PLAN STRATEGIC din 21 septembrie 2007

PLAN STRATEGIC din 21 septembrie 2007 al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pentru perioada 2007-2009* Publicat în MONITORUL OFICIAL I nr. 130 bis din 19 februarie 2008 ------- Planul este aprobat de Ordinul nr. 297 din data de 21 septembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 130, din data de 19 februarie

1. I. MANDATUL MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE Mandatul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative este de a apăra drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţeanului, proprietatea publică şi privată, de a elabora şi coordona implementarea prevederilor strategiilor şi programelor de reformă şi restructurare în domeniile administraţiei publice centrale şi locale, de a îndeplini obligaţiile ce îi revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi de a participa la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative comunitare în domeniile sale de competenţă. II. VIZIUNEA MINISTERULUI INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE Ministerul Internelor şi Reformei Administrative acţionează pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice şi întărirea capacităţii instituţionale a administraţiei publice centrale şi locale, în vederea susţinerii unui climat de siguranţă şi încredere şi a unei administraţii eficiente pentru cetăţeni. III. VALORI COMUNE Valorile comune ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt:
2. Profesionalism
3. Responsabilitate
4. Transparenţă
5. Integritate
6. Cooperare IV. ANALIZA MEDIULUI INTERN Mediul intern al unei instituţii cuprinde date referitoare la activitatea pe care o desfăşoară, condiţiile specifice, relaţiile existente între compartimente, conducerea şi stilul de conducere, precum şi resursele pe care organizaţia le are la dispoziţie. Această secţiune ţine de analiza principalelor probleme de management - resursele disponibile precum şi coerenţa funcţională/structurală a instituţiei. Investigarea acestor aspecte asigură o analiză riguroasă a capacităţii instituţiei de a-şi atinge viziunea şi scopurile propuse, precum şi de a realiza sarcinile prevăzute în actele normative sau în documentele de politici publice. A. La nivelul structurii organizatorice, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este format din Aparatul Central şi structuri subordonate MIRA (agenţii, instituţii şi autorităţi). Aparatul Central este constituit din 24 direcţii de specialitate, cu responsabilităţi definite în funcţie de domeniul prioritar în care activează. A.1 . La nivelul Aparatului Central În funcţie de domeniile prioritare de activitate, structurile Aparatului Central pot fi grupate după cum urmează:
7. Structuri cu rol de reprezentare, coordonare, consiliere şi control la nivelul structurilor de specialitate din cadrul MIRA Corpul de Control al Ministrului: este structura specializată în realizarea inspecţiilor şi controalelor, studierea şi analiza cauzelor perturbărilor în activitatea unităţilor, evaluarea climatului organizaţional, verificarea rapoartelor personalului, cercetarea disciplinară şi/sau penală a faptelor care constituie abateri ori infracţiuni. Direcţia Generală Anticorupţie: este structura specializată în cadrul Aparatului Central, având ca principal obiectiv prevenirea şi combaterea corupţiei la nivelul ministerului. Direcţia Generală Audit Intern: este structura specializată care execută misiuni de audit public intern asupra tuturor activităţilor din entităţile cuprinse în structura organizatorică a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice şi a patrimoniului public, precum şi la buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor ministerului. Rolul Direcţiei Generale Audit Intern este de a evalua sistemele de control intern ale entităţilor din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative printr-o abordare sistematică şi metodică, ce îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemelor de conducere bazate pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare. Direcţia Generală Juridică: Rolul acesteia este reprezentat de controlul legalităţii actelor elaborate sau emise la nivelul MIRA, prin acordarea avizului de specialitate; coordonarea activităţii de elaborare şi avizare a proiectelor de acte normative; coordonarea şi controlul activităţii de asistenţă juridică; coordonarea activităţii MIRA în domeniul apărării drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar; susţinerea actelor normative de nivel superior în relaţia MIRA cu Parlamentul şi Guvernul; consultanţă şi asistenţă juridică; activităţi privind reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale ministerului în raporturile cu alte autorităţi publice, instituţii, persoane fizice sau juridice. Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă: este structura specializată cu rol în obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea, protecţia şi valorificarea informaţiilor necesare realizării atribuţiilor MIRA Unitatea de Politici Publice: este structura specializată cu competenţă generală în domeniul întăririi capacităţii manageriale a ministerului, care asigură îmbunătăţirea procesului de elaborare, implementarea şi coordonarea documentelor de politici publice, coordonarea activităţii de monitorizare şi evaluare a politicilor publice şi a programelor bugetare derulate la nivelul ministerului, precum şi acordarea asistenţei de specialitate autorităţilor publice locale. Direcţia Generală Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale: este structura specializată din cadrul MIRA care asigură coordonarea activităţilor în domeniul afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale, reprezentarea ministerului în raport cu structuri similare din state membre ale Uniunii Europene şi din alte ţări, precum şi cu organizaţii internaţionale. DGAERI asigură consilierea şi controlul structurilor/instituţiilor subordonate şi a structurilor de integrare europeană din cadrul Instituţiilor prefectului, în domeniul afacerilor europene şi relaţiilor internaţionale. Oficiul Purtătorului de Cuvânt: este unitatea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative specializată în domeniul relaţiilor cu mass-media şi singura abilitată să asigure comunicarea cu reprezentanţii presei cu privire la activităţile derulate de echipa managerială a ministerului. Oficiul desfăşoară activităţi de relaţii cu mass-media referitoare la acţiunile desfăşurate de ministrul internelor şi reformei administrative şi secretarii de stat ai MIRA.
8. Structuri cu rol în reforma administraţiei publice Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice: structura de specialitate cu rol în coordonarea şi monitorizarea procesului de reformă a administraţiei publice din România. Direcţia Generală pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative: este structura de specialitate cu rol în gestionarea şi implementarea Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) în concordanţă cu principiile unui management eficient. Direcţia pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale: este structura de specialitate cu rol în asigurarea aplicării politicilor fiscale şi bugetare locale prevăzute în Programul de guvernare şi în documentele programatice şi strategice ale Guvernului şi MIRA.
9. Structuri cu rol în relaţionarea cu instituţiile deconcentrate Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului: este structura de specialitate cu rol în asigurarea monitorizării, îndrumării şi a controlului de specialitate al activităţii prefecţilor şi a personalului din cadrul instituţiei prefectului cu privire la exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, precum şi a sarcinilor încredinţate. Direcţia pentru Serviciile Publice Deconcentrate: este structura de specialitate cu rol în monitorizarea activităţii, evaluarea şi îndrumarea metodologică a compartimentelor de specialitate din cadrul prefecturilor pentru aplicarea unitară a legislaţiei în vigoare în domeniul pe care îl coordonează.
