REGULAMENT nr. 22 din 14 decembrie 2006

(1)Prezentul regulament stabileste cerinţele privind adecvarea capitalului, precum şi regulile pentru calcularea acestor cerinţe şi pentru supravegherea prudentiala a entitatilor menţionate la alin. 2 şi 4. ...

(2)Prezentul regulament se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, precum şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit din state terte. ...

(3)Casele centrale sunt responsabile pentru reglementarea cadrului general aferent cerințelor privind adecvarea capitalului cooperativelor de credit din cadrul retelelor cooperatiste. Reglementarile emise vor avea în vedere prevederile prezentului regulament în ceea ce priveste determinarea cerințelor privind adecvarea capitalului cooperativelor de credit şi nu vor putea stabili cerinţe mai puţin restrictive decat cele prevăzute de acesta. În acest sens, reglementarile emise de casa centrala vor fi transmise spre avizare Băncii Naţionale a României. ...

(4)Prezentul regulament se aplică în mod corespunzător societatilor de servicii de investitii financiare, precum şi societatilor de administrare a investitiilor care au în obiectul de activitate administrarea portofoliilor individuale de investitii. În acest sens, orice referire la Banca Naţionala a României se considera a fi facuta, după caz, la Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare. ...

(5)Prezentul regulament se aplică la nivel individual şi, după caz, consolidat, în conformitate cu Regulamentul BNR-CNVM nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe baza consolidata a instituţiilor de credit şi a firmelor de investitii. ...

(6)Casele centrale sunt responsabile pentru aplicarea prezentului regulament la nivel de retea cooperatista. ... Articolul 2

(1)Termenii şi expresiile utilizate în prezentul regulament au înţelesul prevăzut în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. ... Expresia piaţa reglementata are înţelesul prevăzut în Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare. Termenii şi expresiile institutii, firme de investitii şi firma locala au înţelesul prevăzut în Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii. Expresiile fonduri proprii şi capital initial au înţelesul prevăzut în Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. Expresia membru compensator are înţelesul prevăzut în Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 13/2005 privind autorizarea şi functionarea depozitarului central, caselor de compensare şi contrapartidelor centrale, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)În înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: ...

1. a)firme de investitii recunoscute din state terte - firme care indeplinesc urmatoarele condiţii: ... (
2. i)dacă ar fi fost înfiinţate în România, s-ar fi incadrat în definitia societatilor de servicii de investitii financiare; (îi) sunt autorizate într-un stat tert; şi (iii) sunt supuse şi respecta cerinţe prudentiale considerate de către autorităţile competente din România ca fiind cel puţin la fel de stricte ca cele stabilite în prezentul regulament;
3. b)instrument financiar - orice contract care genereaza simultan un activ financiar (pentru una dintre părţi) şi o datorie financiară sau un instrument de capital (pentru cealalta dintre părţi); ...
4. c)instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC (over-the-counter) - elementele enumerate în cadrul listei din Anexa la Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu împrumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare şi al tranzactiilor de creditare în marja, altele decat acele elemente cărora le este atribuita, potrivit art. 8 din cadrul aceluiasi regulament, o valoare a expunerii egala cu zero; ...
5. d)titlu convertibil - un titlu care, la alegerea deţinătorului, poate fi schimbat cu un alt titlu; ...
6. e)warrant - un titlu care conferă deţinătorului dreptul de a cumpara un activ suport la un pret stabilit, până la sau la data expirarii warrant-ului şi care poate fi decontat prin livrarea activului suport insusi sau prin decontare în numerar; ...
7. f)finanţare de stocuri - pozitii în care stocuri fizice au fost vandute forward, iar costul finantarii a fost inghetat până la data vanzarii forward; ...
8. g)acord repo şi acord reverse repo - orice acord prin care o institutie sau contrapartida sa transfera titluri/marfuri sau drepturi garantate referitoare la proprietatea titlurilor/marfurilor, cu condiţia ca aceasta garantie să fie emisa de către o bursa recunoscută care detine drepturile asupra titlurilor/marfurilor, dar fără ca prin acord să fie permisa transferarea sau gajarea unui anumit titlu/marfa către mai mult de o contrapartida la un moment dat, şi prin care se angajează să le rascumpere - sau sa rascumpere titluri/marfuri care prezinta aceleasi caracteristici - la un pret specificat, la o dată viitoare care este specificata, sau urmeaza a fi specificata, de către cel care efectueaza transferul. Acordul reprezinta un acord repo pentru institutia care vinde titlurile/marfurile şi un acord reverse repo pentru institutia care le cumpara; ...
9. h)operaţiuni de dare de titluri/marfuri cu împrumut şi operaţiuni de luare de titluri/marfuri cu împrumut - orice tranzactie în care o institutie sau contrapartida sa transfera titluri/marfuri în schimbul unei garantii corespunzătoare, iar imprumutatul se angajează sa restituie titlurile/marfurile echivalente la o dată viitoare sau atunci când i se solicita astfel de către cel care efectueaza transferul, tranzactia respectiva reprezentand dare de titluri/marfuri cu împrumut pentru institutia care transfera titlurile/marfurile şi luare de titluri/marfuri cu împrumut pentru institutia către care acestea sunt transferate; ...
10. i)delta - variatia asteptata a pretului unei optiuni în raport cu o variatie mica a pretului instrumentului suport al optiunii; ...
11. j)capital - fonduri proprii. ...

(3)Pentru scopurile alin.

(2)lit. b), instrumentele financiare inglobeaza atât instrumente financiare primare sau instrumente cash, cat şi instrumente financiare derivate a caror valoare deriva din preţul unui instrument financiar suport, o rata, un indice sau preţul unui alt element suport şi includ cel puţin instrumentele specificate în art. 2 pct. 1 din Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM în vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene. ... Capitolul II Portofoliul de tranzactionare Articolul 3

(1)Portofoliul de tranzactionare (trading book) al unei institutii cuprinde toate pozitiile pe instrumente financiare şi marfuri care sunt deţinute fie cu intentie de tranzactionare, fie pentru a acoperi alte elemente din portofoliul de tranzactionare şi care, fie sunt libere de orice clauze restrictive cu privire la posibilitatea tranzactionarii acestora, fie pot fi acoperite. ...

(2)Pozitiile deţinute cu intentie de tranzactionare sunt acele pozitii deţinute intentionat în vederea revanzarii pe termen scurt şi/sau cu intentia de a beneficia de pe urma diferentelor pe termen scurt, reale sau asteptate, dintre preturile de cumparare şi vanzare sau de pe urma altor variatii de pret sau de rata a dobanzii. Termenul "pozitii" include pozitii proprii şi pozitii care rezultă atât din servicii prestate clientilor (client servicing), cat şi din operaţiuni efectuate în calitate de formator de piaţa. ...

(3)Intentia de tranzactionare trebuie demonstrata pe baza strategiilor, politicilor şi procedurilor stabilite de institutie, potrivit Anexei VI, Partea A, în scopul administrarii unei anumite pozitii sau portofoliului. ...

(4)Instituţiile trebuie să stabileasca şi sa menţină sisteme şi mecanisme de control pentru administrarea portofoliului de tranzactionare potrivit Anexei VI, Părţile B şi D. ...

(5)Acoperirile interne pot fi incluse în portofoliul de tranzactionare, caz în care se aplică Anexa VI, Partea C. ... Capitolul III Fonduri proprii Articolul 4 Fondurile proprii de nivel I se compun din totalul elementelor de la art. 4 lit. a)-

1. c)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii, mai puţin totalul elementelor de la art. 5 lit. a),
2. f)şi
3. e)din cadrul aceluiasi regulament. Articolul 5

(1)Sub rezerva prevederilor alin.

(2)-

(5)şi ale art. 6 şi 7, fondurile proprii ale societatilor de servicii de investitii financiare şi ale instituţiilor de credit se determina în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. ...

(2)Prin derogare de la prevederile alin. 1, instituţiile care sunt obligate sa indeplineasca cerinţele de capital calculate potrivit art. 12, art. 17-20 şi Anexelor I şi III-V pot utiliza, numai în acest scop şi cu aprobarea autorităţii competente, o modalitate alternativa de determinare a fondurilor proprii. Nicio parte din fondurile proprii utilizata în acest scop nu poate fi folosita simultan pentru a îndeplini alte cerinţe de capital. ... Aceasta modalitate alternativa de determinare este reprezentata de suma urmatoarelor elemente:

1. a)fondurile proprii asa cum sunt definite în Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii; ...
2. b)profiturile nete aferente portofoliului de tranzactionare al institutiei, nete de orice obligaţie sau dividend previzibile, minus pierderile nete din alte activităţi ale acesteia, cu condiţia ca niciuna din aceste sume sa nu fi fost deja inclusa, în calitate de element prevăzut la art. 4 lit.
3. c)sau art. 5 lit.
4. e)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii, în cadrul elementului de la lit.
5. a)a prezentului paragraf; ...
6. c)capitalul sub forma de împrumut subordonat şi/sau elementele la care se face referire în alin.

(5)al acestui articol, cu respectarea condiţiilor prevăzute în alin.

(3)şi

(4)ale acestui articol şi în art. 6. ...

(3)Capitalul sub forma de împrumut subordonat la care se face referire la alin.

(2)paragraful al 2-lea lit. c) trebuie să aibă o scadenta initiala de cel puţin doi ani. Sumele aferente acestora trebuie să fie integral platite, iar contractul de împrumut nu trebuie să conţină nicio clauza care să prevada ca, în anumite condiţii, altele decat lichidarea institutiei, datoria devine rambursabila înainte de data stabilita prin contract, cu excepţia cazului în care autoritatea competentă aproba aceasta rambursare. Atât principalul cat şi dobânda aferente unui asemenea capital sub forma de împrumut subordonat nu pot fi rambursate dacă o asemenea rambursare ar presupune ca fondurile proprii ale institutiei în cauza sa devina mai mici decat 100% din cerinţele totale de capital. ... În situaţia în care fondurile proprii ale institutiei scad sub 120% din cerinţele totale de capital, aceasta trebuie să notifice autorităţii competente toate rambursarile aferente unui astfel de capital sub forma de împrumut subordonat.

(4)Capitalul sub forma de împrumut subordonat la care se face referire la alin.

(2)paragraful al 2-lea lit. c) nu poate depăşi un maxim de 150% din fondurile proprii de nivel I rămase sa indeplineasca cerinţele calculate potrivit art. 12, art. 17-20 şi anexelor I la V şi se poate apropia de acest maxim numai în condiţiile aprobării prealabile de către autoritatea competentă. ...

(5)Instituţiile pot, cu aprobarea autorităţii competente, sa inlocuiasca capitalul sub forma de împrumut subordonat, la care se face referire la alin.

(2)paragraful al 2-lea lit. c), cu elementele prevăzute la art. 12

(2)lit. a)-b) şi art. 12

(3)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. ... Articolul 6

(1)Societăţile de servicii de investitii financiare pot, cu aprobarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, acordată în condiţiile în care aceasta considera ca este adecvat din punct de vedere prudential, să depăşească plafonul pentru capitalul sub forma de împrumut subordonat prevăzut la art. 5

(4), dacă totalul unui asemenea capital sub forma de împrumut subordonat şi al elementelor la care se face referire în art. 5

(5)nu depăşeşte 200% din fondurile proprii de nivel I rămase sa indeplineasca cerinţele calculate potrivit art. 12, art. 17-20 şi Anexelor I şi III la V. ...

(2)Instituţiile de credit pot, cu aprobarea Băncii Naţionale a României, acordată în condiţiile în care aceasta considera ca este adecvat din punct de vedere prudential, să depăşească plafonul pentru capitalul sub forma de împrumut subordonat prevăzut la art. 5

(4), dacă totalul unui asemenea capital sub forma de împrumut subordonat şi al elementelor la care se face referire în art. 5

(5)nu depăşeşte 250% din fondurile proprii de nivel I rămase sa indeplineasca cerinţele calculate potrivit art. 17-20 şi Anexelor I şi III la V. ... Articolul 7

(1)În cazul în care o institutie calculeaza valorile ponderate la risc ale expunerilor pentru scopurile Anexei II ale prezentului regulament potrivit prevederilor Regulamentului BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating atunci pentru scopurile calculului prevăzut la art. 34 din cadrul aceluiasi regulament, se aplică urmatoarele: ...

1. a)ajustarile de valoare realizate pentru a tine cont de calitatea creditului contrapartidei pot fi incluse în totalul ajustarilor de valoare şi a provizioanelor constituite pentru expunerile indicate în Anexa II; şi ...
2. b)sub rezerva obtinerii aprobării autorităţilor competente, valoarea pierderii asteptate aferente expunerii la riscul de credit al contrapartidei este zero dacă, la evaluarea unei pozitii incluse în portofoliul de tranzactionare, riscul de credit al contrapartidei este luat în considerare în mod adecvat. ... În cazul unor astfel de institutii, pentru scopurile lit. a), asemenea ajustari de valoare nu se includ în fondurile proprii decat în conformitate cu prevederile acestui alineat.

(2)Pentru scopurile prezentului articol, se aplică art. 106 şi art. 107 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii standard şi art. 259-262 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating. ... Capitolul IV Cerinţe de capital Secţiunea 1 Prevederi pentru acoperirea riscurilor Articolul 8 Pe toata durata funcţionarii, instituţiile trebuie să respecte cerinţele de capital şi limitele privind expunerile mari calculate în conformitate cu prevederile prezentului regulament. Articolul 9

(1)Instituţiile trebuie să deţină un nivel al fondurilor proprii care să fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma urmatoarelor: ...

1. a)cerinţele de capital pentru activităţile care apartin portofoliului de tranzactionare, calculate în concordanta cu Anexele I, II şi, după caz, Anexa V; şi ...
2. b)cerinţele de capital pentru întreaga activitate, calculate în concordanta cu metodele şi optiunile descrise în Anexele III, IV şi, după caz, Anexa V. ...

