadrul MIRA: Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Generală Anticorupţie, Direcţia Generală Audit Intern, Direcţia Generală Informaţii şi Protecţie Internă, Unitatea de Politici Publice şi Oficiul Purtătorului de Cuvânt. În subordinea directă a ministrului îşi desfăşoară activitatea 5 secretari de stat şi secretarul general al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Fiecare secretar de stat coordonează activităţile specifice pe diverse domenii prioritare, iar secretarul general coordonează activitatea la nivelul intern al instituţiei. Secretarii de stat coordonează activităţile pe următoarele domenii: - Reforma administraţiei publice - Relaţiile cu instituţiile prefectului - Comunităţile locale - Relaţia cu Parlamentul şi afaceri europene - Ordine şi Siguranţă Publică La nivelul fiecărei structuri în parte, conducerea este asigurată de un director general, inspector general, preşedinte, director sau comandant, care reprezintă instituţia atât în relaţiile intra-instituţionale cât şi în relaţiile cu terţii. Fiecare structură este organizată pe compartimente de specialitate (servicii şi birouri), conducerea acestora fiind asigurată de către şefi de servicii/şefi de birouri. La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi în structurile subordonate, funcţiile de conducere reprezintă 12% din totalul funcţiilor existente. Între direcţiile Aparatului Central nu există relaţii de subordonare, ci numai relaţii de cooperare. În unele situaţii se pot constitui grupuri de lucru, cu reprezentanţi din direcţii diferite, coordonarea activităţii acestora fiind asigurată de o singură structură, nominalizată anterior în acest sens, prin ordin al ministrului sau prin dispoziţii ale secretarilor de stat. Activitatea structurilor subordonate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, este coordonată de către o direcţie de specialitate din cadrul Aparatului Central, nominalizată prin ordin al ministrului. Sistemul relaţional MIRA se desfăşoară pe următoarele segmente: Pe plan intern: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în structura sa Aparatul Central, compus din direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri şi structurile subordonate (instituţii, agenţii, autorităţi) având la rândul lor în structură direcţii, servicii şi birouri. Formaţiunile din Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au rolul de a planifica, coordona, consilia şi monitoriza acţiunile strategice în cadrul domeniilor prioritare de activitate în care ministerul are competenţe. Structurile subordonate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative gestionează anumite sectoare de activitate, având competenţe strategice pe un domeniu clar delimitat. La nivelul structurilor din Aparatul Central cât şi din cadrul instituţiilor subordonate, sistemul relaţional se desfăşoară în principal prin: relaţii de subordonare - privind executarea unor sarcini profesionale dispuse de conducere; relaţii biunivoce - transmiterea spre/dinspre structurile din Aparatul Central sau conducere a unor date şi informaţii în legătură cu situaţia operativă conform obiectivelor şi problemelor date în competenţă ori în legătură cu îndeplinirea altor sarcini ce revin acestora; relaţii de colaborare - desfăşurate cu structurile specializate din teritoriu, cu alte instituţii publice de la nivel central şi local precum şi cu mass-media şi societatea civilă. De asemenea, la nivel intrainstituţional pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, fiecare structură cooperează cu direcţiile şi serviciile centrale ale ministerului, cu instituţii şi structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, respectiv inspectoratele generale, unităţi aparţinătoare sferei administraţiei publice, precum şi cu alte structuri ministeriale. În plan extern: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative organizează şi desfăşoară acţiuni de cooperare cu structuri similare din alte ţări, în limitele de competenţă conferite de lege, în scopul realizării unor schimburi de date şi informaţii menite să asigure perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de muncă, precum şi implementarea, în activitatea proprie, a standardelor promovate pe plan internaţional. În situaţii concrete, pentru documentarea unor acţiuni specifice, se pot desfăşura, cu respectarea procedurilor legale, activităţi comune cu structurile similare din statele cu care sunt încheiate acorduri sau convenţii de cooperare, ori alte forme de înţelegeri bilaterale. Totodată, structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dezvoltă raporturi de colaborare cu reprezentanţi ai societăţii civile din ţară (mass-media, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale), pe domenii clar determinate, de interes public şi în limitele legii. Cu aceste structuri se colaborează atât în scopul schimbului de informaţii relevante pentru activitatea ministerului, cât şi pentru susţinerea unor activităţi specifice informării şi publicităţii. Documentele care fac obiectul acestor colaborări sunt corespondenţele, raportările, informările, punctele de vedere, avize, comunicări etc. C. Comunicare inter-departamentală şi inter-instituţională Identificarea mediului tranzacţional este absolut necesară atât pentru faza de construcţie instituţională, cât şi pentru faza de dezvoltare şi consolidare. Contextul relaţional este definitoriu pentru funcţionarea eficientă a organizaţiei, deoarece este axiomatic faptul că un sistem izolat, fără să interacţioneze, este ermetic şi nereceptiv la mesajele de comunicare. Algoritmul de comunicare constituie de altfel una din premisele fundamentale ale funcţionării curente a oricărui sistem social. La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative principalele forme de comunicare sunt reprezentate de comunicarea formală şi comunicarea informală. Abordări ale formelor de comunicare: În plan intern: Intra-instituţional - Structuri aparat central; - Servicii şi birouri teritoriale; - Cu celelalte structuri subordonate ale MIRA; Inter-instituţional - Entităţi din spaţiul administraţiei publice centrale sau administraţiei publice locale, cu domenii de activitate inter-sectoriale - Alte structuri din spectrul public În plan extern: - Parteneri externi; - Societatea civilă. Forma de comunicare folosită cu preponderenţă în relaţiile de la nivel intern dar şi extern este comunicarea formală. Aceasta se realizează prin: corespondenţe, raportări, informări, puncte de vedere, avize, comunicări, solicitări de date, asistenţă tehnică, consultanţă, petiţii, reclamaţii, sesizări, proiecte de acte normative, documente de politici publice etc. Una din disfuncţionalităţile importante semnalate referitor la comunicarea formală este legată de întârzierile determinate de procedurile standard de circuit al documentelor (avize, semnături, aprobări). Pe de altă parte este reclamată inexistenţa unui sistem unitar de proceduri de corespondenţă la nivel formal. Unul dintre aspectele pozitive remarcate în ceea ce priveşte comunicarea la nivelul instituţiei este legat de utilizarea poştei electronice şi a intranetului pentru comunicare. D. Resurse Disponibile Analiza resurselor disponibile este importantă în vederea determinării clare a capacităţii instituţionale. În acest sens, resursele umane, resursele materiale şi resursele financiare disponibile trebuie să fie în măsură să susţină realizarea priorităţilor pe termen mediu stabilite la nivel instituţional.
- Resurse umane Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în prezent în Aparatul Central aproximativ 1200 de persoane, iar în structurile subordonate ministerului peste 130.000 de persoane. Faţă de necesităţile de personal exprimate la nivelul structurilor şi pentru îndeplinirea obiectivelor specifice existente, gradul de ocupare a posturilor în Aparatul Central este de 81,55%, respectiv 80,99% în structurile subordonate ministerului. Referitor la profilul personal al angajatului din Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi din structurile subordonate, se observă că 75% dintre angajaţi au studii superioare, procentul fiind mai ridicat în cazul personalului angajat în Aparatul Central (aprox. 92%). În ceea ce priveşte specializările existente la nivelul resurselor umane din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative predomină specializările juridice, economice, tehnice şi, într-o proporţie mai mică, alte specializări, din domeniul managementului şi al ştiinţelor umaniste. Dintre specializările identificate ca fiind în prezent deficitare la nivelul structurilor enumerăm: informatică, asistenţă socială, comunicare, nevoi de formare în aquis comunitar, managementul fondurilor structurale, management financiar, politici publice. Cursurile de specializare urmate de personalul angajat au avut loc în primul rând la iniţiativa conducerii structurii şi au vizat programe de scurtă durată, în domenii de interes, precum: management de proiect, fonduri structurale, comunicare, relaţii publice, achiziţii publice, precum şi alte tipuri de cursuri de formare axate pe domenii mai specializate (în funcţie de specificul activităţii fiecărei structuri). Referitor la gradul de motivare şi satisfacţie a personalului, la nivelul structurilor, Direcţia Generală Management Resurse Umane a realizat, pe un eşantion reprezentativ la nivelul tuturor categoriilor de personal din structurile de ordine publică, două sondaje de opinie, în 2003 şi
- Tematica de bază a luat în discuţie aspecte legate de motivare şi satisfacţia personalului, iar după prelucrare au fost prezentate conducerii instituţiei. De asemenea, s-au realizat în ultimii ani alte sondaje, pe anumite categorii de personal. Corpul de Control al Ministrului, Institutul de Cercetare pentru Prevenirea Criminalităţii şi Centrul de Psihosociologie au comandat, realizat sau utilizat diverse studii de diagnoză a climatului organizaţional din unele structuri teritoriale şi centrale, pe baza cărora s-au luat măsuri, inclusiv de schimbare din funcţie a unor cadre de conducere. Transferul de know-how se realizează, în principal, prin intermediul şedinţelor organizate cu o anumită periodicitate la nivelul fiecărei direcţii. Pe lângă şedinţe, se mai organizează prezentări la care participă toţi angajaţii, informări periodice prin intermediul intranetului, lucrul în echipă etc. În ceea ce priveşte asigurarea coeziunii la nivelul grupului, acţiunile întreprinse au, cu preponderenţă, un caracter informal, neexistând la nivelul direcţiilor planuri de acţiune în acest sens. Astfel, coeziunea de grup se realizează în momentul îndeplinirii unor obiective specifice la nivelul direcţiei sau în colaborare cu alte structuri de specialitate. Coerenţa obiectivelor şi scopurilor indivizilor, echipelor şi structurilor luate în ansamblu se asigură prin integrarea acestora în obiectivele generale şi specifice ale strategiilor şi planurilor de acţiune ale ministerului, respectarea termenelor şi responsabilităţilor. Pentru identificarea, dezvoltarea şi utilizarea competenţelor personalului se au în vedere fişa postului şi evaluarea performanţelor profesionale individuale şi se utilizează managementul participativ, dezvoltarea resurselor umane şi munca în echipă.
- Resurse materiale La nivelul dotărilor materiale de care dispune Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi structurile subordonate, se pot identifica următoarele aspecte: În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente IT - dotarea este mai bună la nivelul structurilor cu specific de administraţie publică (aproximativ 85% din necesar). Aceste dotări cuprind: computere, faxuri, imprimante, servere, copiatoare. La nivelul structurilor cu specific de ordine publică, dotările IT sunt mai slabe numeric, raportat la personalul angajat (aproximativ 70% din necesar). De asemenea, se observă slaba calitate a echipamentelor din dotare, ceea ce conduce la disfuncţionalităţi în realizarea activităţilor curente. Pe de altă parte, există o slabă dotare cu software specific pe domenii de activitate, astfel încât să se asigure o eficientizare a activităţilor curente, dar şi pentru realizarea unor obiective strategice (simplificarea procedurilor, modernizare, corelare cu baze de date internaţionale etc.). În ceea ce priveşte dotările materiale, se observă existenţa unei infrastructuri, aflată în curs de modernizare (mobilier, spaţii, maşini, alte echipamente), dar insuficientă pentru necesarul existent (raportat la numărul de angajaţi). Un grad ridicat de dotări materiale şi tehnice, corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, poate fi observat în structurile care au derulat proiecte ample, în parteneriat cu instituţii internaţionale, şi care au deja experienţă în gestionarea fondurilor externe.