10. Structuri cu rol în relaţionarea cu comunităţile locale Direcţia Generală pentru Comunităţi Locale, Zone Asistate, Ajutor de Stat şi Parteneriat cu Structurile Asociative: asigură respectarea regimului general al autonomiei locale, aplicarea prevederilor legale privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, respectarea şi aplicarea normelor comunitare în materia ajutorului de stat, îndeplinirea atribuţiilor în domeniul zonelor defavorizate, în calitate de autoritate de reglementare în materie, implementarea politicii Guvernului în domeniul parcurilor industriale precum şi sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul dezvoltării durabile-mediu; Direcţia pentru Servicii de Interes General: asigură implementarea prevederilor privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, aplicarea prevederilor privind serviciile în cadrul pieţei interne, monitorizarea problemelor asociaţiilor de proprietari, precum şi elaborarea, avizarea şi armonizarea proiectelor de acte normative în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice. Direcţia Investiţii şi Dezvoltare Locală: elaborează şi monitorizează strategii şi programe de dezvoltare a infrastructurii locale (drumuri de interes local, reţele de apă şi canalizare, reţele de electrificare), colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale în vederea asigurării resurselor financiare atrase şi asigură managementul implementării unor programe cu finanţare internă sau externă destinate susţinerii dezvoltării locale.
11. Structuri cu rol în coordonarea activităţilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice Direcţia Generală Management Operaţional: este structura de specialitate ce asigură planificarea reacţiilor forţelor de ordine şi siguranţă publică în situaţii de criză, coordonarea misiunilor de ordine publică, monitorizarea situaţiei operative, planificarea structurală şi managementul organizatoric, analiza strategică şi evaluarea riscurilor, planificarea resurselor materiale, rechiziţiilor şi controlul armamentelor, monitorizarea securizării frontierei şi planificarea resurselor de aviaţie. Gestionează îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, potrivit legii, ca principală componentă a Sistemului de Apărare Naţională, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, prin realizarea cooperării inter-instituţionale cu: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Centrul de Situaţii din cadrul Cancelariei Primului - ministru, Centrul Operativ de Acţiune Antiteroristă şi Centrul Operaţional pentru Conducere Militară.
12. Structuri cu rol în asigurarea suportului pentru domeniile prioritare ale MIRA Direcţia Generală Management Resurse Umane: este structura de specialitate cu rol în susţinerea realizării strategiilor generale, obiectivelor şi planurilor specifice de acţiune ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative prin proiectarea, implementarea şi monitorizarea strategiei de resurse umane a instituţiei, politicilor şi procedurilor generale de atragere, menţinere, dezvoltare şi motivare a personalului. Direcţia Generală Financiară: este structura de specialitate cu rol în elaborarea, fundamentarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli al MIRA, asigurarea finanţării structurilor, coordonării şi controlului întregii activităţi economico-financiare a tuturor ordonatorilor de credite şi sancţionării contravenţiilor la normele privind disciplina financiară în conformitate cu dispoziţiile legale. Direcţia Generală Management Logistic şi Administrativ: este structura de specialitate cu rol în elaborarea strategiei, politicilor şi procedurilor unitare în domeniul de competenţă, precum şi de coordonare, îndrumare şi control a activităţilor pe linie de planificare logistică, asigurare a mijloacelor de mobilitate, armament, geniu, chimic, mijloace specifice de ordine publică, intendenţă şi administrarea patrimoniului imobiliar, desfăşurate la nivelul unităţilor MIRA. Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei: este structura de specialitate care organizează, coordonează, reglementează şi controlează funcţionarea, dezvoltarea, înzestrarea, investiţiile şi aprovizionarea tehnico-materială pentru reţele de comunicaţii, transmisiuni cifrate/secretizate şi informaţii. Direcţia Generală Informare şi Relaţii Publice: este structura de specialitate cu rol în conceperea, organizarea, conducerea şi controlul activităţilor de transparenţă decizională, comunicare şi informare publică, de relaţii cu mass-media, de tradiţii, educaţie, asistenţă religioasă şi sport, în realizarea publicaţiilor, filmelor şi materialelor audiovizuale cu privire la domeniul specific, precum şi în analizarea permanentă a efectelor mediatice produse de misiunile şi acţiunile întreprinse de personalul instituţiei. Direcţia Generală Medicală: este unitatea centrală de specialitate care implementează şi promovează politica naţională sanitară şi sanitar-veterinară în cadrul MIRA. În prezent, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în subordine 29 de structuri (instituţii, agenţii şi autorităţi), grupate de asemenea, pe domenii prioritare de activitate, după cum urmează: A.2 . La nivelul structurilor subordonate
13. În domeniul reformei administraţiei publice: Institutul Naţional de Administraţie: rolul acestuia constă în asigurarea formării continue în administraţia publică, elaborarea strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici alături de MIRA, ANFP şi alte instituţii interesate, coordonarea celor opt centre regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală şi diseminarea informaţiilor şi activităţilor de formare continuă în cadrul reţelelor de parteneri naţionale şi internaţionale. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici: rolul ANFP constă în realizarea strategiei şi aplicarea Programului de guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.
14. În domeniul relaţionării cu instituţiile deconcentrate: Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă: este structura de specialitate din subordinea MIRA care asigură, la nivel naţional, punerea în aplicare într-o concepţie unitară a legislaţiei în vigoare în domeniile apărării vieţii, bunurilor şi a mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, precum şi al realizării măsurilor de protecţie civilă şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Direcţia Generală de Paşapoarte: este structura de specialitate a administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative care exercită, potrivit actelor normative în vigoare, atribuţiile ce îi revin cu privire la organizarea şi coordonarea activităţii de evidenţă şi eliberare a paşapoartelor simple. Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor: este instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale, care funcţionează în subordinea MIRA şi exercită competenţele ce îi sunt date prin lege cu privire la organizarea şi coordonarea activităţii de evidenţă şi eliberare a permiselor de conducere, a certificatelor de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numere de înmatriculare. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat: este structura administraţiei publice centrale în subordinea MIRA, având ca principal obiect de activitate administrarea rezervelor de stat, prin: constituirea şi administrarea stocurilor rezerve de stat, constituirea şi administrarea stocurilor minime de siguranţă pentru produse petroliere, intervenţii operative în situaţii de urgenţă şi intervenţii operative în situaţii excepţionale determinate de fenomene sociale sau economice.