(2)Prin derogare de la prevederile alin. 1, instituţiile pot, cu aprobarea autorităţii competente, sa calculeze cerinţele de capital pentru activităţile ce apartin portofoliului de tranzactionare, conform prevederilor art. 2 lit.

1. a)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii şi pct. 6, 7 şi 9 din Anexa II la prezentul regulament, în condiţiile în care sunt indeplinite urmatoarele cerinţe în ceea ce priveste dimensiunea activităţilor ce apartin portofoliului de tranzactionare: ...
2. a)activităţile ce apartin portofoliului de tranzactionare nu depasesc în mod normal 5% din totalul activităţii; ...
3. b)pozitiile totale din portofoliul de tranzactionare nu depasesc în mod normal echivalentul în RON a 15 milioane EUR; şi ...
4. c)activităţile ce apartin portofoliului de tranzactionare nu depasesc niciodata 6% din totalul activităţii, iar pozitiile totale din portofoliul de tranzactionare nu depasesc niciodata echivalentul în RON a 20 milioane EUR. ...

(3)Pentru scopurile alin.

(2)lit. a) şi c), totalul activităţii este dat de marimea activităţii din bilant şi din afara bilantului. Pentru a determina marimea activităţii din bilant şi din afara bilantului, titlurile de creanta se evalueaza la valoarea lor de piaţa sau la valoarea lor nominala, titlurile de capital la valoarea lor de piaţa, iar instrumentele financiare derivate conform valorii nominale sau valorii de piaţa a instrumentelor suport. Pozitiile lungi şi pozitiile scurte se insumeaza indiferent de semnul lor. Metodele de evaluare se utilizeaza în mod consecvent. ...

(4)În cazul în care o institutie depăşeşte una sau ambele limite impuse la alin.

(2)lit.

1. a)şi
2. b)pe o perioadă de timp ce nu poate fi considerata scurta, sau depăşeşte una sau ambele limite impuse la alin.

(2)lit. c), institutia respectiva este supusă, în ceea ce priveste activităţile ce apartin portofoliului de tranzactionare, cerințelor impuse la alin.

(1)lit. a) şi trebuie să notifice acest lucru autorităţii competente. ... Articolul 10

(1)Prin derogare de la prevederile pct. 13 şi 14 din Anexa I, cerinţa de risc specific pentru orice obligatiune care se încadrează în art. 52-54 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii standard, este egala cu cerinţa de risc specific aferenta unui element eligibil având aceeasi scadenta reziduala cu cea a unei asemenea obligaţiuni, diminuată corespunzător procentelor prevăzute în art. 55 din cadrul aceluiasi regulament. ...

(2)Dacă, în conformitate cu pct. 52 din Anexa I, o autoritate competentă dintr-un alt stat membru aproba ca eligibil un organism de plasament colectiv (OPC) dintr-un stat tert, autoritatea competentă din România se poate folosi de aceasta aprobare fără a mai efectua o evaluare proprie. ... Articolul 11

(1)Cerinţele art. 2 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii se aplică societatilor de servicii de investitii financiare, sub rezerva alin.

(2)-

(4)şi a art. 22 din prezentul regulament. ...

(2)Prin derogare de la prevederile alin. 1, societăţile de servicii de investitii financiare care nu sunt autorizate sa presteze serviciile de investitii prevăzute la art. 5

(1)pct. 1 lit.

1. c)şi
2. e)din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare pot, cu aprobarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, să deţină un nivel al fondurilor proprii care să fie intotdeauna mai mare sau egal cu maximul dintre: ...
3. a)suma cerințelor de capital cuprinse la art. 2 lit. a)-
4. c)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii; şi ...
5. b)suma prevăzută la art. 12. ...

(3)Prin derogare de la prevederile alin. 1, societăţile de servicii de investitii financiare care deţin un nivel al capitalului initial în conformitate cu art. 7

(1)lit.

1. c)din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, dar care se afla intr-una dintre urmatoarele categorii, trebuie să deţină un nivel al fondurilor proprii care să fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma dintre cerinţele de capital calculate potrivit art. 2 lit. a)-
2. c)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii şi suma prevăzută la art. 12 din prezentul regulament: ...
3. a)societăţi de servicii de investitii financiare care tranzactioneaza în cont propriu numai cu scopul de a duce la indeplinire sau de a executa ordinul unui client sau cu scopul de a-şi asigura accesul la un sistem de compensare şi decontare sau la o bursa recunoscută atunci când acţionează în calitate de agent sau când executa ordinul unui client; şi ...
4. b)societăţi de servicii de investitii financiare: ... (
5. i)care nu deţin bani sau titluri ale clientilor; (îi) care efectueaza tranzactii numai în cont propriu; (iii) care nu au clienti externi; (
6. iv)ale caror tranzactii se executa şi se deconteaza sub responsabilitatea unei institutii de compensare şi sunt garantate de aceasta.

(4)Societăţile de servicii de investitii financiare menţionate la alin.

(2)şi

(3)trebuie să respecte toate celelalte prevederi referitoare la riscul operational din cadrul Regulamentului BNR-CNVM nr. 23/28/2006 privind criteriile tehnice referitoare la organizarea şi tratamentul riscurilor, precum fi criteriile tehnice utilizate de autorităţile competente pentru verificarea şi evaluarea acestora. ...

(5)Prevederile art. 12 se aplică doar societatilor de servicii de investitii financiare cărora li se aplică alin.

(2)sau

(3), în modul specificat în cadrul respectivului articol. ... Articolul 12

(1)Societăţile de servicii de investitii financiare trebuie să menţină fonduri proprii echivalente cu o patrime din valoarea cheltuielilor generale fixe aferente anului precedent. ...

(2)Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare poate modifica cerinţa prevăzută la alin.

(1)în cazul unei schimbari semnificative a activităţii societatii faţă de anul precedent. ...

(3)În cazul în care o societate de servicii de investitii financiare nu a functionat cel puţin un an, incluzând ziua în care a inceput activitatea, cerinţa este de o patrime din suma cheltuielilor generale fixe previzionata în planul sau de afaceri, dacă Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare nu solicita o revizuire a acestui plan. ... Secţiunea 2 Aplicarea cerințelor pe baza consolidata Articolul 13

(1)Societăţile de servicii de investitii financiare pot fi exceptate de la indeplinirea cerințelor de capital pe baza consolidata stabilite în prezentul articol, cu autorizarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, cu condiţia ca toate firmele de investitii din grup să fie acoperite de prevederile art. 11

(2), iar grupul sa nu includa institutii de credit. ...

(2)În cazul în care cerinţele prevăzute la alin.

(1)sunt indeplinite, firma de investitii-mama la nivelul unui stat membru trebuie să deţină un nivel al fondurilor proprii la nivel consolidat care să fie intotdeauna mai mare sau egal cu maximul dintre urmatoarele doua sume, calculate pe baza situaţiei financiare consolidate a firmei de investitii-mama şi în conformitate cu Secţiunea 3 a prezentului capitol: ...

1. a)suma cerințelor de capital prevăzute la art. 2 lit. a)-
2. c)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii; şi ...
3. b)suma prevăzută la art. 12. ...

(3)În cazul în care cerinţele prevăzute la alin.

(1)sunt indeplinite, societatea de servicii de investitii financiare controlata de către o societate financiară holding trebuie să deţină un nivel al fondurilor proprii la nivel consolidat care să fie intotdeauna mai mare sau egal cu maximul dintre urmatoarele doua sume, calculate pe baza situaţiei financiare consolidate a societatii financiare holding şi în conformitate cu Secţiunea 3 a prezentului capitol: ... a) suma cerințelor de capital prevăzute la art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii; şi ... b) suma prevăzută la art. 12. ... Articolul 14

(1)Societăţile de servicii de investitii financiare pot fi exceptate de la indeplinirea cerințelor de capital pe baza consolidata stabilite în prezentul articol, cu autorizarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, cu condiţia ca toate firmele de investitii din grup să se incadreze în categoriile prevăzute la art. 11 alin.

(2)şi

(3), iar grupul sa nu includa institutii de credit. ...

(2)În cazul în care cerinţele prevăzute la alin.

(1)sunt indeplinite, firma de investitii-mama la nivelul unui stat membru trebuie să deţină un nivel al fondurilor proprii la nivel consolidat care să fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma cerințelor de capital prevăzute la art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii şi suma prevăzută la art. 12, calculate pe baza situaţiei financiare consolidate a firmei de investitii-mama şi în conformitate cu Secţiunea 3 a prezentului capitol. ...

(3)În cazul în care cerinţele prevăzute la alin.

(1)sunt indeplinite, societatea de servicii de investitii financiare controlata de către o societate financiară holding trebuie să deţină un nivel al fondurilor proprii la nivel consolidat care să fie intotdeauna mai mare sau egal cu suma cerințelor de capital prevăzute la art. 2 lit. a)-c) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii şi suma prevăzută la art. 12, calculate pe baza situaţiei financiare consolidate a societatii financiare holding şi în conformitate cu Secţiunea 3 a prezentului capitol. ... Secţiunea 3 Calcularea cerințelor pe baza consolidata Articolul 15

(1)Pentru scopul calcularii, pe baza consolidata, a cerințelor de capital stabilite în Anexele I şi V şi a expunerilor faţă de clienti prevăzute la art. 17-20, pozitiile din portofoliul de tranzactionare al unei institutii pot fi compensate cu pozitiile din portofoliul de tranzactionare al altei institutii, în conformitate cu regulile stabilite la art. 17-20 şi în Anexele I şi V. ... Pozitiile pe valuta ale unei institutii pot fi compensate cu pozitiile pe valuta ale altei institutii, în conformitate cu regulile stabilite în Anexele III şi/sau V. Totodata, pozitiile pe marfuri ale unei institutii pot fi compensate cu pozitiile pe marfuri ale altei institutii, în conformitate cu regulile stabilite în Anexa IV şi/sau Anexa V. Compensarea mentionata la primele doua paragrafe poate fi efectuata numai între pozitiile din portofoliile de tranzactionare ale instituţiilor care indeplinesc, pe baza individuala, cerinţele de capital impuse în art. 2 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii şi cerinţele privind monitorizarea şi controlul expunerilor mari prevăzute în Secţiunea 4 a prezentului capitol.

(2)Pozitiile din portofoliile de tranzactionare şi, respectiv, pozitiile pe valuta şi pe marfuri, aferente entitatilor localizate în state terte pot fi compensate, numai dacă sunt indeplinite simultan urmatoarele condiţii: ...

1. a)entitatile respective au fost autorizate într-un stat tert şi fie se încadrează în definitia instituţiilor de credit prevăzută de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, fie sunt firme de investitii recunoscute din state terte; ...
2. b)asemenea entităţi se conformeaza, pe baza individuala, cu norme de adecvare a capitalului similare celor prevăzute prin prezentul regulament; şi ...
3. c)în tarile terte în cauza nu exista nicio reglementare care să poată afecta semnificativ transferul fondurilor în cadrul grupului. ...

(3)Fără a lua în considerare prevederile alin.

(1)paragraful al 3-lea, compensarea prevăzută la primele doua paragrafe ale aceluiasi alineat poate fi efectuata între instituţiile din cadrul unui grup, care au fost autorizate în România, în condiţiile în care: ...

1. a)exista o alocare satisfăcătoare a capitalului în cadrul grupului; şi ...
2. b)cadrul de reglementare, cel legal sau contractual în care instituţiile îşi desfăşoară activitatea, este de natura sa garanteze suportul financiar reciproc în cadrul grupului. ...

(4)Compensarea prevăzută la primele doua paragrafe ale alin.

(1)poate fi efectuata între instituţiile din cadrul unui grup care indeplinesc condiţiile impuse la alin.

(3)şi orice institutie inclusa în acelasi grup care a fost autorizata în alt stat membru, dacă acea institutie are obligaţia sa indeplineasca, pe baza individuala, cerinţele de capital impuse la art. 9, art. 11, precum şi cerinţele de la art. 17. ... Articolul 16

(1)La calculul fondurilor proprii pe baza consolidata se aplică prevederile art. 26 alin.

(1)şi alin.

(3)-

(5)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. ...

(2)Pentru scopul calcularii fondurilor proprii pe baza consolidata, instituţiile pot solicita autorităţii competente responsabile cu exercitarea supravegherii pe baza consolidata recunoasterea validitatii definitiilor specifice privind fondurile proprii, aplicabile instituţiilor în cauza, în raport cu prevederile Capitolului III din prezentul regulament. ... Secţiunea 4 Monitorizarea şi controlul expunerilor mari Articolul 17

(1)Instituţiile trebuie să monitorizeze şi sa controleze expunerile mari conform prevederilor art. 3 alin.

(1)-

(3), art. 4, art. 5, art. 6

(1), art. 7

(1)şi art. 8-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii şi prevederilor art. 142 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. ...

(2)Prin derogare de la prevederile alin.

(1), instituţiile care calculeaza cerinţele de capital pentru activităţile aferente portofoliului de tranzactionare în conformitate cu Anexele I şi II, şi, după caz, cu Anexa V la prezentul regulament, trebuie să monitorizeze şi sa controleze expunerile mari în conformitate cu prevederile art. 3-5, art. 6

(1), art. 7

(1)şi art. 8-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii şi prevederile art. 142 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, supuse modificarilor prevăzute la art. 18-20 din prezentul regulament. ... Articolul 18

(1)Expunerile faţă de clientii individuali, care rezultă din portofoliul de tranzactionare se calculeaza prin insumarea urmatoarelor elemente: ...

