Surse oficialelegislatie.just.ro · EUR-Lex
Europaius
Română
ČeštinaDeutschFrançaisEspañolPolskiItalianoNederlandsÖsterreichBelgiquePortuguêsSvenskaDanskSuomiSlovenčinaIrelandMagyarEestiLietuviųLatviešuSlovenščinaHrvatskiΚύπροςMaltiΕλληνικάLuxembourgБългарски
Română

STATUTUL din 16 ianuarie 2008

Pe scurt

Acest statut reglementează organizarea și funcționarea Cultului Creștin Baptist - Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, stabilind principiile și practicile lor religioase.

Ce reglementează

  • Principiile fundamentale ale credinței și practicii baptiste.
  • Modul de organizare și asociere a bisericilor creștine baptiste din România.
  • Rolul Sfintelor Scripturi ca autoritate supremă în credința baptistă.
  • Libertatea religioasă și modul în care baptiștii o înțeleg și o promovează.

Cui îi privește

  • Bisericile Creștine Baptiste din România.
  • Membrii și aparținătorii acestor biserici, care în prezent sunt peste 1.700 de biserici și aproximativ 150.000 de membri.

Puncte cheie

  • Sfânta Scriptură (Biblia) este considerată Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu și autoritatea supremă în credință și practică.
  • Bisericile creștine baptiste din România se asociază pentru sprijin reciproc, susținerea mărturiei creștine și apărarea libertății religioase.
  • Baptiștii cred în libertatea religioasă deplină, care include libertatea de a crede, de a mărturisi, de a practica și de a schimba apartenența religioasă.
  • Baptiștii nu acceptă subvenții de la stat pentru activitatea religioasă și salarizarea personalului de cult, considerând că susținerea bisericii este datoria fiecărui credincios.
Textul legii
Textul legii

STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist - Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 59 din 25 ianuarie 2008 Notă ... *) Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 58 din 16 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 59 din 25 ianuarie

  1. PREAMBUL I. Baptiștii reprezintă în tradiția creștină o ramură a Reformei protestante din secolul al XVI-lea și se consideră continuatori ai tradiției evanghelice care a fost prezentă în Europa de-a lungul multor veacuri de istorie creștină. În Anglia, anabaptiștii (ramura radicală a reformei protestante) au fost numiți baptiști începând cu anul
  2. Prima congregație care a purtat numele de biserică creștină baptistă a apărut în anul 1609 în Amsterdam și a fost formată din emigranți englezi. Persecutați în Anglia, mulți baptiști au emigrat în America, unde au înființat biserici creștine baptiste începând cu anul
  3. Astăzi, baptiștii reprezintă cea mai răspândită confesiune creștină de tradiție protestantă din lume, având biserici în peste 220 de țări și state și aproximativ 120 milioane de membri. (la 20-07-2017, Alineatul 2, Paragraful I din Preambul a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) În România, prima biserică creștină baptistă a luat ființă în anul 1856 în București, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Între cele două războaie mondiale, prezența și influența spirituală a baptiștilor s-au făcut simțite în special în Transilvania, Bihor și Banat. În perioada comunistă, baptiștii au fost persecutați și considerați sectanți de către regimul totalitar ateu. În prezent, în România există peste 1.700 biserici creștine baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri și aparținători. Pe plan național, bisericile creștine baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, care a luat ființă în anul 1920 și are sediul în București. (la 20-07-2017, Alineatul 3, Paragraful I din Preambul a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... II. Baptiștii s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasă a fiecărei ființe umane. Filosoful englez John Locke scria: "Baptiștii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasă deplină; libertatea adevărată și dreaptă, libertatea egală și imparțială." În anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys îi scria regelui Angliei, Iacob I: Regele este un om muritor, și nu Dumnezeu; de aceea nu are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supușilor săi... Religia este o problemă între om și Dumnezeu. Lăsați-i să fie eretici, turci, evrei sau orice altceva. Regele nu va răspunde în locul lor înaintea lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecător între Dumnezeu și om. Baptiștii consideră că libertatea religioasă este inalienabilă și irevocabilă și că nicio altă libertate nu este în siguranță acolo unde nu există libertate religioasă. Pentru baptiști, libertatea religioasă înseamnă: – libertatea de a crede și de a mărturisi credința; ... – libertatea de închinare publică și privată; ... – libertatea de asociere în comunități religioase; ... – libertatea de practicare a credinței; ... – libertatea de slujire prin fapte de caritate; ... – libertatea de interpretare a Scripturii; ... – libertatea de schimbare a apartenenței religioase. ... Baptiștii cred și militează pentru o biserică liberă într-un stat liber. Baptiștii din România nu acceptă subvenții de la stat pentru activitatea religioasă și pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred că este datoria liber consimțită a fiecărui credincios să contribuie la susținerea spirituală și materială a bisericii de care aparține. ... III. Baptiștii mărturisesc credința într-un singur Dumnezeu, Creatorul și Susținătorul tuturor celor văzute și nevăzute. Baptiștii cred că Dumnezeu există etern în trei Persoane, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, fiecare Persoană fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate că există un singur Dumnezeu. Baptiștii cred și mărturisesc dumnezeirea și umanitatea Domnului Isus Hristos, nașterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispășitoare pe cruce pentru întreaga omenire, învierea Sa din morți a treia zi în trup glorificat, înălțarea Sa în slavă la dreapta Tatălui. De asemenea, baptiștii mărturisesc și așteaptă venirea în slavă a Domnului Isus Hristos, învierea celor drepți și a celor nedrepți și manifestarea glorioasă a Împărăției lui Dumnezeu. Baptiștii cred că Duhul Sfânt este cea de a treia Persoană dumnezeiască, că Duhul Sfânt iluminează și convinge omul de păcat și neprihănire, că Duhul Sfânt înfăptuiește nașterea din nou (regenerarea) prin Cuvântul Scripturii și transformarea (sfințirea) continuă, după chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce se încrede în Hristos. Prin învățăturile biblice fundamentale, baptiștii aparțin creștinismului istoric. Baptiștii susțin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. În practica religioasă, baptiștii promovează simplitatea tradiției Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptiștii cred și mărturisesc că prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mântuitor și singurul Mijlocitor între Dumnezeu și oameni. Baptiștii nu practică cultul icoanelor, al moaștelor și al sfinților, considerându-le tradiții ulterioare veacului apostolic. ... IV. Baptiștii își trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvântul «baptist» vine de la grecescul «baptizo» care înseamnă «afundare». În crezul și practica bisericii creștine baptiste, botezul se administrează în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, prin afundare în apă, și este precedat de convertirea celui ce se botează. Pentru baptiști, botezul reprezintă mărturia personală a unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin credința în moartea și învierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-născuți sunt dedicați lui Dumnezeu prin rugăciunea de binecuvântare. În familiile și în bisericile creștine baptiste, copiii cresc în cunoașterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii și rugăciune. (la 20-07-2017, Alineatul 1, Paragraful IV din Preambul a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... Baptiștii au ca învățătură specifică siguranța mântuirii. Aceasta înseamnă că cel născut din nou are viață veșnică din momentul întoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevărat născuți din nou, prin puterea lui Dumnezeu, vor persevera în har până la sfârșitul vieții. Din pricina cercetării și lucrării Duhului lui Dumnezeu, cel mântuit nu poate stărui în păcat și neascultare. Numai cei ce perseverează până la sfârșit au fost cu adevărat născuți din nou. "Cine are pe Fiul are viața, cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viața." (1 Ioan 5:12) Baptiștii cred că mântuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se întorc la El cu pocăință și credință. Creștinul face fapte bune nu ca să fie mântuit, ci pentru că a fost mântuit prin Isus Hristos. "Fiindcă suntem socotiți îndreptățiți prin credință, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos." (Români 5:1) Credința reprezintă rădăcinile noii vieți în Hristos, în timp ce faptele bune reprezintă roada care Îl glorifică pe Dumnezeu. V. Baptiștii practică închinarea față de Dumnezeu în duh și adevăr. Închinarea publică se realizează prin participarea tuturor credincioșilor, de regulă, prin cântare, rugăciune, citirea și propovăduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovnicească se face și în grupuri mici, în case particulare sau în lăcașul de închinare, prin studiul Bibliei și rugăciune. Prin Cina Domnului biserica comemorează jertfa unică a Noului Legământ, adusă o dată pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprimă atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât și unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfânt. Baptiștii sărbătoresc Duminica - ziua Învierii Domnului ca zi de închinare săptămânală. De asemenea, baptiștii celebrează sărbătorile anuale legate de evenimentele principale ale mântuirii: Nașterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Moartea și Învierea Domnului Isus Hristos, Înălțarea Domnului și Pogorârea Duhului Sfânt. Bisericile creștine baptiste au, de asemenea, și servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn și consfințește legământul celor doi, bărbat și femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-născuților se face, de regulă, în cadrul serviciului divin, prin rugăciunea bisericii. Serviciul divin de înmormântare reafirmă credința în înviere și constituie un act de solidaritate a comunității cu cei îndurerați din pricina despărțirii. (la 20-07-2017, Alineatul 3, Paragraful V. din Preambul a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... VI. Baptiștii cred și mărturisesc că toți cei mântuiți, din toate generațiile, din orice popor și din orice etnie, alcătuiesc trupul cosmic al lui Hristos, în cer și pe pământ, Biserica Universală, care se manifestă local prin comunități de credință, speranță și iubire creștină. Biserica locală reprezintă comunitatea credincioșilor născuți din nou, prin care Hristos se manifestă în fiecare generație și în fiecare loc și prin care Dumnezeu extinde harul Său în lume. Baptiștii cred că biserica se zidește numai într-un climat de dragoste și autenticitate și crește spiritual numai în dependență de Hristos și doar în măsura cultivării relațiilor interpersonale și a implicării credincioșilor în slujire. Baptiștii consideră că menirea fiecărei biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a împărtăși credința, speranța și iubirea creștină. Baptiștii cred că biserica locală Îl glorifică pe Dumnezeu în măsura în care fiecare credincios și întreaga comunitate este o mărturie a suveranității, sfințeniei și bunătății dragostei lui Dumnezeu în lume. Pentru baptiști, biserica locală ca familie duhovnicească reprezintă dovada că iubirea, speranța și încrederea sunt posibile într-o lume materialistă și individualistă. ... VII. Baptiștii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii creștine moderne, începând cu William Carrey (1761-1834), părintele misiunii moderne. Baptiștii consideră că fiecare credincios este un misionar și că întreaga biserică este trimisă în lume să răspândească Evanghelia, astfel încât cei ce nu au o relație personală cu Dumnezeu să devină, prin credință și pocăință, ucenici devotați ai Domnului Isus Hristos. Baptiștii împărtășesc convingerea că Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât orice biserică sau confesiune creștină. Baptiștii resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred în responsabilitatea și dreptul inalienabil al fiecărei persoane de a-și alege singură credința. Misiunea se adresează persoanei și societății în întregul ei, atât prin Evanghelie, cât și prin acțiuni de caritate și de identificare în dragoste creștină cu cei marginalizați și nedreptățiți. Baptiștii sunt cetățeni responsabili și loiali și în ascultare de Dumnezeu participă alături de toți ceilalți cetățeni la pacea și prosperitatea țării lor. În mod special, baptiștii se roagă lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc înaintea Tatălui ceresc pentru toate autoritățile și persoanele din instituțiile statului, pentru ca astfel să putem trăi cu demnitate și în pace. ... Capitolul I Principii și dispoziții generale Secţiunea 1 Principii Articolul 1 Cultul Creștin Baptist din România se organizează potrivit următoarelor principii: a) Principiul autorității spirituale Bisericile creștine baptiste din România se întemeiază pe învățătura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptură (Biblia) este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu și reprezintă autoritatea supremă în materie de credință și practică religioasă a bisericilor creștine baptiste din România. (la 20-07-2017, Litera a) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... b) Principiul asocierii Bisericile creștine baptiste din România sunt biserici surori. Ele se asociază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susține împreună mărturia creștină, de a veghea la păstrarea nealterată a învățăturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune și de a-și apăra libertatea religioasă. (la 20-07-2017, Litera b) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... Bisericile creștine baptiste se organizează și funcționează în mod autonom. Comunitățile teritoriale, Convenția Baptistă Maghiară, după caz, și Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România au rolul de a sprijini și de a îndruma bisericile creștine baptiste locale să își îndeplinească menirea. (la 20-07-2017, Litera c) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) d) Principiul apostoliei Fiecare biserică creștină baptistă are mandatul apostolic încredințat de Hristos de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a mărturisi Evanghelia și pentru a împărtăși credința, speranța și iubirea creștină tuturor oamenilor. (la 20-07-2017, Litera d) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... e) Principiul preoției universale Fiecare credincios are acces liber la Dumnezeu, prin mijlocirea Domnului Isus. Ca preoți ai lui Dumnezeu, credincioșii baptiști au dreptul și responsabilitatea de a mărturisi Evanghelia, de a sluji potrivit înzestrării duhovnicești și de a mijloci în rugăciune pentru mântuirea semenilor lor. ... f) Principiul libertății religioase Credincioșii baptiști împărtășesc convingerea potrivit căreia fiecare persoană și fiecare biserică trebuie să se bucure de libertatea de a-și alege modul de închinare și slujire a lui Dumnezeu, fără îngrădiri sau amestec din afară. Cultul Creștin Baptist din România este liber și autonom față de stat. Baptiștii susțin principiul separării bisericii față de stat, potrivit dictonului "o biserică liberă într-un stat liber". ... g) Principiul egalității cultelor Cultul Creștin Baptist este egal cu celelalte culte în fața legii și a autorităților statului. Statul român va păstra poziția de neutralitate față de Cultul Creștin Baptist și nu va încuraja acordarea de privilegii sau discriminarea Cultului Creștin Baptist față de alte culte. Credincioșii baptiști și aparținătorii sunt protejați de statul român împotriva oricăror comportamente care au ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare ori a unei stări de inferioritate, legate de apartenența acestora la credința baptistă. ... Secţiunea a 2-a Dispoziții generale Articolul 2 Cultul Creștin Baptist din România se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea acestuia este: Cultul Creștin Baptist din România - Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. (la 20-07-2017, Articolul 2 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 3

(1)Cultul Creștin Baptist din România formează o unitate atât din punct de vedere doctrinar, cât și organizatoric.
(2)Mărturisirea de credință baptistă conține nucleul fundamental al învățăturilor biblice pe baza cărora se realizează unitatea doctrinară a bisericilor creștine baptiste din România.
(3)Structura organizatorică a Cultului Creștin Baptist din România este următoarea:
  1. a)bisericile locale;
  2. b)comunitățile teritoriale;
  3. c)Convenția Baptistă Maghiară și
  4. d)Uniunea Baptistă, fiecare având personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate.
(4)Cultul Creștin Baptist din România și părțile sale componente, inclusiv Institutul Teologic Baptist din București, Universitatea «Emanuel» din Oradea și alte unități de învățământ sunt persoane juridice de drept privat și utilitate publică. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 3 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 4 Cultul Creștin Baptist din România are sistem propriu de salarizare și sistem propriu de asigurări sociale, denumit Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului (C.P.A.). Casa de Pensii are personalitate juridică și se organizează și funcționează conform regulamentului propriu, aprobat de organele de conducere ale cultului. Articolul 5
(1)Cultul Creștin Baptist din România este liber și autonom față de stat, independent față de orice altă persoană fizică sau juridică de drept public ori privat.
(2)Libertatea și autonomia Cultului Creștin Baptist se manifestă și prin dreptul său exclusiv de a-și stabili doctrina și preceptele religioase proprii, normele interne de organizare și funcționare; dreptul exclusiv de a înființa/desființa unități de cult; dreptul de a-și alege reprezentanții în conducerea structurilor din cadrul cultului, fără amestec din partea statului; dreptul de a avea o jurisdicție duhovnicească proprie.
(3)Autonomia Cultului Creștin Baptist, în sensul Constituției României, se manifestă și prin faptul că acesta, din motive doctrinare, nu acceptă subvenții financiare din partea statului pentru activitatea cultică și pentru funcționarea sa.
(4)În acord cu prevederile constituționale și ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, statul român promovează sprijinul acordat Cultului Creștin Baptist din România de către membrii și aparținătorii săi, prin deduceri din impozitul pe venit pentru sumele contribuție, și încurajează sponsorizările către cult, potrivit legii.
(5)Din motive doctrinare, Cultul Creștin Baptist susține sacralitatea vieții de la concepție până la moartea naturală și sacralitatea familiei. Familia se întemeiază pe legământul căsătoriei liber consimțit doar între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora, pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. (la 20-07-2017, Articolul 5 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 6
(1)Cultul Creștin Baptist din România este independent față de bisericile și organizațiile baptiste din străinătate, păstrând legături frățești și de colaborare cu acestea. El poate intră în alianțe cu organizații baptiste din străinătate, precum și cu biserici și organizații evanghelice din țară și din străinătate.
(2)La Cultul Creștin Baptist din România se pot afilia biserici creștine baptiste și asociații de biserici creștine baptiste române și maghiare din diaspora. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 6 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Capitolul II Biserica baptista locală Secţiunea 1 Definirea și constituirea bisericii Articolul 7
(1)Biserica creștină baptistă locală reprezintă comunitatea biblică întemeiată pe legământul în jertfa Domnului Isus a credincioșilor născuți din nou, care au primit botezul credinței și acceptă din proprie convingere Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România și prevederile prezentului statut.
(2)Biserica creștină baptistă locală este de sine stătătoare și are ca autoritate supremă în materie de credință și practică religioasă învățăturile Sfintelor Scripturi.
(3)Fiecare biserică creștină baptistă face parte din comunitatea bisericilor pe raza căreia se află sau din Convenția Baptistă Maghiară, după caz, precum și din Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România.
(4)Bisericile creștine baptiste pot stabili norme proprii de organizare și funcționare, cu respectarea prezentului statut și a Mărturisirii de credință a Cultului Creștin Baptist din România.
(5)Bisericile creștine baptiste pot încheia parteneriate cu biserici și organizații creștine din țară și din străinătate cu respectarea prevederilor prezentului statut. (la 20-07-2017, Articolul 7 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 8
(1)Biserica se constituie ca persoană juridică prin hotărârea adunării generale a unui număr de cel puțin 20 de membri majori, considerați membri fondatori.
(2)Actul de constituire întocmit în 3 exemplare va purta semnătura fiecărui membru fondator și va exprima voința colectivă de constituire, va conține denumirea și sediul bisericii, precum și lista membrilor comitetului de conducere. Două exemplare ale actului de constituire, împreună cu actele doveditoare privind sediul și patrimoniul inițial, vor fi înaintate comunității teritoriale de care aparține sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 8 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Comunitatea teritorială sau Convenția Baptistă Maghiară, după caz, va proceda la verificarea îndeplinirii condițiilor legale de constituire, precum și a celor doctrinare și va înainta Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România actele respective împreună cu avizul său, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii condițiilor de legalitate și a celor doctrinare. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 8 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 9
(1)Eliberarea autorizației de funcționare se va face de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, în urma constatării îndeplinirii condițiilor legale, precum și a celor doctrinare, și va fi urmată de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor juridice al Cultului Creștin Baptist din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 9 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Un eventual refuz de avizare din partea comunității teritoriale sau de autorizare din partea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România trebuie să fie motivat și comunicat în scris grupului de credincioși care a solicitat autorizarea. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 9 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Grupul de credincioși care a solicitat autorizarea bisericii respective poate contesta refuzul la Consiliul Uniunii, care va lua o decizie în prima sa ședință.
(4)Biserica se consideră definitiv constituită, fără nicio altă formalitate, după eliberarea autorizației de funcționare de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. Biserica astfel constituită este persoană juridică de la data hotărârii de constituire. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 9 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(5)Retragerea autorizației de funcționare se face de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România în urma propunerii adunării generale a Comunității teritoriale, respectiv a Convenției Baptiste Maghiare, după caz. (la 20-07-2017, Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 10
(1)Grupul de credincioși format din cel puțin 3 membri majori se poate constitui în "biserică filială", fără a avea personalitate juridică. Biserica filială își exercită cultul în mod liber și independent în localitatea respectivă.
(2)Biserica filială se constituie prin hotărârea grupului respectiv, cu acordul bisericii la care se afiliază. Actul de constituire se va întocmi în 4 exemplare, va exprima voința colectivă de constituire a membrilor fondatori, va purta semnătura fiecărui membru fondator și va cuprinde denumirea bisericii filiale și adresa sediului.
(3)Eliberarea autorizației de funcționare pentru biserica filială urmează procedura prevăzută în cazul bisericii cu personalitate juridică și va fi înregistrată în Registrul bisericilor filiale al Cultului Creștin Baptist din România. Secţiunea a 2-a Membri și aparținători Articolul 11
(1)Este membru al bisericii creștine baptiste persoana (bărbatul sau femeia, prin naștere), fără deosebire de naționalitate, etnie sau rasă, care din libera sa convingere a primit botezul, pe baza pocăinței și a mărturisirii credinței în jertfa Domnului Isus, acceptă Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist, prevederile prezentului statut și este înscrisă în registrul de membri al bisericii locale. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 11 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Calitatea de membru al bisericii creștine baptiste este personală și netransmisibilă și poate fi dovedită după registrul de membri ținut de biserica locală. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 11 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Datele personale ale credincioșilor nu pot fi folosite în alt scop decât în cel al evidențierii în cadrul Cultului Creștin Baptist din România.
