LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (republicată)

Pe scurt

Această lege reglementează organizarea sistemului judiciar din România, stabilind principiile de funcționare a justiției și structura instanțelor judecătorești. Scopul său este să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, precum și garantarea Constituției și a legilor țării.

Ce reglementează

Organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești, inclusiv a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Rolul Ministerului Public (parchetelor) și al Ministerului Justiției în sistemul judiciar.
Principiile fundamentale ale justiției, cum ar fi unicitatea, imparțialitatea și egalitatea.
Reguli privind accesul la justiție și desfășurarea procedurilor judiciare.

Cui îi privește

Toți cetățenii, prin garantarea dreptului la un proces echitabil și la apărarea drepturilor și libertăților.
Judecătorii, procurorii și personalul auxiliar din sistemul judiciar.

Puncte cheie

Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești (curți de apel, tribunale, tribunale specializate, instanțe militare, judecătorii).
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.
Toate persoanele sunt egale în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.
Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, cu posibilitatea prelungirii de cel mult două ori, cu câte 30 de zile, în cazuri temeinic motivate.

Textul legii

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (republicată) privind organizarea judiciară Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005 Notă ... **) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI

din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 și a mai fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005. Notă ... Potrivit prevederilor art. VII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanței de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internațională a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și pentru garantarea respectării Constituției și a legilor tarii. Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial și independent de orice influente extranee. Titlul I Dispoziții generale Capitolul I Principiile organizării judiciare Articolul 1

(1)Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 1 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiției.

(3)Ministerul Public își exercita atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii. Articolul 2

(1)Justiția se înfăptuiește de către judecători în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 2 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești:

a)Înalta Curte de Casație și Justiție; ...
b)curți de apel; ...
c)tribunale; ...
d)tribunale specializate; ...
e)instanțe militare; ...
f)judecătorii. ... Articolul 3 Competența organelor judiciare și procedura judiciară sunt stabilite de lege. Articolul 4

(1)În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

(2)Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii. Articolul 5 Ministerul Justiției asigură bună organizare și administrare a justiției ca serviciu public. Capitolul II Accesul la justiție Articolul 6

(1)Orice persoana se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.

(2)Accesul la justiție nu poate fi îngrădit. Articolul 7

(1)Toate persoanele sunt egale în față legii, fără privilegii și fără discriminări.

(2)Justiția se realizează în mod egal pentru toți, fără deosebire de rasa, naționalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenența politică, avere, origine ori condiție socială sau de orice alte criterii discriminatorii.

(3)Configurația sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalității de arme în ceea ce privește așezarea judecătorului, procurorilor și avocaților. (la 23-07-2018, Articolul 7 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 8 Asistența judiciară internațională se solicită sau se acordă în condițiile prevăzute de lege, de tratatele internaționale la care România este parte sau, după caz, pe baza de reciprocitate. Articolul 9 Hotărârile Secției pentru judecători, respectiv ale Secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin.

(3)din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la secția de contencios administrativ a curții de apel competente, conform dreptului comun. (la 23-07-2018, Articolul 9 din Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Capitolul III Dispoziții generale privind procedura judiciară Articolul 10 Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială și independentă, constituită potrivit legii. Articolul 11 Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective. Articolul 12 Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunțarea hotărârilor se face în ședința publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Articolul 13

(1)Ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio.

(2)În cursul ședinței de judecată, grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului. Părțile pot cere citirea notelor și vizarea lor de către președinte.

(3)După terminarea ședinței de judecată, participanții la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului. (la 01-02-2014, Art. 13 a fost modificat de pct. 1 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Articolul 14

(1)Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

(2)Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă, în față instanțelor de judecată, în condițiile prezentei legi.

(3)În cazul în care una sau mai multe părți solicită să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.

(4)În situația în care toate părțile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum și buna administrare a justiției, cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității.

(5)Cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română.

(6)Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecțiunile formulate de cei interesați cu privire la traduceri și consemnarea acestora se rezolva de instanța de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de ședința.

(7)Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale. Articolul 15 Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii. Articolul 16

(1)Hotărârile judecătorești trebuie respectate și duse la îndeplinire în condițiile legii.

(2)Hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale.

(3)Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. (la 23-07-2018, Articolul 16 din Capitolul III , Titlul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (la 01-02-2014, Art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Articolul 17

(1)În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judecă din nou în complet de divergență, în condițiile legii.

(2)Completul de divergență se constituie prin includerea, în completul de judecată, a judecătorului din planificarea de permanență. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 17 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (la 01-02-2014, Art. 17 a fost modificat de pct. 3 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Titlul II Instanțele judecătorești Capitolul I Înalta Curte de Casație și Justiție Secţiunea 1 Organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Articolul 18

(1)În România funcționează o singură instanță supremă, denumita Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în capitala tarii.

(2)Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competentei sale.

(3)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite.

(4)Cheltuielile necesare funcționării se finanțează din bugetul de stat. Articolul 19

(1)Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători. (la 02-06-2012, Alin.

(1)al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )

(2)Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții - Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal și Secțiile Unite, cu competență proprie. (la 02-06-2012, Alin.