1. a)excedentul - atunci când este pozitiv - al pozitiilor lungi faţă de pozitiile scurte ale unei institutii pe toate instrumentele financiare emise de clientul în cauza, pozitia neta pe fiecare dintre diferitele instrumente fiind calculată conform metodelor prevăzute în Anexa I; ...
2. b)expunerea neta, în cazul angajamentelor de preluare ferma a unui titlu de creanta sau de capital; şi ...
3. c)expunerile faţă de clientul în cauza, rezultate din tranzactii, acorduri şi contracte la care se face referire în Anexa II, asemenea expuneri fiind calculate în maniera de calcul al valorilor expunerilor, descrisa în respectiva anexa. ... Pentru scopurile lit. b), expunerea neta se calculeaza prin deducerea acelor pozitii aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt subscrise sau sub-angajate de către terţe părţi pe baza unei înţelegeri formale, urmata de reducerea acesteia prin aplicarea factorilor prevăzuţi la pct. 41 din Anexa I. Pentru scopurile lit. b), instituţiile trebuie să implementeze sisteme pentru monitorizarea şi controlul expunerilor rezultate din angajamente de preluare ferma în perioada dintre momentul angajamentului initial şi ziua lucratoare 1, ţinând cont de natura riscurilor intalnite pe pieţele în cauza. Pentru scopurile lit. c), referinţa către Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating se exclude dintre referinţele prevăzute la pct. 6 al Anexei II la prezentul regulament.

(2)Expunerile din portofoliul de tranzactionare faţă de grupurile de clienti aflati în legătură se calculeaza prin insumarea expunerilor faţă de clientii individuali dintr-un astfel de grup, determinate conform alin. 1. ... Articolul 19

(1)Expunerile totale faţă de clienti individuali sau grupuri de clienti aflati în legătură se calculeaza prin insumarea expunerilor care rezultă din portofoliul de tranzactionare şi a expunerilor care rezultă din afara portofoliului de tranzactionare, ţinând cont de art. 11-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. ...

(2)Expunerile totale ale institutiei faţă de clientii individuali şi grupurile de clienti aflati în legătură, calculate în conformitate cu alin.

(4), se raporteaza în conformitate cu art. 8-9 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. ... Cu excepţia expunerilor aferente tranzactiilor de rascumparare şi operaţiunilor de dare/luare cu împrumut de titluri/marfuri, calculul expunerilor mari faţă de clientii individuali şi grupurile de clienti aflati în legătură, efectuat pentru scopuri de raportare, nu poate include recunoasterea diminuarii riscului de credit.

(3)Suma expunerilor faţă de un client individual sau un grup de clienti aflati în legătură la care se face referire în alin.

(1)este limitata în conformitate cu art. 10-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. ...

(4)Prin derogare de la prevederile alin.

(3), activele reprezentand creante şi alte expuneri faţă de firme de investitii recunoscute din tari terte, case de compensare şi burse de instrumente financiare, recunoscute, pot fi supuse aceluiasi tratament acordat creanţelor şi expunerilor faţă de institutii prin art. 14

(3)lit. b), art. 14

(5)lit. e) din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. ... Articolul 20 Instituţiile cărora le este permis sa utilizeze modalitatea alternativa de determinare a fondurilor proprii conform art. 5

(2), pot folosi respectiva modalitate de determinare pentru scopurile art. 19 alin.

(2)şi

(3)cu condiţia ca instituţiile în cauza sa indeplineasca toate oblibaţiile, prevăzute la art. 8-17 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii, cu privire la expunerile care rezultă din afara portofoliului de tranzactionare, prin utilizarea fondurilor proprii asa cum sunt definite în Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. Secţiunea 5 Evaluarea pozitiilor pentru scopuri de raportare Articolul 21

(1)Toate pozitiile din portofoliul de tranzactionare sunt supuse regulilor de evaluare prudente prevăzute în Anexa VI, Partea B. Potrivit acestor reguli, instituţiile trebuie să se asigure ca valoarea stabilita pentru fiecare pozitie din portofoliul de tranzactionare reflecta în mod adecvat valoarea curenta de piaţa. Prima dintre valorile menţionate anterior trebuie să prezinte un grad de certitudine adecvat, avandu-se în vedere caracterul dinamic al pozitiilor din portofoliul de tranzactionare, principiile prudentiale sanatoase, precum şi modul de operare şi scopul cerințelor de capital relativ la pozitiile din portofoliul de tranzactionare. ...

(2)Pozitiile din portofoliul de tranzactionare trebuie reevaluate cel puţin zilnic. ...

(3)În absenta unor preţuri de piaţa disponibile imediat, instituţiile pot sa utilizeze metode alternative de evaluare suficient de prudente, cu condiţia ca aceste metode sa fi fost aprobate de către autoritatea competentă. ... Secţiunea 6 Administrarea riscului şi evaluarea capitalului Articolul 22 Societăţile de servicii de investitii financiare trebuie să respecte simultan cerinţele art. 24 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare şi cerinţele reglementarilor emise în aplicarea acestuia, precum şi cerinţele impuse de art. 24 şi art. 148 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, ţinând cont de prevederile art. 29

(1)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 17/22/2006 privind supravegherea pe baza consolidata a instituţiilor de credit şi a firmelor de investitii. Secţiunea 7 Cerinţe de raportare Articolul 23

(1)La solicitarea autorităţii competente, instituţiile trebuie să furnizeze toate informaţiile necesare pentru evaluarea modului în care acestea se conformeaza cu prezentul regulament, precum şi orice alte informaţii necesare autorităţii competente pentru indeplinirea atribuţiilor în domeniul adecvarii capitalului instituţiilor. Instituţiile trebuie să ia toate masurile necesare astfel încât mecanismele de control intern şi procedurile administrative şi contabile să permită, în orice moment, verificarea conformitatii cu prezentul regulament. ...

(2)Societăţile de servicii de investitii financiare trebuie să raporteze Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în maniera specificata de aceasta, cel puţin odata pe luna în cazul societatilor de servicii de investitii financiare prevăzute la art. 7

(1)lit. c) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, cel puţin odata la fiecare trei luni în cazul societatilor de servicii de investitii financiare prevăzute la art. 7

(1)lit. b) din cadrul legii menţionate şi cel puţin odata la fiecare şase luni în cazul societatilor de servicii de investitii financiare prevăzute la art. 7

(1)lit. a) din cadrul aceleiasi legi. ...

(3)Fără a lua în considerare prevederile alin.

(2), societăţile de servicii de investitii financiare de la art. 7

(1)lit.

1. b)şi
2. c)din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să transmita informaţiile pe baza consolidata sau subconsolidata doar odata la fiecare şase luni. ...

(4)Instituţiile de credit raporteaza Băncii Naţionale a României indicatorii calculati pe baza individuala, trimestrial, iar cei calculati pe baza consolidata, semestrial. ...

(5)Instituţiile trebuie să raporteze imediat autorităţii competente orice caz în care contrapartidele acestora nu îşi onoreaza oblibaţiile ce decurg din acorduri repo şi reverse repo sau din operaţiuni de dare de titluri/marfuri cu împrumut şi din operaţiuni de luare de titluri/marfuri cu împrumut. ... Capitolul V Supravegherea şi cooperarea între autorităţile competente Articolul 24 Autorităţile competente din România furnizeaza autorităţilor competente ale celorlalte state membre, la cererea acestora, toate informaţiile care sunt de natura sa faciliteze supravegherea adecvarii capitalului instituţiilor, în special verificarea conformitatii cu dispozitiile prezentului regulament. Capitolul VI Sancţiuni Articolul 25 Nerespectarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage aplicarea masurilor şi/sau a sanctiunilor prevăzute la art. 226, art. 227, art. 229, precum şi la art. 284 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. Capitolul VII Secţiunea 1 Articolul 26 Pentru scopurile calcularii cerințelor minime de capital pentru riscul de credit al contrapartidei, potrivit prezentului regulament, precum şi pentru scopurile calcularii cerințelor minime de capital pentru riscul de credit, potrivit Regulamentului BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii, şi fără a aduce atingere prevederilor art. 8 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu împrumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare şi al tranzactiilor de creditare în marja, expunerile faţă de firme de investitii recunoscute din state terte şi expunerile faţă de case de compensare recunoscute şi burse recunoscute se trateaza ca expuneri faţă de institutii. Secţiunea 2 Dispozitii tranzitorii Articolul 27

(1)Până la 31 decembrie 2010 sau până la data unor dispozitii exprese cu privire la stabilirea unui alt termen, societăţile de servicii de investitii financiare pot depăşi limitele cu privire la expunerile mari prevăzute la art. 10 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 16/21/2006 privind expunerile mari ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii. Pentru exercitarea acestei optiuni trebuie indeplinite urmatoarele condiţii: ... a) societatea de servicii de investitii financiare furnizeaza servicii de investitii sau desfăşoară activităţi de investitii legate de instrumentele financiare menţionate la art. 2 pct. 1 lit. e) subpunctele

(1)-

(3)şi art. 2 pct. 1 lit.

1. g)şi
2. h)din Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM în vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene; ...
3. b)societatea de servicii de investitii financiare nu furnizeaza astfel de servicii de investitii sau nu desfăşoară astfel de activităţi de investitii în numele sau contul clientilor retail; ...
4. c)depasirile limitelor menţionate la inceputul prezentului alineat apar în legătură cu expunerile care decurg din contracte care sunt instrumente financiare enumerate la lit.
5. a)şi se referă la marfuri sau instrumente suport în înţelesul art. 2 pct. 1 lit.
6. h)din Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM în vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene şi sunt calculate în conformitate cu Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu împrumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare şi al tranzactiilor de creditare în marja sau apar în legătură cu expunerile care decurg din contracte cu privire la livrarea marfurilor sau emisiile de noxe; şi ...
7. d)societatea de servicii de investitii financiare are o strategie formalizata pentru administrarea şi, în special, pentru controlarea şi limitarea riscurilor ce rezultă din concentrarea expunerilor. Societatea de servicii de investitii financiare trebuie să informeze Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare cu privire la aceasta strategie şi, fără intarziere, de toate modificările cu caracter material operate asupra acesteia. Societatea de servicii de investitii financiare trebuie să intreprinda aranjamente adecvate pentru a asigura monitorizarea continua a bonitatii debitorilor, în conformitate cu impactul acestora asupra riscului de concentrare. Aceste aranjamente permit societatii de servicii de investitii financiare sa reactioneze adecvat şi suficient de prompt la orice deteriorare a bonitatii respectivilor debitori. ...

(2)În cazul în care societatea de servicii de investitii financiare depăşeşte limitele interne stabilite în conformitate cu strategia la care se face referire la alin.

(1)lit. d), aceasta trebuie să notifice Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare fără intarziere marimea şi natura excedentului, precum şi denumirea contrapartidei. ... Articolul 28 Pentru scopurile art. 9 şi art. 1.1, se aplică în mod corespunzător art. 264 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating şi art. 36 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 24/29/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii pentru riscul operational. Secţiunea 3 Dispozitii finale Articolul 29 Societăţile de servicii de investitii financiare au obligaţia de a transmite lunar Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare situaţia capitalului initial, în vederea stabilirii serviciilor de investitii financiare pe care le vor putea presta. Articolul 30 Administrarea portofoliilor individuale de investitii menţionate la art. 54

(3)lit. a) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, de către societăţile de administrare a investitiilor trebuie realizata cu respectarea, în mod corespunzător, a prevederilor prezentului regulament aplicabile societatilor de servicii de investitii financiare al caror capital initial este stabilit în conformitate cu prevederile art. 7

(1)lit.