(4)Fiecare credincios baptist trebuie să aparțină unei biserici locale. Un credincios baptist poate fi membru numai într-o singură biserică în același timp.
(5)Membrii bisericii nu pot face parte din organizații a căror ideologie, învățătură sau practică sunt împotriva învățăturii Sfintelor Scripturi.
(6)Primirea unui membru în biserică se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală.
(7)În cazul transferului unui membru dintr-o altă biserică creștină baptistă, biserica în care acesta se transferă va solicita adeverința de membru de la biserica din care acesta pleacă. (la 20-07-2017, Alineatul
(7)din Articolul 11 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 12
(1)Membrii bisericii pot beneficia de consiliere și asistență religioasă și au dreptul de a participa activ la adunările generale, de a alege și de a fi aleși în conformitate cu Mărturisirea de credință și cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege și de a fi ales se exercită în conformitate cu prevederile legale în materie. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 12 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Membrii bisericii au datoria de a se ruga, de a se hrăni spiritual prin citirea Scripturilor, de a participa cu regularitate la serviciile divine ale bisericii, de a contribui financiar, material și prin rugăciune la susținerea activității și misiunii bisericii. Fiecare credincios creștin baptist are datoria de a mărturisi semenilor Evanghelia Domnului Isus Hristos. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 12 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 13
(1)Biserica locală exercită disciplinarea spirituală asupra membrilor săi care s-au abătut de la Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învățătură sau faptele vieții. Disciplinarea poate consta în:
  1. a)mustrarea făcută de păstorul bisericii; ...
  2. b)mustrarea în comitet și/sau în adunarea generală; ...
  3. c)suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ce decurg din calitatea de membru; ...
  4. d)excluderea. ... (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 13 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Măsurile disciplinare se aplică în scopul îndreptării celui vinovat, avându-se în vedere gradul de vinovăție, impactul asupra mărturiei bisericii și atitudinea persoanei în cauză. Disciplinarea se aplică, de regulă, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală a bisericii. Cei puși sub disciplină sau excluși nu au dreptul să participe la adunările generale ale bisericii. Celor excluși pentru tulburarea serviciilor în mod repetat li se poate interzice participarea la serviciile divine ale bisericii. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 13 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Excluderea duce la încetarea calității de membru al bisericii și se aplică celor ce se fac vinovați de cădere gravă sau persistență în păcat, precum și celor ce stăruiesc în răspândirea învățăturilor eretice. Articolul 14
(1)Retragerea din biserică prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la încetarea calității de membru. Retragerea constatată de comitetul bisericii va fi consemnată în registrul bisericii, comunicată în scris celui în cauză și adunării generale. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)În situația în care un membru al bisericii își exprimă în scris hotărârea de retragere, biserica va lua act de această hotărâre și o va consemna în registrul de membri. Persoana retrasă nu mai face parte din Cultul Creștin Baptist din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Membrii excluși sau retrași pot fi considerați aparținători. Articolul 15
(1)Cei excluși sau retrași vor putea fi reprimiți ca membri, la cererea scrisă a acestora și după ce vor dovedi sinceră îndreptare. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Excluderea și reprimirea se vor face prin hotărârea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală, și vor fi consemnate în registrul bisericii.
(3)Reprimirea unui credincios exclus sau retras într-o altă biserică baptistă se va face după consultarea în scris a bisericii în care a fost membru. În situația reprimirii membrilor excluși sau retrași, biserica poate restrânge dreptul acestora de a fi aleși în conducerea și slujirile bisericii. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)Foștii membri, retrași sau excluși, nu au niciun drept asupra bunurilor și valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul bisericii, bunurile și valorile respective rămânând proprietate exclusiv cultică. Articolul 16
(1)Copiii nebotezați ai credincioșilor baptiști sunt aparținători ai bisericii creștine baptiste. Sunt aparținătoare și persoanele care și-au exprimat în scris dorința de a aparține bisericii creștine baptiste locale. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 16 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Biserica poate acorda aparținătorilor ei consiliere spirituală și asistență religioasă, la cererea acestora sau a familiilor lor.
(3)Membrii și aparținătorii bisericii filiale sunt înscriși în registrele bisericii la care s-au afiliat. Secţiunea a 3-a Activitatea și funcționarea bisericii Articolul 17
(1)Biserica creștină baptistă locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publică, părtășie frățească, mărturie creștină, slujire și misiune. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 17 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Activitatea bisericii se realizează prin comuniunea spirituală a credincioșilor în cadrul serviciilor divine și al grupurilor mici, precum și prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheză, caritate și misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Români 16:5; 1 Corinteni 16:19; Coloseni 4:15; Filimon 1-2).
(3)Bisericile locale își pot desfășura serviciile divine și activitatea spirituală a grupurilor mici în lăcașuri de cult, în spații publice închiriate, în case particulare, în spații amenajate în acest scop, precum și, ocazional, în aer liber. Articolul 18
(1)Biserica locală își organizează liber și autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de închinare publică, evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea și orice alte activități.
(2)Biserica poate organiza seminare, conferințe, concerte și alte activități cultural-religioase, după nevoi. Educația biblică a copiilor, adolescenților și tinerilor se face în familie, în școala biblică, în grupurile mici, precum și în seminare și tabere special organizate de biserică în conformitate cu Mărturisirea de Credință a Cultului Creștin Baptist din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 18 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Fiecare biserică creștină baptistă are libertatea de a desfășura misiune creștină în țară și în străinătate, prin implicarea membrilor săi: în evanghelizare publică și personală, în rugăciune, studiu biblic și predicare, în acțiuni sociale și de caritate, precum și în înființare de biserici. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 18 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)Membrii bisericii au dreptul și responsabilitatea de a se implica în slujirea bisericii potrivit cu chemarea divină, înzestrarea duhovnicească, maturitatea spirituală și mărturia creștină pe care aceștia o au în familie și în societate. Articolul 19
(1)În bisericile creștine baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea duhovnicească și diaconia. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 19 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Slujirea duhovnicească asigură creșterea spirituală și pregătirea credincioșilor în vederea implicării lor în slujire. Aceasta se realizează prin: misiune, predicare, evanghelizare, păstorire și educație biblică.
(3)Misiunea reprezintă lucrarea bisericii de extindere a Împărăției lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovăduirea Evangheliei și înființarea de noi biserici în țară și în străinătate.
(4)Predicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin inspirația Duhului Sfânt are menirea profetică de a descoperi voia lui Dumnezeu în cugetele oamenilor și de a-i conduce la pocăință față de Dumnezeu și credință în Isus Hristos.
(5)Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin adresată celor ce nu au o relație biblică și personală cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, și se realizează prin mărturisirea personală și propovăduirea învățăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi. (la 20-07-2017, Alineatul
(5)din Articolul 19 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(6)Păstorirea bisericii se realizează prin rugăciune, consiliere, catehizare, educație biblică, predicare, supraveghere și cârmuire duhovnicească, pentru creșterea spirituală a credincioșilor și pregătirea lor în vederea lucrării de slujire.
(7)Educația biblică se realizează prin propovăduire și studiu biblic, pentru consolidarea în credință și maturizarea credincioșilor, prin cunoașterea și aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în vederea lucrării de învățare și sfătuire a altora.
(8)Diaconia reprezintă slujirea bisericii prin manifestarea iubirii creștine și ajutorarea celor în nevoi. Articolul 20
(1)Potrivit învățăturii și practicii bisericilor creștine baptiste, evanghelizarea personală și publică, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acțiunile de caritate, precum și alte activități cultural-religioase reprezintă atribuții ale preoției universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 20 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)În cadrul Cultului Creștin Baptist din România atribuțiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006, republicată, sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, ordinarea slujitorilor duhovnicești, binecuvântarea copiilor, cununia religioasă și înmormântarea. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 20 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Secţiunea a 4-a Slujitorii bisericii Articolul 21
(1)Biserica poate alege și consacra în slujire ca slujitori duhovnicești pe acei credincioși care dovedesc prin roadele slujirii lor chemare divină, maturitate spirituală, înzestrare duhovnicească, viziune și dedicare pentru lucrarea lui Dumnezeu și care îndeplinesc calitățile prevăzute în Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9).
(2)Consacrarea în slujire pentru întreaga viață se face prin ordinare (hirotonie). Consacrarea în slujire pentru nevoile specifice ale bisericii se face prin serviciul special de rugăciune. Articolul 22
(1)Ordinarea se hotărăște de adunarea generală, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor prezenți cu drept de vot. În vederea ordinării, biserica va solicita cercetarea și examinarea doctrinară a candidatului de către comitetul comunității teritoriale sau Comitetul executiv al Convenției Baptiste Maghiare, după caz. În situația în care comunitatea teritorială refuză ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. În situația bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Convenției.
(2)Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin rugăciune cu punerea mâinilor de către comisia de ordinare (1 Timotei 4: 14) stabilită de comitetul bisericii împreună cu comitetul comunității teritoriale sau Comitetul executiv al Convenției Baptiste Maghiare, după caz.
(3)Actul ordinării reprezintă recunoașterea calității de slujitor duhovnicesc și autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor creștine baptiste din țară și străinătate. (la 20-07-2017, Articolul 22 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 23
(1)Slujitorii duhovnicești ordinați pot fi supuși evaluării în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă atunci când adunarea generală solicită în mod expres acest lucru prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenți. În acest caz se va convoca o adunare generală statutară ulterioară în care slujitorul va fi pus la vot. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 23 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)În situația în care slujitorul duhovnicesc ordinat supus evaluării nu obține trei pătrimi din voturile exprimate, acesta își încetează slujirea în biserica respectivă.
(3)Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales și angajat în altă biserică sau slujire duhovnicească în cadrul comunității bisericilor sau al Convenției Baptiste Maghiare, după caz.
(4)Dacă nicio altă biserică sau entitate din cadrul cultului nu îl solicită să slujească în această calitate, exercitarea atribuțiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspendă până la solicitarea expresă din partea unei biserici baptiste, a unei comunități a bisericilor baptiste ori a Convenției Baptiste Maghiare, după caz, sau a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 23 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(5)Pierderea calității de slujitor ordinat se face prin hotărârea comitetului comunității teritoriale sau a Comitetului executiv al Convenției Baptiste Maghiare, în următoarele situații:
  1. a)excluderea de către biserică pentru cădere în păcat sau răspândire de învățături eretice; ...
