REGULAMENT din 17 septembrie 2008

(1)Regulamentul de ordine interioară stabileşte relaţiile dintre militari, regulile de conduită a militarilor în diferite situaţii, obligaţiile militarilor şi cerinţele care stau la baza relaţiilor dintre militari, precum şi dispoziţii privind desfăşurarea activităţilor în unităţile militare. ...

(2)Termenii folosiţi în prezentul regulament au următorul înţeles: ...

1. a)militar - cadru militar în activitate, cadru militar în rezervă sau în retragere, pe timpul cât poartă uniforma militară ori este concentrat/mobilizat, soldat şi gradat profesionist, soldat şi gradat rezervist voluntar sau soldat/gradat în rezervă când este încorporat/concentrat/mobilizat, student ori elev al instituţiilor militare de învăţământ - cu excepţia elevilor colegiilor militare liceale*); ... --------- Notă ... *) Pentru elevii colegiilor militare liceale se aplică şi normele de organizare şi funcţionare proprii.
2. b)modul - persoana, compartimentul, biroul, secţia şi/sau serviciul, după caz; ...
3. c)prin "comandant", în sensul prezentului regulament, se înţelege şi "şef", după caz. ... Articolul 3 Atribuţiile militarilor cu funcţii de conducere sau execuţie, precum şi cele corespunzătoare altor funcţii şi module care nu au fost menţionate în prezentul regulament se stabilesc prin acte normative specifice/ordin de zi pe unitate. Articolul 4 Prezentul regulament se aplică în toate structurile Armatei României. Capitolul II Tipuri de relaţii şi comportamentul personalului din Armata României Secţiunea 1 Relaţiile dintre militari Articolul 5

(1)Îndatoririle militarilor sunt cele stabilite de Constituţia României, de legile ţării şi de prezentul regulament. ...

(2)Îndatoririle principale ale cadrelor militare sunt prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare. ...

(3)Îndatoririle principale ale soldaţilor şi gradaţilor profesionişti sunt prevăzute în Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare. ... 1. Relaţiile dintre comandanţi şi subordonaţi Articolul 6 Relaţiile dintre militari se stabilesc prin sistemul de conexiuni interumane impus de specificitatea organismului militar. Relaţiile între militari se bazează pe disciplină, respect şi încredere, se cristalizează şi se consolidează prin instrucţie şi prin îndeplinirea îndatoririlor. Articolul 7 Relaţiile personalului unităţii militare sunt: ierarhice şi de colaborare/cooperare. Articolul 8

(1)Comandanţii sunt cei cărora li se subordonează, chiar şi temporar, militarii şi/sau civilii pe linie de serviciu; comandantul cu funcţia imediat superioară unui subordonat se numeşte comandant nemijlocit. ...

(2)Comandanţii structurilor militare cu funcţii ierarhice superioare comandantului nemijlocit al unui subordonat sunt pentru acesta comandanţi direcţi. ... Articolul 9

(1)După gradele pe care le au, militarii sunt, unii faţă de alţii, superiori, egali sau inferiori în grad. ...

(2)În Armata României, ierarhia gradelor militare este stabilită prin statutul cadrelor militare şi prin statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. ... Articolul 10 În cazul executării unei activităţi/unui serviciu în comun de către mai mulţi militari care nu sunt subordonaţi unii faţă de alţii şi când relaţiile de subordonare dintre ei nu au fost stabilite, este considerat comandant militarul cel mai mare în grad; la grade egale, militarul cel mai mare în funcţie; la funcţii şi grade egale, militarul care face parte din eşalonul superior. 2. Darea şi executarea ordinelor Articolul 11

(1)Ordinul este o cerinţă imperativă, dat în conformitate cu actele normative şi stă la baza oricărei acţiuni/activităţi militare; el este cel mai important act al funcţionării structurii militare şi de aceea implică cea mai mare responsabilitate. ...

(2)Comandantul dă ordine şi este obligat să controleze executarea lor; el poartă întreaga răspundere pentru legalitatea şi urmările ordinelor sau dispoziţiilor date; ordinul dat nu trebuie să contravină obiceiurilor războiului, convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte. ...

(3)Comandantul care dă ordinul este obligat să se convingă că subordonatul l-a înţeles şi să asigure toate condiţiile pentru a fi executat. ...

(4)Ordinul trebuie să fie scurt, clar şi precis; dacă este necesar, ordinul va fi completat cu datele necesare pentru a fi executat întocmai şi la timp. ... Articolul 12

(1)Pe linie de subordonare, ordinele se dau, de regulă, prin comandantul nemijlocit; şeful de modul poate da ordine numai pe linia atribuţiilor sale. ...

(2)Dreptul de a anula sau a schimba un ordin îl are numai persoana care l-a emis ori comandantul acestuia, cu obligaţia de a-l informa pe comandantul care l-a dat. ...

(3)Când un comandant dă un ordin unui subordonat, trecând peste comandantul nemijlocit al acestuia, subordonatul care a primit ordinul îl execută şi îi raportează despre aceasta comandantului său nemijlocit. Comandantul care a dat ordinul este obligat să îl informeze pe comandantul nemijlocit al militarului care execută ordinul. ...

(4)După primirea ordinului, militarul răspunde: "Am înţeles!", apoi trece la executarea lui. Dacă nu a înţeles ordinul primit, raportează: "Nu am înţeles. Vă rog să repetaţi ordinul!" sau numai ce nu a înţeles din ordin. După executarea ordinului primit, militarul este obligat să îi raporteze de îndeplinirea lui comandantului de la care a primit ordinul. ...

(5)În cazul în care militarul constată că nu poate executa ordinul, nu poate executa ordinul la timp sau aşa cum a fost dat, este obligat să îi raporteze imediat această situaţie comandantului care i-a dat ordinul. ... Articolul 13

(1)Când un militar este în curs de executare a unui ordin şi primeşte de la un alt comandant direct, mai mare în funcţie, un alt ordin, care împiedică executarea ordinului primit anterior, îi raportează despre aceasta comandantului care i-a dat noul ordin, iar dacă acesta menţine totuşi ordinul dat, militarul îl execută. După executarea noului ordin, militarul le raportează atât comandantului care i l-a dat, cât şi comandantului care a dat primul ordin. ...

(2)Comandantul trebuie să îi informeze pe subordonaţi asupra gradului de dificultate/periculozitate al executării ordinelor, să permită manifestarea iniţiativei în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi să intervină atunci când constată că se încalcă prevederile actelor normative în vigoare. ... 3. Salutul militar Articolul 14

(1)Salutul este un semn de respect şi demnitate personală, de politeţe militară şi onoare. ...

(2)Militarul este obligat să salute, în orice împrejurare, pe comandanţi şi pe superiorii în grad, respectând prevederile "Regulamentului instrucţiei de front", cu următoarele excepţii: ...

1. a)când se află la conducerea autovehiculului, navei sau a aeronavei; ...
2. b)când, pe timpul executării unor activităţi, salutul poate produce riscuri în desfăşurarea acestora; ...
3. c)când este pe linia de tragere, la examene sau în cazul existenţei unor afecţiuni care împiedică executarea salutului; ...
4. d)în sălile de mese ale unităţilor. ...

(3)Militarii cu acelaşi grad sunt obligaţi să se salute reciproc, astfel: ...

1. a)cel mai nou în grad, pe cel mai vechi în grad; când nu se cunosc, cel care observă primul salută; ...
2. b)cel mai mic în funcţie, pe cel mai mare în funcţie, când se cunosc; ...
3. c)soldaţii şi gradaţii profesionişti, pe elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ, cu excepţia celor din colegiile militare liceale; ...
4. d)militarii-bărbaţi salută militarii-femei; ...
5. e)militarul care este singur salută pe cel care merge însoţit de alte persoane; ...
6. f)militarul care intră într-o încăpere sau se găseşte în mişcare salută pe cel care este în interior sau stă pe loc. ...

(4)Militarul salutat, indiferent de grad şi funcţie, este obligat să răspundă la salut. ...

(5)Răniţii îmbrăcaţi în uniformă militară, cei cărora starea sănătăţii nu le permite să salute prin ducerea mâinii drepte la coifură sau la tâmplă ori atunci când sunt descoperiţi salută prin înclinarea şi întoarcerea capului spre cel salutat. ...

(6)Militarii armatelor străine, în uniformă, sunt salutaţi după regulile stabilite pentru armata noastră. La grade egale, militarii români salută primii. ... Articolul 15

(1)Dacă este chemat sau doreşte să raporteze ceva unui comandant/superior în grad care se află într-o încăpere, subordonatul/inferiorul în grad, după ce bate la uşă şi i se permite accesul, se descoperă, intră, salută, se prezintă şi raportează motivul pentru care a venit. ...

(2)Militarii din serviciul interior, când se prezintă la comandant pentru schimbare, salută, raportează de predarea/primirea serviciului şi acţionează în raport cu ordinele primite. La plecare, militarii salută şi apoi părăsesc încăperea. ... Articolul 16

(1)Între militari se folosesc următoarele formule de salut: ...

1. a)de la subordonat sau inferior în grad la comandant sau superior în grad: soldaţii şi gradaţii profesionişti: "Să trăiţi domnule/doamnă, domnişoară... gradul!"; cadrele militare: "Am onoarea să vă salut, domnule/doamnă, domnişoară... gradul!"; ...
2. b)între militari egali în grad: "Vă salut, domnule/doamnă, domnişoară... gradul!"; ...
3. c)de la comandant sau superior în grad la subordonat sau inferior în grad: "Bună ziua/dimineaţa/seara, domnule/doamnă domnişoară... gradul!". ...

(2)Când comandantul salută o unitate/subunitate, se adresează cu formula: "Bună ziua/dimineaţa/seara!", la care militarii care sunt în formaţie răspund cu formula: "Să trăiţi!". În cazul formaţiilor/subunităţilor constituite numai din cadre, la adunări şi convocări ale cadrelor militare desfăşurate în încăperi, comandantul primeşte numai raportul, personalul aflându-se în poziţia "drepţi". ...

(3)În relaţiile dintre ei, militarii folosesc aceleaşi formule de salut şi în situaţia când sunt în ţinută civilă. ... Articolul 17

(1)Când un superior în grad sau în funcţie intră într-o zi pentru prima dată în încăpere, militarul care îl observă primul previne personalul prin cuvântul "Atenţiune!", la care cei prezenţi iau poziţia "drepţi", iar cel mai mare în funcţie/grad prezintă raportul. ...

(2)Cu permisiunea persoanei care a intrat în încăpere, militarul care a dat raportul comandă "Continuaţi!" sau "Luaţi loc!", după caz. ...

(3)În situaţia în care persoana sosită se adresează unui militar, acesta se prezintă menţionând funcţia, gradul şi numele, după care răspunde la întrebare. ...

(4)La ieşirea din încăpere a comandantului sau a superiorului în grad, militarii iau poziţia "drepţi", la comanda celui mai mare în grad sau funcţie dintre militarii rămaşi în încăpere. ...

(5)Când într-o încăpere intră mai mulţi comandanţi sau superiori în grad, care nu sunt cunoscuţi de cel care trebuie să dea raportul, acesta prezintă raportul celui care a intrat primul în încăpere. ... Articolul 18 Pe timpul servirii hranei, la intrarea comandanţilor, militarii nu încetează activitatea. Ofiţerul de serviciu sau, în lipsa acestuia, cel mai mare în funcţie ori în grad îl întâmpină şi se prezintă. Când persoana sosită se adresează unui militar, acesta se prezintă, fără să se ridice de la masă, după care răspunde la întrebare. Articolul 19

(1)Când se intonează Imnul naţional al României sau imnurile altor state, în cadrul unor ceremonialuri militare, precum şi pe timpul prezentării onorului la drapel, soldaţii şi gradaţii profesionişti aflaţi în formaţie prezintă onorul la comandă, cei cu armament îl mânuiesc pentru onor, iar cadrele militare salută. Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii constituiţi în subunităţi nu salută, ci iau poziţia "drepţi". În afara formaţiei, militarii iau poziţia "drepţi" şi salută. Persoanelor civile participante la activităţi li se va preciza ca pe timpul intonării imnului să aibă o comportare decentă, să se ridice în picioare, iar bărbaţii să se descopere. ...

(2)În timpul oficierii serviciului religios, tot personalul se descoperă, mai puţin garda drapelului de luptă. ... Articolul 20

(1)Când comandantul felicită sau aduce mulţumiri unui militar pentru probleme de serviciu, militarul răspunde: "Servesc Patria!". ...

(2)Când comandantul felicită o unitate/subunitate, militarii acesteia răspund prin: "Ura!" prelung, repetat de 3 ori, iar când li se aduc mulţumiri, răspund prin: "Servim Patria!". ... 4. Prezentarea militarilor în faţa comandanţilor sau superiorilor în grad/funcţie Articolul 21 La prezentarea în faţa comandantului sau superiorului în grad, militarul aplică prevederile Regulamentului instrucţiei de front. Articolul 22 În faţa unui comandant/superior în grad sosit în unitate se prezintă numai comandantul unităţii. Celelalte persoane se prezintă doar când comandantul sau superiorul în grad sosit în unitate se adresează direct lor, precum şi atunci când au fost date dispoziţii speciale în acest sens. Articolul 23

(1)Militarii se prezintă în faţa comandantului nemijlocit: ...

1. a)când sunt mutaţi în unitate sau numiţi într-o nouă funcţie; ...
2. b)când sunt mutaţi din unitate sau au predat o funcţie; ...
3. c)la plecarea în misiune/delegaţie/detaşare, permisie sau în concediu, precum şi la înapoiere; ...
4. d)la plecarea/înapoierea în/din spital, dacă starea sănătăţii permite; ...
5. e)dacă sunt chemaţi; ...
6. f)când au probleme de raportat; ...
7. g)când sunt trecuţi în rezervă/retragere. ...

(2)În situaţiile arătate mai sus, militarii, după ce salută, se adresează comandantului astfel: ...

1. a)cadrele militare: "Domnule/Doamnă/Domnişoară... gradul, sunt ....... funcţia, gradul, numele, am onoarea să mă prezint cu ocazia ........"; ...
2. b)soldaţii şi gradaţii profesionişti: "Domnule/Doamnă/ Domnişoară... gradul, sunt ....... funcţia, gradul, numele, mă prezint cu ocazia .......". ...

(3)Când se prezintă unui comandant care îl cunoaşte, militarul nu îşi mai spune funcţia, gradul şi numele. ...