1. b)din cadrul aceleiasi legi. Articolul 31 Fără a aduce atingere prevederilor Regulamentului BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii, prezentul regulament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007. * Prezentul regulament transpune prevederile art. 1 paragraful 1, art. 3 paragraful 1 subparagraful 1 lit. d), f), h)-o), q)-
2. s)şi subparagraful 3, art. 4, art. 11, art. 12 paragraful 1, art. 13 paragraful 1 subparagraful 1 şi paragrafele 2-5, art. 14, art. 17, art. 18, art. 19 paragrafele 2 şi 3, art. 20, art. 21, art. 24-27, art. 28 paragrafele 1 şi 2, art. 29, art. 30 paragraful 1 subparagraful 1 şi paragrafele 2-4, art. 32 paragraful 2, art. 33-35, art. 38 paragraful 1 subparagraful 2, art. 40, art. 45, art. 49 paragraful 1 subparagrafele 2 şi 3, art. 50 paragraful 2, Anexele I-V şi Anexa VII din Directiva 2006/49/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006, privind adecvarea capitalului firmelor de investitii şi al instituţiilor de credit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 177/30.06.2006. Anexa I ------- la regulament ------------- CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU ACOPERIREA RISCULUI DE POZITIE DISPOZITII GENERALE Compensare 1. Excedentul pozitiilor lungi (scurte) ale unei institutii faţă de pozitiile sale scurte (lungi) pe titluri de capital, titluri de creanta şi titluri convertibile, identice, precum şi pe contracte financiare futures, optiuni, warrant-uri şi warrant-uri acoperite, identice, reprezinta pozitia sa neta pe fiecare dintre aceste instrumente diferite. La calcularea pozitiei nete, pozitiile pe instrumente financiare derivate se trateaza, după cum este prevăzut la pct. 4-7, ca pozitii pe titlul/titlurile suport (sau notionale). În cazul în care institutia detine propriile titluri de creanta, acestea nu se iau în considerare la calcularea riscului specific potrivit pct. 14. 2. Nu este permisa compensarea între un titlu convertibil şi o pozitie de semn opus pe instrumentul suport al acestuia. 3. Toate pozitiile nete, indiferent de semnele lor, trebuie convertite zilnic, înainte de a le agrega, în moneda de raportare utilizand cel mai raspandit curs de schimb la vedere (spot) de pe piaţa. Pentru valutele pentru care Banca Naţionala a României calculeaza şi comunică cursurile de schimb se folosesc cotatiile anuntate în ziua respectiva. Instrumente speciale 4. Contractele futures pe rata dobanzii, FRA-urile şi angajamentele forward de cumparare sau vanzare a titlurilor de creanta se trateaza ca şi combinatii de pozitii lungi şi scurte. Astfel, o pozitie lunga pe un contract futures pe rata dobanzii se trateaza ca o combinaţie între un împrumut luat, cu scadenţa la data livrarii contractului futures şi o detinere a unui activ cu o scadenta egala cu cea a instrumentului sau a pozitiei notionale, reprezentand suport la contractul futures în cauza. În mod similar, un FRA vandut se trateaza ca o pozitie lunga, cu o scadenta egala cu data decontarii plus perioada contractului, şi o pozitie scurta, cu o scadenta egala cu data decontarii. Atât împrumutul, cat şi activul detinut se includ în prima categorie prevăzută în Tabelul 1 de la pct. 14, în scopul calcularii cerinței de capital pentru acoperirea riscului specific aferent contractelor futures pe rata dobanzii şi FRA-urilor. Un angajament forward de cumparare a unui titlu de creanta se trateaza ca o combinaţie între un împrumut cu scadenţa la data livrarii şi o pozitie lunga spot pe insusi titlul de creanta. Împrumutul se include în prima categorie prevăzută în Tabelul 1 de la pct. 14, pentru scopurile riscului specific, iar titlul de creanta se include în coloana corespunzătoare din cadrul aceluiasi tabel. În cazul unui contract futures tranzactional pe bursa, poate fi luata în considerare, ca şi cerinţa de capital, marja ceruta de bursa, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru un contract futures care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa în Anexa V. De asemenea, în cazul unui instrument financiar derivat tranzactionat pe OTC, de tipul celui la care se face referire în acest punct, care a fost compensat de către o casa de compensare recunoscută de către autorităţile competente din România, poate fi luata în considerare, ca şi cerinţa de capital, marja ceruta de casa de compensare, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru contractul în cauza care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa în Anexa V. Instituţiile trebuie să dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform metodelor menţionate anterior. Verificarea efectiva a echivalentei menţionate se realizează cel puţin la datele pentru care se intocmesc raportarile. Pentru scopurile acestui punct, pozitie lunga înseamnă o pozitie în care o institutie a fixat rata dobanzii pe care o va primi la un anumit moment în viitor, iar pozitie scurta înseamnă o pozitie în care institutia a fixat rata dobanzii pe care o va plati la un anumit moment în viitor. 5. Pentru scopurile acestei anexe, optiunile pe rata dobanzii, pe titluri de creanta, pe titluri de capital, pe indici bursieri, pe contracte financiare futures, pe swap-uri şi pe valute se trateaza ca şi cum ar fi pozitii egale în valoare cu suma aferenta instrumentului suport la care se referă opţiunea, inmultita cu valoarea delta aferenta. Pozitiile astfel obtinute pot fi compensate cu orice pozitii de semn opus pe titluri suport sau pe instrumente financiare derivate, identice. Valoarea delta utilizata este cea a bursei în cauza sau, în cazul în care aceasta nu este disponibila, precum şi în cazul optiunilor tranzactionate pe OTC, este cea calculată de institutia insasi, sub rezerva ca autoritatea competentă este convinsa de faptul ca modelul utilizat de către institutia respectiva este rezonabil, bazat pe ipoteze suficient de prudente; în acest din urmă caz institutia trebuie să notifice autoritatea competentă cu privire la modelul ales, autoritatea competentă urmand a decide de la caz la caz dacă este necesară revizuirea modelului. Totodata instituţiile trebuie să deţină suficient capital pentru acoperirea riscurilor caracteristice optiunilor, altele decat riscul delta. În cazul unei optiuni scrise, tranzactionala pe bursa, poate fi luata în considerare ca şi cerinţa de capital marja ceruta de bursa, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru o optiune, care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa în Anexa V. De asemenea, în cazul unei optiuni tranzactionale pe OTC, care a fost compensata de către o casa de compensare recunoscută de către autorităţile competente din România, poate fi luata în considerare ca şi cerinţa de capital marja ceruta de casa de compensare, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru o optiune tranzactionata pe OTC, care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa în Anexa V. Instituţiile trebuie să dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform metodelor menţionate anterior. Verificarea efectiva a echivalentei menţionate se realizează cel puţin la datele pentru care se intocmesc raportarile. Cerinţa pentru o optiune cumparata, tranzactionata pe bursa sau pe OTC, poate fi aceeasi ca şi cea pentru instrumentul suport, dar fără să depăşească valoarea de piaţa a optiunii. Cerinţa pentru o optiune scrisa, tranzactionata pe OTC, se stabileste în functie de instrumentul suport al acesteia. 6. Warrant-urile pe titluri de creanta şi de capital se trateaza în acelasi mod ca şi optiunile, conform pct. 5. 7. Swap-urile se trateaza pentru scopurile riscului de rata a dobanzii pe aceeasi baza ca şi instrumentele din bilant. Astfel, un swap pe rata dobanzii, în cadrul caruia o institutie primeste o rata a dobanzii variabila şi plateste o rata a dobanzii fixa, se trateaza ca fiind echivalent cu o pozitie lunga pe un instrument pe rata a dobanzii variabila cu scadenţa egala cu perioada până la urmatoarea data de fixare a ratei dobanzii şi o pozitie scurta pe un instrument pe rata a dobanzii fixa cu aceeasi scadenta ca şi swap-ul insusi. A. TRATAMENTUL VÂNZĂTORULUI PROTECTIEI 8. La calcularea cerinței de capital pentru riscul de piaţa al părţii care îşi asuma riscul de credit ("vânzătorul protectiei") trebuie utilizata, dacă nu se specifică altfel, valoarea notionala a instrumentului financiar derivat de credit, prevăzută în contract. În scopul calcularii cerinței de capital pentru riscul specific, mai puţin pentru instrumentele de tip total return swap, se utilizeaza scadenta instrumentului financiar derivat de credit, prevăzută în contract, în locul scadentei obligaţiei. Pozitiile se determina după cum urmeaza: (
3. i)Un instrument de tip total return swap genereaza o pozitie lunga pe riscul de piaţa general al obligaţiei de referinţa şi o pozitie scurta pe riscul de piaţa general al unui titlu de stat cu o scadenta egala cu perioada până la urmatoarea data de fixare a ratei dobanzii şi care are atribuita o pondere de risc de 0%, potrivit Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii standard. De asemenea, acesta genereaza o pozitie lunga pe riscul specific al obligaţiei de referinţa; (îi) Un instrument de tip credit default swap nu genereaza pozitie pe riscul de piaţa general. Pentru scopurile riscului specific, institutia trebuie să inregistreze o pozitie lunga sintetica pe o obligaţie a entitatii de referinţa, în afară de cazul în care instrumentul financiar derivat beneficiaza de un rating extern şi indeplineste condiţiile aferente unui titlu de creanta eligibil, caz în care trebuie să inregistreze o pozitie lunga pe instrumentul financiar derivat. Dacă în cadrul produsului sunt datorate plati sub forma de prime sau dobanzi, aceste fluxuri de numerar trebuie să fie reprezentate ca pozitii notionale pe titluri de stat; (iii) Un instrument de tip single name credit linked note genereaza o pozitie lunga pe riscul de piaţa general al instrumentului insusi, ca şi un instrument pe rata dobanzii. Pentru scopul riscului specific este generata o pozitie lunga sintetica pe o obligaţie a entitatii de referinţa. În plus, este generata o pozitie lunga pe emitentul instrumentului respectiv, în cazul în care un instrument de tip credit linked note beneficiaza de un rating extern şi indeplineste condiţiile aferente unui titlu de creanta eligibil, se înregistrează doar o singura pozitie lunga pe riscul specific al instrumentului respectiv; (
4. iv)În plus faţă de pozitia lunga pe riscul specific al emitentului instrumentului de tip single name credit linked note, un instrument de tip multiple name credit linked note, care ofera protecţie proporţională, genereaza o pozitie pe fiecare entitate de referinţa, suma notionala totala a contractului fiind repartizata între pozitii, proportional cu ponderea pe care o are fiecare dintre expunerile faţă de entitatile de referinţa. În situaţia în care pot fi luate în considerare mai multe obligaţii ale unei entităţi de referinţa, riscul specific este determinat de obligaţia cu cea mai mare pondere de risc. În cazul în care un instrument de tip multiple name credit linked note beneficiaza de un rating extern şi indeplineste condiţiile aferente unui titlu de creanta eligibil, se înregistrează doar o singura pozitie lunga pe riscul specific al instrumentului respectiv. (
5. v)Un instrument de tipul first-asset-to-default credit derivative genereaza o pozitie, de valoare egala cu suma notionala, pe o obligaţie a fiecarei entităţi de referinţa. Dacă nivelul platii maxime, în caz de eveniment de credit, este inferior cerinței de capital determinate potrivit metodei prevăzute la prima propozitie din acest punct, suma maxima a platii poate fi considerata cerinţa de capital pentru riscul specific. Un instrument de tipul second-asset-to-default credit derivative genereaza o pozitie, de valoare egala cu suma notionala, pe o obligaţie a fiecarei entităţi de referinţa, cu excepţia uneia (aceea care are cea mai mica cerinţa de capital pentru riscul specific). Dacă nivelul platii maxime, în caz de eveniment de credit, este inferior cerinței de capital determinate potrivit metodei prevăzute la prima propozitie din acest punct, această sumă poate fi considerata cerinţa de capital pentru riscul specific. În cazul în care un instrument de tipul first-asset-to-default credit derivative sau second-asset-to-default credit derivative beneficiaza de un rating extern şi indeplineste condiţiile aferente unui titlu de creanta eligibil, vânzătorul protectiei calculeaza o singura cerinţa de capital aferenta riscului specific, care să reflecte rating-ul instrumentului financiar derivat. B. TRATAMENTUL CUMPARATORULUI PROTECTIEI Pentru partea care transfera riscul de credit ("cumparatorul protectiei"), pozitiile sunt determinate prin simetrie cu cele înregistrate de vânzătorul protectiei, cu excepţia instrumentelor de tip credit linked note (care nu genereaza pozitii scurte pe emitent). Dacă la un moment dat exista o optiune call în combinaţie cu un step-up, un asemenea moment este considerat ca fiind scadenta protectiei. În cazul instrumentelor de tip n^th to default credit derivative, cumparatorii protectiei pot compensa riscul specific pentru "n-1" active suport (respectiv acele n-1 active care au cea mai mica cerinţa de capital pentru riscul specific). 9. Instituţiile care marcheaza la piaţa şi administreaza riscul de rata a dobanzii al instrumentelor financiare derivate enumerate în cadrul pct. 4-7 pe baza fluxurilor de numerar actualizate pot utiliza modelele de senzitivitate pentru a calcula pozitiile la care se face referire în cadrul punctelor menţionate şi le pot utiliza pentru orice obligatiune care este amortizata pe perioada reziduala (nu şi pentru obligatiunile al caror principal este rambursat la final intr-o singura rata). Modelul, precum şi utilizarea acestuia de către institutie, trebuie aprobate de către autoritatea competentă. Aceste modele trebuie să genereze pozitii care au aceeasi senzitivitate la modificările ratei dobanzii ca şi fluxurile de numerar suport. Aceasta senzitivitate trebuie să fie evaluata în raport de variatiile independente, ale unor rate esantionate de-a lungul curbei de randament, care să comporte cel puţin un punct de senzitivitate în fiecare dintre benzile de scadenta prevăzute în Tabelul 2 de la pct. 20. Pozitiile se includ în calculul cerințelor de capital conform dispoziţiilor prevăzute la pct. 17-32. 10. Instituţiile care nu utilizeaza modele conform pct. 9 pot, cu aprobarea autorităţii competente, sa compenseze integral toate pozitiile pe instrumente financiare derivate la care se face referire la pct. 4-7 şi care indeplinesc cel puţin urmatoarele condiţii:
6. a)pozitiile au aceeasi valoare şi sunt exprimate în aceeasi moneda; ...
7. b)rata de referinţa (pentru pozitiile pe rata variabila) sau cuponul (pentru pozitiile pe rata fixa) are valoare apropiata; şi ...
8. c)urmatoarea data de fixare a ratei sau, pentru pozitiile pe cupon fix, scadenta reziduala corespunde urmatoarelor limite: ... (
9. i)mai puţin de o luna: aceeasi zi; (îi) între o luna şi un an: în cadrul a sapte zile; şi (iii) peste un an: în cadrul a 30 zile. 11. O institutie, în cazul în care transfera titlurile, sau drepturile garantate referitoare la proprietatea titlurilor, în cadrul unui acord repo sau în cazul în care da cu împrumut titlurile în cadrul unei operaţiuni de dare de titluri cu împrumut trebuie să includa titlurile respective în calculul cerinței de capital, conform acestei anexe, cu condiţia ca astfel de titluri sa indeplineasca criteriile prevăzute la art. 11. Riscul general şi riscul specific 12. Riscul de pozitie pe un titlu de creanta sau de capital tranzactional (sau instrument derivat pe un titlu de creanta ori de capital) este impartit în doua componente în vederea calcularii cerinței de capital pentru acoperirea acestuia. Prima componenta este cea de risc specific - acesta este riscul de modificare a pretului instrumentului în cauza datorita factorilor legati de emitentul acestuia sau, în cazul unui instrument financiar derivat, de emitentul instrumentului suport. A doua componenta acopera riscul general - acesta este riscul de modificare a pretului instrumentului datorita unei modificari în nivelul ratelor dobanzii (în cazul unui titlu de creanta tranzactionat sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de creanta, tranzactionat), sau unei variatii generale a pieţei titlurilor de capital care nu este legata de niciun atribut specific al titlurilor individuale (în cazul unui titlu de capital sau al unui instrument financiar derivat pe un titlu de capital). TITLURI DE CREANTA TRANZACTIONATE 13. Institutia trebuie să clasifice pozitiile nete corespunzător monedei în care acestea sunt exprimate şi sa calculeze cerinţa de capital pentru acoperirea riscului general şi a celui specific, separat pentru fiecare valuta individuala. Riscul specific 14. Institutia trebuie să atribuie pozitiile nete din portofoliul de tranzactionare, calculate conform pct. 1, categoriilor corespunzătoare din Tabelul 1 în functie de emitent/debitor, evaluarea externa sau interna a creditului, precum şi în functie de scadenta reziduala, şi, în continuare, să le inmulteasca cu ponderile prevăzute în tabelul mentionat. Institutia trebuie să insumeze pozitiile ponderate (indiferent dacă acestea sunt lungi sau scurte) în vederea calcularii cerinței de capital pentru acoperirea riscului specific. Tabelul nr. 1 În cazul instituţiilor care aplica regulile cu privire la ponderarea în functie de risc a expunerilor în conformitate cu Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating, pentru a putea fi incadrat la un nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului, debitorul faţă de care este înregistrată expunerea trebuie să aibă un rating intern cu o probabilitate de nerambursare echivalenta cu sau mai scazuta decat cea asociata cu nivelul corespunzător al scalei de evaluare a calităţii creditului, în conformitate cu regulile referitoare la ponderarea în functie de risc a expunerilor faţă de societăţi, prevăzute în cadrul Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii standard. Instrumentelor emise de către un emitent neeligibil li se atribuie o cerinţa de capital pentru riscul specific de 8% sau 12% în conformitate cu Tabelul 1. Pentru scopurile determinarii nivelului riscului de piaţa general, instituţiile pot efectua compensarea între asemenea instrumente şi orice alte titluri de creanta. Expunerile rezultate din securitizare care, în conformitate cu art. 22 alin.