- Resurse financiare Referitor la resursele financiare alocate pentru Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, putem identifica următoarele aspecte: Cele mai importante alocări au în vedere: - activităţi specifice pentru ordine publică şi securitate naţională (428.477 mii lei); - activităţi specifice programelor sociale (ex. combustibil şi energie 200.000 mii lei) - alocări pentru autorităţi publice şi acţiuni externe (22.792 mii lei) - alocări pentru autorităţi publice şi acţiuni externe - cofinanţare pentru fonduri externe nerambursabile (54,605 mii lei) - acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă (40.127 mii lei) - cultură, recreere şi religie (23,936 mii lei) - asigurare şi asistenţă socială (11.930 mii lei); în proporţie mai redusă, alocările au în vedere: - învăţământ (3.819 mii lei). - sănătate (9214 mii lei) E. Parteneriate Atât la nivelul Aparatului Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cât şi la nivelul structurilor subordonate, sunt încheiate parteneriate atât cu instituţii publice, cât şi cu instituţii private din ţară şi din străinătate, pe domenii de interes specifice priorităţilor MIRA, conform protocoalelor existente. Referitor la funcţionarea parteneriatelor se poate observa că multe din acestea nu sunt fructificate la parametri optimi în desfăşurarea activităţilor sau apar deficienţe pe parcursul derulării unor programe care includ parteneriate. Este important de subliniat rezultatele pozitive obţinute în urma parteneriatelor de structuri care sunt responsabile de îndeplinirea priorităţilor la nivel strategic: Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională Antidrog, Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice. F. Capacitatea de formulare a politicilor publice Introducerea recentă a obligativităţii fundamentării deciziilor cu impact major în plan economic, social sau de mediu, a determinat schimbări majore în ceea ce priveşte procedurile de lucru la nivelul structurilor, modul de colaborare inter-departamental şi inter-instituţional, precum şi modul de prezentare a documentelor. În acest sens, doar structurile care au avut prevăzute în planul legislativ promovarea anumitor acte normative cu impact major au intrat în contact cu noile proceduri, fapt care determină o capacitate scăzută, la nivelul structurilor de specialitate, de formulare, şi mai ales de fundamentare, a politicilor publice. Această slabă capacitate derivă din faptul că: > procedurile şi informaţiile impuse sunt noi; > nu există o practică la nivelul instituţiei în această direcţie; > personalul nu este specializat în domeniul politicilor publice şi în metode de analiză. Din analiza mediului intern, realizată pe subcapitole, reies o serie de disfuncţionalităţi, dar şi de puncte tari, care sunt evidenţiate în analiza SWOT. G. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe) V. ANALIZA MEDIULUI EXTERN Orice organizaţie publică este inclusă într-un mediu specific, care influenţează şi condiţionează acţiunea factorilor de conducere. În funcţie de influenţa factorilor externi, conducerea instituţiei decide priorităţile pe termen scurt şi mediu şi ia în calcul atât riscurile şi măsurile aferente diminuării acestora, cât şi oportunităţile care pot favoriza activităţile instituţiei într-un orizont de timp bine determinat. Luând în considerare specificul activităţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, se identifică o serie de factori externi cu impact asupra diverselor direcţii de activitate. A. Analiza PESTLE Factorii politici Privitor la activitatea desfăşurată de MIRA, factorii politici au un impact major în determinarea priorităţilor şi în stabilirea direcţiilor de urmat. Din categoria acestor factori putem enumera: Politicile şi strategiile guvernamentale stabilesc priorităţi, obiective, direcţii de activitate, a căror îndeplinire revine MIRA. În acest context, instituţia trebuie să-şi adapteze, din interior, resursele umane, financiare şi tehnice în vederea îndeplinirii acestor responsabilităţii. Documentele programatice stabilite la nivel politic (fie de Guvernul României, fie de instituţii de la nivelul Uniunii Europene), pot determina inclusiv adaptarea organizaţională (apariţia de noi structuri, reorganizarea altora), stilul de management, orientarea către alţi parteneri (publici sau privaţi, naţionali sau internaţionali). Corelat cu priorităţile stabilite prin documente programatice la nivelul puterii executive trebuie menţionată dinamica politică. Modificările realizate cu o anumită frecvenţă la nivel decizional, politic, pot genera un risc de destabilizare a activităţii desfăşurate de instituţie şi pot crea impresia unei inconsecvenţe în stabilirea obiectivelor prioritare şi a strategiilor pentru crearea unui sistem adaptat economiei de piaţă şi politicilor democratice. Influenţa politicienilor, alături de alte organizaţii cu impact major în viaţa publică (massmedia, organizaţii non-guvernamentale), în anumite domenii de activitate de interes larg. La nivelul politicilor de descentralizare, au fost făcute progrese însemnate la capitolul diminuării rolului politic al prefectului, dar nu s-a concretizat o a doua componentă majoră a Programului de Guvernare, adică limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate în conducerea prefectului şi reglementarea transferului acestor servicii către autorităţile administraţiei publice locale pe măsura transferării resurselor financiare. Pe domenii specifice de activitate se observă suportul crescut din partea unor organisme internaţionale (Comisia Europeană, alte organisme internaţionale), fapt care conferă instituţiei expertiză şi posibilitatea de parteneriate pentru a facilita îndeplinirea eficientă a obiectivelor. Pe de altă parte, se observă întârzierea armonizării legislaţiei specifice cu cea din UE, promovarea unor politici populiste, fără a urmări identificarea şi punerea în practică a unor programe reale, viabile, în funcţie de priorităţi, precum şi faptul că nu există o delimitare clară a rolurilor politice şi de expertiză tehnică la nivelul de vârf al administraţiei publice centrale. Factorii economici Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, activitatea economică la nivel naţional este caracterizată prin menţinerea unui trend ascendent faţă de anul
- Această tendinţă este de natură să confirme persistenţa unui climat de consolidare a stabilităţii principalilor indicatori economici, mai accentuat în activităţile din construcţii, comerţ cu amănuntul, servicii, dar şi din industrie. La această situaţie au contribuit condiţiile favorabile generate de cota scăzută înregistrată de rata inflaţiei, evoluţia câştigurilor salariale, inclusiv câştigul real, precum şi nivelul relativ mic al şomajului. Noul cadru legal şi organizatoric a asigurat o mai bună folosire a resurselor naţionale în domeniile de activitate specifice MIRA, iar rezultatele înregistrate se datorează creşterii alocaţiilor bugetare, efortului structurilor specializate, specialiştilor din cadrul autorităţilor centrale, militare şi civile, cu atribuţii în domeniu, precum şi a structurilor deconcentrate, componente ale sistemului local de management. Instrumentele de atragere de noi fonduri în administraţia publică pot să influenţeze modul acesteia de funcţionare, în sensul eficientizării ei. Condiţiile existente în mediul economic general, precum şi elementele specifice de macro şi micro economie pot influenţa cererea de servicii publice cu un anumit specific. În acest sens, un exemplu îl constituie diversificarea produselor şi a serviciilor economice cu grad ridicat de calitate, ceea ce determină o anumită presiune "concurenţială" asupra activităţilor furnizate de administraţia publică. Din aceeaşi perspectivă se poate observa că investitorii sunt interesaţi să constituie şi să dezvolte parcuri industriale şi de asemenea, agenţii economici se localizează în astfel de infrastructuri de afaceri. Volumul investiţiilor străine în România va creşte, implicit vom asista la modificări în rândul populaţiei ocupate, pe sectoare de activitate - va continua migraţia personalului din sectorul bugetar spre cel privat. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că nivelul de trai al românilor a crescut, deci se pune problema asigurării unor pachete motivaţionale pentru salariaţii din sectorul public, care să diminueze fluctuaţia de personal. Pe lângă aspectele menţionate anterior şi care se pot constitui în oportunităţi pentru structurile de specialitate din cadrul MIRA, pot fi menţionate o serie de aspecte cu impact negativ şi care trebuie luate în calcul în momentul proiectării unei strategii sectoriale sau stabilirea priorităţilor pe termen mediu. Dintre aceşti factori menţionăm: - organizarea defectuoasă a cadrului normativ privind evidenţierea, aplicarea şi colectarea la bugetele locale şi centrale, a taxelor şi impozitelor; - deturnarea sau fraudarea fondurilor comunitare primite în cadrul programelor de asistenţă financiară, ştiut fiind faptul că numai o folosire judicioasă şi conformă cu destinaţia lor iniţială poate conduce la dezvoltarea economico-socială naţională; - în majoritatea localităţilor cu număr mic de locuitori există un număr redus de agenţi economici cu forţă financiară mare ceea ce determină un nivel scăzut al sumelor colectate la bugetul local; - numărul mare de persoane care beneficiază de alocaţii financiare din partea statului; - discrepanţe mari între mediul rural şi mediul urban, între zonele centrale şi cele periferice ale oraşelor - menţinerea la un nivel ridicat a incidentelor de plată prin cecuri, bilete la ordin, etc.; - menţinerea la un nivel ridicat a infracţionalităţii economico-financiare, prin care se "alimentează economia subterană" (contrabandă, evaziune fiscală, delapidare, gestiune frauduloasă). - creşterea activităţilor ilicite de trafic de precursori şi droguri datorită atractivităţii economice a acestora (câştiguri rapide şi semnificative ca volum). Factorii sociali Având în vedere faptul că MIRA este o structură cu competenţe lărgite, cu impact major asupra cetăţenilor de pe teritoriul României, se impune o analiză riguroasă a factorilor sociali existenţi, dar mai ales a tendinţelor. Trebuie luate în considerare aspecte legate de: - Persistenţa unei rate a şomajului mai ridicată în anumite zone ale ţării; - Lipsa reconversiei forţei de muncă către sectoarele productive sau alte servicii; - Necesităţile, aşteptările, scara de valori, etica şi moralitatea influenţează/determină atitudinea cetăţenilor/clienţilor faţă de calitatea serviciilor oferite de administraţia publică şi pot determina o anumită conduită a funcţionarilor publici; - Schimbările în nivelul şi stilul de viaţă al cetăţenilor/clienţilor; - Îmbătrânirea populaţiei şi prelungirea vârstei de pensionare a persoanelor apte de muncă vor determina modificări în structura de personal, apariţia de noi cerinţe de formare, gradul de adaptabilitate şi flexibilitate vor creşte, proporţional cu noile provocări ale administraţiei publice, derivate din aderarea la Uniunea Europeană. - Scăderea atractivităţii sectorului public ca angajator; - Menţinerea la un nivel ridicat a muncii la "negru"; - Nesiguranţă socială generată de amploarea pauperizării populaţiei; - Posibilitatea de degenerare a unor tensiuni social economice, interconfesionale, interetnice; - Posibilitatea unor acţiuni ostile la frontiere; - Diversificarea şi perfecţionarea metodelor şi modurilor de săvârşire a infracţiunilor; - Amploarea fenomenului terorist în plan internaţional; - Proximitatea zonelor de conflict deschis/îngheţat; - Dezvoltarea mijloacelor de manifestare a criminalităţii organizate; - Amplificarea fenomenului migraţiei ilegale; - Amplificarea ameninţărilor asimetrice; - Nivelul de încredere al populaţiei în instituţiile de ordine şi siguranţă publică, precum şi în personalul poliţienesc şi funcţionari publici este scăzut comparativ cu alte organizaţii, ceea ce afectează eficacitatea activităţii acestora; Factorii tehnologici Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă piaţa IT şi de comunicaţii în plan mondial dar şi naţional, cât şi facilităţile pe care le oferă în dezvoltarea