(2)al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. ) (2^1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de 5 judecători. (la 23-07-2018, Alineatul (2^1) din Articolul 19 , Sectiunea 1 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(3)La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora. (la 13-06-2011, Alin.

(3)al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. )

(4)Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum și a completelor competente să soluționeze sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcție de specializarea completelor de judecată din care aceștia fac parte. (la 02-06-2012, Alin.

(4)al art. 19 a fost introdus de pct. 3 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. ) Articolul 20

(1)În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează magistrați-asistenți, stabiliți prin statul de funcții.

(2)Înalta Curte de Casație și Justiție cuprinde în structura Cancelaria, direcții, servicii și birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcții. Secţiunea a 2-a Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție Articolul 21

(1)Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel.

(2)Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță, este supusă căii de atac a recursului. (la 23-07-2018, Articolul 21 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(3)Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale. (la 23-07-2018, Articolul 21 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (la 02-06-2012, Art. 21 a fost modificat de pct. 4 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. ) Notă ... Prin DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin.

(5)teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești. Conform art. 147 alin.

(1)din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept. În concluzie, în intervalul 20 iulie 2017 - 2 septembrie 2017, dispozițiile art. 21 și art. 24 din prezenta lege raportate la cele ale art. 29 alin.

(5)teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în măsura în care exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie 2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. Articolul 22 Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă:

a)în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție; ...
b)apelurile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel; ...
c)contestațiile împotriva hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de curțile de apel, de Curtea Militară de Apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție; ...
d)apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel; ...
e)recursurile în casație împotriva hotărârilor definitive, în condițiile prevăzute de lege; ...
f)sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept. (la 01-02-2014, Art. 22 a fost modificat de pct. 4 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ... Articolul 23

(1)Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează:

a)cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura; ...
b)conflictele de competenta, în cazurile prevăzute de lege; ...
c)orice alte cereri prevăzute de lege. ...

(2)Abrogat. (la 01-02-2014, Alin.

(2)al art. 23 a fost abrogat de pct. 5 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Articolul 24

(1)Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecă recursurile în casație împotriva hotărârilor pronunțate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluționează contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege.

(2)Completurile de 5 judecători soluționează și recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate de un alt complet de 5 judecători. (la 23-07-2018, Articolul 24 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (la 31-10-2016, Articolul 24 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 31 octombrie 2016 ) Notă ... Prin DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se dispozițiile art. 21 și art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin.

(5)teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în măsura în care exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătorești de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie 2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. Articolul 24^1 Abrogat. (la 01-02-2014, Art. 24^1 a fost abrogat de pct. 7 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Articolul 25 Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:

a)abrogată; (la 25-11-2010, Lit.
a)a art. 25 a fost abrogată de pct. 4 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. ) ...
b)soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție; ...
c)sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare. ... Articolul 26 Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție considera ca este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judeca cu citarea părților din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata continua. Articolul 27

(1)La sfârșitul fiecărui an, Înalta Curte de Casație și Justiție, în Secții Unite, stabilește cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunica ministrului justiției.

(2)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate încuviința ca judecătorii să se informeze la sediul instanțelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta și unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, și să constate situații care justifica propuneri de îmbunătățire a legislației. Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție Articolul 28

(1)Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și colegiul de conducere. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 28 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Președintele reprezintă Înalta Curte de Casație și Justiție în relațiile interne și internaționale.

(3)Președintele, vicepreședinții și câte 2 judecători de la fiecare secție, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ. La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții. (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 28 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 29

(1)Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:

a)aproba Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție; ...
b)propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție; (la 23-07-2018, Litera
b)din Alineatul

(1), Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificată de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) ...

c)propune Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți; (la 23-07-2018, Litera
c)din Alineatul

d)organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor, în condițiile legii; ...
e)propune proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție; ...
f)exercita alte atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ...

(2)Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție este prezidat de către președinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreședinte. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(3)Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a unuia dintre vicepreședinți sau la solicitarea a cel puțin 3 dintre membrii săi. (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(4)Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție se adopta cu votul majorității membrilor săi. Articolul 30 Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție se întrunește pentru:

a)aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicității; ...
b)aprobarea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice; ...
c)alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii. ... Articolul 30^1

(1)Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unul dintre judecătorii anume desemnați de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, cu modificările și completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.

(2)Verificarea prevăzută la alin.

(1)(la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 30^1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (la 14-03-2016, Art. 30^1 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016. ) Secţiunea a 4-a Completele de judecată Articolul 31

(1)În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:

a)în cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 3 judecători; ...
b)pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători; (la 23-07-2018, Litera
b)din Alineatul

(1), Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificată de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) ...

c)pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel și de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători; ...
d)pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, completul de judecată este format din 2 judecători. ...
e)pentru contestațiile împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în primă instanță de curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători. (la 07-02-2014, Lit.
e)a alin.

(1)al art. 31 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014. ) ... f) pentru contestațiile prevăzute în art. 250^1 alin.

(1)din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunțate în cursul judecății în apel de curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători. (la 23-05-2016, Lit. f) a alin.