15. În domeniul relaţionării cu comunităţile locale Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor: este structura de specialitate a administraţiei publice centrale care asigură punerea în aplicare, într-o concepţie unitară, a legislaţiei în vigoare în domeniul evidenţei persoanelor şi a programelor de reformă privind modernizarea relaţiilor dintre administraţia publică centrală şi locală şi cetăţean, precum şi integrarea informaţională a sistemelor de stocare şi prelucrare a datelor referitoare la persoane. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice: este instituţia publică de interes naţional, care funcţionează în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, având rolul de reglementare, monitorizare şi control în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice.
16. În domeniul ordinii şi siguranţei publice Poliţia Română: instituţia specializată care conduce, coordonează, controlează şi exercită atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice. Jandarmeria Română: instituţie specializată cu statut militar; constituie un serviciu public adaptat necesităţilor cetăţeanului şi statului român, care oferă posibilitatea unei acţiuni adecvate în situaţii de pace şi criză pe următorul spectru de misiuni: ordine publică, securitate obiective, bunuri şi valori, prevenire şi intervenţie antiteroristă, misiuni internaţionale. Funcţia principală a Jandarmeriei Române este cea de protecţie a cetăţeanului şi a statului şi se realizează prin participarea la prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, garantarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, a siguranţei cetăţenilor, a proprietăţii publice şi private, asigurarea climatului necesar funcţionării instituţiilor statului, în conformitate cu prevederile legii. Poliţia de Frontieră Română: este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară şi canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă şi în zona economică exclusivă, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de competenţă, în condiţiile legii. Inspectoratul de Aviaţie al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative: este structură militară de ordine şi siguranţă publică specializată în executarea misiunilor de zbor, operative sau cu caracter umanitar, independent sau în cooperare, în sprijinul structurilor MIRA sau al comunităţii (va fi înfiinţat prin reorganizarea Unităţii Speciale de Aviaţie). Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională: constituie platforma naţională de cooperare poliţienească, entitate unică specializată în schimbul de informaţii operative în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere, care asigură legăturile operative dintre autorităţile competente române şi ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură ai MIRA acreditaţi în alte state sau la organizaţii/organisme internaţionale, dintre ataşaţii de afaceri interne şi ofiţerii de legătură străini acreditaţi la Bucureşti şi autorităţile române competente, precum şi gestionarea fluxului informaţional de interes operativ aferent cooperării internaţionale derulată de structurile specializate ale MIRA. Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila": unitate operativă a MIRA ce desfăşoară misiuni speciale de intervenţie în vederea apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, prevenirii şi combaterii terorismului şi apărării statului de drept. Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale: este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea MIRA, care îndeplineşte atribuţiile pe linia pregătirii economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare. Asigură exercitarea drepturilor care decurg din calitatea României de parte la actele internaţionale cu privire la controlul armamentelor, creşterea încrederii şi securităţii. Oficiul Român pentru Imigrări: Autoritate centrală, aflată în subordinea MIRA, responsabilă de implementarea politicilor Guvernului României în domeniul azilului şi refugiaţilor şi care exercită atribuţiile ce îi sunt date în competenţă prin lege, cu privire la regimul străinilor în România, combaterea şederii ilegale, precum şi cu privire la gestionarea evidenţei străinilor cărora li s-a acordat drept de şedere în ţara noastră. Agenţia Naţională Antidrog: este structura de specialitate, în subordinea MIRA, cu competenţe în elaborarea Strategiei Naţionale Antidrog şi a Planului său de acţiune, urmărirea modului de aplicare a acestora. Asigură coordonarea în domeniu între instituţiile, organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în activităţile din Strategia Naţională Antidrog; elaborează, monitorizează, avizează şi coordonează programe naţionale de combatere a producţiei şi traficului ilicit de droguri şi a spălării de bani rezultaţi din astfel de activităţi. Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane: este structura de specialitate, în subordinea MIRA, care coordonează, evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, aplicarea politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituţiile publice, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei acordate victimelor acestuia. Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor: este structura de specialitate, subordonată MIRA, care derulează acţiuni importante pe linia reproiectării sistemului informatic şi elaborării unei strategii coerente, moderne şi eficace de informatizare a activităţii de evidenţă a persoanei.
17. Structuri subordonate cu rol în asigurarea suportului pentru domeniile prioritare ale MIRA: Centrul Informatic Naţional al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"; Liceul "Neagoe Basarab" al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; Liceul "Constantin Brâncoveanu" al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative; Baza Centrală pentru Asigurarea Tehnică a Misiunilor; Societatea Comercială "COMICEX" - SA. Pe lângă structurile prezentate anterior, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, îşi desfăşoară activitatea: Arhivele Naţionale: instituţie publică de interes naţional care asigură administrarea, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României. Are rol de reglementare, monitorizare şi control în domeniul arhivistic. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară: este organizată ca instituţie publică, unică autoritate în domeniu, cu competenţe în domeniile: cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliară. Clubul Sportiv "Dinamo" Bucureşti. B. Conducere şi relaţii ierarhice Relaţiile ierarhice existente la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative pot fi prezentate în funcţie de domeniile majore de activitate ale ministerului. Conducerea ministerului este asigurată de ministrul internelor şi reformei administrative. În directa coordonare a ministrului se află direcţiile cu rol de reprezentare, coordonare, consiliere şi control la nivelul structurilor de specialitate din cadrul MIRA: Corpul de Control al Ministrului, Direcţia Generală Juridică, Direcţia Generală Anticorupţie, Direcţia Generală Audit Intern, Direcţia Generală Informaţii şi Protecţie Internă, Unitatea de Politici Publice şi Oficiul Purtătorului de Cuvânt. În subordinea directă a ministrului îşi desfăşoară activitatea 5 secretari de stat şi secretarul general al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Fiecare secretar de stat coordonează activităţile specifice pe diverse domenii prioritare, iar secretarul general coordonează activitatea la nivelul intern al instituţiei. Secretarii de stat coordonează activităţile pe următoarele domenii: - Reforma administraţiei publice - Relaţiile cu instituţiile prefectului - Comunităţile locale - Relaţia cu Parlamentul şi afaceri europene - Ordine şi Siguranţă Publică La nivelul fiecărei structuri în parte, conducerea este asigurată de un director general, inspector general, preşedinte, director sau comandant, care reprezintă instituţia atât în relaţiile intra-instituţionale cât şi în relaţiile cu terţii. Fiecare structură este organizată pe compartimente de specialitate (servicii şi birouri), conducerea acestora fiind asigurată de către şefi de servicii/şefi de birouri. La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi în structurile subordonate, funcţiile de conducere reprezintă 12% din totalul funcţiilor existente. Între direcţiile Aparatului Central nu există relaţii de subordonare, ci numai relaţii de cooperare. În unele situaţii se pot constitui grupuri de lucru, cu reprezentanţi din direcţii diferite, coordonarea activităţii acestora fiind asigurată de o singură structură, nominalizată anterior în acest sens, prin ordin al ministrului sau prin dispoziţii ale secretarilor de stat. Activitatea structurilor subordonate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, este coordonată de către o direcţie de specialitate din cadrul Aparatului Central, nominalizată prin ordin al ministrului. Sistemul relaţional MIRA se desfăşoară pe următoarele segmente: Pe plan intern: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în structura sa Aparatul Central, compus din direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri şi structurile subordonate (instituţii, agenţii, autorităţi) având la rândul lor în structură direcţii, servicii şi birouri. Formaţiunile din Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative au rolul de a planifica, coordona, consilia şi monitoriza acţiunile strategice în cadrul domeniilor prioritare de activitate în care ministerul are competenţe. Structurile subordonate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative gestionează anumite sectoare de activitate, având competenţe strategice pe un domeniu clar delimitat. La nivelul structurilor din Aparatul Central cât şi din cadrul instituţiilor subordonate, sistemul relaţional se desfăşoară în principal prin: relaţii de subordonare - privind executarea unor sarcini profesionale dispuse de conducere; relaţii biunivoce - transmiterea spre/dinspre structurile din Aparatul Central sau conducere a unor date şi informaţii în legătură cu situaţia operativă conform obiectivelor şi problemelor date în competenţă ori în legătură cu îndeplinirea altor sarcini ce revin acestora; relaţii de colaborare - desfăşurate cu structurile specializate din teritoriu, cu alte instituţii publice de la nivel central şi local precum şi cu mass-media şi societatea civilă. De asemenea, la nivel intrainstituţional pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, fiecare structură cooperează cu direcţiile şi serviciile centrale ale ministerului, cu instituţii şi structuri aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, respectiv inspectoratele generale, unităţi aparţinătoare sferei administraţiei publice, precum şi cu alte structuri ministeriale. În plan extern: Ministerul Internelor şi Reformei Administrative organizează şi desfăşoară acţiuni de cooperare cu structuri similare din alte ţări, în limitele de competenţă conferite de lege, în scopul realizării unor schimburi de date şi informaţii menite să asigure perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de muncă, precum şi implementarea, în activitatea proprie, a standardelor promovate pe plan internaţional. În situaţii concrete, pentru documentarea unor acţiuni specifice, se pot desfăşura, cu respectarea procedurilor legale, activităţi comune cu structurile similare din statele cu care sunt încheiate acorduri sau convenţii de cooperare, ori alte forme de înţelegeri bilaterale. Totodată, structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, dezvoltă raporturi de colaborare cu reprezentanţi ai societăţii civile din ţară (mass-media, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale), pe domenii clar determinate, de interes public şi în limitele legii. Cu aceste structuri se colaborează atât în scopul schimbului de informaţii relevante pentru activitatea ministerului, cât şi pentru susţinerea unor activităţi specifice informării şi publicităţii. Documentele care fac obiectul acestor colaborări sunt corespondenţele, raportările, informările, punctele de vedere, avize, comunicări etc. C. Comunicare inter-departamentală şi inter-instituţională Identificarea mediului tranzacţional este absolut necesară atât pentru faza de construcţie instituţională, cât şi pentru faza de dezvoltare şi consolidare. Contextul relaţional este definitoriu pentru funcţionarea eficientă a organizaţiei, deoarece este axiomatic faptul că un sistem izolat, fără să interacţioneze, este ermetic şi nereceptiv la mesajele de comunicare. Algoritmul de comunicare constituie de altfel una din premisele fundamentale ale funcţionării curente a oricărui sistem social. La nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative principalele forme de comunicare sunt reprezentate de comunicarea formală şi comunicarea informală. Abordări ale formelor de comunicare: În plan intern: Intra-instituţional - Structuri aparat central; - Servicii şi birouri teritoriale; - Cu celelalte structuri subordonate ale MIRA; Inter-instituţional - Entităţi din spaţiul administraţiei publice centrale sau administraţiei publice locale, cu domenii de activitate inter-sectoriale - Alte structuri din spectrul public În plan extern: - Parteneri externi; - Societatea civilă. Forma de comunicare folosită cu preponderenţă în relaţiile de la nivel intern dar şi extern este comunicarea formală. Aceasta se realizează prin: corespondenţe, raportări, informări, puncte de vedere, avize, comunicări, solicitări de date, asistenţă tehnică, consultanţă, petiţii, reclamaţii, sesizări, proiecte de acte normative, documente de politici publice etc. Una din disfuncţionalităţile importante semnalate referitor la comunicarea formală este legată de întârzierile determinate de procedurile standard de circuit al documentelor (avize, semnături, aprobări). Pe de altă parte este reclamată inexistenţa unui sistem unitar de proceduri de corespondenţă la nivel formal. Unul dintre aspectele pozitive remarcate în ceea ce priveşte comunicarea la nivelul instituţiei este legat de utilizarea poştei electronice şi a intranetului pentru comunicare. D. Resurse Disponibile Analiza resurselor disponibile este importantă în vederea determinării clare a capacităţii instituţionale. În acest sens, resursele umane, resursele materiale şi resursele financiare disponibile trebuie să fie în măsură să susţină realizarea priorităţilor pe termen mediu stabilite la nivel instituţional.