activităţilor specifice, este necesară analiza acestor factori din perspectiva priorităţilor stabilite pentru MIRA pe termen mediu. În acest context, dezvoltarea tehnologiilor IT care pot reduce costurile de funcţionare prin aplicarea celor mai bune tehnologii şi soluţiile software cu utilizare în administraţie şi care cresc calitatea serviciilor publice furnizate trebuie în permanenţă cunoscute şi adoptate la nivelul instituţiilor. Pe baza acestor specificaţii trebuie luate în considerare: - Posibilităţile de dezvoltare determinate de schimbul de informaţii rapid şi necostisitor între structurile de specialitate şi cei interesaţi, dar şi între beneficiari şi investitori; - Schimbări rapide în tehnologia informaţiei; - Noile aplicaţii şi programe cu impact în creşterea eficienţei activităţii din administraţia publică impun o specializare în plus a funcţionarilor publici; - Transferul bunelor practici din sectorul privat înspre cel public determină apariţia unor noi competenţe, atribuţii şi sarcini pentru funcţionarii publici; - Creşterea gradului de utilizare a comunicării electronice atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiei; - Disponibilitatea unor reţele mai bune, mai rapide şi mai fiabile în bandă largă chiar şi în zonele rurale; - Evoluţia rapidă a tehnologiei în domeniul informaţiei şi comunicaţiilor impune investiţii continue în dotări. Pe lângă oportunităţile prezentate anterior trebuie avute în vedere aspecte legate de deficienţele tehnologice care pot influenţa activitatea specifică a diferitelor structuri din cadrul MIRA: - Lipsa prefigurării unor fluxuri comunicaţionale, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, care să conducă la creşterea vitezei de circulaţie a informaţiei între instituţiile care colaborează; - Lipsa interesului în atragerea unor posibilităţi de pregătire pe linie de informatică, comunicare on-line etc.; - Existenţa unui decalaj în privinţa folosirii tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor poate produce întârzieri în dezvoltarea organizaţiilor sau a societăţii în general; - Apariţia unor noi forme de atacuri informatice, greu de anticipat în actuala etapă de dezvoltare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în multe ţări ale lumii; - Vulnerabilitatea sistemelor informatice - generată de fragilitatea sau lipsa de consistenţă a sistemelor de protecţie împotriva riscurilor. Factorii legislativi Activitatea MIRA, atât la nivel strategic, cât şi la nivel operaţional, este influenţată de factorii legislativi. În acest sens se conturează următoarele aspecte: - Instabilitatea unor reglementări juridice, asociate cu inconsecvenţa aplicării legilor şi procedurilor existente; - Abrogarea unor reglementări, fără înlocuirea acestora cu altele adecvate, a creat, pe unele segmente ale vieţii social-economice, vid legislativ, fapt care a condus la dificultăţi în aplicarea legalităţii, generând scăderea autorităţii organelor abilitate cu aplicarea şi respectarea legii, concomitent cu afectarea finalităţii actului de justiţie; - Alinierea legislaţiei naţionale în domeniu la cea europeană şi internaţională facilitează semnificativ creşterea eficienţei intervenţiilor guvernamentale şi comunitare pentru gestionarea la nivel naţional a diverselor activităţi specifice; - Dinamică legislativ-normativă şi instituţională ridicată; - Lacunele şi incoerenţa unor dispoziţii legale, concretizate în lipsa sau ambiguitatea reglementării anumitor aspecte, tratarea prin aceleaşi legi ori legi diferite a unor infracţiuni sau contravenţii, fără să existe o delimitare clară între ele, modificarea frecventă a unor acte normative, toate acestea fiind de natură să creeze confuzii şi interpretări diferite în aplicarea legii. - Lipsa unui cod de proceduri administrative (cod administrativ). B. Analiza SWOT (oportunităţi şi ameninţări) VI. PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU
- Reforma administraţiei publice prin descentralizarea administrativă, modernizarea administraţiei publice, absorbţia fondurilor structurale, profesionalizarea funcţiei publice şi creşterea calităţii serviciilor publice din România.
- Aderarea la spaţiul Schengen prin implementarea măsurilor prevăzute în Strategia Naţională de Aderare la spaţiul Schengen.
- Prevenirea şi combaterea corupţiei interne prin identificarea şi gestionarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, îmbunătăţirea activităţilor de monitorizare a factorilor de risc ce generează sau favorizează corupţia, dezvoltarea de practici de recrutare şi selecţionare a personalului conforme cu normele de comportament stabilite pentru fiecare domeniu de activitate, alinierea şi implementarea politicilor anticorupţie instituite şi implementate la nivelul MIRA, la standarde europene, asigurarea transparenţei instituţionale şi atragerea societăţii civile în gestionarea măsurilor adoptate de MIRA.
- Dezvoltarea capacităţii instituţionale prin managementul resurselor umane la nivelul MIRA, asigurarea unui sistem decizional integrator prin introducerea managementului de tip strategic integrat, adoptarea instrumentelor de management strategic şi operaţional în procesul de fundamentare a deciziilor, elaborarea şi implementarea politicilor financiar-fiscale şi bugetare la nivelul administraţiei publice, precum şi crearea unei baze de date statistice, economice şi financiar-fiscale, care să conţină informaţii din toate unităţile administrativ-teritoriale.
- Intensificarea cooperării interinstituţionale la nivel naţional şi internaţional în vederea realizării direcţiilor de activitate, cât şi pentru îndeplinirea obiectivelor sectoriale.
- Continuarea procesului de armonizare a legislaţiei în domeniile de competenţă ale MIRA cu reglementările Uniunii Europene. VII. DIRECŢII DE ACTIVITATE Direcţia de activitate nr. I. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE A. Situaţia actuală Una din priorităţile majore ale Guvernului României în anul 2001 a fost aceea de a realiza o reformă reală prin care administraţia publică să se situeze la nivelul standardelor europene şi să se caracterizeze prin transparenţă, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate şi eficacitate. Pentru a satisface aceste nevoi a fost adoptată Strategia privind Accelerarea Reformei în Administraţia Publică. La trei ani de la adoptarea acesteia, în anul 2004, a fost recunoscut faptul că rezultatele obţinute nu sunt satisfăcătoare, motiv pentru care, în acord cu Comisia Europeană, au fost identificate trei domenii în care trebuie să se facă progrese semnificative şi a fost adoptat HG nr. 699/2004 privind aprobarea Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică 2004 -
- Domeniile identificate de strategia actualizată au fost: funcţia publică, descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice şi procesul de formulare a politicilor publice. În cadrul fiecărui domeniu au fost stabilite obiective specifice şi direcţii de acţiune. În urma evaluării modului de implementare a activităţilor prevăzute în Planul de Acţiune al Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică 2004 - 2006, pe baza informaţiilor, datelor, rapoartelor transmise de către instituţiile responsabile, au rezultat următoarele concluzii: A. Funcţia publică În vederea creării şi implementării unui sistem de recrutare, evaluare şi promovare bazat pe merit în funcţia publică au fost elaborate o serie de ghiduri (Ghid privind evaluarea performanţelor profesionale individuale şi motivarea funcţionarilor publici, Ghid privind dezvoltarea carierei în funcţia publică, Ghid privind analiza nevoilor de instruire, Ghid privind metodele de planificare a resurselor umane). Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, transpune în domeniul funcţiei publice principiul descentralizării. Astfel, se face o distincţie clară între regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat şi regimul general al raporturilor juridice între funcţionarii publici şi administraţia publică locală, distincţie care se materializează în reguli diferite privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, precum şi modalitatea diferită de aprobare a planului de ocupare a funcţiilor publice. Prin Legea nr. 251/2006 au fost aduse modificări referitoare la promovarea funcţionarilor publici; elaborarea legislaţiei secundare conform noilor prevederi legale aduse de către Legea nr. 215/2006 are ca termen legal 6 luni după intrarea în vigoare a legii. Începând cu data de 1 ianuarie 2006 au fost incluse în categoria înalţilor funcţionari publici funcţiile publice de prefect şi subprefect. De asemenea sunt prevăzute regulile generale privind condiţiile de ocupare a unei funcţii publice din categoria mai sus amintită, modul de organizare a concursului de recrutare, evaluare, perfecţionare profesională şi mobilitate a funcţionarilor publici din această categorie. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca actor principal în reforma funcţiei publice, are ca principale domenii de activitate reglementarea funcţiei publice, prin elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul specific funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, realizarea managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici şi asigurarea cadrului normativ necesar în vederea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici. Totodată, în îndeplinirea rolului său, Agenţia are atribuţii de gestionare a programelor în domeniul funcţiei publice, de monitorizare şi control al activităţilor referitoare la funcţia publică şi la funcţionarii publici şi de reprezentare, în domeniul specific funcţiei publice. Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici reprezintă un obiectiv important al Agenţiei, în scopul accelerării procesului de reformă a funcţiei publice, materializat într-o administraţie eficientă, orientată către cetăţean. Cu privire la activitatea de reglementare în domeniul supus analizei, principalele activităţi au vizat modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici, pe elaborarea proiectului Legii sistemului unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi pe fundamentarea procesului de elaborare a legislaţiei secundare. În anul 2006 în cadrul ANFP au fost elaborate 7 proiecte de acte normative (legii sau hotărâri ale guvernului) şi 6 ordine ale preşedintelui ANFP. Din punct de vedere al planificării strategice la nivel naţional în domeniul supus analizei, puncte de reper importante le-au constituit elaborarea a două proiecte de politică publică - unul privind salarizarea unitară a funcţionarilor publici şi unul privind formarea profesională a funcţionarilor publici. Acestora li s-au adăugat diversele colaborări inter-instituţionale conform ariilor de competenţă ale autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul funcţiei publice, de la, spre exemplu, iniţiativa legislativă privind crearea de funcţii publice specifice şi până la armonizarea statutelor speciale, ori reglementarea de sisteme de carieră distincte. Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici se realizează de către Agenţie printr-o activitatea elaborată de gestiune a procedurilor administrative. În cursul anului 2006, activitatea de organizare şi desfăşurare a concursurilor a avut la bază prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană. Au fost acordate, în baza procedurii prevăzute de actele normative menţionate, un număr de 6897 avize favorabile organizării concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice, evoluţia situaţiei de la o perioadă la alta prezentându-se astfel: Figura 1 În ceea ce priveşte detalierea organizării şi derulării concursurilor de recrutare şi promovare, pe tipuri de autorităţi şi instituţii publice şi, respectiv, pe tipuri de funcţii publice, în perioada ianuarie-decembrie 2006 a fost înregistrată următoarea situaţie: Figura 2 Situaţia concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice defalcate pe categorii Urmare a reglementării*1) utilizării procedurii de aprobare tacită în domeniul avizării organizării şi desfăşurării de concursuri, începând cu luna septembrie 2006 au fost înregistrate următoarele evoluţii: ------- *1) Conform art. 58 alin.