(1)al art. 31 a fost introdusă de art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. ) ... g) pentru judecarea recursurilor în casație împotriva deciziilor pronunțate în apel de curțile de apel și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători. (la 31-10-2016, Alineatul

(1)din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 31 octombrie 2016 ) ... h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curțile de apel și Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curții Constituționale, completul de judecată este format din 3 judecători; (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) ...

(2)În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiași secții.

(3)Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secții, numiți, prin tragere la sorți, de către președintele sau unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (la 01-02-2014, Art. 31 a fost modificat de pct. 8 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Articolul 31^1 Procedura de judecată în cameră preliminară se desfășoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31 alin.

(1)lit. a) (la 07-02-2014, Art. 31^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014. ) Articolul 32

(1)La începutul fiecărui an, la propunerea președintelui sau a vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție, Colegiul de conducere aprobă numărul și compunerea completurilor de 5 judecători.

(2)În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3)În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializați, în funcție de natura cauzelor.

(4)Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreședinți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(5)Completul de 5 judecători este prezidat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de unul dintre cei 2 vicepreședinți sau de președinții de secție atunci când aceștia fac parte din complet, desemnați potrivit alin.

(4)

(6)În cazul în care niciunul dintre aceștia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotație, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.

(7)Cauzele care intră în competența completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat. (la 23-07-2018, Articolul 32 din Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 33

(1)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinți prezidează Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, precum și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători și orice complet în cadrul secțiilor, când participă la judecată. (la 02-06-2012, Alin.

(1)al art. 33 a fost modificat de pct. 5 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )

(2)Abrogat. (la 25-11-2010, Alin.

(2)al art. 33 a fost abrogat de pct. 7 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. )

(3)Președinții de secții pot prezida orice complet de judecată din cadrul secției, iar ceilalți judecători prezidează prin rotație. Articolul 34 În cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție judeca în Secții Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puțin doua treimi din numărul judecătorilor în funcție. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenți. Capitolul II Curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile Secţiunea 1 Organizarea curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor Articolul 35

(1)Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică, în circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1

(2)În cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 35 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 36

(1)Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, și au, de regula, sediul în municipiul reședința de județ.

(2)În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul București.

(3)În cadrul tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale. (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 36 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 37

(1)În domeniile prevăzute de art. 36 alin.

(3)

(2)Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regula, sediul în municipiul reședința de județ.

(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care funcționează. (la 17-11-2013, Alin.

(3)al art. 37 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013. )

(4)Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcționării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin.

(1)(la 17-11-2013, Alin.

(4)al art. 37 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013. ) Articolul 38

(1)Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București, potrivit anexei nr. 1

(2)Localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ se stabilesc, cu avizul conform al ministrului justiției, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 38 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 39

(1)În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții sau complete specializate.

(2)În cadrul judecătoriilor se vor organiza secții sau complete specializate pentru minori și familie. Articolul 40

(1)Completele și secțiile specializate pentru minori și familie, precum și tribunalele specializate pentru minori și familie judeca atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor.

(2)Când în aceeași cauza sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu este posibila disjungerea, competenta aparține tribunalului specializat pentru minori și familie.

(3)Dispozițiile Codului de procedura penală se aplica în mod corespunzător. Articolul 41

(1)Secțiile curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe, prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează de președintele instanței, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 41 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Componenta secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului.

(3)În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții. Articolul 42 În raport cu volumul de activitate, cu natura și complexitatea cauzelor deduse judecății, pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii se pot înființa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localități din județ sau în municipiul București. Articolul 42^1 În cauzele maritime și fluviale, circumscripțiile tribunalelor Constanța și Galați sunt următoarele:

a)Tribunalul Constanța: județele Constanța și Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv; ...
b)Tribunalul Galați: celelalte județe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075. (la 02-06-2012, Art. 42^1 a fost introdus de pct. 9 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. ) ... Secţiunea a 2-a Conducerea instanțelor judecătorești Articolul 43

(1)Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercita atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia.

(2)Președinții curților de apel și ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuții de coordonare și control ale administrării instanței unde funcționează, precum și ale instanțelor din circumscripție.

(3)Președinții judecătoriilor și ai tribunalelor specializate exercita și atribuții de administrare a instanței. Articolul 44

(1)Președinții curților de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar președinții tribunalelor au calitatea de ordonator terțiar de credite.

(2)Pentru instanțele militare, Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terțiar de credite. (la 18-04-2008, Alin.

(2)al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct. ) Articolul 45

(1)În funcție de volumul de activitate și de complexitatea cauzelor, la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și la judecătoriile din municipiul București, președintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreședinți, iar la celelalte judecătorii, președintele poate fi ajutat de un vicepreședinte. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 45 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)La Curtea de Apel București și la Tribunalul București, președintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreședinți. Articolul 46

(1)Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești iau măsuri pentru organizarea și buna funcționare a instanțelor pe care le conduc și, după caz, a instanțelor din circumscripțiile acestora, asigură și verifica respectarea obligațiilor statutare și a regulamentelor de către judecători și personalul auxiliar de specialitate.

(2)Verificările efectuate personal de președinți sau vicepreședinți ori prin judecători anume desemnați trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat.

(3)Atribuțiile date prin lege sau prin regulament în competenta președinților sau a vicepreședinților de instanțe nu pot fi delegate colegiilor de conducere. (la 30-06-2006, Alin.

