ANEXĂ din 5 ianuarie 2000

(1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000 SUMAR Reguli generale pentru interpretarea Sistemului armonizat Secţiunea I ANIMALE VII ŞI PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL Note de Secţiune. 1. Animale vii. 2. Carne şi organe comestibile. 3. Peste şi crustacee, moluste şi alte nevertebrate acvatice. 4. Lapte şi produse lactate; oua de păsări; miere naturala; produse comestibile de origine animala, nedenumite şi necuprinse în altă parte. 5. Alte produse de origine animala, nedenumite şi necuprinse în altă parte. Secţiunea II PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL Note de Secţiune. 6. Plante vii şi produse de floricultura. 7. Legume, plante, radacini şi tuberculi alimentari. 8. Fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni. 9. Cafea, ceai, mate şi condimente. 10. Cereale. 11. Produse ale industriei moraritului; malt; amidon şi fecule; inulina; gluten de grau. 12. Seminte şi fructe oleaginoase; seminte şi fructe diverse; plante industriale sau medicinale; paie şi furaje. 13. Gume, rasini şi alte seve şi extracte vegetale. 14. Materiale pentru impletit şi alte produse de origine vegetala, nedenumite şi necuprinse în altă parte. Secţiunea III GRASIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA 15. Grasimi şi uleiuri de origine animala sau vegetala; produse ale disocierii lor; grasimi alimentare prelucrate; ceara de origine animala sau vegetala. Secţiunea IV PRODUSE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OTET; TUTUN ŞI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI Note de Secţiune. 16. Preparate din carne, din peste sau din crustacee, din moluste sau din alte nevertebrate acvatice. 17. Zaharuri şi produse zaharoase. 18. Cacao şi preparate din cacao. 19. Preparate pe bază de cereale, de faina, de amidon, de fecule sau de lapte; produse de patiserie. 20. Preparate din legume, din fructe sau din alte părţi de plante. 21. Preparate alimentare diverse. 22. Bauturi, lichide alcoolice şi otet. 23. Reziduuri şi deseuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale. 24. Tutun şi inlocuitori de tutun prelucrati. Secţiunea V PRODUSE MINERALE 25. Sare; sulf; pamanturi şi pietre; ipsos, var şi ciment. 26. Minereuri, zgura şi cenusa. 27. Combustibili minerali, uleiuri minerale şi produsele rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase; ceara minerala. Secţiunea VI PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE Note de Secţiune. 28. Produse chimice anorganice; compusi anorganici sau organici ai metalelor pretioase, ai elementelor radioactive, ai metalelor de pamanturi rare sau ai izotopilor. 29. Produse chimice organice. 30. Produse farmaceutice. 31. Ingrasaminte. 32. Extracte tanante sau colorante; tanini şi derivatii lor; pigmenti şi alte substante colorante; vopsele şi lacuri; masticuri; cerneluri. 33. Uleiuri esentiale şi rezinoide; produse preparate de parfumerie sau de toaleta şi preparate cosmetice. 34. Sapunuri, agenti de suprafaţa organici, preparate pentru spalat, preparate lubrifiante, ceara artificiala, ceara preparata, produse pentru întreţinere, lumanari şi articole similare, paste pentru modelare, "ceara dentara" şi preparate dentare pe bază de ipsos sau ghips. 35. Substante albuminoide; produse pe bază de amidon sau de fecule modificate; cleiuri; enzime. 36. Pulberi şi explozivi; articole de pirotehnie; chibrituri; aliaje piroforice; materiale inflamabile. 37. Produse fotografice sau cinematografice. 38. Produse diverse ale industriei chimice. Secţiunea VII MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC; CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC Note de Secţiune. 39. Materiale plastice şi articole din material plastic. 40. Cauciuc şi articole din cauciuc. Secţiunea VIII PIEI BRUTE, PIEI TABACITE, BLANURI ŞI PRODUSE DIN ACESTEA; ARTICOLE DE CURELARIE ŞI DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA ŞI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE (ALTELE DECAT CELE DE LA VIERMII DE MATASE) 41. Piei brute (altele decat blanuri) şi piei tabacite. 42. Obiecte din piele; articole de curelarie sau de selarie; articole de voiaj, bagaje de mana şi articole similare; articole din intestine de animale (altele decat cele de la viermii de matase) 43. Blanuri şi blanuri artificiale; articole din acestea. Secţiunea IX LEMN, CARBUNE DE LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN; PLUTA ŞI ARTICOLE DIN PLUTA; ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE 44. Lemn, carbune de lemn şi articole din lemn. 45. Pluta şi articole din pluta. 46. Articole din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele. Secţiunea X PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA); HARTIE ŞI CARTON ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA 47. Pasta din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hartie sau carton reciclabile (deseuri şi maculatura). 48. Hartie şi carton; articole din pasta de celuloza, din hartie sau din carton. 49. Cărţi, ziare, ilustrate imprimate şi alte produse ale industriei de imprimare; manuscrise, texte dactilografiate şi schite sau planuri. Secţiunea XI MATERIALE TEXTILE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE Note de Secţiune. 50. Matase. 51. Lana, par fin sau grosier de animale; fire şi tesaturi din par de cal. 52. Bumbac. 53. Alte fibre textile vegetale; fire de hartie şi tesaturi din fire de hartie. 54. Filamente sintetice sau artificiale. 55. Fibre sintetice sau artificiale discontinue. 56. Vata, pasla (fetru) şi materiale netesute; fire speciale; sfori, odgoane, funii, franghii şi articole din acestea. 57. Covoare şi alte acoperitoare de podea din materiale textile. 58. Tesaturi speciale; tesaturi buclate; dantele; tapiserii; pasmanterii; broderii. 59. Tesaturi impregnate, acoperite la suprafaţa sau stratificate; articole tehnice din materiale textile. 60. Materiale tricotate sau crosetate. 61. Articole şi accesorii de imbracaminte, tricotate sau crosetate. 62. Articole şi accesorii de imbracaminte, altele decat tricotate sau crosetate. 63. Alte articole textile confectionate; seturi; imbracaminte purtata sau uzata; zdrente. Secţiunea XII INCALTAMINTE, OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL, UMBRELE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BICE, CRAVASE ŞI PARTI ALE ACESTORA; PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN 64. Încălţăminte, ghetre şi articole similare; părţi ale acestor articole. 65. Obiecte de acoperit capul şi părţi ale acestora. 66. Umbrele de ploaie, umbrelute, umbrele de soare, bastoane, bastoane-scaun, bice, cravase şi părţi ale acestora. 67. Pene şi puf prelucrate şi articole din pene sau din puf; flori artificiale; articole din par uman. Secţiunea XIII ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE; PRODUSE CERAMICE; STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA 68. Articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica sau din materiale similare. 69. Produse ceramice. 70. Sticla şi articole din sticlă. Secţiunea XIV PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE 71. Perle naturale sau de cultura, pietre pretioase sau semipretioase, metale pretioase, metale placate sau dublate cu metale pretioase şi articole din aceste materiale; imitatii de bijuterii; monede. Secţiunea XV METALE COMUNE ŞI ARTICOLE DIN METALE COMUNE Note de Secţiune. 72. Fonta, fier şi otel. 73. Produse din fonta, din fier sau din otel. 74. Cupru şi articole din cupru. 75. Nichel şi articole din nichel. 76. Aluminiu şi articole din aluminiu. 77. (Rezervat pentru o eventuala utilizare viitoare în Sistemul armonizat). 78. Plumb şi articole din plumb. 79. Zinc şi articole din zinc. 80. Staniu şi articole din staniu. 81. Alte metale comune; metalo-ceramice; articole din aceste materiale. 82. Unelte şi scule, articole de cutitarie şi tacamuri, din metale comune; părţi ale acestor articole, din metale comune. 83. Articole diverse din metale comune. Secţiunea XVI MASINI ŞI APARATE, ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE Note de Secţiune. 84. Reactoare nucleare, cazane, masini, aparate şi dispozitive mecanice; părţi ale acestora. 85. Masini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de înregistrat sau de reprodus imagini şi sunet de televiziune; părţi şi accesorii ale acestor aparate. Secţiunea XVII MIJLOACE DE TRANSPORT ŞI ECHIPAMENTE AUXILIARE Note de Secţiune. 86. Vehicule şi echipamente pentru caile ferate sau similare şi părţi ale acestora; aparate mecanice (inclusiv electromecanice) de semnalizare de trafic. 87. Vehicule terestre, altele decat materialul rulant de cale ferata şi tramvai; părţi şi accesorii ale acestora. 88. Vehicule aeriene, nave spatiale şi părţi ale acestora. 89. Vapoare, nave şi dispozitive plutitoare. Secţiunea XVIII INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA 90. Instrumente şi aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsura, de control sau de precizie; instrumente şi aparate medico-chirurgicale; părţi şi accesorii ale acestora. 91. Ceasornicarie. 92. Instrumente muzicale; părţi şi accesorii ale acestora. Secţiunea XIX ARME, MUNITII; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA 93. Arme, munitii; părţi şi accesorii ale acestora. Secţiunea XX MARFURI ŞI PRODUSE DIVERSE 94. Mobila; mobilier medico-chirurgical; articole de pat şi similare; aparate de iluminat nedenumite şi necuprinse în altă parte; lampi pentru reclame luminoase, insemne luminoase, placi indicatoare luminoase şi articole similare; constructii prefabricate. 95. Jucarii, jocuri, articole pentru divertisment sau pentru sport; părţi şi accesorii ale acestora. 96. Articole diverse. Secţiunea XXI OBIECTE DE ARTA, DE COLECTIE ŞI ANTICHITATI 97. Obiecte de arta, de colectie şi antichitati. 98. (Rezervat pentru anumite utilizari particulare de către Părţile contractante) 99. (Rezervat pentru anumite utilizari particulare de către Părţile contractante) Anexă Lista codurilor numerice ale Sistemului armonizat suprimata începând de la 1 ianuarie 1996. REGULI GENERALE PENTRU INTERPRETAREA SISTEMULUI ARMONIZAT INCADRAREA MARFURILOR IN NOMENCLATURA PENTRU CLASIFICAREA MARFURILOR IN TARIFELE VAMALE SE FACE CONFORM PRINCIPIILOR URMATOARE: REGULA 1 ENUNTUL TITLURILOR SECŢIUNILOR, CAPITOLELOR SAU SUBCAPITOLELOR ESTE CONSIDERAT CA AVAND NUMAI O VALOARE INDICATIVA, CLASIFICAREA MARFURILOR CONSIDERANDU-SE LEGAL DETERMINATA ATUNCI CAND ESTE IN CONCORDANTA CU TEXTUL POZITIILOR ŞI NOTELOR DE SECŢIUNI ŞI DE CAPITOLE ŞI, ATUNCI CAND NU SUNT CONTRARE TERMENILOR UTILIZATI IN ACELE POZITII ŞI NOTE, DUPA REGULILE URMATOARE. NOTA EXPLICATIVA I) Nomenclatura prezinta, sub o formă sistematica marfurile care fac obiectul comerţului international. Ea grupează marfurile în Secţiuni, Capitole şi Subcapitole care au fost denumite cat mai concis şi care indica categoria şi genul de produse pe care le conţin. Dar a fost aproape imposibil în unele cazuri, datorita diversitatii şi numarului de articole, să fie inglobate toate sau să fie în intregime enumerate în titlul acestor rubrici. II) Regula 1 începe prin a dispune ca titlurile nu au decat o valoare indicativa. Din aceasta nu rezultă nici o consecinţa juridica pentru clasificare. III) A doua parte a Regulii prevede că, clasificarea este determinata:

1. a)conform denumirii pozitiilor şi Notelor de Secţiune şi ale Capitolelor, şi ...
2. b)când este cazul, atunci când nu sunt contrare termenilor pozitiilor şi Notelor respective, conform dispoziţiilor Regulilor 2, 3, 4 şi 5. ... IV) Dispoziţia III)
3. a)indica faptul ca multe marfuri pot fi clasificate în Nomenclatura fără a fi necesar de a face apel la Regulile generale interpretative (de exemplu cai vii (pozitia nr. 01.01), preparatele şi articolele farmaceutice vizate de Nota 4 a Capitolului 30 (pozitia nr. 30.06)). V) În dispoziţia III)
4. b)fraza atunci când nu sunt contrare termenilor pozitiilor respective şi Notelor este destinata sa precizeze, fără echivoc, ca termenii pozitiilor şi ai Notelor Secţiunilor şi Capitolelor au caracter prioritar la clasificare faţă de orice alte consideratii. De exemplu, la Capitolul 31, Notele dispun ca unele pozitii nu se referă decat la marfuri determinate. Rezultă ca, conţinutul acestor pozitii nu poate fi largit pentru a include marfuri care, altfel, ar fi apartinut acestor pozitii prin aplicarea Regulii 2 b). REGULA 2
5. a)ORICE REFERIRE LA UN ARTICOL DE LA O POZITIE DETERMINATA ACOPERA ACEST ARTICOL, CHIAR INCOMPLET SAU NEFINIT, CU CONDIŢIA CA EL SA PREZINTE, CA ATARE, CARACTERISTICILE ESENTIALE ALE ARTICOLULUI COMPLET SAU FINIT. ACEASTA REGULA SE APLICA ŞI ARTICOLULUI COMPLET SAU FINIT, SAU CONSIDERAT CA ATARE, IN VIRTUTEA DISPOZITIILOR PRECEDENTE, ATUNCI CAND ARTICOLUL ESTE PREZENTAT DEMONTAT SAU NEMONTAT. ...
6. b)ORICE MENŢIUNE LA UN MATERIAL DE LA O POZITIE DETERMINATA SE REFERA LA ACEL MATERIAL FIE IN STARE PURA, FIE AMESTECAT SAU ASOCIAT CU ALTE MATERIALE. DE ASEMENEA, ORICE MENŢIUNE LA PRODUSE DINTR-UN ANUMIT MATERIAL SE REFERA LA PRODUSELE ALCATUITE TOTAL SAU PARTIAL DIN ACEST MATERIAL. CLASIFICAREA ACESTOR PRODUSE AMESTECATE SAU A ARTICOLELOR COMPOZITE SE FACE CONFORM PRINCIPIILOR ENUNTATE IN REGULA 3. ... NOTE EXPLICATIVE REGULA 2
7. a)(Articole incomplete sau nefinite) I) Prima parte a Regulii 2
8. a)largeste conţinutul pozitiei care menţionează un anumit articol, astfel încât sa cuprindă nu numai articolul complet dar şi articolul incomplet sau nefinit, cu condiţia de a prezenta, în acea stare, caracteristicile esentiale ale articolului complet sau finit. II) Dispozitiile acestei Reguli se extind asupra eboselor articolelor, mai puţin în cazul când sunt denumite expres intr-o pozitie determinata. Se considera ebose, articolele care nu pot fi utilizate ca atare, având aproximativ forma sau profilul piesei sau obiectului finit, care nu pot fi utilizate, decat în mod excepţional, pentru alte scopuri decat pentru fabricarea acestei piese sau obiect. Produsele semi-fabricate, care nu prezinta inca forma esenţială a articolelor finite (cum este cazul barelor, discurilor, tuburilor) nu se considera ca fiind ebose. III) Ţinând seama de conţinutul pozitiilor Secţiunilor I până la VI, aceasta parte a Regulii nu se aplică în mod normal produselor acestor Secţiuni. IV) Mai multe cazuri de aplicare a acestei Reguli sunt prezentate în Consideratiile generale ale Secţiunilor sau ale Capitolelor (Secţiunea XVI, Capitolele 61, 62, 86, 87 şi mai ales 90). REGULA 2
9. a)(Articole prezentate în stare demontata sau nemontata) V) A doua parte a Regulii 2
10. a)clasifica la aceeasi pozitie cu articolul montat, articolul complet sau finit prezentat în stare demontata sau nemontata. Marfurile sunt prezentate în aceasta stare mai ales pentru motive cum ar fi necesitatea sau comoditatea ambalajului, manipularea marfurilor sau transportul. VI) Aceasta Regula de clasificare se aplică de asemenea şi articolului incomplet sau nefinit prezentat în stare demontata sau nemontata, atunci când poate fi considerat ca finit sau complet, conform primei părţi a acestei Reguli. VII) Se considera ca articol demontat sau nemontat pentru aplicarea acestei Reguli, articolul ale cărui diferite elemente sunt destinate a fi asamblate fie cu ajutorul mijloacelor simple (suruburi, buloane, nituri etc.), fie, de exemplu, prin nituire sau sudare, cu condiţia să fie numai operaţiuni de montare. Elementele nemontate ale unui articol, care sunt în numar mai mare decat cele necesare pentru constituirea unui articol complet, urmeaza regimul lor propriu de clasificare. VIII) Cazuri de aplicare a acestei Reguli sunt date în Consideratiile generale ale Secţiunilor şi Capitolelor (în special Secţiunea XVI, Capitolele 44, 86, 87 şi 89). IX) Ţinând seama de conţinutul pozitiilor Secţiunilor I-VI, aceasta parte a Regulii nu se aplică în mod normal produselor din aceste Secţiuni. REGULA 2
11. b)(Produse amestecate şi articole compozite) X) Regula 2
12. b)se referă la materiale amestecate sau asociate cu alte materiale şi la produsele constituite din două sau mai multe materiale. Pozitiile la care se referă sunt cele care menţionează un anumit material, de exemplu pozitia nr. 05.03, par de cal, sau cele care se referă la produse dintr-un anumit material, de exemplu pozitia nr. 45.03, articole din pluta. Trebuie mentionat faptul ca aceasta Regula se aplică numai în absenta oricarei dispozitii contrare în enunturile pozitiilor şi în Notele de Secţiune şi de Capitole (de exemplu pozitia nr. 15.03 - ... ulei de untura ... neamestecat). Produsele amestecate constituind preparate prezentate ca atare intr-o Nota de Secţiune sau Capitol sau în denumirea unei pozitii, se clasifica conform Regulii I. XI) Efectul acestei Reguli este de a extinde aria de cuprindere a pozitiei care menţionează un anumit material, în scopul de a include în ea acest material amestecat sau asociat cu alte materiale. Acest efect este şi de a extinde conţinutul pozitiilor care menţionează produsele dintr-un anumit material prin includerea şi a produselor parţial constituite din acest material. XII) Ea nu largeste totusi aria de cuprindere a pozitiilor la care se referă, până la a putea contine articole care nu corespund denumirii acestei pozitii, conform Regulii I, cum ar fi cazul adaugarii altor materiale sau substante care au ca efect schimbarea caracterului de marfa inclusa în aceasta pozitie. XIII) Ca o consecinţa a acestei Reguli, materialele amestecate sau asociate cu alte materiale, precum şi produsele din două sau mai multe materiale care sunt susceptibile a fi clasificate la mai multe pozitii, vor fi clasificate conform dispoziţiilor Regulii 3. REGULA 3 ATUNCI CAND MARFURILE AR PUTEA FI CLASIFICATE IN DOUA SAU MAI MULTE POZITII PRIN APLICAREA REGULII 2
13. b)SAU IN ORICE ALT CAZ, CLASIFICAREA SE FACE DUPA CUM URMEAZA:
14. a)POZITIA CEA MAI SPECIFICA ARE PRIORITATE FAŢA DE POZITIILE CU UN CONTINUT MAI GENERAL. TOTUSI, ATUNCI CAND DOUA SAU MAI MULTE POZITII SE REFERA FIECARE NUMAI LA O PARTE DIN MATERIALELE CARE COMPUN UN PRODUS AMESTECAT SAU UN ARTICOL COMPOZIT, SAU LA O PARTE DINTRE ARTICOLELE MARFURILOR PREZENTATE IN SETURI, CONDIŢIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL, ACESTE POZITII SE CONSIDERA, IN RAPORT CU PRODUSUL SAU ARTICOLUL, LA FEL DE SPECIFICE, CHIAR DACA UNA DINTRE POZITII OFERA O DESCRIERE MAI PRECISA SAU MAI COMPLETA. ...
15. b)PRODUSELE AMESTECATE, ARTICOLELE COMPUSE DIN MATERIALE DIFERITE SAU CONSTITUITE PRIN ASAMBLAREA UNOR ARTICOLE DIFERITE ŞI MARFURILE PREZENTATE IN SETURI CONDIŢIONATE PENTRU VANZAREA CU AMANUNTUL, CARE NU POT FI CLASIFICATE PRIN APLICAREA REGULII 3 a), SE CLASIFICA DUPA MATERIALUL SAU ARTICOLUL CARE LE CONFERA CARACTERUL ESENTIAL, ATUNCI CAND ESTE POSIBILA EFECTUAREA ACESTEI DETERMINARI. ...
16. c)IN CAZUL IN CARE REGULILE 3
17. a)ŞI 3b) NU POT FI APLICATE PENTRU EFECTUAREA CLASIFICARII, MARFA SE CLASIFICA LA POZITIA CU NUMARUL CEL MAI MARE DINTRE CELE SUSCEPTIBILE A FI LUATE IN CONSIDERARE. ... NOTE EXPLICATIVE I) Aceasta Regula prevede trei metode de clasificare a marfurilor care, a priori, ar fi susceptibile de a se clasifica la mai multe pozitii distincte fie prin aplicarea Regulii 2 b), fie în orice alt caz. Aceste metode sunt luate în considerare în ordinea în care sunt menţionate în Regula. Astfel, Regula 3
18. b)nu se aplică decat dacă regula 3
19. a)nu solutioneaza problema clasificarii, şi dacă regulile 3
20. a)şi 3
21. b)nu sunt utilizabile, atunci se ia în considerare Regula 3 c). Ordinea de luare în considerare a elementelor de clasificare este deci urmatoarea:
22. a)pozitia cea mai specifică,
23. b)caracterul esential,
24. c)pozitia plasata ultima în ordinea numerotarii. II) Regula se aplică numai dacă nu este contrara enunturilor pozitiilor şi Notelor de Secţiune sau de Capitole. De exemplu Nota 4
25. b)a Capitolului 97 indica faptul ca articolele susceptibile a fi clasificate în acelasi timp la pozitiile nr. de la 97.01 până la 97.05 şi la pozitia nr. 97.06, trebuie să fie clasificate la pozitia cea mai specifică dintre pozitiile 97.01 până la 97.05. Clasificarea acestor articole se face conform Notei 4
26. b)a Capitolului 97 şi nu conform acestei Reguli. REGULA 3
27. a)III) Prima metoda de clasificare este formulata de regula 3 a), conform careia pozitia cea mai specifică trebuie să aibă prioritate asupra pozitiilor cu un continut mai general. IV) Nu este posibila stabilirea de principii riguroase care să determine dacă o pozitie este mai specifică decat alta cu referire la marfurile prezentate; dar se poate considera, în general, ca:
28. a)o pozitie care denumeste un anumit articol este mai specifică decat cea care indica o familie de articole: de exemplu, masina de ras şi tuns, cu motor electric incorporat, este clasificata la pozitia nr. 85.10 şi nu la pozitia nr. 85.08 (aparate cu motor electric incorporat, pentru utilizare manuala) sau la pozitia nr. 85.09 (aparate electromecanice cu motor electric incorporat, de uz casnic). ...
29. b)trebuie considerata mai specifică, pozitia care identifica mai clar urmand o descriere mai precisa şi completa, marfa considerata. ... S-ar putea da urmatoarele exemple: 1) covorasele buclate din materiale textile care pot fi recunoscute ca fiind destinate pentru automobile trebuie clasificate nu ca accesorii pentru automobile la pozitia nr. 87.08, ci la pozitia nr. 57.03 unde sunt descrise mai specific covorasele. 2) geamurile securit, constand din geamuri calite sau formate din foi lipite, neinramate, dar având o formă care le face să fie recunoscute ca parbrize pentru avioane, nu se clasifica la pozitiile nr. 88.01, nr. 88.02 sau nr. 88.03, ca părţi de aparate, ci la pozitia nr. 70.07 unde sunt prezentate mai specific. V) Totusi, dacă doua sau mai multe pozitii se referă fiecare numai la o parte din materialele constituind un produs amestecat sau un articol compozit, sau numai la o parte din articole în cazul marfurilor prezentate în seturi destinate vanzarii cu amanuntul, aceste pozitii trebuiesc considerate cu referire la acest produs sau articol ca fiind la fel de specifice chiar dacă unele dintre ele dau descrieri mai precise sau mai complete. În acest caz, clasificarea articolelor se face prin aplicarea Regulii 3
30. b)sau 3 c). REGULA 3
31. b)VI) Aceasta a doua metoda de clasificare se aplică numai în cazul: 1) produselor amestecate; 2) articolelor compuse din materiale diferite: 3) articolelor constituite prin asamblarea de articole diferite; 4) marfurilor prezentate în seturi condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul. Se aplica numai dacă Regula 3
32. a)nu poate fi utilizata. VII) În aceste diverse ipoteze, clasificarea marfurilor trebuie să fie facute după materialul sau articolul care le conferă caracterul lor esential, atunci când se poate face aceasta determinare. VIII) Factorul care determina caracterul esential variaza functie de tipul de marfa. De exemplu poate fi dat de natura materialelor componente sau a articolelor care îl compun, de volumul lor, de cantitatea lor, de greutatea lor sau de valoarea lor, de importanţa unui material constitutiv în raport cu utilizarea marfurilor. IX) Sunt de luat în seama, pentru aplicarea acestei Reguli, ca produse obtinute prin asamblarea de articole diferite, nu numai cele ale caror elemente componente sunt fixate unele de altele într-un corp comun, practic inseparabile dar şi cele ale caror elemente sunt separabile, cu condiţia ca aceste elemente să fie adaptate unele altora şi complementare unele altora şi ca asamblarea lor sa constituie un tot care nu poate fi în mod normal vandut ca elemente separate. Exemple de acest tip de produse: 1) Scrumierele compuse dintr-un suport în care se introduce o cupa demontabila destinata depunerii cenusii. 2) Etajerele pentru condimente pentru uz casnic, compuse dintr-un suport (în general din lemn) special amenajat şi un numar determinat de flacoane de condimente de forme şi dimensiuni adecvate. Diferitele elemente compunand aceste ansambluri sunt, ca regula generală, prezentate în acelasi ambalaj. X) Pentru aplicarea acestei Reguli, marfurile care indeplinesc simultan condiţiile urmatoare se vor considera ca fiind prezentate în «seturi condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul» în:
33. a)să fie compuse din cel puţin două articole diferite care, la prima vedere, să fie susceptibile de a fi clasificate în pozitii diferite. De exemplu, nu vor fi considerate ca un set, în sensul acestei Reguli, setul de 6 furculite; ...
34. b)să fie compuse din produse sau articole prezentate împreună pentru satisfacerea unei nevoi specifice sau exercitarea unei anumite activităţi; ...
35. c)să fie pregatite astfel încât să fie vandute direct utilizatorilor fără a fi reconditionate (în cutii, în ladite, în panoplii etc.). ... În consecinţa, aceste dispozitii se referă la seturile constand, de exemplu, din diverse produse alimentare destinate a fi utilizate împreună pentru pregătirea unui fel de mancare. De exemplu seturi a caror clasificare poate fi facuta prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 b): 1)
36. a)Sortimentele constituite dintr-un sandwich compus din carne de vaca cu sau fără branza intr-o chifla (pozitia nr. 16.02), prezentate într-un ambalaj cu o portie de cartofi prajiti (pozitia nr. 20.04): Se clasifica la pozitia nr. 16.02.
37. b)Seturile ale caror componente sunt destinate a fi utilizate împreună pentru prepararea unei mancari "spaghetti", constituite dintr-un pachet de spaghetti nefierte (pozitia nr. 19.02), dintr-un saculet de branza rasa (pozitia nr. 04.06) şi dintr-o cutie mica cu suc de rosii (pozitia nr. 21.03), prezentate intr-o cutie de carton: ... Se clasifica la pozitia nr. 19.02. Totusi, nu trebuie să fie considerate ca seturi unele produse alimentare prezentate împreună conţinând, de exemplu: - creveti (pozitia nr. 16.05), pateu de ficat (pozitia nr. 16.02), branza (pozitia nr. 04.06), slanina felii (pozitia nr. 16.02), carnati zisi de coktail (pozitia nr. 16.01), fiecare dintre aceste produse fiind prezentat intr-o cutie metalica. - o sticlă de alcool (spirtoase) (pozitia nr. 22.08) şi o sticlă de vin (pozitia nr. 22.04). În cazul acestor doua exemple şi a produselor similare, fiecare articol trebuie să fie clasificat separat, la pozitia corespunzătoare. 2) Trusa de coafura constituita dintr-o masina de tuns electric (pozitia nr. 85.10), un pieptene (pozitia nr. 96.15), o pereche de foarfeci (pozitia nr. 82.13), o perie (pozitia nr. 96.03), un prosop din material textil (pozitia nr. 63.02) prezentate intr-o trusa de piele (pozitia nr. 42.02): Acest set se clasifica la pozitia nr. 85.10. 3) Trusele de desen compuse dintr-o rigla (pozitia nr. 90.17), un disc de calcul (pozitia nr. 90.17), un compas (pozitia nr. 90.17), un creion (pozitia nr. 96.09), o ascutitoare (pozitia nr. 82.14), prezentate intr-o mapa din plastic (pozitia nr. 42.02). Se clasifica la pozitia nr. 90.17. În toate cazurile de seturi menţionate mai sus, clasificarea se face după obiectul care poate să fie considerat, sau obiectele care, în ansamblul lor, pot fi considerate ca ar conferi articolului caracterul lor esential. XI) Regula nu se aplică marfurilor constituite din componente diferite ambalate separat şi prezentate împreună (chiar într-un ambalaj comun), de exemplu cele aflate în proportii fixe, destinate pentru fabricarea industriala a bauturilor. REGULA 3
38. c)XII) Atunci când Regulile 3
39. a)sau 3
40. b)nu pot fi utilizate, marfurile trebuie să fie clasificate la ultima pozitie, în ordinea numerotarii, dintre cele susceptibile a fi luate în calcul pentru clasificare. REGULA 4 MARFURILE CARE NU POT FI CLASIFICATE PRIN APLICAREA REGULILOR ANTERIOARE SE CLASIFICA LA POZITIA CORESPUNZATOARE MARFURILOR CELOR MAI ASEMANATOARE NOTA EXPLICATIVA I) Aceasta Regula se referă la marfurile care nu pot fi clasificate aplicand Regulile de la 1 la 3. Regula dispune ca aceste marfuri se clasifica la pozitia corespunzătoare marfurilor celor mai asemanatoare. II) Clasificarea conform Regulii 4 impune compararea marfurilor prezentate cu marfuri similare, astfel încât să se determine marfurile cele mai asemanatoare cu marfurile prezentate. Acestea din urma se clasifica la pozitia corespunzătoare articolelor celor mai asemanatoare. III) Asemanarea poate, în mod normal, să se bazeze pe numeroase elemente, cum ar fi denumirea, caracterul, utilizarea. REGULA 5 IN AFARA DISPOZITIILOR PRECEDENTE, PENTRU MARFURILE SPECIFICATE MAI JOS SE APLICA URMATOARELE REGULI:
41. a)CUTIILE PENTRU APARATE FOTOGRAFICE, PENTRU INSTRUMENTE MUZICALE, PENTRU ARME, PENTRU INSTRUMENTE DE DESEN, CUTIILE PENTRU BIJUTERII ŞI SIMILARE, SPECIAL AMENAJATE PENTRU A CONTINE UN ARTICOL DETERMINAT SAU UN SET, SUSCEPTIBILE DE A AVEA O UTILIZARE INDELUNGATA ŞI PREZENTATE IMPREUNA CU ARTICOLELE CARORA LE SUNT DESTINATE, SE CLASIFICA IMPREUNA CU ACELE ARTICOLE CAND, IN MOD NORMAL SE VAND IMPREUNA. TOTUSI ACEASTA REGULA NU SE APLICA DACA ARTICOLELE DE MAI SUS CONFERA ANSAMBLULUI CARACTERUL ESENTIAL. ...
42. b)SUB REZERVA DISPOZITIILOR REGULII 5a) DE MAI SUS, AMBALAJELE CARE CONTIN MARFURI SE CLASIFICA IMPREUNA CU ACESTEA DIN URMA ATUNCI CAND FAC PARTE DIN CATEGORIA CELOR UTILIZATE IN MOD OBISNUIT PENTRU ACEST TIP DE MARFURI. TOTUSI ACEASTA DISPOZIŢIE NU ESTE OBLIGATORIE ATUNCI CAND AMBALAJELE SUNT SUSCEPTIBILE A FI UTILIZATE IN MOD REPETAT. ... NOTE EXPLICATIVE REGULA 5
43. a)(Ambalaje, sipete, cutii) I) Aceasta regula trebuie să fie aplicata numai ambalajelor care indeplinesc simultan condiţiile urmatoare: 1) sunt special amenajate pentru a primi un anumit articol determinat sau un set, adica sunt astfel construite încât articolul continut să îşi gaseasca exact locul, anumite ambalaje putand chiar să aibă forma articolului pe care trebuie să îl conţină; 2) sunt susceptibile unei folosinte indelungate, adica sunt concepute, mai ales în ceea ce priveste rezistenta sau finisarea, pentru a avea o durată de utilizare în functie de cea a continutului. Aceste ambalaje sunt utilizate cel mai adesea sa protejeze articolul respectiv în momentele când nu este folosit (de exemplu transport, depozitare). Aceste criterii le diferentiaza de fapt de ambalajele simple; 3) sunt prezentate împreună cu articolele cărora le sunt destinate, chiar dacă acestea sunt sau nu ambalate separat pentru a facilita transportul. Prezentate izolat, ambalajele urmeaza regimul lor propriu de clasificare; 4) sunt în mod normal vandute cu aceste articole; 5) nu conferă ansamblului caracterul esential. II) Ca exemple de ambalaje prezentate cu articolele cărora le sunt destinate şi a caror clasificare se face conform acestei Reguli, sunt: 1) Cutiile de bijuterii (pozitia nr. 71.13); 2) Etui-urile pentru aparatele de ras electrice (pozitia nr. 85.10); 3) Etui-urile pentru binocluri, pentru lunete (pozitia nr. 90.05); 4) Cutiile şi etui-urile pentru instrumente muzicale (de exemplu pozitia nr. 92.02); 5) Etui-urile pentru pusti (pozitia nr. 93.03). III) Dimpotriva, nu se aplică aceasta Regula, de exemplu, în cazul cutiilor de ceai din argint conţinând ceai sau al cupelor decorative din ceramica, conţinând dulciuri. REGULA 5
44. b)(Ambalaje) IV) Regula reglementeaza modul de clasificare a ambalajelor care sunt utilizate în mod normal pentru marfurile pe care le conţin. Totusi aceasta dispoziţie nu este obligatorie când astfel de ambalaje sunt în mod clar susceptibile unei utilizari repetate, cum ar fi cazul anumitor butoaie metalice sau recipiente de fier sau otel pentru gaze lichefiate sau comprimate. V) Deoarece aceasta Regula este subordonata aplicarii dispoziţiilor Regulii 5 a), clasificarea etui-urilor, sipetelor, ambalajelor similare celor menţionate la Regula 5
45. a)este reglementata prin dispozitiile acestei Reguli. REGULA 6 CLASIFICAREA MARFURILOR IN SUBPOZITIILE UNEI POZITII SE EFECTUEAZA, IN MOD LEGAL, CU RESPECTAREA TERMENILOR ACELOR SUBPOZITII ŞI A NOTELOR DE SUBPOZITII CU CARE SE AFLA IN RELATIE ŞI CU RESPECTAREA REGULILOR DE MAI SUS, ÎNŢELEGAND PRIN ACEASTA CA NU POT FI COMPARATE DECAT SUBPOZITIILE AFLATE PE ACELASI NIVEL. IN SENSUL ACESTEI REGULI SE UTILIZEAZA ŞI NOTELE DE SECŢIUNI ŞI CAPITOLE CORESPUNZATOARE, CU EXCEPŢIA CAZULUI IN CARE CONTIN DISPOZITII CONTRARE. NOTE EXPLICATIVE I) Regulile de la 1 la 5 reglementeaza mutatis mutandis clasificarea la nivel de subpozitie în cadrul aceleiasi pozitii. II) Pentru aplicarea Regulii 6, se înţeleg:
46. a)prin subpozitii de acelasi nivel, fie subpozitiile cu o liniuţa (nivel I) fie subpozitiile cu doua liniute (nivel 2). ... Urmeaza ca dacă, în cadrul aceleiasi pozitii, doua subpozitii sau mai multe cu o liniuţa pot fi luate în considerare conform Regulii 3 a), caracterul specific al fiecarei subpozitii trebuie apreciat numai în functie de conţinutul lor. Atunci când alegerea subpozitiei cu o liniuţa a fost facuta, atunci şi numai atunci, se ia în considerare textul subpozitiilor cu doua liniute pentru a determina care dintre aceste subpozitii trebuie retinuta.
47. b)prin dispozitii contrare, Notele sau conţinutul subpozitiilor care ar fi incompatibile cu una sau alta dintre Notele de Secţiune sau de Capitol. ... Asa se intampla, de exemplu, în cazul Notei de subpozitii 2 a Capitolului 71, care da termenului de platina un continut diferit de cel avut în vedere de Nota 4
48. b)a aceluiasi Capitol şi care este singura aplicabila pentru interpretarea subpozitiilor nr. 71.10.11 şi 71.01.19. III) Conţinutul unei subpozitii cu doua liniute nu poate fi extins în afara domeniului acoperit de subpozitia cu o liniuţa careia îi aparţine, şi nici o subpozitie cu o liniuţa nu va putea fi interpretata ca având o intindere mai mare decat domeniul acoperit de pozitia careia îi aparţine. Secţiunea I ANIMALE VII ŞI PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL Note de Secţiune. 1. Orice referire din aceasta Secţiune la un anumit gen sau la o anumita specie de animale se aplică, cu excepţia dispoziţiilor contrare, şi animalelor tinere din acel gen sau din acea specie. 2. Cu excepţia dispoziţiilor contrare, orice referire din Nomenclatura la produse uscate include şi produsele deshidratate, evaporate sau liofilizate. Capitolul 1 ANIMALE VII ANEXA 1 05/01/2000 Capitolul 2 CARNE ŞI ORGANE COMESTIBILE ANEXA 2 05/01/2000 Capitolul 3 PESTI ŞI CRUSTACEE, MOLUSTE ŞI ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE ANEXA 3 05/01/2000 Capitolul 4 LAPTE ŞI PRODUSE LACTATE; OUA DE PASARI; MIERE NATURALA; PRODUSE COMESTIBILE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE ANEXA 4 05/01/2000 Capitolul 5 ALTE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE ANEXA 5 05/01/2000 Secţiunea II PRODUSE ALE REGNULUI VEGETAL Note de Secţiune. 1. - În aceasta Secţiune, prin expresia aglomerate sub forma de pelete se înţelege produsele prezentate sub forma de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adaugarea unui liant intr-o proportie de maximum 3% din greutate. Capitolul 6 PLANTE VII ŞI PRODUSE DE FLORICULTURA ANEXA 6 05/01/2000 Capitolul 7 LEGUME, PLANTE, RADACINI ŞI TUBERCULI, ALIMENTARE ANEXA 7 05/01/2000 Capitolul 8 FRUCTE COMESTIBILE; COJI DE CITRICE SAU DE PEPENI ANEXA 8 05/01/2000 Capitolul 9 CAFEA, CEAI, MATE ŞI MIRODENII ANEXA 9 05/01/2000 Capitolul 10 CEREALE ANEXA 10 05/01/2000 Capitolul 11 PRODUSE ALE INDUSTRIEI MORARITULUI; MALT; AMIDON ŞI FECULE; INULINA; GLUTEN DE GRAU ANEXA 11 05/01/2000 Capitolul 12 SEMINTE ŞI FRUCTE OLEAGINOASE; SEMINTE ŞI FRUCTE DIVERSE; PLANTE INDUSTRIALE SAU MEDICINALE; PAIE ŞI FURAJE ANEXA 12 05/01/2000 Capitolul 13 GUME, RASINI ŞI ALTE SEVE ŞI EXTRACTE VEGETALE ANEXA 13 05/01/2000 Capitolul 14 MATERIALE PENTRU IMPLETIT ŞI ALTE PRODUSE DE ORIGINE VEGETALA, NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE ANEXA 14 05/01/2000 Secţiunea III GRASIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA Capitolul 15 GRASIMI ŞI ULEIURI DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA; PRODUSE ALE DISOCIERII LOR; GRASIMI ALIMENTARE PRELUCRATE; CEARA DE ORIGINE ANIMALA SAU VEGETALA ANEXA 15 05/01/2000 Secţiunea IV PRODUSE ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OTET; TUTUN ŞI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI Nota de Secţiune. 1. - În aceasta Secţiune, prin aglomerate sub forma de pelete se înţelege produsele prezentate sub forma de cilindri, sfere etc., aglomerate fie prin simpla presare, fie prin adaugarea unui liant intr-o proportie de maximum 3% din greutate. Capitolul 16 PREPARATE DIN CARNE, DIN PESTE SAU DIN CRUSTACEE, DIN MOLUSTE SAU DIN ALTE NEVERTEBRATE ACVATICE ANEXA 16 05/01/2000 Capitolul 17 ZAHARURI ŞI PRODUSE ZAHAROASE ANEXA 17 05/01/2000 Capitolul 18 CACAO ŞI PREPARATE DIN CACAO ANEXA 18 05/01/2000 Capitolul 19 PREPARATE PE BAZA DE CEREALE, DE FAINA, DE AMIDON, DE FECULE SAU DE LAPTE; PRODUSE DE PATISERIE ANEXA 19 05/01/2000 Capitolul 20 PREPARATE DIN LEGUME, DIN FRUCTE SAU DIN ALTE PARTI DE PLANTE ANEXA 20 05/01/2000 Capitolul 21 PREPARATE ALIMENTARE DIVERSE ANEXA 21 05/01/2000 Capitolul 22 BAUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ŞI OTET ANEXA 22 05/01/2000 Capitolul 23 REZIDUURI ŞI DESEURI ALE INDUSTRIEI ALIMENTARE; ALIMENTE PREPARATE PENTRU ANIMALE ANEXA 23 05/01/2000 Capitolul 24 TUTUN ŞI INLOCUITORI DE TUTUN PRELUCRATI ANEXA 24 05/01/2000 Secţiunea V PRODUSE MINERALE Capitolul 25 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT ANEXA 25 05/01/2000 Capitolul 26 MINEREURI, ZGURA ŞI CENUSA ANEXA 26 05/01/2000 Capitolul 27 COMBUSTIBILI MINERALI, ULEIURI MINERALE ŞI PRODUSE REZULTATE DIN DISTILAREA ACESTORA; MATERIALE BITUMINOASE; CEARA MINERALA ANEXA 27 05/01/2000 Secţiunea VI PRODUSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE SAU ALE INDUSTRIILOR CONEXE Note de Secţiune. 1. -
49. a)Orice produs (altul decat minereurile metalelor radioactive), care corespunde descrierii de la una din pozitiile nr. 28.44 sau 28.45, se clasifica la aceasta pozitie şi nu la o alta pozitie a Nomenclaturii.
50. b)Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului
51. a)de mai sus, orice produse care corespund (descrierii uneia dintre pozitiile nr. 28.43 sau nr. 28.46, trebuie clasificate la aceasta pozitie şi nu la alta pozitie a Secţiunii. ... 2. - Sub rezerva dispoziţiilor Notei 1 de mai sus, orice produs, care fie din cauza prezentarii sub forma de doze, fie din cauza condiţionarii pentru vanzarea cu amanuntul, se clasifica la una din pozitiile nr. 30.04. 30.05, 30.06, 32.12, 33.03, 33.04, 33.05, 33.06, 33.07, 35.06, 37.07 sau 38.08, trebuie clasificat numai la aceasta pozitie şi nu la o alta pozitie din Nomenclatura. 3. - Produsele prezentate în seturi, formate din mai multe elemente componente distincte, clasificate în totalitate sau parţial în aceasta secţiune şi de recunoscut ca fiind destinate, după amestecuri, şi constituie un produs clasificat la Secţiunea VI sau VII, trebuie clasificate la pozitia aferenta acestui ultim produs, cu condiţia ca aceste elemente constitutive să fie:
52. a)din cauza condiţionarii lor, de recunoscut net ca fiind destinate a fi utilizate împreună, fără a fi în prealabil reconditionate; ...
53. b)prezentate împreună, şi ...
54. c)de recunoscut, prin natura lor sau prin cantitatile respective, ca produse complementare unele altora. ... CONSIDERATII GENERALE Nota 1 a Secţiunii. În sensul dispoziţiilor paragrafului
55. a)al Notei 1, se clasifica la pozitia nr. 28.44, chiar dacă sunt susceptibile de a corespunde specificatiilor altor pozitii din Nomenclatura, toate elementele chimice radioactive şi izotopii radioactivi, ca şi compusii lor chimici anorganici sau organici, cu compozitie chimica definita sau nu. Este şi cazul de exemplu, clorurii de sodiu şi glicerolului radioactive, clasificate la pozitia nr. 28.44 şi nu la pozitia nr. 25.01 sau 29.05. De asemenea, atunci când sunt radioactive, alcoolul etilic, aurul sau cobaltul sunt clasificate la pozitia nr. 28.44 fără a fi acceptata orice alta posibilitate. Se menţionează, totusi, ca minereurile de metale radioactive se clasifica la Secţiunea V. În ce priveste izotopii neradioactivi şi compusii lor, nu pot fi în sensul dispoziţiilor acestei Note clasificati în altă parte decat la pozitia nr. 28.45 şi aceasta fie ca sunt organici sau anorganici şi ca au compozitie chimica definita sau nu. Astfel, un izotop de carbon este clasificat la pozitia nr. 28.45 şi nu la pozitia nr. 28.03. Paragraful
56. b)al Notei dispune ca produsele cuprinse ce corespund uneia dintre pozitiile nr. 28.43 sau 28.46 trebuie intotdeauna să fie clasificate respectiv la aceasta pozitie şi nu intr-o alta pozitie a Secţiunii VI, cu condiţia ca ele sa nu fie nici radioactive, nici prezentate sub forma de izotopi (caz în care se clasifica fie la pozitia nr. 28.44, fie la nr. 28.45). Aceasta dispoziţie a Notei are ca efect, de exemplu, clasificarea caseinatului de argint la pozitia nr. 28.43 şi nu la pozitia nr. 35.01, şi a nitratului de argint, chiar condiţionat pentru vanzarea cu amanuntul în vederea utilizarii pentru fotografii, la pozitia nr. 28.43 şi nu la pozitia nr. 37.07. Trebuie totusi notat, ca pozitiile nr. 28.43 şi 28.46 nu au prioritate decat asupra celorlalte pozitii ale Secţiunii VI. Astfel încât, dacă produsele de tipul celor clasificate la pozitiile nr. 28.43 şi 28.46 sunt susceptibile în egala măsura, de a fi clasificate la pozitii ale altor secţiuni ale Nomenclaturii, clasificarea lor trebuie să fie determinata prin aplicarea Regulilor Generale pentru interpretarea Nomenclaturii şi a Notelor de Capitol în cauza. Este cazul gadolinitului, care fiind un compus de metale din pamanturi rare, aparent ar fi putut fi clasificat în pozitia nr. 28.46, dar în realitate se clasifica la pozitia nr. 25.30, datorita faptului ca Nota 3a) a Capitolului 28 prevede excluderea din acest Capitol a tuturor produselor minerale care apartin Secţiunii V. Nota 2 a Secţiunii. Nota 2 a Secţiunii dispune ca produsele (altele decat cele cuprinse la pozitiile nr. 28.43 până la 28.46), care, din cauza, fie a prezentarii lor sub forma de doze, fie a condiţionarii lor pentru vanzarea cu amanuntul, se clasifica la una din pozitiile nr. 30.04, 30.05, 30.06, 32.12, 33.03, 33.04, 33.05, 33.06, 33.07, 35.06, 37.07 sau 38.08, trebuie să fie clasificate în aceasta pozitie, chiar dacă sunt susceptibile de a corespunde descrierilor altor pozitii, ale Nomenclaturii. Astfel, de exemplu, sulful condiţionat pentru vanzarea cu amanuntul în scopuri terapeutice, se clasifica la pozitia nr. 30.04 şi nu la nr. 25.03 sau 28.02, la fel cum dextrina condiţionată pentru vanzarea cu amanuntul ca adeziv, se clasifica la pozitia nr. 35.06 şi nu la 35.05. Nota 3 a Secţiunii. Aceasta Nota dispune asupra clasificarii produselor prezentate în seturi formate din mai multe elemente constitutive distincte clasificate în totalitate sau în parte în Secţiunea VI. Nota nu vizeaza totusi decat seturile ale caror elemente componente pot fi recunoscute ca fiind destinate, după amestecare, constituirii unui produs al Secţiunilor VI sau VII. Aceste seturi trebuie să fie clasificate în pozitia aferenta acestui ultim produs, sub rezerva ca aceste elemente constitutive să respecte condiţiile enuntate în subparagrafele
57. a)până la
58. c)ale Notei. Ca exemple de produse prezentate în seturi, sunt cimenturile şi alte produse de obturare dentara de la pozitia nr. 30.06 anumite lacuri şi vopsele de la pozitia nr. 32.08 până la nr. 32.10 şi masticurile etc., de la pozitia nr. 32.14. În ceea ce priveste clasificarea produselor prezentate fără intaritorul necesar la utilizarea lor, a se vedea în particular, Consideratiile Generale ale Capitolului 32 şi Notele explicative de la pozitia nr. 32.14. Trebuie notat ca produsele prezentate în seturi constand din mai multe elemente constitutive distincte care apartin, în totalitate sau parţial de Secţiunea VI şi de recunoscut ca fiind destinate a fi utilizate succesiv fără a fi amestecate, nu sunt acoperite de prevederile Notei 3 a prezentei Secţiuni. Aceste produse, când sunt condiţionate pentru a fi vandute cu amanuntul, trebuie să fie clasificate prin aplicarea Regulilor generale interpretative (Regula 3b) în general); în ceea ce priveste produsele care nu sunt condiţionate pentru a fi vandute cu amanuntul, elementele lor constitutive vor fi clasificate separat. Capitolul 28 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR ANEXA 28 05/01/2000 Capitolul 29 PRODUSE CHIMICE ORGANICE ANEXA 29 05/01/2000 Capitolul 30 PRODUSE FARMACEUTICE ANEXA 30 05/01/2000 Capitolul 31 INGRASAMINTE ANEXA 31 05/01/2000 Capitolul 32 EXTRACTE TANANTE SAU COLORANTE; TANINI ŞI DERIVATII LOR; PIGMENTI ŞI ALTE SUBSTANTE COLORANTE; VOPSELE ŞI LACURI; MASTICURI; CERNELURI ANEXA 32 05/01/2000 Capitolul 33 ULEIURI ESENTIALE ŞI REZINOIDE; PRODUSE PREPARATE DE PARFUMERIE SAU DE TOALETA ŞI PREPARATE COSMETICE ANEXA 33 05/01/2000 Capitolul 34 SAPUNURI, AGENTI DE SUPRAFATA ORGANICI, PREPARATE PENTRU SPALAT, PREPARATE LUBRIFIANTE, CEARA ARTIFICIALA, CEARA PREPARATA, PRODUSE PENTRU INTRETINERE, LUMANARI ŞI ARTICOLE SIMILARE, PASTE PENTRU MODELARE, "CEARA DENTARA" ŞI PREPARATE DENTARE PE BAZA DE IPSOS SAU GHIPS ANEXA 34 05/01/2000 Capitolul 35 SUBSTANTE ALBUMINOIDE; PRODUSE PE BAZA DE AMIDON SAU DE FECULE MODIFICATE; CLEIURI; ENZIME ANEXA 35 05/01/2000 Capitolul 36 PULBERI ŞI EXPLOZIVI; ARTICOLE DE PIROTEHNIE; CHIBRITURI; ALIAJE PIROFORICE; MATERIALE INFLAMABILE ANEXA 36 05/01/2000 Capitolul 37 PRODUSE FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE ANEXA 37 05/01/2000 Capitolul 38 PRODUSE DIVERSE ALE INDUSTRIEI CHIMICE ANEXA 38 05/01/2000 Secţiunea VII MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC; CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC Note de Secţiune. 1. - Produsele prezentate în seturi constand din mai multe elemente componente distincte, cuprinse în totalitate sau parţial în aceasta secţiune şi recunoscute ca fiind destinate, după amestecare, sa constituie un produs din Secţiunile VI sau VII, se clasifica la pozitia aferenta acestui ultim produs, cu condiţia ca elementele sale componente să fie:
59. a)datorita prezentarii lor, clar recunoscute ca fiind destinate a fi utilizate împreună fără a fi reconditionate în prealabil; ...
60. b)prezentate împreună; ...
61. c)recunoscute prin natura sau cantitatile lor, ca fiind complementare unele altora. ... 2. - Cu excepţia articolelor de la pozitia nr. 39.18 sau 39.19, Capitolul 49 cuprinde materialele plastice, cauciucul şi articolelor din aceste materiale, imprimate cu motive sau ilustratii diferite care nu au caracter accesoriu în raport cu destinaţia lor initiala. CONSIDERATII GENERALE Nota 1 a Secţiunii. Aceasta Nota are legătură cu clasificarea produselor prezentate în seturi (asortimente) constand din mai multe elemente constitutive distincte aparţinând în totalitate sau în parte de Secţiunea VII. Nota nu se referă, totusi, decat la acele seturi, ale caror elemente constitutive sunt destinate, după amestecare, sa constituie un produs al Secţiunii VI sau VII. Aceste seturi trebuie să fie clasificate în pozitia aferenta acestui produs din urma, cu rezerva, ca elementele sale constitutive sa indeplineasca condiţiile enuntate în subparagrafele
62. a)până la
63. c)ale Notei. Produsele prezentate în seturi constand din mai multe elemente constitutive distincte aparţinând în totalitate sau în parte de Secţiunea VII şi usor de recunoscut ca fiind destinate utilizarii succesive, fără a fi amestecate, nu sunt acoperite de Nota 1 a prezentei Secţiuni. Aceste produse, dacă sunt condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul, trebuie să fie clasificate prin aplicarea Regulilor generale interpretative (Regula 3b) în general); în ceea ce priveste acele produse, care nu sunt condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul, elementele lor constitutive trebuie să fie clasificate separat. Nota 2 a Secţiunii. Articolele pozitiei nr. 39.18 (acoperitoare de podea, acoperitoare de pereti sau de tavan din materiale plastice) şi ale pozitiei nr. 39.19 (placi etc., autoadezive din materiale plastice) chiar acoperite cu imprimari sau ilustratii neavand un caracter accesoriu în raport cu utilizarea lor initiala, nu apartin din Capitolul 49 dar se clasifica în pozitiile menţionate mai sus. Dimpotriva, toate celelalte articole din materiale plastice sau din cauciuc de genul descris în aceasta Secţiune apartin de Capitolul 49, dacă imprimarile sau ilustratiile cu care sunt acoperite nu au un caracter accesoriu în raport cu utilizarea lor initiala. Capitolul 39 MATERIALE PLASTICE ŞI ARTICOLE DIN MATERIAL PLASTIC ANEXA 39 05/01/2000 Capitolul 40 CAUCIUC ŞI ARTICOLE DIN CAUCIUC ANEXA 40 05/01/2000 Secţiunea VIII PIEI BRUTE, PIEI TABACITE, BLANURI ŞI PRODUSE DIN ACESTEA; ARTICOLE DE CURELARIE ŞI DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA ŞI ARTICOLE SIMILARE; ARTICOLE DIN INTESTINE DE ANIMALE (ALTELE DECAT CELE DE LA VIERMII DE MATASE) Capitolul 41 PIEI BRUTE (ALTELE DECAT BLANURI) ŞI PIEI TABACITE ANEXA 41 05/01/2000 Capitolul 42 OBIECTE DIN PIELE, ARTICOLE DE CURELARIE SAU DE SELARIE; ARTICOLE DE VOIAJ, BAGAJE DE MANA ŞI PRODUSE SIMILARE; PRODUSE DIN INTESTINE DE ANIMALE ANEXA 42 05/01/2000 Capitolul 43 BLANURI ŞI BLANURI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN ACESTEA ANEXA 43 05/01/2000 Secţiunea IX LEMN, CARBUNE DE LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN; PLUTA ŞI ARTICOLE DIN PLUTA; ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE Capitolul 44 LEMN, CARBUNE DE LEMN ŞI ARTICOLE DIN LEMN ANEXA 44 05/01/2000 Capitolul 45 PLUTA ŞI ARTICOLE DIN PLUTA ANEXA 45 05/01/2000 Capitolul 46 ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE ANEXA 46 05/01/2000 Secţiunea X PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA); HARTIE ŞI CARTON ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA Capitolul 47 PASTA DIN LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA) ANEXA 47 05/01/2000 Capitolul 48 HARTIE ŞI CARTON; ARTICOLE DIN PASTA DE CELULOZA, DIN HARTIE SAU DIN CARTON ANEXA 48 05/01/2000 Capitolul 49 CARTI, ZIARE, ILUSTRATE IMPRIMATE ŞI ALTE PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE IMPRIMARE; MANUSCRISE, TEXTE DACTILOGRAFIATE ŞI SCHITE SAU PLANURI ANEXA 49 05/01/2000 Secţiunea XI MATERIALE TEXTILE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE Note de Secţiune. 1. Aceasta Secţiune nu cuprinde:
64. a)parul pentru perii (pozitia nr. 05.02), parul de cal şi deseurile din par de cal (pozitia nr. 05.03); ...
65. b)parul uman şi articolele din par uman (pozitiile nr. 05.01, 67.03 sau 67.04) totusi, articolele şi tesaturile dese din par de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru alte scopuri tehnice similare sunt cuprinse la pozitia nr. 59.11; ...
66. c)linters de bumbac şi alte produse vegetale de la Capitolul 14; ...
67. d)azbestul de la pozitia nr. 25.24 şi articolele din azbest şi celelalte produse de la pozitiile nr. 68.12 sau 68.13; ...
68. e)articolele de la pozitiile nr. 30.05 sau 30.06 (de exemplu: vata, tifon, bandaje şi articole similare folosite în scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice sau veterinare, materiale sterile pentru cusaturi chirurgicale): fire utilizate pentru curatirea spatiilor interdentare (fire dentare), ambalate în pachete distincte pentru vanzarea cu amanuntul de la pozitia nr. 33.06; ...
69. f)tesaturile sensibilizate de la pozitiile nr. 37.01 până la 37.04; ...
70. g)monofilamentele a caror cea mai mare dimensiune a secţiunii transversale depăşeşte 1 mm şi benzile şi formele similare (de exemplu paie artificiale) cu o latime aparenta peste 5 mm din materiale plastice (Capitolul 39) precum şi impletiturile, tesaturile şi alte articole din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele din astfel de monofilamente şi benzi (Capitolul 46); ...
71. h)Tesaturile, materialele tricotate, pasla şi articole netesute, impregnate, imbibate acoperite sau stratificate cu material plastic şi articole din aceste produse de la Capitolul 39; ... i.
72. j)Tesaturile, materialele tricotate, pasla şi articolele netesute, impregnate, imbibate acoperite sau stratificate cu cauciuc şi articolele din aceste produse, de la Capitolul 40;
73. k)pieile sau blanurile cu par sau cu lana (Capitolele 41 sau 43) sau articolele din blanuri naturale, artificiale de la pozitiile nr. 43.03 sau 43.04; ...
74. l)articolele din materiale textile de la pozitiile nr. 42.01 sau 42.02; ...
75. m)produsele şi articole de la Capitolul 48 (de exemplu vata de celuloza); ...
76. n)încălţămintea sau părţile de încălţăminte, ghetrele, jambierele şi articolele similare de la Capitolul 64; ...
77. o)plasele pentru par, fileuri pentru par şi părţi ale acestora de la Capitolul 65; ...
78. p)produsele de la Capitolul 67; ...
79. q)produsele textile acoperite cu material abraziv, (pozitia nr. 68.05) precum şi fibrele de carbon sau articolele din fibre de carbon de la pozitia nr. 68.15; ...
80. r)fibrele de sticlă, articole din fibre de sticlă şi broderiile chimice sau fără fond vizibil al caror fir de broderie este din fibra de sticlă (Capitolul 70); ...
81. s)articolele de la Capitolul 94 (de exemplu: mobila, lenjerie de pat, aparate de iluminat); ...
82. t)articolele de la Capitolul 95 (de exemplu: jucarii, jocuri, articole pentru sport, plase pentru activităţi sportive); ...
83. u)articolele de la Capitolul 96 (de exemplu: perii, seturi de cusut pentru calatorie, fermoare, panglici pentru masina de scris); ...
84. v)articolele de la Capitolul 97. ... 2. A) Produsele textile de la Capitolele 50 până la 55 sau de la pozitiile nr. 58.09 sau 59.02 care conţin doua sau mai multe materiale textile, se clasifica după materialul textil care predomina în greutate faţă de oricare din celelalte materiale textile. Dacă nici un material textil nu predomina în greutate, produsul se clasifica ca şi cum ar fi în intregime constituit din materialul textil corespunzător ultimei pozitii în ordinea de numerotare dintre cele susceptibile a fi în mod egal luate în considerare. B) Pentru aplicarea acestei reguli:
85. a)firele de par infasurate cu materiale textile (pozitia nr. 51.10) şi firele metalice (pozitia nr. 56.05) sunt considerate pentru greutatea lor totala ca fiind un material textil distinct; firele metalice sunt considerate ca un material textil la incadrarea tesaturilor în care sunt incorporate; ...
86. b)alegerea pozitiei de încadrare se face determinand în primul rand, Capitolul, apoi în cadrul acestui Capitol, pozitia aplicabila, facandu-se abstractie de orice material textil care nu aparţine acestui Capitol; ...
87. c)când Capitolele 54 şi 55 sunt împreună luate în considerare împreună cu alt Capitol, aceste doua capitole sunt tratate ca unul şi acelasi capitol: ...
88. d)când un capitol sau o pozitie cuprinde mai multe materiale textile, acestea sunt considerate drept un singur material textil. ... C) Dispoziţiilor Notelor (A) şi (B) se aplică de asemenea, firelor specificate în Notele 3, 4, 5 sau 6 de mai jos. 3. A) Sub rezerva excepţiilor prevăzute la Nota 3B) de mai jos, în aceasta Secţiune sunt considerate ca sfori corzi şi franghii, firele (simple rasucite sau cablate):
89. a)din matase sau din deseuri de matase, masurand peste 20.000 decitex; ...
90. b)din fibre textile sintetice sau artificiale (inclusiv cele facute din două sau mai multe monofilamente de la Capitolul 54), masurand peste 10.000 decitex; ...
91. c)din în sau canepa: ... 1°) lustruite sau parafinate, masurand 1429 decitex sau mai mult; sau 2°) nelustruite sau neparafinate, masurand peste 20.000 decitex.
92. d)din fibre de cocos, din trei sau mai multe fire: ...
93. e)din alte fibre vegetale, masurand peste 20.000 decitex: ...
94. f)armate cu fire metalice. ... B) Dispozitiile de mai sus nu se aplică la:
95. a)firele de lana, sau de par de cal sau de alte animale şi firelor din hartie, nearmate cu fire metalice; ...
96. b)cablurilor din filamente sintetice sau artificiale de la Capitolul 55 şi la multifilamentelor nerasucite sau cu o rasucire sub 5 rasuciri pe metru de la Capitolul 54; ...
97. c)parului de Messina de la pozitia nr. 50.06 şi monofilamentelor de la Capitolul 54; ...
98. d)firelor metalice de la pozitia nr. 56.05; firele textile armate cu fir de metal sunt reglementate de Nota 3 A)
99. f)de mai sus; ...
100. e)firelor de janilie, firelor infasurate cu materiale textile şi firelor asa-zise "cu bucleuri" de la pozitia nr. 56.06. ... 4. A) Sub rezerva excepţiilor prevăzute la Nota 4B) de mai jos, prin fire condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul, la Capitolele 50, 51, 52, 54 şi 55 se înţeleg firele (simple, rasucite sau cablate) aşezate astfel:
101. a)pe cartele, bobine, tuburi sau suporturi similare având o greutate maxima (inclusiv suportul) de: ... 1°) 85 g pentru firele de matase, din deseuri de matase sau de filamente sintetice sau artificiale, sau 2°) 125 g pentru celelalte fire:
102. b)în gheme, sculuri sau jurubite cu o greutate maxima de: ... 1°) 85 g pentru fire de filamente sintetice sau artificiale, sub 3000 decitex, de matase sau deseuri de matase, sau 2°) 125 g pentru celelalte fire sub 2000 decitex; sau 3°) 500 g pentru alte fire.
103. c)în sculuri subdivizate în jurubite, cu ajutorul unuia sau mai multor fire de separare care le fac independente unele de altele, jurubitele având o greutate uniforma care nu depăşeşte: ... 1°) 85 g pentru firele de matase, din deseuri de matase sau din filamente sintetice sau artificiale; sau 2°) 125 g pentru alte fire. B) Dispozitiile de mai sus nu se aplică:
104. a)firelor simple din orice material textil, cu excepţia: ... 1°) firelor simple din lana sau din par fin de animale, nealbite (neprelucrate) şi 2°) firelor simple din lana sau din par fin de animale, albite, vopsite sau imprimate având peste 5000 decitex.
105. b)firelor neprelucrate rasucite sau cablate: ... 1°) de matase sau din deseuri de matase, indiferent de modul de prezentare, sau 2°) din alte materiale textile (cu excepţia lanii şi a parului fin de animale) prezentate în sculuri;
106. c)firele rasucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din matase, din deseuri din matase, masurand 133 decitex sau mai puţin; ...
107. d)firelor simple, rasucite sau cablate din orice materiale textile, prezentate: ... 1°) în sculuri cu depanare incrucisata; sau 2°) pe suport sau sub alta forma condiţionată care implica utilizarea lor în industria textila (de exemplu: pe tuburi, mosoare, tevi, bobine conice sau conuri pentru razboaiele de tesut sau prezentate sub forma de gogosi de matase pentru masini de brodat). 5. În sensul prevederilor de la pozitiile nr. 52.04. 54.01 şi 55.08, prin ata de cusut se înţeleg firele rasucite sau cablate care indeplinesc urmatoarele condiţii:
108. a)sunt dispuse pe suporti (de exemplu: bobine, tuburi) şi au o greutate, inclusiv suportul, de maximum 1000 g. ...
109. b)sunt apretate, pentru utilizare ca fire de cusut şi ...
110. c)cu rasucire finala în forma de "Z". ... 6. În aceasta Secţiune, se înţeleg prin, fire de mare rezistenta, firele a caror rezistenta exprimata în cN/tex. (centinewton per tex), depăşeşte urmatoarele limite: Fire simple din nylon sau din alte poliamide sau poliesteri .......... 60 cN.tex Fire rasucite sau cablate din nylon sau din alte poliamide sau poliesteri ........ 53 cN/tex Fire simple, rasucite sau cablate din matase artificiala ....... 27 cN/tex. 7. În aceasta Secţiune se înţelege prin confectionate:
111. a)articolele decupate în alta forma decat patrata sau dreptunghiulara; ...
112. b)articolele finite gata de intrebuintare, sau care pot fi folosite după ce au fost separate prin taierea simpla a firelor neimpletite, fără cusatura sau alta manopera suplimentara, cum ar fi carpe de bucatarie, prosoape, fete de masa, basmale şi cuverturi; ...
113. c)articolele ale caror margini au fost tivite sau rulate prin orice procedeu, sau terminate cu franjuri innodate, obtinute din fire aparţinând articolului respectiv sau din fire adaugate; totusi, nu trebuie să fie considerate ca fiind confectionate materialele textile în bucăţi, ale caror margini au fost pur şi simplu intrerupte; ...
114. d)articolele decupate de orice formă, din care s-au tras fire; ...
115. e)articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel (cu excepţia bucatilor din aceeasi tesatura, unite la extremitati astfel încât sa formeze o bucata de o lungime mai mare, ca şi a pieselor formate din două sau mai multe tesaturi suprapuse pe toata suprafaţa şi asamblate astfel între ele, chiar cu intercalarea unui material de umplere); tricotajele obtinute în forme, prezentate ca piese separate sau în piese conţinând mai multe unităţi. ... 8. În sensul celor prezentate la Capitolele 50 până la 60:
116. a)nu sunt clasificate la Capitolele 50 până la 55 şi 60 şi, în afara unor dispozitii contrare de la Capitolele 56 până la 59, articolele confectionate conform Notei 7 de mai sus; ...
117. b)nu apartin Capitolelor 50 până la 55 şi 60 articolele de la Capitolele 56 până la 59. ... 9. Sunt asimilate tesaturilor de la Capitolul 50 până la 55, produsele constituite din straturi din fire textile paralelizate care se suprapun în unghi ascutit sau drept. Aceste straturi sunt fixate între ele la punctele de incrucisare ale firelor printr-un liant sau prin termosudare. 10. Produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc sunt clasificate la aceasta Secţiune. 11. În aceasta Secţiune prin termenul impregnat, se înţelege şi aderizal. 12. În aceasta Secţiune prin termenul de poliamide se înţelege şi aramide. 13. În afara unor dispozitii contrare, imbracamintea din materiale textile de la diferitele pozitii se clasifica la pozitiile respective, chiar dacă este prezentată în seturi pentru vanzarea cu amanuntul. În sensul prezentei Note, expresia imbracaminte din materiale textile se referă la imbracaminte de la pozitiile nr. 61.01 până la 61.14 şi pozitiile nr. 62.01 până la 62.11. Note de subpozitii. 1. În aceasta secţiune şi, după caz, în Nomenclatura, se înţelege prin:
118. a)Fire de elastomeri ... Firele de filamente (inclusiv monofilamente) din materiale textile sintetice, altele decat firele texturate, care pot suporta, fără să se rupa, intindere până la de trei ori lungimea lor initiala şi care, după ce au suportat o intindere până la de 2 ori lungimea lor initiala, reiau în mai puţin de 5 minute, o lungime cel mult egala cu unu şi jumătate din lungimea lor initiala.
119. b)Firele nealbite ... firele: 1°) care prezinta culoarea naturala a fibrelor constituente şi care nu au fost supuse nici albirii nici vopsirii (în masa), nici imprimarii; sau 2°) fără culoare bine determinata (asa-zise "fire în tonuri gri") fabricate din deseuri defibrate. Aceste fire pot să fie tratate cu un apret necolorat sau cu o culoare trecatoare (care să dispara după o simpla spalare cu sapun) şi în cazul fibrelor sintetice sau artificiale, pot fi tratate în masa cu produse de matisare (de exemplu dioxid de titan).
120. c)Fire albite ... firele: 1°) care au fost supuse unei operaţii de albire sau care au fost fabricate cu fire albite sau cu excepţia unor prevederi contrare, vopsite în alb (chiar în masa) sau care au fost tratate cu apret alb; sau, 2°) constituite dintr-un amestec de fibre nealbite şi de fibre albite; sau 3°) rasucite sau cablate, constituite din fire nealbite şi fire albite.
121. d)Fire colorate (vopsite sau imprimate) ... firele: 1°) vopsite (chiar în masa) altfel decat în alb sau intr-o culoare trecatoare sau bine imprimate sau fabricate cu fibre vopsite sau imprimate sau 2°) constituite dintr-un amestec de fibre vopsite în diferite culori sau dintr-un amestec de fibre albite sau nealbite şi de fibre colorate (fire impestritate sau amestecate) sau imprimate în una sau mai multe culori din loc în loc, care să prezinte aspectul unei linii punctate. 3°) fire a caror suvita sau panglica de material textil a fost imprimata; sau 4°) rasucite sau cablate constituite din fire albite, nealbite sau colorate. Definiţiile de mai sus se aplică, de asemenea, mutatis mutandis, monofilamentelor, benzilor şi produselor similare de la Capitolul 54.
122. e)Tesaturi nealbite ... tesaturile obtinute din fire nealbite şi care n-au suportat nici albire, vopsire sau imprimare. Acestea pot fi tratate cu un apret necolorat sau o culoare trecatoare.
123. f)Tesaturi albite ... tesaturi 1°) albite sau, în afara unor dispozitii contrare, vopsite în alb sau cărora li s-a aplicat un apret alb, pe bucata; sau 2°) constituite din fire albite; sau 3°) constituite din fire albite şi nealbite.
124. g)Tesaturi vopsite ... Tesaturi 1°) vopsite altfel decat în alb (în afara unor dispozitii contrare) cu o singura culoare uniforma sau cărora li s-a aplicat un apret colorat, altul decat alb (în afara unor dispozitii contrare), pe bucata; sau 2°) constituite din fire colorate intr-o singura culoare uniforma.
125. h)Tesaturi din fire de diverse culori ... Tesaturi (altele decat tesaturile imprimate) 1°) constituite din fire de diferite culori sau fire de diferite nuante de aceeasi culoare altele decat culoarea naturala a fibrelor componente; sau 2°) constituite din fire albite sau nealbite şi din fire colorate; sau 3°) constituite din fire amestecate sau impestritate. (În toate cazurile nu se iau în considerare firele utilizate la margini şi pentru capete). i.
126. j)Tesaturi imprimate, tesaturile imprimate pe bucata, fabricate sau nu din fire de diferite culori. (Sunt considerate ca fiind tesaturi imprimate: tesaturile care comporta desene facute de exemplu cu peria, pistol spray, prin hartie de transfer, prin flansare sau prin procedeu batic). Procesul de mercerizare nu are nici o influenţa asupra clasificarii firelor sau tesaturilor în definiţiile de mai sus.
127. k)Tesatura panza ... Sunt tesaturi în care fiecare fir de batatura trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de urzeala şi fiecare fir de urzeala trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive de batatura. 2. - A) Produsele de la Capitolul 56 până la 63 care conţin 2 sau mai multe materiale textile sunt considerate ca fiind alcatuite în intregime din materialul textil care ar fi retinut conform Notei 2 de la aceasta Secţiune pentru clasificarea unui produs de la Capitolele 50 până la 55 obţinut din aceleasi materiale textile. 3. Pentru aplicarea acestei reguli:
128. a)nu se tine seama, eventual, decat de partea care determina clasificarea în sensul Reguli generale interpretative numărul 3. ...
129. b)nu se tine scama de suport când produsele textile conţin un suport şi o suprafaţa velurata sau buclata. ...
130. c)nu se tine seama decat de tesatura de fond în cazul broderiilor de la pozitia nr. 58.10 şi a articolelor din aceste materiale. Totusi pentru broderiile chimice, usoare sau fără fond aparent şi pentru articolele din aceste materiale, clasificarea se face ţinând seama numai de firele de brodat. ... CONSIDERATII GENERALE Secţiunea XI trateaza, în general, ansamblul materiilor prime din industria textila (matase, lana, bumbac, fibre sintetice sau artificiale etc.), al produselor semiprelucrate (de exemplu fire şi tesaturi) şi al articolelor confectionate care deriva din ele. Totusi, nu cuprinde, un anumit numar de produse şi articole precum cele menţionate în Nota 1 din Secţiunea XI, în anumite Note de capitole şi în Notele Explicative ale pozitiilor din aceasta Secţiune; în mod special, nu sunt considerate ca produse textile în Secţiunea XI:
131. a)Parul omenesc şi articolele din par (în general pozitiile nr. 05.01, 67.03 sau 67.04) facand excepţie totusi smocurile şi tesaturile groase din par de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru utilizari similare, care sunt menţionate la pozitia nr. 59.11. ...
132. b)Fibrele de azbest şi articolele (fire, tesaturi, imbracaminte etc.) din azbest (pozitiile nr. 25.24, 68.12 sau 68.13). ...
133. c)Fibrele de carbon şi alte fibre minerale nemetalice (de exemplu carbura de siliciu, vata de azbest) precum şi articolele din aceste fibre (Capitolul 68). ...
134. d)Fibrele de sticlă, articolele din fibra de sticlă (fire, tesaturi etc.) articole mixte din fibre de sticlă şi fibre textile având caracterul de articole din fibra de sticlă, de exemplu broderiile chimice sau fără fond vizibil al caror fir de brodare este din fibra de sticlă (Capitolul 70). ... Secţiunea XI este împărţită în doua părţi cu 14 capitole. În prima (Capitolele 50 până la 55), produsele textile sunt grupate în functie de materiile constitutive. În a doua (Capitolele 56 până la 63), cu excepţia pozitiilor nr. 58.09 şi 59.02, nu se face nici o distinctie la nivelul pozitiilor (codul numeric cu patru cifre) între materiile textile din care sunt articolele care se clasifica. I. - CAPITOLELE 50 PANA LA 55 Capitolele 50 până la 55 trateaza fiecare unul sau mai multe materiale textile, pure sau amestecate între ele, în diferite stadii de prelucrare până la şi inclusiv transformarea lor în tesaturi (cuvantul tesaturi fiind luat în sensul indicat în partea I-C al prezentelor Consideratii generale). Aceste capitole cuprind, în majoritatea cazurilor, materia prima textila şi deseurile de recuperare (în vrac, sub forma de fibre, filamente, benzi, semitort etc., cu excepţia carpelor); în plus, cuprind fire şi tesaturi. A. - Clasificarea produselor textile formate din materiale textile amestecate (Nota 2 a Secţiunii XI) Produsele textile clasificate în oricare din pozitiile capitolelor 50 până la 55 (deseuri, fire, tesaturi etc.) sau în capitolele 58.09 sau 59.02 sunt clasificate, când constau dintr-un amestec din mai multe materiale textile, ca fiind în intregime constituite din materiale textile care predomina ca greutate faţă de fiecare din celelalte materiale textile. În cazul în care nici una dintre materiile textile nu predomina în greutate, produsul se clasifica ca şi cum ar fi în intregime constituit din materialul textil care se clasifica la ultima pozitie tarifara în ordinea numerotarii dintre cele susceptibile a fi luate în considerare. Amestecul materialelor textile se poate realiza: - înainte sau în cursul filarii (torsului) - în cursul rasucirii sau cablarii - în cursul teserii În cazul produselor (altele decat cele de la pozitia nr. 58.11), constituite din două sau mai multe tesaturi de compozitie diferita, suprapuse pe întreaga lor suprafaţa şi asamblate prin coasere, lipire etc., clasificarea se efectueaza prin aplicarea Regulii generale interpretative 3. Ca urmare, Nota 2 din Secţiunea XI nu se aplică, eventual, decat pentru a determina materialul textil care predomina ca greutate în tesatura luata în consideratie pentru clasificarea acestor stofe. La fel, în ce priveste produsele mixte formate din materiale textile şi materiale netextile, Nota 2 din Secţiunea XI, nu se aplică decat la cele care, în virtutea Regulilor generale interpretative sunt clasificate în ansamblul lor ca produse textile. Trebuie mentionat ca pentru aplicarea Notei 2 a Secţiunii: 1) Când un produs format din materiale textile amestecate contine doua sau mai multe materiale textile care, dacă ar forma singure acest produs, ar fi clasificat într-un singur capitol sau în aceeasi pozitie, materialele textile în chestiune sunt tratate ca un singur material textil; pentru clasificare se determina în primul rand capitolul, apoi în cadrul acestui capitol pozitia aplicabila, facand abstractie de orice material textil care nu aparţine acestui capitol. Exemple:
135. a)O tesatura formata din: ... - 40% din greutate fibre sintetice discontinui, - 33% din greutate lana pieptanata, şi - 25% din greutate par fin de animal pieptanat - nu se clasifica la pozitia nr. 55.15 (alte tesaturi din fibre sintetice discontinui), ci se clasifica la pozitia nr. 51.12 tesaturi din lana pieptanata sau par fin pieptanat), proportiile de lana şi par fin de animale trebuind să fie în acest caz cumulate.
136. b)O tesatura cu greutate de 210 g/mp formata din: ... - 40% din greutate bumbac, - 30% din greutate fibre sintetice discontinui, şi - 30% din greutate fibre artificiale discontinui - nu se clasifica la pozitia nr. 52.11 (tesaturi din bumbac care conţin sub 8,5% din greutate bumbac, amestecate în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale, având o greutate peste 200 g/mp), nici la pozitia nr. 55.14 (tesaturi din fibre sintetice discontinui care conţin sub 85% din greutate din aceste fibre amestecate în principal sau în mod unic cu bumbac, având o greutate peste 170g/mp), ci la pozitia nr. 55.16 (tesaturi din fibre artificiale discontinui). Clasificarea se face determinand mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 55, proportiile de fibre sintetice discontinui şi fibrele artificiale discontinui, trebuind să fie cumulate) şi apoi pozitia aplicabila în cadrul capitolului, în cazul de faţa nr. 55.16 care este pozitia plasata ultima în ordinea de numerotare între cele putand fi luate în consideratie.
137. c)O tesatura formata din: ... - 35% din greutate, în - 25% din greutate, iuta - 40% din greutate, bumbac - nu se clasifica la pozitia nr. 52.12 (alte tesaturi din bumbac) ci la nr. 53.09 (tesaturi din în). Clasificarea se face determinand mai întâi capitolul (în acest caz Capitolul 53, proportiile de în şi iuta trebuind să fie cumulate), şi apoi pozitia aplicabila în cadrul capitolului, în cazul de faţa nr. 53.09, deoarece proportia de în este superioara proportiei de iuta, conţinutul de bumbac nefiind luat în calcul în conformitate cu nota 2 B)
138. b)din aceasta Secţiune. 2) Firele de par din coada sau coama, impletite şi firele metalice sunt tratate ca material textil distinct şi greutatea lor de luat în consideratie este greutatea lor totala. 3) Firele de metal sunt considerate ca material textil în cazul clasificarii tesaturilor în care sunt incorporate. 4) Când Capitole 54 şi 55 sunt amandoua de avut în vedere împreună cu un alt capitol, aceste doua capitole sunt tratate ca unul şi acelasi capitol. Exemple: O tesatura formata din: - 35% din greutate, filamente sintetice - 25% din greutate, fibre sintetice discontinui, şi - 40% din greutate, lana pieptanata - nu se clasifica la pozitia nr. 51.12 (tesaturi de lana pieptanata) ci, dimpotriva la pozitia nr. 54.07 (tesaturi din fire de filamente sintetice), proportiile filamentelor sintetice şi fibrelor sintetice discontinui trebuind să fie în acest caz cumulate. 5) Substantele de umplere sau apretul precum şi produsele de impregnare, imbibare, acoperire, care ar putea fi incorporate în produsele textile nu sunt considerate ca materii netextile; cu alte cuvinte, greutatea fibrelor textile se calculeaza pe baza greutatii fibrelor textile, în starea în care sunt prezentate. Pentru a determina dacă materiile adaugate sunt constituite în principal dintr-un material textil dat, trebuie să se tina seama de materialul textil care predomina în greutate faţă de oricare din celelalte materiale textile ce intră în amestec. Exemplu: O tesatura având o greutate care nu depăşeşte 200 g/mp formata din: - 55% din greutate, bumbac - 22% din greutate, fibre sintetice şi artificiale - 21% în greutate, lana şi - 2% din greutate, matase - nu se clasifica la pozitia nr. 52.12 (alte tesaturi din bumbac), ci, dimpotriva la pozitia nr. 52.10 (tesaturi din bumbac care conţin mai puţin de 85% din greutate, bumbac, amestecat în principal sau numai cu fibre sintetice sau artificiale având o greutate sub 200 g/mp). B. - Fire 1) Generalitati. Firele textile pot fi simple, rasucite sau cablate. Pentru aplicarea Nomenclaturii se considera ca: 1°) Fire simple, firele alcatuite:
139. a)fie din fibre discontinui în general mentinute împreună prin rasucire (filate); ...
140. b)fie dintr-un filament (monofilament) de la pozitiile nr. 54.02 până la 54.05, fie din două sau mai multe filamente (multifilament) de la pozitia nr. 54.02 sau 54.03, legate împreună cu sau fără rasucire (fire continui). ... Fire rasucite, firele constituite din două sau mai multe fire simple, inclusiv cele obtinute din monofilamentele de la pozitia nr. 54.04 sau 54.05 reunite prin rasucire. Totusi, nu sunt considerate ca rasucite firele constituite în mod exclusiv din monofilamentele de la pozitia nr. 54.02 sau 54.03, mentinute împreună prin rasucire. Se numeste fir unic din componenta unui fir rasucit, fiecare din firele simple prin a caror asamblare se realizează firul rasucit. 3°) Firele cablate, firele constituite din două sau mai multe fire dintre care cel puţin unul este rasucit, reunite printr-una, doua sau mai multe operaţii de rasucire. Se numeste capat al unui fir cablat fiecare din firele simple sau rasucite a caror asamblare constituie firul cablat. Firele de mai sus sunt uneori denumite fire asamblate, când nu sunt obtinute prin alaturarea a doua sau mai multe fire simple, rasucite sau cablate. Aceste fire se vor lua în consideratie ca fire: simple, rasucite sau cablate, în functie de tipul de fire din care sunt constituite. Firele simple, rasucite sau cablate prezinta uneori bucle, sau nopeuri, sau flameuri distantate (în acest caz vor fi numite buclate, cu nopeuri sau flameuri). Astfel, ele pot fi compuse din două sau mai multe fire, din care unul este strans ghem din loc în loc pentru a produce efectul de bucle sau ingrosari. Se considera lustruite sau parafinate, firele care au primit un apret special pe bază de substante naturale (ceara, parafina etc) sau sintetice (în special, rasini acrilice) şi care au fost lustruite apoi cu ajutorul unor role de lustruire. Firele sunt denumite după finetea lor. Se aplica inca diferite sisteme de măsurare a finetii. Nomenclatura utilizeaza totusi sistemul universal "Tex" care este o unitate de măsura exprimand densitatea liniara egala cu greutatea în grame a unui km de fir, filament, fibra sau orice alt fir textil. Un decitex echivaleaza cu 0,1 Tex. Formula urmatoare se foloseşte pentru transformarea numarului metric în numar decitex: 10000 ------------ = Decitex Numar metric Firele pot fi nealbite, spalate (pentru albit), albite, cremuite, vopsite, imprimate, colorate, etc. Pot fi de asemenea gazate (adica parlite, pentru eliminarea fibrelor care dau firului aspectul paros), mercerizate (adica tratate, sub tensiune, cu soda caustica), impregnate cu ulei, etc. Nu sunt cuprinse în Capitolele 50 până la 55:
141. a)firele din cauciuc acoperite cu textile precum şi firele impregnate (inclusiv aderizate), unse, acoperite sau imbracate în cauciuc sau materialele plastice indicate la pozitia nr. 56.04; ...
142. b)firele metalice (pozitia nr. 56.05); ...
143. c)firele infasurate cu material textil, firele tip "omida" şi cele cu bucleuri de la pozitia nr. 56.06; ...
144. d)firele textile obtinute prin impletire (pozitia nr. 56.07 sau 58.08, după caz); ...
145. e)firele textile armate cu fire din metal, pozitia nr. 56.07; ...
146. f)firele, monofilamentele sau fibrele textile paralelizate sau incleiate (bolduc), pozitia nr. 58.06; ...
147. g)firele textile paralelizate şi aglomerate între ele cu ajutorul cauciucului, pozitia nr. 59.06. ... 2) Diferenţa între "firele simple, rasucite sau cablate" din Capitolele 50 până la 55, sforile, corzile şi franghiile, de la pozitia nr. 56.07 şi "impletiturile (sireturile)" de la pozitia nr. 58.08. (Nota 3 a Secţiunii XI) Firele textile nu sunt toate considerate ca fire din Capitolele 50 până la 55. În functie de unele din caracteristicile lor (finete, lustruire sau parafinare, nr. de fire), se clasifica în pozitiile Capitolelor 50 până la 55 referitoare la fire, la pozitia nr. 56.07 ca sfori, corzi şi franghii şi la pozitia nr. 58.08 ca impletituri. Tabelul de mai jos precizeaza clasificarea lor corecta în fiecare caz. TABLOUL SINOPTIC I pentru clasificarea firelor şi sforilor, corzilor şi franghiilor Note: Notă ... *) Caracteristicile de luat în consideratie pentru clasificarea firelor formate din textile amestecate sunt valabile şi pentru aceste amestecuri care se clasifica cu aceste materiale textile prin aplicarea Notei 2 din Secţiunea XI (vezi partea 1-A din Consideratiile generale de la aceasta Secţiune). Notă ... **) Parul de Messina de la pozitia nr. 50.06, multifilamentele fără rasucire s-au cu o rasucire sub 5 rasucituri pe metru precum şi monofilamentele de la Capitolul 54 şi filamentele sintetice sau artificiale prezentate sub forma de cabluri la Capitolul 55, nu se clasifica în nici un caz la pozitia nr. 56.07. 3) Fire condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul. (Nota 4 a Secţiunii XI) Anumite pozitii din Capitolele 50, 51, 52, 54 şi 55 cuprind dispozitii referitoare la firele textile condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul. Pentru a fi clasificate la aceste pozitii, firele trebuie să răspundă unor criterii care figurează în tabloul sinoptic II reprodus mai jos. Totusi, firele menţionate mai jos nu sunt niciodata considerate ca fiind condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul:
148. a)Firele simple de matase sau deseurile de matase, bumbac, fibre sintetice sau artificiale continui sau discontinui, indiferent de modul de prezentare. ...
149. b)Fire simple din lana sau par fin de animale, albite, vopsite sau imprimate, cu finetea de maximum 5000 Decitex, indiferent de modul de prezentare. ...
150. c)Fire nealbite, rasucite sau cablate din matase sau din deseuri din matase, indiferent de modul de prezentare. ...
151. d)Fire nealbite, rasucite sau cablate din bumbac sau din fibre sintetice sau artificiale prezentate în jurubite. ...
152. e)Fire rasucite sau cablate, albite, vopsite sau imprimate, din matase sau din deseuri din matase, cu finetea de maximum 133 decitex. ...
153. f)Fire simple, rasucite sau cablate, din orice material textil, prezentate în sculuri cu depanare incrucisata (*). ...
154. g)Fire simple, rasucite sau cablate din orice material textil prezentate pe suport (tevi de la masini de rasucit, canete (copsuri), tevi conice, conuri, bobine de urzitoare sau sub orice alta condiţionare (de exemplu sub forma de gogosi de viermi de matase pentru razboaiele de brodat, în bobine obtinuti prin filare centrifuga), implicand utilizarea lor în industria textila. ... Nota. (*) Se înţelege prin depanare incrucisata o metoda de formare a unui scul în care firul este incrucisat în diagonala pe măsură ce se deapana sculul, ceea ce are ca efect, în mod contrar depanarii paralele, impiedicarea divizarii. Sculurile cu depanare incrucisata sunt utilizate în principal în vopsitorie. TABLOUL SINOPTIC II Fire condiţionate pentru vanzarea cu amanuntul sub rezerva excepţiilor menţionate mai sus Note. (**) Caracteristicile de avut în vedere pentru clasificarea firelor formate din materiale textile amestecate sunt valabile şi pentru amestecurile de mai sus care se clasifica împreună cu aceste materiale textile prin aplicarea Notei 2 din Secţiunea XI (vezi partea I-A din Consideratiile generale ale acestei Secţiuni). (***) Prin sculuri subdivizate cu ajutorul unui fir divizor, se înţeleg sculurile formate din jurubite separabile imediat când se taie firul care, prin diversele sale infasurari le constituie şi le leagă între ele; firul divizor este infasurat în jurul lor formand sculuri şi are ca scop să le menţină individualitatea. Aceste sculuri sunt deseori prezentate pe o bandă de hartie. Celelalte sculuri şi în special sculurile (de exemplu destinate vopsirii) obtinute printr-o singura infasurare a firelor, pe spirele caruia s-a trecut un fir care nu le subdivizeaza în jurubite, ci are ca scop evitarea incalcirii firelor, nu sunt sculuri subdivizate în jurubite cu ajutorul unui fir divizor. 4) Ata de cusut (vezi Nota 5 a Secţiunii XI) La pozitiile nr. 52.04, 54.01 şi 55.08, prin ata de cusut se înţeleg firele rasucite sau cablate care satisfac în acelasi timp condiţiile urmatoare:
155. a)sunt dispuse pe suporturi (de exemplu bobine, tuburi) şi având o greutate inclusiv suportul care nu depăşeşte 1000 g. ...
156. b)sunt apretate în scopul folosirii lor ca ata de cusut, şi ...
157. c)au rasucire finala "Z". ... Prin fire apretate, se înţeleg firele care au fost supuse unui tratament final. Aceasta operaţie este realizata pentru a facilita folosirea firului textil ca ata de cusut, conferindu-i de exemplu proprietăţi antifrictiune, o anumita rezistenta la căldură, facandu-le antistatice sau ameliorandu-le aspectul. Materialele utilizate pentru acest tip de operaţie sunt pe bază de silicon, amidon, ceara, parafina etc. Lungimea firului de ata este în general indicată pe suport. 5) Fire de mare tenacitate (vezi Nota 6 a Secţiunii XI) În Capitolele 54 şi 59, exista dispozitii cu privire la "firele de tenacitate ridicata" şi tesaturile obtinute din aceste fire. Prin fire: de tenacitate ridicata se înţeleg firele a caror tenacitate exprimata în cN/tex (centinewton/tex) depăşeşte urmatoarele limite: Fire simple de nylon sau alte poliamide sau poliester ............ 60 cN/tex Fire rasucite sau cablate din nylon sau alte poliamide sau poliester ........ 53 cN/tex Fire simple, rasucite sau cablate din matase artificiala din viscoza ....... 27 cN/tex C. - Tesaturi În Capitolele 50 până la 55, prin tesaturi se înţeleg produse obtinute prin interteserea pe masinile de tesut a firelor textile (indiferent dacă firele sunt considerate ca fire în Capitolele 50 până la 55, sau ca sfori de la pozitia nr. 56.07), a suvitelor, a monofilamentelor sau a lamelor şi formelor similare menţionate în Capitolul 54, a firelor numite cu bucleuri, a panglicilor drepte, a impletiturilor sau a benzilor fără batatura din fire sau fibre paralelizate şi lipite etc., în cazul în care acestea nu sunt:
158. a)Covoare şi alte acoperitoare de podele (Capitolul 57). ...
159. b)Catifele, plusuri sau tesaturi "chenille" ("omida"), menţionate la pozitia nr. 58.01, tesaturi buclate de tip buret, menţionate la pozitia nr. 58.02, tesaturi tip "gaze" de la pozitia nr. 58.03, tapiserii de la pozitia nr. 58,05, panglici de la pozitia nr. 58.06, sau tesaturi din fibre metalice sau fire metalice de la pozitia nr. 58.09. ...
160. c)Tesaturile imbibate, impregnate etc.; precum tesaturile de la pozitia nr. 59.01 şi 59.03 până la 59.07; tesaturi tip "cord" pentru anvelope de la pozitia nr. 59.02 sau tesaturi pentru utilizari tehnice de la pozitia nr. 59.11. ...
161. d)Bunuri confectionate în sensul Notei 7 a Secţiunii XI (vezi partea II a Notelor generale). ... Sub rezerva dispoziţiilor aliniatelor
162. a)până la
163. d)de mai sus sunt asimilate tesaturilor în sensul Capitolelor 50 până la 55, prin aplicarea Notei 9 a Secţiunii XI, produsele constituite de exemplu: - dintr-o retea (foaie) formata din fire textile paralelizate (urzeala) pe care se suprapune, la unghi drept sau ascutit, o retea (foaie) de fire textile paralelizate (batatura); - din două retele (foi) de fibre paralelizate (urzeala) între care se intercaleaza de asemenea la unghi ascutit sau drept o retea (foaie) de fire paralelizate (batatura). Aceste produse sunt caracterizate de faptul ca firele nu sunt intretesute ca în tesaturile clasice ci se fixeaza în punctele lor de incrucisare cu un liant sau prin termosudare. Aceste produse sunt denumite uneori retele de consolidare datorita utilizarii lor pentru consolidarea altor materiale (material plastic, hartie etc.). Sunt utilizate de exemplu şi pentru protejarea recoltelor. Tesaturile de la Capitolele 50 până la 55 pot fi nealbite, spalate (pentru albit), degomate, albite, vopsite, fabricate cu fire de diverse culori, imprimate, vopsite tarcat, mercerizate, glasate, moarate, gofrate, gazate, periate, presate etc. Ele cuprind tesaturi nefasonate şi tesaturi fasonate, precum tesaturile obtinute cu ajutorul firelor (de batatura sau urzeala) suplimentare. La unele din aceste tesaturi, firele suplimentare provoaca în cursul teserii efecte de desen şi sunt apoi lasate flotante sau sunt taiate din loc în loc pentru a forma motive decorative (aceste tesaturi care nu constituie broderie constau de exemplu din stofe imitand broderia). Sunt de asemenea cuprinse în Capitolul 50 până la 55, tesaturile ale caror fire de batatura au fost dizolvate pe alocuri în scopul de a face să apară motive în locurile unde subzista în acelasi timp fire de batatura şi fire de urzeala (este cazul anumitor tesaturi la care urzeala este din matase artificiala, din viscoza şi batatura din matase artificiala, din acetat şi care au fost parţial eliminate cu ajutorul unui dizolvant). Notele explicative de subpozitii. Fire de elastomeri şi fire texturate Firele de elastomeri sunt definite la Nota 1a) de subpozitii ale prezentei Secţiuni. Se menţionează că firele texturate, vizate în aceasta Nota sunt definite în Nota explicativa de la subpozitiile 5402.31 până la 5402.39. Tesaturile din fire de diverse culori Tesaturile constituite parţial sau total din fire imprimate de diverse culori sau din fire imprimate de diferite nuante ale aceleiasi culori sunt considerate ca tesaturi din fire de diverse culori şi nu ca tesaturi vopsite sau tesaturi imprimate. Tipuri de legătură a tesaturii Tesatura de panza este definita în Nota 1
164. k)de subpozitii de la Secţiunea XI ca fiind "o structura de tesatura în care fiecare fir de batatura trece alternativ pe dedesubtul şi pe deasupra firelor succesive ale urzelii şi fiecare fir de urzeala trece alternativ pe deasupra şi pe dedesubtul firelor succesive ale bataturii". Reprezentarea schematica a acestui tip de tesatura sau panza este reprodusa mai jos: NOTA C.T.C.E. Reprezentarea schematica se găseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000. - (A se vedea imaginea asociata). Panza este tesatura cea mai simpla şi de asemenea cea mai utilizata, tesaturile din panza prezinta totdeauna doua fete identice (tesaturi fără dos), deoarece proportia firelor de urzeala şi de tesatura vizibile pe cele doua părţi este aceeasi. În tesatura de tip serj (diagonal), primul fir de urzeala este legat de al doilea fir de batatura, al doilea fir de urzeala, de al 2-lea fir de batatura, al treilea fir de urzeala, de al 3-lea fir de batatura, şi asa mai departe. Sageata unei astfel de tesaturi este de 1, în sensul urzelii ca şi în cel al bataturii. Raportul acestei tesaturi, adica numărul de fire de urzeala şi de fire de batatura necesare pentru reproducerea sa este totdeauna mai mare de 2. Tesatura tip serj este cea mai dreapta, este aceea în care firul bataturii trece pe deasupra celor două fire de urzeala. Este un serj de 3. În serjul de 4, firul de batatura trece pe deasupra celor trei fire urzeala. Tesatura tip serj (diagonal) prezinta efecte (desene) proeminente, separate de liniile oblice ale punctelor de legătură prelungite de la o margine la alta, formand dungi şi lasand impresia de tesatura pe diagonala. Dungile pot fi dirijate de la stanga la dreapta sau de la dreapta la stanga. Se deosebeste serjul cu efect de batatura, în care firul de batatura este mai aparent decat firul de urzeala, şi serjul cu efect de urzeala în care firul de urzeala este mai aparent decat firul de batatura. Serjurile cu efect de batatura sau cu efect de urzeala au dos (cu aspect diferit). Totusi exista o categorie de serj care prezinta aceleasi efecte pe cele doua fete, denumit serj fără dos sau în crucis. Serjul incrucisat este intotdeauna în raport cu o tesatura (panza) pereche. Capetele flotante de urzeala sau de batatura sunt aceleasi pe cele doua fete, numai directia laturilor este pe o faţa, inversul celeilalte fete. Cel mai simplu este serjul incrucisat de 4: fiecare fir de urzeala se ridica deasupra a doua fire de batatura consecutive şi rămâne dedesubtul urmatoarelor doua. Se menţionează că datorita restrictiilor unora din subpozitiile de la pozitiile nr. 52.08, 52.09, 52.10. 52.10, 52.11, 55.13 şi 55.14 aceste subpozitii nu se referă decat la serjul de trei, serjul de patru şi cel incrucisat, de patru, a caror asezare pe cartela este indicată mai jos: NOTA C.T.C.E. Reprezentarea schematica a asezarii pe cartela se găseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000. - (A se vedea imaginea asociata). Totusi datorita faptului ca tesaturile numite "Denim" trebuie să fie cu efect de urzeala (vezi Nota 1 de la subpozitiile din Capitolul 52), subpozitiile nr. 5209.42 şi 5211.42 referitoare la aceste tesaturi nu cuprind serjul incrucisat de 4. În schimb, în afară de serjul de 3 şi serjul de 4, aceste subpozitii cuprind şi satinul de 4 cu efect de urzeala, a carei asezare pe cartela este reprezentata mai jos: NOTA C.T.C.E. Reprezentarea schematica a asezarii pe cartela se găseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 12 bis din 14 ianuarie 2000. - (A se vedea imaginea asociata). II. - CAPITOLELE 56 PANA LA 63 Capitolele 56 până la 63 cuprind tesaturile speciale şi alte articole textile care nu sunt indicate în Capitolele 50 până la 55, (catifele şi plusuri, panglici, fire paroase, fire infasurate cu materiale textile, pasmanterie, de la pozitiile nr. 50.06 sau 58.08, tuluri, tesaturi cu ochiuri innodate, dantele, broderii pe tesatura sau alte materiale textile, tricotaje etc). Mai cuprind (sub rezerva excepţiilor referitoare la articolele reluate în altă parte decat în Secţiunea XI) articolele textile confectionate. Articole confectionate Conform Notei 7 a Secţiunii XI, prin expresia confectionate se înţeleg: 1) Articolele simplu decupate de alta forma decat patrata sau dreptunghiulara, de exemplu anumite tipare din tesatura; se considera de asemenea confectionate articolele (printre altele, anumite carpe de praf) ale caror margini au fost decupate. 2) Articolele obtinute în stare finita şi gata de utilizare sau putand fi utilizate după ce au fost separate prin taierea simpla a firelor de legătură, fără coasere şi fără alta manopera complementara. În mod special, sunt vizate aici tricotajele obtinute direct în forma finala şi articole precum carpe de praf, prosoape, fete de masa, fulare şi cuverturi ale caror margini prezinta în sensul urzelii, în sensul bataturii sau în ambele sensuri, fire care nu sunt intretesute o parte a lungimii lor pentru a se obtine franjuri. Aceste articole se pot obtine separat unele de celelalte pe celelalte pe razboaiele tesut; dar este posibil sa fi fost pur şi simplu decupate în piese care prezinta la intervale regulate o anumita lungime de fire neintretesute (în general, sunt fire de urzeala). Piesele nedecupate de acest gen care, prin simpla taiere a firelor netesute, permit să se obtina articole gata de utilizare, de genul celor care au fost descrise, sunt considerate de asemenea ca fiind confectionate. Cu toate acestea, nu se considera ca obtinute în stare finita în sensul acestei Note, articolele de forma patrata sau dreptunghiulara, simplu decupate în bucăţi mai mari fără alta operaţie şi care nu conţin franjuri, rezultand din decuparea firelor neintretesute. Faptul ca aceste articole sunt prezentate, pliate sau condiţionate în ambalaje (de exemplu pentru vanzarea cu amanuntul) nu influenţează clasificarea lor. 3) Articolele ale caror margini au fost tivite sau rulate prin orice procedeu, fie terminate cu franjuri innodate obtinute cu ajutorul firelor din articolul insusi sau al firelor rămase libere: de exemplu, batistele cu margini rulate şi fetele de masa cu franjuri innodate; totusi nu se considera ca fiind confectionate, materialele textile în bucăţi ale caror margini netivite la margini au fost terminate simplu (nefinisate). 4) Articolele decupate, de orice formă, care au facut obiectul unei operaţii de tragere a firelor, fără alta lucrare de broderie. Se obtin aceste articole tragand anumite fire de urzeala sau de batatura după tesere. Sunt articole destinate sa devina articole de lenjerie fina după noua prelucrare. 5) Articolele asamblate prin coasere, lipire sau altfel. Aceste articole care sunt extrem de numeroase includ imbracamintea. Fac excepţie de la aceasta regula, piesele formate prin unirea cap la cap a doua sau mai multe lungimi din acelasi tip de material textil, precum şi produsele textile în bucăţi, constituite din două sau mai multe produse textile suprapuse pe întreaga lor suprafaţa şi asamblate. La fel, produsele textile în bucăţi constituite dintr-unul sau mai multe straturi textile asociate cu un material de umplutura, tighelite, capitonate sau altfel compartimentate, nu sunt considerate ca fiind confectionate. 6) Articolele de tricotaj obtinute în forma finala, prezentate sub forma de bucăţi sau ca piese care cuprind mai multe unităţi. Note explicative de subpozitie. Produsele Capitolelor 56 până la 63 cu suprafaţa catifelata sau buclata Dispozitiile Notei 2B)b), a subpozitiilor din Secţiunea XI se aplică chiar şi când tesatura de baza este parţial vizibil pe faţa catifelata sau buclata. III. PRODUSELE TEXTILE ASOCIATE CU FIRE DE CAUCIUC Conform dispoziţiilor de la Nota 10 din aceasta Secţiune, produsele elastice formate din materiale textile asociate cu fire de cauciuc se vor clasifica în Secţiunea XI. Firele şi corzile din cauciuc acoperite cu textile sunt cuprinse la pozitia nr. 56.04. Celelalte produse din materiale textile asociate cu firele de cauciuc sunt menţionate în mod special în Capitolele 50 până la 55, 58 sau 60 până la 63, după caz. IV. CONDIŢII DE MICROCLIMAT NORMALE DE CONDIŢIONARE ŞI DE INCERCARI ALE TEXTILELOR A) Obiectul şi domeniul de aplicatie. Caracteristicile condiţiilor de microclimat normale pentru condiţionare şi pentru determinarea proprietăţilor fizice şi mecanice ale textilelor sunt date mai jos cu titlu indicativ. B) Definitii.
165. a)Umiditate relativa (sau stare higrometrica): Raportul tensiunii efective a vaporilor de apa în atmosfera faţă de tensiunea de saturatie la aceeasi temperatura. În general acest raport se exprima în procente. ...
166. b)Atmosfera temperata normala: Atmosfera care poseda o umiditate relativa (sau stare higrometrica) de 65% şi o temperatura de 20°C. ...
167. c)Atmosfera temperata normala pentru încercări: Atmosfera care poseda o umiditate relativa (sau stare higrometrica) de 65% şi o temperatura de 20°C. ... NOTĂ: Adjectivul temperat folosit mai sus se utilizeaza cu acceptia limitata pe care o are în industria textila. C) Condiţionare prealabila. Uneori este necesară condiţionarea prealabila al unui produs textil. În acest caz materialul textil trebuie să fie adus aproape de echilibru intr-o atmosfera a carei umiditate relativa este cuprinsa între 10 şi 25% şi a carei temperatura nu depăşeşte 50°C. Aceste condiţii se pot obtine prin încălzirea aerului având o umiditate relativa de 65% şi o temperatura de 20°C până la temperatura de 50°C. D) Condiţionare. Înainte de a fi fost supus unei încercări pentru a determina o proprietate fizica sau mecanica, un material textil trebuie condiţionat plasandu-l intr-o atmosfera temperata sau normala pentru incercare astfel încât aerul sa îl traverseze în mod liber şi sa îl menţină astfel până ce este în echilibru cu atmosfera. Cu excepţia specificatiilor contrare din metoda de incercare, produsul textil va fi considerat ca fiind în echilibru atunci când prin cantariri succesive efectuate la intervale de 2 ore pe produsul textil traversat în mod liber de aer nu vor indica variatii progresive a greutatii mai mari de 0,25%. E) Încercări. Cu excepţia cazurilor speciale (de exemplu în cazul incercarilor în stare umeda) încercările fizice şi mecanice sunt efectuate în stare condiţionată şi în atmosfera temperata normala pentru aceste încercări. Capitolul 50 MATASE ANEXA 50 05/01/2000 Capitolul 51 LANA, PAR FIN SAU GROSIER DE ANIMALE; FIRE ŞI TESATURI DIN PAR DE CAL ANEXA 51 05/01/2000 Capitolul 52 BUMBAC ANEXA 52 05/01/2000 Capitolul 53 ALTE FIBRE TEXTILE VEGETALE; FIRE DE HARTIE ŞI TESATURI DIN FIRE DE HARTIE ANEXA 53 05/01/2000 Capitolul 54 FILAMENTE SINTETICE SAU ARTIFICIALE ANEXA 54 05/01/2000 Capitolul 55 FIBRE SINTETICE SAU ARTIFICIALE DISCONTINUE ANEXA 55 05/01/2000 Capitolul 56 VATA, PASLA (FETRU) ŞI MATERIALE NETESUTE; FIRE SPECIALE; SFORI, ODGOANE, FUNII, FRANGHII ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA ANEXA 56 05/01/2000 Capitolul 57 COVOARE ŞI ALTE ACOPERITOARE DE PODEA DIN MATERIALE TEXTILE ANEXA 57 05/01/2000 Capitolul 58 TESATURI SPECIALE; TESATURI BUCLATE; DANTELE; TAPISERII; PASMANTERII; BRODERII ANEXA 58 05/01/2000 Capitolul 59 TESATURI IMPREGNATE, ACOPERITE LA SUPRAFATA SAU STRATIFICATE; ARTICOLE TEHNICE DIN MATERIALE TEXTILE ANEXA 59 05/01/2000 Capitolul 60 MATERIALE TRICOTATE SAU CROSETATE ANEXA 60 05/01/2000 Capitolul 61 ARTICOLE ŞI ACCESORII DE IMBRACAMINTE TRICOTATE SAU CROSETATE ANEXA 61 05/01/2000 Capitolul 62 ARTICOLE ŞI ACCESORII DE IMBRACAMINTE, ALTELE DECAT TRICOTATE SAU CROSETATE ANEXA 62 05/01/2000 Capitolul 63 ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECTIONATE; SETURI; IMBRACAMINTE PURTATA SAU UZATA; ZDRENTE ANEXA 63 05/01/2000 Secţiunea XII INCALTAMINTE, OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL, UMBRELE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BICE, CRAVASE ŞI PARTI ALE ACESTORA; PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN ACESTEA; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN Capitolul 64 INCALTAMINTE, GHETRE ŞI ARTICOLE SIMILARE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE ANEXA 64 05/01/2000 Capitolul 65 OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL ŞI PARTI ALE ACESTORA ANEXA 65 05/01/2000 Capitolul 66 UMBRELE DE PLOAIE, UMBRELE DE SOARE, BASTOANE, BASTOANE-SCAUN, BICE, CRAVASE ŞI PARTI ALE ACESTORA ANEXA 66 05/01/2000 Capitolul 67 PENE ŞI PUF PRELUCRATE ŞI ARTICOLE DIN PENE SAU DIN PUF; FLORI ARTIFICIALE; ARTICOLE DIN PAR UMAN ANEXA 67 05/01/2000 Secţiunea XIII ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE; PRODUSE CERAMICE; STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA Capitolul 68 ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE ANEXA 68 05/01/2000 Capitolul 69 PRODUSE CERAMICE ANEXA 69 05/01/2000 Capitolul 70 STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA ANEXA 70 05/01/2000 Secţiunea XIV PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE Capitolul 71 PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE ANEXA 71 05/01/2000 Secţiunea XV METALE COMUNE ŞI ARTICOLE DIN METALE COMUNE Note de Secţiune. 1. - Secţiunea nu cuprinde:
168. a)culorile şi cernelurile preparate pe bază de praf sau de fulgi metalici, ca şi foitele de marcat cu fierul (pozitiile nr. 32.07 până la 32.10, 32.12, 32.13 sau 32.15); ...
169. b)fero-ceriul şi alte aliaje piroforice (pozitia nr. 36.06); ...
170. c)acoperamintele de cap metalice şi părţile lor metalice, de la pozitia nr. 65.06 sau 65.07; ...
171. d)cadrele (monturile) umbrelelor şi alte articole din pozitia nr. 66.03; ...
172. e)articolele de la Capitolul 71 (de exemplu aliaje de metale pretioase, metale comune placate sau dublate cu metale pretioase, imitatii de bijuterii); ...
173. f)articolele Secţiunii XVI (masini şi aparate; utilaj electric); ...
174. g)caile ferate asamblate (pozitia nr. 86.08) şi alte articole ale Secţiunii XVII (vehicule rutiere, vapoare şi aeriene); ...
175. h)instrumentele şi aparatele Secţiunii XVIII, inclusiv arcurile de ceasornicarie; ... i.
176. j)gloantele de vânătoare (pozitia nr. 93.06) şi articole ale Secţiunii XIX (arme şi munitii);
177. k)articolele Capitolului 94 (de exemplu mobila, somiere, aparate de iluminat, firme şi reclame luminoase, constructii prefabricate); ...
178. l)articolele Capitolului 95 (de exemplu jucarii, jocuri, articole sportive); ...
179. m)sitele de mana, nasturii, tocurile (pentru penite), creioanele automate, penitele şi celelalte articole similare ale Capitolului 96 (produse diverse); ...
180. n)articolele Capitolului 97 (de exemplu, obiecte de arta). ... 2. - În Nomenclatura, prin părţi şi furnituri de uz general se înţeleg:
181. a)articolele de la pozitiile nr. 73.07, 73.12, 73.15, 73.17 sau 73.18, precum şi articolele similare din alte metale comune; ...
182. b)arcurile şi lamelele pentru arcuri din metale comune, altele decat arcurile de orologerie (pozitia nr. 91.14); ...
183. c)articolele prevăzute la pozitiile nr. 83.01, 83.02, 83.08, 83.10 ca şi ramele şi oglinzile din metale comune, de la pozitia nr. 83.06. ... În Capitolele 73 până la 76 şi 78 până la 82 (cu excepţia pozitiei nr. 73.15), menţiunile referitoare la părţile şi piesele detasabile, nu cuprind părţile şi furniturile de uz general în sensul de mai sus. Sub rezerva dispoziţiilor din paragraful precedent şi din Nota 1 a Capitolului 83, articolele de la Capitolul 82 sau 83 sunt excluse din Capitolul 72 până la 76 şi 78 până la 81. 3. - În Nomenclatura, se înţelege prin metale comune: fonta, fierul şi otelul, cuprul, nichelul, aluminiul, plumbul, zincul, staniul, wolframul, molibdenul, tantalul, magneziul, cobaltul, bismutul, cadmiul, titanul, zirconiul, stibiul, manganul, beriliul, cromul, germaniul, vanadiul, galiul, hafniul, indiul, niobiul, reniul şi taliul. 4. - În Nomenclatura, prin termenul compusi metaloceramici se înţelege produsele ce conţin o combinaţie eterogena microscopica a unui component metalic şi unul ceramic. Acest termen cuprinde în mod egal metalele dure (carburi metalice sinterizate cu un metal). 5. - Clasificarea aliajelor (altele decat fero-aliajele şi aliajele de baza definite în Capitolul 72 şi 74):
184. a)aliajele din metale comune sunt clasificate la pozitia metalului care predomina în greutate asupra fiecarui component al său; ...
185. b)aliajele din metale comune de la aceasta Secţiune şi din elemente necuprinse la aceasta Secţiune se clasifica precum aliajele de metale comune de la aceasta Secţiune dacă greutatea totala a acestor metale este egala sau superioara celorlalte elemente prezente; ...
186. c)amestecurile sinterizate de pulberi metalice, amestecuri eterogene intime obtinute prin fuziune (altele decat cele metaloceramice) şi compusii intermetalici urmeaza regimul aliajelor. ... 6. - În lipsa unor dispozitii contrare, orice referire în Nomenclatura la un metal comun priveste în egala măsura şi aliajele care conform Notei 5 de mai sus sunt clasificate cu metalul respectiv. 7.- Clasificarea articolelor compozite: În lipsa unor dispozitii contrare, rezultate din enuntarea pozitiilor, obiectele din metale comune sau considerate ca atare, care conţin doua sau mai multe metale comune, se clasifica împreună cu obiectele corespunzătoare metalului predominant în greutate. Pentru aplicarea acestei reguli se considera:
187. a)fonta, fierul şi otelul constituind un singur metal; ...
188. b)aliajele sunt considerate ca fiind compuse în intregime din metalul a cărui greutate predomina şi al cărui regim îl urmeaza prin aplicarea dispoziţiilor Notei 5; ...
189. c)un compus metaloceramic de la pozitia nr. 81.13 este considerat ca un singur metal comun. ... 8. - În aceasta Secţiune, înţelegem prin:
190. a)Deseuri şi resturi metalice, deseurile şi resturile metalice provenind de la prelucrarea sau fabricarea metalelor sau obiectelor din metale definitiv inutilizabile datorita spargerii, decuparii, uzurii sau în urma oricăror alte cauze. ...
191. b)Pulberi, produsele care trec printr-o sita cu ochiuri de 1 mm intr-o proportie de minim 90% din greutate. ... CONSIDERATII GENERALE Secţiunea se referă la metalele comune (chiar chimic pure) şi la obiectele din aceste metale, sub rezerva în special a excluderilor enumerate la sfârşitul acestei Note explicative. Ea cuprinde de asemenea metalele în starea nativa, separate de ganga lor, şi metale pe bază de cupru, nichel sau de cobalt. Minereurile, inclusiv metalele în stare nativa, închise în ganga lor, sunt clasificate la pozitiile nr. 26.01 până la 26.17. În concordanta cu Nota 3 a acestei Secţiuni, în Nomenclatura prin metale comune se înţelege: fonta, fier şi otel, cupru, nichel, aluminiu, plumb, zinc, cositor, tungsten (wolfram), molibden, tantal, magneziu, cobalt, bismut, cadmiu, titan, zirconiu, antimoniu, mangan, beriliu, crom, germaniu, vanadiu, galiu, hafniu (celtiu), indiu, niobiu (columbiu), reniu şi taliu. Capitolele 72 până la 76 şi 78 până la 81 trateaza metalele comune în stare bruta şi sub forma de produse, ca bare, fire sau table, ca şi obiectele din aceste metale, cu excepţia articolelor care sunt denumite, fără luarea în consideratie a naturii metalului constituant, în Capitolul 82 sau 83, aceste Capitole având un caracter limitativ. A. - ALIAJE ALE METALELOR COMUNE Conform Notei 6 a acestei Secţiuni, toate referirile la un metal în Capitolul 72 până la 76 şi 78 până la 81 sau în celelalte părţi ale Nomenclatorului, se adreseaza de asemenea, cu excepţia dispoziţiilor contrare (în particular pentru otelurile aliate), şi aliajelor acestor metale. De asemenea, în capitolele 82, 83 sau în altă parte, toate menţiunile referitoare la metalele comune se referă şi la aliajele clasificate ca aliaje ale acestor metale comune. În ceea ce priveste aliajele metalelor comune, clasificarea lor este determinata asa cum urmeaza, în conformitate cu Nota 5 a Capitolului 71 şi cu Nota 5 a acestei Secţiuni: 1) Aliaje ale metalelor comune şi ale metalelor pretioase. Sunt clasificate ca metale comune aliajele de acest fel, conţinând în greutate sub 2% argint, sub 2% aur şi sub 2% platina. Celelalte aliaje ale metalelor comune şi ale metalelor pretioase, sunt incluse în Capitolul 71. 2) Aliaje ale metalelor comune între ele. Aliajele metalelor comune între ele sunt tratate ca aliaje ale metalului care predomina în greutate faţă de fiecare constituent, sub rezerva excepţiilor privind feroaliajele de baza (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 72.02), şi aliajele de baza ale cuprului (vezi Nota explicativa de la pozitia nr. 74.05). 3) Aliajele metalelor comune din aceasta Secţiune şi ale elementelor nemetalice sau ale metalelor de la pozitia nr. 28.05. Aceste aliaje sunt clasificate ca aliaje de metale comune, în conformitate cu punctul 2) de mai sus, dacă greutatea totala a metalelor comune din aceasta Secţiune este egala sau superioara greutatii celorlalte elemente. În caz contrar, aceste aliaje se clasifica, în general, la pozitia nr. 38.24. 4) Amestecurile sinterizate, amestecurile eterogene intime, obtinute prin topire (altele decat metaloceramicele) şi compozitele intermetalice. Amestecurile sinterizate ale prafurilor metalice şi amestecurile eterogene intime, obtinute prin topire (altele decat metaloceramicele) au regimul aliajelor. Al doilea tip de amestecuri (compozitele intermetalice) cuprind în particular lingourile cu compozitie variabila, rezultand de la retopirea deseurilor de metal. Clasificarea amestecurilor nesinterizate ale prafurilor metalice este stabilita prin Nota 7 a Secţiunii (incadrarea articolelor compozite - vezi partea B de mai jos). Compozitele intermetalice ale mai multor metale comune urmeaza de asemenea regimul aliajelor. Ele sunt esential diferite de aliaje prin faptul ca dispunerea diferitelor tipuri de atomi în reteaua cristalina este aici ordonata, pe când aceea a aliajelor este dezordonata. B. - ARTICOLELE COMPOZITE DIN METALE COMUNE În sensul Notei 7 a acestei Secţiuni, articolele din metale comune, compuse din două sau mai multe metale, sunt clasificate, în lipsa dispoziţiilor contrare rezultate din redactarea pozitiilor (acesta este cazul, de exemplu, al cuielor cu tija de otel sau fier şi cu cap din cupru, care sunt clasificate drept cuie din cupru, fără să se ia în considerare proportiile componentelor), ca articole corespunzătoare din metalul preponderent în greutate faţă de celelalte metale. Aceeasi regula se aplică lucrărilor care au părţi nemetalice, cata vreme prin aplicarea Regulilor generale interpretative, metalul comun este acela care conferă lucrării caracterul sau esential. Pentru aplicarea acestei reguli, se considera: 1) Fonta, fierul şi otelul ca formand un singur metal. 2) Aliajele sunt considerate ca fiind în totalitatea greutatii lor metale, care le conferă caracterul; de exemplu alama (aliaj cupru-zinc) este tratata drept cupru. 3) Metaloceramicele de la pozitia nr. 81.13, ca fiind constituite dintr-un singur metal comun. C.- PARTI Părţile de articole, recunoscute clar ca atare, se clasifica la pozitiile aferente articolelor amintite. Dimpotriva părţile şi furniturile de uz general (vezi Nota 2 a Secţiunii), prezentate separat, nu sunt considerate ca părţi, deci îşi urmeaza regimul lor propriu. Asa se intampla de exemplu, cu buloanele special concepute pentru radiatoarele de incalzire centrala sau cu arcurile speciale pentru automobile. Primele vor fi clasificate ca buloane la pozitia nr. 73.18 şi nu ca părţi de radiatoare la pozitia nr. 73.22, iar arcurile vor fi clasificate la pozitia nr. 73.20 aferent arcurilor şi nu la pozitia nr. 87.08 care corespunde părţilor şi accesoriilor de automobile. Trebuie notat totusi ca arcurile de orologerie sunt excluse prin Nota 2
192. b)a acestei Secţiuni şi ca ele se clasifica la pozitia nr. 91.14. Independent de excluderile vizate prin Nota 1 a acestei Secţiuni, mai sunt excluse şi:
193. a)Amalgamele metalelor comune (pozitia nr. 28.51). ...
194. b)Suspensiile coloidale ale metalelor comune (în general pozitiile nr. 30.03 sau 30.04). ...
195. c)Cimenturile şi celelalte produse de obturare dentara (pozitia nr. 30.06). ...
196. d)Placile fotografice din metal, sensibilizate, utilizate în special în fotogravura (pozitia nr. 37.01). ...
197. e)Produsele pentru producerea luminii fulger (blitz) în fotografie, de la pozitia nr. 37.07. ...
198. f)Fibrele metalice (pozitia nr. 56.05); tesaturile din fibre sau fire metalice pentru imbracaminte, mobile şi utilizari similare (pozitia nr. 58.09). ...
199. g)Broderiile şi alte articole din fire sau fibre metalice, reluate în Secţiunea XI. ...
200. h)Părţile de încălţăminte, altele decat cele vizate prin Nota 2 a Capitolului 64 (protectoarele, ochiurile, crosetele şi buclele, în speta) (pozitia nr. 64.06). ... i.
201. j)Monedele (pozitia nr. 71.18).
202. k)Deseuri şi reziduuri ale pilelor galvanice, a bateriilor primare şi acumulatoarelor electrice; pile galvanice consumabile, baterii primare consumabile şi acumulatori electrici consumabili (pozitia nr. 85.48). ...
203. l)Periile metalice (pozitia nr. 96.03). ... Capitolul 72 FONTA, FIER ŞI OTEL ANEXA 72 05/01/2000 Capitolul 73 ARTICOLE DIN FONTA, DIN FIER SAU DIN OTEL ANEXA 73 05/01/2000 Capitolul 74 CUPRU ŞI ARTICOLE DIN CUPRU ANEXA 74 05/01/2000 Capitolul 75 NICHEL ŞI ARTICOLE DIN NICHEL ANEXA 75 05/01/2000 Capitolul 76 ALUMINIU ŞI ARTICOLE DIN ALUMINIU ANEXA 76 05/01/2000 Capitolul 78 PLUMB ŞI ARTICOLE DIN PLUMB ANEXA 78 05/01/2000 Capitolul 79 ZINC ŞI ARTICOLE DIN ZINC ANEXA 79 05/01/2000 Capitolul 80 STANIU ŞI ARTICOLE DIN STANIU ANEXA 80 05/01/2000 Capitolul 81 ALTE METALE COMUNE; METALOCERAMICE; ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE ANEXA 81 05/01/2000 Capitolul 82 UNELTE ŞI SCULE, ARTICOLE DE CUTITARIE ŞI TACAMURI, DIN METALE COMUNE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE, DIN METALE COMUNE ANEXA 82 05/01/2000 Capitolul 83 ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE ANEXA 83 05/01/2000 Secţiunea XVI MASINI ŞI APARATE, ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI PARTI ALE ACESTORA; APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS SUNETUL, APARATE DE INREGISTRAT SAU DE REPRODUS IMAGINI ŞI SUNET DE TELEVIZIUNE ŞI PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTOR APARATE Note de Secţiune. 1. - Secţiunea nu cuprinde:
204. a)curelele transportoare sau de transmisie din material plastic de la Capitolul 39, curelele transportoare sau de transmisie din cauciuc vulcanizat (pozitia nr. 40.10), precum şi articolele de uz tehnic din cauciuc vulcanizat neintarit (pozitia nr. 40.16); ...
205. b)articolele de uz tehnic din piele naturala sau reconstituita (pozitia nr. 42.04) sau din blana (pozitia nr. 43.03); ...
206. c)bobinele, mosoarele, conurile, tuburile şi suporturile similare din orice material (de exemplu Capitolele 39, 40, 44, 48 sau Secţiunea XV); ...
207. d)cartele perforate pentru masini Jacquard sau masini similare (Capitolele 39 sau 48 sau Secţiunea XV de exemplu); ...
208. e)curelele transportoare sau de transmisie din materiale textile (pozitia nr. 59.10), precum şi articolele de uz tehnic din materiale textile (pozitia nr. 59.11); ...
209. f)pietrele pretioase sau semipretioase (naturale, sintetice sau reconstituite) de la pozitia nr. de la 71.02 până la 71.04 ca şi articolele în intregime din materialele de la pozitia nr. 71.16, cu excepţia totusi a safirelor şi diamantelor prelucrate nemontate pentru capetele de citire (pozitia nr. 85.22); ...
210. g)părţile şi furniturile de uz general în sensul Notei 2 de la Secţiunea XV, din metale comune (Secţiunea XV) şi articole similare din material plastic (Capitolul 39); ...
211. h)tijele de foraj (pozitia nr. 73.04); ... i.
212. j)benzile şi curele fără sfârşit din sarma sau benzi metalice (Secţiunea XV);
213. k)articolele de la Capitolele 82 sau 83; ...
214. l)articolele de la Secţiunea XVII; ...
215. m)articolele de la Capitolul 90; ...
216. n)articolele de ceasornicarie de la Capitolul 91; ...
217. o)uneltele interschimbabile de la pozitia nr. 82.07 şi periile de tipul celor care constituie părţi de masini (pozitia nr. 96.03); precum şi uneltele interschimbabile similare care se clasifica după materialul din care sunt constituite părţile lor active (de exemplu Capitolele 40, 42, 43, 45, 59 sau pozitiile nr. 68.04, 69.09); ...
218. p)articolele de la Capitolul 95. ... 2. - Sub rezerva prevederilor Notei 1 din aceasta Secţiune şi a Notei 1 de la Capitolul 84 şi a Notei de la Capitolul 85, părţile de masini (cu excepţia părţilor pentru articolele de la pozitiile nr. 84.84, 85.44, 85.45, 85.46 sau 85.47) se clasifica conform urmatoarelor reguli:
219. a)părţile care constituie articole clasificate la una din pozitiile (Capitolelor 84 sau 85 (cu excepţia pozitiilor nr. 84.09, 84.31, 84.48. 84.66, 84.73, 84.85, 85.03, 85.22, 85.29, 85.38 şi 85.48), se clasifica la acea pozitie indiferent de masina careia îi sunt destinate; ...
220. b)alte părţi, dacă pot fi recunoscute ca destinate pentru a fi folosite în exclusivitate sau în principal cu o anumita masina sau cu mai multe masini de la aceeasi pozitie (chiar de la pozitiile nr. 84.79 sau 85.43), se clasifica la pozitia aferenta acelei sau acelor masini, sau, după caz, la pozitia nr. 84.09, 84.31, 84.48, 84.66, 84.73, 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38; totusi, părţile destinate în principal pentru folosirea lor atât cu articolele de la pozitia nr. 85.17 cat şi cu cele de la pozitiile nr. de la 85.25 la 85.28, se clasifica la pozitia 85.17; ...
221. c)toate celelalte părţi se clasifica, după caz, la pozitia nr. 84.09, 84.31, 84.48, 84.66, 84.73, 85.03, 85.22, 85.29 sau 85.38, iar în caz contrar la pozitia nr. 84.85 sau 85.48. ... 3. - Cu excepţia dispoziţiilor contrare, combinatiile de masini de tipuri diferite destinate sa functioneze împreună şi care constituie un singur corp, precum şi masinile concepute pentru a asigura doua sau mai multe functii diferite, alternative sau complementare, se clasifica după functia principala care caracterizeaza ansamblul. 4. - Dacă o masina sau o combinaţie de masini sunt constituite din elemente distincte (chiar separate sau legate între ele prin conducte, dispozitive de transmisie, prin cabluri electrice sau prin alte dispozitive) destinate să asigure împreună o functiune bine determinata cuprinsa intr-una din pozitiile de la Capitolul 84 sau Capitolul 85, intregul ansamblu se clasifica la pozitia corespondenta functiei pe care o asigura ansamblul. 5. - În sensul notelor de mai sus denumirea de masini se aplică masinilor, aparatelor, dispozitivelor, echipamentelor şi materialelor diverse prevăzute la pozitiile din Capitolele 84 şi 85. CONSIDERATII GENERALE I. IMPORTANŢA GENERALĂ A SECŢIUNII A) Sub rezerva excluderilor prevăzute la Notele din aceasta Secţiune şi în Capitolele 84 şi 85 şi a excluderii bunurilor descrise mai specific în alte Secţiuni, aceasta Secţiune cuprinde în cele doua Capitole ale sale, toate masinile, aparatele, dispozitivele şi echipamentele precum şi diversele materiale mecanice sau electrice; mai cuprinde diverse aparate care nu sunt nici mecanice şi nici electrice, cum sunt cazanele şi aparatele lor auxiliare, ap