(3)din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, în situaţia organizării concursului de recrutare pentru funcţiile publice vacante din autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală de către autorităţile şi instituţiile în a căror organigramă este prevăzut postul, acestea din urmă au obligaţia de a informa Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici înainte cu 10 zile de demararea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor. În situaţia în care Agenţia constată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor, dispune amânarea sau suspendarea organizării şi desfăşurării concursului. Nedispunerea amânării sau suspendării menţionate este asimilată, datorită efectelor produse, aprobării tacite. Figura 3 Situaţia aprobărilor tacite în domeniul avizării şi organizării de concursuri pentru funcţii publice de execuţie în autorităţi şi instituţii publice locale În mod similar, începând cu luna octombrie 2006, rezultatul delegării de competenţe*2) către autorităţile şi instituţiile publice din administraţia publică locală se prezintă astfel: ------- *2) Potrivit Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 500/2007 privind delegarea competenţei de a organiza concursuri de recrutare pentru ocuparea unor funcţii publice de conducere. Figura 4 Situaţia delegărilor de competenţă către autorităţi şi instituţii publice locale pentru organizarea concursurilor de ocupare a funcţiilor publice În ceea ce priveşte competenţa, prin raportare la prevederile legale, în organizarea şi derularea concursurilor, în cursul anului 2006 au fost organizate şi desfăşurate concursuri astfel: Figura 5 Situaţia concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice defalcate pe competente: ANFP, respectiv autorităţi şi instituţii publice Referitor la monitorizarea şi controlul activităţilor referitoare la funcţia publică şi funcţionarii publici principala sursă de informare, analiză şi documentare pentru acest domeniu a fost reprezentată de petiţiile adresate Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în calitate de instituţie responsabilă cu asigurarea managementului funcţiei publice şi funcţionarilor publici din România, pe parcursul anului 2006. Numărul total al petiţiilor primite a fost de 2210, repartizate diferit pe domenii de interes, judeţe ale ţării şi grupuri ţintă monitorizate - autorităţi şi instituţii publice din administraţia centrală şi locală, funcţionari publici, sindicate şi cetăţeni. Figura 6 Situaţia petiţiilor De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 26, alin.
(2)din Legea nr. 188/1999 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunică Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare, orice modificare intervenită în situaţia funcţionarilor publici. În acest sens, în evidenţa informatizată a Agenţiei sunt centralizate date privind situaţia funcţionarilor publici, sub aspectul sancţiunilor disciplinare aplicabile acestora, ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 188/1999 republicată, ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici, republicată, ale Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare şi a altor acte normative în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici: Figura 7 Situaţia sancţiunilor disciplinare Referitor la activitatea de control administrativ de specialitate exercitat de către Agenţie precizăm că acesta este un control de legalitate al actelor administrative din domeniul funcţiei publice, nefiind un control axat pe raporturi de subordonare. Anularea actelor administrative controlate nu poate fi hotărâtă decât de instanţa de contencios administrativ. Ca şi măsuri şi acţiuni corective, în urma controalelor efectuate au fost făcute recomandări cu caracter general (spre exemplu, verificarea şi controlul reîncadrării funcţionarilor publici) şi au fost stabilite măsuri şi acţiuni corective, îndrumări de specialitate obligatorii precum: îndeplinirea dispoziţiilor din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările ulterioare referitoare la regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese, respectiv îndeplinirea dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 417/2006, modul de completare şi actualizare a dosarelor profesionale sau a altor acte de personal. Au fost identificate şi relevate, totodată, vicii de procedură în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea concursurilor, respectiv examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice, precum şi în ceea ce priveşte procedura de lucru a comisiilor de disciplină şi întocmirea actelor administrative de sancţionare disciplinară. În îndeplinirea calităţii procesuale active, activitatea de reprezentare în instanţă se prezintă după cum urmează: Figura 8 Situaţia dosarelor de instanţă în care ANFP a avut calitatea procesuală de pârât În urma desfăşurării activităţii de reprezentare în instanţă se pot formula următoarele concluzii: 1) În marea majoritate a cauzelor în care s-a exercitat calitate procesuală activă, instituţia responsabilă cu asigurarea managementului funcţiilor publice şi funcţionarilor publici a fost chemată în judecată, în calitate de pârât, procentul situaţiilor în care Agenţia a fost partea reclamantă nedepăşind 10%; 2) Din cauzele judecate, mai mult de 4/5 au fost finalizate în favoarea Agenţiei; 3) Dintre domeniile ce au făcut obiectul acţiunilor în instanţă în perioada de referinţă, predominante au fost solicitările de anulări de documente administrative (acte administrative, ordine, rapoarte, acorduri-cadru, concursuri), precum şi reîncadrările şi obligarea părţii pârâte la diferite acţiuni specifice domeniului funcţiei publice (obligare stabilire/transformare funcţii, obligare acordare aviz, obligare soluţionare transfer, etc.); 4) Având în vedere cele menţionate anterior, gradul de cunoaştere a specificului activităţii, limitelor de competenţă şi domeniului funcţiei publice poate fi considerat, în general, de natură a ridica probleme în aplicarea prevederilor legale. Colaborările cu parteneri din ţară şi străinătate s-au concretizat în: > Colaborări interne şi internaţionale, în scopul întăririi capacităţii administrative şi ameliorarea calitativă a asigurării managementului în administraţia publică în general şi în ceea ce priveşte funcţia publică şi funcţionarii publici în special; > Identificarea şi implementarea de instrumente menite să faciliteze gestionarea sistemului funcţiei publice; > Stabilirea de contacte şi identificarea de potenţiali parteneri pentru colaborări viitoare în domeniul supus analizei, în scopul promovării imaginii corpului funcţionarilor publici din România ca un corp profesionist, neutru din punct de vedere politic, cu competenţe profesionale la standarde europene. Cu privire la perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici de menţionat este faptul că în luna ianuarie a anului 2006 Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a elaborat şi transmis unui număr de 28 de autorităţi şi instituţii publice două chestionare care au avut ca scop realizarea unei diagnoze a sistemului funcţiei publice. Conform legislaţiei în vigoare, Institutul Naţional de Administraţie organizează următoarele programe de formare în vederea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici: - Programe de formare specializată în administraţia publică, cu durata de 1 an şi 2 ani, pentru înalţi funcţionari publici, funcţionari publici de conducere, tineri funcţionari publici şi tineri absolvenţi de studii superioare - viitorii manageri publici; - Programe de perfecţionare de până la 90 de zile pentru resursele umane din administraţia publică şi alte persoane interesate; - Programe de formare de formatori; - Seminarii, conferinţe naţionale şi internaţionale (parteneriate). 1. Derularea de programe de formare specializată în administraţia publică pentru înalţii funcţionari, viitorii manageri publici, funcţionarii publici de conducere. - Formarea specializată a funcţionarilor de conducere Prin organizarea Programului de formare specializată destinat funcţionarilor publici de conducere INA şi-a propus să formeze funcţionari publici pentru o carieră managerială în administraţia publică, care să contribuie la dezvoltarea unui serviciu public performant în România. Tabel nr. 1 Situaţia cu absolvenţii cursurilor organizate Lansarea în premieră în octombrie 2003, a programului de formare specializată în administraţia publică, cu durata de 1 an, a fost pentru Institut o provocare majoră ce s-a transformat în 2004 într-o şansă de dezvoltare a competenţelor instituţionale INA şi de profesionalizare managerială a funcţiilor publice de conducere din administraţia publică centrală şi locală. - Formarea specializată a înalţilor funcţionari publici Programul de Formare Specializată destinat Înalţilor Funcţionari Publici are ca obiectiv dezvoltarea unei cariere manageriale a înalţilor funcţionari publici, obţinerea de competenţe şi abilitaţi necesare susţinerii procesului de reformă a administraţiei publice şi de integrare europeană. Tabel nr. 1 Situaţia cu absolvenţii cursurilor organizate cu sprijin extern - Dezvoltarea unor programe de pregătire specializată a prefecţilor În perioada aprilie-noiembrie 2005, a fost organizat programul de formare specializată destinat funcţiei prefecturale din România. Obiectivul programului a fost dezvoltarea abilităţilor manageriale ale prefecţilor şi subprefecţilor numiţi recent în funcţii, în conformitate cu cerinţele majore ale funcţiei prefecturale în contextul reformei administraţiei publice din România şi a integrării europene. Programul a fost organizat cu sprijinul Ambasadei Franţei în România şi a beneficiat de asistenţă tehnică din partea experţilor şi instituţiilor de specialitate franceze (ENA). Au absolvit 90 de participanţi, prefecţi şi subprefecţi. - Formarea specializată a viitorilor manageri publici (Proiectul Tinerilor Profesionişti) Proiectul Tinerilor Profesionişti (Young Professionals Scheme) reprezintă o iniţiativă importantă, finanţată de către Uniunea Europeană, în cadrul programului Phare 2003, în vederea accelerării ritmului de modernizare a funcţiei publice din România. Proiectul pregăteşte un nucleu de lideri ai noii generaţii în cadrul funcţiei publice, care să fie neutri din punct de vedere politic şi formaţi profesional în spiritul valorilor şi principiilor moderne ale managementului sectorului public în Uniunea Europeană. Proiectul Tinerilor Profesionişti urmăreşte atingerea obiectivelor sale prin crearea unui corp de profesionişti în cadrul funcţiei publice. Aceşti tineri profesionişti, denumiţi bursieri şi stagiari, sunt formaţi prin intermediul a două programe distincte, fiecare incluzând perioade de instruire în România şi în state ale Uniunii Europene. Proiectul Tinerilor Profesionişti este implementat de o echipă de asistenţă tehnică a proiectelor PHARE, în strânsă colaborare cu Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice (UCRAP) din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP). Obiectivul pe termen lung al proiectului este să creeze sisteme de recrutare şi selecţie, de instruire, evaluare şi repartizare pe posturi, care să fie adecvate unui model de dezvoltare profesională accelerată a funcţionarilor publici destinaţi unor poziţii înalte în cadrul administraţiei publice. INA a realizat componenta de training pentru Ciclul I YPS, anul II de formare în perioada noiembrie 2004-august 2005. Au fost organizate sesiuni de formare pe tematici de interes pentru viitorii manageri publici precum şi stagii de formare de 14 săptămâni în instituţii şi organizaţii ale administraţiei publice centrale şi locale. INA a realizat componenta training pentru Ciclul II YPS, anul I de formare în perioada noiembrie 2005-august 2006. Au fost organizate 4 blocuri modulare de formare, 3 sesiuni de stagii (2 în Bucureşti, 1 în teritoriu). A avut loc o evaluare finală a cursanţilor care a constat într-un studiu de caz. Tabelul nr. 3 Situaţia cu absolvenţii programului YPS 2. Derularea de programe de perfecţionare destinate diverselor categorii de funcţionari publici din administraţia publică Programele de perfecţionare vizează următoarele domenii: - Strategie şi planificare, sisteme de management al calităţii şi managementul proiectelor - Management public/Administraţie eficientă şi eficace - Afaceri europene/Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor UE - Aspecte financiare şi de contabilitate Programele de scurtă durată reprezintă pentru Institut un contact