(1)şi

(3)din Regulamentul BNR-CNVM nr. 18/23/2006 privind fondurile proprii ale instituţiilor de credit şi ale firmelor de investitii, ar fi supuse unui tratament de deducere sau care, în conformitate cu art. 5

(1), art. 8, art. 15-17 şi Capitolul V din Regulamentul BNR-CNVM nr. 21/26/2006 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate şi al pozitiilor din securitizare, ar fi ponderate în functie de risc cu 1250%, se supun unei cerinţe de capital care nu poate fi mai mica decat cea stabilita prin tratamentele amintite. Facilitatile de trezorerie pentru care nu exista rating se supun unei cerinţe de capital care nu poate fi mai mica decat cea prevăzută în art. 5

(1), art. 8, art. 15-17 şi Capitolul V din Regulamentul BNR-CNVM nr. 21/26/2006 privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securitizate şi al pozitiilor din securitizare. 15. Pentru scopurile pct. 14, elementele eligibile includ:

1. a)pozitii lungi şi scurte pe active care pot fi incadrate la un nivel al scalei de evaluare a calităţii creditului care corespunde cel puţin gradului investitional în cadrul procesului de punere în corespondenta (mapping process), descris în cadrul Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii standard; ...
2. b)pozitii lungi şi scurte pe active care, datorita solvabilitatii emitentului, au o probabilitate de nerambursare care nu este, potrivit abordarii descrise în Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating, mai mare decat cea a activelor la care se face referire la lit. a); ...
3. c)pozitii lungi şi scurte pe active pentru care nu este disponibila o evaluare din partea unei institutii externe de evaluare a creditului (ECAI) nominalizate, şi care indeplinesc urmatoarele condiţii: ... (
4. i)sunt considerate suficient de lichide de către institutia în cauza; (îi) calitatea lor investitionala este, în opinia institutiei, cel puţin echivalenta cu aceea a activelor prevăzute la lit. a); şi (iii) sunt admise la tranzactionare pe cel puţin o piaţa reglementata dintr-un stat membru sau pe o bursa (stock exchange) dintr-un stat tert, cu condiţia ca bursa respectiva să fie recunoscută de autorităţile competente din România;
5. d)pozitiile lungi şi scurte pe active, emise de institutii supuse cerințelor privind adecvarea capitalului similare cerințelor stabilite în Regulamentul BNR-CNVM nr. 13/18/2006 privind determinarea cerințelor minime de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii, care sunt considerate de către institutia în cauza suficient de lichide şi a caror calitate investitionala este, în opinia institutiei, cel puţin echivalenta cu cea a activelor la care se face referire la lit. a); şi ...
6. e)titlurile emise de institutii care sunt considerate a avea un nivel de calitate a creditului echivalent sau mai ridicat decat cele asociate nivelului 2 al scalei de evaluare a calităţii creditului, potrivit regulilor cu privire la ponderarea în functie de risc a expunerilor faţă de institutii, stabilite în cadrul Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii standard, şi care sunt supuse unor aranjamente de supraveghere şi reglementare comparabile cu cele prevăzute de legislatia naţionala cu caracter prudential. ... Maniera în care titlurile de creanta sunt evaluate se analizeaza de către autoritatea competentă, care va schimba aprecierea institutiei dacă considera ca titlurile în cauza au un grad de risc specific prea mare pentru a putea fi considerate eligibile. 16. În cazul titlurilor care prezinta un risc deosebit datorita solvabilitatii insuficiente a emitentului, institutia trebuie să aplice ponderarea maxima prevăzută în Tabelul 1 de la pct. 14. Riscul general (
7. a)Pe baza scadentei 17. Procedura de calcul a cerințelor de capital pentru acoperirea riscului general implica doua etape de baza. În prima etapa, toate pozitiile se pondereaza corespunzător scadentei (potrivit explicatiilor de la pct. 18) în vederea calcularii cerinței de capital necesare pentru acoperirea acestora. În a doua etapa, cerinţele de capital pot fi reduse în cazul în care o pozitie ponderata este deţinută în paralel cu o pozitie ponderata de semn opus, în cadrul aceleiasi benzi de scadenta. Reducerea cerinței de capital este, de asemenea, permisa în cazul în care pozitiile ponderate de semn opus se încadrează în benzi de scadenta diferite, nivelul reducerii putand depinde atât de faptul ca cele doua pozitii apartin sau nu aceleasi zone, cat şi de zonele particulare de care apartin. Exista în total trei zone (grupe de benzi de scadenta). 18. Institutia trebuie să incadreze pozitiile nete în benzile de scadenta corespunzătoare din coloana 2 sau, după caz, coloana 3 a Tabelului 2 de la pct. 20. Institutia trebuie să realizeze acest lucru pe baza scadentei reziduale, în cazul instrumentelor pe rata fixa, şi pe baza perioadei rămase până la urmatoarea refixare a ratei dobanzii, în cazul instrumentelor la care rata dobanzii este refixata înainte de scadenta finala. Institutia trebuie să faca, de asemenea, distinctie între titlurile de creanta cu un cupon de 3% sau mai mult şi cele cu un cupon de mai puţin de 3% şi, în consecinţa, le aloca în coloana 2 sau coloana 3 a Tabelului 2. În continuare, institutia le inmulteste pe fiecare dintre acestea cu ponderea aferenta benzii de scadenta în cauza din coloana 4 a Tabelului 2. 19. Institutia trebuie să calculeze, în continuare, suma pozitiilor lungi ponderate şi, separat, suma pozitiilor scurte ponderate în fiecare dintre benzile de scadenta. Partea care corespunde de la cele doua sume amintite, intr-o bandă de scadenta data, reprezinta pozitia ponderata pusa în corespondenta în acea banda, în timp ce pozitia lunga reziduala sau pozitia scurta reziduala reprezinta pozitia ponderata nepusa în corespondenta în aceeasi banda. În continuare, se calculeaza totalul pozitiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile. 20. Pentru benzile incluse în fiecare dintre zonele din Tabelul 2, institutia trebuie să calculeze totalurile pozitiilor lungi ponderate, nepuse în corespondenta, în vederea determinarii pozitiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta pentru fiecare zona. În mod similar, totalurile aferente pozitiilor scurte ponderate nepuse în corespondenta, de la fiecare banda dintr-o anumita zona, se insumeaza în vederea determinarii pozitiei scurte ponderate nepuse în corespondenta, pentru acea zonă. Partea aferenta pozitiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta pentru o zona data, care este pusa în corespondenta cu pozitia scurta ponderata, nepusa în corespondenta pentru aceeasi zona, reprezinta pozitia ponderata pusa în corespondenta pentru zona respectiva. Partea rămasă a pozitiei lungi ponderate, nepusa în corespondenta, sau a pozitiei scurte ponderate, nepusa în corespondenta pentru o zona, care nu a putut fi astfel pusa în corespondenta, reprezinta pozitia ponderata nepusa în corespondenta pentru zona respectiva. Tabelul nr. 2 ┌──────┬─────────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────────┐ │ │ Banda de scadenta │ │ │ │ Zona ├──────────────┬──────────────────┤ Ponderea │Modificarea presupusa a│ │ │ Cupon de 3% │ Cupon de mai │ (în %) │ ratei dobanzii (în %) │ │ │ sau mai mult │ puţin de 3% │ │ │ ├──────┼──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │

(1)│

(2)│

(3)│

(4)│

(5)│ ├──────┼──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ Unu │0 <= 1 luna │0 <= 1 luna │ 0,00 │ - │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 1 <= 3 luni │> 1 <= 3 luni │ 0,20 │ 1,00 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 3 <= 6 luni │> 3 <= 6 luni │ 0,40 │ 1,00 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 6 <= 12 luni│> 6 <= 12 luni │ 0,70 │ 1,00 │ ├──────┼──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ Doi │> 1 <= 2 ani │> 1,0 <= 1,9 ani │ 1,25 │ 0,90 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 2 <= 3 ani │> 1,9 <= 2,8 ani │ 1,75 │ 0,80 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 3 <= 4 ani │> 2,8 <= 3,6 ani │ 2,25 │ 0,75 │ ├──────┼──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ Trei │> 4 <= 5 ani │> 3,6 <= 4,3 ani │ 2,75 │ 0,75 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 5 <= 7 ani │> 4,3 <= 5,7 ani │ 3,25 │ 0,70 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 7 <= 10 ani │> 5,7 <= 7,3 ani │ 3,75 │ 0,65 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 10 <= 15 ani│> 7,3 <= 9,3 ani │ 4,50 │ 0,60 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 15 <= 20 ani│> 9,3 <= 10,6 ani │ 5,25 │ 0,60 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │> 20 ani │> 10,6 <= 12,0 ani│ 6,00 │ 0,60 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │ │> 12,0 <= 20,0 ani│ 8,00 │ 0,60 │ │ ├──────────────┼──────────────────┼─────────────┼───────────────────────┤ │ │ │> 20 ani │ 12,50 │ 0,60 │ └──────┴──────────────┴──────────────────┴─────────────┴───────────────────────┘ 21. În continuare se determina suma aferenta pozitiei lungi (scurte) ponderate, nepusa în corespondenta din zona unu, care este pusa în corespondenta cu pozitia scurta (lunga) ponderata, nepusa în corespondenta din zona doi. Aceasta se utilizeaza la pct. 25 sub denumirea de pozitie ponderata pusa în corespondenta între zonele unu şi doi. În continuare se aplică aceeasi procedura părţii rămase din pozitia ponderata nepusa în corespondenta din zona doi şi pozitia ponderata nepusa în corespondenta din zona trei, în vederea calcularii pozitiei ponderate puse în corespondenta între zonele doi şi trei. 22. La alegerea sa, institutia poate inversa ordinea în cadrul pct. 21, astfel încât sa calculeze pozitia ponderata pusa în corespondenta între zonele doi şi trei înainte sa calculeze pozitia ponderata pusa în corespondenta între zonele unu şi doi. 23. În continuare, în vederea determinarii pozitiei ponderate puse în corespondenta între zonele unu şi trei, soldul pozitiei ponderate nepuse în corespondenta din zona unu se pune în corespondenta cu cel din zona trei, ramas după ce zona trei a fost pusa în corespondenta cu zona doi. 24. Pozitiile reziduale, rezultate în urma parcurgerii celor trei proceduri separate de calcul de punere în corespondenta prevăzute la pct. 21, 22 şi 23, se insumeaza. 25. Cerinţa de capital a institutiei se calculeaza prin insumarea urmatoarelor elemente:

1. a)10% din suma pozitiilor ponderate puse în corespondenta în toate benzile de scadenta; ...
2. b)40% din pozitia ponderata pusa în corespondenta din zona unu; ...
3. c)30% din pozitia ponderata pusa în corespondenta din zona doi; ...
4. d)30% din pozitia ponderata pusa în corespondenta din zona trei; ...
5. e)40% din pozitia ponderata pusa în corespondenta între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei (a se vedea pct. 21); ...
6. f)150% din pozitia ponderata pusa în corespondenta între zonele unu şi trei; ... şi
7. g)100% din pozitiile ponderate reziduale nepuse în corespondenta. ... (
8. b)Pe baza duratei 26. Instituţiile pot sa utilizeze în vederea calcularii cerinței de capital pentru acoperirea riscului general, aferent titlurilor de creanta tranzactionate, în locul sistemului stabilit la pct. 17-25, un sistem care reflecta durata, cu condiţia ca institutia sa notifice acest lucru autorităţii competente şi sa utilizeze acest sistem în mod consecvent. 27. Corespunzător unui asemenea sistem, institutia trebuie să ia valoarea de piaţa a fiecarui titlu de creanta cu rata fixa şi sa calculeze randamentul la scadenta al acestuia, care este rata de actualizare implicita pentru titlul respectiv. În cazul instrumentelor cu rata variabila, institutia trebuie să ia valoarea de piaţa a fiecarui instrument şi sa calculeze randamentul pornind de la ipoteza ca principalul este scadent la urmatoarea data de refixare a ratei dobanzii. 28. În continuare, institutia trebuie să calculeze durata modificata pentru fiecare titlu de creanta pe baza urmatoarei formule: durata (D) durata modificata = ───────────, unde (1 +
9. r)m t C(
10. t)Σ ────────- t=1 (1 + r)^t D = ──────────────────── m t C(
11. t)Σ ────────- t=1 (1 + r)^t unde: r = randamentul la scadenta (a se vedea pct. 25), C(
12. t)= plata la momentul t, m = scadenta totala (a se vedea pct. 25). 29. În continuare, institutia trebuie să inregistreze fiecare titlu de creanta în zona corespunzătoare din Tabelul 3. Institutia realizează acest lucru pe baza duratei modificate pentru fiecare instrument. Tabelul nr. 3 ┌────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐ │ Zona │ Durata modificata (în ani) │ Dobânda presupusa (modificare, în %) │ ├────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Unu │> 0 <= 1,0 │ 1,0 │ ├────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Doi │> 1,0 <= 3,6 │ 0,85 │ ├────────┼──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤ │Trei │> 3,6 │ 0,7 │ └────────┴──────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘ 30. În continuare, institutia trebuie să calculeze pozitia ponderata pe baza duratei, pentru fiecare instrument, prin înmulţirea valorii sale de piaţa cu durata sa modificata şi cu modificarea presupusa a ratei dobanzii aferente unui instrument caruia îi corespunde respectiva durata modificata (a se vedea coloana 3 din Tabelul 3). 31. Institutia trebuie să determine pozitiile lungi ponderate pe baza duratei, precum şi pozitiile scurte ponderate pe baza duratei, în cadrul fiecarei zone. Suma rezultata din punerea în corespondenta, în fiecare zona, a pozitiilor lungi ponderate pe baza duratei cu pozitiile scurte ponderate pe baza duratei, reprezinta pozitia ponderata pe baza duratei, pusa în corespondenta pentru zona respectiva. În continuare, institutia trebuie să calculeze pentru fiecare zona pozitiile ponderate pe baza duratei nepuse în corespondenta. Apoi trebuie să parcurga procedurile stabilite la pct. 21-24, pentru pozitiile ponderate nepuse în corespondenta. 32. În continuare, se calculeaza cerinţa de capital a institutiei ca suma a urmatoarelor elemente:
13. a)2% din pozitia ponderata pe baza duratei, pusa în corespondenta pentru fiecare zona; ...
14. b)40% din pozitiile ponderate pe baza duratei, puse în corespondenta între zonele unu şi doi şi între zonele doi şi trei; ...
15. c)150% din pozitia ponderata pe baza duratei, pusa în corespondenta între zonele unu şi trei; şi ...
16. d)100% din pozitiile reziduale ponderate pe baza duratei, nepuse în corespondenta. ... TITLURI DE CAPITAL 33. Institutia trebuie să calculeze suma pozitiilor nete lungi şi suma pozitiilor nete scurte în conformitate cu pct. 1. Totalul celor două sume reprezinta pozitia bruta totala a institutiei. Diferenţa dintre cele doua sume reprezinta pozitia neta totala. Riscul specific 34. Pentru a calcula cerinţa de capital pentru acoperirea riscului specific, institutia trebuie să inmulteasca pozitia sa bruta totala cu 4%. 35. Prin derogare de la prevederile pct. 34, nivelul cerinței de capital pentru acoperirea riscului specific este de 2% în loc de 4% pentru acele portofolii de titluri de capital deţinute de institutie, care indeplinesc urmatoarele condiţii:
17. a)titlurile de capital sunt emise de către alti emitenti decat cei care au emis numai titluri de creanta care fac obiectul tranzactionarii şi care au asociata o cerinţa de 8% sau 12% conform Tabelului 1 de la pct. 14 sau care au asociata o cerinţa mai mica numai datorita faptului ca sunt garantate; ...
18. b)titlurile de capital sunt considerate foarte lichide de către autoritatea competentă; şi ...
19. c)nicio pozitie individuala nu contine mai mult de 5% din valoarea portofoliului total de titluri de capital al institutiei. ... Pentru scopul lit. c), pot fi utilizate pozitii individuale de până la 10%, cu condiţia ca totalul pozitiilor mai mari de 5%, indiferent de semnul lor, sa nu depăşească 50% din portofoliu. Riscul general 36. Pentru a calcula cerinţa de capital pentru acoperirea riscului general, institutia trebuie să inmulteasca pozitia sa neta totala cu 8%. Contracte futures pe indici bursieri 37. Contractele futures pe indici bursieri, echivalentele delta ale optiunilor pe contractele futures pe indici bursieri şi ale optiunilor pe indici bursieri, care sunt denumite în continuare "contracte futures pe indici bursieri", se pot descompune în pozitii pe fiecare dintre titlurile de capital componente. Aceste pozitii pot fi tratate ca şi pozitii pe titlurile de capital suport respective şi pot fi compensate, în condiţiile aprobării de către autoritatea competentă, cu pozitii de semn opus pe insesi titlurile de capital suport. 38. Institutia care efectueaza compensarea pozitiilor pe unul sau mai multe dintre titlurile de capital componente ale unui contract futures pe indici bursieri cu una sau mai multe pozitii pe insusi contractul futures pe indici bursieri, trebuie să deţină capital adecvat pentru a acoperi riscul de pierdere cauzat de evolutia diferita a valorii contractului futures faţă de cea a titlurilor de capital componente; de asemenea, institutia trebuie să se asigure de acest lucru şi în cazul în care detine pozitii de semn opus pe contracte futures pe indici bursieri care nu sunt identice în ceea ce priveste scadenta şi/sau compozitia acestora. 39. Prin derogare de la prevederile pct. 37 şi 38, contractele futures pe indici bursieri care sunt tranzactionate pe bursa şi - în opinia autorităţii competente - reprezinta indici cu o larga diversificare, atrag o cerinţa de capital pentru acoperirea riscului general de 8%, dar nu atrag nicio cerinţa de capital pentru acoperirea riscului specific. Asemenea contracte futures pe indici bursieri se includ în calculul pozitiei nete totale la pct. 33, dar nu se includ în calculul pozitiei brute totale din cadrul aceluiasi punct. 40. În cazul în care un contract futures pe indici bursieri nu este descompus în pozitii pe fiecare dintre titlurile de capital componente, acesta se trateaza ca şi un titlu de capital individual. Totusi, riscul specific al acestui titlu de capital individual poate fi ignorat dacă respectivul contract futures pe indici bursieri este tranzactional pe o bursa şi, în opinia autorităţii competente, reprezinta un indice cu o diversificare larga. ANGAJAMENTE DE PRELUARE FERMA (UNDERWRITING) 41. În cazul angajamentelor de preluare ferma de titluri de creanta şi de capital, institutia poate să foloseasca procedura ce urmeaza, pentru calculul cerințelor de capital. În primul rand, aceasta trebuie să calculeze pozitiile nete prin deducerea pozitiilor aferente angajamentelor de preluare ferma care sunt subscrise sau subangajate de către terţe părţi, pe baza unor înţelegeri formale. În al doilea rand, institutia trebuie să reduca pozitiile nete cu factorii de reducere prevăzuţi în Tabelul 4: Tabelul nr. 4 Ziua lucratoare 0 este ziua lucratoare în care institutia devine neconditionat angajata în acceptarea unei cantitati cunoscute de titluri la un pret convenit. În al treilea rand, institutia trebuie să calculeze cerinţele de capital folosind pozitiile reduse aferente angajamentelor de preluare ferma. Institutia trebuie să deţină capital suficient pentru acoperirea riscului de pierdere care exista între momentul angajamentului initial şi ziua lucratoare 1. CERINŢE DE CAPITAL PENTRU RISCUL SPECIFIC AFERENT POZITIILOR DIN PORTOFOLIUL DE TRANZACTIONARE ACOPERITE PRIN INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE DE CREDIT 42. Este permisa o reducere a cerințelor de capital pe baza protectiei oferite de instrumentele financiare derivate de credit, în conformitate cu principiile stabilite la pct. 43-46. 43. Este permisa o reducere integrală a cerințelor de capital atunci când valoarea celor două segmente evolueaza intotdeauna în direcţii opuse şi aproximativ în aceeasi măsura, respectiv în situaţiile în care:
20. a)cele doua segmente sunt constituite din instrumente complet identice; sau ...
21. b)o pozitie lunga cash este acoperita printr-un instrument de tip total rate of return swap (sau invers) şi exista o corespondenta perfecta între obligaţia de referinţa şi expunerea suport (respectiv pozitia cash). Scadenta swap-ului insusi poate fi diferita faţă de cea a expunerii suport. ... În aceste situaţii, niciuna dintre cele doua segmente ale pozitiei nu este supusă cerințelor de capital pentru riscul specific. 44. Se aplica o compensare de 80% atunci când valoarea celor două segmente evolueaza intotdeauna în direcţii opuse şi când exista o corespondenta perfecta în ceea ce priveste obligaţia de referinţa, scadenta obligaţiei de referinţa faţă de cea a instrumentului financiar derivat de credit, precum şi în ceea ce priveste moneda expunerii suport. În plus, caracteristicile principale ale instrumentului financiar derivat de credit, prevăzute în contract, nu trebuie să aibă drept consecinţa ca modificarea de pret a instrumentului financiar derivat de credit sa devieze semnificativ de la modificările de pret ale pozitiei cash. În măsura în care prin intermediul tranzactiei se transfera risc, se aplică o compensare de 80% a riscului specific pentru segmentul din tranzactie cu cerinţa de capital mai mare, în timp ce cerinţele pentru riscul specific aferente celeilalte segment sunt zero. 45. Este permisa o reducere parţială a cerințelor de capital atunci când valoarea celor două segmente evolueaza de regula în direcţii opuse, respectiv în situaţiile în care:
22. a)pozitia corespunde cazului descris la pct. 43 lit.
23. b)dar exista neconcordanta între active, respectiv între obligaţia de referinţa şi expunerea suport. În aceasta situaţie, pozitiile trebuie să indeplineasca şi urmatoarele cerinţe: ... (
24. i)obligaţia de referinţa are rang egal sau inferior obligaţiei suport; şi (îi) obligaţia suport şi obligaţia de referinţa au acelasi debitor şi au clauze de tip cross-default sau cross-acceleration care sunt executorii din punct de vedere legal;
25. b)pozitia corespunde cazului descris la pct. 43 lit.
26. a)sau pct. 44 dar, în ceea ce priveste moneda sau scadenta, exista neconcordanta între protectia de credit şi activul suport (neconcordantele în ceea ce priveste moneda trebuie incluse în cadrul raportarii riscului valutar care este efectuata în mod uzual, conform Anexei III); sau ...
27. c)pozitia corespunde cazului descris la pct. 44 dar, în ceea ce priveste activele, exista neconcordanta între pozitia cash şi instrumentul financiar derivat de credit. Totusi, activul suport este inclus în oblibaţiile (de livrare), în cadrul documentatiei instrumentului financiar derivat de credit. ... În oricare dintre aceste situaţii, în loc de a se insuma cerinţele de capital pentru riscul specific, aferente fiecarui segment al tranzactiei, se aplică doar cea mai mare dintre cele doua cerinţe de capital. 46. În toate situaţiile care nu intra sub incidenţa pct. 43-45, se calculeaza o cerinţa de capital pentru riscul specific aferenta ambelor segmente ale pozitiilor. Cerinţe de capital pentru pozitiile pe OPC-uri din portofoliul de tranzactionare 47. Cerinţele de capital pentru pozitiile pe organisme de plasament colectiv (OPC-uri) care indeplinesc condiţiile specificate în art. 11 în vederea aplicarii tratamentului privind cerinţele de capital aferente portofoliului de tranzactionare, se calculeaza în conformitate cu metodele stabilite la pct. 48-56. 48. Fără a prejudicia alte prevederi din aceasta secţiune, pozitiile pe OPC-uri sunt supuse unei cerinţe de capital pentru riscul de pozitie (specific şi general) de 32%. Fără a prejudicia prevederile din al patrulea alineat al pct. 2.1 din Anexa III sau al patrulea alineat (riscul valutar) al pct. 12 din Anexa V corelate cu cele din al patrulea alineat al pct. 2.1 din Anexa III unde este utilizat tratamentul modificat pentru aur care este stabilit la respectivele puncte, pozitiile pe OPC-uri sunt supuse unei cerinţe de capital pentru riscul de pozitie (specific şi general) şi pentru riscul valutar, care să nu depăşească, cumulat, 40%. 49. Instituţiile pot determina cerinţa de capital pentru pozitiile pe OPC-uri care indeplinesc criteriile stabilite la pct. 51, prin utilizarea metodelor stabilite la pct. 53-56. 50. Cu excepţia cazurilor în care este prevăzut altfel, nu este permisa compensarea între investiţiile suport ale OPC şi alte pozitii deţinute de institutie. CRITERII GENERALE 51. Criteriile generale de eligibilitate pentru utilizarea metodelor de la pct. 53-56 pentru OPC-uri emise de societăţi supravegheate sau înregistrate în Comunitate, sunt urmatoarele:
28. a)prospectul de emisiune al OPC, sau un document echivalent, include: ... (