  2. b)cădere în păcat sau abateri doctrinare constatate de Comunitatea teritorială, respectiv Convenția Maghiară, după caz. În acest caz, biserica va proceda la excluderea acestuia; ...
  3. c)retragerea din cult. ... (la 20-07-2017, Alineatul
(5)din Articolul 23 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 24
(1)Alegerea slujitorilor duhovnicești pentru nevoile specifice ale bisericii locale se hotărăște de adunarea generală, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot. Biserica stabilește domeniul de slujire și perioada slujirii, prin hotărârea adunării generale.
(2)Consacrarea slujitorilor duhovnicești pentru nevoile specifice ale bisericii locale se face prin rugăciune cu punerea mâinilor, în cadrul serviciului divin.
(3)Actul consacrării reprezintă recunoașterea calității de slujitor duhovnicesc și autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul bisericii locale respective, al filialelor și misiunilor ei.
(4)Slujitorii duhovnicești care au fost consacrați la nivelul bisericii locale pot fi supuși evaluării, în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă ori când adunarea generală solicită în mod expres acest lucru, prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc încetează dacă acesta nu întrunește numărul de două treimi din voturile exprimate. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 24 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 25
(1)Fiecare biserică creștină baptistă își va alege cu precădere păstorul bisericii. Un păstor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat și în care este membru. O biserică poate angaja și alți slujitori duhovnicești ordinați sau consacrați la nivelul bisericii locale respective. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 25 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Angajarea păstorului bisericii și a celorlalți slujitori duhovnicești se face prin hotărârea adunării generale, cu votul a cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenți. Biserica poate decide angajarea și prin Comunitatea teritorială sau Convenția Baptistă Maghiară, după caz. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 25 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Încetarea statutului de angajat al păstorului bisericii și al celorlalți slujitori duhovnicești are loc în situația în care persoana în cauză nu obține votul a cel puțin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenți. Contractul lui de muncă încetează după o perioadă de 3 luni de la data adunării generale care a luat hotărârea.
(4)Biserica locală care nu are păstor poate solicita comunității teritoriale sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz, să fie girată temporar de un păstor. Acceptarea păstorului girant se face cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenți în adunarea generală. Articolul 26
(1)Slujitorii duhovnicești au obligația de a păstra taina mărturisirii. Ei nu pot fi obligați să dezvăluie faptele încredințate sau de care au luat cunoștință în considerarea statutului lor.
(2)Slujitorii bisericii și membrii comitetului de conducere nu pot fi agenți sau colaboratori ai serviciilor secrete.
(3)Calitatea de păstor este incompatibilă cu apartenența la un partid politic și ocuparea unor funcții politice. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 26 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 27
(1)Biserica poate alege, după nevoi, unul sau mai mulți diaconi, care ajută păstorul sau consiliul păstorilor în administrarea acțiunilor de caritate și în desfășurarea activităților duhovnicești (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2; 1 Timotei 3:11). (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 27 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Alegerea și consacrarea în slujire a diaconilor se face după normele proprii ale fiecărei biserici și reprezintă recunoașterea calității de slujitor al bisericii la nivelul bisericii locale respective, al filialelor și misiunilor ei.
(3)Diaconii trebuie să aibă calitățile prevăzute de Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:8-13). Secţiunea a 5-a Organizarea și conducerea bisericii Articolul 28
(1)Bisericile locale se organizează potrivit învățăturii Sfintelor Scripturi și contextului specific al acestora. Organele de conducere ale bisericii sunt adunarea generală, comitetul bisericii și păstorul bisericii, care îndeplinește rolul de presbiter (bătrân), denumit și episcop (supraveghetor).
(2)Bisericile care au mai mulți păstori angajați sau care au încredințat responsabilitatea de presbiter și altor slujitori duhovnicești pot organiza consiliul păstorilor. Biserica stabilește prin hotărârea adunării generale atribuțiile consiliului păstorilor și responsabilitățile fiecărui păstor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 28 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea creativă, sub călăuzirea Duhului Sfânt, a responsabilităților și atribuțiilor adunării generale, comitetului și păstorului bisericii sau consiliului păstorilor, după caz. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 28 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 29
(1)Adunarea generală reprezintă organul suprem de conducere și control al bisericii locale. Autoritatea ei se exercită cu respectarea învățăturii Sfintelor Scripturi și în concordanță cu Mărturisirea de credință și cu prezentul statut.
(2)Adunarea generală are loc o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie.
(3)Adunarea generală se convoacă de păstorul bisericii în baza hotărârii comitetului. În situația în care păstorul refuză convocarea, aceasta se va face de persoana desemnată de comitet. În situații speciale, adunarea generală poate fi convocată de păstorul bisericii din proprie inițiativă sau la cererea scrisă și motivată a cel puțin o treime din numărul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel puțin 14 zile înainte și va cuprinde: data, ora, locul, scopul și ordinea de zi. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 29 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)Dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot, adunarea generală se va ține peste o săptămână, în același loc și la aceeași oră, fără nicio altă convocare, când se vor putea lua hotărâri valabile, indiferent de numărul membrilor prezenți.
(5)La stabilirea numărului necesar de membri prezenți cu drept de vot nu vor fi luați în considerare membrii care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii. (la 20-07-2017, Alineatul
(5)din Articolul 29 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(6)Adunarea generală este prezidată de păstorul bisericii (păstorul coordonator) sau de un delegat al acestuia, asistat de secretarul bisericii. La solicitarea adunării generale, prezidarea se va face de un președinte de zi asistat de un secretar de zi, aleși din mijlocul ei. Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți cu drept de vot sau cu votul calificat, după caz. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat adunarea generală. Articolul 30
(1)Adunarea generală alege numărătorii de voturi și aprobă ordinea de zi cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți cu drept de vot. Pe ordinea de zi propusă de comitet pot fi adăugate subiecte de interes major ale bisericii, cu aprobarea a jumătate plus unu din numărul celor prezenți cu drept de vot.
(2)La adunările generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitării, 1-3 delegați ai comunității bisericilor sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz, precum și 1-3 delegați ai Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 30 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)În situație de criză, păstorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunității teritoriale sau al Convenției Baptiste Maghiare, după caz. Dacă în termen de 30 de zile comunitatea teritorială nu a răspuns solicitării, sprijinul poate fi cerut Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 30 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)În situație de criză, adunarea generală poate fi convocată de comunitatea teritorială, Convenția Baptistă Maghiară sau Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, după caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generală va fi condusă de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitatea teritorială, Convenția Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 30 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 31
(1)Adunarea generală hotărăște asupra tuturor problemelor majore ale bisericii și poate delega o parte dintre atribuțiile ei comitetului bisericii, păstorului bisericii sau consiliului păstorilor, după caz. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 31 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Sunt de competența exclusivă a adunării generale următoarele atribuții:
  1. a)adoptarea normelor proprii care definesc rânduiala bisericii; ...
  2. b)alegerea, consacrarea în slujire și angajarea slujitorilor duhovnicești; ...
  3. c)reconfirmarea sau eliberarea din slujbă a slujitorilor duhovnicești; ...
  4. d)disciplinarea slujitorilor duhovnicești; ...
  5. e)alegerea comitetului, cenzorilor și delegaților bisericii; ...
  6. f)aprobarea bugetului și a execuției bugetare; ...
  7. g)achiziționarea și înstrăinarea de bunuri imobile; ...
  8. h)construirea și demolarea clădirilor care sunt proprietăți ale bisericii; ...
  9. i)angajarea de împrumuturi; ...
  10. j)desființarea bisericii. ... Articolul 32
(1)Adunarea generală alege dintre membrii ei, pe o perioadă de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii și delegații la adunarea generală a comunității teritoriale, la Conferința națională și la Congresul cultului. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 32 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 33, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Numărul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserică în următoarele limite:
  1. a)bisericile cu până la 100 membri vor alege 3-7 membri în comitet; ...
  2. b)bisericile cu 101-300 membri vor alege 5-11 membri în comitet; ...
  3. c)bisericile cu 301-700 membri vor alege 7-15 membri în comitet; ...
  4. d)bisericile cu 701-1.000 membri vor alege 9-19 membri în comitet; ...
  5. e)bisericile cu 1.001-2.000 membri vor alege 11-23 membri în comitet; ...
  6. f)bisericile cu 2.001-3.000 membri vor alege 15-27 membri în comitet; ...
  7. g)bisericile cu peste 3.000 membri vor alege 17-31 membri în comitet. ...
(3)Fiecare biserică stabilește procedura de propunere prin normele sale proprii. Adunarea generală stabilește structura comitetului în conformitate cu nevoile bisericii locale respective.
(4)Fiecare biserică va avea în componența comitetului cel puțin un păstor (presbiter), un secretar și un membru care poate fi casier.
(5)Păstorul (păstorii) bisericii sau păstorul girant, după caz, este membru de drept în comitetul bisericii pe care o păstorește, pe toată perioada activității sale. (la 20-07-2017, Alineatul
(5)din Articolul 32 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 33, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(6)Cel puțin două treimi din membrii comitetului vor fi aleși dintre membrii bisericii care nu sunt angajații bisericii. (la 20-07-2017, Alineatul
(6)din Articolul 32 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 33, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(7)Biserica locală care nu are păstor poate încredința unuia dintre slujitorii duhovnicești rolul de presbiter al bisericii cu votul a trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenți în adunarea generală.
(8)Ceilalți membri ai comitetului sunt aleși cu cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenți în adunarea generală. Articolul 33
(1)Adunarea generală a bisericii desemnează prin vot delegații pentru adunarea generală a comunității teritoriale, Conferința națională și Congresul cultului. Delegații bisericii pentru adunarea generală a comunității teritoriale vor fi desemnați în proporție de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 33 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Delegații bisericii pentru Congresul cultului vor fi desemnați în proporție de un delegat la 100 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 100 de membri are dreptul la un delegat.
(3)Delegații pentru Conferința națională vor fi desemnați în proporție de un delegat pentru fiecare 200 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 200 de membri are dreptul la un delegat. Delegații pentru Conferința națională vor fi desemnați dintre delegații la Congres.
(4)Delegații bisericilor baptiste maghiare pentru Congresul Convenției vor fi desemnați în proporție de un delegat pentru fiecare 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.
(5)Membrii comitetului, cenzorii și delegații pot fi revocați de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-au făcut vinovați de cădere în păcat, abateri de la Mărturisirea de credință a cultului sau dacă nu și-au îndeplinit sarcinile încredințate.