(4)Prezentarea cadrelor militare în faţa comandantului se face în ţinută de oraş/serviciu, în haine civile sau în ţinuta de instrucţie, după caz. ... Articolul 24 Cadrele militare se prezintă în faţa comandantului unităţii când sunt mutate în/din unitate sau trecute în rezervă/retragere. La sosirea în unitate a cadrelor mutate/repartizate, comandantul unităţii sau locţiitorul acestuia le prezintă personalului din unitate, la prima adunare; în faţa subunităţilor la care sunt repartizaţi, sunt prezentaţi de comandanţii nemijlociţi. 5. Prezentarea militarilor cu ocazia controalelor sau a altor activităţi Articolul 25 Dacă persoana sosită în control sau pentru alte activităţi ordonate de eşalonul superior este egală sau mai mare în grad decât comandantul unităţii/subunităţii, ultimul se prezintă celui sosit; când însă persoana sosită în control este inferioară în grad, aceasta se prezintă comandantului unităţii/subunităţii, informându-l asupra scopului sosirii. Articolul 26 Când cel care execută controlul vine în subunitate împreună cu comandantul unităţii, raportul se dă celui care execută această activitate, dacă este egal sau mai mare în grad decât comandantul. Articolul 27 Dacă pe timpul controlului soseşte un comandant mai mare în grad decât cel care execută această activitate, raportul îl dă comandantul unităţii/subunităţii, iar cel care execută controlul se prezintă. Secţiunea a 2-a Relaţiile dintre militari şi personalul civil cu funcţii de conducere Articolul 28 Militarii pot fi faţă de personalul civil în relaţie de şef, de subordonat sau pe funcţii similare, conform statului de organizare. Articolul 29 În cazul executării unei activităţi de serviciu, în comun, de către militari şi personalul civil, care pe linie de serviciu nu sunt subordonaţi unii faţă de alţii, cel mai mare în funcţie este considerat şef. La funcţii egale, militarul conduce activitatea. Articolul 30

(1)Militarii şi personalul civil, indiferent de grad şi funcţie, se salută folosind formula "Bună ziua/dimineaţa/seara domnule/doamnă/domnişoară... gradul pentru militari/funcţia pentru personalul civil!". ...

(2)Militarii când se prezintă folosesc aceeaşi formulă de adresare ca la salut, la care mai adaugă gradul şi numele. ...

(3)Personalul civil când se prezintă foloseşte aceeaşi formulă de adresare ca la salut, adăugând numai numele; la funcţii egale, personalul civil bărbat salută primul. ... Secţiunea a 3-a Comportarea militarilor în diferite situaţii Articolul 31 În relaţiile dintre ei, militarii sunt obligaţi să respecte regulile de politeţe militară. Militarii se adresează unul altuia, astfel: comandantul sau superiorul în grad, subordonatului sau inferiorului în grad, cu "Dumneavoastră" sau "Dumneata", iar subordonatul sau inferiorul în grad comandantului sau superiorului în grad şi egali în grad, cu "Dumneavoastră". Articolul 32

(1)Când un militar se adresează altui militar îşi spune gradul şi numele fără a-şi specifică arma sau titlul ştiinţific. Când se adresează subordonaţilor şi inferiorilor în grad, în probleme de serviciu, comandanţii şi superiorii în grad îi numesc pe cei dintâi după grad şi nume sau numai după grad, eventual, adăugând înaintea gradului cuvântul "Domnule/Doamnă/Domnişoară". ...

(2)Când se adresează comandanţilor sau superiorilor în grad, subordonaţii sau inferiorii în grad adăugă înaintea gradului cuvântul "Domnule/Doamnă/Domnişoară". Atunci când sunt mai multe cadre militare sau la adunarea acestora, comandantul sau superiorul în grad foloseşte formula: "Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri". ...

(3)Când un militar doreşte să se adreseze altui militar în prezenţa unui comandant sau superior în grad, salută, apoi cere permisiunea acestuia astfel: "Domnule/Doamnă/Domnişoară... gradul, vă rog să îmi permiteţi să mă adresez domnului/ doamnei/domnişoarei... gradul, numele". ... Articolul 33

(1)Când o unitate/subunitate în formaţie, cu Drapel de luptă, se deplasează pe lângă militari izolaţi sau în grup aflaţi în mişcare, aceştia se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă şi salută până când acesta trece. Dacă întâlnesc o unitate/subunitate fără Drapel de luptă, ei salută fără a se opri. ...

(2)În cazul când întâlnesc un cortegiu funerar însoţit de trupe, militarii izolaţi se opresc, se întorc cu faţa spre acesta şi salută până ce a trecut carul mortuar şi garda care îl însoţeşte. Dacă întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii se descoperă pe timpul trecerii carului mortuar. ...

(3)Când întâlnesc un cortegiu funerar neînsoţit de trupe, militarii aflaţi în formaţie se opresc la comandă, se întorc cu faţa la acesta, se descoperă, rămânând în această poziţie până la trecerea carului mortuar. ...

(4)Când intră într-un lăcaş de cult sau participă la activităţi religioase, cu sau fără ceremonii militare, militarii se descoperă, mai puţin garda drapelului de luptă, şi se comportă conform convingerilor lor fără a întreprinde acte ori acţiuni de învrăjbire religioasă. ... Articolul 34

(1)Pe stradă, în instituţii publice, săli de aşteptare, gări, parcuri, stadioane şi în unităţi sanitare, militarul în uniformă salută numai prin ducerea mâinii drepte la coifură sau, dacă este descoperit, prin ducerea mâinii drepte la tâmplă. ...

(2)La intrarea în săli de spectacole sau în localuri publice, militarul se descoperă, iar când trece pe lângă un comandant ori un superior în grad, salută prin înclinarea capului. ...

(3)Atunci când pe lângă un militar aflat într-o sală de spectacole sau într-un local public trece un comandant ori un superior în grad, acesta, fără a se ridica în picioare, salută prin înclinarea capului. ...

(4)În mijloacele de transport în comun, militarii salută comandantul sau superiorul în grad prin înclinarea capului. ...

(5)În toate situaţiile militarul trebuie să aibă o atitudine decentă şi să nu aducă ofense camarazilor sau altor persoane cu care intră în contact. ... Articolul 35

(1)Pe trotuar, cel care însoţeşte pe comandant sau un superior în grad va merge pe partea dinspre carosabil, iar când sunt mai mulţi militari, comandantul ori superiorul în grad va fi încadrat de aceştia. ...

(2)La diferite adunări, spectacole sau convocări în cadrul unităţii ori în garnizoană, militarii superiori în grad sau în funcţie, când nu s-au dat alte dispoziţii, ocupă locurile începând cu rândurile din faţă. ...

(3)Dacă la întâlnirea cu un comandant sau superior în grad subordonatul ori inferiorul în grad nu poate trece pe lângă acesta din cauza spaţiului îngust, el este obligat să îi lase trecerea liberă; dacă este necesar ca superiorul în grad sau comandantul să fie depăşit, trebuie să i se ceară permisiunea, astfel: "Domnule/Doamnă/Domnişoară... gradul, vă rog să îmi permiteţi să trec". ... Articolul 36

(1)Militarii nu au voie să ţină mâinile în buzunare, să se aşeze sau să fumeze în prezenţa unui comandant ori a unui superior în grad şi funcţie, fără permisiunea acestuia. De asemenea, nu au voie să fumeze în formaţie şi pe stradă, când sunt îmbrăcaţi în uniformă. ...

(2)Militarii au voie să fumeze în cazarmă, în tabere sau în cartiruire numai în locurile special amenajate. ...

(3)În afara unităţii, militarii în uniformă nu au voie să transporte sacoşe sau pachete voluminoase. ... Articolul 37

(1)Când se află în societate, dacă nu se cunosc, militarii trebuie să se prezinte reciproc în mod discret. Dacă au grade diferite, inferiorii în grad se prezintă superiorilor în grad, astfel: ...

1. a)cadrele militare: "Am onoarea să mă prezint. Sunt ... gradul şi numele"; ...
2. b)soldaţii şi gradaţii profesionişti, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sau soldaţii/gradaţii în rezervă când sunt încorporaţi/concentraţi/mobilizaţi, studenţii şi elevii din instituţiile militare de învăţământ: "Domnule/Doamnă/Domnişoară ... gradul, sunt ... gradul şi numele". ...

(2)La grade egale se prezintă cel care a sosit ultimul. ... Articolul 38 Trimiterea, înmânarea sau oferirea de cadouri de către militarul subordonat la comandant şi de la militarul inferior în grad la militarul superior în grad este interzisă. Capitolul III Conducerea unităţii militare pe timp de pace Secţiunea 1 Comandantul unităţii militare Articolul 39

(1)Comandantul unităţii militare este persoana cu autoritate învestită legal, care exercită actul de comandă asupra personalului structurilor subordonate, precum şi asupra celui aflat temporar în subordine. El reprezintă unitatea militară şi trebuie să fie model de exigenţă, moralitate, pregătire profesională, fermitate, iniţiativă şi principialitate. ...

(2)Comandantul poartă întreaga răspundere pentru capacitatea operaţională a unităţii militare, disciplina şi starea morală a personalului din subordine, integritatea patrimoniului şi Drapelul de luptă al unităţii. ... Articolul 40 Comandantul unităţii militare, în exercitarea actului de comandă, poate atribui, temporar, prin delegare de competenţă, o parte din atribuţiile şi responsabilităţile sale unor persoane subordonate. Articolul 41

(1)Comandantul unităţii militare organizează, pentru îndeplinirea misiunilor care îi revin, consilii militare/şedinţe de lucru în funcţie de eşalon, lunar, săptămânal sau ori de câte ori situaţia o impune, cu persoanele cu funcţii de conducere, anunţând din timp temele şi subiectele care urmează a fi discutate. ...

(2)La consiliile militare/şedinţele de lucru pot participa, în afara cadrelor de conducere, şi alte cadre militare şi personal civil care pot să contribuie la rezolvarea temelor de pe ordinea de zi. ... Articolul 42

(1)Activităţile care se desfăşoară la luarea în primire a comenzii unei unităţi militare sunt precizate în anexa nr. 1. ...

(2)Angajamentul care se semnează de către comandant este prevăzut în anexa nr. 2. ... Articolul 43 Comandantul unităţii militare are următoarele atribuţii:

1. a)asigură capacitatea operaţională a unităţii; ...
2. b)conduce activităţile de întocmire şi executare a planurilor de instrucţie, de alertare, de mobilizare şi intervenţie şi ia măsuri de actualizare a acestora; ...
3. c)stabileşte şi urmăreşte respectarea orarului zilnic şi folosirea integrală a timpului prevăzut pentru instrucţie; ...
4. d)conduce activitatea de resurse umane şi de perfecţionare a pregătirii profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi de apreciere/promovare a subordonaţilor pe baza calităţilor profesionale şi morale ale acestora; ...
5. e)organizează, conduce şi îndrumă nemijlocit activităţile structurilor militare subordonate privind planificarea, executarea şi evaluarea instrucţiei şi exerciţiilor; ...
6. f)asigură promovarea, la termenele ordonate sau prevăzute în actele normative în vigoare, a rapoartelor, sintezelor, dărilor de seamă, situaţiilor şi a altor documente solicitate de eşaloanele superioare; ...
7. g)ia măsuri pentru rezolvarea rapoartelor/cererilor şi propunerilor subordonaţilor sau le propune pentru soluţionare la eşaloanele superioare; ...
8. h)asigură condiţii pentru participarea militarilor la slujbele confesiunii căreia îi aparţin, conform convingerilor lor religioase; ...
9. i)analizează periodic starea de sănătate a efectivelor subordonate; ...
10. j)organizează şi execută controale inopinate la subordonaţi, în scopul cunoaşterii permanente a nivelului de pregătire, al evaluării nivelului de cunoaştere şi a modului de respectare a prevederilor actelor normative în vigoare; ...
11. k)ordonă măsuri pentru eliminarea disfuncţionalităţilor constatate de comisiile de control; ...
12. l)raportează comandantului eşalonului superior modul de îndeplinire a misiunilor şi sarcinilor primite, deciziile luate şi modul de îndeplinire a acestora, precum şi alte aspecte care prezintă interes şi îi informează pe subordonaţi şi pe cei cu care cooperează în părţile ce îi privesc; ...
13. m)urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind utilizarea eficientă a fondurilor aprobate prin buget şi prezentarea la timp a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară; ...
14. n)asigură condiţiile pentru o bună administrare a cazărmii; ...
15. o)verifică măsurile de apărare împotriva incendiilor pentru obiectivele şi bunurile materiale pe care le deţine unitatea; ...
16. p)creează, când este cazul, condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor privind reconversia personalului militar din subordine; ...
17. q)stabileşte zile şi intervale orare pentru primirea subordonaţilor la raport şi a cetăţenilor în audienţă, controlează şi analizează modul de rezolvare a rapoartelor, cererilor şi reclamaţiilor primite; ...
18. r)ia măsuri pentru creşterea prestigiului unităţii în garnizoană, dezvoltă relaţiile dintre militari şi civili în limitele competenţei sale profesionale şi participă la viaţa culturală, ştiinţifică şi administrativă a localităţii; ...
19. s)dezvoltă relaţii cu mass-media potrivit prevederilor actelor normative specifice şi strategiei de comunicare a eşaloanelor superioare; ...
20. t)stabileşte regulile de acces specifice în unitate şi de primire a vizitatorilor, în conformitate cu prevederile anexei nr. 3; ...
21. u)informează locţiitorul/şeful de stat major cu datele necesare preluării comenzii; ...
22. v)solicită sprijinul ofiţerului de contrainformaţii şi securitate militară pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor generate de spionaj, sabotaj, subversiune, terorism şi crimă organizată, precum şi pentru realizarea măsurilor de protecţie a forţei; cooperează permanent cu ofiţerul de contrainformaţii şi securitate militară când sesizează aspecte privind apărarea naţională şi siguranţa militară; ...
23. w)sesizează Direcţia contrainformaţii şi securitate militară în maximum 24 de ore de la producerea unui incident de securitate; ...
24. x)răspunde de implementarea şi respectarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul structurii proprii şi al celor subordonate; ...
25. y)asigură organizarea activităţii modulului documente clasificate şi, după caz, a componentei Sistemului Militar de Registre, conform normelor; ...
26. z)răspunde de modul de îndeplinire de către personalul din subordine a responsabilităţilor rezultate din aplicarea dispoziţiilor legale, care stau la baza realizării managementului financiar-contabil; ...
27. aa)răspunde de modul de organizare şi executare a controlului intern; ...
28. ab)răspunde de modul de organizare şi executare a activităţilor de securitate şi sănătate în muncă, protecţie a mediului, supraveghere tehnică şi metrologie legală, conform legislaţiei în vigoare; ...
29. ac)asigură organizarea modulului de securitate, coordonează activitatea acestuia şi îndeplineşte responsabilităţile pe linie de securitate, conform normelor în vigoare; ...
30. ad)facilitează accesul ofiţerilor de contrainformaţii desemnaţi în obiectivele, încăperile şi la datele şi informaţiile necesare desfăşurării activităţii specifice; ...
31. ae)organizează cooperarea, pe probleme de securitate, între modulul propriu de securitate şi modulul de contrainformaţii; ...
32. af)raportează comandantului eşalonului ierarhic superior măsurile întreprinse pentru soluţionarea situaţiilor sau a cazurilor semnalate în informările prezentate de structurile şi ofiţerii de contrainformaţii. ... Articolul 44 Comandantul apără şi respectă onoarea şi demnitatea subordonaţilor. Articolul 45

(1)Comandantul unităţii militare ordonă înscrierea în ordinul de zi pe unitate, în fiecare zi lucrătoare, a ordinelor/dispoziţiilor date în exercitarea şi executarea atribuţiilor ce îi revin. ...