18. Resurse umane Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în prezent în Aparatul Central aproximativ 1200 de persoane, iar în structurile subordonate ministerului peste 130.000 de persoane. Faţă de necesităţile de personal exprimate la nivelul structurilor şi pentru îndeplinirea obiectivelor specifice existente, gradul de ocupare a posturilor în Aparatul Central este de 81,55%, respectiv 80,99% în structurile subordonate ministerului. Referitor la profilul personal al angajatului din Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi din structurile subordonate, se observă că 75% dintre angajaţi au studii superioare, procentul fiind mai ridicat în cazul personalului angajat în Aparatul Central (aprox. 92%). În ceea ce priveşte specializările existente la nivelul resurselor umane din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative predomină specializările juridice, economice, tehnice şi, într-o proporţie mai mică, alte specializări, din domeniul managementului şi al ştiinţelor umaniste. Dintre specializările identificate ca fiind în prezent deficitare la nivelul structurilor enumerăm: informatică, asistenţă socială, comunicare, nevoi de formare în aquis comunitar, managementul fondurilor structurale, management financiar, politici publice. Cursurile de specializare urmate de personalul angajat au avut loc în primul rând la iniţiativa conducerii structurii şi au vizat programe de scurtă durată, în domenii de interes, precum: management de proiect, fonduri structurale, comunicare, relaţii publice, achiziţii publice, precum şi alte tipuri de cursuri de formare axate pe domenii mai specializate (în funcţie de specificul activităţii fiecărei structuri). Referitor la gradul de motivare şi satisfacţie a personalului, la nivelul structurilor, Direcţia Generală Management Resurse Umane a realizat, pe un eşantion reprezentativ la nivelul tuturor categoriilor de personal din structurile de ordine publică, două sondaje de opinie, în 2003 şi
19. Tematica de bază a luat în discuţie aspecte legate de motivare şi satisfacţia personalului, iar după prelucrare au fost prezentate conducerii instituţiei. De asemenea, s-au realizat în ultimii ani alte sondaje, pe anumite categorii de personal. Corpul de Control al Ministrului, Institutul de Cercetare pentru Prevenirea Criminalităţii şi Centrul de Psihosociologie au comandat, realizat sau utilizat diverse studii de diagnoză a climatului organizaţional din unele structuri teritoriale şi centrale, pe baza cărora s-au luat măsuri, inclusiv de schimbare din funcţie a unor cadre de conducere. Transferul de know-how se realizează, în principal, prin intermediul şedinţelor organizate cu o anumită periodicitate la nivelul fiecărei direcţii. Pe lângă şedinţe, se mai organizează prezentări la care participă toţi angajaţii, informări periodice prin intermediul intranetului, lucrul în echipă etc. În ceea ce priveşte asigurarea coeziunii la nivelul grupului, acţiunile întreprinse au, cu preponderenţă, un caracter informal, neexistând la nivelul direcţiilor planuri de acţiune în acest sens. Astfel, coeziunea de grup se realizează în momentul îndeplinirii unor obiective specifice la nivelul direcţiei sau în colaborare cu alte structuri de specialitate. Coerenţa obiectivelor şi scopurilor indivizilor, echipelor şi structurilor luate în ansamblu se asigură prin integrarea acestora în obiectivele generale şi specifice ale strategiilor şi planurilor de acţiune ale ministerului, respectarea termenelor şi responsabilităţilor. Pentru identificarea, dezvoltarea şi utilizarea competenţelor personalului se au în vedere fişa postului şi evaluarea performanţelor profesionale individuale şi se utilizează managementul participativ, dezvoltarea resurselor umane şi munca în echipă.
20. Resurse materiale La nivelul dotărilor materiale de care dispune Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi structurile subordonate, se pot identifica următoarele aspecte: În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente IT - dotarea este mai bună la nivelul structurilor cu specific de administraţie publică (aproximativ 85% din necesar). Aceste dotări cuprind: computere, faxuri, imprimante, servere, copiatoare. La nivelul structurilor cu specific de ordine publică, dotările IT sunt mai slabe numeric, raportat la personalul angajat (aproximativ 70% din necesar). De asemenea, se observă slaba calitate a echipamentelor din dotare, ceea ce conduce la disfuncţionalităţi în realizarea activităţilor curente. Pe de altă parte, există o slabă dotare cu software specific pe domenii de activitate, astfel încât să se asigure o eficientizare a activităţilor curente, dar şi pentru realizarea unor obiective strategice (simplificarea procedurilor, modernizare, corelare cu baze de date internaţionale etc.). În ceea ce priveşte dotările materiale, se observă existenţa unei infrastructuri, aflată în curs de modernizare (mobilier, spaţii, maşini, alte echipamente), dar insuficientă pentru necesarul existent (raportat la numărul de angajaţi). Un grad ridicat de dotări materiale şi tehnice, corespunzătoare atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, poate fi observat în structurile care au derulat proiecte ample, în parteneriat cu instituţii internaţionale, şi care au deja experienţă în gestionarea fondurilor externe.
21. Resurse financiare Referitor la resursele financiare alocate pentru Aparatul Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, putem identifica următoarele aspecte: Cele mai importante alocări au în vedere: - activităţi specifice pentru ordine publică şi securitate naţională (428.477 mii lei); - activităţi specifice programelor sociale (ex. combustibil şi energie 200.000 mii lei) - alocări pentru autorităţi publice şi acţiuni externe (22.792 mii lei) - alocări pentru autorităţi publice şi acţiuni externe - cofinanţare pentru fonduri externe nerambursabile (54,605 mii lei) - acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă (40.127 mii lei) - cultură, recreere şi religie (23,936 mii lei) - asigurare şi asistenţă socială (11.930 mii lei); în proporţie mai redusă, alocările au în vedere: - învăţământ (3.819 mii lei). - sănătate (9214 mii lei) E. Parteneriate Atât la nivelul Aparatului Central al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cât şi la nivelul structurilor subordonate, sunt încheiate parteneriate atât cu instituţii publice, cât şi cu instituţii private din ţară şi din străinătate, pe domenii de interes specifice priorităţilor MIRA, conform protocoalelor existente. Referitor la funcţionarea parteneriatelor se poate observa că multe din acestea nu sunt fructificate la parametri optimi în desfăşurarea activităţilor sau apar deficienţe pe parcursul derulării unor programe care includ parteneriate. Este important de subliniat rezultatele pozitive obţinute în urma parteneriatelor de structuri care sunt responsabile de îndeplinirea priorităţilor la nivel strategic: Direcţia Generală Anticorupţie, Agenţia Naţională Antidrog, Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice. F. Capacitatea de formulare a politicilor publice Introducerea recentă a obligativităţii fundamentării deciziilor cu impact major în plan economic, social sau de mediu, a determinat schimbări majore în ceea ce priveşte procedurile de lucru la nivelul structurilor, modul de colaborare inter-departamental şi inter-instituţional, precum şi modul de prezentare a documentelor. În acest sens, doar