(6)În locul unui membru sau al unui delegat revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va putea coopta un alt membru al bisericii, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea ori să aleagă o altă persoană. Articolul 34
(1)Comitetul bisericii reprezintă organul colectiv de conducere și administrare a activității bisericii între adunările generale. Comitetul duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și ajută păstorul bisericii sau consiliul păstorilor în activitatea de cârmuire spirituală a bisericii. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 34 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Comitetul se convoacă de păstor ori de către delegatul acestuia. În cazul în care păstorul refuză, convocarea se poate face din inițiativa a jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile trebuie să participe la întâlnire cel puțin două treimi din numărul membrilor comitetului. Biserica poate hotărî, prin norme proprii, pentru cazuri de urgență, și alte modalități de ținere a ședințelor de comitet decât participarea.
(3)Ședințele comitetului sunt prezidate de către păstor ori de delegatul acestuia. În cazul în care comitetul este convocat de majoritatea membrilor, prezidarea se face de către un membru desemnat de comitet. Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul participanților. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează. Articolul 35
(1)Comitetul administrează întregul patrimoniu, inclusiv fondurile financiare ale bisericii, în conformitate cu bugetul aprobat de adunarea generală și cu hotărârile acesteia.
(2)Alte atribuții ale comitetului:
  1. a)asigură implementarea viziunii bisericii; ...
  2. b)stabilește, la propunerea păstorului (consiliului păstorilor), strategia bisericii; (la 20-07-2017, Litera
  3. b)din Alineatul
(2), Articolul 35 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... c) convoacă adunarea generală și pregătește lucrările acesteia, în conformitate cu art. 29 alin.
(3); (la 20-07-2017, Litera c) din Alineatul
(2), Articolul 35 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  1. d)organizează departamente și stabilește proiectele bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate și altele asemenea; ...
  2. e)propune adunării generale alegerea și/sau angajarea personalului duhovnicesc; ...
  3. f)hotărăște angajarea personalului administrativ și auxiliar; ...
  4. g)cu mandatul adunării generale și la propunerea păstorului bisericii, poate decide angajarea pe durată determinată a altor slujitori duhovnicești; ...
  5. h)aprobă schema de funcțiuni a bisericii și decide în probleme de salarii și personal; ...
  6. i)evaluează activitatea personalului administrativ și auxiliar al bisericii; (la 20-07-2017, Litera
  7. i)din Alineatul
(2), Articolul 35 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  1. j)decide achiziționarea și înstrăinarea bunurilor mobile; ...
  2. k)aprobă primirea de noi membri în biserică; ...
  3. l)aplică măsurile statutare de disciplină, conform mandatului încredințat de adunarea generală; ...
  4. m)hotărăște asupra altor probleme de interes pentru biserică, precum și asupra celor care i-au fost delegate de adunarea generală. ... Articolul 36
(1)Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor, după caz, asigură cârmuirea spirituală și hrana spirituală a bisericii. Astfel, păstorul bisericii sau consiliul păstorilor: (la 20-07-2017, Partea introductivă a Alineatului
(1)din Articolul 36 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
  1. a)promovează viziunea și strategia bisericii; ...
  2. b)motivează și îndrumă biserica spre împlinirea menirii și misiunii ei în lume; ...
  3. c)organizează activitatea spirituală a bisericii și a serviciilor divine; ...
  4. d)coordonează păstorirea și consilierea membrilor și aparținătorilor; ...
  5. e)asigură pregătirea și echiparea celorlalți slujitori ai bisericii; ...
  6. f)asigură îndeplinirea actelor de cult; ...
  7. g)coordonează activitatea comitetului bisericii. (la 20-07-2017, Litera
  8. g)din Alineatul
(1), Articolul 36 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... h) întreprinde alte acțiuni necesare cârmuirii eficiente a bisericii. (la 20-07-2017, Articolul 36 din Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 38, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
(2)Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor răspunde în fața adunării generale a bisericii de cârmuirea, păstorirea și hrănirea spirituală a acesteia. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 36 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 37
(1)Biserica este reprezentată de păstorul bisericii sau de păstorul coordonator, după caz, împreună cu secretarul bisericii. Biserica este valabil angajată prin semnătura păstorului bisericii sau a păstorului coordonator împreună cu semnătura secretarului. Aceștia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul păstorilor dreptul de semnătură pentru anumite acte ori documente. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 37 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Biserica locală poate încredința responsabilitatea organizării și conducerii activității administrativ-financiare unui diacon administrativ ales în comitet cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți în adunarea generală.
(3)În acest caz și în limitele mandatului dat de adunarea generală, biserica va fi reprezentată de diaconul administrativ împreună cu secretarul bisericii în problemele administrativ-financiare.
(4)Diaconul administrativ al bisericii, în situația în care aceasta îl alege, va duce la îndeplinire hotărârile comitetului de gestionare a patrimoniului bisericii și va veghea la respectarea prevederilor legale în domeniul administrativ-financiar. El are răspunderea gospodăririi, conservării și evidențierii patrimoniului bisericii.
(5)Secretarul bisericii întocmește procesele-verbale ale adunării generale și ale ședințelor de comitet, urmărește evidențierea corectă făcută în registrele de membri și aparținători ai bisericii și răspunde de corespondența, actele și documentele bisericii.
(6)Actele, documentele, registrele, ștampila, autorizația și alte înscrisuri ale bisericii se păstrează în condiții de siguranță la sediul bisericii.
(7)Casierul păstrează și gestionează banii și alte valori. El efectuează plățile în conformitate cu hotărârile adunării generale sau ale comitetului de conducere, cu semnătura păstorului (păstorului coordonator) ori a diaconului administrativ, după caz. Casierul poate fi ales în comitet sau poate îndeplini această slujbă prin contract de voluntariat ori în calitate de angajat. Articolul 38
(1)Cenzorii reprezintă organul de control financiar al bisericii. Ei sunt aleși de adunarea generală în număr de 1-3, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenți în adunarea generală. Cenzorii nu pot fi agenți sau colaboratori ai serviciilor secrete. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 38 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Cenzorii verifică respectarea hotărârilor adunării generale și a prevederilor legale în ceea ce privește gestionarea patrimoniului bisericii. Cenzorii au obligația să întocmească și să prezinte anual adunării generale raportul de control financiar privind execuția bugetară, în vederea descărcării de gestiune. Secţiunea a 6-a Organizarea și cârmuirea bisericii filiale Articolul 39
(1)Biserica filială își desfășoară activitatea și funcționează după modelul și principiile stabilite pentru biserica locală cu personalitate juridică.
(2)Membrii bisericii filiale se bucură de aceleași drepturi și obligații precum membrii unei biserici cu personalitate juridică și le exercită în îndeplinirea menirii bisericii filiale.
(3)Biserica filială este cârmuită spiritual de slujitorul desemnat de biserica de care aceasta aparține, cu acordul membrilor bisericii filiale.
(4)Bunurile destinate activității bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunității teritoriale sau al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. Biserica locală cu personalitate juridică va folosi bunurile bănești și materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 39 , Sectiunea a 6-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 42, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 40
(1)Cu acordul bisericii la care s-a afiliat, biserica filială poate avea drept de administrare asupra bunurilor destinate activității ei, precum și cod fiscal și cont în bancă.
(2)În cazul bisericilor filiale care au drept de administrare, cod fiscal și cont în bancă, administrarea fondurilor financiare și a bunurilor se face cu acordul și sub coordonarea și controlul bisericii de care filiala aparține.
(3)Administrarea fondurilor financiare și a bunurilor se face de către o comisie formată din delegatul bisericii la care s-a afiliat, împreună cu 2 membri aparținând bisericii filiale.
(4)Activitatea financiar-contabilă este supusă controlului de legalitate exercitat de cenzorii bisericii de care aparține biserica filială. Articolul 41
(1)Membrii bisericii filiale se întâlnesc în adunare administrativă o dată pe an, pentru evaluarea lucrării și pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 41 , Sectiunea a 6-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Convocarea adunării administrative se face de către slujitorul bisericii filiale și va fi adusă la cunoștința comitetului bisericii de care aparține. Acesta poate desemna unul sau 2 delegați care vor avea drept de vot consultativ.
(3)Adunarea administrativă va fi condusă de slujitorul bisericii filiale și va putea lua decizii pentru bunul mers al lucrării filialei și pentru administrarea bunurilor și fondurilor financiare destinate bisericii filiale, în limitele mandatului primit de la biserica de care aparțin.
(4)Procesul-verbal al adunării administrative va fi întocmit în două exemplare, va fi semnat de persoana care a prezidat întâlnirea, iar un exemplar va fi trimis comitetului bisericii de care aparține.
(5)Membrii bisericii filiale nu vor fi luați în considerare la stabilirea numărului de membri necesar pentru ținerea adunării generale a bisericii de care aparțin. (la 20-07-2017, Alineatul
(5)din Articolul 41 , Sectiunea a 6-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Secţiunea a 7-a Alte dispoziții Articolul 42
(1)Biserica poate angaja slujitori duhovnicești, personal administrativ, tehnico-economic și de altă specialitate, după nevoi, dintre credincioșii baptiști, cu respectarea prevederilor statutare.
(2)Excluderea din biserică determină încetarea calității de angajat al bisericii. Articolul 43
(1)Biserica stabilește prin adunarea generală sau prin comitet, după caz, susținerea financiară a proiectelor de misiune în țară și în străinătate, a misionarilor trimiși de aceasta, precum și sponsorizarea altor misionari.
(2)Biserica va susține financiar comunitatea teritorială, Convenția Baptistă Maghiară, după caz, și Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, conform hotărârilor organelor statutare competente ale acestora. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 43 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Biserica va susține misiunea din cadrul cultului baptist și școlile teologice, potrivit hotărârilor organelor de conducere ale bisericii.
(4)Donațiile făcute bisericii cu destinație certă și colectele speciale anunțate pentru un anumit obiectiv nu vor putea fi folosite în alt scop. Articolul 44
(1)Biserica poate acorda asistență spiritual-religioasă persoanelor aflate în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate și altele și poate acorda ajutor financiar și material persoanelor aflate în nevoi.
(2)Biserica asigură educația religioasă a copiilor credincioșilor baptiști, membri sau aparținători, a copiilor aflați în plasament în familii baptiste, precum și a celor ce solicită educație religioasă din partea bisericii creștine baptiste. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 44 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)În situația în care conducerea unei școli la care studiază copii aparținând bisericilor creștine baptiste nu poate asigura profesori de religie aparținând Cultului Creștin Baptist, aceștia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii creștine baptiste căreia îi aparțin. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 44 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)Biserica poate înființa, organiza și întreține, singură sau în colaborare cu alte biserici și organizații creștine: grădinițe, școli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unități de asistență medicală și de caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă și altele, în condițiile legii.
(5)Cu acordul adunării generale se pot înființa și organiza asociații și fundații cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfășurării activităților prevăzute la alin.