(2)Ordinul de zi pe unitate se redactează în Registrul pentru înscrierea ordinelor de zi pe unitate sau poate fi tehnoredactat pe o staţie de lucru PC independentă, acreditată conform reglementărilor în vigoare pentru prelucrarea şi stocarea informaţiilor clasificate nivel "SECRET". Regulile privind redactarea/tehnoredactarea ordinului de zi pe unitate sunt prevăzute în anexa nr. 4. ...

(3)De la obligaţia de a redacta/tehnoredacta ordinul de zi pe unitate în fiecare zi lucrătoare, prevăzută la alin.

(1), se exceptează unităţile militare a căror activitate nu necesită emiterea zilnică a unor ordine/dispoziţii pe problemele precizate la pct. 1.1 din anexa nr. 4. ... Secţiunea a 2-a Locţiitorul comandantului unităţii militare Articolul 46 Locţiitorul comandantului unităţii militare exercită atribuţiile comandantului, pe timpul cât acesta lipseşte. Articolul 47 Pentru a asigura continuitatea conducerii, locţiitorul comandantului unităţii militare se informează permanent despre ordinele date şi primite de către comandantul unităţii în toate domeniile de activitate şi îi prezintă propuneri de executare a acestora. Articolul 48

(1)Locţiitorul comandantului unităţii militare coordonează activitatea de relaţii internaţionale în cadrul unităţii, acolo unde este cazul. ...

(2)Locţiitorului comandantului unităţii militare îi pot fi stabilite de către comandant şi alte atribuţii care îi dau dreptul de a da ordine întregului personal al unităţii. ... Secţiunea a 3-a Şeful de stat major Articolul 49 Şeful de stat major se subordonează nemijlocit comandantului unităţii militare şi răspunde de întreaga activitate de stat major. Articolul 50 Şeful de stat major este autoritate învestită să conducă statul major şi are următoarele atribuţii:

1. a)organizează, conduce şi analizează periodic activitatea statului major; ...
2. b)organizează, conduce şi îndrumă nemijlocit activităţile de pregătire pentru ridicarea capacităţii operaţionale, asigurarea capacităţii de reacţie imediată, de alertă, de mobilizare şi de intervenţie; ...
3. c)planifică şi execută controale la structurile subordonate; ...
4. d)organizează transmiterea la timp, la structurile subordonate, a ordinelor comandantului unităţii şi ale comandanţilor eşaloanelor superioare şi controlează îndeplinirea lor; ...
5. e)conduce şedinţele de perfecţionare a pregătirii cadrelor militare din statul major conform reglementărilor în vigoare; ...
6. f)organizează paza şi apărarea Drapelului de luptă al unităţii şi controlează periodic starea accesoriilor acestuia; ...
7. g)îndrumă şi controlează activitatea privind întocmirea şi actualizarea documentelor de evidenţă nominală şi numerică a efectivelor; ...
8. h)organizează şi controlează modul de executare a serviciului interior; ...
9. i)organizează paza bunurilor materiale care se transportă în/din unitate; ...
10. j)verifică modul de depozitare, conservare şi întreţinere a armamentului, muniţiei şi tehnicii militare de la stoc şi de la serviciu, în conformitate cu actele normative în vigoare; ...
11. k)coordonează activitatea pentru elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor în domeniul culturii şi educaţiei militarilor, precum şi a celor de pregătire psihologică pentru luptă a personalului; ...
12. l)cunoaşte în permanenţă situaţiaefectivelor de militari, existentul şi starea tehnicii militare, a muniţiei şi a mijloacelor de transport; ...
13. m)avizează orarul unităţii conform reglementărilor în vigoare şi îl prezintă comandantului pentru aprobare; ...
14. n)coordonează executarea instructajului*) ofiţerului de serviciu pe unitate înainte de intrarea acestuia în serviciu, îi înmânează secretul vechi şi nou; asigură pregătirea şefilor de detaşamente/echipe care pleacă în diferite misiuni; ... --------- Notă ... *) Instructajul ofiţerului de serviciu este coordonat de locţiitorul comandantului structurii, acolo unde nu există funcţia de şef de stat major prevăzută în statul de organizare.
15. o)organizează şi verifică redactarea la timp a ordinului de zi pe unitate, a registrului istoric şi a jurnalului acţiunilor militare, când este cazul; ...
16. p)organizează aprovizionarea unităţii cu materiale de stat major şi instrucţie şi verifică modul de folosire a acestora; ...
17. q)ia măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite pe linia perfecţionării sistemului informaţional şi automatizării conducerii trupelor; ...
18. r)controlează existentul, mânuirea, păstrarea şi actualizarea actelor normative specifice, doctrinelor, manualelor, hărţilor şi regulamentelor militare aflate în unitate. ... Secţiunea a 4-a Atribuţiile modulelor funcţionale din cadrul unităţii Articolul 51 Şefii de module răspund de instruirea, de mobilizarea, ieşirea la alertă şi de disciplina militară a modulelor şi, de asemenea, răspund de pregătirea de specialitate din domeniul lor de competenţă pentru întregul personal al unităţii şi de colaborarea cu celelalte module pentru îndeplinirea misiunilor. 1. Modulul de personal Articolul 52 - Modulul de personal are următoarele atribuţii:
19. a)analizează gradul de încadrare cu personal a structurii şi prezintă propuneri comandantului unităţii militare pentru decizii în acest sens; ...
20. b)consiliază comandantul unităţii militare în domeniul resurse umane pentru funcţiile din competenţa acestuia şi din structurile subordonate, privind numirea în şi eliberarea din funcţii, mutarea, detaşarea, trecerea în rezervă sau înaintarea în gradul următor a cadrelor militare, conferirea de decoraţii şi titluri de onoare; ...
21. c)analizează şi prezintă propuneri comandantului unităţii militare privind perfecţionarea pregătirii personalului prin cursuri; ...
22. d)evaluează situaţia resurselor umane şi colaborează cu centrele militare judeţene şi zonale privind activitatea de recrutare şi de reconversie a personalului, potrivit responsabilităţilor stabilite în actele normative specifice; ...
23. e)întocmeşte, pe baza precizărilor eşalonului superior, programe de selecţie şi recrutare şi de reconversie profesională; ...
24. f)stabileşte necesarul de rezervişti care trebuie să execute pregătirea, potrivit legii, şi prezintă propuneri în acest sens; ...
25. g)formulează propuneri de soluţionare a cererile privind mutarea, detaşarea, trecerea în rezervă a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti; ...
26. h)întocmeşte şi actualizează planul de mobilizare al unităţii pe baza concepţiei comandantului unităţii militare, în colaborare cu şefii de module şi sub îndrumarea nemijlocită a şefului de stat major; ...
27. i)propune şefului de stat major şi şefilor de module măsuri privind asistenţa psihomorală, socială şi religioasă a personalului din subordine, în condiţii de pace şi criză; ...
28. j)culege, analizează datele şi elaborează aprecieri/ recomandări privind disciplina militară; ...
29. k)organizează activitatea şefilor structurilor din subordine, potrivit reglementărilor în vigoare; ...
30. l)face propuneri privind repartizarea efectivelor la unităţi şi subunităţi; ...
31. m)urmăreşte modul de rezolvare a rapoartelor, cererilor, sesizărilor şi reclamaţiilor personalului militar şi civil; ...
32. n)coordonează redactarea ordinului de zi şi face alocarea/scoaterea la/de la drepturile de personal; ...
33. o)pune la dispoziţia ofiţerului de contrainformaţii şi securitate datele necesare pentru verificarea corectitudinii datelor înscrise în fişele personale întocmite de către personalul militar şi civil; ...
34. p)ţine evidenţa nominală a personalului militar şi civil din subordine care deţine titlul de specialist de clasă. ... 2. Modulul de informaţii Articolul 53 Modulul de informaţii are următoarele atribuţii:
35. a)culege, centralizează, analizează şi prelucrează informaţiile primite şi prezintă, periodic, în cadrul unităţii elementele noi referitoare la organizarea, înzestrarea şi procedeele de acţiune ale armatelor altor state, evoluţiile fenomenului militar contemporan şi ale factorilor de risc şi ameninţare la adresa intereselor naţionale şi a structurii din care face parte; ...
36. b)elaborează, periodic, analize/sinteze şi studii informative pe care le înaintează eşaloanelor superioare şi le prezintă cadrelor din unitate în procesul de pregătire; ...
37. c)participă la experimentarea noilor tipuri de tehnică şi echipamente militare prevăzute să între în dotarea unităţilor/subunităţilor din domeniul său de responsabilitate; ...
38. d)urmăreşte aplicarea normelor de înzestrare şi asigurare a bazei materiale a instrucţiei specifice, elaborând propuneri de perfecţionare în concordanţă cu misiunile ordonate. ... 3. Modulul de operaţii şi instrucţie Articolul 54 Modulul de operaţii şi instrucţie are următoarele atribuţii:
39. a)elaborează documentele operative necesare ridicării capacităţii operaţionale şi asigurării capacităţii de reacţie imediată a unităţii; ...
40. b)elaborează documentele operative privind intervenţia cu trupe şi tehnică la obiectivele stabilite de către eşalonul superior; ...
41. c)elaborează documentele operative pentru trecerea unităţii la îndeplinirea unei misiuni; ...
42. d)întocmeşte planul de antrenare al unităţii în vederea pregătirii pentru ridicarea capacităţii operaţionale şi asigurarea capacităţii de reacţie imediată; ...
43. e)elaborează documentele necesare pentru intervenţie în condiţiile stării de urgenţă şi stării de asediu; ...
44. f)participă la elaborarea planului de mobilizare a unităţii; ...
45. g)planifică, organizează, îndrumă, controlează şi evaluează executarea serviciului interior; ...
46. h)organizează şi controlează executarea serviciului de luptă permanent; ...
47. i)coordonează şi verifică instrucţia de comandament, organizează şi conduce instrucţia individuală şi instrucţia colectivă a personalului din comandamentul unităţii; ...
48. j)planifică şi coordonează desfăşurarea instrucţiei psihomorale a personalului unităţii; ...
49. k)elaborează, în colaborare cu şefii de module, documentele de planificare, executare şi evaluare a instrucţiei de comandament, a pregătirii cadrelor unităţii şi înmânează, la timp, comandanţilor de unităţi/subunităţi extrase din aceste documente; ...
50. l)urmăreşte îndeplinirea planului instrucţiei/cu principalele activităţi ale unităţii, a rezultatelor obţinute, analizează periodic procesul de instrucţie şi face propuneri pentru îmbunătăţirea lui; ...
51. m)elaborează documentele pentru exerciţiile la care participă sau pe care le conduce, prezentând totodată comandantului unităţii militare măsurile de asigurare a acţiunilor de luptă şi de protecţie a forţei, precum şi cele de protecţie a mediului pe timpul organizării, pregătirii şi desfăşurării acestor activităţi; ...
52. n)organizează şi conduce şedinţe şi exerciţii demonstrative şi de instructaj metodic la acele categorii de instrucţie la care sau constatat deficienţe şi la temele cu conţinut complex; ...
53. o)verifică starea de întreţinere şi de funcţionare a elementelor tehnice ale bazei materiale de instrucţie din poligoane/tancodromuri; ...
54. p)coordonează activităţile de tradiţii militare şi educaţie civică, cultural-educative şi sportive din unitate; ...
55. q)urmăreşte şi evaluează realizarea obiectivului de performanţă privind reacţia de tip rapid, îndeplinirea unor misiuni izolate, protecţia populaţiei şi a mediului, starea de pregătire profesională, fizică şi psihică a personalului; ...
56. r)verifică modul de completare a registrului istoric al unităţii şi a jurnalului acţiunilor militare; ...
57. s)organizează, planifică şi elaborează documentele/planurile, respectiv ordinele specifice şi coordonează activităţile de prevenire şi combatere a acţiunilor antisociale, subversive şi/sau teroriste. ... 4. Modulul de logistică Articolul 55 Modulul de logistică are următoarele atribuţii:
58. a)planifică şi coordonează aprovizionarea cu toate categoriile de materiale; ...
59. b)organizează şi verifică evidenţa operativă şi statistică, unde este cazul, privind existentul, starea, vechimea în serviciu, declasarea, scoaterea din funcţiune, casarea şi valorificarea bunurilor materiale; ...
60. c)planifică şi organizează exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile la tehnica şi materialele din dotarea unităţii; ...
61. d)organizează, coordonează şi asigură transporturile în folosul propriu şi al unităţilor subordonate; ...
62. e)asigură depozitarea, întreţinerea, conservarea bunurilor materiale şi hrănirea efectivelor, conform normelor în vigoare; ...
63. f)planifică, organizează şi conduce întreaga activitate productivă, cu respectarea normelor de protecţie amediului, securitate şi sănătate în muncă, supraveghere tehnică şi metrologie legală; ...
64. g)planifică şi asigură materialele necesare acţiunilor sanitaro-antiepidemice, celor privind igiena muncii şi de protecţie a sănătăţii personalului; ...
65. h)fundamentează necesarul de fonduri ale acestui modul, în vederea proiectării bugetului pe anul următor; ...
66. i)asigură şi completează stocul de materiale şi piese de schimb necesare desfăşurării activităţii unităţii. ... 5. Modulul de comunicaţii şi informatică Articolul 56 Modulul de comunicaţii şi informatică are următoarele atribuţii:
67. a)asigură planificarea, operarea şi mentenanţa sistemului de comunicaţii şi informatic necesare exercitării conducerii şi controlul funcţionării acestuia; ...
68. b)asigură aplicarea măsurilor de securitate a informaţiilor INFOSEC în sistemele de comunicaţii şi informatice prin personalul de specialitate; ...
69. c)coordonează activitatea unităţilor/subunităţilor de transmisiuni şi de informatică; ...
70. d)informează modulul de operaţii şi instrucţie cu privire la starea de operativitate a sistemelor de comunicaţii şi informatică şi ia măsuri pentru remedierea deranjamentelor; ...
71. e)evaluează periodic eficacitatea sistemelor de comunicaţii şi informatică şi ia măsuri de perfecţionare a acestora; ...
72. f)stabileşte măsurile organizatorice şi tehnice pentru asigurarea interoperabilităţii între sistemul propriu de comunicaţii şi informatic şi alte sisteme cu care acesta interacţionează; ...
73. g)urmăreşte utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare din domeniul comunicaţiilor şi informaticii; ...
74. h)asigură relaţionarea cu organele de telecomunicaţii teritoriale; ...
75. i)asigură administrarea resurselor informatice şi a mijloacelor electronice de prelucrare, stocare, distribuţie, securizare şi prezentare a acestora. ... 6. Modulul financiar-contabil Articolul 57

(1)Activitatea financiar-contabilă se organizează potrivit legislaţiei, regulamentelor şi normelor specifice domeniului financiar-contabil şi se execută în cadrul structurilor specializate, prin care se realizează, în principal, următoarele: ...