structurile care au avut prevăzute în planul legislativ promovarea anumitor acte normative cu impact major au intrat în contact cu noile proceduri, fapt care determină o capacitate scăzută, la nivelul structurilor de specialitate, de formulare, şi mai ales de fundamentare, a politicilor publice. Această slabă capacitate derivă din faptul că: > procedurile şi informaţiile impuse sunt noi; > nu există o practică la nivelul instituţiei în această direcţie; > personalul nu este specializat în domeniul politicilor publice şi în metode de analiză. Din analiza mediului intern, realizată pe subcapitole, reies o serie de disfuncţionalităţi, dar şi de puncte tari, care sunt evidenţiate în analiza SWOT. G. Analiza SWOT (puncte tari şi puncte slabe) V. ANALIZA MEDIULUI EXTERN Orice organizaţie publică este inclusă într-un mediu specific, care influenţează şi condiţionează acţiunea factorilor de conducere. În funcţie de influenţa factorilor externi, conducerea instituţiei decide priorităţile pe termen scurt şi mediu şi ia în calcul atât riscurile şi măsurile aferente diminuării acestora, cât şi oportunităţile care pot favoriza activităţile instituţiei într-un orizont de timp bine determinat. Luând în considerare specificul activităţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, se identifică o serie de factori externi cu impact asupra diverselor direcţii de activitate. A. Analiza PESTLE Factorii politici Privitor la activitatea desfăşurată de MIRA, factorii politici au un impact major în determinarea priorităţilor şi în stabilirea direcţiilor de urmat. Din categoria acestor factori putem enumera: Politicile şi strategiile guvernamentale stabilesc priorităţi, obiective, direcţii de activitate, a căror îndeplinire revine MIRA. În acest context, instituţia trebuie să-şi adapteze, din interior, resursele umane, financiare şi tehnice în vederea îndeplinirii acestor responsabilităţii. Documentele programatice stabilite la nivel politic (fie de Guvernul României, fie de instituţii de la nivelul Uniunii Europene), pot determina inclusiv adaptarea organizaţională (apariţia de noi structuri, reorganizarea altora), stilul de management, orientarea către alţi parteneri (publici sau privaţi, naţionali sau internaţionali). Corelat cu priorităţile stabilite prin documente programatice la nivelul puterii executive trebuie menţionată dinamica politică. Modificările realizate cu o anumită frecvenţă la nivel decizional, politic, pot genera un risc de destabilizare a activităţii desfăşurate de instituţie şi pot crea impresia unei inconsecvenţe în stabilirea obiectivelor prioritare şi a strategiilor pentru crearea unui sistem adaptat economiei de piaţă şi politicilor democratice. Influenţa politicienilor, alături de alte organizaţii cu impact major în viaţa publică (massmedia, organizaţii non-guvernamentale), în anumite domenii de activitate de interes larg. La nivelul politicilor de descentralizare, au fost făcute progrese însemnate la capitolul diminuării rolului politic al prefectului, dar nu s-a concretizat o a doua componentă majoră a Programului de Guvernare, adică limitarea sferei serviciilor deconcentrate aflate în conducerea prefectului şi reglementarea transferului acestor servicii către autorităţile administraţiei publice locale pe măsura transferării resurselor financiare. Pe domenii specifice de activitate se observă suportul crescut din partea unor organisme internaţionale (Comisia Europeană, alte organisme internaţionale), fapt care conferă instituţiei expertiză şi posibilitatea de parteneriate pentru a facilita îndeplinirea eficientă a obiectivelor. Pe de altă parte, se observă întârzierea armonizării legislaţiei specifice cu cea din UE, promovarea unor politici populiste, fără a urmări identificarea şi punerea în practică a unor programe reale, viabile, în funcţie de priorităţi, precum şi faptul că nu există o delimitare clară a rolurilor politice şi de expertiză tehnică la nivelul de vârf al administraţiei publice centrale. Factorii economici Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, activitatea economică la nivel naţional este caracterizată prin menţinerea unui trend ascendent faţă de anul
22. Această tendinţă este de natură să confirme persistenţa unui climat de consolidare a stabilităţii principalilor indicatori economici, mai accentuat în activităţile din construcţii, comerţ cu amănuntul, servicii, dar şi din industrie. La această situaţie au contribuit condiţiile favorabile generate de cota scăzută înregistrată de rata inflaţiei, evoluţia câştigurilor salariale, inclusiv câştigul real, precum şi nivelul relativ mic al şomajului. Noul cadru legal şi organizatoric a asigurat o mai bună folosire a resurselor naţionale în domeniile de activitate specifice MIRA, iar rezultatele înregistrate se datorează creşterii alocaţiilor bugetare, efortului structurilor specializate, specialiştilor din cadrul autorităţilor centrale, militare şi civile, cu atribuţii în domeniu, precum şi a structurilor deconcentrate, componente ale sistemului local de management. Instrumentele de atragere de noi fonduri în administraţia publică pot să influenţeze modul acesteia de funcţionare, în sensul eficientizării ei. Condiţiile existente în mediul economic general, precum şi elementele specifice de macro şi micro economie pot influenţa cererea de servicii publice cu un anumit specific. În acest sens, un exemplu îl constituie diversificarea produselor şi a serviciilor economice cu grad ridicat de calitate, ceea ce determină o anumită presiune "concurenţială" asupra activităţilor furnizate de administraţia publică. Din aceeaşi perspectivă se poate observa că investitorii sunt interesaţi să constituie şi să dezvolte parcuri industriale şi de asemenea, agenţii economici se localizează în astfel de infrastructuri de afaceri. Volumul investiţiilor străine în România va creşte, implicit vom asista la modificări în rândul populaţiei ocupate, pe sectoare de activitate - va continua migraţia personalului din sectorul bugetar spre cel privat. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că nivelul de trai al românilor a crescut, deci se pune problema asigurării unor pachete motivaţionale pentru salariaţii din sectorul public, care să diminueze fluctuaţia de personal. Pe lângă aspectele menţionate anterior şi care se pot constitui în oportunităţi pentru structurile de specialitate din cadrul MIRA, pot fi menţionate o serie de aspecte cu impact negativ şi care trebuie luate în calcul în momentul proiectării unei strategii sectoriale sau stabilirea priorităţilor pe termen mediu. Dintre aceşti factori menţionăm: - organizarea defectuoasă a cadrului normativ privind evidenţierea, aplicarea şi colectarea la bugetele locale şi centrale, a taxelor şi impozitelor; - deturnarea sau fraudarea fondurilor comunitare primite în cadrul programelor de asistenţă financiară, ştiut fiind faptul că numai o folosire judicioasă şi conformă cu destinaţia lor iniţială poate conduce la dezvoltarea economico-socială naţională; - în majoritatea localităţilor cu număr mic de locuitori există un număr redus de agenţi economici cu forţă financiară mare ceea ce determină un nivel scăzut al sumelor colectate la bugetul local; - numărul mare de persoane care beneficiază de alocaţii financiare din partea statului; - discrepanţe mari între mediul rural şi mediul urban, între zonele centrale şi cele periferice ale oraşelor - menţinerea la un nivel ridicat a incidentelor de plată