(3)al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006. ) Articolul 47 Președinții instanțelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decât cele privind activitatea de judecată. Articolul 48 Secțiile instanțelor judecătorești sunt conduse de câte un președinte de secție. Articolul 49

(1)În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței și îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 41

(2)Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri și au următoarea componenta:

a)la curțile de apel și tribunale: președintele și 6 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor; ...
b)la tribunale specializate și judecătorii: președintele și 2 sau 4 judecători, aleși pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor. ... (2^1) În cazul în care, la judecătorii și tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuțiile colegiului de conducere se exercită de președinte. (la 23-07-2018, Alineatul (2^1) din Articolul 49 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (2^2) Dispozițiile alin. (2^1) (la 23-07-2018, Articolul 49 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(3)Hotărârile colegiului de conducere se adopta cu votul majorității membrilor săi.

(4)La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.

(5)La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ședințele acestuia participa și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.

(6)În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor și tribunalelor specializate pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.

(7)Membrii aleși ai colegiilor de conducere pot fi revocați de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege. Articolul 50

(1)La instanțele judecătorești se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.

(2)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:

a)adunarea generală a curții de apel și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acesteia - de președintele curții de apel; ...
b)adunarea generală a tribunalului și adunarea generală a judecătorilor din circumscripția acestuia - de președintele tribunalului; ...
c)adunarea generală a tribunalului specializat - de președintele acestuia; ...
d)adunarea generală a judecătorilor - de președintele judecătoriei. ...

(3)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă și la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.

(4)Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al instanței. (la 23-07-2018, Alineatul

(4)din Articolul 50 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 51 Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin.

(1)

a)dezbat activitatea anuala desfășurată de instanțe; ...
b)aleg, în condițiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; ...
c)dezbat probleme de drept; ...
d)analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii; ...
e)formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; (la 23-07-2018, Litera
e)din Articolul 51 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificată de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) ...
f)aleg și revoca membrii colegiilor de conducere; ...
g)inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii; ... Notă ... *) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.
h)îndeplinesc alte atribuții prevăzute de lege sau regulamente. ... Secţiunea a 3-a Completele de judecată Articolul 52

(1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.

(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia. Articolul 53

(1)Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

(2)Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.

(3)Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului sunt publice. (la 23-07-2018, Articolul 53 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 27, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 54

(1)Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale. În condițiile prevăzute la art. 23 alin. (1^1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condițiile legii, la ședințele de judecată ale completurilor formate din judecători definitivi. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (1^1) Contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală de către judecătorii și tribunale în cursul judecății în primă instanță, de către judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanțe se soluționează în complet format din 2 judecători. (la 23-07-2018, Alineatul (1^1) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (1^2) Abrogat. (la 23-07-2018, Alineatul (1^2) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Notă ... Reproducem mai jos prevederile art. VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018: Articolul VI

(1)Dispozițiile art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.

(2)În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin.

(2)din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători.

(3)Abrogat. (la 01-02-2014, Alin.

(3)al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

(4)Abrogat. (la 01-02-2014, Alin.

(4)al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Articolul 55

(1)Completul pentru soluționarea în primă instanță a cauzelor privind conflictele de muncă și asigurări sociale se constituie dintr-un judecător și 2 asistenți judiciari. Dispozițiile art. 11 art. 52 alin.

(1)(la 02-06-2012, Alin.

(1)al art. 55 a fost modificat de pct. 10 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )

(2)Asistenții judiciari participa la deliberări cu vot consultativ și semnează hotărârile pronunțate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

(3)Abrogat. (la 25-11-2010, Alin.

(3)al art. 55 a fost abrogat de pct. 9 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. ) Capitolul III Instanțele militare Articolul 56

(1)Instanțele militare sunt:

a)tribunalele militare; ...
b)Curtea Militară de Apel București. (la 01-02-2014, Alin.

(1)al art. 56 a fost modificat de pct. 12 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) ...

(2)Circumscripțiile instanțelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2

(3)Instanțele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu. Articolul 57

(1)Instanțele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc.

(2)Instanțele militare pot judeca și pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română. Articolul 58

(1)La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.

(2)Abrogat. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 58 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(3)Abrogat. (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 58 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 59

(1)În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.

(2)Tribunalele militare judeca procesele și cererile date prin lege în competenta lor.

(3)Tribunalul militar este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51 Articolul 60 Abrogat. (la 01-02-2014, Art. 60 a fost abrogat de pct. 14 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Articolul 61

(1)Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanță unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 49-51

(2)Abrogat. (la 18-04-2008, Alin.

(2)al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct. ) Titlul III Ministerul Public Capitolul I Atribuțiile Ministerului Public Articolul 62

(1)Ministerul Public își exercita atribuțiile în temeiul legii și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2)Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în condițiile legii.