1. a)planificarea financiară; ...
2. b)execuţia bugetară; ...
3. c)operaţiile de casă; ...
4. d)decontările; ...
5. e)salarizarea personalului militar şi civil; ...
6. f)organizarea şi conducerea contabilităţii; ...
7. g)inventarierea elementelor de activ şi de pasiv; ...
8. h)reevaluarea patrimoniului; ...
9. i)controlul financiar intern şi controlul financiar preventiv propriu; ...
10. j)alte activităţi specifice. ...

(2)Modulul financiar-contabil este structura de specialitate din cadrul unităţii prin care se asigură managementul financiar-contabil şi îndeplinirea sarcinilor financiar-contabile ce revin comandantului unităţii militare, în calitate de ordonator de credite. ...

(3)Modulul financiar-contabil are, în principal, următoarele atribuţii şi responsabilităţi: ...

1. a)asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară; ...
2. b)organizează şi conduce execuţia bugetară pe baza principiilor, regulilor şi legislaţiei specifice domeniului finanţelor publice; ...
3. c)asigură utilizarea cu economicitate, eficienţă şi eficacitate a fondurilor publice alocate prin buget; ...
4. d)asigură desfăşurarea activităţilor specifice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale; ...
5. e)coordonează activităţile specifice domeniului economic şi financiar-contabil de la nivelul compartimentelor de specialitate; ...
6. f)furnizează comandantului unităţii militare şi altor structuri interesate date şi informaţii cu privire la execuţia bugetului, nivelul stocurilor, estimări ale solicitărilor de resurse financiare; ...
7. g)desfăşoară activităţile şi acţiunile specifice stabilirii şi plăţii drepturilor băneşti cuvenite personalului; ...
8. h)asigură organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii, organizarea inventarierii generale a elementelor de activ şi de pasiv; ...
9. i)întocmeşte şi înaintează la termenul stabilit situaţiile financiare trimestriale/anuale, precum şi alte situaţii periodice, pe baza datelor rezultate din execuţia bugetară şi din contabilitate; ...
10. j)asigură organizarea controlului intern în domeniul financiar-contabil, precum şi a controlului financiar preventiv propriu asupra tuturor operaţiunilor economice şi financiar-contabile care se supun acestui tip de control; ...
11. k)şeful modulului financiar-contabil consiliază comandantul unităţii militare în scopul luării deciziilor optime, pe probleme specifice managementului financiar-contabil, în principal, cu privire la formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi cu privire la responsabilităţile unităţii militare în procesul bugetar; ...
12. l)îndeplineşte alte sarcini stabilite de comandant, specifice domeniului financiar-contabil, conform legislaţiei în vigoare. ... 7. Modulul/Structura de securitate militară/securitatea informaţiilor Articolul 58 La nivelul fiecărei unităţi militare funcţionează structura de securitate subordonată nemijlocit comandantului unităţii militare, pentru implementarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, ale cărei atribuţii principale sunt prevăzute de normele privind protecţia informaţiilor clasificate în Armata României. 8. Modulul de informare şi relaţii publice Articolul 59 Modulul de informare şi relaţii publice încadrat pe funcţii distincte*) are atribuţiile prevăzute în instrucţiunile privind activitatea de informare şi relaţii publice în Armata României. -------- Notă ... *) Personalul de informare şi relaţii publice numit prin cumul de funcţii sau care are responsabilităţi pe linie de informare şi relaţii publice stabilite prin ordinul de zi pe unitate îndeplineşte aceleaşi atribuţii ca şi personalul încadrat pe funcţii distincte. 9. Modulul asistenţă religioasă/Preotul militar Articolul 60

(1)Modulul asistenţă religioasă/Preotul militar este îndrumătorul religios şi spiritual în unitate, desfăşurându-şi activitatea pe baza unui program integrat în planul de activitate al unităţii, aprobat de comandantul unităţii militare. ...

(2)Modulul asistenţă religioasă/Preotul militar are atribuţiile prevăzute în instrucţiunile privind activitatea de asistenţă religioasă în Armata României. ... 10. Modulul de cunoaştere şi asistenţă psihologică Articolul 61 Modulul de cunoaştere şi asistenţă psihologică are atribuţiile prevăzute în instrucţiunile privind activitatea de psihologie în Armata României. 11. Consilierul comandantului pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor Articolul 62 Consilierul comandantului pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor are următoarele atribuţii:

1. a)îl consiliază pe comandantul unităţii militare în probleme vizând instruirea, perfecţionarea, dezvoltarea în cariera militară, moralul şi calitatea vieţii militarilor aflaţi în aria de responsabilitate; ...
2. b)îl informează pe comandantul unităţii militare asupra tuturor problemelor cu impact asupra operativităţii unităţii: nivelul de instruire, ordinea şi disciplina militară, starea de sănătate, nivelul calităţii vieţii şi moralul personalului din domeniul de responsabilitate, starea armamentului, tehnicii şi echipamentului individual din dotarea acestuia; ...
3. c)contribuie la cunoaşterea şi îndeplinirea standardelor de performanţă, instruire şi comportament militar pentru personalul din domeniul de responsabilitate; ...
4. d)contribuie la aplicarea întocmai a ordinelor şi precizărilor comandantului unităţii militare în vederea asigurării îndeplinirii misiunii principale, precum şi a celor vizând instruirea individuală şi realizarea coeziunii pentru luptă; ...
5. e)participă la întocmirea planurilor de instruire şi programelor şi formulează propuneri pentru optimizarea lor, înainte de a fi aprobate; ...
6. f)participă la şedinţele de lucru ale comandantului unităţii militare, în care se iau decizii care vizează personalul aflat în domeniul de responsabilitate; ...
7. g)desfăşoară discuţii individuale cu maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, pentru a le cunoaşte problemele pe linia serviciului şi în afara acestuia şi participă la adunările fără ordine de zi ale acestor categorii de personal; ...
8. h)monitorizează programul de educaţie fizică militară a personalului din domeniul de responsabilitate, cooperând în acest sens cu modulul specializat şi cu medicul unităţii; ...
9. i)îi consiliază pe maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti din unitate în ceea ce priveşte cariera militară, perfecţionarea prin studii şi cursuri şi, eventual, pentru trecerea în corpul ofiţerilor/subofiţerilor; ...
10. j)face propuneri comandantului unităţii militare şi şefilor de structuri cu responsabilităţi în domeniu, pentru organizarea de activităţi educative, profesionale sau recreative cu şi pentru maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, contribuind la dezvoltarea spiritului de corp al acestor categorii de personal militar; ...
11. k)informează comandantul unităţii militare şi prezintă propuneri de soluţionare a problemelor sociale ale categoriilor de personal aflate în responsabilitate, referitoare la spaţiul locativ, asigurare medicală, probleme familiale, refacerea capacităţii de muncă şi nivelul de trai; ...
12. l)urmăreşte modul în care sunt respectate tradiţiile militare şi normele de port regulamentar al ţinutei militare de către personalul din domeniul de responsabilitate; ...
13. m)participă, conform hotărârii comandantului unităţii militare, la activităţile practice şi exerciţiile desfăşurate de subunităţile/unităţile organice şi/sau subordonate; ...
14. n)însoţeşte comandantul unităţii militare pe timpul controalelor, inspecţiilor şi la ceremoniile şi activităţile oficiale, potrivit hotărârii acestuia, şi contribuie la menţinerea unor relaţii bune cu autorităţile publice locale; ...
15. o)se interesează de modul cum sunt acordate drepturile cuvenite personalului din domeniul de responsabilitate şi informează pe cale ierarhică, dacă este cazul, asupra unor situaţii deosebite pe această linie; ...
16. p)monitorizează şi îndrumă activitatea consilierilor comandantului şi a subofiţerilor de companie/similare de la eşaloanele subordonate şi colaborează cu alţi consilieri, de la acelaşi nivel ierarhic, pentru perfecţionarea activităţii specifice. ... 12. Modulul Muzica militară Articolul 63 Şeful muzicii militare are următoarele atribuţii:
17. a)organizează, pregăteşte şi conduce fanfara la toate activităţile din unitate şi din garnizoană; ...
18. b)organizează activitatea formaţiilor de orchestră alcătuite din subofiţeri muzicanţi şi soldaţi şi gradaţi profesionişti din unitate şi din garnizoană; ...
19. c)organizează şi prezintă concerte cu fanfara şi cu alte formaţii artistice în unitate şi în garnizoană. ... 13. Modulul juridic Articolul 64 Modulul juridic are atribuţiile prevăzute în instrucţiunile privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Armata României. Secţiunea a 5-a Atribuţiile personalului cu diferite funcţii în cadrul subunităţii Articolul 65

(1)Comandantul de subunitate răspunde de organizarea şi executarea instrucţiei şi a exerciţiilor, de starea de operativitate şi de mobilizare a subunităţii, de educare, disciplina militară, de starea morală şi sănătatea personalului, de prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, de protecţia mediului pe timpul activităţilor subunităţii, de starea tehnică şi de întreţinere a armamentului şi tehnicii din dotare, precum şi de activitatea gospodărească a subunităţii. ...

(2)Comandantul de subunitate este comandantul întregului personal din subordine şi este obligat să îl cunoască, să respecte demnitatea subordonaţilor, să evalueze în orice moment starea de pregătire a subunităţii şi a fiecăruia dintre subordonaţii săi şi să ia toate măsurile ce se impun pentru menţinerea acesteia în standardele stabilite. ... Articolul 66 Comandantul de subunitate are următoarele atribuţii:

1. a)organizează, îndrumă şi desfăşoară instrucţia forţelor din subordine, pe baza planului instrucţiei subunităţii; ...
2. b)execută şedinţe de pregătire cu comandanţii subunităţilor subordonate nemijlocit; ...
3. c)asigură şi controlează desfăşurarea activităţilor conform programului orar al unităţii; ...
4. d)ia măsuri pentru menţinerea ordinii şi disciplinei militare în subunitate; ...
5. e)instruieşte şi controlează personalul subunităţilor destinate pentru serviciul interior; ...
6. f)organizează şi desfăşoară activităţi culturale, sportive şi de educaţie ostăşească cu subordonaţii; ...
7. g)verifică starea bunurilor şi a tehnicii subunităţii şi ia măsuri pentru întreţinerea şi menţinerea acestora în stare de funcţionare; ...
8. h)verifică periodic, conform actelor normative în vigoare, existenţa, condiţiile de păstrare şi manipulare ale întregului armament şi ale muniţiei aflate asupra subunităţii; ...
9. i)controlează modul de întreţinere şi exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor folosite de subunitate, precum şi realizarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor; ...
10. j)ţine evidenţa nominală a rezultatelor obţinute de personalul din subordine şi a specialităţii de clasă pe care o deţine. ... Articolul 67 Subofiţerul de companie/similare are rolul de a-l consilia pe comandantul de companie/similare în problemele ce privesc militarii din corpul maiştrilor militari, subofiţerilor şi soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, de a asigura asistenţă administratorului de subunitate, şi are următoarele atribuţii:
11. a)contribuie la cunoaşterea şi îndeplinirea standardelor de performanţă, instruire şi comportament militar de către maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti din subunităţi; ...
12. b)informează comandantul de companie/similare asupra tuturor problemelor cu impact asupra operativităţii subunităţii: nivelul de instruire, ordinea şi disciplina militară, starea de sănătate, nivelul calităţii vieţii şi moralul personalului din domeniul de responsabilitate, starea armamentului, tehnicii şi echipamentului individual; ...
13. c)contribuie la executarea ordinelor şi precizărilor comandantului de companie/similare pentru asigurarea îndeplinirii misiunii principale, precum şi a celor privind instruirea individuală şi realizarea coeziunii pentru luptă a subunităţii; ...
14. d)participă la întocmirea planului instrucţiei subunităţii şi face propuneri pentru optimizarea lui; ...
15. e)participă, în cadrul subunităţii, la adunările în care se iau decizii ce vizează personalul din domeniul de responsabilitate; ...
16. f)contribuie la asigurarea condiţiilor necesare şi monitorizează programul de educaţie fizică militară a personalului din domeniul de responsabilitate; ...
17. g)se informează şi furnizează comandantului de companie/similare date despre subofiţerii, maiştrii militari şi soldaţii şi gradaţii profesionişti angrenaţi în diverse forme de pregătire profesională şi îl consiliază în cazul trimiterii unora dintre aceştia la cursuri sau în misiuni, precum şi în cazul acordării unor recompense; ...
18. h)informează comandantul de companie/similare asupra problemelor sociale ale personalului aflat în domeniul de responsabilitate, referitoare la spaţiul locativ, asigurarea medicală, problemele familiale, refacerea capacităţii de muncă, nivelul de trai şi prezintă propuneri de soluţionare; ...
19. i)asigură asistenţă administratorului de subunitate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, hrănire, echipare şi educare ale personalului din domeniul de responsabilitate; ...
20. j)participă şi se implică, conform hotărârii comandantului, la activităţile practice şi exerciţiile desfăşurate de companie/similare şi subunităţile organice; ...
21. k)urmăreşte modul în care sunt respectate tradiţiile militare şi normele de port regulamentar al ţinutei militare de către maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti din subunitate. ... Articolul 68 Administratorului de subunitate i se stabileşte prin ordin de zi pe unitate programul zilnic. Articolul 69 Administratorul de subunitate are următoarele atribuţii principale:
22. a)verifică şi evaluează permanent necesarul şi starea materialelor din gestiune, ia măsuri pentru menţinerea lor în stare de folosinţă şi raportează comandantului subunităţii lipsurile şi disfuncţionalităţile; ...
23. b)răspunde de gestionarea, starea de întreţinere şi păstrare a materialelor subunităţii, a armamentului, muniţiei şi a tehnicii militare, precum şi de asigurarea hrănirii efectivelor, când primeşte această sarcină; ...
24. c)asigură toate materialele necesare desfăşurării şedinţelor de instrucţie a subunităţii, potrivit ordinelor comandantului acesteia; ...
25. d)asigură subunităţile cu armament, muniţie, tehnică şi alte materiale, conform normelor de înzestrare; ...
26. e)ţine evidenţa militarilor, materialelor subunităţii, armamentului şi a tehnicii militare; ...
27. f)asigură muniţia necesară subunităţii pentru executarea tragerilor, exerciţiilor tactice, serviciului de pază şi face verificarea acesteia la terminarea activităţilor respective; ...
28. g)organizează şi asigură executarea curăţeniei şi menţinerea acesteia în toate încăperile şi sectoarele repartizate subunităţii; ...
29. h)urmăreşte respectarea de către soldaţii şi gradaţii profesionişti a regulilor pentru folosirea şi întreţinerea instalaţiilor din încăperi, încălzirea sobelor, prevenirea şi stingerea incendiilor în locul de dispunere a subunităţii şi menţinerea în stare bună a mijloacelor respective; ...
30. i)urmăreşte respectarea de către soldaţii şi gradaţii profesionişti a regulilor de protecţie a mediului în cadrul subunităţii; ...
31. j)distribuie la timp şi în totalitate, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, drepturile materiale; ...
32. k)rămâne la comanda subunităţii când ofiţerii din cadrul subunităţii lipsesc. ... Articolul 70 La subunitatea care nu are încadrată funcţia de administrator de subunitate sau acolo unde acesta lipseşte, pentru conducerea programului se numeşte ca înlocuitor un gradat, căruia i se subordonează întregul efectiv de soldaţi şi gradaţi profesionişti. Articolul 71 Soldaţii şi gradaţii profesionişti sunt subordonaţi nemijlocit comandantului de grupă/piesă/echipaj/echipă şi răspund de executarea întocmai şi la timp a îndatoririlor ce le revin, având următoarele atribuţii principale:
33. a)să aibă un nivel ridicat de pregătire la instrucţia militară generală, instrucţia militară de specialitate şi la instrucţia tactică, pentru a fi în măsură să acţioneze eficient pe câmpul de luptă sau în oricare împrejurări, în acţiuni de stabilitate şi de sprijin, umanitare ori altele ordonate de comandantul lor; ...
34. b)să îşi formeze deprinderile necesare de a acţiona potrivit specializării lor; ...
35. c)să cunoască prevederile regulamentelor militare, în părţile ce îi privesc, şi să execute în mod exemplar îndatoririle ce le revin; ...
36. d)să cunoască şi să aplice principiile dreptului războiului, normele de drept umanitar; ...
37. e)să cunoască şi să respecte regulile de purtare a uniformei militare, să întreţină şi să păstreze în stare bună de funcţionare bunurile încredinţate; ...
38. f)să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele comandanţilor lor, până la comandantul de mare unitate inclusiv; ...
39. g)să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă şi să raporteze comandanţilor lor şi personalului medico-sanitar în cazul contactării unei boli contagioase; ...
40. h)să informeze ofiţerul de contrainformaţii şi securitate care asigură unitatea militară, imediat, despre prezenţa în zonă a unor obiecte, maşini şi persoane suspecte, acţiuni de fotografiere şi/sau filmare a obiectivelor şi activităţilor militare, desfăşurate de cetăţeni străini şi autohtoni, reţinând cât mai multe detalii despre aceştia şi mijloacele de deplasare folosite. ... Articolul 72 Militarii nu au voie să părăsească locul de dispunere al unităţii decât în condiţiile prevăzute de regulament. Articolul 73