prin cecuri, bilete la ordin, etc.; - menţinerea la un nivel ridicat a infracţionalităţii economico-financiare, prin care se "alimentează economia subterană" (contrabandă, evaziune fiscală, delapidare, gestiune frauduloasă). - creşterea activităţilor ilicite de trafic de precursori şi droguri datorită atractivităţii economice a acestora (câştiguri rapide şi semnificative ca volum). Factorii sociali Având în vedere faptul că MIRA este o structură cu competenţe lărgite, cu impact major asupra cetăţenilor de pe teritoriul României, se impune o analiză riguroasă a factorilor sociali existenţi, dar mai ales a tendinţelor. Trebuie luate în considerare aspecte legate de: - Persistenţa unei rate a şomajului mai ridicată în anumite zone ale ţării; - Lipsa reconversiei forţei de muncă către sectoarele productive sau alte servicii; - Necesităţile, aşteptările, scara de valori, etica şi moralitatea influenţează/determină atitudinea cetăţenilor/clienţilor faţă de calitatea serviciilor oferite de administraţia publică şi pot determina o anumită conduită a funcţionarilor publici; - Schimbările în nivelul şi stilul de viaţă al cetăţenilor/clienţilor; - Îmbătrânirea populaţiei şi prelungirea vârstei de pensionare a persoanelor apte de muncă vor determina modificări în structura de personal, apariţia de noi cerinţe de formare, gradul de adaptabilitate şi flexibilitate vor creşte, proporţional cu noile provocări ale administraţiei publice, derivate din aderarea la Uniunea Europeană. - Scăderea atractivităţii sectorului public ca angajator; - Menţinerea la un nivel ridicat a muncii la "negru"; - Nesiguranţă socială generată de amploarea pauperizării populaţiei; - Posibilitatea de degenerare a unor tensiuni social economice, interconfesionale, interetnice; - Posibilitatea unor acţiuni ostile la frontiere; - Diversificarea şi perfecţionarea metodelor şi modurilor de săvârşire a infracţiunilor; - Amploarea fenomenului terorist în plan internaţional; - Proximitatea zonelor de conflict deschis/îngheţat; - Dezvoltarea mijloacelor de manifestare a criminalităţii organizate; - Amplificarea fenomenului migraţiei ilegale; - Amplificarea ameninţărilor asimetrice; - Nivelul de încredere al populaţiei în instituţiile de ordine şi siguranţă publică, precum şi în personalul poliţienesc şi funcţionari publici este scăzut comparativ cu alte organizaţii, ceea ce afectează eficacitatea activităţii acestora; Factorii tehnologici Având în vedere rapiditatea cu care se dezvoltă piaţa IT şi de comunicaţii în plan mondial dar şi naţional, cât şi facilităţile pe care le oferă în dezvoltarea activităţilor specifice, este necesară analiza acestor factori din perspectiva priorităţilor stabilite pentru MIRA pe termen mediu. În acest context, dezvoltarea tehnologiilor IT care pot reduce costurile de funcţionare prin aplicarea celor mai bune tehnologii şi soluţiile software cu utilizare în administraţie şi care cresc calitatea serviciilor publice furnizate trebuie în permanenţă cunoscute şi adoptate la nivelul instituţiilor. Pe baza acestor specificaţii trebuie luate în considerare: - Posibilităţile de dezvoltare determinate de schimbul de informaţii rapid şi necostisitor între structurile de specialitate şi cei interesaţi, dar şi între beneficiari şi investitori; - Schimbări rapide în tehnologia informaţiei; - Noile aplicaţii şi programe cu impact în creşterea eficienţei activităţii din administraţia publică impun o specializare în plus a funcţionarilor publici; - Transferul bunelor practici din sectorul privat înspre cel public determină apariţia unor noi competenţe, atribuţii şi sarcini pentru funcţionarii publici; - Creşterea gradului de utilizare a comunicării electronice atât în interiorul, cât şi în exteriorul organizaţiei; - Disponibilitatea unor reţele mai bune, mai rapide şi mai fiabile în bandă largă chiar şi în zonele rurale; - Evoluţia rapidă a tehnologiei în domeniul informaţiei şi comunicaţiilor impune investiţii continue în dotări. Pe lângă oportunităţile prezentate anterior trebuie avute în vedere aspecte legate de deficienţele tehnologice care pot influenţa activitatea specifică a diferitelor structuri din cadrul MIRA: - Lipsa prefigurării unor fluxuri comunicaţionale, atât pe orizontală, cât şi pe verticală, care să conducă la creşterea vitezei de circulaţie a informaţiei între instituţiile care colaborează; - Lipsa interesului în atragerea unor posibilităţi de pregătire pe linie de informatică, comunicare on-line etc.; - Existenţa unui decalaj în privinţa folosirii tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor poate produce întârzieri în dezvoltarea organizaţiilor sau a societăţii în general; - Apariţia unor noi forme de atacuri informatice, greu de anticipat în actuala etapă de dezvoltare a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în multe ţări ale lumii; - Vulnerabilitatea sistemelor informatice - generată de fragilitatea sau lipsa de consistenţă a sistemelor de protecţie împotriva riscurilor. Factorii legislativi Activitatea MIRA, atât la nivel strategic, cât şi la nivel operaţional, este influenţată de factorii legislativi. În acest sens se conturează următoarele aspecte: - Instabilitatea unor reglementări juridice, asociate cu inconsecvenţa aplicării legilor şi procedurilor existente; - Abrogarea unor reglementări, fără înlocuirea acestora cu altele adecvate, a creat, pe unele segmente ale vieţii social-economice, vid legislativ, fapt care a condus la dificultăţi în aplicarea legalităţii, generând scăderea autorităţii organelor abilitate cu aplicarea şi respectarea legii, concomitent cu afectarea finalităţii actului de justiţie; - Alinierea legislaţiei naţionale în domeniu la cea europeană şi internaţională facilitează semnificativ creşterea eficienţei intervenţiilor guvernamentale şi comunitare pentru gestionarea la nivel naţional a diverselor activităţi specifice; - Dinamică legislativ-normativă şi instituţională ridicată; - Lacunele şi incoerenţa unor dispoziţii legale, concretizate în lipsa sau ambiguitatea reglementării anumitor aspecte, tratarea prin aceleaşi legi ori legi diferite a unor infracţiuni sau contravenţii, fără să existe o delimitare clară între ele, modificarea frecventă a unor acte normative, toate acestea fiind de natură să creeze confuzii şi interpretări diferite în aplicarea legii. - Lipsa unui cod de proceduri administrative (cod administrativ). B. Analiza SWOT (oportunităţi şi ameninţări) VI. PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU
23. Reforma administraţiei publice prin descentralizarea administrativă, modernizarea administraţiei publice, absorbţia fondurilor structurale, profesionalizarea funcţiei publice şi creşterea calităţii serviciilor publice din România.
24. Aderarea la spaţiul Schengen prin implementarea măsurilor prevăzute în Strategia Naţională de Aderare la spaţiul Schengen.
25. Prevenirea şi combaterea corupţiei interne prin identificarea şi gestionarea vulnerabilităţilor şi a riscurilor, îmbunătăţirea activităţilor de monitorizare a factorilor de risc ce generează sau favorizează corupţia, dezvoltarea de practici de recrutare şi selecţionare a personalului conforme cu normele de comportament stabilite pentru fiecare domeniu de activitate, alinierea şi implementarea politicilor anticorupţie instituite şi implementate la nivelul MIRA, la standarde europene, asigurarea transparenţei instituţionale şi atragerea societăţii civile în gestionarea măsurilor adoptate de MIRA.