permanent cu realitatea nevoilor de formare ale administraţiei publice din România având ca obiective: > Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici, a altor categorii de resurse umane din administraţia publică şi a altor persoane interesate, în contextul reformei administraţiei publice şi integrării europene; > Dezvoltarea abilităţilor manageriale şi/sau de execuţie în domeniile specifice de activitate ale participanţilor, în scopul îmbunătăţirii performanţelor individuale şi instituţionale ale acestora, în acelaşi context al reformei şi integrării europene. Alături de programele cuprinse în Oferta semestrială, INA dezvoltă şi programe "la cerere". Pachetele de programe dezvoltate la cererea instituţiilor direct interesate sunt oferite de INA, în funcţie de nevoile specifice ale fiecărui potenţial beneficiar. Practic, prin aceste programe Institutul încearcă individualizarea ofertei de formare. Din acest punct de vedere în 2006, de exemplu, se constată că au fost realizate 179 programe de perfecţionare conform grilelor trimestriale ofertate şi 44 programe la "cerere". Tabelul nr. 4 Situaţia programelor de perfecţionare 3) La acest numeric de programe se adaugă şi cele 30 programe de perfecţionare (1064 participanţi) organizate de Departamentul de Perfecţionare din INA în parteneriat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza protocolului de colaborare încheiat între INA şi CNAS. Comparativ, faţă de anul 2005, situaţia se prezintă astfel: Tabelul nr. 4 Situaţia comparativă cu numărul programelor de perfecţionare şi a absolvenţilor 3. Programe de formare de formatori Au fost derulate 2 programe de formare de formatori pe tema afacerilor europene, respectiv fondurile structurale, în cadrul proiectului "Adaptarea nivelului central al administraţiei publice centrale din România la structurile europene", organizat de INA în parteneriat cu Institutul de Politici Europene Berlin şi societatea InWent Germania. Au fost organizate sesiuni de formare de formatori pentru personalul INA în cadrul unui proiect derulat în parteneriat cu Institutul de Administraţie Publică din Irlanda (IPA). În cadrul proiectului de dezvoltare instituţională desfăşurat în parteneriat cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF), INA a organizat programe de formare de formatori francofoni pe temele "Management Strategic" şi "Bună Guvernare". 4. Seminarii, conferinţe naţionale şi internaţionale Forumul anual al Formării Continue în administraţia publică - Ediţia a II-a, în iunie 2005 şi ediţia a III-a în 2006. La ediţia a III-a a Forumului au participat 130 de persoane, reprezentanţi ai instituţiilor de formare de pe piaţa formării din România şi a oferit prilejul lansării unei reţele naţionale de formare pentru administraţia publică cu scopul de a îmbunătăţi calitatea ofertei de formare pentru funcţionarii publici prin o mai bună coordonare a activităţilor institutelor/organizaţiilor prezente. Totodată, cu ocazia acestei reuniuni a fost prezentat studiul naţional privind furnizorii de formare pentru administraţia publică dezvoltat şi implementat de către INA la care au participat 54 de organizaţii de formare din domeniul public, privat, precum şi formatori persoane fizice. Seminarul Internaţional "Managing and implementing the structural funds: a new challange for candidate countries", 29 -30 noiembrie 2005. Organizarea conferinţei "Ensuring Quality în Training: a New Approach and Challenge for Training Institutions", 19-20 septembrie 2005. Cu ocazia organizării celei de-a XI-a Reuniuni la nivel înalt a Francofoniei găzduită de România în anul 2006, Institutul Naţional de Administraţie a venit în întâmpinarea valorilor francofoniei prin organizarea "Forumului Internaţional al Şcolilor şi Institutelor de Administraţie Publică Francofone" în perioada 25 - 26 septembrie 2006, reunind 51 de participanţi din 4 continente. Seminarul cu tema "Achiziţii publice europene, parteneriat public privat şi concesionări", Bucureşti, 6-7 iulie 2006, la care au participat 40 de funcţionari publici. Au fost derulate o serie de evenimente (seminarii, ateliere de lucru, conferinţe, masă rotundă) pe teme de interes pentru administraţia publică (integrare europeană; fonduri structurale; achiziţii publice, etc.). Evenimentele au fost organizate cu parteneri naţionali şi internaţionali. Acest gen de evenimente se vor derula în continuare, în funcţie de parteneriatele naţionale şi internaţionale pe care INA le dezvoltă. În cursul anului 2006, ANFP a colaborat cu următoarele instituţii: SIGMA, Reţeaua Europeană de Administraţie Publică, Comitetul pentru Democraţie Regională şi Locală - Comisia de experţi în domeniul eticii publice şi a democraţiei participative. De asemenea, pe parcursul anului 2006 s-au stabilit şi s-au desfăşurat programe rezultate dintro serie de cooperări bilaterale cu state din Europa şi din Asia. Obiectivul urmărit a fost identificarea şi iniţierea de noi proiecte şi parteneriate privind promovarea de instrumente de management în administraţia publică în general şi în funcţia publică în special, precum şi schimbul de know-how, în special cu instituţii şi organisme similare celor din România. În ceea ce priveşte colaborarea cu parteneri din ţară, un proiect cu rezultate deosebite a fost iniţiat, elaborat şi implementat, în perioada octombrie 2005 - octombrie 2006, în parteneriat cu asociaţia "Asistenţă şi Programe pentru Dezvoltare Durabilă - Agenda 21" şi Societatea Română de Televiziune, fiind finanţat din fonduri europene prin Programul PHARE 2003 - Consolidarea societăţii civile în România. ANFP a gestionat următoarele programe în domeniul funcţiei publice: - Proiectul PHARE 2004/016-772.01.03.01.02 "Implementarea reformei funcţiei publice" - asistenţă tehnică - Proiectul PHARE 2004/016-772.01.03.01.03 "Modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcţiei publice din România - crearea sistemului informaţional integrat" - investiţii - Proiectul PHARE 2004/016-772.01.02/03 - "Observatorul instituţiei prefectului", care se derulează în parteneriat de către Agenda 21, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi Societatea Română de Radio. - Proiectul PHARE 2003/005-551.01.05/04 "Transparenţă şi etică în administraţia publică". - Studiul comparativ privind salarizarea din sectorul public şi privat din România. În vederea elaborării acestui studiu, a fost încheiat contractul cu firma de consultanţă Hay Group S.A. Acest studiu urma să ofere o perspectivă comparată asupra salarizării existente în România, în sectorul public şi sectorul privat. În data de 03 mai 2006 experţii Hay Group S.A. au predat baza de date şi software-ul folosit la elaborarea studiului (Hay Remuneration Assistant) şi a oferit beneficiarului instruire în ceea ce priveşte utilizarea lui. - Elaborarea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a încheiat contractul cu firma de consultanţă Bannock, transformat ulterior în DAI Europe Ltd., în scopul realizării proiectului "Servicii de consultanţă pentru elaborarea unui sistem unitar de salarizare". Obiectivul principal al proiectului l-a constituit acordarea de asistenţă Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în elaborarea proiectului legii privind sistemul unitar de salarizare a funcţionarilor publici, precum şi a legislaţiei secundare şi strategiei de implementare a sistemului. Acestora li se adaugă şi alte proiecte considerate relevante pentru domeniul supus analizei datorită incidenţei asupra sistemului şi mecanismelor de gestiune a funcţiilor publice şi funcţionarilor publici. B. Descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice În perioada 2005-2006 procesul de descentralizare a trecut printr-o etapă de reorganizare. Cadrul legislativ a fost complet înnoit; noua lege-cadru a descentralizării stabileşte principii, reguli şi criterii clare şi universal-valabile pentru transferul unor noi competenţe către autorităţile administraţiei publice locale sau optimizarea serviciilor deja descentralizate. De asemenea, statuează o nouă tipologie şi structură a competenţelor exercitate în prezent de autorităţile administraţiei publice locale, divizându-le în exclusive, partajate şi delegate. Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006 instituie un nou sistem de echilibrare a bugetelor locale, menit să elimine influenţa politică în alocarea fondurilor şi să suplimenteze resursele comunităţilor locale sărace. Legea finanţelor publice locale instituie un nou sistem de echilibrare a bugetelor locale, menit să elimine influenţa politică în alocarea fondurilor şi să suplimenteze resursele comunităţilor locale sărace. Astfel, Legea introduce patru principii bugetare noi: Principiul autonomiei locale financiare, Principiul proporţionalităţii, Principiul consultării şi Principiul solidarităţii. În sprijinul creşterii autonomiei locale financiare, limita gradului de îndatorare al autorităţilor administraţiei publice locale creşte de la 20% la 30%. Această creştere permite obţinerea de resurse financiare suplimentare destinate finanţării unor acţiuni multianuale. Totodată, Legea prevede introducerea unor capitole distincte privind insolvabilitatea unităţilor administrativ-teritoriale, cu trei componente: criza financiară, insolvenţa şi insolvabilitatea. Aceste reglementări urmăresc determinarea unei mai mari rigori în ceea ce priveşte administrarea banului public. Totodată, amendamentele la Statutul funcţionarilor publici reprezintă un prim pas în direcţia descentralizării managementului funcţiei publice. În acelaşi timp, cadrul instituţional pentru politicile privind descentralizarea, constituit dintr-un comitet interministerial şi grupuri de lucru sectoriale, a devenit funcţional. Cu toate aceste îmbunătăţiri ale cadrului legislativ, activităţile de transfer ale unor noi competenţe au fost reduse. De asemenea, aspectele legate de transferul incomplet al unor competenţe, de alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi monitorizarea unor servicii publice deja descentralizate, nu au fost rezolvate. Principala cauză a acestei stări de fapt este lipsa de implicare a factorilor de decizie din Guvern, pentru care descentralizarea a reprezentat o problemă mult prea complicată sau a avut o importanţă secundară. Fragmentarea administrativă în România a atins proporţii îngrijorătoare. În anul 2005 existau aproape 3000 de comune, cu o populaţie medie de până la 4000 de locuitori. În aceste condiţii, marea majoritate a acestora, precum şi o bună parte a oraşelor mici, nu dispun de o bază de impozitare suficient de mare pentru a genera venituri proprii semnificative. Totodată, aceste unităţi administrativ-teritoriale de dimensiuni reduse nu pot realiza economii de scară şi nu au resurse manageriale şi tehnice suficiente, ceea ce conduce la o calitate nesatisfăcătoare a serviciilor publice furnizate. În concluzie, fragmentarea administrativă excesivă are drept rezultat o capacitate administrativă redusă a comunelor şi oraşelor mici, care, în cele din urmă, afectează calitatea serviciilor publice locale şi nivelul de trai al cetăţenilor. Transferul de competenţe de la nivel central la nivel local presupune capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a le exercita în mod eficient. Experienţa acumulată în procesul de descentralizare demonstrează necesitatea asigurării unui grad mai mare de profesionalism în funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale la toate nivelurile. Legea nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 instituie funcţia de "administrator public" Există însă şi unele domenii care necesită continuarea eforturilor sau amplificarea acestora, în scopul identificării soluţiilor adecvate pentru modernizarea administraţiei publice, pentru atingerea standardelor specifice statelor membre ale Uniunii Europene. Este vorba, în special de domeniul finanţelor publice locale, precum şi de aspectele privitoare la întărirea competenţelor şi responsabilităţilor ce revin autorităţilor locale cu privire la patrimoniul acestora. În domeniul aplicării politicilor fiscale şi bugetare locale prevăzute în Programul de guvernare şi în documentele programatice şi strategice ale Guvernului şi MIRA, un rol important îl are Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale. Dintre realizări, pot fi precizate:
- a)Acţiunile necesare, potrivit competenţelor, pentru îndeplinirea măsurilor prevăzute în Programul legislativ 2005 - 2008 în domeniile politicilor fiscale, în conformitate cu obiectivele Programului de guvernare; ...