(1)Persoanele cu diferite funcţii din cadrul unităţii/subunităţii, în afară de atribuţiile prevăzute în acest regulament, se conduc în activitatea lor după prevederile regulamentelor şi instrucţiunilor de specialitate. De asemenea, în funcţie de sarcinile unităţii/subunităţii şi de specificul muncii, comandanţii pot stabili pentru subordonaţii lor, prin ordin de zi pe unitate, şi alte atribuţii, care vor fi în concordanţă cu prevederile legilor, ale dreptului umanitar, ale regulamentelor şi instrucţiunilor în vigoare, precum şi cu principiile stabilite în prezentul regulament. ...

(2)Pe timpul exerciţiilor sau al altor activităţi, pentru funcţiile nenominalizate în prezentul regulament se întocmesc atribuţii funcţionale specifice de către statul major/şeful de modul şi se aprobă de către comandantul unităţii militare. ...

(3)Atribuţiile funcţionale ale tuturor funcţiilor, nominalizate sau nenominalizate, se înscriu în fişa postului. ... Articolul 74 Fiecare militar, indiferent de treapta ierarhică pe care se găseşte, răspunde de modul de îndeplinire a îndatoririlor generale şi a atribuţiilor funcţionale, precum şi de faptele sale. Capitolul IV Activitatea zilnică în unitate Articolul 75

(1)Activităţile zilnice în unitate se aprobă de comandantul unităţii militare prin programul orar al unităţii. În timpul liber şi în zilele de repaus se organizează şi se desfăşoară activităţi culturale, de asistenţă religioasă, sportive, gospodăreşti, concursuri pe specialităţi şi pe categorii de instrucţie. Aceste activităţi se stabilesc în funcţie de preferinţele militarilor/studenţilor/elevilor şi se prevăd într-un program aprobat de comandantul unităţii militare. ...

(2)La începerea programului de instrucţie/terminarea apelului de seară se ridică/coboară drapelul României, potrivit reglementărilor în vigoare. ... Articolul 76

(1)Şedinţele de instrucţie şi celelalte activităţi zilnice încep şi se termină la orele stabilite prin programul orar al unităţii. Când temperatura aerului scade sub minus 15°C sau depăşeşte 37°C, pe viscol ori vânt puternic, programul de instrucţie se poate desfăşura, cu aprobarea comandantului unităţii militare, în încăperi sau, prin alternanţă, în încăperi şi în afara acestora. ...

(2)Şedinţele de pregătire încep cu instructajul de securitate şi sănătate în muncă, specific activităţilor care urmează să se desfăşoare. ... Articolul 77

(1)Programul de lucru al militarilor şi personalului civil din armată se stabileşte, în zilele lucrătoare, în limita a 8 ore zilnic. Aducerea acestora la serviciu sau reţinerea în afara orelor de program se face numai cu aprobarea comandantului unităţii militare, orele efectuate fiind recuperate în zilele lucrătoare. Aprobarea se dă în registrul special destinat, unde se specifică ziua şi intervalul orar în care se va efectua recuperarea. ...

(2)Pe timpul executării exerciţiilor, tragerilor, alertelor, participării la controale, programul de lucru se stabileşte de către persoanele care le-au ordonat; când aceste activităţi se desfăşoară neîntrerupt mai multe zile, durata de muncă stabilită pentru militari şi personalul civil din armată va putea fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă maximă de 3 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. ...

(3)Prevederile alin.

(1)şi

(2)se aplică numai militarilor şi personalului civil din armată care execută activităţi pe teritoriul naţional. ... Articolul 78 În ziua premergătoare celor declarate sărbători legale, sigilarea încăperilor începe la ordinul comandantului unităţii militare prin aplicarea Planului de măsuri, în conformitate cu ordinele şi dispoziţiile în vigoare. Articolul 79

(1)Raportul companiei/similare se execută zilnic, la terminarea programului de instrucţie din prima parte a zilei, cu întregul efectiv al subunităţii. Plutoanele independente, care sunt în subzistenţa unor companii, execută raportul împreună cu acestea. ...

(2)Pe timpul exerciţiilor tactice sau al altor activităţi cu o durată mai mare de 12 ore, raportul companiei/similare nu se execută. ...

(3)La raportul companiei/similare nu participă militarii din serviciul de permanenţă, serviciul de luptă, cei internaţi în infirmeria unităţii şi cei scutiţi medical care nu se pot deplasa sau echipa regulamentar. ... Articolul 80

(1)La raportul companiei/similare, de regulă, se execută: ...

1. a)prezentarea personalului numit în serviciul de permanenţă pe unitate şi subunitate; ...
2. b)nominalizarea militarilor care au obţinut rezultate foarte bune la activităţile executate de către subunitate şi a celor care au manifestat dezinteres sau au fost sancţionaţi disciplinar; ...
3. c)ieşirea/scoaterea la raport a militarilor care au probleme de rezolvat; ...
4. d)alte probleme care interesează personalul subunităţii. ...

(2)Raportul companiei/similare se încheie cu prezentarea personalului din serviciul interior pentru ziua următoare, cu precizările comandantului pentru activităţile care urmează să se desfăşoare şi cu aducerea la cunoştinţă a ordinelor primite. ... Articolul 81

(1)În cazul ieşirii la raport a militarilor, comandantul de companie/similare stabileşte măsurile impuse de fiecare situaţie şi rezolvă toate problemele ridicate de aceştia pentru care are competenţă, iar soluţiile vor fi comunicate întregului personal sau, după caz, celor interesaţi. ...

(2)În cazul în care rezolvarea problemelor raportate nu este de competenţa comandantului de companie/similare, acesta întreprinde toate demersurile necesare pentru rezolvarea problemelor de către persoanele competente. ... Articolul 82 Asigurarea continuităţii conducerii activităţilor în unitate, în afara orelor de program, se organizează conform regulamentului serviciului interior. Articolul 83

(1)Anual, se execută două apeluri generale pe unitate, la care este obligat să participe personalul militar prezent la program. ...

(2)Data şi ora executării apelului general se precizează în ordinul de zi pe unitate. ...

(3)La semnalul muzicii/trompetului, "Adunarea pentru apel", unitatea se adună pe platoul de adunare, cu întregul efectiv, fără armament, în formaţia în linie sau în careu. Cadrele militare din comandamentul unităţii, împreună cu fanfara, se adună la flancul drept al formaţiei, iar comandanţii de subunităţi, la flancul drept al subunităţilor pe care le comandă. ...

(4)La apelul general pe unitate, subunitatea de pază se scoate în faţa corpului de pază, înarmată, dar fără muniţie. ...

(5)La sosirea comandantului unităţii militare, locţiitorul comandantului prezintă raportul. După primirea raportului, comandantul salută unitatea şi ordonă începerea apelului. Apelul se execută nominal, pe subunităţi, de către comandanţii acestora, iar rezultatul se raportează numeric, pe cale ierarhică, comandantului unităţii militare. ...

(6)După terminarea apelului general, comandantul unităţii militare comandă "Drepţi!", muzica/gorniştii dă/dau semnalul "Terminarea apelului", la care comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, salută. În continuare, militarii, împreună cu fanfara, cântă Imnul naţional al României, după care se defilează, pe subunităţi. ... Articolul 84

(1)Apelul de seară se execută la ora stabilită prin programul orar al unităţii, după caz. La apelul de seară participă militarii prezenţi la program, mai puţin cei din serviciul interior, cei internaţi în infirmerie şi cei scutiţi medical care nu se pot deplasa. La semnalul "Adunarea pentru apel", militarii se adună pe platoul de adunare, fără armament, în formaţia "în linie" sau "în careu". ...

(2)Pe timp nefavorabil - temperatură sub minus 20°C, ploaie, ceaţă densă - la ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate, apelul de seară se execută în dormitoare. ...

(3)Apelul de seară se execută nominal pe subunităţi, de către gradaţii de serviciu, care, la terminarea apelului, raportează ofiţerului de serviciu pe unitate efectivul prezent şi absent. ...

(4)După terminarea apelului de seară, subunităţile trec la executarea programului de seară. ... Articolul 85 În zilele de repaus şi în ziua premergătoare acestora, după apelul de seară, se pot organiza vizionări de spectacole, filme şi alte activităţi cu caracter cultural. În zilele de repaus, deşteptarea poate fi dată mai târziu decât în zilele lucrătoare, la ora stabilită de comandantul unităţii militare. Articolul 86 Militarii se deplasează la sala de mese la ora prevăzută în program, de voie, echipaţi regulamentar; se interzice intrarea militarilor în sălile de mese îmbrăcaţi cu mantale, scurte, salopete de lucru, îmbrăcăminte specială sau cu capul acoperit. Articolul 87 Introducerea şi consumul băuturilor alcoolice în unităţile militare sunt permise numai în condiţiile stabilite de actele normative, în spaţii organizate în incinta cazărmii, astfel încât să nu se afecteze desfăşurarea activităţilor din program, ordinea şi disciplina militară. Articolul 88 Introducerea şi consumul băuturilor alcoolice în corpul de pază, tabere, poligoane de instrucţie şi aerodromuri, pe terenurile de instrucţie sau în punctele de lucru, în dispozitivele de luptă, pe timpul îndeplinirii unei misiuni şi în serviciul interior sunt interzise. Capitolul V Ţinuta militarilor Secţiunea 1 Reguli referitoare la portul uniformei militare şi al hainelor civile Articolul 89

(1)Abrogat*). ... ----------- Notă ... *) Art. 89 alin.

(1), art. 90 şi 93 au fost abrogate prin dispoziţiile art. 2 lit. b) din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 72/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 19 iulie 2012.

(2)Uniforma militarilor trebuie să fie permanent curată, bine întreţinută şi ajustată. Comandanţii sunt obligaţi să ia toate măsurile pentru a asigura echipamentul potrivit fiecărui militar şi să pretindă subordonaţilor să aibă o ţinută regulamentară în toate împrejurările. ... Articolul 90 Abrogat.*) ----------- Notă ... *) Art. 89 alin.

(1), art. 90 şi 93 au fost abrogate prin dispoziţiile art. 2 lit. b) din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 72/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 19 iulie 2012. Articolul 91 Cadrele militare pot să îşi ajusteze, să îşi repare şi să îşi calce echipamentul la atelierul unităţii militare din care fac parte, în condiţiile stabilite prin actele normative în vigoare. Articolul 92 În perioada cât poartă uniforma militară, cadrele militare în rezervă sau în retragere sunt obligate să respecte regulile disciplinei militare şi să se conformeze prevederilor regulamentelor militare. Articolul 93 Abrogat*). ----------- Notă ... *) Art. 89 alin.

(1), art. 90 şi 93 au fost abrogate prin dispoziţiile art. 2 lit. b) din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 72/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 19 iulie 2012. Articolul 94

(1)Mantalele/Scurtele şi beretele/şepcile de instrucţie/căciulile se păstrează pe cuiere. Îmbrăcămintea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, a elevilor şi studenţilor, destinată pentru lucru, se păstrează în spaţii special destinate. În tabere, pe timpul încartiruirii, pe timpul odihnei, îmbrăcămintea se aşează ordonat pe taburete/noptiere/în dulapuri, iar încălţămintea pe holuri, coridoare sau în uscătorie. ...

(2)Se interzice păstrarea în dormitoare a echipamentului şi obiectelor cu miros neplăcut şi persistent - salopete de lucru, harnaşament, pături pentru cai, alte obiecte. ... Secţiunea a 2-a Portul semnului personal de identitate şi al bijuteriilor Articolul 95

(1)Semnul personal de identitate se poartă obligatoriu, de întregul personal al armatei, pe timpul desfăşurării activităţilor, la pace, în situaţii de criză şi la război, cu excepţia celor de educaţie fizică militară. ...

(2)Precizările privind forma, conţinutul, confecţionarea, inscripţionarea, distribuirea, portul, retragerea şi distrugerea semnului de identitate sunt prevăzute în anexa nr. 5. ... Articolul 96

(1)Pe timpul executării serviciului şi când poartă uniformă militară, militarii-bărbaţi pot purta inele la degetele mâinilor şi lănţişoare la gât fără să se vadă din cămaşă/cămaşă-bluză. ...

(2)Militarii-femei pot purta inele pe degetele mâinilor, cercei la urechi şi lănţişoare la gât. ... Secţiunea a 3-a Îngrijirea frizurii şi a feţei Articolul 97

(1)Frizura militarilor bărbaţi trebuie să fie decentă, cu părul tăiat scurt în regiunea cefei şi a tâmplelor, iar perciunii să nu depăşească mijlocul pavilionului urechilor. ...

(2)Bărbieritul feţei se face ori de câte ori este nevoie, pentru ca obrazul să fie proaspăt ras; purtarea mustăţii este facultativă; mustaţa trebuie tunsă scurt, astfel încât să nu depăşească colţurile gurii. ... (2^1 ) Pentru îndeplinirea unor misiuni, cu aprobarea comandantului/şefului, militarii bărbaţi pot purta barbă.