26. Dezvoltarea capacităţii instituţionale prin managementul resurselor umane la nivelul MIRA, asigurarea unui sistem decizional integrator prin introducerea managementului de tip strategic integrat, adoptarea instrumentelor de management strategic şi operaţional în procesul de fundamentare a deciziilor, elaborarea şi implementarea politicilor financiar-fiscale şi bugetare la nivelul administraţiei publice, precum şi crearea unei baze de date statistice, economice şi financiar-fiscale, care să conţină informaţii din toate unităţile administrativ-teritoriale.
27. Intensificarea cooperării interinstituţionale la nivel naţional şi internaţional în vederea realizării direcţiilor de activitate, cât şi pentru îndeplinirea obiectivelor sectoriale.
28. Continuarea procesului de armonizare a legislaţiei în domeniile de competenţă ale MIRA cu reglementările Uniunii Europene. VII. DIRECŢII DE ACTIVITATE Direcţia de activitate nr. I. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE A. Situaţia actuală Una din priorităţile majore ale Guvernului României în anul 2001 a fost aceea de a realiza o reformă reală prin care administraţia publică să se situeze la nivelul standardelor europene şi să se caracterizeze prin transparenţă, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate şi eficacitate. Pentru a satisface aceste nevoi a fost adoptată Strategia privind Accelerarea Reformei în Administraţia Publică. La trei ani de la adoptarea acesteia, în anul 2004, a fost recunoscut faptul că rezultatele obţinute nu sunt satisfăcătoare, motiv pentru care, în acord cu Comisia Europeană, au fost identificate trei domenii în care trebuie să se facă progrese semnificative şi a fost adoptat HG nr. 699/2004 privind aprobarea Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică 2004 -
29. Domeniile identificate de strategia actualizată au fost: funcţia publică, descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor publice şi procesul de formulare a politicilor publice. În cadrul fiecărui domeniu au fost stabilite obiective specifice şi direcţii de acţiune. În urma evaluării modului de implementare a activităţilor prevăzute în Planul de Acţiune al Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publică 2004 - 2006, pe baza informaţiilor, datelor, rapoartelor transmise de către instituţiile responsabile, au rezultat următoarele concluzii: A. Funcţia publică În vederea creării şi implementării unui sistem de recrutare, evaluare şi promovare bazat pe merit în funcţia publică au fost elaborate o serie de ghiduri (Ghid privind evaluarea performanţelor profesionale individuale şi motivarea funcţionarilor publici, Ghid privind dezvoltarea carierei în funcţia publică, Ghid privind analiza nevoilor de instruire, Ghid privind metodele de planificare a resurselor umane). Legea nr. 251/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, transpune în domeniul funcţiei publice principiul descentralizării. Astfel, se face o distincţie clară între regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi stat şi regimul general al raporturilor juridice între funcţionarii publici şi administraţia publică locală, distincţie care se materializează în reguli diferite privind organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, precum şi modalitatea diferită de aprobare a planului de ocupare a funcţiilor publice. Prin Legea nr. 251/2006 au fost aduse modificări referitoare la promovarea funcţionarilor publici; elaborarea legislaţiei secundare conform noilor prevederi legale aduse de către Legea nr. 215/2006 are ca termen legal 6 luni după intrarea în vigoare a legii. Începând cu data de 1 ianuarie 2006 au fost incluse în categoria înalţilor funcţionari publici funcţiile publice de prefect şi subprefect. De asemenea sunt prevăzute regulile generale privind condiţiile de ocupare a unei funcţii publice din categoria mai sus amintită, modul de organizare a concursului de recrutare, evaluare, perfecţionare profesională şi mobilitate a funcţionarilor publici din această categorie. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, ca actor principal în reforma funcţiei publice, are ca principale domenii de activitate reglementarea funcţiei publice, prin elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul specific funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, realizarea managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici şi asigurarea cadrului normativ necesar în vederea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici. Totodată, în îndeplinirea rolului său, Agenţia are atribuţii de gestionare a programelor în domeniul funcţiei publice, de monitorizare şi control al activităţilor referitoare la funcţia publică şi la funcţionarii publici şi de reprezentare, în domeniul specific funcţiei publice. Profesionalizarea corpului funcţionarilor publici reprezintă un obiectiv important al Agenţiei, în scopul accelerării procesului de reformă a funcţiei publice, materializat într-o administraţie eficientă, orientată către cetăţean. Cu privire la activitatea de reglementare în domeniul supus analizei, principalele activităţi au vizat modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcţionarilor publici, pe elaborarea proiectului Legii sistemului unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi pe fundamentarea procesului de elaborare a legislaţiei secundare. În anul 2006 în cadrul ANFP au fost elaborate 7 proiecte de acte normative (legii sau hotărâri ale guvernului) şi 6 ordine ale preşedintelui ANFP. Din punct de vedere al planificării strategice la nivel naţional în domeniul supus analizei, puncte de reper importante le-au constituit elaborarea a două proiecte de politică publică - unul privind salarizarea unitară a funcţionarilor publici şi unul privind formarea profesională a funcţionarilor publici. Acestora li s-au adăugat diversele colaborări inter-instituţionale conform ariilor de competenţă ale autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul funcţiei publice, de la, spre exemplu, iniţiativa legislativă privind crearea de funcţii publice specifice şi până la armonizarea statutelor speciale, ori reglementarea de sisteme de carieră distincte. Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici se realizează de către Agenţie printr-o activitatea elaborată de gestiune a procedurilor administrative. În cursul anului 2006, activitatea de organizare şi desfăşurare a concursurilor a avut la bază prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacităţii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeană. Au fost acordate, în baza procedurii prevăzute de actele normative menţionate, un număr de 6897 avize favorabile organizării concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice, evoluţia situaţiei de la o perioadă la alta prezentându-se astfel: Figura 1 În ceea ce priveşte detalierea organizării şi derulării concursurilor de recrutare şi promovare, pe tipuri de autorităţi şi instituţii publice şi, respectiv, pe tipuri de funcţii publice, în perioada ianuarie-decembrie 2006 a fost înregistrată următoarea situaţie: Figura 2 Situaţia concursurilor organizate pentru ocuparea funcţiilor publice defalcate pe categorii Urmare a reglementării*1) utilizării procedurii de aprobare tacită în domeniul avizării organizării şi desfăşurării de concursuri, începând cu luna septembrie 2006 au fost înregistrate următoarele evoluţii: ------- *1) Conform art. 58 alin.