- b)Elaborarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; ...
- c)Elaborarea proiectului Hotărârii de Guvern privind funcţionarea şi atribuţiile Comitetului pentru finanţe publice locale (proiectul se află în circuitul de avizare). ... C. Procesul de formulare a politicilor publice Legislaţia nou creată asigură diseminarea pe scară largă a informaţiilor privind politicile publice şi încurajarea participării cetăţenilor, a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a funcţionarilor publici la realizarea acestora. HG nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central şi HG nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale, prevăd obligativitatea consultărilor publice în cazul tuturor politicilor publice, cu impact major asupra mediului economic şi social. Astfel se asigură o transparenţă sporită a conceperii politicilor publice, până în faza de luare a deciziei politice. A fost adoptată Strategia pentru îmbunătăţirea sistemului de planificare şi elaborare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale (HG nr. 870/2006) care prevede fundamentarea politicilor publice pe baza unei analize profesioniste. Pentru continuarea măsurilor de reformă s-a impus necesitatea elaborării unui document strategic pentru perioada 2007-2009. În acest sens, în conformitatea cu prevederile Dispoziţiei nr. 3/2006 a secretarului de stat pentru reforma administraţiei publice a fost constituit Grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei Guvernului României privind reforma în administraţia publică, 2007-2009. În calitate de structură responsabilă cu promovarea iniţiativelor de reformă, Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice dezvoltă şi implementează concepte şi instrumente moderne în vederea eficientizării activităţii instituţiilor publice, atât la nivel central cât şi la nivel local. Acestea sunt: - PMM (programul multianual de modernizare) bazat pe principiile managementului strategic, este un instrument prin care se realizează programarea modernizării instituţiilor publice referitor la modul în care acestea funcţionează intern, colaborează cu partenerii şi, nu în ultimul rând, cum se adresează şi răspund solicitărilor cetăţenilor. Programul Multianual de Modernizare a început să fie implementat încă din anul 2004 la nivelul ministerelor, prefecturilor şi consiliilor judeţene şi a constat în valorificarea şi prioritizarea iniţiativelor de reforme instituţionale raportate la resursele şi contextul fiecărei instituţii. - CAF (Cadrul de Auto-evaluare a Modului de Funcţionare a Instituţiilor Publice) Instrumentul de auto-evaluare a modului de funcţionare a instituţiilor publice - CAF a reuşit să mobilizeze personalul implicându-l în procesul de îmbunătăţire continuă a activităţii instituţiei, având la bază principiile managementului calităţii totale (orientare către client/cetăţean, leadership, implicarea angajaţilor, abordare bazată pe procese şi fapte, abordare managerială bazată pe sistem, abordarea luării deciziilor pe bază de fapte, relaţii reciproc avantajoase cu partenerii, îmbunătăţire continuă şi inovaţie) şi abordarea bottom-up. Până la această dată 38 de instituţii publice au solicitat, pe bază voluntară, implementarea acestui instrument. 24 din ele au beneficiat de sprijin din partea UCRAP în derularea procedurii de autoevaluare şi alte 14 instituţii vor beneficia de asistenţă tehnică, din partea UCRAP, în implementarea CAF. - YPS (Schema tinerilor profesionişti) - Proiectul continuă dezvoltarea unui corp de tineri funcţionari publici bine instruiţi în vederea accelerării procesului de modernizare şi transformare a funcţiei publice din România, şi reprezintă o parte importantă a strategiei de reformă în domeniul funcţiei publice. Cel de-al doilea ciclu a început pe data de 09 august 2005. Programul s-a derulat în colaborare cu INA şi ANFP. Până în luna noiembrie 2005, în cadrul procesului de selecţie au fost selectaţi 109 participanţi. Până în luna august 2006, la INA s-a desfăşurat programul de training cuprinzând 4 blocuri modulare de training şi trei stagii derulate în administraţia publică atât la nivel central cât şi local. Programul cu o durată de 39 de săptămâni s-a încheiat cu un studiu de caz, din perspectiva managementului strategic, încurajând astfel utilizarea tehnicilor într-un mod integrat. - Simplificarea procedurilor administrative - creşterea calităţii reglementărilor (creşterea coerenţei actelor normative, găsirea de alternative eficiente la reglementări, legiferarea doar a ceea ce este strict necesar). Obiectivul general al simplificării administrative îl reprezintă facilitarea raporturilor între cetăţean şi administraţie. Iniţiativele de simplificare au vizat câteva proiecte:
- a)Simplificarea procedurii de înmatriculare a vehiculelor. Acţiunea de simplificare se înscrie într-un proiect mai larg de modernizare a administraţiei publice, şi anume proiectului PHARE RO03/IB/OT/01 privind întărirea capacităţii instituţionale a Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice şi a reţelei de modernizatori. ...
- b)Îmbunătăţirea cadrului legal cu privire la administrarea accidentelor rutiere prin introducerea constatului amiabil şi transferul soluţionării tamponărilor uşoare de la Poliţia Rutieră către societăţile de asigurări. Proiectul a fost elaborat în colaborare cu IGPR. ...
- c)Ghidul metodologic de simplificare a procedurilor administrative prin care se propune o abordare modernă a proiectelor de simplificare. Scopul urmărit este de a sprijini instituţiile administraţiei publice în formularea, planificarea, monitorizarea şi evaluarea unei proceduri de simplificare. ...
- d)Simplificarea formalităţilor administrative necesare eliberării permiselor de muncă pentru străini prin eliberarea acestora în sistem de ghişeu unic. Elaborarea propunerii de politică publică în colaborare cu Autoritatea pentru Străini. ... - Fondul de Modernizare - dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale de a elabora şi implementa proiecte pentru promovarea dezvoltării economice şi sociale la nivel local (fondul de modernizare) - RNM (Reţeaua Naţională de Modernizare) - asigură, prin intermediul grupurilor de modernizare de la nivelul ministerelor şi judeţelor, diseminarea bunelor practici din domeniu, la nivelul administraţiei publice, luând în considerare atât experienţa dobândită în cadrul administraţiei publice româneşti, cât şi experienţa ţărilor membre ale Uniunii Europene. A fost creată o bază de date cu toţi membrii RNM la care au acces toţi membrii UCRAP. Lunar, se transmite tuturor membrilor reţelei, un newsletter prin care sunt informaţi de acţiunile şi iniţiativele pe care UCRAP le întreprinde. - Implementarea proiectelor de înfrăţire instituţională: PHARE RO2004/IB/OT/01 - "Coordonarea procesului de descentralizare şi deconcentrare de către administraţia publică centrală" şi PHARE RO2004/IB/OT/02 - "Întărirea autonomiei financiare a autorităţilor locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscală şi financiară". - Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - obiectivul proiectului este de a sprijini unităţile administrativ-teritoriale în constituirea şi administrarea de asociaţii de dezvoltare intercomunitară, astfel încât acestea să devină forma de asociere cea mai utilizată la nivel local. În cadrul proiectului au fost elaborate studii privind numărul unităţilor administrativ-teritoriale din România şi a populaţiei aferente precum şi situaţia asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. - Administratorul Public - Proiectul derulat de UCRAP sprijină promovarea şi implementarea funcţiei de administrator public la nivelul autorităţilor publice locale. În acest sens, a fost realizată o cercetare administrativă în vederea evaluării necesităţii şi a disponibilităţii pentru introducerea funcţiei de administrator public la nivelul primăriilor municipale din România. Conceptul de administrator public a fost promovat în cadrul unui set de ateliere de lucru/întâlniri consultative cu prefecţi, primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene şi cu reprezentanţi ai structurilor asociative ale administraţiei publice locale partenere ale UCRAP pentru proiectul "Administratorul public". Ocupaţia de administrator public a fost introdusă în Clasificarea Ocupaţiilor din România. A fost elaborat Ghidul administratorului public, care prezintă recomandări cu privire la procedurile de angajare, fişa de post, contractul de management pentru administratorul public dar şi exemplificări ale cazurilor de bună practică, atât în plan intern, cât şi internaţional. Până în prezent, au fost angajaţi 10 administratori publici, iar un număr de 15 unităţi administrativ-teritoriale au optat pentru includerea acestui post în organigramă. Până în prezent, MIRA, prin activitatea desfăşurată de către Direcţia Generală pentru Comunităţile Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative, nu a acordat ajutoare de stat fără autorizarea acestora de către Consiliul Concurenţei. La nivelul MIRA nu au fost identificate probleme privind nerespectarea obligaţiilor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, pe capitolul 6 - Politica în domeniul concurenţei. Reprezentanţii Direcţiei Generale pentru Comunităţile Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative au participat la grupurile de lucru interministeriale constituite la nivelul Consiliului Concurenţei pentru clarificarea unor probleme generale în domeniu şi elaborarea unor proiecte de acte normative. Până la sfârşitul anului 2006, prin Direcţia Generală pentru Comunităţile Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative au fost elaborate şi promovate aproximativ 60 de notificări individuale pentru autorizare, la care se adaugă 2 scheme de autorizare. Consiliul Concurenţei nu a respins nici o notificare formulată de MIRA, prin Direcţia Generală pentru Comunităţile Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative şi nu a deschis nici o procedură de investigaţie pentru situaţiile notificate. Până în prezent, a fost acordat titlul de parc industrial prin ordin sau hotărâre a Guvernului, pentru 36 de locaţii. În parcurile industriale cu titlu şi declarate prin hotărâre a Guvernului, până la sfârşitul anului 2006 au fost atraşi 461 agenţi economici care au creat 21 948 locuri de muncă. În perioada 1998 - 2003 au fost declarate 38 zone defavorizate. În procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, Guvernul s-a angajat că nu va mai declara alte zone defavorizate. La această dată deţin acest statut 28 zone defavorizate. În octombrie 2006 Consiliul Concurenţei a controlat 1393 agenţi economici cu certificat de investitor care beneficiau la acea dată de ajutor de stat, din care 1318 erau eligibili să primească în continuare ajutor de stat. Numărul maxim al acestora a fost de 2980 în anul 2004. B. Obiective C. Instituţii subordonate, coordonate sau