(3)În fiecare unitate sau obiectiv militar compus din mai multe unităţi se poate destina o încăpere corespunzătoare pentru frizerie, unde tunsul personalului unităţii va fi asigurat contra cost. ... Articolul 98 Pe timpul cât poartă uniforma militară, militarilor-femei le este interzisă purtarea părului lung despletit, vopsitul părului în culori stridente, prinderea părului cu obiecte inestetice, purtarea perucilor, meşelor, unghiilor false sau exagerat de lungi şi machierea stridentă. Capitolul VI Sănătatea militarilor Secţiunea 1 Igiena şi asistenţa medicală Articolul 99

(1)Sănătatea militarilor se asigură prin punerea în aplicare a unui program strict individualizat de fortificare fizică şi psihică şi prin respectarea regulilor sanitar-igienice, luarea măsurilor profilactice şi antiepidemice, efectuarea controlului medical periodic, a consultaţiilor şi a tratamentelor medicale. ...

(2)Comandanţii şi personalul medical sunt obligaţi să asigure fortificarea fizică şi psihică a întregului personal şi să îi educe pe militari în spiritul respectării cu stricteţe a regulilor de igienă. ... Articolul 100

(1)Regulile de igienă privesc atât militarul, cât şi colectivitatea în care trăieşte. ...

(2)Regulile de igienă colectivă cuprind: ...

1. a)păstrarea curăţeniei în dormitoare, spălătoare, grupuri sanitare şi alte încăperi sau locuri de folosinţă comună, precum şi pe terenul unde este dispusă unitatea; ...
2. b)aerisirea încăperilor şi fumatul numai în locurile special destinate; ...
3. c)acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare; ...
4. d)igiena alimentaţiei la blocul alimentar şi depozitul de alimente; ...
5. e)igiena mediului ambiant prin strângerea şi evacuarea reziduurilor lichide şi solide. ... Articolul 101 Îmbăierea elevilor şi studenţilor se face cel puţin de două ori pe săptămână, iar a bucătarilor, brutarilor şi a întregului personal care execută activităţi ce provoacă murdărirea corpului, zilnic. Cei aflaţi în serviciul de permanenţă sau cei absenţi din diferite motive sunt reprogramaţi şi trimişi la baie de către administratorul de subunitate ori de înlocuitorul său. Articolul 102

(1)Spălarea lenjeriei se face conform instrucţiunilor de specialitate. Lenjeria de corp şi prosoapele se schimbă de două ori pe săptămână, iar cea de pat, săptămânal. ...

(2)Etuvarea îmbrăcămintei, lenjeriei de corp şi de pat se execută la termenele stabilite coordonat de şeful modulului logistic sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea medicului. ... Articolul 103

(1)Controlul medical de medicină generală al personalului care lucrează permanent în bucătării, săli de mese, popote, brutării, depozite de alimente, instalaţii de aprovizionare cu apă, băi, spălătorii, precum şi al sanitarilor se face de către medic, lunar sau de câte ori impune situaţia, la infirmeria unităţii. ...

(2)În toate spaţiile de preparare şi servire a hranei, conducătorii acestora sau persoanele special desemnate au obligaţia de a verifica zilnic starea de igienă individuală a personalului şi de a depista persoanele care prezintă febră, tulburări digestive ori infecţii acute ale nasului, gâtului sau pielii. Aceste persoane nu vor fi primite la locul de muncă decât cu avizul medical. ...

(3)Toate persoanele care lucrează la prelucrarea, manipularea, transportul, servirea sau desfacerea alimentelor sunt obligate să se prezinte ori să anunţe personalul medical al unităţii în cazul în care au febră, tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii şi să nu îşi reia activitatea decât după primirea avizului medical. ... Articolul 104 Militarii vor fi examinaţi obligatoriu de medicul unităţii, prin grija comandanţilor de subunităţi, la intrarea în serviciul de pază. Articolul 105 Comandantul subunităţii comunică medicului observaţiile sale cu privire la starea sănătăţii subordonaţilor. Articolul 106 Controlul medical periodic al cadrelor militare se execută conform reglementărilor în vigoare, iar rezultatele acestuia vor fi consemnate în fişa de aptitudine de către medicul de medicina muncii în a cărui zonă de responsabilitate se află unitatea. Articolul 107

(1)Vaccinarea întregului personal al unităţii se execută, la ordin, în funcţie de contextul epidemiologic; vaccinările se consemnează în ordinul de zi pe unitate, în registrul de vaccinări şi în carnetele de sănătate ale personalului. ...

(2)Unităţile dispuse în raioane cu risc epidemiologic crescut execută vaccinările în funcţie de recomandările epidemiologice. ... Articolul 108 În caz de îmbolnăvire, militarul este obligat să informeze despre aceasta comandantul său nemijlocit şi să solicite asistenţă medicală. Comandantul care a sesizat că subordonatul său este suspect de a fi bolnav este obligat să solicite imediat intervenţia medicului. Articolul 109

(1)Dacă în unitate se ivesc cazuri de boli contagioase, medicul unităţii îi raportează despre aceasta comandantului unităţii militare şi ia măsuri pentru identificarea, izolarea şi spitalizarea bolnavilor, executarea dezinfecţiei în subunităţi, supravegherea persoanelor venite în contact cu bolnavii şi intensificarea controlului sanitar-igienic. ...

(2)La nevoie, în unitate se declară carantină. ...

(3)Pe timpul carantinei, în interiorul unităţii se interzic adunările, se amenajează izolatoare suplimentare şi se aplică măsuri profilactice individuale şi colective. ... Articolul 110 Dacă în locuinţa unui cadru militar, soldat sau gradat profesionist ori personal civil din armată se îmbolnăveşte o persoană de o boală contagioasă, acesta este obligat să informeze despre aceasta comandantul nemijlocit şi să se prezinte pentru control la medicul unităţii. Articolul 111 Trimiterea unui militar pentru expertiza medico-militară se face de către medicul unităţii, cu aprobarea comandantului unităţii militare. Articolul 112

(1)Consultaţia medicală şi tratamentul ambulatoriu se fac la cabinetul medical al unităţii de către personalul medico-sanitar, la orele stabilite prin programul orar al unităţii, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale. ...

(2)Tratamentele ambulatorii care nu necesită prezenţa medicului se pot face de către personalul sanitar pe baza recomandărilor medicale. ... Articolul 113

(1)Elevii şi studenţii militari trimişi pentru consultaţie medicală sunt însoţiţi de sanitarul subunităţii sau de gradatul de serviciu pe subunitate. ...

(2)După acordarea asistenţei medicale, medicul consemnează datele referitoare la starea de sănătate în registrul de consultaţii sau în foaia de observaţie clinică, iar datele legate de internări în spitale, concedii medicale, clasări se comunică Compartimentului resurse umane, pentru înscrierea acestora în dosarul personal. ...

(3)Militarii care prezintă o urgenţă medico-chirurgicală sunt trimişi imediat la cabinetul medical al unităţii ori la spitalul militar sau civil cel mai apropiat; în timpul orelor de program, urgenţele medico-chirurgicale sunt asistate medical pe timpul evacuării. ... Articolul 114

(1)Tratamentul medical prin internare se face în staţionarul cu paturi al unităţii ori în spitalele militare sau civile unde militarii sunt trimişi pe baza biletului de internare semnat de comandantul şi medicul unităţii militare. ...

(2)În cazul internării de urgenţă, unitatea va trimite în cel mult 3 zile lucrătoare biletul însoţit, dacă este cazul, de procesul-verbal de constatare a accidentului. ...

(3)Pentru cei internaţi cu afecţiuni psihice, biletul de internare va fi însoţit de o notă de relaţii cuprinzând observaţiile medicului unităţii, caracterizările şefilor direcţi/nemijlociţi ai celui în cauză şi declaraţiile persoanelor din anturaj care au asistat la manifestările patologice ale bolnavului, precum şi alte documente medicale anterioare. ...

(4)În afara orelor de program, urgenţele medico-chirurgicale se evacuează la cea mai apropiată unitate sanitară cu paturi, documentele de internare urmând a fi întocmite prin grija personalului medico-sanitar al unităţii. ...

(5)La externarea din unităţi sanitare civile, militarii vor fi reinternaţi, după caz, în spitalul militar căruia îi este arondată unitatea, pentru stabilirea situaţiei medico-militare sau în vederea acordării de concedii medicale de recuperare. ...

(6)Militarii grav bolnavi şi cei cu afecţiuni psihice cu discernământul alterat vor fi însoţiţi atât la internare, cât şi la externare de militari/personal asigurat de unităţile de care aparţin. ... Articolul 115

(1)La internarea şi cu 3 zile înainte de externarea elevilor/studenţilor militari, spitalele militare vor anunţa unităţile de care aceştia aparţin în scris. În situaţii excepţionale, când din motive obiective militarul nu poate fi externat la data comunicată în scris, anunţarea se face prin telefon sau fax. ...

(2)Medicii de unităţi vor urmări prezentarea militarilor la spital pentru internare şi înapoierea acestora la unitate după externare şi vor raporta comandanţilor. ...

(3)Pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, comunicarea se va face numai la internarea de urgenţă, fără bilet de internare, iar la externarea acestora, prin biletul de ieşire din spital. ...

(4)Când se constată că militarul internat în spital suferă de o boală infecto-contagioasă, dar a fost trimis pentru internare cu alt diagnostic, spitalul militar este obligat să comunice unităţii această constatare. ...

(5)La externarea din spital, toate categoriile de personal, cu excepţia celor netransportabile, sunt obligate să se prezinte la unitate cu documentele de ieşire din spital. ... Secţiunea a 2-a Scutirile şi concediile medicale Articolul 116

(1)Scutirea cadrelor militare de la programul de instrucţie/de serviciu/de lucru, pentru caz de boală, se propune de medicul unităţii, de sanitarul-şef la unităţile neîncadrate cu medic, sau de către medicul de familie dacă acesta este altul decât medicul de unitate. Scutirile medicale acordate de unităţile sanitare sunt luate în evidenţă de către serviciul medical al unităţii, consemnându-se în ordinul de zi pe unitate. ...

(2)Scutirea medicală care se acordă elevilor şi studenţilor poate fi totală sau parţială, consemnându-se în carnetul de serviciu. ...

(3)Scutirea medicală totală se efectuează prin internare în infirmeria unităţii, sub supraveghere medicală. Scutirea medicală parţială presupune limitarea temporară a participării la unele activităţi care pot produce agravarea bolii, conform recomandării medicale. ...

(4)Cadrele militare în activitate pot beneficia de scutiri medicale pentru unele activităţi din programul unităţii, la recomandarea medicului de unitate sau a comisiei de expertiză medico-militară, după caz, cu aprobarea comandantului unităţii militare. ... Articolul 117

(1)Scutirea medicală acordată cadrelor militare de personalul sanitar este de 1-3 zile, cu drept de prelungire până la 7 zile; scutirile medicale acordate de spitalele militare pot avea o durată de 1-15 zile, fără a se întocmi certificat medical. ...

(2)Scutirile medicale ale cadrelor militare şi concediile medicale se consemnează în ordinul de zi pe unitate. ...

(3)Scutirea medicală se ia în evidenţă de către modulul de personal, pentru cadrele militare, şi de către comandantul subunităţii pentru elevii şi studenţii militari. ...

(4)Comandantul unităţii militare este informat despre recomandarea medicului referitoare la starea sănătăţii militarilor şi a personalului civil din armată. ... Articolul 118

(1)Durata concediilor medicale acordate unui cadru militar în activitate nu poate depăşi 180 de zile într-un interval de 365 de zile, cu excepţia anumitor boli, stabilite de către Comisia de expertiză medico-militară, în care durata poate depăşi 180 de zile. În această situaţie bolnavul se internează în spitalul militar teritorial la 90 de zile de absenţe, pentru stabilirea situaţiei medico-militare. ...

(2)Pe biletul de internare în spital medicul unităţii va menţiona, obligatoriu, numărul zilelor de absenţă de la program din motive medicale, în ultimele 365 de zile. ... Articolul 119 Internările, scutirile şi concediile medicale, clasările şi alte date cu privire la starea de sănătate a cadrelor militare se consemnează în carnetul de sănătate şi în memoriul original. Capitolul VII Învoiri, permisii, concedii Articolul 120

(1)Militarii beneficiază de permisii şi concedii conform prevederilor anexei nr. 6. Durata unei învoiri pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti şi pentru elevii şi studenţii militari poate fi de până la 48 de ore, iar a unei permisii de până la 10 zile. ...

(2)Durata concediului de odihnă pentru militari este cea stabilită de reglementările în vigoare. ...

(3)Numărul de zile acordate ca învoiri şi permisii nu se scade din numărul de zile prevăzute pentru concediul de odihnă. ...

(4)Toţi militarii care pleacă în învoiri mai mari de 12 ore, în permisii şi în concedii se înscriu în ordinul de zi pe unitate. ...

(5)Pe timpul permisiilor şi concediilor, militarii au asupra lor ordinul de serviciu şi documentele de identitate - cartea de identitate/legitimaţia militară/carnetul de serviciu. ...

(6)Militarii sunt obligaţi să raporteze adresa exactă unde se găsesc pe timpul permisiilor şi concediilor, precum şi modalitatea prin care pot fi găsiţi. ...

(7)Elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ sunt învoiţi pe bază de legitimaţie de învoire, care se păstrează la comandantul de subunitate şi se înmânează înainte de plecarea în învoire. ...

(8)În cursul săptămânii, în timpul programului, învoirile se acordă doar pentru cazuri deosebite, cu aprobarea comandantului unităţii militare. ... Articolul 121

(1)Dacă pe timpul concediului/permisiei se ivesc situaţii neprevăzute ce nu pot fi soluţionate pe durata acestuia/acesteia, militarul îi raportează telefonic sau prin fax comandantului care i-a aprobat concediul/permisia. Comandantul unităţii militare poate prelungi concediul/permisia sau poate acorda o nouă permisie, după caz, pentru rezolvarea problemei apărute. La înapoiere, militarul prezintă documentele prin care justifică prelungirea permisiei. ...

(2)În cazul unor întârzieri din concedii sau permisii cauzate de producerea unor dezastre ori de întreruperea circulaţiei mijloacelor de transport, militarul raportează telefonic sau prin fax situaţia creată şi solicită organelor locale ori celor de transport să facă menţiunile respective pe ordinul de serviciu. ...

(3)La declararea mobilizării sau a stării de război, militarii aflaţi în învoire, permisie ori concediu, cu excepţia concediilor medicale, întrerup din proprie iniţiativă învoirea, permisia sau concediul şi se prezintă imediat la unităţile lor. ... Articolul 122

(1)Învoirea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti se face de către comandantul unităţii militare. ...

(2)Permisiile pentru toate categoriile de militari, în cazurile prevăzute la anexa nr. 6, se acordă numai de către comandantul unităţii militare din care aceştia fac parte. Pentru comandanţii de unităţi, permisiile se aprobă de către comandantul eşalonului superior. ...