29. i)categoriile de active în care OPC-ul este autorizat să investească; (îi) dacă se aplică limite în ceea ce priveste investiţiile: limitele relative şi metodologiile de calcul al acestora; (iii) dacă OPC-ului îi este permisa indatorarea: nivelul maxim al indatorarii: şi (
30. iv)dacă sunt permise investiţiile în instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC sau în tranzactii de tip repo: o politica de limitare a riscului de contrapartida ce rezultă din aceste tranzactii;
31. b)activităţile OPC-ului sunt raportate în cadrul raportarilor semestriale şi anuale pentru a permite efectuarea unei evaluari a activelor şi obligaţiilor, a rezultatului financiar şi a operaţiunilor aferente perioadei de raportare; ...
32. c)unitatile/părţile OPC sunt rambursabile în numerar, din activele OPC-ului, pe baza zilnica la cererea deţinătorului; ...
33. d)investiţiile în OPC sunt separate de activele administratorului OPC-ului; şi ...
34. e)este efectuata o evaluare adecvata a riscului OPC-ului de către institutia investitoare. ... 52. Dacă sunt indeplinite cerinţele de la pct. 51, lit. a)-e), OPC-urile din state terte pot fi considerate eligibile, cu aprobarea autorităţii competente a institutiei. METODE SPECIFICE 53. În cazul în care institutia are cunoştinţa de investiţiile suport ale OPC pe baza zilnica, institutia poate tine cont de acestea pentru a calcula cerinţele de capital pentru riscul de pozitie (general şi specific) aferent acestor pozitii, în conformitate cu metodele stabilite în aceasta anexa sau, dacă s-a acordat permisiunea, în conformitate cu metodele stabilite în Anexa V. Potrivit acestei abordari, pozitiile pe OPC-uri se trateaza ca pozitii pe investiţiile suport ale OPC. Este permisa compensarea între pozitiile pe investiţiile suport ale OPC şi alte pozitii deţinute de institutie, atât timp cat institutia detine un numar suficient de unităţi pentru a permite rascumpararea/crearea pe seama acestor unităţi, a investitiilor suport. 54. Instituţiile pot calcula cerinţele de capital pentru riscul de pozitie (general şi specific) aferent pozitiilor pe OPC-uri în conformitate cu metodele stabilite în aceasta anexa sau, dacă s-a acordat permisiunea, în conformitate cu metodele stabilite în Anexa V, prin aplicarea metodelor în cauza asupra pozitiilor ipotetice necesare pentru a reproduce componenta şi performanta indicelui sau cosului fix de titluri de capital sau titluri de creanta, generate extern, la care se face referire la lit. a), cu indeplinirea urmatoarelor condiţii:
35. a)scopul mandatului OPC-ului este de a reproduce componenta şi performanta indicelui sau cosului fix de titluri de capital sau titluri de creanta, generate extern; şi ...
36. b)poate fi stabilita în mod clar, pe durata unei perioade minime de şase luni, o corelatie minima de 0,9 între modificările zilnice de pret ale OPC şi indicele sau cosul de titluri de capital sau titluri de creanta, pe care OPC îl reproduce. În acest context, corelatie înseamnă coeficientul de corelatie între randamentele zilnice ale OPC şi indicele sau cosul de titluri de capital sau titluri de creanta, pe care OPC îl reproduce. ... 55. În cazul în care institutia nu are cunoştinţa de investiţiile suport ale OPC pe baza zilnica, institutia poate calcula cerinţele de capital pentru riscul de pozitie (general şi specific) în conformitate cu metodele stabilite în aceasta anexa, cu indeplinirea urmatoarelor condiţii:
37. a)se presupune ca OPC-ul investeste, în primul rand, până la limita maxima permisa potrivit mandatului sau în clasele de active care atrag cea mai mare cerinţa de capital pentru riscul de pozitie (general şi specific) şi apoi continua sa faca investitii în ordine descrescatoare până când se atinge limita totala maxima până la care poate investi. Pozitia pe OPC se trateaza ca o detinere directa a pozitiei ipotetice; ...
38. b)la calculul cerințelor de capital pentru riscul de pozitie, instituţiile trebuie să tina cont de expunerea indirecta maxima pe care ar putea sa o inregistreze prin asumarea de pozitii care prin intermediul OPC se amplifica datorita efectului de parghie (leveraged positions), prin cresterea proporţională a pozitiei pe OPC până la nivelul maxim al expunerii faţă de investiţiile suport, nivel care rezultă din mandatul privind activitatea de investire; şi ...
39. c)în cazul în care cerinţa de capital pentru riscul de pozitie (general şi specific), calculată conform acestui punct, depăşeşte pe cea stabilita la pct. 48, cerinţa de capital este plafonata la acel nivel. ... 56. Instituţiile se pot baza pe un tert în ceea ce priveste calcularea şi raportarea cerințelor de capital pentru riscul de pozitie (general şi specific) aferent pozitiilor pe OPC-uri care corespund cazurilor descrise la pct. 53 şi 55, în conformitate cu metodele stabilite în aceasta anexa, cu condiţia ca este asigurata în mod adecvat corectitudinea calcularii şi raportarii. Anexa II -------- la regulament ------------- CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL DE DECONTARE ŞI RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE 1. În cazul tranzactiilor în care titlurile de creanta, titlurile de capital, valutele şi marfurile (excluzand acordurile repo şi reverse repo, operaţiunile de dare de titluri/marfuri cu împrumut şi operaţiunile de luare de titluri/marfuri cu împrumut) rămân nedecontate după data de livrare scadenta, o institutie trebuie să calculeze diferenţa de pret la care aceasta este expusa. Aceasta este diferenţa dintre preţul de decontare convenit pentru titlul de creanta, titlul de capital, valuta sau marfa în cauza şi valoarea de piaţa curenta, atunci când diferenţa poate implica o pierdere pentru institutie. În scopul calcularii cerinței de capital, aceasta diferenţa trebuie inmultita cu factorul corespunzător din coloana A a Tabelului 1. Tabelul nr. 1 TRANZACTII INCOMPLETE 2. O institutie trebuie să deţină capital, după cum este prevăzut în Tabelul 2, dacă: (
40. i)aceasta a platit pentru titluri, valute sau marfuri înainte de a le primi sau a livrat titluri, valute sau marfuri înainte de a primi plata aferenta; şi (îi) în cazul tranzactiilor transfrontaliere, a trecut o zi sau mai mult de când aceasta a efectuat plata ori livrarea. Tabelul nr. 2 Tratamentul tranzactiilor incomplete din punct de vedere al cerințelor de capital 3. La aplicarea unei ponderi de risc expunerilor din tranzactiile incomplete tratate în conformitate cu coloana 3 din Tabelul 2, instituţiile care utilizeaza abordarea prevăzută în Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating pot atribui probabilitati de nerambursare contrapartidelor pentru care nu au alte expuneri în afara portofoliului de tranzactionare, pe baza rating-ului extern al contrapartidelor. Instituţiile care utilizeaza propriile estimari ale pierderii în caz de nerambursare (loss given default) pot aplica valoarea pierderilor în caz de nerambursare prevăzută la art. 73 din cadrul aceluiasi regulament, expunerilor din tranzactii incomplete tratate în conformitate cu coloana 3 din Tabelul 2 cu condiţia să aplice respectiva valoare a pierderii în caz de nerambursare tuturor expunerilor de acest tip. Alternativ, instituţiile care utilizeaza abordarea prevăzută în Regulamentul BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating pot aplica ponderile de risc, asa cum este prevăzut în cadrul Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii standard, cu condiţia să le aplice tuturor expunerilor de acest tip, sau pot aplica o pondere de risc de 100% tuturor expunerilor de acest tip. Dacă nivelul expunerii pozitive ce rezultă din tranzactii incomplete nu are caracter material, instituţiile pot aplica acestor expuneri o pondere de risc de 100%. 4. În cazul unei disfunctionalitati generale a sistemului de decontare sau compensare, instituţiile sunt scutite de la calculul cerințelor de capital, efectuat potrivit pct. 1 şi 2, până la remedierea situaţiei, cu condiţia notificarii autorităţii competente cu privire atât la aparitia cat şi la încetarea unei astfel de situaţii. În acest caz, incapacitatea unei contrapartide de a deconta o tranzactie nu este considerata nerambursare pentru scopurile riscului de credit. RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPARTIDEI (CCR) 5. Instituţiile au obligaţia de a detine capital pentru acoperirea riscului de credit al contrapartidei (CCR) care rezultă din expuneri datorate urmatoarelor:
41. a)instrumente financiare derivate tranzactionate pe OTC şi instrumente financiare derivate de credit; ...
42. b)acorduri repo, acorduri reverse repo, operaţiuni de dare sau luare de titluri/marfuri cu împrumut care se bazeaza pe titluri sau marfuri incluse în portofoliul de tranzactionare; ...
43. c)tranzactiile de creditare în marja în legătură cu titluri sau marfuri; şi ...
44. d)tranzactiile cu decontare indelungata. ... 6. Ţinând cont de prevederile pct. 7-10, valorile expunerilor şi valorile ponderate la risc ale expunerilor se calculeaza în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 14/19/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii standard, Regulamentului BNR-CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele interne de rating şi ale Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investitii în cadrul acestora referinţele la "institutii de credit" din respectivele prevederi urmand a fi înţelese ca referinţe la "institutii", referinţele la "institutii de credit mama" urmand a fi înţelese ca referinţe la "institutii mama", termenii care decurg urmand a fi interpretati în consecinţa. 7. Pentru scopurile pct. 6: Anexa la Regulamentul BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu împrumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare şi al tranzactiilor de creditare în marja se considera ca fiind modificata astfel încât sa includa art. 2 pct. 1 lit.
45. f)din Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 31/2006 de completare a reglementarilor CNVM în vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene. Prevederile Regulamentului BNR-CNVM nr. 20/25/2006 privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei în cazul instrumentelor financiare derivate, al tranzactiilor de rascumparare, al operaţiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu împrumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare şi al tranzactiilor de creditare în marja se considera ca fiind modificate astfel încât sa includa, după notele de subsol ale Tabelului 1, urmatorul text: "În scopul obtinerii unei valori pentru expunerea de credit potentiala viitoare în cazul instrumentelor financiare derivate de credit de tip total return swap şi credit default swap, valoarea nominala a instrumentului este inmultita cu urmatoarele procente: - 5%, în cazul în care obligaţia de referinţa este una care, dacă ar da nastere la o expunere directa a institutiei, aceasta ar fi un element eligibil pentru scopurile Anexei I; şi - 10%, în cazul în care obligaţia de referinţa este una care, dacă ar da nastere la o expunere directa a institutiei, aceasta nu ar fi un element eligibil pentru scopurile Anexei I. Totusi, în cazul unui credit default swap, se permite institutiei a carei expunere rezultata din swap reprezinta o pozitie lunga pe instrumentul suport, utilizarea unui factor de 0% pentru calculul expunerii de credit potentiala viitoare, cu excepţia cazului în care swap-ul respectiv face obiectul unei clauze de lichidare în cazul insolvabilitatii entitatii a carei expunere rezultata din swap reprezinta o pozitie scurta pe instrumentul suport, chiar dacă în legătură cu instrumentul suport nu s-a produs niciun eveniment de credit." În cazul în care instrumentul financiar derivat de credit furnizeaza protecţie în functie de al n-lea caz de nerambursare (n-th to default) din cadrul unui numar de obligaţii suport, procentul aplicabil prevăzut mai sus este determinat de obligaţia cu cea mai scazuta a n-a calitate a creditului (the n-th lowest credit quality) determinata de faptul ca, dacă obligaţia ar fi una care ar fi asumata de institutie, aceasta ar fi un element eligibil pentru scopurile Anexei I. 8. Pentru scopurile pct. 6, la calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor, nu este permisa instituţiilor utilizarea metodei simple a garantiilor financiare, prevăzută la art. 82-88 din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investitii, pentru recunoasterea efectelor garantiilor financiare. 9. Pentru scopurile pct. 6, în cazul tranzactiilor de rascumparare şi al operaţiunilor de dare sau luare de titluri/marfuri cu împrumut înregistrate în portofoliul de tranzactionare, toate instrumentele financiare şi marfurile care sunt eligibile pentru a fi incluse în portofoliul de tranzactionare pot fi recunoscute în calitate de garantii reale eligibile. În cazul expunerilor aferente instrumentelor financiare derivate tranzactionale pe OTC înregistrate în portofoliul de tranzactionare, marfurile care sunt eligibile a fi incluse în portofoliul de tranzactionare pot fi, de asemenea, recunoscute în calitate de garantii reale eligibile. Pentru scopurile calcularii ajustarilor de volatilitate atunci când asemenea instrumente financiare sau marfuri care nu sunt eligibile potrivit Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investitii sunt date cu împrumut, vandute sau furnizate, ori luate cu împrumut, cumparate sau primite în cadrul unei asemenea tranzactii prin intermediul colateralului sau prin alta modalitate şi institutia utilizeaza abordarea bazata pe ajustari de volatilitate reglementate potrivit Capitolului IV din cadrul aceluiasi regulament, astfel de instrumente şi marfuri se trateaza în acelasi mod ca şi titlurile de capital admise la tranzactionare pe o bursa recunoscută, care nu fac parte dintr-un indice principal. În cazul în care instituţiile utilizeaza abordarea bazata pe estimari proprii ale ajustarilor de volatilitate potrivit Capitolului IV din Regulamentul BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investitii în legătură cu instrumentele financiare sau marfurile care nu sunt eligibile potrivit regulamentului mentionat, ajustarile de volatilitate trebuie calculate pentru fiecare element individual. În cazul în care instituţiile utilizeaza abordarea bazata pe modele interne definita în Capitolul IV din cadrul aceluiasi regulament, acestea pot aplica, de asemenea, aceasta abordare pentru portofoliul de tranzactionare. 10. Pentru scopurile pct. 6, în ceea ce priveste recunoasterea acordurilor cadru de compensare care acopera tranzactii de rascumparare şi/sau operaţiuni de dare sau luare de titluri/marfuri cu împrumut şi/sau alte tranzactii ajustate la condiţiile pieţei (market-driven transactions), compensarea între pozitii din portofoliul de tranzactionare şi din afara portofoliului de tranzactionare este recunoscută doar în cazul în care tranzactiile compensate indeplinesc urmatoarele condiţii:
46. a)toate tranzactiile sunt marcate la piaţa zilnic; şi ...
47. b)orice elemente luate cu împrumut, cumparate sau primite în cadrul tranzactiilor, pot fi recunoscute în calitate de garantii financiare eligibile conform Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investitii, fără aplicarea pct. 9 al acestei anexe. ... 11. În cazul în care un instrument financiar derivat de credit inclus în portofoliul de tranzactionare face parte dintr-o operaţiune de acoperire interna (internal hedge) iar protectia creditului este recunoscută potrivit Regulamentului BNR-CNVM nr. 19/24/2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investitii, se considera că nu rezultă risc de credit al contrapartidei din pozitia pe instrumentul financiar derivat de credit. 12. Cerinţa de capital este de 8% din totalul valorilor ponderate la risc ale expunerilor. Anexa III --------- la regulament ------------- CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL VALUTAR 1. Dacă valoarea pozitiei totale nete pe valuta şi pe aur, calculată conform procedurii stabilite la pct. 2, depăşeşte 2% din totalul fondurilor proprii, institutia trebuie să inmulteasca suma dintre pozitia sa neta pe valuta şi pozitia sa neta pe aur cu 8% pentru a calcula cerinţa de fonduri proprii care să acopere riscul valutar. 2. În scopul determinarii cerințelor de capital pentru riscul valutar se utilizeaza un calcul în doua etape. 2.1. În primul rand, se calculeaza pozitia deschisa neta a institutiei pe fiecare valuta (inclusiv moneda de raportare) şi pe aur. Aceasta pozitie deschisa neta consta din suma urmatoarelor elemente (pozitive ori negative):
48. a)pozitia spot neta (respectiv toate elementele de activ mai puţin elementele reprezentand datorii, inclusiv dobânda calculată şi neajunsa la scadenta, pe valuta în cauza sau, pentru aur, pozitia neta spot pe aur); ...
49. b)pozitia forward neta (respectiv toate sumele de primit mai puţin sumele de platit în cadrul tranzactiilor forward pe valuta şi pe aur, inclusiv futures pe valuta şi pe aur şi principalul aferent swap-urilor pe valuta care nu se reflecta în pozitia spot); ...
50. c)garantii irevocabile (şi instrumente similare) care urmeaza a fi, cu siguranţa, executate şi, probabil, nu vor fi recuperate; ...
51. d)venituri/cheltuieli viitoare nete care nu sunt inca înregistrate dar sunt deja acoperite în intregime (pot fi incluse aici, la discretia institutiei raportoare şi cu acordul prealabil al autorităţii competente, venituri/cheltuieli viitoare nete care nu au fost inca evidentiate în contabilitate dar deja sunt acoperite în intregime prin tranzactii forward pe valuta). O asemenea optiune trebuie exercitata în mod consecvent. ...
52. e)echivalentul delta net (sau calculat în functie de delta) al portofoliului total de optiuni pe valuta şi pe aur, şi ...
53. f)valoarea de piaţa a altor optiuni (altele decat cele pe valuta şi aur). ... Pozitiile pe care o institutie le-a luat în mod deliberat pentru a se acoperi împotriva efectului advers al cursului de schimb asupra indicatorului de capital (capital ratio), pot fi excluse de la calculul pozitiei valutare deschise nete. Asemenea pozitii trebuie să fie de natura netranzactionabila sau structurala, iar excluderea acestora, precum şi orice modificare a condiţiilor privind excluderea lor, necesita acordul autorităţii competente. Acelasi tratament, supus acelorasi condiţii ca şi cele de mai sus, poate fi aplicat pozitiilor, deţinute de institutie, în legătură cu elemente care sunt deja deduse la calculul fondurilor proprii. În ceea ce priveste OPC-urile, pentru scopurile calculului la care se face referire în primul alineat, se iau în considerare pozitiile pe valuta efective ale OPC. Instituţiile se pot baza pe raportarile tertilor privind pozitiile pe valuta ale OPC, în cazul în care corectitudinea acestor raportări este asigurata în mod adecvat. Dacă o institutie nu are cunoştinţa de pozitiile pe valuta ale unui OPC, se presupune ca acesta a investit până la limita maxima permisa potrivit mandatului OPC-ului privind investiţiile în valută, iar institutia trebuie să ia în considerare, pentru calcularea cerințelor de capital pentru riscul valutar aferent pozitiilor din portofoliul de tranzactionare, expunerea indirecta maxima pe care ar putea sa o inregistreze prin asumarea de pozitii care prin intermediul OPC se amplifica datorita efectului de parghie (leveraged positions). Aceasta se realizează prin cresterea proporţională a pozitiei pe OPC până la nivelul maxim al expunerii faţă de investiţiile suport care rezultă din mandatul privind activitatea de investire. Pozitia ipotetica pe valuta a OPC se trateaza ca o valuta distincta potrivit tratamentului aplicabil investitiilor în aur, cu modificarea ca, în situaţia în care directia investitiei OPC este disponibila, pozitia lunga totala poate fi adunata la pozitia valutara deschisa lunga totala, iar pozitia scurta totala poate fi adunata la pozitia valutara deschisa scurta totala. Nu este permisa compensarea între asemenea pozitii înainte de efectuarea calculului. Instituţiile pot, cu aprobarea prealabila a autorităţii competente, sa utilizeze valoarea actualizata neta când se calculeaza pozitia deschisa neta pe fiecare valuta şi pe aur. 2.2. În al doilea rand, pozitiile lungi şi scurte nete pe fiecare valuta, alta decat moneda de raportare, precum şi pozitia lunga sau scurta neta pe aur, se transforma în moneda de raportare la cele mai raspandite cursuri de schimb la vedere (spot) ale pieţei. Pentru valutele pentru care Banca Naţionala a României calculeaza şi comunică cursurile de schimb, se folosesc cotatiile anuntate în ziua respectiva. Aceste pozitii sunt, în continuare, adunate separat pentru a forma totalul pozitiilor nete scurte şi respectiv totalul pozitiilor nete lungi. Cel mai mare dintre aceste doua totaluri reprezinta pozitia valutara neta totala a institutiei. 3. Prin derogare de la prevederile pct. 1 şi 2, instituţiile pot, cu aprobarea prealabila a autorităţii competente, sa utilizeze pentru scopurile aplicarii acestei anexe, procedurile de la pct. 3.1 şi 3.2. 3.1. Instituţiile pot sa menţină, cerinţe de capital pentru acoperirea pozitiilor pe valute strans corelate, mai mici decat cele care ar rezultă din aplicarea pct. 1 şi 2. Autoritatea competenţa poate considera doua valute ca fiind strans corelate numai dacă, în urmatoarele 10 zile lucratoare, aparitia unei pierderi, din pozitii egale şi opuse pe astfel de valute, de 4% sau mai puţin din valoarea respectivei pozitii puse în corespondenta (exprimata în moneda de raportare), are o probabilitate - calculată pe baza ratelor de schimb zilnice pe ultimii 3 sau 5 ani - de cel puţin 99%, atunci când se foloseşte o perioadă de observare de trei ani, sau de cel puţin 95%, când se foloseşte o perioadă de observare de 5 ani. Cerinţa de fonduri proprii pentru pozitia pusa în corespondenta, pe doua valute strans corelate, este de 4% inmultita cu valoarea pozitiei puse în corespondenta. Cerinţa de capital pentru pozitiile pe valutele strans corelate, nepuse în corespondenta, precum şi pentru toate pozitiile pe alte valute, este de 8% inmultit cu cea mai mare dintre suma pozitiilor nete scurte şi suma pozitiilor nete lungi pe valutele respective, după eliminarea pozitiilor pe valutele strans corelate, puse în corespondenta. 3.2. Instituţiile pot ca din cadrul oricarei metode aplicate dintre cele descrise la pct. 1, 2 şi 3.1 sa elimine pozitiile pe orice valuta care face obiectul unui acord inter-guvernamental, obligatoriu din punct de vedere legal, de limitare a variatiei acesteia faţă de alte valute prevăzute de acordul respectiv. Instituţiile îşi calculeaza pozitiile puse în corespondenta pe asemenea valute şi le supun unei cerinţe de capital care să nu fie mai mica de jumătate din variatia maxima permisa valutelor în cauza, stabilita în respectivul acord inter-guvernamental. Pozitiile nepuse în corespondenta pe respectivele valute se trateaza în acelasi mod ca şi celelalte valute. Prin derogare de la prevederile primului alineat, instituţiile pot calcula cerinţa de capital pentru pozitiile puse în corespondenta pe valute ale statelor membre participante la cea de-a doua etapa a uniunii economice şi monetare prin înmulţirea valorii aferente unor asemenea pozitii puse în corespondenta cu 1,6%. 4. Pozitiile nete pe valute compozite pot fi descompuse pe valutele componente în functie de cotele în vigoare. Anexa IV -------- la regulament ------------- CALCULAREA CERINTELOR DE CAPITAL PENTRU RISCUL DE MARFA 1. Fiecare pozitie pe marfuri sau pe instrumente financiare derivate pe marfuri se exprima în unităţi de măsura standard. Preţul spot pentru fiecare marfa se exprima în moneda de raportare. 2. Pentru scopul calcularii riscului de piaţa, pozitiile pe aur sau pe instrumente financiare derivate pe aur se considera ca fiind supuse riscului valutar şi se trateaza conform Anexei III sau Anexei V, după caz. 3. Instituţiile pot exclude pozitiile care sunt în adevaratul sens finanţări de stocuri, doar pentru scopurile acestei anexe (respectiv de la calcularea riscului de marfa). 4. Riscul de rata a dobanzii şi cel valutar, care nu sunt acoperite de prevederile acestei anexe, se includ la calcularea riscului general pentru titlurile de creanta tranzactionate şi la calcularea riscului valutar. 5. În cazul în care pozitia scurta devine scadenta inaintea pozitiei lungi, instituţiile trebuie să ia măsuri împotriva riscului unei crize de lichiditate care poate exista în unele piete. 6. Pentru scopul pct. 19, excedentul pozitiilor lungi (scurte) ale unei institutii faţă de pozitiile sale scurte (lungi), pe o marfa şi pe instrumente financiare derivate identice pe marfa respectiva (contracte futures, optiuni şi warrant-uri pe marfa respectiva), reprezinta pozitia sa neta pe acea marfa. Pozitiile pe instrumente financiare derivate pot fi tratate, asa cum este prevăzut la pct. 8, 9 şi 10, ca şi pozitii pe marfa suport. 7. Instituţiile pot considera urmatoarele pozitii ca şi pozitii pe aceeasi marfa:
54. a)pozitii pe diferite subcategorii de marfuri în cazurile în care subcategoriile sunt livrabile una contra celeilalte; şi ...
55. b)pozitii pe marfuri similare dacă acestea au caracteristici apropiate, putand fi substituite (fungibile), şi dacă poate fi stabilita în mod clar o corelatie minima de 0,9 între variatiile de pret, pe durata a minimum un an. ... Instrumente speciale 8. Contractele futures pe marfuri şi angajamentele forward de a cumpara sau de a vinde marfuri individuale se incorporeaza în sistemul de cuantificare ca valori notionale exprimate în unităţi de măsura standard şi li se atribuie o scadenta în functie de data expirarii. În cazul unui contract futures tranzactional pe bursa, poate fi luata în considerare, ca şi cerinţa de capital, marja ceruta de bursa, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru un contract futures care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa în Anexa V. De asemenea, în cazul unui instrument financiar derivat pe marfuri tranzactional pe OTC, de tipul celui la care se face referire în acest punct, care a fost compensat de către o casa de compensare recunoscută de către autorităţile competente din România, poate fi luata în considerare, ca şi cerinţa de capital, marja ceruta de casa de compensare, dacă marja respectiva este cel puţin egala cu cerinţa de capital pentru contractul în cauza care ar rezultă dintr-un calcul efectuat folosind metoda stabilita în cuprinsul acestei anexe sau din aplicarea metodei modelelor interne, descrisa în Anexa V. Instituţiile trebuie să dispună de capacitatea de a realiza în orice moment verificarea echivalentei dintre asemenea cerinţe de marja şi cerinţele de capital calculate conform metodelor menţionate anterior. Verificarea efectiva a echivalentei menţionate se realizează cel puţin la datele pentru care se intocmesc raportarile. 9. Swap-urile pe marfuri, în care un segment al tranzactiei este un pret fixat iar celalalt este preţul de piaţa curent, se incorporeaza în abordarea pe benzi de scadenta, asa cum este prevăzut la pct. 13-18, ca o serie de pozitii egale cu valoarea notionala a contractului, o pozitie corespunzând fiecarei plati aferente swap-ului, şi se încadrează în benzile de scadenta stabilite în Tabelul 1 de la pct. 13. Pozitiile sunt pozitii lungi dacă institutia plateste un pret fix şi primeste un pret variabil şi sunt pozitii scurte dacă institutia primeste un pret fix şi plateste un pret variabil. Swap-urile pe marfuri, în care segmentele tranzactiei sunt pe marfuri diferite, se raporteaza în benzile de scadenta relevante pentru abordarea pe benzi de scadenta. 10. Pentru scopurile acestei anexe, optiunile pe marfuri sau pe instrumentele financiare derivate pe marfuri se trateaza ca şi cum ar fi pozitii egale în valoare cu suma aferenta instrumentului suport la care se referă opţiunea, inmultita cu valoarea delta aferenta. Pozitiile astfel obtinute pot fi compensate cu orice pozitii de semn opus pe marfuri suport sau pe instrumente financiare derivate pe marfuri, identice. Valoarea delta utilizata este cea a bursei în cauza sau, în cazul în care aceasta nu este disponibila, precum şi în cazul optiunilor tranzactionale pe OTC, este cea calculată de institutia insasi, sub rezerva ca autoritatea competentă este convinsa de faptul ca modelul u