(3)Procurorii trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare. (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 62 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(4)Parchetele sunt independente în relațiile cu instanțele judecătorești, precum și cu celelalte autorități publice. Articolul 63 Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuții:

a)efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și participa, potrivit legii, la soluționarea conflictelor prin mijloace alternative; ...
b)conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală; ...
c)sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii; ...
d)exercita acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege; ...
e)participa, în condițiile legii, la ședințele de judecată; ...
f)exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege; ...
g)apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicție, ale dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii; ...
h)acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului; ...
i)studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă ministrului justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în domeniu; ...
j)verifica respectarea legii la locurile de deținere preventivă; ...
k)exercită atribuțiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare; (la 23-07-2018, Litera
k)din Articolul 63 , Capitolul I , Titlul III a fost modificată de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) ...
l)exercită orice alte atribuții prevăzute de lege. (la 23-07-2018, Articolul 63 din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) ... Articolul 64

(1)Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

(2)În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 64 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(3)Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 64 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(4)Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situații:

a)suspendarea sau încetarea calității de procuror, potrivit legii; ...
b)în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgența și care împiedica rechemarea sa; ...
c)lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile. (la 30-06-2006, Alin.

(4)al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006. ) ...

(5)Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin.

(4)(la 23-07-2018, Alineatul

(5)din Articolul 64 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 65

(1)Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv.

(2)Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.

(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați. (la 22-11-2016, Alineatul

(3)din Articolul 65 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) Articolul 66

(1)Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor, în condițiile legii.

(2)Organele de poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea și supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia.

(3)Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile, neprelucrate, deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.

(4)Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin.

(2)

(3)(la 14-03-2016, Art. 66 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016. ) Articolul 66^1

(1)În vederea desfășurării activităților prevăzute de art. 142 alin.

(1)din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcționa, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii.

(2)Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.

(3)Numirea în funcții a ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la alin.

(1)(3^1) Nu pot ocupa funcția de ofițer sau agent de poliție judiciară, lucrători, informatori sau colaboratori, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații. Anterior numirii în funcție, aceștia vor da o declarație olografă pe propria răspundere că nu fac și nu au făcut parte din serviciile de informații, că nu sunt și nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora. (la 23-07-2018, Articolul 66^1 din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 36, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(4)Încetarea detașării ofițerilor și a agenților de poliție judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin.

(2)

(5)Pe durata detașării ofițerii și agenții de poliție judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.

(6)Dispozițiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții de poliție. Actele întocmite de aceștia din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.

(7)Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin.

(1)

(8)Ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați în condițiile alin.

(1)

(9)Atribuțiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile și răspunderile ce revin ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Atribuțiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(10)Dispozițiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofițerilor și agenților de poliție judiciară.

(11)Pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție sunt aplicabile dispozițiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora. (la 14-03-2016, Art. 66^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016. ) Articolul 67

(1)Procurorul participa la ședințele de judecată, în condițiile legii, și are rol activ în aflarea adevărului.

(2)Procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervenția procurorului ierarhic superior, pentru influențarea în orice formă a concluziilor. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 67 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(3)În procesele penale, la ședința de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului. (la 01-02-2014, Alin.

(3)al art. 67 a fost modificat de pct. 15 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Articolul 68 Procurorul exercita, în condițiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pe care le considera netemeinice și nelegale. Articolul 69

(1)Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de ministrul justiției. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 69 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.

(3)Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității. (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 69 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Capitolul II Organizarea Ministerului Public Secţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Articolul 70

(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public.

(2)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct.

(3)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ajutat de 3 consilieri.

(4)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator principal de credite. Articolul 71 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități publice și cu orice persoane juridice sau fizice, din țara sau din străinătate. Articolul 72 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercita, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor. Articolul 73

(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție participa la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție în Secții Unite, precum și la orice complet al acesteia, când considera necesar.

(2)În cazul imposibilității de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute la alin.

(1)Articolul 74 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege. Articolul 75 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structură secții conduse de procurori-șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori-șefi. (la 22-11-2016, Articolul 75 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) Articolul 76 În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emite ordine cu caracter intern. Articolul 77

(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.

(2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul, și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.

(3)Dispozițiile art. 49 alin.

(3)-

(7)Articolul 78

(1)Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anual sau ori de câte ori este necesar.

(2)Dispozițiile art. 51 Articolul 79 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. (la 23-07-2018, Articolul 79 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Secţiunea 1^1 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (la 22-11-2016, Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) Articolul 79^1

(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului.

(2)Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al acestei direcții, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(3)Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de către comisia constituită în acest scop. (la 16-10-2018, Alineatul

(3)din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 )

(4)La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin.

(3)

(5)Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice.

(6)La evaluarea candidaților vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.

(7)Comisia prevăzută la alin.

(3)

(8)Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

(9)Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului șef al acestei direcții, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (la 16-10-2018, Alineatul

(9)din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 )

(10)La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul revine la parchetul de unde provine. (la 23-07-2018, Alineatul

(10)din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(11)De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții. (la 23-07-2018, Alineatul

(11)din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(12)Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială.

(13)Dispozițiile art. 48 alin.

(10)și

(11)din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (la 22-11-2016, Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) Articolul 79^2

(1)În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcții.

(2)Colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este constituit din procurorul-șef, unul dintre adjuncții acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.

(3)Dispozițiile art. 49 alin.

(3)-

(7)(la 22-11-2016, Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) Articolul 79^3

(1)Adunarea generală a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se convoacă de către procurorul-șef al acestei direcții, anual sau ori de câte ori este necesar.