(4). Articolul 45
(1)Două sau mai multe biserici pot constitui împreună un cerc pastoral, fără a avea personalitate juridică. Cercul pastoral exprimă unitatea de viziune a bisericilor componente și contribuie la: dezvoltarea spirituală a acestora, pregătirea și instruirea slujitorilor duhovnicești, realizarea proiectelor de misiune, precum și a altor obiective stabilite de către aceste biserici.
(2)Cercul pastoral este coordonat de un consiliu format din păstorii și delegații desemnați de comitetele bisericilor componente. Consiliul de coordonare al cercului pastoral este condus de un păstor coordonator.
(3)Consiliul de coordonare al cercului pastoral veghează asupra stării spirituale și a învățăturii doctrinare și îndrumă bisericile în realizarea viziunii misionare.
(4)Consiliul de coordonare al cercului pastoral are autoritate spirituală în soluționarea eventualelor situații de criză ce pot apărea în oricare dintre bisericile ce compun cercul pastoral. Articolul 46
(1)Biserica poate avea și dobândi în proprietate sau în administrare bunuri mobile și imobile asupra cărora poate dispune în mod liber și autonom.
(2)Biserica este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile și imobile, a valorilor materiale și bănești aflate în patrimoniul său și dobândite sau obținute prin orice moduri ori mijloace licite.
(3)Patrimoniul bisericii este distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui membru al bisericii și se realizează prin: contribuții, donații, sponsorizări, legate, liberalități de orice fel de bunuri mobile și imobile, de valori materiale și/sau bănești din partea persoanelor fizice și/sau juridice, din țară și din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.
(4)Valorile materiale și bănești, bunurile mobile și imobile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuții, donații, succesiuni și altele -, intrate în patrimoniul bisericii, nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare, acestea rămânând în patrimoniul exclusiv cultic. Articolul 47
(1)Bunurile sacre ale bisericii sunt: lăcașurile de cult cu terenurile și anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile și bunurile mobile destinate activităților și practicilor de cult și instituțiilor cultice de învățământ, cimitirele confesionale.
(2)Bunurile sacre ale bisericii se află sub protecția Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile și insesizabile.
(3)Înstrăinarea sau cesionarea bunurilor sacre imobile poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul membrilor bisericii locale prezenți la adunarea generală special convocată pentru acest scop, și avizul Comunității teritoriale sau al Convenției Baptiste Maghiare, după caz. Lăcașurile de cult considerate de Cultul Creștin Baptist din România ca fiind de valoare istorică nu pot fi demolate sau înstrăinate fără acordul Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 47 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 48
(1)O biserică baptistă încetează a ființa:
  1. a)din proprie inițiativă, prin hotărârea adunării generale luată cu nouă zecimi din numărul total al membrilor; ...
  2. b)în urma hotărârii de retragere a autorizației de funcționare în condițiile prezentului statut. În cazul retragerii autorizației de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România la propunerea Comunității teritoriale, respectiv a Convenției Baptiste Maghiare, după caz, biserica se poate adresa Conferinței Naționale a Cultului Creștin Baptist din România. ... (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 48 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Biserica filială se poate transforma în biserică cu personalitate juridică, potrivit procedurii stabilite în prezentul statut pentru biserica persoană juridică.
(3)Desființarea bisericii filială poate fi hotărâtă fie de către grupul de credincioși care o compun, fie în urma hotărârii adunării generale a bisericii de care aparține, în condițiile prezentului statut. În cazul retragerii autorizației, biserica filială se poate adresa Adunării generale a Comunității teritoriale de care aparține sau Convenției Baptiste Maghiare, după caz. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 48 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)În caz de desființare a bisericii patrimoniul acesteia trece în proprietatea Comunității teritoriale de care a aparținut ori a Convenției Baptiste Maghiare, după caz. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 48 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(5)În situația în care o parte din membrii unei biserici părăsesc Cultul Creștin Baptist din România, patrimoniul rămâne în proprietatea bisericii. În situația în care toți membrii unei bisericii părăsesc Cultul Creștin Baptist din România patrimoniul bisericii rămâne în proprietatea comunității teritoriale de care aceasta a aparținut ori a Convenției Baptiste Maghiare din România, după caz. (la 20-07-2017, Alineatul
(5)din Articolul 48 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Capitolul III Comunitatea bisericilor baptiste Secţiunea 1 Constituire, organizare și funcționare Articolul 49
(1)Comunitatea bisericilor creștine baptiste (comunitatea baptistă) reprezintă asocierea unui număr minim de 50 de biserici creștine baptiste cu personalitate juridică.
(2)Comunitatea bisericilor creștine baptiste este entitatea cultică teritorială de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competență, de coordonare spiritual-administrativă a activităților comune ale acestora, de susținere a activităților bisericilor.
(3)Comunitatea bisericilor creștine baptiste se poate organiza pe raza unui județ, a mai multor județe sau pe raza municipiului București. Delimitarea teritorială a unei comunități va fi stabilită cu acordul Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România.
(4)Fiecare comunitate a bisericilor creștine baptiste trebuie să facă parte din Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România. Comunitățile teritoriale existente la data adoptării prezentului statut rămân în funcțiune.
(5)Sediul și denumirea comunității teritoriale vor fi stabilite de adunarea generală a acesteia. (la 20-07-2017, Articolul 49 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 50
(1)Comunitatea bisericilor se constituie prin hotărârea delegaților bisericilor din zona respectivă, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(2)Convocarea adunării generale de constituire a comunității teritoriale se face de un comitet de inițiativă, format din cel puțin o treime din numărul păstorilor bisericilor respective, și va fi comunicată în scris tuturor bisericilor din zona respectivă, cu cel puțin 60 de zile înainte. Convocarea va cuprinde scopul, data, ora și locul întrunirii. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Bisericile invitate pentru constituire vor hotărî în cadrul adunărilor generale oportunitatea înființării comunității teritoriale, situație în care vor desemna delegații la această adunare generală, în proporție de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)Adunarea generală constitutivă va fi formată din delegații a cel puțin trei pătrimi din numărul bisericilor din zona respectivă și va fi prezidată de un birou de zi, care este compus din: președinte de zi, secretar de zi și 3 numărători de voturi. Hotărârea de constituire se ia cu votul a trei pătrimi din numărul total al delegaților prezenți.
(5)Actul de constituire, întocmit în două exemplare, va purta semnătura fiecărui delegat și va menționa voința colectivă de constituire, denumirea și sediul comunității teritoriale, precum și membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire împreună cu actele doveditoare privind sediul comunității teritoriale și patrimoniul inițial vor fi trimise Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România în vederea autorizării. (la 20-07-2017, Alineatul
(5)din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(6)În situația în care comunitatea teritorială cuprinde biserici din mai multe județe, autorizarea va avea loc după aprobarea delimitării teritoriale de către Consiliul Uniunii, în prima ședință a acestuia. (la 20-07-2017, Alineatul
(6)din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(7)Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România va înregistra comunitatea teritorială nou-înființată în Registrul persoanelor juridice al cultului și va elibera autorizația de funcționare a comunității teritoriale. (la 20-07-2017, Alineatul
(7)din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(8)Comunitatea bisericilor astfel constituită este persoană juridică, cu drepturile și obligațiile ce derivă din această calitate. Articolul 51 Comunitatea bisericilor baptiste are următoarele atribuții:
  1. a)susținerea și apărarea intereselor bisericilor creștine baptiste care fac parte din comunitatea teritorială respectivă; (la 20-07-2017, Litera
  2. a)din Articolul 51 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 50, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  3. b)sprijinirea propovăduirii Evangheliei și a activității misionare, precum și încurajarea dărniciei creștine; ...
  4. c)păstrarea nealterată a învățăturilor biblice cuprinse în Mărturisirea de credință baptistă a cultului; ...
  5. d)asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor duhovnicești ai acestora; ...
  6. e)asistarea bisericii locale în rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci când biserica respectivă se află în situație de criză; ...
  7. f)efectuarea, la cererea bisericilor, a operațiunilor privind problemele de personal și de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora; ...
  8. g)sprijinirea bisericilor în activitatea de asistență spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate și altele, precum și în asigurarea educației religioase a copiilor credincioșilor baptiști în școli; ...
  9. h)exercitarea activității de îndrumare a bisericilor în probleme financiar-contabile, juridice și altele; ...
  10. i)administrarea fondurilor necesare pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-
  11. h)și j); ...
  12. j)desfășurarea altor activități menite să contribuie la îndeplinirea rolului comunității bisericilor. ... Secţiunea a 2-a Organele de conducere și control ale comunității Articolul 52 Organele de conducere ale comunității bisericilor sunt adunarea generală și comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezintă organul de control financiar al comunității bisericilor creștine baptiste. (la 20-07-2017, Articolul 52 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 53
(1)Adunarea generală a comunității teritoriale se ține o dată pe an și ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală se convoacă de președinte, în baza hotărârii comitetului de conducere sau la cererea scrisă și motivată a cel puțin o treime din numărul total al delegaților bisericilor. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 53 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Convocarea adunării generale se va face în scris, cu cel puțin 21 de zile înainte, și va cuprinde scopul, data, ora și locul, precum și mențiunea că, dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puțin jumătate plus unu din numărul delegaților, adunarea generală se va ține peste o oră, în același loc, fără nicio altă convocare, și se vor lua hotărâri valabile indiferent de numărul de delegați.
(3)Adunarea generală este prezidată de președintele comunității teritoriale, asistat de secretar. În cazul în care membrii prezenți o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generală și compus din: președinte de zi, secretar de zi și cel puțin 3 numărători de voturi. Persoanele care au prezidat adunarea generală semnează procesul-verbal al acesteia. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 53 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul voturilor delegaților prezenți; în caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează. La adunările generale ale comunității teritoriale pot participa cu vot consultativ 1-3 delegați ai Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 53 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 54
(1)Adunarea generală a comunității teritoriale alege dintre delegații bisericilor comitetul de conducere și cenzorii, pentru o perioadă de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-a făcut vinovat de cădere în păcat, de abateri grave de la Mărturisirea de credință a cultului sau de neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 54 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 53, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)În locul unui membru revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va coopta un alt delegat, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea sau să aleagă altă persoană.
(3)Adunarea generală desemnează reprezentanții comunității teritoriale în Consiliul Uniunii, în proporție de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numărul membrilor care depășește multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, dacă numărul membrilor este mai mare de 1.500. Comunitățile teritoriale cu un număr mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generală face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 54 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 53, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 55
(1)Adunarea generală analizează și evaluează situația generală a bisericilor de pe raza ei de competență, hotărăște asupra tuturor problemelor majore ale comunității teritoriale și poate delega o parte din atribuții comitetului de conducere. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Sunt de competența exclusivă a adunării generale următoarele atribuții:
  1. a)alegerea comitetului de conducere și a comisiei de cenzori; ...
  2. b)desemnarea reprezentanților comunității teritoriale în Consiliul Uniunii Baptiste și stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste; (la 20-07-2017, Litera
  3. b)din Alineatul
(2), Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  1. c)aprobarea bugetului și descărcarea de gestiune; ...
  2. d)stabilirea contribuției bisericilor pentru comunitatea teritorială; (la 20-07-2017, Litera
  3. d)din Alineatul
(2), Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... e) angajarea și revocarea slujitorilor duhovnicești ai comunității teritoriale; (la 20-07-2017, Litera e) din Alineatul
(2), Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  1. f)achiziționarea și înstrăinarea bunurilor imobile; ...
  2. g)angajarea de împrumuturi; ...
  3. h)stabilirea localității în care comunitatea bisericilor își are sediul; ...
  4. i)propunerea de retragere a autorizației de funcționare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credință a cultului sau a cărei mărturie ca biserică a fost compromisă deosebit de grav; ...
  5. j)desființarea comunității bisericilor creștine baptiste. (la 20-07-2017, Litera
  6. j)din Alineatul
(2), Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... Articolul 56
(1)Comitetul de conducere al comunității teritoriale are următoarea componență: un președinte, 1-3 vicepreședinți, un secretar și 3-11 membri. Președintele și secretarul comunității teritoriale pot fi aleși pentru cel mult două mandate consecutive. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 56 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 56, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Comitetul de conducere se convoacă de președinte sau de delegatul acestuia ori la inițiativa unei treimi din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile, trebuie să participe la ședință cel puțin două treimi din numărul total al membrilor. Ședințele comitetului sunt prezidate de către președintele sau vicepreședintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează. Articolul 57
(1)Comitetul comunității teritoriale conduce activitatea comunității între adunările generale. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 57, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Comitetul comunității teritoriale îndeplinește următoarele atribuții: (la 20-07-2017, Partea introductivă a Alineatului
(2)din Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
  1. a)stabilește ordinea de zi și pregătește lucrările adunării generale; ...
  2. b)duce la îndeplinire hotărârile adunării generale și rezolvă sarcinile ce i-au fost încredințate de aceasta; ...
  3. c)aprobă structura de personal a comunității teritoriale; (la 20-07-2017, Litera
  4. c)din Alineatul
(2), Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  1. d)hotărăște angajarea și încetarea raporturilor de muncă ale personalului administrativ și de specialitate al comunității teritoriale; (la 20-07-2017, Litera
  2. d)din Alineatul
(2), Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  1. e)decide în probleme de salarizare și în alte probleme de personal al comunității teritoriale; (la 20-07-2017, Litera
  2. e)din Alineatul
(2), Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  1. f)verifică și avizează îndeplinirea condițiilor legale și doctrinare necesare autorizării bisericilor, respectiv retragerii autorizației de funcționare; (la 20-07-2017, Litera
  2. f)din Alineatul
(2), Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  1. g)analizează abaterile de la Mărturisirea de credință a cultului ale slujitorilor duhovnicești ordinați și se pronunță asupra pierderii calității de slujitor ordinat; ...
  2. h)decide achiziționarea și înstrăinarea bunurilor mobile și a mijloacelor fixe; ...
  3. i)îndeplinește orice alte atribuții încredințate de adunarea generală. ... Articolul 58
(1)Președintele reprezintă comunitatea bisericilor în relațiile cu autoritățile statului și cu terții. El organizează și conduce activitatea curentă a comunității teritoriale. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile hotărâte de adunarea generală a comunității teritoriale sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepreședinții pot coordona cercurile misionare sau departamentele înființate în cadrul comunității teritoriale. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Secretarul are răspunderea transmiterii la termen a corespondenței și a actelor către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, biserici și terți. El răspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitatea teritorială de către Uniunea Baptistă sau de către Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului către biserici sau către angajații acestora. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)Secretarul întocmește procesele-verbale ale adunării generale și ale ședințelor de comitet. Secretarul comunității teritoriale răspunde de evidența și păstrarea actelor comunității. De asemenea, acesta îndeplinește atribuțiile ce i-au fost delegate de către președinte referitoare la conducerea optimă a comunității teritoriale. (la 20-07-2017, Alineatul
(4)din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(5)Comunitatea bisericilor este valabil angajată prin semnătura președintelui sau a vicepreședintelui delegat de acesta, împreună cu semnătura secretarului sau a unui membru din comitet delegat în acest scop.
(6)Reprezentarea comunității teritoriale în justiție sau față de terți se face de președinte, care poate delega această atribuție unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist. (la 20-07-2017, Alineatul
(6)din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 59 Cenzorii comunității teritoriale, în număr de 3, sunt aleși de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuția de a controla gestiunea comitetului de conducere, de a întocmi raportul de control financiar și de a-l prezenta adunării generale anuale, în vederea descărcării de gestiune. Secţiunea a 3-a Alte dispoziții Articolul 60
(1)În cadrul comunității bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fără personalitate juridică. Acestea pot îndeplini atribuțiile cu caracter spiritual ale comunității teritoriale.
(2)Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovnicești, aleși de liderii spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un vicepreședinte al comunității teritoriale desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial. (la 20-07-2017, Articolul 60 din Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 60, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 61
(1)În cadrul comunității teritoriale pot funcționa, cu acordul și sub autoritatea comitetului comunității, departamente de copii, tineret, femei și altele asemenea. (la 20-07-2017, Alineatul
(1)din Articolul 61 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 61, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(2)Comunitatea bisericilor poate înființa, organiza și întreține, singură sau în colaborare cu alte organizații creștine, grădinițe, școli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unități de asistență medicală și de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă și altele, în condițiile legii.
(3)Cu acordul adunării generale, se pot înființa și organiza asociații și fundații cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfășurării activităților prevăzute la alin.
(2). Articolul 62
(1)Comunitatea bisericilor poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, și poate deține, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile și imobile în vederea îndeplinirii misiunii și obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosință bisericilor și bisericilor-filiale.
(2)Comunitatea bisericilor este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile și imobile, a valorilor materiale și bănești aflate în patrimoniul său și poate dispune de acestea liber și autonom, în condițiile legii și ale prezentului statut.
(3)Comunitatea bisericilor se întreține financiar din contribuția bisericilor, stabilită de adunarea generală a comunității teritoriale, precum și din donații, sponsorizări, legate, liberalități de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale și/sau bănești din partea persoanelor fizice și/sau juridice, din țară și din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 62 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 62, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 63
(1)Sunt bunuri sacre: lăcașurile de cult cu terenurile și anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile și bunurile mobile destinate activităților și practicilor de cult, cimitirele confesionale, aflate în proprietatea comunității bisericilor și atribuite în folosință unor biserici.
(2)Bunurile sacre ale comunității bisericilor se află sub protecția Legii nr. 489/2006, republicată, în sensul că sunt imprescriptibile și insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaților prezenți în adunarea generală a comunității teritoriale. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 63 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 63, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 64
(1)Desființarea comunității bisericilor se poate face de către adunarea generală întrunind delegații a cel puțin trei pătrimi din numărul bisericilor creștine baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă bisericilor aparținătoare, și va cuprinde data, ora, locul și scopul convocării. Hotărârea de desființare trebuie să întrunească votul a cel puțin trei pătrimi din numărul delegaților prezenți.
(2)În cazul desființării comunității teritoriale, patrimoniul acesteia, cu activul și pasivul său, va trece în proprietatea Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, a unei alte comunități teritoriale sau a unei biserici creștine baptiste, în funcție de hotărârea luată în acest sens de adunarea generală care a hotărât desființarea. (la 20-07-2017, Articolul 64 din Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 64, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Capitolul IV Convenția Bisericilor Baptiste Maghiare Articolul 65
(1)Convenția Bisericilor Baptiste Maghiare din România se organizează și funcționează în cadrul Cultului Creștin Baptist din România potrivit prezentului statut și este formată din toate bisericile baptiste maghiare din România. Denumirea prescurtată este "Convenția Baptistă Maghiară".
(2)Convenția Baptistă Maghiară din România poate păstra în nume propriu legături frățești și de colaborare cu organizațiile baptiste de peste hotare și poate intră în alianțe cu biserici evanghelice din țară și de peste hotare.
(3)Convenția Baptistă Maghiară poate stabili norme proprii de organizare și funcționare, cu respectarea statutului și a Mărturisirii de credință a Cultului Creștin Baptist din România. Articolul 66
(1)Convenția Baptistă Maghiară este organul de reprezentare al bisericilor baptiste maghiare din România în fața organelor locale și zonale ale statului. Ea asigură coordonarea spiritual-administrativă a bisericilor creștine baptiste maghiare din întreaga țară.
(2)Numărul reprezentanților Convenției în Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România se stabilește conform prevederilor art. 54 din prezentul statut. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 66 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 65, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Reprezentarea intereselor bisericilor creștine baptiste maghiare în fața organelor centrale ale statului se face de către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România împreună cu delegatul Convenției. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 66 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 65, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) Articolul 67 Atribuțiile Convenției Baptiste Maghiare sunt:
  1. a)organizarea și coordonarea activităților spirituale, educativ-religioase și de caritate în interesul bisericilor din cadrul Convenției; ...
  2. b)supravegherea respectării învățăturii cuprinse în Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România; ...
  3. c)susținerea și apărarea intereselor bisericilor care fac parte din Convenție; ...
  4. d)sprijinirea propovăduirii Evangheliei și a activității misionare, precum și încurajarea dărniciei creștine; ...
  5. e)asistarea bisericilor în activitatea de ordinare a slujitorilor duhovnicești ai acestora; ...
  6. f)rezolvarea problemelor de litigiu și disciplină bisericească în situații de criză; ...
  7. g)efectuarea, la cererea bisericilor, a operațiunilor privind problemele de personal și de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora; ...
  8. h)exercitarea activității de îndrumare și control de legalitate în probleme financiar-contabile și juridice ale bisericilor; ...
  9. i)sprijinirea bisericilor în activitatea de asistență și reprezentare spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate și altele, precum și în activitatea acestora privind educația religioasă în școli a copiilor credincioșilor baptiști; ...
  10. j)administrarea fondurilor necesare pentru atingerea scopurilor Convenției; ...
  11. k)desfășurarea altor activități menite să contribuie la îndeplinirea rolului Convenției. ...
  12. l)propune retragerea autorizației de funcționare a bisericii locale care s-a abătut grav de la mărturisirea de credință a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă. (la 20-07-2017, Articolul 67 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 66, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... Articolul 68
(1)Organele de conducere ale Convenției sunt: Congresul Convenției, Consiliul Convenției și Comitetul executiv.
(2)Organul de control financiar al Convenției este format din 3 cenzori. Articolul 69
(1)Congresul Convenției este organul de îndrumare și control al Convenției Bisericilor Creștine Baptiste Maghiare. El este format din delegații bisericilor creștine baptiste maghiare.
(2)Congresul Convenției cu caracter electiv se convoacă din 4 în 4 ani, iar congresele de lucru se convoacă o dată pe an și ori de câte ori este nevoie.
(3)Convocarea Congresului Convenției se face de către președintele și secretarul general ai Convenției, pe baza hotărârii Consiliului Convenției sau la cererea unei treimi din numărul delegaților la Congres. Convocarea către biserici se face în scris, cu cel puțin 30 de zile înainte de data ținerii Congresului, și va cuprinde locul, data și ordinea de zi a acestuia.
(4)Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegaților bisericilor. În situația în care nu se întrunește numărul statutar, Congresul Convenției se va ține peste două ore, fără nicio altă convocare.
(5)Congresul este condus de președintele Convenției, asistat de secretarul general sau de un prezidiu ales la cererea Congresului. Congresul va alege cel puțin 3 numărători de voturi.
(6)Hotărârile Congresului se vor lua cu majoritatea simplă a celor prezenți. Hotărârile Congresului Convenției sunt obligatorii pentru toate părțile componente și organizațiile aparținătoare ale Convenției. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul general sau de un secretar de zi și va purta semnătura președintelui de zi și a secretarului de zi. Articolul 70 Congresul electiv își desfășoară lucrările în plen și are următoarele atribuții:
  1. a)aprobă membrii Consiliului Convenției, alege Comitetul executiv al Convenției și cenzorii; ...
  2. b)stabilește strategia și obiectivele majore ale Convenției pentru următoarea perioadă de 4 ani; ...
  3. c)modifică prevederile cuprinse în prezentul capitol, cu votul a trei pătrimi din numărul celor prezenți; ...
  4. d)aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Convenției, pe baza raportului cenzorilor; ...
  5. e)aprobă bugetul Convenției pentru anul în curs și stabilește contribuția anuală a membrilor; ...
  6. f)hotărăște asupra oricăror alte probleme ale Convenției. ... Articolul 71
(1)Congresul de lucru coordonează activitatea Convenției între congresele elective și are următoarele atribuții:
  1. a)analizează și evaluează anual situația generală a bisericilor și activitatea Convenției și asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului electiv; ...
  2. b)analizează și îndrumă, între congresele elective, activitatea școlilor și instituțiilor de învățământ teologic ale Convenției, a secțiunilor de studiu biblic, muzică, istorie baptistă, a departamentelor pentru familii, femei, tineret și copii și altele asemenea; ...
  3. c)aprobă proiectele propuse de Consiliul Convenției pentru anul următor; ...
  4. d)hotărăște încheierea de parteneriate între Convenția Baptistă Maghiară și organizații creștine din țară și din străinătate; ...
  5. e)aprobă descărcarea anuală de gestiune a Consiliului și a Comitetului executiv ale Convenției; ...
  6. f)aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al Convenției pentru anul următor; ...
  7. g)stabilește contribuția anuală a membrilor bisericilor; ...
  8. h)aprobă modificarea și completarea prevederilor secțiunii referitoare la Convenție din prezentul statut, cu votul a trei pătrimi din numărul delegaților prezenți; ...
  9. i)stabilește sediul Convenției; ...
  10. j)aprobă membrii Consiliului Convenției și ai Comitetului executiv în locul celor demiși, retrași sau decedați. ...
(2)La congresele Convenției pot participa 1-3 delegați ai Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. Articolul 72 Consiliul Convenției este ales pe o durată de 4 ani și este format din 15 membri. Consiliul Convenției este convocat de președinte, de delegatul acestuia sau la cererea scrisă a unei treimi din numărul membrilor. Acesta se întrunește de două ori pe an și ori de câte ori este nevoie și este prezidat de președinte, asistat de secretarul general. Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezența a două treimi din numărul membrilor. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenți. În caz de paritate, decide votul președintelui. Articolul 73 Consiliul Convenției are următoarele atribuții:
  1. a)conduce, între congrese, activitatea Convenției și duce la îndeplinire hotărârile acestora; ...
  2. b)convoacă, stabilește ordinea de zi și pregătește lucrările congreselor Convenției; ...
  3. c)îndrumă și controlează activitatea Comitetului executiv al Convenției; ...
  4. d)desemnează reprezentanții Convenției în Consiliul Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste, precum și reprezentantul acesteia în Comitetul de conducere al Casei de Pensii și Ajutoare a Cultului; ...
  5. e)ia decizii cu privire la publicațiile Convenției și la orientarea tematică a acestora; ...
  6. f)decide înființarea, în condițiile legii, a Institutului Teologic Baptist Maghiar și a altor instituții de învățământ, în cadrul Convenției; ...
  7. g)analizează periodic, îndrumă și controlează activitatea spiritual-doctrinară a instituțiilor de învățământ din cadrul Convenției; ...
  8. h)își dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoașterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul instituțiilor de învățământ ale Convenției; ...
  9. i)retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condițiile prevăzute la lit. h), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credință a Cultului Creștin Baptist din România a cadrelor didactice respective; ...
  10. j)analizează abaterile de la Mărturisirea de credință a cultului ale slujitorilor duhovnicești ordinați și se pronunță asupra pierderii calității de slujitor ordinat; ...
  11. k)propune Conferinței Naționale a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România retragerea autorizației de funcționare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Mărturisirea de credință a cultului sau a căror mărturie a fost compromisă foarte grav; (la 20-07-2017, Litera
  12. k)din Articolul 73 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 67, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ...
  13. l)stabilește structura de personal a Convenției și face propuneri pentru sistemul de salarizare în cadrul cultului; ...
  14. m)avizează proiectul de buget întocmit de Comitetul executiv și îl supune aprobării Congresului; ...
  15. n)decide achiziționarea și înstrăinarea de bunuri imobile, precum și a acelor bunuri mobile și mijloace fixe ce nu sunt date în competența Comitetului executiv al Convenției; ...
  16. o)decide contractarea de împrumuturi; ...
  17. p)aprobă în funcție conducătorii departamentelor de teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie, aleși de aceste departamente; ...
  18. q)desemnează directorii taberelor de tineret; ...
  19. r)hotărăște asupra oricăror altor probleme de interes major în cadrul Convenției. ... Articolul 74
(1)Comitetul executiv al Convenției este organul de conducere al Convenției între sesiunile Consiliului Convenției și este format din: președinte, 4 vicepreședinți, secretar general și secretar general adjunct.
(2)Comitetul executiv va fi convocat trimestrial și ori de câte ori este nevoie de președinte sau vicepreședintele delegat de acesta, cu cel puțin 7 zile înainte de data ținerii ședinței. Hotărârile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simplă, în prezența a cel puțin 5 dintre membrii acestuia. Articolul 75 Atribuțiile Comitetului executiv sunt următoarele:
  1. a)conduce Convenția între sesiunile Consiliului acesteia; ...
  2. b)convoacă, stabilește ordinea de zi și pregătește ședințele Consiliului Convenției; ...
  3. c)hotărăște angajarea și salarizarea angajaților Convenției; ...
  4. d)decide asupra achiziționării și înstrăinării de bunuri mobile și mijloace fixe ce intră în competența sa; ...
  5. e)întocmește proiectul de buget al Convenției și îl prezintă spre avizare Consiliului Convenției; ...
  6. f)eliberează adeverințe pentru organizațiile și persoanele care funcționează în cadrul Convenției; ...
  7. g)îndeplinește orice alte atribuții date în competența sa de către Consiliul Convenției. ...
  8. h)verifică și avizează îndeplinirea condițiilor legale și doctrinare necesare autorizării bisericilor, respectiv a retragerii autorizației de funcționare. (la 20-07-2017, Articolul 75 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 68, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 ) ... Articolul 76
(1)Convenția Baptistă Maghiară este valabil angajată prin semnătura președintelui sau a vicepreședintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau a secretarului general adjunct.
(2)Reprezentarea Convenției în justiție sau față de terți se face de președinte, care poate delega această atribuție unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist. Articolul 77
(1)Președintele poate fi ales pentru cel mult două mandate consecutive. Secretarul general poate fi reales ori de câte ori este nevoie. Președintele Convenției reprezintă Convenția în fața autorităților locale și zonale ale statului, conduce operativ Convenția, putând delega o parte din atribuțiile sale secretarului general.
(2)Secretarul general reprezintă Convenția în Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste și față de Federația Baptistă Europeană (E.B.F.) și Alianța Baptistă Mondială (B.W.A.).
(3)Secretarul general răspunde de desfășurarea fluxului corespondenței, de evidența și păstrarea actelor Convenției, de orice alte evidențe necesare activității Convenției, precum și de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Convenției și ale congreselor acesteia. El are răspunderea transmiterii la termen a corespondenței și actelor către Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, biserici și terți. De asemenea, el îndeplinește atribuțiile referitoare la conducerea operativă a Convenției ce i-au fost delegate de către președinte. (la 20-07-2017, Alineatul
(3)din Articolul 77 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 69, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(4)Vicepreședinții Convenției coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul Convenției, iar secretarul general adjunct îndeplinește atribuțiile încredințate de Consiliul Convenției. Articolul 78 Cenzorii Convenției, în număr de 3, sunt aleși de Congresul Convenției pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuția de a controla gestiunea Comitetului executiv și a Consiliului Convenției, de a întocmi raportul de control financiar și de a-l prezenta Congresului Convenției, în vederea descărcării de gestiune. Articolul 79
(1)În cadrul Convenției Baptiste Maghiare din România se pot înființa, cu acordul Congresului Convenției, comunități teritoriale cu personalitate juridică. Pentru înființarea unei comunități teritoriale este nevoie de asocierea unui număr minim de 15 biserici baptiste maghiare cu personalitate juridică.
(2)Constituirea comunității bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunității bisericilor creștine baptiste române, cu următoarele amendamente: actul de constituire se va întocmi în 3 exemplare, din care unul rămâne la Convenția Baptistă Maghiară, care va înainta dosarul împreună cu avizul său Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România în vederea autorizării. (la 20-07-2017, Alineatul
(2)din Articolul 79 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 70, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017 )
(3)Comunitățile bisericilor baptiste maghiare se vor organiza și vor funcționa potrivit prevederilor referitoare la comunitățile baptiste române, cu delegările de competență stabilite prin norme interne aprobate de Congresul Convenției.
(4)Fiecare comunitate baptistă maghiară trebuie să facă parte din Convenția Baptistă Maghiară din România. Adunarea generală a comunității bisericilor baptiste maghiare alege reprezentanții săi în Consiliul Convenției. Art

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.