sub autoritate şi rolul acestora Conform Hotărârii nr. 1.083 din 8 iulie 2004, Institutul Naţional de Administraţie coordonează Centrele Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală. Centrele Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală sunt instituţii publice cu personalitate juridică, autonome, aflate în coordonarea Institutului Naţional de Administraţie. Centrele Regionale au sediile în municipiile Bucureşti, Călăraşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu şi Timişoara. A fost demarat şi se continuă procesul de înfiinţare a primelor 8 antene judeţene funcţionale ale Centrelor, în parteneriat cu autorităţile locale (Galaţi, Tulcea, Hunedoara, Caraş-Severin, Arad, Bistriţa Năsăud, Satu-Mare). D. Lista actelor normative relevante Lista actelor normative relevante este prezentată în anexa nr. 1. E. Documente de politică publică existente - Programul de guvernare 2005-2008; - Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013; - Planul de acţiuni al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru îndeplinirea programului de guvernare; - Document de politică publică - "O procedură de înmatriculare mai simplă, mai sigură, mai performantă, mai durabilă"; - Document de politică publică - "Procedură simplificată de gestionare a accidentelor uşoare - o abordare de tip european"; - Strategia actualizată a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică, 2004-2006, aprobată prin HG nr. 699/2004; - Strategia sistemului informatic pentru managementul resurselor umane în corpul funcţionarilor publici - Faza 2; - Strategia naţională privind accelerarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, aprobată prin HG nr. 246/2006; - HG nr. 651/2006 privind politica în domeniul ajutorului de stat 2006-2013; - OUG nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare; - Propunere de politică publică privind formarea profesională a funcţionarilor publici; - Propunere de politică publică privind sistemul unitar de salarizare a funcţionarilor publici; - Proiectul Strategiei privind implementarea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici; - Politica în domeniul ajutorului de stat 2006 - 2013, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 651/2006. F. Lista documentelor de politică publică planificate - Strategia de reforma a administraţiei publice pentru perioada 2007-2009; - Document de politică publică - "Funcţia specifică de manager public integrată în sistemul general al funcţiei publice"; - proiectul Strategiei de dezvoltare a funcţiei publice, parte integrantă din proiectul Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică, 2007-2009, document transmis pentru observaţii şi propuneri Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în luna aprilie a acestui an; - Strategia privind formarea profesională a funcţionarilor publici, ce urmează a fi definită, avizată şi aprobată în aplicarea documentelor de politici publice, conform competenţelor instituţionale reglementate; - Propunere de politică publică privind sistemul unitar de salarizare; - Propunere de politică publică privind formarea profesională a funcţionarilor publici. G. Descrierea programelor bugetare actuale Programele bugetare ale MIRA sunt prezentate în anexa nr. 3/19/19 la bugetul MIRA, sinteza acestora fiind prezentată alăturat. Din datele prezentate în situaţiile financiare la 31.12.2006, Institutul Naţional de Administraţie a înregistrat următorii indicatori economico - financiari: Venituri totale, în valoare de 7.111.793 RON din care: venituri proprii - 3.678.793 RON subvenţii - 3.433.000 RON La data de 31.12.2006, veniturile proprii încasate au fost depăşite cu suma de 243.793 RON, faţă de bugetul estimat de 3.435.000 RON. Cheltuieli înregistrate, în valoare de 8.200.913 RON. Detalierea cheltuielilor pe categorii se regăseşte în anexa 7 la Darea de seamă contabilă la data de 31.12.2006. Institutul Naţional de Administraţie a beneficiat de subvenţie de la bugetul de stat, în valoare de 3.433.000 RON. Situaţia soldurilor conturilor de decontare la data de 31.12.2006 este următoarea: - Debitori (contul 461) - 5.936 RON, din care 5.233 RON provin din activitatea curentă; - Clienţi (contul 411) - 20.891 RON. Soldul contului 411 provine din facturile emise pentru cursurile de participare la programele de perfecţionare şi specializare organizate de INA şi neîncasate până la data de 31.12.2006. Soldul contului asigurări sociale - 431 în valoare de = 188.119 RON reprezintă obligaţia curentă faţă de bugetul asigurărilor sociale. Soldul contului furnizori - 401 în valoare de 13.654 RON reprezintă facturi utilităţi, materiale şi prestări servicii. În prezent, în cadrul ANFP au fost contractate şi se află în faza de implementare două proiecte cu finanţare europeană: PHARE 2004/016-772.01.03.01.02 "Implementarea reformei funcţiei publice" şi PHARE 2004/016-772.01.03.01.03 "Modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcţiei publice din România - crearea sistemului informaţional integrat". Suma totală alocată primului proiect este de 1 803 500 Euro iar cea alocată celui de-al doilea, de 1 948 255 Euro, din care partea de co-finanţare naţională este de 487 063, 75 Euro, iar partea de finanţare PHARE este de 1 461 191,25 Euro. Direcţia de activitate nr. II. ASIGURAREA ORDINII PUBLICE ŞI SIGURANŢEI CETĂŢENILOR A. Situaţia actuală 1. în domeniul managementului operaţional Structurile de ordine şi siguranţă publică au fost supuse unui amplu proces de modernizare instituţională concomitent cu asigurarea unui cadru legislativ omogen, complet şi în concordanţă cu sistemul european legislativ. Au fost elaborate principalele documente de planificare şi orientare strategică pentru dezvoltarea instituţională: strategii naţionale şi sectoriale, concepţii de reorganizare şi planuri de acţiune, în vederea transpunerii în actualitate a obiectivelor Programului de Guvernare. În cadrul procesului de reformă au fost folosite multiplele recomandări ale experţilor europeni realizate cu ocazia monitorizărilor realizate pe parcursul anilor 2004-2006. În cadrul principalelor structuri de ordine şi siguranţă publică s-au creat structuri specializate pentru genurile noi de criminalitate sau considerate prioritare de Uniunea Europeană sau la nivel naţional. Pentru a face faţă noilor provocări ale societăţii informaţionale şi a răspunde standardelor europene în domeniul securităţii informaţiei, au fost dezvoltate structuri de securitate pentru tehnologia informaţiei. În prezent structurile de ordine şi siguranţă publică au o nouă arhitectură instituţională şi îndeplinesc standardele tehnice şi profesionale care le fac capabile să răspundă eficient la toate canalele de cooperare interinstituţionale de la nivelul Uniunii Europene. La nivelul structurilor de ordine şi siguranţă publică s-au produs importante modificări în ceea ce priveşte atitudinea corpului managerial faţă de distribuţia şi eficientizarea utilizării resurselor instituţiilor. Întreg procesul de schimbare instituţională a fost susţinut prin alocarea resurselor în conformitate cu principiile planificării bugetare pe bază de programe, fundamentate pe priorităţile identificate şi de noua poziţie pe care structurile de ordine şi siguranţă publică trebuie să o ocupe în spaţiul furnizării serviciilor publice. În ceea ce priveşte segmentul resurselor umane, politicile în domeniu au urmărit asigurarea unui corp de cadre profesioniste cu o vastă cultură organizaţională cu accent pe creşterea eficienţei acţiunilor şi a calităţii serviciilor către populaţie. Activităţile desfăşurate urmăresc îndeplinirea priorităţilor europene şi naţionale şi sunt focalizate pe contracararea şi controlul eficient al crimei organizate, traficului de droguri, corupţiei, prejudiciului deosebit adus bugetului de stat consolidat cu implicaţii majore în plan economico-social şi pe reducerea infracţiunilor grave săvârşite contra vieţii şi integrităţii corporale a persoanei. Alături de aceste priorităţi este continuată şi activitatea de prevenire şi combatere a micii criminalităţi, care deşi nu prezintă pericol social semnificativ, constituie o prioritate pe agenda structurilor de ordine şi siguranţă publică. Poliţia de Frontieră Română acţionează consecvent pentru adoptarea şi implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea securităţii interne şi pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, un accent deosebit fiind acordat viitoarei frontiere externe. Controlul şi supravegherea frontierei se desfăşoară într-o manieră profesională astfel încât să respecte în totalitate demnitatea umană, măsurile adoptate fiind proporţionale cu obiectivele urmărite. În prezent, în România, pentru fiecare actor instituţional (MIRA, MEC, MMSSF, MS etc.) s-au stabilit responsabilităţi privind integrarea străinilor în domeniul său de activitate/responsabilitate, coordonarea şi monitorizarea politicii revenind Oficiului Român pentru Imigrări, care are şi datoria de a oferi, prin structurile sale teritoriale, servicii specifice în vederea facilitării integrării în societatea românească a diferitelor categorii de străini (cursuri de învăţare a limbii române, sesiuni de informare, consiliere şi orientare culturală). Delimitarea între categoriile de străini are în vedere categoriile care au obţinut o formă de protecţie în România pe de o parte şi ceilalţi străini cu şedere legală în România pe de altă parte, şi se bazează pe situaţia specială a primilor (refugiaţii şi străinii care au protecţie subsidiară). 2. în domeniul relaţiilor internaţionale A crescut eficienţa activităţii de cooperarea internaţională, s-au intensificat raporturile între agenţii în vederea abordării concertate a problematicii de interes comun. Activitatea s-a distribuit de-a lungul mai multor paliere de colaborare şi cooperare internaţională, rezultatele indicând câştiguri importante în ceea ce priveşte multiplicarea şi consolidarea relaţiilor cu partenerii din străinătate. 3. în domeniul luptei împotriva traficului de persoane În contextul internaţional al preocupării pentru combaterea fenomenului de trafic de persoane, Uniunea Europeană a lansat un program comun anti-trafic, concretizat în diverse acte normative, în declaraţii, convenţii şi recomandări ale instituţiilor europene. În luna decembrie 2006 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Planul UE privind cele mai bune practici, standarde şi proceduri de combatere şi prevenire a traficului de persoane, cel mai important "pas comunitar" împotriva traficului de persoane până în prezent. Ca parte a procesului de integrare europeană, România a acceptat integral acquis-ul comunitar în vigoare la data de 08.12.2004, corespunzător Cap. 24 de negociere - Justiţie şi Afaceri Interne, inclusiv Acquis-ul Schengen - conform prevederilor art. 8 din Protocolul privind integrarea acestuia în cadrul acquis-ului comunitar. Nu a fost solicitată nici o perioadă de tranziţie sau derogare, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Internelor şi Reformei Administrative fiind în măsură să îl implementeze, în întregime, până la data aderării la Uniunea Europeană. Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, prezentat în luna mai 2006, menţionează progresele înregistrate de ţara noastră în domeniul luptei împotriva traficului de persoane, în principal în ceea ce priveşte combaterea reţelelor de traficanţi şi afirmă că România "rămâne o ţară de tranzit şi, într-o mai mică măsură, o ţară de origine şi destinaţie" pentru traficul de persoane. Raportul Anual al Departamentului de Stat al SUA referitor la traficul de persoane, dat publicităţii în luna iunie 2006, confirmă că România "şi-a îmbunătăţit semnificativ eforturile de combatere a traficului de persoane şi a făcut progrese în îmbunătăţirea coordonării activităţilor antitrafic prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Prevenire a Traficului de Persoane". Deşi încă nu sunt îndeplinite standardele minime pentru combaterea traficului, numeroasele legi adoptate pentru a întări pedepsele aplicate traficanţilor, sporirea resurselor poliţiei pentru anchetarea şi aducerea în faţa instanţei a celor implicaţi în comerţul cu persoane sau proiectele privind înfiinţarea de adăposturi de ajutorare a victimelor demonstrează interesul şi participarea activă a Guvernului României în această direcţie. Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1806 din 2 iulie 2004, ale cărui prevederi sunt completate prin Decizia CSM nr. 269 din 6 iulie 2005, a fost înfiinţată Reţeaua judecătorilor specializaţi în soluţionarea cauzelor de trafic de persoane; aceasta este formată din 56 de judecători, câte un judecător de la fiecare Curte de Apel şi tribunal, fapt ce asigură creşterea eficienţei procedurilor judiciare şi implicit activitatea desfăşurată în acest domeniu de structurile ministerului. Reţeaua a fost notificată internaţional Comisiei Europene, Eurojust, Consiliului Europei, Organizaţia Naţiunilor Unite şi altor organisme internaţionale cu atribuţii în acest domeniu. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1.584/2005, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.083/2006, a fost aprobată înfiinţarea şi organizarea Agenţiei Naţionale de Prevenire a Traficului de Persoane şi Monitorizare a Asistenţei Acordate Victimelor Traficului de Persoane. Necesitatea înfiinţării acestei structuri a fost impusă de amploarea pe care a luat-o traficul de persoane, acest fapt constituind motiv de îngrijorare pentru majoritatea statelor lumii. Au fost dispuse măsuri pentru a fi elaborate şi adoptate acte normative în acest domeniu, având ca scop instituirea unor măsuri care se adresează în mod direct nevoilor victimei infracţiunilor: - informarea victimelor infracţiunilor cu privire la drepturile lor; - consilierea psihologică; - asistenţa juridică gratuită. Cooperarea internaţională în domeniul luptei împotriva traficului de persoane este relevată de următoarele aspecte: România a semnat la data de 14 decembrie 2000, la Palermo, Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate şi cele două protocoale ale sale adoptate la New York la 15 noiembrie 2000: Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transfrontaliere organizate; Protocolul împotriva traficului ilegal de migranţi pe calea terestră, a aerului şi pe mare, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate; (aceste instrumente internaţionale au fost ratificate prin Legea nr. 565/2002) România a semnat Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptată la 3 mai 2005, deschisă spre semnare şi semnată de România la Varşovia la 16 mai 2005. Principalele obiective ale acestei convenţii sunt: - Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, cu garantarea respectării principiului egalităţii între bărbaţi şi femei. - Protecţia drepturilor fundamentale ale victimelor traficate, prin oferirea unui cadru legal referitor la protecţia şi asistarea victimelor şi martorilor, precum şi la asigurarea eficienţei procesului penal. - Consolidarea cooperării internaţionale în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane. (acest instrument internaţional a fost ratificat prin Legea nr. 300/2006) Abordarea fenomenului de trafic de persoane porneşte de la o bună cunoaştere a cauzelor generatoare şi a factorilor favorizanţi. Studiile privind traficul de persoane includ un număr impresionant de cauze, de la sărăcie sau lăcomie, la discriminare în funcţie de gen, de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migraţie în ţările de origine şi/sau de destinaţie. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macro-sociali, micro-sociali şi individuali, care interacţionează în proporţii diferite, de la un caz la altul. Factori macro-sociali au un nivel ridicat de generalitate şi se referă la: > Scăderea drastică a nivelului de trai al populaţiei şi şomajul sau lipsa de acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populaţie. > Lipsa/insuficienţa unor programe educaţionale relevante (educaţie sexuală, relaţii de cuplu etc.), precum şi deficitul de oportunităţi educaţionale pentru anumite segmente de populaţie. > Un mediu socio-cultural tolerant la discriminare pe bază de gen sau etnie, precum şi la comportamente de tipul violenţei domestice. > Dezvoltarea migraţiei internaţionale pentru muncă. > Ineficienţa/slaba implicare a sistemului politic şi juridic. > Dezastre naturale sau catastrofe care provoacă sărăcirea bruscă a unui număr mare de gospodării, în principal a celor care trăiesc predominant din agricultură. > Abandon familial. Factori micro-sociali plasaţi la nivelul unor grupuri sociale şi a gospodăriilor: > Sărăcia gospodăriei şi lipsa de acces la locuri de muncă, prestaţiile şi programele de asistenţă socială disponibile. > Nivel redus de educaţie şi lipsa unei pregătiri profesionale, atât a persoanelor traficate, cât şi a membrilor familiilor lor de origine. Traficul de persoane este adeseori asociat cu abandonul şcolar. > Instabilitate familială şi/sau relaţii deficitare între adulţi şi copii. > Comportamente deviante precum alcoolismul, consumul de droguri, violenţa domestică şi/sau antecedente penale. Factorii individuali sunt extrem de diverşi, spre exemplu: > Discrepanţa între nivelul de aşteptări/scopuri şi resursele (individului şi gospodăriei) pentru atingerea acestora prin mijloace legitime. > Disponibilitatea de a încălca unele norme legale în vederea obţinerii unui loc de muncă în străinătate şi lipsa de informare privind riscurile asociate. > Dorinţa de aventură şi/sau presiunea din partea "anturajului". > Relaţii sentimentale ratate şi/sau debutul vieţii sexuale la vârsta adolescenţei, precum şi o posibilă istorie de agresiuni sexuale. > Labilitate psihică, alienare. > Lipsa de încredere în propriile forţe şi/sau un complex de inferioritate. > Lipsa de încredere în ceilalţi şi în instituţiile care ar putea oferi asistenţă şi suport. 4. în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de droguri Activitatea Agenţiei Naţionale Antidrog se orientează după cele 5 direcţii principale, pilonii Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012, după cum urmează: - Reducerea cererii; - Reducerea ofertei; - Cooperare internaţională; - Informare - evaluare; - Cooperare interinstituţională. Din totalul activităţilor prevăzute în Planul de Acţiune 2005-2008, până la momentul actual, ultimul raport de progres al ANA relevă situarea în limite normale a nivelului de realizare a activităţilor şi obiectivelor preconizate, ritmul de acţiune şi cele câteva întârzieri îndreptăţind aşteptările privind îndeplinirea până la sfârşitul anului 2008 a tuturor activităţilor definite pentru această componentă de reducere a ofertei de droguri. Pe parcursul anului 2006 s-a continuat activitatea de obţinere de spaţii pentru centrele teritoriale, dotarea acestora cu mobilier şi tehnică de calcul. De asemenea, statul de organizare al centrelor, la sfârşitul anului 2006, a fost încadrat în procent de 97%, fiind vacante 8 posturi din cele 235 prevăzute. Centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog judeţene (sector) au organizat în regie proprie 325 întâlniri publice şi 449 împreună cu alţi parteneri. Gama întâlnirilor publice a constat în: 67 conferinţe, 17 sesiuni de comunicări ştiinţifice, 114 seminarii, 24 colocvii, 325 mese rotunde şi 206 alte forme de manifestare. La aceste forme participative evidenţiem şi realizarea a 3.051 informări publice din care 486 în cadrul unor instituţii publice locale, 247 în cadrul unor cabinete de medicină de familie, 220 în cadrul unor societăţi comerciale, sindicate, 99 în parcuri, 70 în cluburi, 29 în posturi de poliţie, restul fiind în mediul şcolar. În total, de aceste informări au beneficiat direct circa 200.000 de persoane. Din punct de vedere statistic, evoluţia infracţiunilor constatate la Legea nr. 143/2000 şi Legea nr. 300/2002 sunt prezentate în fig. 9 Figura 9 Dinamica infracţiunilor constatate la Legea nr. 143/2000 şi Legea nr. 300/2000 Analiza statistică a consumului de droguri este prezentată sintetic de evoluţia numărului de persoane care au fost admise la tratament de dezintoxicare, prezentat în figura 10. Figura 10 Evoluţia numărului de admiteri la tratament ca urmare a consumului de droguri, 2001 - 2006 5. în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei interne Activitatea de prevenire a fost organizată şi derulată în conformitate cu exigenţele eurocomunitare în materie, de translatare a centrului de greutate al demersurilor dintr-o zonă punitivă, în una preventivă şi de reinserţie profesional-civică. În acest context, unul dintre cele mai importante obiective asumate l-a constituit realizarea unor întâlniri de lucru cu caracter preventiv în rândul lucrătorilor M.I.R.A., în scopul de a-i determina să realizeze faptul că exemplul personal în combaterea corupţiei interne reprezintă o prioritate pentru îmbunătăţirea imaginii instituţiei. În cadrul acestor întâlniri au fost prezentate: instituţia, cadrul legal de organizare şi funcţionare al acesteia, principalele reglementări referitoare la corupţie, infracţiuni pretabile a fi săvârşite de funcţionarii M.I.R.A., factori determinanţi ce au stat la baza săvârşirii unor acte de corupţie, cazuri pozitive şi negative instrumentate de lucrători ai D.G.A., obligaţia de sesizare a faptelor de corupţie ce revine funcţionarilor M.I.R.A. şi protecţia celor care semnalează încălcări ale legii, vulnerabilităţile şi factorii de risc pe domenii de activitate. Totodată, au fost prezentate imagini de la flagrantele realizate de Direcţia Generală Anticorupţie, respectându-se dreptul la imagine publică al celor în cauză. Având în vedere importanţa ce a fost acordată întâlnirilor preventive la care au participat funcţionari din M.I.R.A., în anul 2006, la nivelul structurilor ministerului, personalul Direcţiei Generale Anticorupţie a organ