(2)Dispozițiile art. 51 (la 22-11-2016, Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016 ) Articolul 79^4 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. (la 23-07-2018, Sectiunea 1^1 din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Secţiunea a 2-a Direcția Națională Anticorupție Articolul 80

(1)Direcția Națională Anticorupție este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, potrivit legii, își exercita atribuțiile pe întreg teritoriul României și funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2)Direcția Națională Anticorupție se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public și este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(3)Direcția Națională Anticorupție are personalitate juridică și sediul în municipiul București. Articolul 81

(1)Direcția Națională Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.

(2)Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Articolul 82

(1)Direcția Națională Anticorupție este condusă de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de 2 adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(2)În activitatea sa, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este ajutat de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(3)Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator principal de credite.

(4)Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției Naționale Anticorupție se asigură de la bugetul de stat. Articolul 83

(1)În cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.

(2)Colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție este constituit din procurorul-șef, unul dintre adjuncții acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.

(3)Dispozițiile art. 49 alin.

(3)-

(7)Articolul 84

(1)Adunarea generală a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție se convoacă de către procurorul-șef al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.

(2)Dispozițiile art. 51 Articolul 85 În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție emite ordine cu caracter intern. Articolul 86

(1)În cadrul Direcției Naționale Anticorupție se pot înființa servicii teritoriale, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-șef al acestei direcții, cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 86 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Sediul serviciilor teritoriale și circumscripția acestora se stabilesc de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de regula, în localitățile în care își au sediul parchetele de pe lângă curțile de apel și în raport cu circumscripțiile acestora. Articolul 87

(1)Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, la propunerea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop. (la 16-10-2018, Alineatul

(2)din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 )

(3)Concursul prevăzut la alin.

(2)

a)un interviu transmis în direct, susținut în fața Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; ...
b)o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidați și considerate relevante de aceștia, din ultimii 5 ani de activitate. ... (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(4)Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum și altor calități specifice.

(5)La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurată de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.

(6)Evaluarea prevăzută la alin.

(3)lit. b) se efectuează de o comisie desemnată de secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori de la Direcția Națională Anticorupție propuși de procurorul-șef al direcției, 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție propuși de procurorul general și un formator propus de Institutul Național al Magistraturii. (la 23-07-2018, Alineatul

(6)din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(7)Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

(8)Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (la 16-10-2018, Alineatul

(8)din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 )

(9)La data încetării activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorul revine la parchetul de unde provine. (la 23-07-2018, Alineatul

(9)din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) (9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcției Naționale Anticorupție își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției. (la 23-07-2018, Alineatul (9^1) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(10)Atribuțiile, competenta, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.

(11)Dispozițiile art. 48 alin.

(10)și

(11)din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplica în mod corespunzător. Articolul 88 Direcția Națională Anticorupție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție. (la 23-07-2018, Articolul 88 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Secţiunea a 2^1-a Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (la 23-07-2018, Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^1

(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființează și funcționează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție care are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(2)Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își păstrează competența de urmărire penală și în situația în care, alături de persoanele prevăzute la alin.

(1)

(3)În cazul infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii militari, dispozițiile art. 56 alin.

(4)din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

(4)Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție este condusă de un procuror-șef secție, ajutat de un procuror-șef adjunct, numiți în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prezentei legi.

(5)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență apărute între Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și celelalte structuri sau unități din cadrul Ministerului Public. (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^2

(1)Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.

(2)Este interzisă delegarea sau detașarea de procurori în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

(3)Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează cu un număr de 15 posturi de procuror. (la 10-10-2018, Alineatul

(3)din Articolul 88^2 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 90 din 10 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 10 octombrie 2018 )

(4)Numărul de posturi al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție poate fi modificat, în funcție de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la solicitarea procurorului-șef secție, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(5)Pe durata desfășurării activității în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, procurorii cu funcții de conducere și execuție beneficiază de drepturile procurorilor detașați, în condițiile legii. (la 16-10-2018, Articolul 88^2 din Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 3, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 ) (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^3

(1)Procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective, urmărindu-se competențele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-și asuma decizii și responsabilități, competențele de comunicare și rezistența la stres, precum și integritatea candidatului, evaluarea activității sale ca procuror și modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independența justiției ori respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

(2)Componența comisiei de concurs este următoarea:

a)3 membri judecători, care fac parte din Secția pentru judecători și au funcționat la o instanță de grad de cel puțin curte de apel, desemnați de Secția pentru judecători; ...
b)un membru procuror, care face parte din Secția pentru procurori și a funcționat la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secția pentru procurori. ...

(3)Condițiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt cele prevăzute la art. 88^5 alin.

(3)

(4)Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declarațiile prevăzute la art. 48 alin.

(11)din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante în susținerea candidaturii sale.

(5)Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puțin 10 zile înaintea concursului.

(6)Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, după evaluarea candidaturilor și a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.

(7)Revocarea din funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul în care acesta a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani, la propunerea comisiei prevăzute la alin.

(2)

(8)Procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^4

(1)Procurorul-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție este numit în funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, dintre procurorii deja numiți în cadrul secției.