(3)Pentru obţinerea unei învoiri sau permisii, militarii se adresează pe cale ierarhică comandanţilor care au dreptul de a o aproba. ...

(4)Concediile de odihnă pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti şi personalul civil din armată se acordă potrivit planificării aprobate de comandantul unităţii militare. ...

(5)Cheltuielile de transport pentru ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti care beneficiază de învoiri sau permisii se suportă de către aceştia. ...

(6)Pe timpul învoirilor, permisiilor şi concediilor, militarii pot fi cazaţi, împreună cu familiile, în căminele de garnizoană, respectându-se instrucţiunile în vigoare. ...

(7)În afara orelor de program militarii şi personalul civil din armată părăsesc garnizoana cu înştiinţarea comandantului nemijlocit şi a ofiţerului de serviciu pe unitate, care va consemna într-un registru special locul, perioada, mijlocul de transport, înlocuitorul la comandă, fără ca părăsirea garnizoanei să fie considerată învoire/permisie. ...

(8)În zilele nelucrătoare, militarii şi personalul civil din armată părăsesc garnizoana, fără ca aceasta să fie considerată învoire/permisie, cu înştiinţarea comandantului/şefului nemijlocit, care se consemnează în registrul special destinat în acest scop. În unităţile dislocabile numărul celor care părăsesc garnizoana nu trebuie să depăşească o treime din efectiv. ... Articolul 123

(1)Planificarea concediilor de odihnă ale cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, pentru anul următor, se întocmeşte până la 15 noiembrie a anului în curs şi se aprobă conform reglementărilor în vigoare. ...

(2)Concediile se stabilesc eşalonat, în tot cursul anului, cu respectarea prevederilor actelor normative, ţinându-se seama de interesele serviciului şi de nevoile personale ale cadrelor, fără ca numărul celor aflaţi în acelaşi timp în concediu să depăşească o treime din efectiv. ...

(3)La cererea celor în cauză, concediul de odihnă poate fi fracţionat în cel mult 3 părţi. Una dintre acestea va avea o durată de cel puţin două treimi din numărul total al zilelor de concediu de odihnă şi se va efectua în lunile iulie-august. În această perioadă nu se vor planifica activităţi care să necesite prezenţa personalului din majoritatea structurilor armatei sau a mai mult de o treime din cadrul unei structuri şi se poate depăşi efectivul de o treime specificat la alin.

(2). ...

(4)Dacă se solicită plecarea în concediu pentru a urma un tratament medical în staţiune, fracţiunea de concediu va fi stabilită de medic. ...

(5)În instituţiile militare de învăţământ, concediile de odihnă ale cadrelor didactice se programează în funcţie de programul de învăţământ. ...

(6)Cadrele militare şi soldaţii şi gradaţii profesionişti au dreptul la documente militare de transport dus-întors gratuite sau la contravaloarea acestora şi la primirea soldei cu anticipaţie pentru efectuarea concediului de odihnă, potrivit reglementărilor în vigoare. ... Articolul 124

(1)Concediile de odihnă se efectuează la data planificată. Modificarea perioadei concediului de odihnă, atunci când este cazul, se face de către comandantul care a aprobat planificarea şi numai în cadrul aceluiaşi an calendaristic. Concediul planificat la sfârşitul lunii decembrie se poate continua în cursul lunii ianuarie a anului următor. ...

(2)Dacă, din motive temeinice, concediul de odihnă nu a putut fi efectuat în cursul anului calendaristic pentru care se cuvine, acesta va fi acordat în anul următor, cu toate drepturile aferente, iar în situaţii deosebite, poate fi compensat în bani, cu aprobarea comandantului eşalonului imediat superior. ...

(3)Cadrelor militare, gradaţilor şi soldaţilor profesionişti al căror concediu de odihnă a fost întrerupt prin ordinul comandantului unităţii militare li se rambursează cheltuielile de transport sau se eliberează noi documente de transport pentru continuarea concediului, în condiţiile stabilite prin reglementările legale. ...

(4)Concediul de odihnă suplimentar, de studii, de maternitate, precum şi pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă conform dispoziţiilor specifice. ... Articolul 125 Soldaţii şi gradaţii profesionişti pot beneficia de învoiri după două săptămâni de la data începerii instrucţiei individuale de bază, numai după ce au fost instruiţi privind respectarea secretului de stat şi de serviciu şi au semnat un angajament în acest sens. Capitolul VIII Rapoarte personale Articolul 126

(1)Orice militar poate solicita sprijinul comandanţilor pentru rezolvarea problemelor personale şi are dreptul să facă un raport personal în legătură cu acţiunile unor comandanţi sau cu dispoziţiile pe care le consideră nelegale. ...

(2)Rapoartele personale care conţin propuneri, sesizări, reclamaţii sau cereri pot fi verbale ori în scris. Cele scrise trebuie semnate; cele care nu conţin datele de identificare nu vor fi luate în considerare, fiind socotite nule, indiferent de conţinutul lor. ... Articolul 127 Raportul personal trebuie să fie făcut în limitele politeţii militare, să se refere numai la problemele care pot fi probate cu dovezi şi să privească strict persoana militarului în cauză. Articolul 128

(1)Militarii prezintă rapoartele personale comandanţilor nemijlociţi. Dacă obiectul raportului personal depăşeşte competenţa comandantului nemijlocit, solicită ca el să fie înaintat şi comandanţilor ierarhici sau să fie scoşi la raportul acestora. Niciun comandant nemijlocit sau direct nu are dreptul să interzică subordonatului să iasă la raportul comandantului ierarhic imediat superior, fiind obligat să îi îndeplinească această solicitare. ...

(2)Raportul personal care conţine reclamaţia împotriva unui comandant se face în scris şi se adresează comandantului imediat superior celui reclamat. ...

(3)În raportul personal scris trebuie să se menţioneze toate datele necesare care să îi permită comandantului să ia o hotărâre fără să mai fie nevoie să îl cheme pe solicitant la raport. Dacă este necesară o cercetare amănunţită, în vederea clarificării unui caz complicat, comandantul poate chema militarul la raport. ... Articolul 129

(1)Comandantul este obligat să primească rapoartele personale prezentate de militari şi să acorde toată atenţia rezolvării legale a acestora, manifestând înţelegere şi solicitudine. Atunci când problemele la care se referă militarul nu se încadrează în prevederile legilor şi regulamentelor în vigoare, comandantul trebuie să îi explice motivele pentru care cererea sa nu poate fi soluţionată favorabil. ...

(2)Comandantul care audiază rapoartele personale comunică rezolvarea lor direct militarilor în cauză, iar problemele de ordin general le poate aduce la cunoştinţa întregii unităţi/subunităţi. ... Articolul 130

(1)Comandantul nemijlocit este obligat să analizeze raportul personal al subordonatului şi să ia măsuri pentru a-l rezolva. Dacă raportul personal nu este de competenţa sa pentru rezolvare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare îl va înainta organului competent, comunicându-i despre aceasta şi militarului în cauză. ...

(2)Se interzice trimiterea raportului personal pentru rezolvare/cercetare persoanelor ale căror acţiuni l-au provocat. ... Articolul 131

(1)Răspunsurile asupra modului de rezolvare a rapoartelor personale se comunică, verbal sau în scris, celor interesaţi, de către comandantul în competenţa căruia revine soluţionarea acestora, în termen de 30 de zile de la data prezentării. ...

(2)În mod excepţional, pentru anumite rapoarte personale cu caracter de propuneri, sesizări sau reclamaţii ce nu pot fi soluţionate în timpul stabilit, comandantul poate prelungi cu maximum 15 zile termenele de soluţionare şi are obligaţia de a aduce acest lucru la cunoştinţa autorului. ... Articolul 132

(1)Militarul care nu a primit răspuns la raportul său în termenul prevăzut are dreptul să se adreseze, verbal sau în scris, comandantului nemijlocit celui căruia i-a adresat raportul personal. ...

(2)Dacă a primit răspunsul la raport, dar acesta nu îl satisface şi este convins că problema nu a fost analizată pe baza legilor şi reglementărilor în vigoare, militarul poate să se adreseze, cu un raport personal, comandantului nemijlocit celui căruia i-a adresat raportul personal anterior, menţionând şi răspunsurile primite de la eşaloanele ierarhice cărora li s-a adresat. ... Articolul 133

(1)Cu ocazia controalelor, militarii pot raporta verbal direct preşedintelui comisiei de control. ...

(2)Militarii care nu au fost prezenţi în unitate pe timpul controlului pot trimite, ulterior, un raport personal scris direct preşedintelui comisiei de control, în termen de maximum 10 zile de la terminarea controlului. ... Articolul 134

(1)Preşedintele comisiei comunică din timp unităţii controlate ziua, ora şi locul unde audiază rapoartele personale ale militarilor, precum şi locul unde se fac înscrierile. ...

(2)Audierea se face confidenţial sau pe timpul revistei de front. Cei care doresc pot preda, în acelaşi timp, şi raport personal scris. ...

(3)Preşedintele comisiei de control rezolvă rapoartele personale ce intră în competenţa sa şi comunică rezultatul persoanei în cauză. Rapoartele personale a căror rezolvare nu este de competenţa sa, precum şi acelea care necesită o cercetare sunt trimise, odată cu propunerile sale, organului competent. ...

(4)Militarul care, prin raportul său, face intenţionat o sesizare, reclamaţie sau cerere pe bază de date ireale ori încalcă regulile politeţii militare în redactarea sau prezentarea verbală a acestuia răspunde disciplinar ori penal, după caz. ...

(5)Comandantul care comite un abuz faţă de un subordonat, pentru că acesta a făcut o reclamaţie sau o sesizare, răspunde disciplinar ori penal, după caz. ...

(6)Militarul care a aflat de pregătirea sau de comiterea unor abateri ori infracţiuni trebuie să raporteze imediat, pe cale ierarhică, în concordanţă cu gravitatea faptelor, putându-se adresa pe cale ierarhică până la ministrul apărării. ... Articolul 135

(1)Comandantul unităţii militare execută lunar adunări fără ordine de zi, pe categorii de militari şi cu personalul civil din armată. ...

(2)La începutul fiecărei adunări, comandantul unităţii militare informează personalul de modul în care au fost soluţionate problemele ridicate în şedinţa anterioară. ... Articolul 136 Comandanţii de la toate eşaloanele sunt obligaţi să controleze odată cu disciplina militară şi modul cum se rezolvă rapoartele personale ale militarilor, propunerile, sesizările, reclamaţiile şi cererile cetăţenilor. Articolul 137 Evidenţa rapoartelor personale ale militarilor, propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor scrise sau prezentate verbal cu ocazia audienţelor va fi consemnată în registre destinate acestui scop. Capitolul IX Activităţi festive Secţiunea 1 Depunerea Jurământului militar Articolul 138

(1)Jurământul militar se depune de către fiecare militar la intrarea sa în rândurile forţelor armate, după ce şi-a însuşit principalele îndatoriri ce îi revin, semnificaţiile Jurământului militar, ale Drapelului de luptă şi cerinţele disciplinei militare. ...

(2)După rostirea Jurământului militar elevilor instituţiilor de învăţământ militar, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti şi cadrelor militare li se înmânează insigna-simbol a jurământului militar, însoţită de certificatul acesteia semnat de comandantul unităţii militare. ... Articolul 139

(1)Depunerea Jurământului militar are loc, în principiu, într-o zi de repaus, după 8 săptămâni de la începerea perioadei/anului de instrucţie/învăţământ, la data stabilită prin ordinul ministrului apărării, şi se înscrie în ordinul de zi pe unitate. ...

(2)Cu această ocazie se pot prezenta participanţilor exerciţii demonstrative, precum şi condiţiile de hrănire şi cazare ale militarilor. ... Secţiunea a 2-a Prezentarea Drapelului de luptă Articolul 140

(1)Drapelul de luptă al unităţii se prezintă tuturor militarilor, studenţilor şi elevilor instituţiilor militare de învăţământ din anul I, la începutul seriei de instrucţie/anului de învăţământ. ...

(2)Prezentarea Drapelului de luptă se face de către comandantul unităţii militare. ... Articolul 141 Militarii din unităţile şi formaţiunile care nu au Drapel de luptă participă la ceremonialul de prezentare a acestuia la una dintre unităţile din garnizoană. Secţiunea a 3-a Sărbătorirea zilei naţionale, zilei armatei, patronului spiritual al categoriei de forţe ale armatei/armei şi/sau specialităţii/unităţii Articolul 142 Unităţile, marile unităţi şi instituţiile militare de învăţământ îşi pot alege/stabili patroni spirituali. Aceştia pot fi personalităţi istorice sau militare, personaje legendare sau biblice ale căror trăsături, atitudini, spiritualitate sau conotaţie simbolică se asociază cu specificul, tradiţiile, activitatea ori aspiraţiile respectivei structuri militare. Articolul 143

(1)Patronul spiritual se aprobă de către ministrul apărării cu avizul Comisiei de heraldică şi denumiri şi poate fi reprezentat heraldic prin embleme sau însemne indicatoare afişate la intrarea în unitate, pe frontispiciul clădirii principale din cazarmă şi pe ecusoanele purtate pe uniformă. ...

(2)Pentru patronul spiritual se stabileşte o zi, care poate corespunde cu alte zile festive sau comemorative. ... Articolul 144 De ziua patronului spiritual se organizează reviste de front, ceremonii religioase, adunări festive, întreceri sportive, spectacole evocatoare, vizite la instituţii de cultură, mese festive, cu participarea cadrelor militare şi a familiilor acestora. La activităţi pot fi invitaţi veterani de război, reprezentanţi ai cultelor, ai administraţiei publice locale, ai instituţiilor şi organizaţiilor de cultură sau obşteşti. Secţiunea a 4-a Ziua veteranilor unităţii Articolul 145 În scopul consolidării spiritului de corp peste generaţii, în respectul înaintaşilor, în fiecare unitate se organizează anual, în zi nelucrătoare, "ZIUA VETERANILOR UNITĂŢII". Articolul 146 Evenimentul se desfăşoară, în principiu, în unitate, după un program care va cuprinde următoarele activităţi:

1. a)întâlnirea veteranilor, în cadru festiv, cu personalul militar şi civil al unităţii; ...
2. b)prezentarea condiţiilor de instruire, a tehnicii militare moderne, poligoanelor, sălilor de specialitate, echipamentelor, a condiţiilor de viaţă ale militarilor şi a unor exerciţii demonstrative; ...
3. c)evocarea principalelor momente din viaţa participanţilor, legate de activităţile desfăşurate în unitate; ...
4. d)organizarea de activităţi cultural-sportive. ... Secţiunea a 5-a Ziua porţilor deschise Articolul 147 Pentru asigurarea transparenţei şi deschiderii Armatei faţă de societate, în unităţi se instituie "ZIUA PORŢILOR DESCHISE", o dată pe an. Articolul 148

(1)Locurile din unitate unde se organizează activităţile prilejuite de "ZIUA PORŢILOR DESCHISE" sunt: ...

