NORME GENERALE din 11 decembrie 2013

Pe scurt

Aceste norme reglementează modul în care este organizată și se desfășoară activitatea de audit public intern în instituțiile din sectorul public din România. Ele stabilesc structurile responsabile și atribuțiile acestora pentru a asigura o bună gestionare a fondurilor și patrimoniului public.

Ce reglementează

Organizarea și funcționarea structurilor de audit public intern, cum ar fi Comitetul pentru audit public intern și Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI).
Atribuțiile compartimentelor de audit public intern din cadrul entităților publice.
Cazurile în care entitățile publice sunt exceptate de la organizarea propriului compartiment de audit public intern și cum se realizează auditul în aceste situații.
Domeniile și activitățile care trebuie auditate, inclusiv cele financiare, administrarea patrimoniului și sistemele de control.

Cui îi este adresat

Entităților din sectorul public din România.
Conducătorilor entităților publice și persoanelor responsabile cu organizarea auditului intern.

Puncte cheie

Activitatea de audit public intern este obligatorie pentru fiecare entitate publică, cu anumite excepții.
Entitățile publice care gestionează anual bugete mai mari de 100.000 euro trebuie să își asigure activitatea de audit public intern.
Compartimentele de audit public intern auditează cel puțin o dată la 3 ani activitățile financiare, administrarea patrimoniului și sistemele de control.
Comitetul pentru audit public intern este format din 11 membri, iar Comitetele de audit public intern din instituțiile publice mari (bugete de peste 2 miliarde lei) au 5 sau 7 membri.

Textul legii

NORME GENERALE din 11 decembrie 2013 privind exercitarea activităţii de audit public intern Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 17 din 10 ianuarie 2014 Partea I Aplicarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern în România Capitolul I Organizarea auditului public intern în România 1.1. Cadrul general. Prezentele norme reglementează organizarea şi exercitarea activităţii de audit public intern în entităţile din sectorul public. 1.2. Structurile de audit public intern din România 1.2.1. Comitetul pentru audit public intern, organism cu caracter consultativ, este constituit din 11 membri, dintre care 10 specialişti din afara Ministerului Finanţelor Publice şi directorul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern, denumită în continuare UCAAPI; acesta acţionează în vederea definirii strategiei şi îmbunătăţirii activităţii de audit intern în sectorul public. 1.2.2. UCAAPI, structură distinctă în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, este în directa subordonare a ministrului finanţelor publice, având atribuţii de coordonare, evaluare şi sinteză în domeniul activităţii de audit public intern la nivel naţional, efectuează misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale şi misiuni de audit public intern la entităţile publice centrale care derulează anual bugete mai mici de 5 milioane lei şi nu au organizat compartiment de audit public intern; conducătorul UCAAPI este numit de ministrul finanţelor publice cu avizul Comitetului pentru audit public intern. 1.2.3. Comitetele de audit public intern sunt organisme cu caracter consultativ, constituite în cadrul instituţiilor publice centrale care derulează anual bugete mai mari de 2 miliarde de lei. Comitetele de audit public intern sunt formate din 5 sau 7 membri, dintre care auditori interni cu experienţă de minimum 5 ani, 2-3 persoane, specialişti cu vechime de minimum 5 ani în domeniul specific de activitate al instituţiei publice sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane, şi şeful compartimentului de audit public intern din cadrul instituţiei publice. Comitetele de audit public intern sunt conduse de un preşedinte şi au ca scop să faciliteze relaţia dintre compartimentele de audit public intern şi conducerea instituţiei publice, pentru îmbunătăţirea activităţii de audit public intern. Comitetele de audit public intern se pot înfiinţa şi la instituţiile publice cu bugete mai mici de 2 miliarde lei, derulate în cursul unui exerciţiu financiar, prin decizia conducătorului entităţii publice. 1.2.4. Compartimentele de audit public intern reprezintă structurile funcţionale de bază în domeniul auditului public intern, sunt organizate în subordinea directă a conducătorului entităţii publice şi exercită efectiv funcţia de audit intern. 1.2.4.1. Noţiunea de "compartiment" utilizată în Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare (Legea nr. 672/2002), este în sens generic. Structura funcţională de bază în domeniul auditului public intern se stabileşte după parcurgerea următoarelor etape:

a)identificarea tuturor activităţilor desfăşurate atât în cadrul entităţii publice, cât şi în cadrul entităţilor aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate, în care aceasta exercită în mod direct misiuni de audit public intern; ...
b)identificarea riscurilor asociate activităţilor; ...
c)identificarea formelor de control intern ataşate fiecărei activităţi; ...
d)stabilirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitării formelor de control; ...
e)stabilirea fondului de timp necesar efectuării misiunilor de audit public intern, prin luarea în considerare a următorilor factori: bugetul alocat entităţii, numărul entităţilor aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate, numărul angajaţilor, specificul entităţii publice, complexitatea şi importanţa socială a activităţilor, respectarea periodicităţii în auditare, activităţile cu riscuri mari/medii. ... 1.2.4.2. După determinarea volumului activităţii de audit public intern şi a numărului de posturi necesare, se stabileşte, prin conexare cu cadrul legal care reglementează organizarea instituţiilor publice, tipul concret al structurii de organizare, respectiv direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau compartiment. 1.3. Organizarea auditului intern la nivelul entităţilor publice 1.3.1. Compartimentul de audit public intern se organizează în mod obligatoriu la nivelul fiecărei entităţi publice, prin decizia persoanelor responsabile, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea nr. 672/2002. Excepţie fac următoarele:
a)entităţile publice centrale la nivelul cărora se exercită funcţia de ordonator principal de credite şi se gestionează anual un buget de până la 5 milioane lei şi care nu au constituit compartiment de audit public intern. La aceste entităţi publice activitatea de audit intern este realizată de Ministerul Finanţelor Publice, prin UCAAPI, pe bază de protocol. Misiunile de audit public intern planificate la aceste entităţi publice, aprobate în prealabil de conducătorii acestora, sunt incluse în planurile de activitate ale UCAAPI şi sunt realizate în baza normelor metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern specifice elaborate de către aceasta; ...
b)instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, aşa cum sunt definite la art. 2 lit.
s)din Legea nr. 672/2002. La aceste entităţi publice auditul intern este efectuat de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice; ...
c)entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altei entităţi publice pentru care conducerea de la nivelul organului ierarhic superior nu şi-a dat acordul pentru înfiinţarea compartimentului de audit public intern. La aceste entităţi publice activitatea de audit public intern este efectuată de către compartimentul de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior, în conformitate cu art. 11 lit.
f)din Legea nr. 672/2002; ...
d)entităţile publice locale care cooperează pentru asigurarea funcţiei de audit intern. La aceste entităţi publice auditul intern este efectuat de către compartimentul de audit public intern constituit la nivelul entităţii publice/structurii asociative organizatoare. ... 1.3.2. Entităţile publice care derulează anual bugete în echivalent lei mai mari de 100.000 euro îşi asigură activitatea de audit public intern prin una dintre modalităţile prevăzute de Legea nr. 672/2002. 1.3.3. Entităţile publice care au organizate compartimente de audit public intern şi devin instituţii publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi, înştiinţează compartimentele de audit public intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice de noul statut, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 2 lit.
s)din Legea nr. 672/2002. 1.3.4. Urmărirea îndeplinirii condiţiilor de încadrare în instituţia publică mică este în responsabilitatea conducătorului instituţiei în cauză, care înştiinţează compartimentele de audit public intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cu privire la statutul său. 1.4. Atribuţiile compartimentului de audit public intern 1.4.1. Elaborează norme metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, avizate de către:
a)UCAAPI, pentru compartimentele de audit public intern organizate la nivelul entităţilor publice centrale şi locale la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite şi pentru compartimentele de audit public intern constituite la nivelul entităţilor publice/structurilor asociative organizatoare în cazul entităţilor publice care îşi asigură funcţia de audit intern prin cooperare; ...
b)compartimentul de audit public intern organizat la nivelul entităţilor publice ierarhic superioare, pentru compartimentele de audit public intern constituite la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestora. ... 1.4.1.1. Pentru avizarea normelor proprii specifice, entităţile publice au obligaţia de a transmite structurilor abilitate, în termen de 90 de zile lucrătoare, de la data luării deciziei de elaborare/actualizare, cu aprobarea conducerii entităţii publice, proiectele de norme proprii semnate pe fiecare pagină de şeful compartimentului de audit public intern. 1.4.1.2. Compartimentele de audit public intern care funcţionează la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea unei alte entităţi publice îşi desfăşoară activitatea de audit public intern pe baza normelor metodologice privind exercitarea activităţii de audit intern elaborate de compartimentul de audit public intern organizat la nivelul organului ierarhic superior. 1.4.1.3. Compartimentele de audit public intern care funcţionează la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altei entităţi publice pot elabora norme metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern specifice entităţii numai dacă solicită acordul organului ierarhic superior şi dacă acest acord se dă în acest sens. 1.4.1.4. În termen de 30 de zile lucrătoare de la data solicitării avizării, compartimentele de audit public intern abilitate să avizeze normele metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern specifice entităţilor publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate au responsabilitatea să emită avizul şi să-l comunice entităţii în cauză. 1.4.1.5. Clarificările, modificările şi completările la proiectele de norme, venite din partea compartimentelor de audit public intern avizatoare se vor realiza de către compartimentele de audit public intern iniţiatoare ale normelor; în aceste cazuri termenele de avizare se vor prelungi în mod corespunzător în funcţie de data la care sunt transmise normele revizuite. 1.4.1.6. Următoarele entităţi publice nu elaborează norme proprii:
a)instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice. Misiunile de audit public intern se desfăşoară la nivelul acestora în conformitate cu normele metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern specifice Ministerului Finanţelor Publice; ...
b)entităţile publice centrale, care derulează un buget anual de până la 5 milioane lei şi nu au constituit compartiment de audit public intern. Misiunile de audit public intern se desfăşoară la nivelul acestor entităţi în conformitate cu normele metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern elaborate în acest sens de către UCAAPI; ...
c)entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altor entităţi publice pentru care s-a decis organizarea compartimentului de audit public intern fără obligaţia elaborării de norme metodologice specifice exercitării activităţii de audit public intern. Misiunile de audit public intern se desfăşoară la aceste entităţi în conformitate cu normele metodologice privind exercitarea activităţii de audit intern specifice entităţii publice ierarhic superioare; ...
d)entităţile publice aflate în subordonarea/în coordonarea/ sub autoritatea altor entităţi publice pentru care aceasta a decis neînfiinţarea compartimentului de audit public intern. Misiunile de audit public intern se desfăşoară la nivelul acestor entităţi de către entităţile publice ierarhic superioare, în conformitate cu normele metodologice privind exercitarea activităţii de audit intern specifice acestora. ... 1.4.2. Elaborează proiectul planului multianual de audit public intern şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern, conform dispoziţiilor pct. 2.4.1. şi 2.4.2. 1.4.3. Efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate. 1.4.3.1. Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică, inclusiv din entităţile aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public. 1.4.3.2. Compartimentele de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
a)activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă; ...
b)plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; ...
c)administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; ...
d)concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; ...
e)constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora; ...
f)alocarea creditelor bugetare; ...
g)sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia; ...
h)sistemul de luare a deciziilor; ...
i)sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; ...
j)sistemele informatice. ... 1.4.3.3. Misiunile dispuse de UCAAPI/compartimentele de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior se cuprind în planul anual de audit public intern al compartimentelor de audit public intern, se realizează în bune condiţii şi se raportează în termenele fixate. Modalitatea de planificare, derulare, realizare şi raportare respectă în totalitate procedura stabilită de UCAAPI. 1.4.4. Informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate. Compartimentul de audit public intern transmite la UCAAPI/organul ierarhic superior sinteze ale recomandărilor neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă, după cum urmează:
a)entităţile publice ale administraţiei centrale şi locale la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite şi entităţile publice care îşi asigură funcţia de audit intern prin sistemul de cooperare transmit informări trimestriale la UCAAPI, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului; ...
b)entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altor entităţi publice transmit trimestrial sinteze, în maximum 5 zile calendaristice de la încheierea trimestrului, entităţii publice ierarhic superioare. ... 1.4.5. Raportează periodic la UCAAPI, prin compartimentele de audit public intern de la nivelul entităţii publice ierarhic superioare, după caz, asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor. Compartimentele de audit public intern transmit la UCAAPI/compartimentele de audit public intern ierarhic superioare, la solicitarea acestora, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitatea lor de audit intern. 1.4.6. Elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern care prezintă modul de realizare a obiectivelor compartimentului de audit public intern. 1.4.6.1. Raportul anual al activităţii de audit public intern cuprinde următoarele informaţii minimale: constatări, recomandări şi concluzii rezultate din activitatea de audit public intern, progresele înregistrate prin implementarea recomandărilor, iregularităţi sau posibile prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum şi informaţii referitoare la pregătirea profesională. 1.4.6.2. Compartimentele de audit public intern transmit rapoartele anuale privind activitatea de audit intern, astfel:
a)entităţile publice centrale la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite transmit raportul la UCAAPI, până la data de 15 februarie a anului următor, pentru anul încheiat; entităţile publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate transmit rapoartele la acestea până la data de 30 ianuarie a anului următor, pentru anul încheiat; ...
b)entităţile publice locale la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite şi entităţile publice care îşi asigură funcţia de audit public intern prin cooperare transmit raportul la UCAAPI, până la data de 31 ianuarie a anului următor, pentru anul încheiat; entităţile publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate transmit rapoartele la acestea până la data de 15 ianuarie a anului următor, pentru anul încheiat. ... 1.4.7. Raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate iregularităţile sau posibilele prejudicii identificate în realizarea misiunilor de audit public intern. 1.4.7.1. Iregularităţile sau posibilele prejudicii constatate de auditorii interni sunt raportate conducătorului entităţii publice şi structurii de control abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare. 1.4.7.2. Auditorul intern propune, după caz, suspendarea misiunii de audit public intern în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, cu acordul conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea, dacă din analiza preliminară a verificărilor efectuate se estimează că prin continuarea acesteia nu se ating obiectivele de audit intern (limitarea accesului, informaţii insuficiente ş.a.). 1.4.7.3. Cazurile de iregularităţi sau posibile prejudicii identificate se cuprind în raportările periodice şi anuale. 1.4.8. Verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern la compartimentele de audit public intern organizate la nivelul entităţilor publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate. 1.4.8.1. Verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern se realizează prin misiuni de evaluare a activităţii de audit public intern planificate sau ad-hoc. 1.4.8.2. Abaterile de la norme, instrucţiuni sau Codul privind conduita etică a auditorului intern constatate pe timpul misiunilor de evaluare sunt corectate prin formularea de recomandări în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză. Capitolul II Normele aplicabile compartimentului de audit public intern şi auditorilor interni 2.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern 2.1.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern are scopul de a crea cadrul etic necesar desfăşurării profesiei de auditor intern, astfel încât acesta să îşi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii instituţiei sau autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea. 2.1.2. Codul privind conduita etică a auditorului intern cuprinde principiile şi regulile de conduită ce trebuie aplicate şi respectate de auditorii interni în desfăşurarea activităţii lor şi este aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice. 2.2. Normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern 2.2.1. Compartimentul de audit public intern elaborează norme metodologice specifice entităţii publice cu privire la exercitarea activităţii de audit public intern în baza cărora îşi desfăşoară activitatea. 2.2.2. Normele metodologice specifice entităţii publice se elaborează în conformitate cu prezentele norme, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi buna practică în domeniul auditului intern. 2.3. Norme de calificare ale auditului public intern 2.3.1. Misiune, competenţe şi responsabilităţi 2.3.1.1. Rolul şi obiectivele auditului public intern, tipurile de audit intern, atribuţiile şi principiile aplicabile compartimentului de audit public intern şi auditorului intern, precum şi condiţiile şi regulile de derulare a misiunilor de audit public intern sunt definite în Carta auditului intern. 2.3.1.2. Carta auditului intern menţionează poziţia compartimentului de audit public intern în cadrul entităţii publice, defineşte sfera de activitate a auditului intern, drepturile şi obligaţiile auditorilor interni. Acest document este elaborat de către compartimentele de audit public intern, avizat de Comitetul de audit intern, dacă este cazul, şi aprobat de conducătorul entităţii publice. 2.3.2. Independenţă şi obiectivitate 2.3.2.1. Independenţa organizatorică. Compartimentul de audit public intern funcţionează în subordinea directă a conducătorului entităţii publice, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile entităţii publice. 2.3.2.1.1. Prin atribuţiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în exercitarea activităţilor auditabile sau în elaborarea procedurilor specifice, altele decât cele de audit intern. 2.3.2.1.2. Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor de nicio natură, începând de la stabilirea obiectivelor de audit, realizarea efectivă a lucrărilor specifice misiunii şi până la comunicarea rezultatelor acesteia. 2.3.2.1.3. Şeful compartimentului de audit public intern participă, în măsura în care se solicită acest lucru, la reuniunile conducerii entităţii publice sau ale oricărei altei comisii, oricărui altui consiliu sau comitet cu atribuţii în domeniul guvernanţei entităţii, managementului riscului şi controlului. 2.3.2.2. Obiectivitate individuală. Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, să nu aibă prejudecăţi şi să evite conflictele de interese, să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern. 2.3.3. Numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern 2.3.3.1. Numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern se realizează astfel:
a)la nivelul entităţilor publice centrale şi locale la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite şi entităţilor publice/structurilor asociative organizatoare, numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern se face de către conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI; ...
b)la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altor entităţi publice, numirea, respectiv destituirea se face de către conducătorul entităţii publice cu avizul şefului compartimentului de audit public intern din cadrul entităţii publice ierarhic superioare. ... 2.3.3.2. Pentru numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern, la nivelul UCAAPI/ compartimentului de audit public intern organizat la nivelul organului ierarhic superior, se constituie, în funcţie de necesităţi, o comisie de avizare constituită din:
a)conducătorul UCAAPI/conducătorul compartimentului de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior, după caz; ...
b)auditori interni, desemnaţi de conducătorul UCAAPI/ conducătorul compartimentului de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior, după caz; ...
c)secretarul comisiei, care are responsabilităţi administrative, stabilit prin dispoziţie a conducătorului UCAAPI/conducătorului compartimentului de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior, după caz. ... 2.3.3.3. Numărul auditorilor interni desemnaţi în comisia de avizare este stabilit de conducătorul UCAAPI/conducătorul compartimentului de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior. 2.3.3.4. Numirea şefului compartimentului de audit public intern 2.3.3.4.1. Candidaţii pentru funcţia de şef al compartimentului de audit public intern depun la UCAAPI/ compartimentul de audit intern, responsabil cu atribuţia de avizare, următoarele documente:
a)curriculum vitae; ...
b)minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern; ...
c)o lucrare de concepţie privind organizarea şi exercitarea auditului intern la entitate publică; ...
d)o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni. ... 2.3.3.4.2. Avizarea candidaţilor se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora şi prin consultări directe. 2.3.3.4.3. Procedura de avizare a şefilor compartimentelor de audit public intern din cadrul entităţilor publice se realizează prin analiza documentaţiilor depuse şi organizarea unui interviu, care este stabilit cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data termenului-limită de avizare. 2.3.3.4.4. Membrii comisiei de avizare acordă note de la 1 la 10 şi stabilesc calificativul final, astfel:
a)slab, pentru medii sub 7; ...
b)bine, pentru medii cuprinse între 7 şi 9; ...
c)foarte bine, pentru medii peste 9. ... 2.3.3.4.5. Avizul este favorabil pentru calificativele bine şi foarte bine şi nefavorabil în cazul în care se obţine calificativul slab. 2.3.3.4.6. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante sau conducerii entităţii publice, după caz, în termen de două zile de la data susţinerii interviului. 2.3.3.4.7. Numirea şefului compartimentului de audit public intern se face de către conducătorul entităţii publice respective în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcţii. 2.3.3.5. Destituirea şefului compartimentului de audit public intern 2.3.3.5.1. Pentru destituirea şefului compartimentului de audit public intern, conducătorul entităţii solicită UCAAPI/ compartimentului de audit public intern de la nivelul organului ierarhic superior avizul în vederea destituirii, cu menţionarea motivelor destituirii. 2.3.3.5.2. Comisia de avizare, constituită în condiţiile pct. 2.3.3.2, analizează motivele, efectuează investigaţii şi consultări directe cu şeful compartimentului de audit public intern propus pentru destituire, după caz, şi în termen de 10 zile lucrătoare prezintă conducătorului entităţii publice solicitante, motivat în scris, avizul favorabil sau nefavorabil. 2.3.4. Numirea, respectiv revocarea auditorilor interni 2.3.4.1. Numirea auditorilor interni 2.3.4.1.1. Pentru obţinerea avizului candidaţii pentru funcţia de auditor intern depun un dosar care cuprinde următoarele documente:
a)curriculum vitae; ...
b)o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni; ...
c)o lucrare în domeniul auditului public intern; ...
d)două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern. ... 2.3.4.1.2. Şeful compartimentului de audit public intern analizează dosarele de avizare depuse de solicitanţi şi realizează un interviu cu aceştia, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului; notarea şi stabilirea calificativului de către şeful compartimentului se face prin respectarea aceloraşi cerinţe stabilite pentru avizarea şefului compartimentului de audit public intern din prezentele norme. 2.3.4.1.3. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante şi conducerii entităţii publice în cauză, în termen de două zile de la data susţinerii interviului. 2.3.4.2. Revocarea auditorilor interni 2.3.4.2.1. Conducătorul entităţii publice înştiinţează şeful compartimentului de audit public intern despre intenţia de revocare a unui auditor intern şi despre motivele acesteia. 2.3.4.2.2. Şeful compartimentului de audit public intern analizează motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe cu acesta, după caz, şi, în termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, prezintă avizul favorabil sau nefavorabil. 2.3.4.3. Numirea, respectiv revocarea auditorilor interni, în cazul în care funcţia de auditor intern nu este o funcţie publică, se face de către conducătorul entităţii publice, în concordanţă cu reglementările legale în vigoare şi cu prevederile prezentelor norme. 2.3.5. Competenţa şi conştiinţa profesională 2.3.5.1. Competenţa. Auditorii interni trebuie să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe necesare pentru aşi exercita atribuţiile şi responsabilităţile individuale, mai ales:
a)competenţa în aplicarea normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit; ...
b)cunoştinţe în ceea ce priveşte principiile şi tehnicile contabile; ...
c)cunoaşterea principiilor de bază în domeniile: management, economic, drept şi tehnologia informaţiei; ...
d)cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate, de a detecta şi a preveni fraudele, nefiind în sarcina auditorilor interni investigarea acestora; ...
e)capacitatea de a comunică oral şi în scris, de a putea expune clar şi convingător obiectivele, constatările şi recomandările fiecărei misiuni de audit public intern. ... 2.3.5.1.1. Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună în mod colectiv de toată competenţa şi experienţa necesară în realizarea misiunilor de audit public intern. 2.3.5.1.2. Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi încredinţate auditorilor interni care au pregătirea şi experienţa corespunzătoare nivelului de complexitate a activităţilor pe care trebuie să le auditeze. 2.3.5.1.3. Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună de aplicaţii şi programe informatice moderne, metodologii, metode de analiză şi eşantionare şi instrumente de control a sistemelor informatice. 2.3.5.1.4. Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să se asigure că auditorii desemnaţi posedă cunoştinţele, îndemânarea şi competenţele necesare pentru desfăşurarea corectă a fiecărei misiunii de audit public intern. 2.3.5.2. Conştiinţa profesională. Auditorii interni trebuie să depună toate eforturile în exercitarea atribuţiilor şi să ia în considerare următoarele elemente:
a)perioada de lucru necesară pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit public intern; ...
b)complexitatea şi importanţa domeniilor auditate; ...
c)pertinenţa şi eficacitatea procesului de management al riscurilor şi de control intern; ...
d)probabilitatea existenţei erorilor, iregularităţilor, disfuncţionalităţilor sau a fraudei; ...
e)costurile implementării unor activităţi de control suplimentare în raport cu avantajele preconizate. ... 2.3.5.2.1. Auditorul intern trebuie să aibă o preocupare permanentă în ceea ce priveşte riscurile semnificative susceptibile să afecteze obiectivele, activităţile şi resursele entităţii publice. 2.3.5.3. Pregătirea profesională continuă. Auditorii interni trebuie să îşi îmbunătăţească cunoştinţele şi practica profesională printr-o pregătire continuă. 2.3.5.3.1. Şeful compartimentului de audit public intern şi conducerea entităţii publice vor asigura condiţiile necesare perfecţionării profesionale, perioada destinată acestui scop prin lege fiind de minimum 15 zile lucrătoare pe an. 2.3.5.3.2. Îmbunătăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi valorilor în cadrul formării profesionale continue se realizează prin:
a)participarea la cursuri şi seminare pe teme specifice domeniilor cadrului general de competenţe profesionale sau specifice entităţii publice; ...
b)studii individuale pe teme aprobate de şeful compartimentului de audit public intern; ...
c)publicarea de materiale de specialitate. ... 2.3.5.4. În misiunile de audit public intern, care necesită cunoştinţe de strictă specialitate pentru realizarea obiectivelor, pot fi contractate servicii de expertiză/consultanţă din interiorul sau din afara entităţii publice, calitatea acestor servicii fiind monitorizată de către compartimentul de audit public intern solicitant. 2.3.6. Evaluarea calităţii activităţii de audit public intern 2.3.6.1. Evaluarea calităţii activităţii de audit intern este o activitate ex-post, care constă în examinarea sistematică, din punctul de vedere al conformităţii şi al performanţei, a activităţii compartimentului de audit public intern din cadrul unei entităţi publice, în raport cu anumite criterii şi care se concretizează în furnizarea unei opinii. 2.3.6.1.1. Evaluarea conformităţii activităţii de audit public intern urmăreşte concordanţa dintre modul de organizare şi funcţionare a activităţii de audit public intern şi cadrul normativ specific domeniului, precum şi analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite. 2.3.6.1.2. Evaluarea calităţii activităţii de audit public intern se bazează, în principal, pe:
a)respectarea Normelor privind exercitarea activităţii de audit public intern şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern; ...
b)caracterul adecvat al Cartei auditului intern, al regulilor şi procedurilor de audit intern, al obiectivelor, indicatorilor de performanţă şi sistemului de informaţii; ...
c)contribuţia auditului intern la procesele de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă ale entităţii; ...
d)contribuţia auditului intern la crearea unui plus de valoare şi la îmbunătăţirea funcţionării entităţii. ... 2.3.6.2. Evaluarea calităţii activităţii de audit intern se realizează prin evaluări interne şi evaluări externe. 2.3.6.2.1. Evaluările interne sunt realizate de către şeful compartimentului de audit public intern şi constau în:
a)evaluări periodice, realizate prin evaluări privind performanţele auditorilor interni, anual şi cu ocazia finalizării misiunii de audit intern, şi autoevaluări ale sistemului de control intern; ...
b)evaluări continue, realizate prin monitorizarea îndeplinirii activităţilor/acţiunilor, supervizarea misiunilor de audit intern. ... 2.3.6.2.2. Evaluările externe sunt evaluări periodice a activităţii de audit intern, din punctul de vedere al conformităţii şi performanţei, realizate de către UCAAPI/compartimentele de audit public intern constituite la nivelul entităţilor publice ierarhic superioare, cel puţin o dată la 5 ani, prin:
a)verificarea respectării de către compartimentul de audit public intern a normelor, instrucţiunilor, Codului privind conduita etică a auditorului intern; ...
b)evaluarea calităţii activităţii de audit intern, pe baza unor criterii de evaluare stabilite în raport cu cadrul normativ aplicabil; ...
c)furnizarea unei opinii, în funcţie de nivelurile de apreciere acordate şi prin formularea de recomandări menite să corecteze disfuncţiile şi să îmbunătăţească activităţile, cu ocazia realizării fiecărei misiuni de audit public intern. ... 2.3.6.2.3. Evaluările interne cuprind şi evaluările realizate de către structurile auditate la finalizarea misiunilor de audit public intern, precum şi de alte structuri cu atribuţii în acest sens. 2.3.7. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern 2.3.7.1. La nivelul compartimentului de audit public intern se elaborează un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele auditului intern, care să permită un control continuu al eficacităţii acestuia. 2.3.7.2 Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern trebuie să garanteze că activitatea de audit intern se desfăşoară în conformitate cu normele, instrucţiunile şi Codul privind conduita etică a auditorului intern şi să contribuie la îmbunătăţirea activităţii compartimentului de audit public intern. 2.3.7.3. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern cuprinde: metodologia de elaborare a programului, planul de acţiune şi raportul de monitorizare. 2.3.7.3.1. Metodologia de elaborare a programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern, prevăzut în anexa nr. 1, descrie procesul de elaborare, actualizare şi monitorizare a programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern prin evidenţierea scopului, obiectivelor, responsabililor, termenelor şi tipurilor de evaluare. Pentru fiecare tip de evaluare, metodologia prezintă modul de realizare a acestora, astfel:
a)evaluarea internă - descrie modul de realizare a tipurilor de evaluări interne exercitate la nivelul compartimentului de audit public intern, respectiv: supervizarea, evaluarea performanţei auditorilor interni la finalizarea misiunilor de audit, evaluarea misiunilor de audit de către structurile auditate, monitorizarea realizării activităţilor, evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale; ...
b)evaluarea externă - descrie modul de realizare a tipurilor de evaluări externe exercitate la nivelul compartimentului de audit public intern, respectiv: de UCAAPI/compartimentele de audit public intern de la nivelul ierarhic superior, de Curtea de Conturi, de Comisia Europeană şi de alte structuri de audit abilitate. ... 2.3.7.3.2. Planul de acţiune este instrumentul de punere în lucru a Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern şi este structurat pe: obiective, acţiuni, indicatori de performanţă, termene, responsabili şi observaţii. 2.3.7.3.3. Raportul de monitorizare a Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern prezintă rezultatele evaluării gradului de realizare a obiectivelor cuprinse în planul de acţiune. 2.3.7.4. Îndrumarul de elaborare a programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern şi planul de acţiune se actualizează în funcţie de rezultatele evaluărilor interne şi externe. 2.3.7.5. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern este aprobat de şeful compartimentului de audit public intern. 2.4. Norme de funcţionare a auditului public intern 2.4.1. Planificarea activităţii de audit public intern 2.4.1.1. Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit public intern şi în acest sens asigură elaborarea planurilor multianuale şi planurilor anuale de audit intern. 2.4.1.2. Planificarea activităţii de audit public intern se realizează astfel:
a)planificarea multianuală pe 3-5 ani cuprinde misiunile de evaluare a activităţii de audit intern care se realizează cel puţin o dată la 5 ani, misiunile privind auditarea activităţilor derulate de entitatea publică, activităţi care sunt auditate cel puţin o dată la 3 ani, precum şi misiunile de consiliere; ...
b)planificarea anuală cuprinde misiunile ce se realizează pe parcursul unui an, ţinând cont de rezultatul evaluării riscurilor şi de resursele de audit disponibile. ... 2.4.1.2.1. Planurile anuale/multianuale ale compartimentelor de audit public intern de la nivelul entităţilor publice ierarhic superioare vor cuprinde şi misiuni aferente domeniilor/ activităţilor derulate la nivelul entităţilor aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestora şi care nu au asigurată funcţia de audit public intern. 2.4.1.3. Selectarea misiunilor de audit public intern în vederea cuprinderii în planuri se face în funcţie de următoarele elemente:
a)evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, procese, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni; ...
b)criteriile semnal şi sugestiile conducătorului entităţii publice, deficienţele constatate anterior în rapoartele de audit; deficienţele constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor; deficienţele consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; aprecierile unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne; evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat; alte informaţii şi indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri; ...
c)misiunile recomandate de UCAAPI/compartimentul de audit public intern de la nivelul ierarhic superior, fapt pentru care conducătorii entităţilor publice au sarcina să ia toate măsurile organizatorice pentru ca acestea să fie introduse în planul anual de audit public intern al entităţii publice, să fie realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat; ...
d)numărul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altei entităţi publice; ...
e)periodicitatea în auditare, cel puţin o dată la 3 ani; ...
f)periodicitatea în evaluare, cel puţin o dată la 5 ani; ...
g)tipurile de audit; ...
h)recomandările Curţii de Conturi; ...
i)resursele de audit disponibile. ... 2.4.1.3.1. Proiectul planului anual de audit public intern este întocmit până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează. Conducătorul entităţii publice aprobă proiectul planului anual de audit public intern până la data de 20 decembrie a anului precedent. 2.4.1.3.2. Planul multianual şi planul anual de audit public intern reprezintă documente oficiale, sunt avizate de şeful compartimentului de audit public intern şi aprobate de conducătorul entităţii publice şi păstrate 10 ani în arhiva entităţii publice împreună cu referatele de justificare. 2.4.1.4. Misiunile de audit public intern cuprinse în planurile de audit intern se fundamentează prin referatul de justificare, care prezintă în sinteză pentru fiecare misiune de audit public intern rezultatele analizei riscului asociat, criteriile semnal şi alte elemente specifice, care s-au avut în vedere la selectarea misiunii de audit respective. 2.4.1.5. Elaborarea planurilor multianuale şi anuale de audit public intern se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:
a)identificarea proceselor/activităţilor/structurilor/programelor desfăşurate în cadrul entităţii publice şi cuprinse în sfera auditului public intern; ...
b)stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor; ...
c)determinarea punctajului total al riscului pe fiecare proces/activitate/structură/program şi ierarhizarea acestora; ...
d)stabilirea modului de cuprindere/repartizare a misiunilor de audit public intern în plan/întocmirea referatului de justificare; ...
e)întocmirea proiectelor planurilor de audit public intern multianual şi anual. ... 2.4.1.5.1. Planul multianual de audit public intern, prevăzut în anexa nr. 2, cuprinde cel puţin următoarele:
a)domeniul auditabil; ...
b)tema misiunii de audit public intern; ...
c)anul realizării. ... 2.4.1.5.2. Planul anual de audit public intern, prevăzut în anexa nr. 3, cuprinde cel puţin următoarele:
a)domeniul auditabil; ...
b)denumirea misiunii de audit public intern; ...
c)obiectivele generale ale misiunii de audit public intern; ...
d)tipul misiunii de audit public intern; ...
e)perioada de realizare a misiunii de audit public intern; ...
f)perioada supusă auditării; ...
g)numărul auditorilor interni implicaţi în misiunea de audit public intern; ...
h)entitatea auditată. ... 2.4.1.5.3. Planul de audit intern cuprinde misiunile de audit public intern selectate în conformitate cu dispoziţiile pct. 2.4.1.3 şi cu resursele de audit disponibile - auditori interni, timp, resurse financiare. 2.4.1.5.4. Planul de audit intern este structurat pe misiuni de asigurare, misiuni de consiliere şi misiuni de evaluare. 2.4.1.6. Actualizarea planurilor de audit public intern se realizează prin referat de modificare, aprobat de conducătorul entităţii publice, în funcţie de:
a)modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificaţie a auditării anumitor procese/activităţi/ acţiuni; ...
b)solicitările conducătorului entităţii publice, ale UCAAPI/ entităţii publice ierarhic superioare de a introduce/înlocui unele misiuni din planul de audit public intern; ...
c)schimbări semnificative privind expunerea la riscuri a entităţii publice sau apariţia unor criterii semnal. ... 2.4.1.7. Planul multianual de audit public intern se actualizează dacă au loc modificări în structura proceselor/ activităţilor/acţiunilor derulate de entitatea publică. 2.4.2. Gestiunea resurselor umane 2.4.2.1. Şeful compartimentului de audit public intern răspunde pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern şi asigură resursele necesare îndeplinirii în mod eficient a planului anual de audit public intern. 2.4.3. Obiectivele activităţii de audit public intern 2.4.3.1. Obiectivele activităţii de audit public intern vizează evaluarea şi îmbunătăţirea proceselor de management al riscului, de control şi de guvernanţă, precum şi nivelurile de calitate atinse în îndeplinirea responsabilităţilor, cu scopul de:
a)a oferi o asigurare rezonabilă că acestea funcţionează cum s-a prevăzut şi că permit realizarea obiectivelor şi scopurilor propuse; ...
b)a formula recomandări pentru îmbunătăţirea funcţionării activităţilor entităţii publice în ceea ce priveşte eficienţa şi eficacitatea. ... 2.4.3.2. Evaluarea managementului riscurilor. Auditul intern evaluează existenţa proceselor adecvate, suficiente şi eficace în domeniul managementului riscurilor. 2.4.3.2.1. Auditul intern sprijină conducătorul entităţii publice în identificarea şi evaluarea riscurilor şi contribuie la îmbunătăţirea sistemului de control intern/managerial. 2.4.3.3. Evaluarea sistemelor de control intern. Auditul intern ajută organizaţia să menţină un sistem de control intern/managerial corespunzător, evaluând eficienţa şi eficacitatea şi asigurând îmbunătăţirea acestuia. 2.4.3.3.1. Evaluarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de control intern/managerial se realizează pe baza rezultatelor evaluării riscurilor şi vizează cel puţin operaţiile cu privire la:
a)fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale; ...
b)eficacitatea şi eficienţa proceselor/activităţilor/operaţiilor; ...
c)protejarea patrimoniului; ...
d)respectarea legilor, reglementărilor şi procedurilor. ... 2.4.3.3.2. Auditorii interni trebuie să examineze, pe timpul derulării misiunilor de audit public intern, procedurile formalizate în acord cu obiectivele misiunii în vederea identificării tuturor deficienţelor acestora. 2.4.3.3.3. Auditorii interni trebuie să analizeze operaţiile şi activităţile şi să determine măsura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite şi dacă operaţiile/activităţile sunt aplicate sau realizate în condiţii de conformitate şi performanţă. 2.4.3.4. Evaluarea procesului de guvernanţă. Auditul intern trebuie să evalueze şi să facă recomandări adecvate pentru îmbunătăţirea procesului de guvernanţă, contribuind la îndeplinirea următoarelor obiective:
a)promovarea unei conduite etice şi a valorilor corespunzătoare în cadrul entităţii publice; ...
b)asigurarea unui management eficace al performanţei în cadrul entităţii publice şi asumarea răspunderii; ...
c)coordonarea activităţilor şi comunicarea informaţiilor privind riscul şi controlul în cadrul entităţii publice. ... 2.4.3.5. Auditul intern trebuie să evalueze proiectarea, implementarea şi eficacitatea obiectivelor, programelor şi activităţilor, precum şi dacă tehnologia informaţiei sprijină strategiile şi obiectivele organizaţiei. 2.4.4. Planificarea şi realizarea misiunii de audit public intern 2.4.4.1. Planificarea şi realizarea misiunii de audit public intern ia în calcul următoarele:
a)obiectivele misiunii de audit public intern, care trebuie să abordeze procesele de management al riscurilor, de control intern şi de guvernanţă, asociate activităţilor supuse auditului intern; ...
b)sfera misiunii de audit public intern, care trebuie să fie suficient de extinsă şi să acopere sistemele, activităţile, operaţiile, documentele şi bunurile domeniului în care aceasta se realizează; ...
c)resursele de audit intern alocate misiunii, care trebuie să aibă în vedere natura şi complexitatea obiectivelor, limitele de timp şi rezultatele aşteptate; ...
d)programul misiunii de audit public intern, care trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor misiunii şi să definească activităţile de realizat pentru colectarea, analiza, evaluarea şi documentarea informaţiilor. ... 2.4.4.2. Realizarea misiunii de audit public intern include colectarea, analiza şi evaluarea documentelor şi informaţiilor, efectuarea testărilor planificate, stabilirea constatărilor, formularea recomandărilor şi concluziilor auditului în concordanţă cu obiectivele misiunii de audit intern. 2.4.4.3. Auditorii interni aplică tehnici şi instrumente adecvate de audit intern pentru colectarea de informaţii necesare, fiabile, pertinente şi utile în vederea realizării obiectivelor de audit intern. 2.4.4.4. Analiza şi evaluarea corespunzătoare a informaţiilor colectate permite formularea constatărilor, recomandărilor şi concluziilor adecvate de audit. 2.4.4.5. Constatările şi concluziile auditorilor interni sunt documentate cu probe suficiente şi pertinente de audit; auditorii interni adună elemente probante, formulează recomandări bazate pe analize şi monitorizează implementarea acestora. 2.4.4.6. Misiunea de audit public intern face obiectul unei supervizări corespunzătoare în vederea garantării îndeplinirii obiectivelor, asigurării calităţii şi dezvoltării profesionale a auditorilor interni. 2.4.4.7. Misiunile ad-hoc au caracter excepţional sunt realizate în baza ordinului de serviciu şi aprobate de conducătorul entităţii publice; aceste misiuni se desfăşoară în baza procedurii stabilite prin normele metodologice specifice entităţii publice privind activitatea de audit public intern. 2.4.5. Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern 2.4.5.1. Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern trebuie să conţină cel puţin informaţii cu privire la:
a)tema misiunii de audit public intern, obiectivele misiunii, tipul de audit intern şi baza legală a realizării misiunii de audit intern; ...
b)sfera misiunii de audit public intern, unde se precizează activităţile auditate, perioada vizată, documentele evaluate, documentele elaborate şi natura acţiunilor executate; ...
c)constatări, care prezintă rezultatul procesului de comparare între ceea ce ar trebui să existe, respectiv criteriile prestabilite, şi ceea ce există; ...
d)recomandări, care asigură luarea măsurilor corective cu privire la disfuncţiile constatate şi cauzele acestora, precum şi posibilele îmbunătăţiri ale activităţilor; ...
e)concluzii, care prezintă opiniile pe care auditorii interni le exprimă cu privire la consecinţele, constatările şi recomandările formulate pentru activităţile auditate; acestea prezintă măsura în care scopurile şi obiectivele entităţii publice sunt îndeplinite, iar activitatea auditată funcţionează aşa cum este prevăzut. ... 2.4.5.2. Constatările şi recomandările auditorilor interni sunt comunicate entităţii/structurii auditate, iar observaţiile sau neclarităţile sunt discutate cu responsabilii acesteia pe parcursul derulării misiunii de audit public intern. 2.4.5.3. Raportul de audit public intern se semnează pe fiecare pagină de auditorii interni şi pe ultima pagină de către supervizor/şeful compartimentului de audit public intern, se transmite spre avizare conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea, după care o copie se comunică entităţii/structurii auditate. 2.4.5.4. Rapoartele de audit intern elaborate la entităţile publice centrale, ordonatori principali de credite, care derulează anual un buget de până la 5 milioane lei, la instituţiile publice mici şi la entităţile publice care realizează auditul intern prin cooperare se transmit spre avizare conducătorilor acestor instituţii. 2.4.5.5. Compartimentul de audit public intern, în procesul de raportare a activităţii de audit intern, asigură şi raportarea asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor. 2.5. Aplicarea sancţiunilor 2.5.1. Numirea reprezentanţilor împuterniciţi ai Ministerului Finanţelor Publice pentru aplicarea contravenţiilor prevăzute la art. 23 din Legea nr. 672/2002 se face prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza propunerilor compartimentului de specialitate. Partea a II-a Metodologia de desfăşurare a misiunilor de audit public intern În cadrul acestei părţi se prezintă structura-cadru a derulării misiunilor de audit public intern privind:
a)misiunile de asigurare; ...
b)misiunile de consiliere; ...
c)misiunile de evaluare. ... Capitolul III Misiunile de asigurare Misiunile de asigurare se realizează în conformitate cu tipurile de audit intern reglementate de lege şi pot fi:
a)misiuni de audit de regularitate/conformitate; ...
b)misiuni de audit al performanţei; ...
c)misiuni de audit de sistem. ... 3.1. Misiunile de audit de regularitate 3.1.1. Prin planificarea şi realizarea misiunilor de audit de regularitate/conformitate se urmăreşte examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicate. 3.1.2. Planificarea şi realizarea misiunilor de audit de regularitate/conformitate au ca obiective:
a)să ajute entitatea/structura auditată prin intermediul opiniilor şi recomandărilor; ...
b)să contribuie la gestionarea mai bună a riscurilor de către entitatea/structura auditată; ...
c)să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile existente; ...
d)să îmbunătăţească calitatea proceselor de management al riscului, de control şi de guvernanţă; ...
e)să se asigure că informaţiile financiare şi contabile sunt fiabile şi corecte; ...
f)să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea operaţiilor. ... 3.1.3. Misiunile de audit de regularitate/conformitate au ca obiectiv principal asigurarea regularităţii/conformităţii procedurilor şi a operaţiunilor cu cadrul normativ de reglementare. Planificarea şi realizarea acestor misiuni au în vedere, în principal, compararea realităţii cu sistemul de referinţă stabilit. 3.2. Misiunile de audit al performanţei 3.2.1. Auditul performanţei este o activitate independentă şi obiectivă de analiză a activităţilor/proceselor/programelor/ proiectelor dintr-o entitate, concepută să aducă un plus de valoare acestora, prin evaluarea şi compararea rezultatelor obţinute cu cele propuse sau aşteptate, în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate. 3.2.2. Auditul performanţei examinează dacă în procesul de implementare a obiectivelor şi atribuţiilor entităţii publice sunt stabilite criterii corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele obţinute sunt în conformitate cu obiectivele stabilite. 3.2.3. Obiectivul principal al auditului performanţei este de a evalua modul în care entitatea publică utilizează fondurile publice, respectă principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi oferă managementului un punct de vedere independent în legătură cu atingerea rezultatelor dorite, precum şi recomandări privind căile şi mijloacele de a-şi spori performanţa. 3.2.4. Auditul performanţei se concentrează pe rezultatele obţinute de entitatea publică, prin examinarea următoarelor aspecte:
a)economicitatea, care constă în minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate; ...
b)eficienţa, care constă în maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate; ...
c)eficacitatea, care reprezintă gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare activitate şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii. ... 3.2.5. În realizarea auditului performanţei, auditorii interni adoptă următoarele abordări:
a)abordarea pe bază de rezultate, care constă în evaluarea performanţelor realizate, respectiv în ce măsură au fost îndeplinite cerinţele privind economicitatea, eficienţa şi eficacitatea în procesul de implementare şi derulare a unui program sau activităţi; ...
b)abordarea pe bază de probleme, care constă în identificarea, verificarea şi analiza problemelor, care se referă la economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor ce vizează implementarea şi derularea unor programe sau realizarea unor activităţi de către entităţile auditate şi a cauzelor apariţiei acestora. ... 3.2.6. Auditul performanţei examinează sistemul de control intern/managerial al entităţii publice în scopul identificării slăbiciunilor ce determină nerealizarea ţintelor de performanţă. Examinarea presupune evaluarea componentelor sistemului de control intern/managerial care asigură economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor, analiza cauzelor şi formularea de recomandări pentru remedierea slăbiciunilor constatate. 3.2.7. Criteriul principal în activitatea de selectare a temelor de audit îl reprezintă perspectiva îmbunătăţirii în ansamblu a performanţelor programelor/activităţilor. 3.2.8. Pentru realizarea misiunilor de audit al performanţei se stabileşte un sistem de referinţă, respectiv criterii la care să se raporteze rezultatele verificărilor efectuate. Criteriile sunt stabilite pe baza bunei practici în domeniu şi prin analiza datelor şi informaţiilor rezultate din următoarele surse:
a)legislaţie, politici publice, standarde naţionale sau internaţionale; ...
b)ghiduri şi reglementări departamentale; ...
c)practici manageriale acceptate în domeniu; ...
d)cerinţe contractuale; ...
e)standarde pe domenii şi alţi indicatori relevanţi; ...
f)literatura de specialitate, în vederea stabilirii obiectivelor şi indicatorilor de performanţă; ...
g)referinţe obţinute prin compararea cu buna practică în domeniul auditat; ...
h)rezultatele obţinute de entităţi publice similare; ...
i)criterii utilizate în audituri similare; ...
j)criterii de performanţă stabilite de către legislativ; ...
k)criterii obţinute prin valorificarea experienţei unor specialişti, experţi, cercetători în domeniu. ... 3.2.9. Criteriile selectate trebuie să fie relevante, rezonabile şi corespunzătoare obiectivelor auditului. 3.3. Misiunea de audit de sistem 3.3.1. Auditul de sistem reprezintă o evaluare în profunzime a sistemelor de conducere şi de control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora. 3.3.2. Auditul de sistem trebuie să furnizeze o asigurare privind funcţionarea entităţii publice în ansamblul său. Această asigurare se obţine prin analiza subsistemelor componente ale entităţii, în cadrul unor misiuni specifice. 3.3.3. Misiunea de audit de sistem trebuie să abordeze atât elemente specifice regularităţii activităţilor cu cadrul normativ care le reglementează, cu standardele sau cu bunele practici în domeniile auditate, cât şi elemente ale performanţei. 3.3.4. Criteriile abordate în cadrul derulării unei misiuni de audit de sistem sunt următoarele:
a)conformitatea atât cu strategia, politicile, planurile, regulamentele şi procedurile, cât şi cu cadrul normativ specific domeniului auditabil din care face parte entitatea auditată; ...
b)regularitatea operaţiilor şi etica profesională; ...
c)integritatea patrimonială şi protejarea împotriva pierderii sau deteriorării de orice natură a informaţiilor, inclusiv integritatea evidenţelor şi documentelor justificative; ...
d)economicitatea intrărilor de orice fel, a utilizării resurselor şi eficienţa operaţiilor; ...
e)realizarea obiectivelor şi atingerea ţintelor respectând standardele de calitate şi performanţă; ...
f)fiabilitatea, oportunitatea şi utilitatea informaţiilor financiare şi operaţionale. ... 3.3.5. Auditul de sistem ia în considerare entitatea publică ca pe un sistem, respectiv un ansamblu compus din mai multe subsisteme care contribuie la îndeplinirea obiectivelor acesteia. Abordarea pe ansamblu sau pe componente trebuie realizată în funcţie de mărimea, volumul şi diversitatea domeniilor în care activează entitatea publică. 3.3.6. Auditul de sistem presupune analiza aprofundată pe componentele entităţii publice a intrărilor, proceselor şi rezultatelor şi urmăreşte obţinerea de răspunsuri cu privire la modul în care a fost conceput şi pus în aplicare sistemul/ subsistemul. 3.4. Metodologia generală de derulare a misiunilor de asigurare, presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi elaborarea documentelor, conform schemei următoare: 3.5. Pe baza metodologiei generale, UCAAPI va dezvolta metodologii specifice de derulare a misiunilor de audit de regularitate, al performanţei şi de sistem, prin ghiduri generale, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. 3.6. Metodologia generală de derulare a misiunilor de asigurare presupune, conform prezentelor norme, parcurgerea următoarelor etape:
a)pregătirea misiunii de audit public intern; ...
b)intervenţia la faţa locului; ...
c)raportarea activităţii de audit public intern; ...
d)urmărirea recomandărilor. ... 3.7. Pregătirea misiunii de asigurare 3.7.1. Iniţierea auditului intern 3.7.1.1. Elaborarea ordinului de serviciu 3.7.1.1.1. Ordinul de serviciu, prevăzut în anexa nr. 4, autorizează efectuarea misiunilor de audit public intern, inclusiv misiunile ad-hoc, şi se întocmeşte de către şeful compartimentului de audit public intern, pe baza planului anual de audit public intern. 3.7.1.1.2. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie al echipei de auditori interni acordat de către şeful compartimentului de audit public intern. Pe baza acestuia se desfăşoară misiunea de audit public intern şi se informează persoanele interesate asupra următoarelor aspecte:
a)cadrul legal privind realizarea misiunii de audit public intern; ...
b)scopul misiunii de audit public intern şi tipul auditului intern; ...
c)obiectivele generale ale misiunii de audit public intern; ...
d)perioada efectuării misiunii de audit public intern; ...
e)desemnarea supervizorului; ...
f)perioada supusă auditului; ...
g)numele şi prenumele auditorilor interni desemnaţi să efectueze misiunea de audit public intern. ... 3.7.1.1.3. Procedura P-01. Ordinul de serviciu 3.7.1.2. Elaborarea declaraţiei de independenţă 3.7.1.2.1. Independenţa auditorilor interni desemnaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern trebuie declarată prin completarea documentului Declaraţia de independenţă, prevăzut în anexa nr. 5. 3.7.1.2.2. Şeful compartimentului de audit public intern analizează situaţiile de incompatibilitate, stabileşte modalităţile de eliminare sau soluţionare a incompatibilităţilor prin furnizarea de explicaţii adecvate în cadrul declaraţiei de independenţă. 3.7.1.2.3. Incompatibilităţile, reale sau posibile, apărute în timpul misiunii de audit public intern trebuie declarate imediat de către auditorii interni, iar şeful compartimentului de audit public intern are responsabilitatea soluţionării acestora. 3.7.1.2.4. Eliminarea sau diminuarea incompatibilităţilor personale ale auditorilor interni se poate realiza şi prin transferarea atribuţiilor în realizarea misiunii de audit public intern între auditorii interni sau prin înlocuirea auditorilor interni. 3.7.1.2.5. Procedura P-02. Declaraţia de independenţă 3.7.1.3. Elaborarea notificării privind declanşarea misiunii de audit public intern 3.7.1.3.1. Compartimentul de audit public intern notifică entitatea/structura auditată cu 15 zile calendaristice înainte de data declanşării misiunii de audit public intern, prevăzute în planul de audit intern. 3.7.1.3.2. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern, prevăzută în anexa nr. 6, conţine informaţii referitoare la scopul, obiectivele generale, durata misiunii, documentele care urmează a fi puse la dispoziţie de entitatea/structura auditată, precum şi informaţii cu privire la data şedinţei de deschidere. 3.7.1.3.3. Notificarea se transmite entităţii/structurii auditate împreună cu Carta auditului intern. 3.7.1.3.4. Entitatea auditată poate solicita amânarea/decalarea misiunii de audit public intern, în cazuri justificate (acţiuni speciale în derulare, lipsa personalului, alte circumstanţe care nu pot asigura desfăşurarea misiunii în condiţiile legii), cu aprobarea conducerii entităţii, după consultarea prealabilă a şefului compartimentului de audit public intern. Entitatea publică va prezenta şefului compartimentului de audit public intern documentul prin care se aprobă această solicitare. 3.7.1.3.5. Procedura P-03. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern 3.7.2. Şedinţa de deschidere 3.7.2.1. Şedinţa de deschidere a misiunii de audit public intern se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditorilor interni şi a personalului entităţii/structurii auditate, şi are rolul de a permite realizarea de discuţii cu privire la rolul misiunii de audit public intern, obiectivele generale şi modalităţile de lucru în vederea realizării misiunii de audit public intern, precum şi pentru a stabili persoanele de contact pe perioada derulării misiunii de audit public intern. 3.7.2.2. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a)prezentarea auditorilor interni/a supervizorului, după caz; ...
b)prezentarea obiectivelor generale ale misiunii de audit public intern; ...
c)comunicarea termenelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern; ...
d)stabilirea persoanelor responsabile din partea structurii auditate în vederea desfăşurării misiunii de audit public intern; ...
e)prezentarea Cartei auditului intern; ...
f)asigurarea condiţiilor de lucru necesare derulării misiunii de audit public intern. ... 3.7.2.3. Minuta şedinţei de deschidere, prevăzută în anexa nr. 7, cuprinde în prima parte informaţii generale referitoare la organizarea şedinţei şi la participanţi, iar în partea a doua stenograma discuţiilor purtate. 3.7.2.4. Procedura P-04. Şedinţa de deschidere 3.7.3. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor 3.7.3.1. Constituirea/Actualizarea dosarului permanent 3.7.3.1.1. Dosarul permanent reprezintă sursa de informaţii generale cu privire la entitatea/structura auditată şi permite o înţelegere mai bună a activităţilor auditate. Acesta cuprinde:
a)strategii interne; ...
b)reguli, regulamente şi legi aplicabile; ...
c)proceduri de lucru; ...
d)materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr de angajaţi, fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor contabile); ...
e)informaţii financiare; ...
f)rapoarte de audit public intern anterioare şi/sau externe; ...
g)informaţii privind posturile-cheie/fluxurile de operaţii; ...
h)alte documente specifice domeniului auditabil. ... 3.7.3.1.2. În această procedură auditorii interni solicită şi colectează informaţii cu caracter general despre entitatea/structura auditată, cu scopul de a cunoaşte domeniul auditabil şi particularităţile acestuia. Informaţiile colectate trebuie să fie pertinente şi utile pentru atingerea următoarelor scopuri:
a)identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socioeconomic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea; ...
b)cunoaşterea organizării entităţii/structurii auditate, a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei şi a modalităţilor de desfăşurare a activităţilor; ...
c)identificarea punctelor-cheie ale funcţionării entităţii/ structurii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi a punctelor slabe; ...
d)identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative; ...
e)identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate. ... 3.7.3.1.3. Dosarul permanent se actualizează anual, pentru a oferi auditorilor interni informaţii disponibile şi utile în realizarea activităţilor specifice. 3.7.3.1.4. În cadrul procedurii de colectare a informaţiilor se elaborează chestionarul de luare la cunoştinţă, prevăzut în anexa nr. 8, care conţine întrebări prin al căror răspuns auditorii interni pot cunoaşte contextul socioeconomic de organizare şi funcţionare a entităţii/structurii auditate. 3.7.3.1.5. Procedura P-05. Constituirea/Actualizarea dosarului permanent 3.7.3.2. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor 3.7.3.2.1. Prelucrarea informaţiilor presupune gruparea şi sistematizarea informaţiilor în vederea identificării activităţilor/acţiunilor auditabile şi realizarea analizei de risc, precum şi identificarea preliminară a aspectelor pozitive şi a abaterilor de la cadrul de reglementare. 3.7.3.2.2. Activitatea de prelucrare a informaţiilor constă în:
a)analiza entităţii/structurii auditate şi activităţii sale (organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor, circuitul documentelor etc.); ...
b)analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate; ...
c)analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern; ...
d)analiza rezultatelor controalelor precedente; ...
e)analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată. ... 3.7.3.2.3. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor se finalizează prin elaborarea documentului Studiu preliminar. 3.7.3.2.4. Scopul studiului preliminar este de a asigura obţinerea de informaţii suficiente şi adecvate despre domeniul auditabil şi va conţine informaţii cel puţin cu privire la:
a)caracterizarea generală a entităţii/structurii auditate; ...
b)strategia şi politicile în domeniul auditabil; ...
c)analiza domeniului auditabil (procese, responsabili, factori de influenţă, cadrul normativ şi metodologic specific, gestionarea riscurilor etc.); ...
d)obiectivele entităţii/structurii auditate; ...
e)analiza structurii şi pregătirii personalului; ...
f)asigurarea calităţii şi politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţilor domeniului auditabil; ...
g)asigurarea şi disponibilitatea resurselor financiare necesare realizării activităţilor auditabile; ...
h)alte informaţii specifice domeniului auditabil; ... i)concluzii. 3.7.3.2.5. Procedura P-06. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor 3.7.4. Stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern 3.7.4.1. Analiza riscului 3.7.4.1.1. Riscul reprezintă orice eveniment, acţiune, situaţie sau comportament care, dacă se produce, are un impact nefavorabil asupra capacităţii entităţii publice de a-şi realiza obiectivele. 3.7.4.1.2. Categorii de riscuri:
a)riscuri de organizare: lipsa responsabilităţilor, insuficienta organizare a resurselor umane, documentaţie insuficientă, neactualizată etc.; ...
b)riscuri operaţionale: neînregistrarea în evidenţele contabile, arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative, lipsa controalelor operaţiilor cu risc ridicat etc.; ...
c)riscuri financiare: plăţi nesecurizate, nedetectarea operaţiilor cu risc financiar etc.; ...
d)riscuri generate de schimbări: legislative, structurale, manageriale etc. ... 3.7.4.1.3. Componentele riscului sunt:
a)probabilitatea de apariţie, care reprezintă o măsură a posibilităţii de apariţie a riscului determinată apreciativ sau prin cuantificare; ...
b)impactul riscului, care reprezintă efectele/consecinţele asupra entităţii în cazul manifestării riscului. ... 3.7.4.1.4. Scopul analizei riscurilor 3.7.4.1.4.1. Analiza riscurilor are drept scop identificarea riscurilor din entitatea/structura auditată asociate domeniului auditabil şi evaluarea acestora, aprecierea controlului intern şi selectarea obiectivelor misiunii de audit public intern. 3.7.4.1.4.2. Procesul de identificare şi evaluare a riscurilor are în vedere şi riscurile depistate în misiunile de audit public intern anterioare. 3.7.4.1.4.3. În procesul de identificare şi analiză a riscurilor auditorii interni utilizează dosarul permanent sau alte documente ale entităţii/structurii auditate, inclusiv registrul riscurilor. 3.7.4.1.5. Măsurarea riscurilor 3.7.4.1.5.1. Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a acestora şi de gravitatea consecinţelor, adică de impactul riscului şi utilizează drept instrumente criteriile de apreciere a riscurilor. 3.7.4.1.5.2. Criteriile privind aprecierea riscurilor sunt:
a)Aprecierea probabilităţii - element calitativ, care se realizează prin evaluarea posibilităţii de apariţie a riscurilor, prin luarea în considerare a unor criterii specifice entităţii şi se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel: probabilitate mică, probabilitate medie şi probabilitate mare. Spre exemplu, pentru aprecierea probabilităţii, auditorii interni pot avea în vedere drept criterii următoarele: stabilitatea cadrului normativ, complexitatea şi periodicitatea operaţiilor, calitatea personalului etc. ... În practică, fiecare entitate publică va identifica şi stabili criteriile specifice pe baza cărora se va aprecia probabilitatea de apariţie a riscurilor, luând în considerare modelul prezentat.
b)Aprecierea impactului - element cantitativ, care se realizează prin evaluarea efectelor riscului în cazul în care acesta s-ar produce, prin luarea în considerare a unor criterii specifice entităţii şi se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel: impact scăzut, impact moderat şi impact ridicat. Pentru aprecierea impactului auditorii interni pot avea în vedere drept criterii următoarele: pierderi de active, costuri de funcţionare, întreruperea activităţilor, imaginea entităţii etc. ... În practică, fiecare entitate publică va identifica şi stabili criteriile specifice pe baza cărora se va aprecia impactul riscurilor, luând în considerare modelul prezentat. 3.7.4.1.6. Procedura de analiză a riscurilor 3.7.4.1.6.1. Identificarea activităţilor/acţiunilor şi a riscurilor asociate, care presupune parcurgerea următoarelor etape:
a)detalierea pentru fiecare obiectiv general al misiunii de audit public intern a activităţilor în acţiuni succesive, descriind procesul de la iniţierea activităţii până la înregistrarea ei; ...
b)definirea riscurilor pentru fiecare activitate/acţiune în parte. ... 3.7.4.1.6.2. Stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor - care sunt reprezentate de impactul şi probabilitatea de manifestare a riscului, fiind evaluate pe o scală cu 3 niveluri, astfel:
a)aprecierea probabilităţii care se realizează pe baza analizei şi evaluării factorilor de incidenţă stabiliţi; ...
b)aprecierea impactului care se realizează pe baza analizei şi evaluării factorilor de risc stabiliţi. ... 3.7.4.1.6.3. Stabilirea punctajului total al riscurilor şi ierarhizarea riscurilor, prevăzută în anexa nr. 9, presupune:
a)stabilirea punctajului total al riscurilor, ca produsul dintre probabilitate şi impactul riscului, obţinut pe baza formulei: ... PT = P x I, unde: PT = punctajul total al riscului; P = probabilitate; I = impact;
b)ierarhizarea riscurilor - se realizează pe baza punctajelor totale obţinute din evaluarea riscului, iar activităţile/acţiunile auditabile se împart în activităţi/acţiuni cu risc mic, mediu şi mare, astfel: ... - pentru PT = 1 sau 2, riscul este mic; - pentru PT = 3 sau 4, riscul este mediu; - pentru PT = 6 sau 9, riscul este ridicat. 3.7.4.1.7. Procedura P-07. Analiza riscurilor 3.7.4.2. Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern 3.7.4.2.1. Evaluarea iniţială a controlului intern se realizează pe baza chestionarului de control intern, prevăzut în anexa nr. 10, precum şi a documentelor existente la dosarul permanent şi are rolul de a identifica existenţa controalelor interne pentru fiecare activitate/acţiune auditabilă. 3.7.4.2.2. Chestionarul de control intern permite, prin intermediul întrebărilor formulate şi răspunsurilor primite, identificarea activităţilor de control intern instituite de management şi aprecierea funcţionalităţii acestora. 3.7.4.2.3. Evaluarea iniţială a controlului intern presupune parcurgerea următoarelor etape:
a)determinarea modalităţilor de funcţionare a fiecărei activităţi/acţiuni identificate; ...
b)identificarea controalelor interne existente, pe baza chestionarului de control intern şi a documentelor colectate; ...
c)stabilirea controalelor interne aşteptate pentru fiecare activitate/acţiune şi risc identificat; ...
d)stabilirea conformităţii controlului intern. ... 3.7.4.2.4. Evaluarea iniţială a controlului intern are în vedere riscurile asociate activităţilor/acţiunilor auditabile şi presupune identificarea şi analiza controalelor interne implementate de entitate pentru gestionarea acestor riscuri cu scopul de a descoperi eventualele zone în care există semnale că acesta nu există, nu funcţionează sau funcţionează neadecvat. Aceasta prezintă sintetic rezultatul evaluării iniţiale a controlului intern pentru fiecare activitate/acţiune auditabilă. Pentru evaluarea iniţială a controlului intern se utilizează o scală, pe 3 niveluri, astfel: control intern conform, control intern parţial conform şi control intern neconform. În practică, fiecare entitate publică va identifica şi va stabili criteriile specifice pe baza cărora se va evalua controlul intern, luând în considerare modelul prezentat. 3.7.4.2.5. Rezultatul evaluării controlului intern se concretizează prin elaborarea formularului Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor de audit, prevăzut în anexa nr. 11, care cuprinde obiectivele şi activităţile/acţiunile selectate, în mod obligatoriu, în vederea auditării, astfel:
a)activităţile/acţiunile cu riscurile de nivel ridicat, indiferent de rezultatul evaluării controlului intern; ...
b)activităţile/acţiunile cu riscurile de nivel mediu şi controalele interne parţial conforme sau neconforme; ...
c)activităţile/acţiunile cu riscuri mici şi controale interne neconforme. ... 3.7.4.2.6. În auditare pot fi cuprinse şi alte activităţi/acţiuni cu riscuri medii sau mici, în funcţie de resursele de audit disponibile. 3.7.4.2.7. Procedura P-08. Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor de audit 3.7.5. Elaborarea programului misiunii de audit public intern 3.7.5.1. Programul misiunii de audit public intern, prevăzut în anexa nr. 12, este un document intern de lucru al compartimentului de audit public intern şi prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, pentru a colecta probele de audit în baza cărora formulează concluziile şi recomandările. 3.7.5.2. Prin programul misiunii de audit public intern se urmăreşte:
a)asigurarea şefului compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern; ...
b)asigurarea repartizării sarcinilor şi planificarea activităţilor, pe fiecare auditor membru al echipei de audit intern. ... 3.7.5.3. Programul misiunii de audit public intern este structurat pe etapele misiunii de audit public intern şi activităţi, iar în cadrul fiecărui obiectiv de audit cuprinde activităţile/acţiunile selectate în auditare şi testările concrete de efectuat. 3.7.5.4. Procedura P-09. Elaborarea programului misiunii de audit public intern 3.8. Intervenţia la faţa locului 3.8.1. Colectarea şi analiza probelor de audit 3.8.1.1. Tehnici utilizate pentru colectarea probelor de audit public intern 3.8.1.1.1. Verificarea - asigură validarea, confirmarea, acurateţea înregistrărilor, documentelor, declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea controalelor interne. Principalele tehnici de verificare sunt:
a)confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente în scopul validării acesteia; ...
b)examinarea: constă în obţinerea informaţiilor din texte ori din alte surse materiale în vederea detectării erorilor sau a iregularităţilor; ...
c)calculul: efectuarea unor calcule independente pentru a verifica corectitudinea operaţiilor. ...
d)comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau mai multe surse diferite; ...
e)punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări; ...
f)urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate; ...
g)garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate, prin examinarea documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative. ... 3.8.1.1.2. Observarea fizică - examinarea înregistrărilor, documentelor şi a activelor prin observarea la faţa locului sau inventarieri prin sondaj. 3.8.1.1.3. Intervievarea constă în solicitarea unor informaţii privind domeniul auditabil de la persoanele implicate/auditate/interesate. 3.8.1.1.4. Chestionarea constă în elaborarea unui set de întrebări, conform unei metodologii adecvate, cu ajutorul cărora se urmăreşte obţinerea unor puncte de vedere şi opinii cu privire la domeniul auditabil. 3.8.1.1.5. Analiza constă în descompunerea unei activităţi în elemente componente, examinând fiecare element în parte. 3.8.1.1.6. Confirmări externe - obţinerea de dovezi externe ale existenţei, proprietăţii sau evaluării directe de la terţe persoane pe baza unei cereri scrise. 3.8.1.1.7. Investigarea - căutarea de informaţii de la persoane în măsură să le deţină din interiorul sau din exteriorul organizaţiei. 3.8.1.1.8. Eşantionarea constă în selecţia şi examinarea unei porţiuni reprezentative din populaţie în scopul de a trage concluzii valabile pentru întreaga populaţie, bazate pe constatările obţinute din eşantion. 3.8.1.1.9. Testarea - orice activitate care oferă auditorului dovezi suficiente pentru a susţine o opinie. 3.8.1.2. Tehnici utilizate pentru interpretarea probelor de audit public intern 3.8.1.2.1. Examinarea documentară constă în analiza unor operaţiuni, înregistrări, procedee sau fenomene economice pe baza documentelor justificative care le reflectă, cu scopul de a stabili realitatea, legalitatea şi eficienţa acestora. 3.8.1.2.2. Observarea reprezintă o tehnică de comparare a proceselor formale (oficiale) şi a liniilor directoare de aplicare a acestora cu rezultatele obţinute în realitate. 3.8.1.2.3. Analiza cronologică se focalizează pe determinarea succesiunii evenimentelor sau acţiunilor şi constă în reconstrucţia cauzelor evenimentelor ori a fenomenelor prin extragerea şi analiza constatărilor din documentele sursă de informaţii. 3.8.1.3. Tehnici utilizate pentru analiza probelor de audit 3.8.1.3.1. Diagnosticul constă în cercetarea şi analiza realităţii obiective, reperarea disfuncţionalităţilor şi potenţialului de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate, identificarea cauzelor şi a măsurilor de redresare, precum şi în identificarea variabilelor-cheie ale dezvoltării şi a măsurilor de ameliorare şi/sau de creştere a performanţelor. 3.8.1.3.2. Evaluarea reprezintă o cercetare ştiinţifică ce aplică proceduri de colectare şi analiză a informaţiilor privind conţinutul, structura şi rezultatele programelor şi activităţilor. 3.8.1.4. Instrumente de audit public intern 3.8.1.4.1. Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează în scris auditorii interni persoanelor auditate. Tipurile de chestionare sunt următoarele:
a)chestionarul de luare la cunoştinţă - cuprinde întrebări referitoare la contextul socio-economic, organizarea internă, funcţionarea entităţii/structurii auditate; ...
b)chestionarul de control intern ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a funcţionării controalelor interne, disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestora; este utilizat pentru revizia controalelor interne; ...
c)chestionarul - listă de verificare, prevăzut în anexa nr. 13, este utilizat pentru stabilirea şi evaluarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Documentul cuprinde un set de întrebări standard pentru fiecare obiectiv de audit şi activitate/acţiune auditabilă privind responsabilităţile, mijloacele financiare, tehnice şi de informare, precum şi resursele umane existente. ... 3.8.1.4.2. Interviul - instrument de analiză pentru identificarea problemelor, soluţiilor sau evaluarea implementării, este utilizat pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra domeniului auditabil, precum şi pentru a obţine o primă listă a problemelor ce urmează a fi analizate. 3.8.1.4.3. Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit) permite:
a)stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea; ...
b)stabilirea modului de arhivare a documentaţiei justificative complete; ...
c)reconstituirea operaţiunilor de la iniţiere până la finalizarea lor şi invers. ... 3.8.2. Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor 3.8.2.1. Colectarea probelor de audit se realizează în urma testărilor efectuate în concordanţă cu programul misiunii de audit public intern aprobat de şeful compartimentului de audit public intern. 3.8.2.2. Activităţile derulate contribuie la obţinerea constatărilor de audit şi justificarea lor cu probe de audit. 3.8.2.3. Testele se întocmesc pe obiectivele şi activităţile/acţiunile auditabile stabilite în programul misiunii de audit intern. 3.8.2.4. Testul cuprinde următoarele: obiectivul testului, modalitatea de eşantionare, descrierea testării, constatări şi concluzii; modelele sunt prevăzute în anexele nr. 14 şi 15. 3.8.2.5. Documentul elaborat se semnează de către auditorii interni şi de către supervizor. 3.8.2.6. Procedura P-10. Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor 3.8.3. Analiza problemelor şi formularea recomandărilor 3.8.3.1. Fişa de identificare şi analiză a problemei, prevăzută în anexa nr. 16, se întocmeşte de regulă pentru una sau mai multe probleme, abateri, nereguli, disfuncţii constatate, dacă privesc aceeaşi cauză. 3.8.3.2. Documentul cuprinde următoarele rubrici: problema, constatarea, cauza, consecinţa, precum şi recomandarea formulată de auditorii interni. 3.8.3.3. Fişa de identificare şi analiză a problemei se întocmeşte de auditorii interni, se discută şi se supervizează de către supervizor. 3.8.3.4. Constatările şi recomandările formulate de auditorii interni sunt discutate pe timpul intervenţiei la faţa locului cu reprezentanţii entităţii/structurii auditate, care vor semna pentru luare la cunoştinţă fişele de identificare şi analiză a problemelor. 3.8.3.5. În cazurile în care reprezentanţii entităţii/structurii auditate refuză semnarea pentru luare la cunoştinţă a fişelor de identificare şi analiză a problemelor, auditorii interni transmit aceste documente prin registratura entităţii/structurii auditate şi continuă procedura. 3.8.3.6. Procedura P-11. Analiza problemelor şi formularea recomandărilor 3.8.4. Analiza şi raportarea iregularităţilor 3.8.4.1. Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor, prevăzut în anexa nr. 17, se întocmeşte în cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi. 3.8.4.2. Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor cuprinde următoarele rubrici: problema, constatarea, actele normative încălcate, consecinţa, recomandările şi eventualele anexe sau probe de audit. 3.8.4.3. După completare şi supervizare, auditorii interni transmit formularul şefului compartimentului de audit public intern, care informează în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice care a aprobat misiunea de audit public intern şi structura de control abilitată, care au obligaţia de a continua verificările şi de a stabili măsurile ce se impun. 3.8.4.4. Procedura P-12. Analiza şi raportarea iregularităţilor 3.8.5. Revizuirea documentelor şi constituirea dosarului de audit public intern 3.8.5.1. Revizuirea documentelor se efectuează de către auditorii interni pentru a se asigura că documentele elaborate pe timpul derulării misiunii de audit public intern sunt pregătite în mod corespunzător şi adecvat. 3.8.5.1.1. Auditorii interni, prin revizuirea documentelor, se asigură că dovezile colectate pentru susţinerea constatărilor sunt suficiente, concludente şi relevante. 3.8.5.1.2. Procedura P-13. Revizuirea documentelor 3.8.5.2. Dosarul de audit public intern, prin informaţiile conţinute, asigură legătura între obiectivele de audit, intervenţia la faţa locului şi raportul de audit public intern. Acestea stau la baza formulării concluziilor auditorilor interni. 3.8.5.2.1. Structura dosarului de audit public intern este următoarea:
a)Dosarul misiunii de audit public intern cuprinde următoarele secţiuni: ... a.1. Secţiunea A - Raportul de audit public intern şi anexele acestuia: - ordinul de serviciu; - declaraţia de independenţă; - proiectul raportului de audit public intern şi raportul de audit public intern; - sinteza raportului de audit public intern; - testele efectuate; - fişele de identificare şi analiza a problemelor (FIAP); - formularele de constatare a iregularităţilor (FCRI); - programul de audit etc. a.2. Secţiunea B - Administrativă: - notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern; - minuta şedinţei de deschidere; - minuta şedinţei de închidere; - minuta reuniunii de conciliere; - corespondenţă cu entitatea/structura auditată etc. a.3. Secţiunea C - Analiza riscului: - documentaţia privind analiza riscului. a.4. Secţiunea D - Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern: - revizuirea proiectului raportului de audit public intern; - răspunsurile auditorilor interni la revizuirea proiectului raportului de audit public intern; - documentaţia privind supervizarea.
b)Dosarul de lucru cuprinde copii xerox ale documentelor justificative, care confirmă şi sprijină constatările şi concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere şi cifre pentru fiecare secţiune/obiectiv de audit din cadrul programului de audit. Indexarea trebuie să fie simplă şi uşor de urmărit. ... 3.8.5.2.2. Dosarele misiunii de audit public intern sunt proprietatea entităţii publice şi sunt confidenţiale, se păstrează până la implementarea recomandărilor din raportul de audit public intern, după care se arhivează în concordanţă cu reglementările legale în vigoare. Termenul de păstrare în arhivă este de 10 ani de la data finalizării misiunii de audit intern. 3.8.6. Şedinţa de închidere 3.8.6.1. Şedinţa de închidere a misiunii de audit public intern are scopul de a prezenta constatările, concluziile şi recomandările preliminare ale auditorilor interni, rezultate în urma efectuării testărilor. 3.8.6.2. În cadrul şedinţei de închidere, auditorii interni prezintă structurii auditate constatările, recomandările şi concluziile. 3.8.6.3. Rezultatele şedinţei se consemnează în minuta şedinţei de închidere, prevăzută în anexa nr. 19. 3.8.6.4. Procedura P-14. Şedinţa de închidere 3.9. Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern 3.9.1. Elaborarea proiectului raportului de audit public intern 3.9.1.1. La elaborarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:
a)constatările aparţin domeniului şi obiectivelor misiunii de audit public intern şi sunt susţinute prin probe de audit corespunzătoare; ...
b)recomandările sunt în concordanţă cu constatările şi determină reducerea riscurilor cu care se confruntă entitatea/structura auditată; ...
c)constatările, concluziile şi recomandările cuprinse în proiectul raportului de audit public intern au la bază fişele de identificare şi analiză a problemelor şi formularele de constatare şi raportare a iregularităţilor elaborate sau alte probe de audit intern obţinute. ... 3.9.1.2. În redactarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele principii:
a)prezentarea constatărilor într-o manieră pertinentă şi incontestabilă; ...
b)evitarea utilizării expresiilor imprecise, a stilului eliptic de exprimare, a limbajului abstract; ...
c)promovarea unui limbaj simplu şi uzual şi a unui stil de exprimare concret; ...
d)evitarea redactării jignitoare şi tendenţioase; ...
e)prezentarea succintă a constatărilor pozitive şi prezentarea detaliată şi fundamentată a constatărilor negative; ...
f)ierarhizarea constatărilor în funcţie de importanţă; ...
g)evidenţierea progreselor constatate de la ultima misiune de audit. ... 3.9.1.3. Proiectul raportului de audit public intern exprimă opinia auditorului intern, bazată pe constatările efectuate şi pe probele de audit colectate. 3.9.1.4. Procedura P-15. Elaborarea proiectului raportului de audit public intern 3.9.1.5. Proiectul raportului de audit public intern respectă următoarea structură-standard:
a)Pagina de gardă prezintă instituţia, tema misiunii, locaţia realizării misiunii. ...
b)Introducerea prezintă date de identificare a misiunii de audit (baza legală de realizare a misiunii de audit, ordinul de serviciu, echipa de audit, entitatea/structura auditată, durata acţiunii de auditare), tipul, scopul şi obiectivele misiunii, sfera de cuprindere a misiunii; perioada supusă auditării, metodologia utilizată în realizarea misiunii de audit şi dacă examinările se fac în totalitate sau prin sondaj. ...
c)Metodologia de desfăşurare a misiunii de audit public intern: se oferă explicaţii privind metodele, tehnicile şi instrumentele de colectare şi analiză a datelor şi informaţiilor, precum şi a probelor şi dovezilor de audit. De asemenea, se prezintă documentele, materialele examinate şi materialele întocmite în cursul derulării misiunii. ...
d)Constatările sunt prezentate într-o manieră care previne exagerarea deficienţelor şi permite prezentarea faptelor în mod neutru. Constatările efectuate sunt prezentate sintetic, pe fiecare obiectiv, activitate/acţiune auditabilă în ordinea stabilită în tematica în detaliu. Constatările cu caracter pozitiv sunt prezentate distinct de constatările cu caracter negativ. Constatările negative sunt însoţite de cauze, consecinţe şi recomandări. ...
e)Recomandările sunt prezentate cu claritate, sunt realizabile şi realiste şi au un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra entităţii/structurii auditate. ...
f)Concluziile sunt formulate pe obiectivele de audit stabilite pe baza constatărilor efectuate. ...
g)Opinia: auditorii interni îşi exprimă opinia cu privire la gradul de realizare a activităţilor auditate. ...
h)Anexele: sunt prezentate informaţii care susţin constatările şi concluziile auditorilor interni, inclusiv punctele de vedere ale entităţii/structurii auditate. ... 3.9.1.5.1. Elaborarea proiectului raportului de audit public intern are la bază informaţiile cuprinse în fişele de identificare şi analiză a problemelor şi în formularele de constatare şi raportare a iregularităţilor, precum şi probele de audit colectate pe care se bazează. 3.9.1.5.2. Rapoartele utilizează diagrame, scheme, tabele şi grafice care ajută la înţelegerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor formulate, note de relaţii, situaţii, documente şi orice alte materiale probante sau justificative. 3.9.2. Transmiterea proiectului raportului de audit public intern 3.9.2.1. Proiectul raportului de audit public intern transmis structurii auditate trebuie să fie complet, să cuprindă relatarea constatărilor, cauzelor, consecinţelor, recomandărilor, concluziilor şi a opiniei formulate de auditorii interni. 3.9.2.2. Entitatea/Structura auditată analizează proiectul raportului de audit public intern şi transmite punctul de vedere în termen de maximum 15 zile calendaristice de la primirea acestuia. Prin netransmiterea punctelor de vedere în termenele precizate se consideră acceptul tacit al proiectului raportului de audit public intern. 3.9.2.3. Punctele de vedere primite de la entitatea/structura auditată se verifică şi se analizează de către auditorii interni în funcţie de datele şi informaţiile cuprinse în proiectul raportului de audit public intern şi de probele de audit intern care stau la baza susţinerii acestora. Proiectul raportului de audit public intern este revizuit în funcţie de punctele de vedere acceptate. 3.9.2.4. Procedura P-16. Transmiterea proiectului raportului de audit public intern 3.9.3. Reuniunea de conciliere 3.9.3.1. Auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere şi a solicitării entităţii/structurii auditate de a organiza concilierea. În cadrul acesteia se analizează observaţiile formulate la proiectul raportului de audit public intern de către entitatea/structura auditată. 3.9.3.2. Procedura P-17. Reuniunea de conciliere 3.9.4. Elaborarea raportului de audit public intern 3.9.4.1. Raportul de audit public intern se definitivează prin includerea modificărilor discutate şi convenite în cadrul reuniunii de conciliere, inclusiv a celor neînsuşite. 3.9.4.2. În cazul în care entitatea/structura auditată nu solicită conciliere şi nu formulează puncte de vedere la proiectul raportului de audit public intern, acesta devine raport de audit public intern. 3.9.4.3. Raportul de audit public intern conţine opinia auditorilor interni şi trebuie însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări. 3.9.4.4. Auditorii interni sunt responsabili pentru asigurarea calităţii raportului de audit public intern. 3.9.4.5. Procedura P-18. Raportul de audit public intern 3.9.5. Difuzarea raportului de audit public intern 3.9.5.1. Şeful compartimentului de audit public intern transmite raportul de audit public intern, finalizat, conducătorului entităţii publice pentru analiză şi avizare. Raportul este însoţit de sinteza principalelor constatări şi recomandări. 3.9.5.2. Pentru instituţia publică mică, raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. 3.9.5.3. După avizarea raportului de audit public intern, o copie a acestuia este transmisă entităţii/structurii auditate. 3.9.5.4. În cazul în care în misiunea de audit sunt implicate mai multe entităţi/structuri, sunt transmise fiecăreia extrase în copie din raportul de audit public intern. 3.9.5.5. Procedura P-19. Difuzarea raportului de audit public intern 3.9.6. Supervizarea misiunii de audit public intern 3.9.6.1. Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor şi procedurilor de desfăşurare a misiunii de audit public intern. 3.9.6.2. Calitatea de supervizor în cadrul unei misiuni de audit public intern revine şefului compartimentului de audit public intern sau prin desemnarea de către acesta a unui auditor intern. 3.9.6.3. În cazul nominalizării a unui auditor ca supervizor al misiunii de audit se va urmări ca acesta să aibă pregătirea profesională adecvată şi competenţa necesară în vederea realizării acestei activităţi. 3.9.6.4. Scopul acţiunii de supervizare este de a se asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate. 3.9.6.5. Supervizarea, în cazul în care şeful compartimentului de audit public intern este implicat în misiunea de audit public intern, se asigură de un auditor intern desemnat de acesta. 3.9.6.6. La entităţile publice unde nu există un şef al compartimentului de audit public intern, supervizarea este realizată de un auditor intern care nu este implicat în auditarea activităţilor pe care le supervizează. 3.9.6.7. Eventualele neclarităţi între supervizor şi auditorii interni sunt soluţionate de şeful compartimentului de audit public intern. 3.9.6.8. Procedura P-20. Supervizarea 3.10. Urmărirea recomandărilor 3.10.1. Dispoziţii generale 3.10.1.1. Obiectivul urmăririi recomandărilor este atât asigurarea că recomandările prezentate în raportul de audit public intern se implementează întocmai la termenele stabilite şi în mod eficace, cât şi evaluarea consecinţelor în cazul neaplicării acestora. 3.10.1.2. Structura auditată trebuie să informeze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor la termenele prevăzute în planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor. 3.10.1.3. Procesul de urmărire a recomandărilor constă în evaluarea caracterului adecvat, eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea entităţii/structurii auditate pentru implementarea recomandărilor din raportul de audit public intern. 3.10.1.4. Şeful compartimentului de audit public intern poate stabili misiuni de verificare a implementării recomandărilor. 3.10.2. Responsabilitatea structurii auditate 3.10.2.1. Responsabilitatea structurii auditate în implementarea recomandărilor constă în:
a)elaborarea planului de acţiune pentru implementarea recomandărilor; ...
b)stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare; ...
c)implementarea recomandărilor; ...
d)comunicarea periodică a stadiului progresului înregistrat în procesul de implementare a recomandărilor; ...
e)evaluarea rezultatelor obţinute. ... 3.10.2.2. Planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor se transmite de entitatea/structura auditată compartimentului de audit public intern care a realizat misiunea de audit public intern. 3.10.2.3. Pe parcursul implementării recomandărilor entitatea/structura auditată transmite periodic informări asupra stadiului progresului înregistrat în procesul de implementare a recomandărilor şi despre situaţiile de nerespectare a termenelor de implementare. 3.10.3. Responsabilitatea compartimentului de audit public intern 3.10.3.1. Auditorii interni care au realizat misiunea de audit public intern analizează şi evaluează planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor şi propun, dacă este cazul, eventuale modificări. 3.10.3.2. Evaluarea stadiului de implementare a recomandărilor şi caracterul adecvat al acţiunilor întreprinse se urmăresc de către şeful compartimentului de audit public intern în funcţie de informările primite de la entităţile/structurile auditate. Acţiunile implementate necorespunzător sunt identificate de auditul intern care propune structurii auditate eventuale modificări ale planului de acţiune pentru implementarea recomandărilor. 3.10.3.3. Şeful compartimentului de audit public intern analizează periodic rezultatele implementării, progresele înregistrate în implementarea recomandărilor raportate de entitatea/structura auditată. Raportează anual asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor către UCAAPI sau organul ierarhic superior. 3.10.3.4. În cazul instituţiilor publice locale mici, precum şi al entităţilor publice centrale, cu un buget anual de sub 5 milioane lei, care nu au constituit compartiment de audit public intern, raportarea asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor se face de către conducătorul entităţii publice respective. 3.10.3.5. Compartimentul de audit public intern comunică semestrial către UCAAPI/conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea de audit recomandările neimplementate. 3.10.3.6. Procedura P-21. Urmărirea recomandărilor Capitolul IV Misiunea de consiliere 4.1. Dispoziţii generale 4.1.1. Consilierea reprezintă activitatea desfăşurată de auditorii interni menită să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în entităţile publice, fără ca auditorii interni să îşi asume responsabilităţi manageriale. 4.1.2. Activităţile de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul compartimentelor de audit public intern cuprind următoarele tipuri de misiuni:
a)consultanţa propriu-zisă sau consilierea, care are ca scop identificarea obstacolelor care împiedică desfăşurarea normală a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea consecinţelor, prezentând totodată soluţii pentru eliminarea acestora; ...
b)facilitarea înţelegerii, care este destinată obţinerii de informaţii suplimentare pentru cunoaşterea în profunzime a funcţionării unui sistem, standard sau prevedere normativă, necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora; ...
c)formarea şi perfecţionarea profesională, care sunt destinate furnizării cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor şi controlul intern, prin organizarea de cursuri şi seminare. ... 4.1.3. Activitatea de consiliere se organizează şi se desfăşoară sub formă de:
a)misiuni de consiliere formalizate, cuprinse în planul de audit anual şi efectuate prin respectarea schemei generale privind derularea misiunilor de consiliere; ...
b)misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea în cadrul diferitelor comitete permanente sau pe proiecte cu durată determinată, la reuniuni, misiuni, schimburi curente de informaţii; ...
c)misiuni de consiliere pentru situaţii excepţionale, ce presupun participarea în cadrul unor echipe constituite în vederea reluării activităţilor ca urmare a unei situaţii de forţă majoră sau altor evenimente excepţionale. ... 4.1.4. Organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere, precum şi forma acestora se propun de către şeful compartimentului de audit public intern şi se aprobă de către conducerea entităţii numai în condiţiile în care acestea nu generează conflicte de interese şi nu sunt incompatibile cu îndatoririle auditorilor interni. Carta auditului intern trebuie să definească şi modalităţile de organizare şi desfăşurare a activităţii de consiliere. 4.1.5. Auditorii interni informează şeful compartimentului de audit public intern asupra oricărei situaţii care le poate afecta independenţa sau obiectivitatea, indiferent dacă această situaţie este anterioară începerii misiunii sau survine în timpul desfăşurării misiunii de consiliere. 4.1.6. Realizarea misiunilor de consiliere formalizate presupune următoarele:
a)respectarea dispoziţiilor Cartei auditului intern şi celorlalte prevederi care guvernează efectuarea misiunilor de consiliere; ...
b)prezentarea în scris a cerinţelor generale, precum şi a elementelor referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a misiunii de consiliere; ...
c)stabilirea sferei activităţilor necesare atingerii obiectivelor misiunii de consiliere; ...
d)realizarea misiunilor la termenele prevăzute şi cu respectarea cadrului de reglementare prevăzut de prezentele norme; ...
e)comunicarea şi raportarea rezultatelor misiunii de consiliere către conducerea entităţii/structurii auditate. ... 4.1.7. Şefii compartimentelor de audit public intern răspund de organizarea, desfăşurarea misiunilor de consiliere şi asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora şi urmăresc ca activitatea auditorilor interni să se deruleze în conformitate cu prezentele norme şi cu principiile Codului privind conduita etică a auditorului intern. 4.2. Metodologia de derulare a misiunilor de consiliere formalizate presupune parcurgerea în cadrul fiecărei etape a activităţilor specifice şi realizarea documentelor aferente, conform schemei prezentate în continuare: 4.3. Pe baza metodologiei generale, UCAAPI va dezvolta o metodologie specifică de derulare a misiunilor de consiliere formalizate, prin ghid general, aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice. 4.4. Derularea misiunii de consiliere formalizate 4.4.1. Etapele, procedurile şi documentele elaborate în derularea misiunilor de consiliere formalizate respectă aceleaşi cerinţe ca şi cele prezentate la misiunea de audit de asigurare, cu următoarele excepţii:
a)procedurile privind analiza riscului nu se realizează la misiunile de consiliere formalizate; ...
b)procedurile privind analiza problemelor şi formularea recomandărilor nu se realizează. Constatările formulate de auditorii interni sunt cuprinse direct în rapoartele de consiliere; ...
c)la misiunile de consiliere formalizate, pentru constatările şi problemele identificate se formulează propuneri de soluţii; ...
d)eventualele iregularităţi constatate sunt aduse la cunoştinţa conducătorului entităţii publice şi structurii de control; ...
e)procedurile privind elaborarea proiectului raportului de consiliere, transmiterea acestuia şi reuniunea de conciliere nu sunt specifice misiunilor de consiliere formalizate. După etapa de intervenţie la faţa locului se elaborează direct raportul de consiliere. ... 4.4.2. Documentele elaborate în cadrul procedurilor desfăşurate în derularea misiunii de consiliere formalizate se adaptează specificului misiunii, în limitele în care se impune aceasta. Capitolul V Misiunea de evaluare a activităţii de audit public intern 5.1. Dispoziţii generale 5.1.1. Evaluarea activităţii de audit public intern reprezintă o apreciere, pe baze analitice, a funcţiei de audit intern organizate şi desfăşurate în cadrul entităţii publice, prin care se oferă asigurare cu privire la atingerea obiectivelor, în conformitate cu Standardele internaţionale de audit intern. 5.1.2. Evaluarea activităţii de audit public intern presupune realizarea de verificări periodice, cel puţin o dată la 5 ani, în condiţii de independenţă, în scopul examinării cu obiectivitate a activităţii de audit intern desfăşurate în cadrul entităţilor publice, din punctul de vedere al conformităţii şi performanţei. 5.1.3. Structurile implicate în evaluarea activităţii de audit public intern sunt următoarele:
a)UCAAPI realizează evaluarea activităţii de audit intern desfăşurate la nivelul entităţilor publice la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite, inclusiv la cele care realizează auditul intern prin sistemul de cooperare; ...
b)compartimentele de audit intern organizate la nivelul entităţilor publice ierarhic superioare realizează evaluarea activităţii de audit intern desfăşurate la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestora. ... 5.1.4. Derularea şi realizarea misiunilor de evaluare a activităţii de audit public presupun:
a)examinarea cu obiectivitate a activităţii de audit intern desfăşurate în cadrul entităţi publice, pe baza unei analize documentate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite cerinţele de conformitate şi performanţă în raport cu criteriile predefinite, respectiv cadrul legislativ şi normativ al auditului intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern, procedurile, buna practică în domeniu; ...
b)furnizarea de către auditorii interni care realizează misiunea de evaluare a activităţii de audit public intern a unei opinii independente şi obiective cu privire la gradul de conformitate şi de performanţă atins de compartimentul de audit public intern; ...
c)formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii de audit public intern, în vederea creşterii eficienţei şi eficacităţii acestora. ... 5.1.5. Auditorii interni îşi exprimă opinia cu privire la activitatea de audit intern evaluată în funcţie de nivelele de apreciere acordate şi rezultatele constatărilor efectuate cu privire la:
a)respectarea normelor generale şi a normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern; ...
b)respectarea concordanţei activităţilor de audit intern cu procedurile compartimentului de audit public intern; ...
c)gradul de acoperire a tuturor proceselor şi activităţilor entităţii publice prin misiunile de audit efectuate; ...
d)nivelul de eficacitate al auditului intern; ...
e)valoarea adăugată de auditul intern activităţilor entităţii publice. ... 5.1.6. Sfera evaluărilor activităţii de audit public intern cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele:
a)misiunea, competenţele şi responsabilităţile compartimentului de audit public intern; ...
b)independenţa structurii de audit intern în cadrul entităţii publice; ...
c)competenţa şi conştiinţa profesională a auditorilor interni; ...
d)managementul activităţii de audit intern; ...
e)natura activităţii de audit intern; ...
f)programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern; ...
g)respectarea normelor specifice proprii în desfăşurarea misiunilor de audit public intern; ...
h)comunicarea rezultatelor misiunilor de audit public intern. ... 5.1.7. În cadrul fiecărui obiectiv al misiunii de evaluare, auditorii interni au în vedere atât elemente care privesc conformitatea, cât şi elemente care privesc performanţa activităţilor evaluate. 5.2. Metodologia de derulare a misiunilor de evaluare a activităţii de audit public intern presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi realizarea documentelor aferente, conform schemei prezentate în continuare: 5.3. Pe baza metodologiei generale, UCAAPI va dezvolta o metodologie specifică de derulare a misiunilor de evaluare a activităţii de audit public intern, prin ghid general, aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice. 5.4. Derularea misiunii de evaluare a activităţii de audit public intern 5.4.1. Etapele, procedurile şi documentele elaborate în derularea misiunilor de evaluare a activităţii de audit public intern respectă aceleaşi cerinţe ca şi cele prezentate la misiunea de asigurare, cu următoarele excepţii:
a)activitatea privind analiza riscului nu se realizează la misiunile de evaluare a activităţii de audit intern; ...
b)eventualele iregularităţi constatate sunt aduse la cunoştinţa conducătorului entităţii publice şi structurii de control. ... 5.4.2. Documentele elaborate în cadrul activităţilor desfăşurate în derularea misiunii se adaptează specificului misiunii de evaluare a activităţii de audit public intern, în limitele în care aceasta se impune. Capitolul VI Carta auditului intern 6.1. Elaborarea Cartei auditului intern 6.1.1. Carta auditului intern se elaborează de compartimentele de audit public intern în conformitate cu prevederile art. 18 alin.

(1)din Legea nr. 672/2002, normele metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi Standardele internaţionale de audit intern. 6.1.

Carta auditului intern reprezintă documentul oficial care prezintă misiunea, competenţa şi responsabilităţile auditului intern. 6.1.
Carta auditului intern stabileşte scopul şi sfera de activitate a auditului intern, prezintă poziţia compartimentului de audit public intern în cadrul entităţii publice, prezintă drepturile şi obligaţiile auditorilor care activează în cadrul compartimentului de audit public intern, autorizează accesul la datele, informaţiile şi alte bunuri fizice, care sunt necesare pentru realizarea activităţii de audit intern. 6.1.
Carta auditului intern informează despre obiectivele, tipurile de audit şi metodologia de audit intern, stabileşte sistemul de relaţii între auditorul intern, entitatea/structura auditată, auditorii externi şi prevede regulile de conduită etică. 6.
Comunicarea Cartei auditului intern 6.2.
Prevederile Cartei auditului intern, prevăzută în anexa nr. 23, sunt obligatorii pentru toţi auditorii interni care activează în cadrul compartimentelor de audit public intern înfiinţate la nivelul entităţilor publice. 6.2.
Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil pentru actualizarea periodică a Cartei auditului intern. 6.2.
Carta auditului intern actualizată şi avizată de comitetul de audit public intern, după caz, este transmisă spre avizare către UCAAPI şi, apoi, supusă aprobării conducerii entităţii; la entităţile publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate este avizată de organul ierarhic. 6.2.
Carta auditului intern se transmite structurilor din cadrul entităţii publice cu ocazia realizării misiunilor de audit public intern ori prin postare pe website-ul instituţiei sau prin orice alt mijloc de comunicare ce se stabileşte în funcţie de dotările existente. 6.2.
Carta auditului intern se elaborează ca document distinct de normele specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern. 6.2.
Procedura P-
Elaborarea Cartei auditului intern Partea a III-a Glosar Partea a IV-a Documente specifice desfăşurării activităţii şi misiunilor de audit public intern Modelele documentelor specifice desfăşurării activităţii şi misiunilor de audit public intern sunt prevăzute în anexele nr. 1-26, care fac parte integrantă din prezentele norme. Anexa 1 la norme - Model - Metodologie de elaborare a programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern A. Îndrumarul de elaborare a programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern
Introducere 1.
Scop 1.
Autoritate şi responsabilitate 1.
Obiectivele generale ale programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţi activităţii de audit public intern
Implementare 2.
Evaluarea internă 2.1.
Baza legală 2.1.
Stadiul actual 2.1.2.
Supervizarea 2.1.2.
Evaluarea performanţei auditorilor interni la finalizarea misiunilor de audit public intern 2.1.2.
Monitorizarea realizării activităţilor/acţiunilor repartizate 2.1.2.
Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale 2.1.2.
Evaluarea realizată de structura auditată 2.1.2.
Autoevaluarea cu privire la implementarea standardelor de control intern/managerial 2.1.2.
Alte evaluări interne 2.
Evaluarea externă 2.2.
Baza legală 2.2.
Stadiul actual 2.2.2.
Evaluarea realizată de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI)/compartimentele de audit public intern de la nivelurile ierarhic superioare 2.2.2.
Evaluarea realizată de Curtea de Conturi 2.2.2.
Alte evaluări externe
Monitorizarea implementării programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern cuprinde măsurarea şi analiza continuă a indicatorilor de performanţă.
Actualizarea programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern
Aprobarea programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern
Anexe B. Plan de acţiune privind asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii activităţii de audit intern Plan de acţiune privind asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii activităţii de audit intern Obiectivele programului vor acoperi toate rezultatele evaluărilor interne şi externe. Aprobat Şeful Compartimentului de audit public intern, ........................ C. Raport privind monitorizarea calităţii activităţii de audit intern Raportul de monitorizare va cuprinde rezultatele monitorizărilor periodice efectuate şi concluzii. Anexa 2 la norme - Model - Planul multianual de audit public intern Aprobat Conducătorul entităţii publice, .............................. PLANUL MULTIANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN Avizat Conducătorul Compartimentului de audit public intern, ................................. Anexa 3 la norme - Model - PLANUL ANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN Aprobat Conducătorul entităţii publice, ................................ Planul anual de audit public intern Avizat Conducătorul Compartimentului de audit public intern, ................................. Anexa 4 la norme - Model - Ordin de serviciu Entitatea publică Compartimentul de audit public intern Nr. ..... Data ............ ORDIN DE SERVICIU În conformitate cu prevederile art. ... lit. ... din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern şi ale Planului anual de audit public intern în perioada .......... se va efectua o misiune de audit public intern la ...................., cu tema ....... Perioada supusă auditării ........................ Scopul misiunii de audit public intern este .......................... . Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern sunt: a) ......................; ... b) ......................; ... ... n ...................... . Menţio

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.