(2)Numirea în funcția de procuror-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3)Revocarea procurorului-șef adjunct al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-șef secție, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, în cazul în care acesta a fost sancționat disciplinar. (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^5

(1)Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție se încadrează cu procurori numiți de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activității în cadrul secției pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.

(2)Concursul este susținut în fața comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin.

(2)

(3)Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a)să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani; ...
b)să aibă cel puțin gradul de parchet de pe lângă curte de apel; ...
c)să aibă o vechime efectivă de cel puțin 18 ani în funcția de procuror; ...
d)să aibă o bună pregătire profesională; ...
e)să aibă o conduită morală ireproșabilă. ...

(4)La concurs poate participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea concursului, îndeplinește condițiile prevăzute la alin.

(3)

(5)Concursul prevăzut la alin.

(2)a) un interviu, transmis în direct și ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susținut în fața comisiei prevăzute la art. 88^3 alin.

(2)(la 16-10-2018, Litera a) din Alineatul

(5), Articolul 88^5 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificată de Punctul 4, Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018 ) ... b) o evaluare a activității din ultimii 5 ani; ... c) o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidați din ultimii 3 ani de activitate. ...

(6)Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, a rezistenței la stres, precum și a altor calități specifice. La interviu participă procurorul-șef secție și un psiholog, care pot pune întrebări candidaților.

(7)Evaluarea prevăzută la alin.

(5)lit. b)

(8)Evaluarea prevăzută la alin.

(5)lit. c)

(9)Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel: a) 60 de puncte pentru proba prevăzută la alin.

(5)lit.

a)...
b)20 de puncte pentru proba prevăzută la alin.

(5)lit.

b)...
c)20 de puncte pentru proba prevăzută la alin.

(5)lit. c) ...

(10)Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai puțin decât următorul punctaj pentru fiecare probă în parte: a) minimum 25 de puncte pentru proba prevăzută la alin.

(5)lit.

a)...
b)minimum 15 puncte pentru proba prevăzută la alin.

(5)lit.

b)...
c)minimum 10 puncte pentru proba prevăzută la alin.

(5)lit. c) ...

(11)Numirea în funcția de procuror din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante și în ordinea punctelor obținute.

(12)Procedurile de numire, continuare a activității în cadrul secției și revocare din funcțiile de conducere și execuție din cadrul secției vor fi detaliate într-un regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^6

(1)La expirarea termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activității în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăși în total 9 ani de activitate în cadrul secției.

(2)Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activității în cadrul secției și decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activității desfășurate de acesta în ultimii 3 ani.

(3)La data încetării activității în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, procurorul revine la parchetul de unde provine.

(4)De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul secției. (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^7

(1)Procurorii numiți în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție pot fi revocați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-șef al secției, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.

(2)În cazul revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine și își redobândește gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției. (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^8

(1)Atribuțiile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt următoarele:

a)efectuarea urmăririi penale, în condițiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru infracțiunile aflate în competența sa; ...
b)sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru judecarea cauzelor privind infracțiunile prevăzute la lit.
a)...
c)constituirea și actualizarea bazei de date în domeniul infracțiunilor aflate în domeniul de competență; ...
d)exercitarea altor atribuții prevăzute de lege. ...

(2)Participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența secției se asigură de procurori din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanța învestită cu judecarea cauzei. (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 88^9 Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. (la 23-07-2018, Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii Articolul 89

(1)Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.

(2)Parchetele au sediul în localitățile în care își au sediul instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu acestea.

(3)Parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică. Articolul 90

(1)Parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale au în structura secții, în cadrul cărora pot funcționa servicii și birouri. Parchetele de pe lângă curțile de apel au în structura și câte o secție pentru minori și familie.

(2)În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcționa secții specializate. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 90 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Notă ... Punctul 46 al art. I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 827 din 13 septembrie 2005, prevede: „46. La articolul 90, alineatul

(2)

(2)În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcționa secții specializate”. Anterior, același alineat

(2)al articolului 90

(3)Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul ministrului justiției. Articolul 91 În localitățile unde funcționează sediile secundare ale tribunalelor și judecătoriilor se înființează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeași circumscripție cu sediile secundare ale instanțelor pe lângă care funcționează. Articolul 92

(1)Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali.

(2)Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori.

(3)Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita și atribuții de coordonare și control al administrării parchetului unde funcționează, precum și al parchetelor din circumscripție.

(4)Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori și prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita și atribuții de administrare a parchetului.

(5)Dispozițiile art. 46 alin.

(3)(la 30-06-2006, Alin.

(5)al art. 92 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006. ) Articolul 93 Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terțiari de credite. Articolul 94

(1)În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul București, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct. (la 23-07-2018, Alineatul

(1)din Articolul 94 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncți. Articolul 95

(1)Secțiile, serviciile și birourile parchetelor de pe lângă instanțe sunt conduse de procurori șefi.

(2)Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secții, servicii și birouri, în funcție de pregătirea, specializarea și aptitudinile acestora.

(3)Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ținând cont de specializarea acestora. Articolul 96

(1)În cadrul parchetelor funcționează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.

(2)Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curți de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii au în componenta procurori care dețin funcții de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin.

(2)

(3)Dispozițiile art. 49 alin.