1. a)locul de dispunere a Drapelului de luptă; ...
2. b)biroul comandantului unităţii militare; ...
3. c)sala de adunări; ...
4. d)capela militară; ...
5. e)muzeul ori sala tradiţiilor unităţii militare; ...
6. f)clubul şi biblioteca; ...
7. g)baza sportivă; ...
8. h)sala de mese; ...
9. i)dormitoarele; ...
10. j)sălile de clasă; ...
11. k)sălile destinate pregătirii de specialitate şi laboratoarele din instituţiile militare de învăţământ; ...
12. l)terenurile de instrucţie. ...

(2)În funcţie de dotarea cu tehnică de luptă şi echipament militar a unităţii respective se pot organiza expoziţii de armament şi/sau tehnică de luptă. ... Articolul 149 Activităţile prilejuite de "ZIUA PORŢILOR DESCHISE" se organizează în perimetrul unităţii, exceptând compartimentele/spaţiile de lucru unde se desfăşoară activităţi cu caracter clasificat. Articolul 150

(1)Accesul persoanelor sau al grupurilor de persoane în unitatea militară se face după înscrierea acestora în registrul de vizitatori, pe baza documentelor de identitate sau a tabelelor prezentate de conducătorul grupului de elevi ori de tineri, vizate prin semnătură şi ştampilă de către comandantul unităţii militare. ...

(2)Copiii personalului militar în activitate şi ai personalului civil din armată, care nu posedă carte de identitate, vor avea acces pe baza permisului de intrare al părinţilor. ... Secţiunea a 6-a Înmânarea armei militarilor Articolul 151 Înmânarea armei militarilor constituie un eveniment important în viaţa acestora, fiind un moment festiv pentru întreaga unitate. Cu această ocazie se scoate drapelul de luptă, iar comandantul unităţii militare prezintă cadrele cu funcţii de conducere. Articolul 152

(1)Armamentul individual care urmează a fi înmânat este aşezat pe mese dispuse în faţa subunităţii. ...

(2)Comandantul de subunitate ia arma cu mâna dreaptă de gâtul patului, cu mâna stângă de baza ţevii, cu încărcătorul îndreptat în jos, şi o înmânează fiecărui militar nou-sosit, rostind: "În numele Patriei, îţi înmânez arma!". Militarul care primeşte arma o apucă cu mâna stângă de gâtul patului, cu mâna dreaptă de baza ţevii, răspunzând: "Servesc Patria!". ...

(3)Pe timpul desfăşurării activităţii, comandantul unităţii militare ori locţiitorul sau şeful de stat major trece pe la subunităţi şi înmânează, personal, armele unor militari. ...

(4)Festivitatea se încheie cu o alocuţiune a comandantului unităţii militare privind semnificaţia activităţii desfăşurate. ... Secţiunea a 7-a Începerea anului de instrucţie/învăţământ cu o nouă serie de soldaţi şi gradaţi profesionişti Articolul 153

(1)Festivitatea începerii anului de instrucţie/universitar/şcolar, pentru instituţiile de învăţământ, are loc în prima zi lucrătoare a anului/prima zi a anului universitar/şcolar, la începerea programului, cu participarea întregului efectiv al unităţii. La activitate pot participa şi reprezentanţi ai eşaloanelor superioare. ...

(2)Data începerii instrucţiei în şcolile de aplicaţie/centrele de pregătire/unităţile de instrucţie specifice armelor/serviciilor/specialităţilor militare cu o nouă serie de soldaţi şi gradaţi profesionişti se stabileşte prin ordinul şefilor statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei. ...

(3)La ora fixată, unitatea se adună în formaţia "în linie" sau "în careu", în funcţie de numărul subunităţilor, cu Drapelul de luptă la flancul drept. ...

(4)Comandantul unităţii militare/Reprezentantul eşalonului superior este întâmpinat şi i se prezintă onorul şi raportul. El trece în revistă unitatea, se întoarce în faţa şi la centrul formaţiei şi salută. După răspunsul la salut se dau comenzile "La picior-ARM!" şi "Pe loc-REPAUS!". ... Articolul 154 Comandantul unităţii militare/Reprezentantul eşalonului superior prezintă militarilor rezultatele obţinute de unitate în anul de instrucţie încheiat/seria anterioară şi obiectivele de îndeplinit pentru anul de instrucţie/seria care începe. Articolul 155 La finalul festivităţii, unitatea militară prezintă onorul la Drapelul de luptă, apoi subunităţile defilează şi se deplasează la câmpul de instrucţie, cu cântec. În această zi, instrucţia se desfăşoară, de regulă, în teren. Secţiunea a 8-a Activităţi organizate la clubul unităţii, sala de tradiţii militare/filiale ale Muzeului Militar Naţional Articolul 156

(1)Clubul de unitate este destinat pentru organizarea activităţilor culturale, artistice, de divertisment şi recreare pentru studenţi, elevi şi soldaţi şi gradaţi profesionişti. La club se pot desfăşura şi unele activităţi pentru cadrele militare şi familiile acestora, în garnizoanele în care nu funcţionează cercuri militare. ...

(2)Clubul funcţionează, de regulă, în instituţiile militare de învăţământ şi în unităţi de tip batalion/similare. În celelalte unităţi/formaţiuni, activităţile specifice clubului se organizează în sălile stabilite de comandanţi şi amenajate în acest scop. În cadrul clubului se poate amenaja un bar, unde militarii pot consuma răcoritoare, cafea şi unele băuturi slab alcoolice. ...

(3)Spaţiile necesare clubului trebuie să cuprindă de regulă biblioteca, săli de jocuri, de audiţii şi lectură şi staţia de radioamplificare. ... Articolul 157

(1)Sala de tradiţii militare a unităţii se înfiinţează la brigăzi, regimente şi batalioane cu aprobarea şefului statului major al categoriei de forţe ale armatei sau a comandantului comandamentului de armă şi este destinată cultivării tradiţiilor de luptă ale armatei, armei şi unităţii, precum şi dezvoltării respectului pentru valorile specifice instituţiei ostăşeşti şi cultului pentru eroii neamului. ...

(2)În sala tradiţiilor se expun, respectând principiile muzeografice, obiecte, uniforme, armament, tehnică, decoraţii, insigne, documente, fotografii şi alte materiale referitoare la trecutul unităţii, de la înfiinţare şi până în actualitate. Tematica expoziţională pune în evidenţă transformările de ordin organizatoric, participarea la campanii militare, eroii şi marile personalităţi ale unităţii, evoluţia dotării şi înzestrării, principalele misiuni îndeplinite de-a lungul anilor, inclusiv cele cu caracter economic şi social. ...

(3)La instituţiile militare de învăţământ şi la comandamentele de mari unităţi, în funcţie de nivelul patrimoniului, dotarea tehnico-materială, resursele financiare şi personalul specializat, cu aprobarea ministrului apărării, se pot înfiinţa filiale ale Muzeului Militar Naţional. Acestea fac parte din reţeaua muzeală militară şi sunt deschise atât pentru militari, cât şi pentru public. ... Capitolul X Cazarea militarilor Secţiunea 1 Întreţinerea cazărmilor Articolul 158 Terenurile şi construcţiile din cazarmă, precum şi toate încăperile clădirilor, ocupate sau aflate în conservare, vor fi menţinute permanent în ordine şi curăţenie prin grija subunităţilor/compartimentelor ce le au în primire. Gestionarea şi întreţinerea construcţiilor din unitate se asigură de către administratorul cazărmii. Articolul 159

(1)Curăţenia încăperilor şi a sectoarelor exterioare se execută zilnic, de regulă, dimineaţa, de către personalul stabilit, sub conducerea gradatului de serviciu pe subunitate sau a unui gradat ori subofiţer, în timpul prevăzut prin orarul unităţii, potrivit instrucţiunilor primite de la administratorul cazărmii. Personalul care execută curăţenia nu este scutit de programul de instrucţie. ...

(2)Cel puţin o dată pe săptămână se execută curăţenia generală în cazarmă şi în toate încăperile, sub conducerea administratorilor de subunitate. Pe timpul curăţeniei generale, lenjeria de pat şi saltelele se scot în curte, se scutură şi se aerisesc. ... Articolul 160 Mobilierul unei camere nu poate fi mutat în altă cameră ori clădire sau dintr-o subunitate în alta fără aprobarea administratorului cazărmii. Articolul 161

(1)Inventarul, instalaţiile şi utilajele din centrale termice, spălătorii, bucătării, brutării, săli de mese, magazii de alimente vor fi păstrate în ordine şi curate, respectându-se cu stricteţe regulile de folosire, întreţinere şi igienă. ...

(2)După întrebuinţare, vesela se sterilizează prin fierbere, iar periodic se dezinfectează. ...

(3)Pe timpul verii, ferestrele de la bucătării, săli de mese, magazii de alimente, spaţii cu activitate permanentă cum sunt serviciul de permanenţă şi de pază sau tura, serviciul de luptă permanent vor fi prevăzute cu plase din metal, textile ori din mase plastice. ... Articolul 162

(1)Grupurile sanitare trebuie să fie întreţinute curate, dezinfectate zilnic şi să aibă o bună aerisire şi iluminare. ...

(2)Spălătoarele vor fi prevăzute cu lavoare/chiuvete şi băiţe pentru picioare. Lângă spaţiile cu activităţi productive cum sunt atelierele, parcurile auto, brutăriile, bucătăriile şi spălătoriile se montează duşuri cu apă caldă. ...

(3)În lipsa instalaţiei de alimentare cu apă şi de canalizare, în spălătoare se montează recipiente pentru apă, cu capac, prevăzute cu o instalaţie simplă de colectare, distribuţie şi evacuare a apei. ... Articolul 163 În fiecare spălător se montează robinete sau armături pentru băut apă. Când nu există în apropiere instalaţii de alimentare permanentă cu apă, în încăperile locuite se amplasează vase emailate sau inoxidabile cu apă potabilă, prevăzute cu robinete şi capace închise cu lacăt, care se spală şi se umplu zilnic cu apă, sub supravegherea gradatului de serviciu pe subunitate, care păstrează cheile de la lacăt. Articolul 164 Pentru fumat se amenajează locuri speciale, în exteriorul clădirilor, cu avizul cadrului tehnic din unitate cu atribuţii de apărare împotriva incendiilor. Articolul 165

(1)În sectorul fiecărei companii/similare trebuie să se afişeze pe un panou, într-un loc vizibil, următoarele: ...

1. a)orarul zilnic al unităţii; ...
2. b)programul săptămânal de instrucţie; ...
3. c)repartiţia pentru întreţinere a sectoarelor subunităţii; ...
4. d)extrasul din planul înviorării cu variante, loc, ţinută; ...
5. e)tabelul cu rândul la serviciu al gradaţilor de serviciu pe companie/similare, plantoanelor; ...
6. f)instrucţiunile proprii de apărare împotriva incendiilor, planurile de evacuare pentru persoane şi bunuri materiale; ...
7. g)alte documente pe care comandantul subunităţii le apreciază ca necesare sau sunt ordonate de eşaloanele superioare. ...

(2)Ferestrele de la stradă vor asigura mascarea activităţii din interior. ...

(3)În încăperile de la etaj, precum şi în cele de la parterul clădirilor care au subsoluri funcţionale se interzic deplasarea militarilor în cadenţă sau în pas alergător ori fugă, precum şi dispunerea unor fişete sau dulapuri masive şi subansamble grele de la tehnica de luptă ori transport. ... Articolul 166

(1)Încăperile şi podurile trebuie să aibă două rânduri de chei. Cheile de la încăperile subunităţilor, inclusiv de la poduri, se păstrează un rând la gradatul de serviciu, iar al doilea rând la comandantul subunităţii. ...

(2)Când subunitatea pleacă din garnizoană, cheile de la încăperi se predau la ofiţerul de serviciu pe unitate. ...

(3)Cheile de la birourile şi fişetele cadrelor din comandamentul unităţii se păstrează un rând la persoana care le foloseşte, iar al doilea rând la ofiţerul de serviciu, în cutii sigilate. ...

(4)Cheile de la magaziile, depozitele, remizele, atelierele şi laboratoarele unităţii se păstrează la ofiţerul de serviciu pe unitate, în cutii sigilate. ...

(5)Predarea şi primirea cheilor se fac de către persoanele împuternicite. ... 1. Încălzirea şi aerisirea încăperilor Articolul 167

(1)Începerea perioadei de încălzire a încăperilor în sezonul rece şi programul orar de încălzire pe încăperi, în funcţie de destinaţia acestora, se stabilesc prin ordin de zi pe unitate, după verificarea şi revizia instalaţiilor, a sobelor şi curăţarea coşurilor de fum, lucrări aprobate de administratorul cazărmii. ...

(2)Încetarea perioadei de încălzire se consemnează prin ordin de zi pe unitate. ... Articolul 168

(1)Încălzirea sobelor din dormitoare se va termina cu o oră înainte de ora stingerii. În încăperile folosite ca săli de specialitate, birouri, cancelarii de subunităţi sau pentru alte scopuri, încălzirea sobelor se face în orele stabilite prin ordinul de zi pe unitate. În sobele din spălătoare, focul se aprinde de către planton, la ordinul gradatului de serviciu, cu o oră înainte de ora deşteptării. ...

(2)Lemnele şi cărbunii pentru încălzitul sobelor se păstrează în lăzi dispuse în locuri anume destinate. ...

(3)Aprinderea focului la sobele încălzite cu gaze naturale se face de către militarii instruiţi în acest scop. ...

(4)Instalarea de sobe provizorii sau construirea altora se face cu aprobarea administratorului cazărmii şi, după caz, a unităţii teritoriale de construcţii şi domenii militare. ...

(5)Exploatarea centralelor termice se face numai cu personal autorizat în condiţiile stabilite prin norme. Programul de funcţionare a centralelor termice se stabileşte de către administratorul cazărmii, în funcţie de programul unităţii şi de temperatura mediului exterior. ...

(6)Pentru supravegherea focului în sobe se numesc, prin ordin de zi pe unitate, militari care, în prealabil, vor fi instruiţi asupra regulilor de încălzire a sobelor şi asupra măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Aceştia, în orele în care se face focul în sobă, nu mai execută alte activităţi. ...

(7)Programul orar de încălzire, persoanele care supraveghează încălzitul sobelor şi instrucţiunile de exploatare a acestora se afişează la loc vizibil, pe perete, în apropierea sobelor. ... Articolul 169 Se interzic folosirea sobelor defecte, improvizate sau neverificate, lăsarea acestora fără supraveghere pe timpul încălzirii, folosirea combustibilului lichid la aprinderea focului în sobele încălzite cu lemne şi cărbuni, menţinerea în funcţiune a sobelor cu uşiţa de la focar deschisă, precum şi spargerea lemnelor în încăperi, pe coridoare sau pe scări. Articolul 170 În perioada de încălzire a încăperilor, uşile şi ferestrele acestora sunt etanşate, folosindu-se pentru aerisire un număr limitat de ferestre. Termometrele se fixează pe pereţii interiori ai încăperilor, departe de sobe şi instalaţii de încălzire, la înălţimea