(2)-

(7)Articolul 97 Dispozițiile art. 50 51 Secţiunea a 4-a Organizarea parchetelor militare Articolul 98

(1)Pe lângă fiecare instanță militară funcționează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel București funcționează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, iar pe lângă tribunalele militare funcționează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare. (la 01-02-2014, Alin.

(1)al art. 98 a fost modificat de pct. 17 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

(2)Circumscripțiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2

(3)Parchetele militare prevăzute la alin.

(1)Articolul 99

(1)Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

(2)Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct. Articolul 100

(1)Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuțiile prevăzute la art. 63

(2)Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocați pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română. Procurorii militari participa la ședințele de judecată ce se desfășoară potrivit art. 57

(3)Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor și față de care exercita atribuțiile prevăzute la art. 63 lit. b)

(4)Dispozițiile art. 96 97 Articolul 101 Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate. (la 23-07-2018, Articolul 101 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 102

(1)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției Naționale Anticorupție funcționează secții sau servicii de combatere a infracțiunilor săvârșite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

(2)Pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor și salariaților civili ai structurilor militarizate, parchetele militare și secțiile prevăzute în alin.

(1)(la 01-02-2014, Alin.

(2)al art. 102 a fost modificat de pct. 19 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. ) Titlul IV Organizarea și funcționarea Institutului Național al Magistraturii Articolul 103

(1)Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii. (1^1) Institutul Național al Magistraturii poate desfășura acțiuni de cooperare cu instituții de formare profesională a judecătorilor și procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Național al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanților instituțiilor din alte state la acțiunile de cooperare desfășurate în România. (la 23-07-2018, Articolul 103 din Titlul IV a fost completat de Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 )

(2)Institutul Național al Magistraturii nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supus dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor.

(3)Institutul Național al Magistraturii are sediul în municipiul București. Articolul 104

(1)Institutul Național al Magistraturii este condus de un consiliu științific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un judecător al Curții de Apel București, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandați de Facultatea de Drept a Universității București, Facultatea de Drept a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Facultatea de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanți aleși ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiție, un reprezentant al asociațiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor și procurorilor, precum și directorul Institutului Național al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu și îl prezidează.

(2)Directorul Institutului Național al Magistraturii și cei doi adjuncți ai acestuia sunt numiți și revocați de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Național al Magistraturii și a celor doi adjuncți ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor și procurorilor sau al cadrelor didactice din învățământul superior juridic acreditat potrivit legii. (la 08-10-2007, Alin.

(2)al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. )

(3)Durata mandatului membrilor consiliului științific este de 3 ani și poate fi reînnoit, cu excepția mandatului reprezentantului auditorilor de justiție, care este ales pe un an.

(4)Calitatea de membru al consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic. (la 08-10-2007, Alin.

(4)al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. ) Articolul 105 Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii propune proiectul de buget și hotărăște asupra problemelor care privesc organizarea și funcționarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituții. Articolul 106

(1)Institutul Național al Magistraturii este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.

(2)Directorul Institutului Național al Magistraturii este ordonator terțiar de credite. (la 23-07-2018, Alineatul

(2)din Articolul 106 , Titlul IV a fost modificat de Punctul 50, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 107

(1)Numărul maxim de posturi pentru Institutul Național al Magistraturii se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

(2)Structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Institutului Național al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii. Articolul 108

(1)Personalul de instruire al Institutului Național al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor și procurorilor în funcție, care pot fi detașați în condițiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului științific al Institutului.

(2)Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre didactice din învățământul juridic superior acreditat potrivit legii, alți specialiști români și străini, precum și personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin.

(1)din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfășurarea procesului de formare profesională.

(3)Salarizarea personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcție de activitățile desfășurate și de indemnizația brută lunară maximă a unui judecător cu funcție de execuție la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechimea cea mai mare în muncă și în funcție, astfel:

a)în cazul activităților de predare de tip curs sau conferință, orele efectuate se înmulțesc cu un coeficient de 2,5; ...
b)în cazul activităților de seminar, precum și al altor activități didactice și/sau conexe procesului de formare inițială și continuă, orele efectuate se înmulțesc cu un coeficient de 1,5; ...
c)celelalte activități specifice formării inițiale și continue vor fi cuantificate pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului științific al Institutului. ... (la 23-07-2018, Alineatul

(3)din Articolul 108 , Titlul IV a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018 ) Articolul 109 Prin hotărâre a Guvernului se pot înființa, în subordinea Ministerului Justiției și a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor și a altor categorii de personal de specialitate. Titlul V Asistenții judiciari Articolul 110 Asistenții judiciari sunt numiți de ministrul justiției, la propunerea Consiliului Economic și Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcții juridice de cel puțin 5 ani și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) au cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplina de exercițiu; ... b) sunt licențiate în drept și dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare; ... c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal și se bucura de o bună reputație; ... d) cunosc limba română; ... e) sunt apte, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției. ... Articolul 111

(1)Asistenții judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului și se supun numai legii.

(2)Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)

Pe scurt

Ce reglementează

Cui îi privește

Puncte cheie

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**) privind organizarea judiciară Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005 Notă ... **) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (republicată)

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (republicată) privind organizarea judiciară Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005 Notă ... **) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI