ANEXE din 10 aprilie 2020

ANEXE din 10 aprilie 2020 privind programele pentru evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național în anul școlar 2019-2020 Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 bis din 17 aprilie 2020 Notă ... Aprobate prin ORDINUL nr. 4.115 din 10 aprilie 2020, publicat Monitorul Oficial, Partea I, nr. 323 din 17 aprilie 2020. Anexa nr. 1 PROGRAMEpentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-aAnul școlar 2019-2020 ● limba și literatura română ● limba și literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă) ● matematică PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura română are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.Prezenta programă pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura română vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele pentru evaluarea națională vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare actualizate pentru clasele a V-a - a VIII-a (aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării cu nr. 5.097/09.09.2009). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelele de mai jos cuprind competențele generale care vizează receptarea și producerea mesajelor scrise din programa școlară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate, din programele școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverseCompetențe specificeConținuturi asociate1.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date- idei principale, idei secundare;- ordinea logică și temporală a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text;- moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog);- structuri în textele epice (logica acțiunii, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric);- subiectul operei literare, momentele subiectului;- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza);- sensul propriu, sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;- elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa);- trăsăturile specifice genurilor epic și liric în texte la prima vedere;- trăsături ale speciilor literare în texte la prima vedere: schița, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, doina populară;- texte literare (populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii); texte nonliterare.1.2 sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și a punctuației- arhaisme, regionalisme și neologisme;- cuvinte derivate, compuse sau obținute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune;- categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice;- construcții pleonastice;- sensurile cuvintelor în contexte diferite;- mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului;- ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat;- despărțirea cuvintelor în silabe;- semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virala, linia de pauză;- semne ortografice: cratima, punctul;- valori expresive ale nivelelor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat;- elemente de limbă și de stil în textul literar;- figurile de stil, versificația;- categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice;- elemente de sintaxă a propoziției și a frazei: probleme de acord; funcții sintactice (predicatul verbal și predicatul nominal; subiectul; atributul adjectival; atributul substantival genitival, atributul substantival prepozițional, atributul substantival apozițional; atributul pronominal genitival, atributul pronominal prepozițional; atributul adverbial; atributul verbal; complementul direct; complementul indirect; complementele circumstanțiale de loc, de timp. de mod); tipuri de propoziții - principale și subordonate (propoziția subordonată predicativă, propoziția subordonată subiectivă; propoziția subordonată atributivă; propoziția subordonată completivă directă); propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat.1.3 identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor- elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea. ... 2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverseCompetențe specificeConținuturi asociate2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă- elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev;- părțile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale;- dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă și corectă;- redactarea unor texte reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural); evidențierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) într-o descriere;- redactarea unor scurte narațiuni;- continuarea unor dialoguri;- redactarea unor texte argumentative (susținerea preferințelor și a opiniilor);- redactarea unor compuneri având ca suport texte literare la prima vedere - rezumat, caracterizare de personaj;- motivarea apartenenței unui text la prima vedere la o specie literară sau la un gen literar;- prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvențe din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operai literare, figurile de stil studiate, elemente de versificație etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului, semnificația titlului, procedeele do expresivitate artistică învățate și semnificația/mesajul textului dat;- exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text la prima vedere; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele la prima vedere.2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație- elemente de lexic studiate în clasele a V-a - a VIII-a;- aplicarea corectă a cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă;- folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență);- enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția subordonată atributivă; complementul direct și propoziția subordonată completivă directă); expansiunea și contragerea. ... ... PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ LIMBA SLOVACĂA. Fonetică Sunetele (vocale, consoane, diftongi). Mutația sunetelor. Silaba: împărțirea cuvintelor în silabe. Cuvinte selectate. ... B. Lexicologie Cuvântul. Îmbogățirea vocabularului (formarea cuvintelor, împrumuturile). Diferențierea vocabularului după diferite criterii (fondul de bază al vocabularului, masa vocabularului, sinonimele, antonimele, omonimele). ... C. Morfologia Părțile de vorbire: flexibile (substantive, adjective, pronume, numerale, verbe), neflexibile (adverbe, prepoziții, conjuncții). Categoriile gramaticale ale părților de vorbire (în conformitate cu programa școlară). ... D. Sintaxa Propoziția simplă și compusă. Părțile de propoziție. Fraza: coordonată, subordonată. Tipurile de propoziții în fraza coordonată și subordonată. Elementele de legătură. ... Cerințe:– recunoașterea categoriilor fenomenelor date; ... – aplicarea cunoștințele în cuvinte și propoziții scurte; ... – menționarea exemplelor: cuvinte, propoziții scurte, redactarea textelor scurte, în care să se manifeste fenomenul solicitat; ... – analiza morfologică a părților de vorbire și a categoriilor respective în baza textului dat; ... – formarea de propoziții cu părțile de vorbire date; ... – determinarea predicatelor, a elementelor de legătură, segmentarea frazei în propoziții, determinarea felurilor de propoziții, a frazei și marcarea raporturilor între părțile de propoziție/între propoziții; ... – determinarea funcției sintactice a cuvintelor marcate; ... – aplicarea cunoștințelor din sintaxă în propoziții, formularea propozițiilor simple și a frazelor. ... LITERATURA SLOVACĂA. Texte literare ... B. Noțiuni de teorie literară Opera literară. Epica. Lirica. Povestire, schiță, nuvelă, roman. Creația populară, povestea, cântecul. Acțiunea literară, fazele acțiunii. Personajul literar. Mijloace și procedee artistice: epitetul, personificarea, metafora, hiperbola, descrierea, narațiunea, dialogul, monologul. Elemente de prozodie: versul, strofa, rima, ritmul. ... COMPUNEREA ● Reproducerea conținutului. Redactarea planului de idei. ● Reproducerea acțiunii cu stabilirea fazelor acțiunii. Caracteristica personajului. ● Vorbirea directă și indirectă. Texte funcționale. BIBLIOGRAFIE PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura italiană maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii italiene materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin Ordinul cu nr. 3.393/28.02.2017. Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura italiană maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedete privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura italiană maternă.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverseCompetențe specificeConținuturi asociate1.1dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date- idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;- moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog);- subiectul operei literare;- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză);- sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;- trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;- trăsături ale speciilor literare: mitul, fabula;- texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); - texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunțul, știrea);- reperarea unor informații esențiale dintr-un text;- completarea unui text lacunar;- recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text;- recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text;- utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.1.2sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuațieiComunicarea scrisăOrganizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.Contexte de realizare:

1. a)Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Fișa de lectură. Completarea unor formulare tipizate. Conspectul.
2. b)Scrierea imaginativă: compuneri libere de mici dimensiuni.
3. c)Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Rezumatul unui text științific.Fonetică și ortografie.Aspecte fonetice specifice limbii italiene: pronunțarea vocalelor, a consoanelor (consoanele s și z; consoanele duble), grupurile gli, gn, sce, sci, ce, ci, ge, gi, ghe, ghi, diftongii și triftongii, eliziunea și apostroful.Lexic:Mijloace ce îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse;Sinonime, antonimeGramatică:1. Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane. Folosirea articolului cu numele proprii geografice.2. Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse.3. Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice (cele mai frecvente: buono, cattivo, grande, piccolo, alto, basso).4. Numeralul: cardinal (de la 1000 la 100.000); ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal; distributiv; colectiv; multiplicativ.5. Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele personal în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ che, chi, cui, il/la quale, i/le quali; locul pronumelor complemente în grupurile verbale, propoziția asertivă si imperativă.6. Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; concordanța timpurilor la modul indicativ; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere).7. Adverbul: formarea adverbelor din adjectiv cu sufixul "-mente”; adverbele de loc și de timp (cele mai frecvent utilizate); adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale (cele mai frecvente).8. Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncțiile subordonatoare: se, perche, affinche, cosicche, benche, nonostante, nel caso che.9. Prepoziția: folosirea celor mai uzuale prepoziții - di, a, da, in, su, per, con, tra, fra; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale (cele mai frecvente).10. Interjecția: interjecții [..oprii - ah, eh, ih,oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii - bravo, coraggio, avanti, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni - santo cielo, poveri noi, miseri noi etc.1.3identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor- elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea. ... 2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverseCompetențe specificeConținuturi asociate2.1redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă- redactarea în scris de texte funcționale simple: paragrafe pe subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale; - - redactarea de mesaje scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere; - realizarea de texte de mică întindere, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație;- redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;- descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral); - structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber);- figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza, metafora;- sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic);- textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar utilitar;- redactare de mesaje, instrucțiuni;- completare de texte lacunare, rebus; - redactare de scrisori în registru familiar; - construirea unor scurte povestiri;- folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor;- diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite;- folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile;- folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;- folosirea conectorilor adecvați;- folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;- rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă; - identificarea structurii textului narativ;- sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context;- stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-un text dat;- identificarea secvențelor într-un text narativ;- structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).2.2utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație- elemente de lexic studiate în clasele a V-a - a VIII-a; mijloace de îmbogățire a lexicului;- folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei;- aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția. ... Teme recomandate:– Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța; ... – Universul adolescenței: stiluri de viață; ... – Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie; ... – Progres și schimbare: obiective și ustensile domestice, ocupații și profesiuni, invenții și descoperiri; ... – Relații interpersonale: relații între tineri, corespondență și schimburi între școli, călătorii; ... – Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante; ... – Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor tradiționale (reluare și îmbogățire); ... – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți și filme; ... – Universul cultural italian: trecut și prezent; ... – Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: comunicarea nonverbală, publicitate și anunțuri în presă, radioul și televiziunea, internetul; ... – Umorismul. ... ... PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura rromani maternă are, în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie pentru elevii care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă. Programa, bazată pe modelul comunicativ-funcțional, recomandă valorificarea tuturor experiențelor de învățare ale elevilor, integrând cele trei dimensiuni ale educației (formală, nonformală și informală), ale căror interferențe favorizează dezvoltarea la elev a competențelor generale, prin intermediul celor specifice, aplicate la conținuturile propuse. Prezenta programă vizează evaluarea competențelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii rromani materne în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a - a VIII-a, subiectele din cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare aprobate prin Ordinul cu nr. 3.393/28.02.2017. Programa de limba și literatura maternă rromani favorizează abordarea învățării din perspectivă inter- și transdisciplinară, urmărind:– înțelegerea faptelor de limbă și a coerenței lor structurale, pornind de la mecanismele esențiale de generare a mesajului în comunicare orală și scrisă; ... – asigurarea controlului asupra uzului comunicării lingvistice în activități de ascultare, vorbire, lectură și scriere, în raport cu norma limbii rromani în vigoare; ... – cunoașterea și înțelegerea elementelor fundamentale de ordin lexical și gramatical, comune limbii rromani și altor limbi de contact, într-o viziune sincronică; ... – dobândirea unor competențe de lectură pe care elevii să le poată folosi în contexte diverse de viață în școală și în afara ei; ... – asumarea valorilor etice și a idealurilor umaniste naționale și europene, definitorii pentru omul modern, necesare propriei dezvoltări afective și morale, având ca reper modelul socio-cultural contemporan. ... Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura rromani maternă are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de motivare, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție) și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Prin sarcinile de lucru se urmărește atât înțelegerea unui text literar dat (identificarea unor trăsături ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (motivarea apartenenței la o specie literară). ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Tabelul de mai jos cuprinde atât competențele generale care vizează receptarea și redactarea mesajelor scrise din programa școlară, cât și detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate urmărite în cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a la limba și literatura rromani maternă.1. Receptarea și redactarea textului scris de diverse tipuriCompetențe specificeConținuturi1.1. Prezentarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte continue, discontinue și multimodaleTextul narativ literar - în proză- Instanțele comunicării narative: autor, narator, personaje- Narațiunea la persoana a III-a și la persoana I- Momentele subiectului/etapele acțiunii. Idei secundare. Planul dezvoltat de idei- Textul narativ nonliterar- Textul descriptiv literar- Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip narativ, descriptiv, dialogat; discuții pe marginea textelor cititeTextul epicNarativul literar. Personajul. Mijloace de caracterizare Textul liricVersificație: rimă, strofă, măsura versurilor, ritmul (intuitiv) Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor- Strategii de comprehensiune: reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic- Strategii de interpretare: discuții pe marginea textelor citite, interpretarea limbajului figurat (repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza)1.2. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite- Rescrierea textului pentru a-i da coerență și claritate, pentru a nuanța ideile.- Corectarea greșelilor de literă, ortografie, punctuație.Tipare textuale de structurare a ideilor.- „Întrebările cheie” pentru realizarea unui interviu, eseu- portretistic eseu-argumentativ (cine?/ kon?, ce? /so?, când?/ kana? unde? /kaj?, de ce?/ sosbar?).- Stil: naturalețe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, varietate- Structuri textuale: secvențe de tip narativ, explicativ, descriptiv, dialogal- Prezentarea textului: elemente grafice specifice diverselor tipuri de texte: scheme, tabele corelate cu conținutul textului.- Organizarea unui text în funcție de situația de comunicare.- Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor.- Rezumatul /planul de idei.- Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoții (bucurie, uimire, frică).- Caracterizarea personajului pe baza unor trăsături definitorii extrase dintr-o secvență a textului. ... 2. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scriseCompetențe specificeConținuturi2.1 Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii rromani literare pentru înțelegere corectă și exprimare nuanțată a intențiilor comunicative- Substantivul - categoriile gramaticale ale acestuia: gen (masculin și feminin), număr (singular și plural), determinare (articol) și cele șapte cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, genitiv, ablativ, sociativ-instrumental și vocativ). Flexiunea nominală- Adjectivul- tipurile acestuia (buxle și tang), gradele de comparație ale adjectivului. Realizări ale atributului: prin adjectiv, pronume, numeralTopica în propoziție. Norme de punctuațieVerbul - modurile personale și nepersonale. Distincția între verbele tematice și verbele atematice. Posibilități combinatorii ale verbului.Pronumele -tipurile și declinarea (pronumele personal/ i 3enutni sarnavni, pronumele interogativ-relativ/ i pućhutni- phandutni sarnavni, pronumele posesiv/ i posesivo sarnavni, pronumele reflexiv/ i refleksìvo sarnavni, pronumele demonstrativ/ i sikavutni sarnavni, pronumele nehotărât/ i nisavutni sarnavni și pronumele negativ/ i negativo sarnavni- Folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ și nehotărât- Pronumele posesiv și exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcții verbale posesive (prezent, imperfect și perfect)- Posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale- Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu. Posibilități combinatorii ale adjectivului- Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial)2.2. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achizițiilor de lexic și semanticăVocabular- Structura cuvântului: Cuvântul, unitate de bază a vocabularului; Cuvântul și contextul; forma și sensul cuvintelor- Categorii semantice, sinonime, antonime- Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea; cuvânt de bază și cuvânt derivat, conversiunea- Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; împrumuturile lexicale- Îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse- Familia lexicală2.3. Valorificarea relației dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicareOrtoepie și ortografie- Alfabetul limbii rromani. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicționarul. Articolul de dicționar- Tipuri de sunete: Vocală. Consoană- Semivocală. Accentul. Silaba- Grupurile vocalice- Despărțirea în silabe- Scrierea și pronunția cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii rromani ... ... PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a este un examen național și reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. În cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a Matematica are statut de disciplină obligatorie. Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei școlare în vigoare. Subiectele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe. COMPETENȚE GENERALE ALE DISCIPLINEI 1. Identificarea unor date și relații matematice și corelarea lor în funcție de contextul în care au fost definite ... 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice ... 3. Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete ... 4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora ... 5. Analizarea și interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situații-problemă ... 6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii ... COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI CLASA a V-a CLASA a VI-a CLASA a VII-a CLASA a VIII-a Se recomandă, din punct de vedere didactic, abordarea conținuturilor din perspectiva formării/dezvoltării competențelor specifice care le sunt asociate de programă. Acest lucru presupune centrarea demersului didactic asupra acțiunilor care trebuie realizate pentru a forma/dezvolta la elevi competențele prevăzute de programa școlară și pentru ca aceștia să demonstreze, în cadrul evaluărilor, însușirea acestora. Anexa nr. 2 EXAMENUL DE BACALAUREAT NAȚIONAL 2020 Programe pentru susținerea probelor scrise ● limba și literatura română ● limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) ● matematică ● istorie ● fizică ● chimie ● biologie ● informatică ● geografie ● logică, argumentare și comunicare ● psihologie ● economie ● sociologie ● filosofie PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Filiera teoretică - profil real Filiera tehnologică - toate profilurile și specializările Filiera vocațională - toate profilurile și specializările (cu excepția profilului pedagogic) I. STATUTUL DISCIPLINEI Proba de limba și literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învățământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile și specializările. Curriculumul liceal, care stabilește principiul studierii limbii și literaturii române din perspectivă comunicativ-funcțională, pune accent pe latura formativă a învățării, fiind centrat pe achiziționarea de competențe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă și comunicare. ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competențe dobândite în ciclul inferior și în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conținuturi parcurse în cele două cicluri liceale:1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicareCompetențe specificeConținuturi asociate1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente și personalizate, adaptate unor situații de comunicare diverse- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacțiile auditoriului și în condiții de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacțiilor și a opiniilor privind texte literare și nonliterare, filme artistice și documentare, spectacole de teatru, expoziții de pictură etc.; adecvarea la situația de comunicare (auditoriu, context) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)- reguli și tehnici de construire a dialogului (atenția acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversația, discuția argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situația de comunicare (partener, context etc.) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare și contraargumentare în dialog- stilurile funcționale adecvate situației de comunicare- rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spațiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare și a formelor exprimării scrise compatibile cu situația de comunicare în elaborarea unor texte diverse- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerința de redactare, adecvare stilistică, așezare în pagină, lizibilitate)- relatarea unei experiențe personale, descriere, povestire, argumentare, știri, anunțuri publicitare, corespondență privată și oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenție, scrisoarea în format electronic (e-mail)- exprimarea reacțiilor și a opiniilor față de texte literare (studiate sau la prima vedere) și nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat- normele citării- normele limbii literare la nivelurile: ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual1.3. Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon - expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare;- memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, științifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului - sens denotativ și sensuri conotative- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul- ficțiune, imaginație, invenție; realitate, adevăr - scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.- reacțiile receptorului: cititor, ascultător1.5. Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în producerea și în receptarea diverselor texte orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului- componentele și funcțiile actului de comunicare- niveluri ale receptării și producerii textelor orale și scrise: fonetic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal și paraverbal- normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual- tipuri textuale și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ- discursul publicistic- rolul verbelor în narațiune; rolul adjectivelor în descriere- rolul formulelor de adresare, de inițiere, de menținere și de închidere a contactului verbal în monolog și în dialog ... 2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterareCompetențe specificeConținuturi asociate2.1. Identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere- temă, motiv/motive identificat(
4. e)în texte, viziune despre lume- genuri literare: epic, liric, dramatic- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparținând unor genuri sau epoci diferite2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ- particularități ale construcției subiectului în textele narative- particularități ale compoziției în textele narative, incipit, final, episoade/secvențe narative, tehnici narative- instanțele comunicării în textul narativ- construcția personajelor; modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje- tipuri de perspectivă narativă- specii epice: basm cult, nuvelă, roman- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului - stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber2.3. Identificarea și analiza principalelor componente de structură și de limbaj specifice textului dramatic- particularități ale construcției subiectului în textul dramatic- particularități ale compoziției textului dramatic- modalități de caracterizare a personajelor- registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului - specii dramatice: comedia- cronica de spectacol2.4. Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de limbaj în textul poetic- titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică- sugestie și ambiguitate- imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie- poezie epică, poezie lirică- instanțele comunicării în textul poetic2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte- viziune despre lume, teme și motive, concepții despre artă, sensuri multiple ale textelor literare- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de lectură- lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experiență de viață și de lectură ... 3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literareCompetențe specificeConținuturi asociate3.1. Identificarea și explicarea relațiilor dintre operele literare și contextul cultural în care au apărut acestea- trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea și relaționarea cunoștințelor asimilate- curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul și iluminismul- perioada modernă:a. secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (perioada pașoptistă; criticismul junimist)b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul)c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic și al experienței; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică și de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiționalism; identitate culturală în context european) ... 4. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicareCompetențe specificeConținuturi asociate4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare și nonliterare studiate sau la prima vedere- construcția textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri și tehnici argumentative în texte literare și nonliterare, scrise sau orale- logica și coerența mesajului argumentativ4.2. Argumentarea unui punct de vedere față de o problematică pusă în discuție- verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivității evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare- construcția discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ4.3. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăți proprii- interpretări și judecăți de valoare exprimate în critica și în istoria literară- eseul structurat, eseul liber ... ... PRECIZĂRI PRIVIND CONȚINUTURILE PROGRAMEI
5. a)LITERATURĂ Autori canonici: ● Mihai Eminescu ● Ion Creangă ● I. L. Caragiale ● Titu Maiorescu ● Ioan Slavici ● G. Bacovia ● Lucian Blaga ● Tudor Arghezi ● Ion Barbu ● Mihail Sadoveanu ● Liviu Rebreanu ● Camil Petrescu ● G. Călinescu ● E. Lovinescu.Notă:Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puțin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât și altor autori studiați. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puțin numărul minim de texte prevăzute în programa școlară, aparținând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei românești despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie și teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală și stilistică) menționate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz și a dezbaterilor din programele școlare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale și scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăți de valoare pe marginea acestora. ...
6. b)LIMBĂ ȘI COMUNICARE Conținuturile de mai jos vizează:– aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; ... – aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. ... Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic– pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul ... – cacofonia; hipercorectitudinea ... – pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) ... Nivelul lexico-semantic– variante lexicale; câmpuri semantice ... – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică ... – derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale ... – relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) ... – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) ... – unități frazeologice (locuțiuni și expresii) ... – câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale ... – sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ ... Nivelul morfosintactic– forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului ... – elemente de acord gramatical (între predicat și subiect - acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de vorbire determinată) ... – elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) ... Nivelul ortografic și de punctuație– norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărțirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie și de punctuație) ... – rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise ... Nivelul stilistico-textual– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situației de comunicare ... – coerență și coeziune în exprimarea orală și scrisă ... – tipuri de texte și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ ... – stiluri funcționale adecvate situației de comunicare ... – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon ... – stil direct, stil indirect, stil indirect liber ... – rolul figurilor de stil și al procedeelor artistice în constituirea sensului ... – rolul elementelor arhaice și regionale în receptarea mesajelor ... ... NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare, în temeiul reglementărilor legale generate de instituirea unor măsuri referitoare la limitarea riscului de răspândire a COVID-19. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2020 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Filiera teoretică - profil umanist Filiera vocațională - profil pedagogic I. STATUTUL DISCIPLINEI Proba de limba și literatura română are un statut important în structura examenului de bacalaureat, evaluând competențele generale și specifice formate pe durata învățământului secundar superior, ca probă comună pentru toate filierele, profilurile și specializările. Curriculumul liceal, care stabilește principiul studierii limbii și literaturii române din perspectivă comunicativ-funcțională, pune accent pe latura formativă a învățării, fiind centrat pe achiziționarea de competențe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă și comunicare. ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competențe dobândite în ciclul inferior și în cel superior de liceu (clasele a IX-a - a XII-a), corelate cu anumite conținuturi parcurse în cele doua cicluri liceale:1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicareCompetențe specificeConținuturi asociate1.1. Utilizarea adecvată a strategiilor și a regulilor de exprimare orală în monolog și în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente și personalizate, adaptate unor situații de comunicare diverse- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacțiile auditoriului și în condiții de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacțiilor și a opiniilor privind texte literare și nonliterare, filme artistice și documentare, spectacole de teatru, expoziții de pictură etc.; adecvarea la situația de comunicare (auditoriu, context) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)- reguli și tehnici de construire a dialogului (atenția acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversația, discuția argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situația de comunicare (partener, context etc.) și la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare și contraargumentare în dialog- stilurile funcționale adecvate situației de comunicare- rolul elementelor verbale, paraverbale și nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spațiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare și a formelor exprimării scrise compatibile cu situația de comunicare în elaborarea unor texte diverse- reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerința de redactare, adecvare stilistică, așezare în pagină, lizibilitate)- relatarea unei experiențe personale, descriere, povestire, argumentare, știri, anunțuri publicitare, corespondență privată și oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenție, scrisoarea în format electronic (e-mail)- exprimarea reacțiilor și a opiniilor față de texte literare (studiate sau la prima vedere) și nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat- normele citării- normele limbii literare la nivelurile: ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual1.3. Identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon- expresivitatea în limbajul comun și în limbajul poetic1.4. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise- texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,- memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, științifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului - sens denotativ și sensuri conotative- calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, concizie, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate, eufonie- elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul- ficțiune, imaginație, invenție; realitate, adevăr - scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.- reacțiile receptorului: cititor, ascultător1.5. Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în producerea și în receptarea diverselor texte orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului- componentele și funcțiile actului de comunicare- niveluri ale receptării și producerii textelor orale și scrise: fonetic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico- semantic, stilistico-textual, nonverbal și paraverbal - normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual- tipuri textuale și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ- discursul publicistic- rolul verbelor în narațiune; rolul adjectivelor în descriere- rolul formulelor de adresare, de inițiere, de menținere și de închidere a contactului verbal în monolog și în dialog ... 2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune și de interpretare, a modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea textelor literare și nonliterareCompetențe specificeConținuturi asociate2.1. Identificarea temei și a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere- temă, motiv/motive identificat(
7. e)în texte, viziune despre lume- genuri literare: epic, liric, dramatic- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparținând unor genuri sau epoci diferite2.2. Identificarea și analiza principalelor componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ- particularități ale construcției subiectului în te/tete narative- particularități ale compoziției în textele narative: incipit, final, episoade/secvențe narative, tehnici narative- instanțele comunicării în textul narativ- construcția personajelor; modalități de caracterizare a personajului; tipuri de personaje- tipuri de perspectivă narativă- specii epice: basm cult, nuvelă, roman- registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului- stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber2.3. Identificarea și analiza principalelor componente de structură și de limbaj specifice textului dramatic- particularități ale construcției subiectului în textul dramatic- particularități ale compozitei textului dramatic- modalități de caracterizare a personajelor- registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului - specii dramatice: comedia, drama- cronica de spectacol2.4. Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de limbaj în textul poetic- titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică- sugestie și ambiguitate- imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie- poezie epică, poezie lirică- instanțele comunicării în textul poetic2.5. Compararea unor viziuni despre lume, despre condiția umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte- viziune despre lume, teme și motive, concepții despre artă, sensuri multiple ale textelor literare- limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii2.6. Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de lectură- lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experiență de viață și de lectură ... 3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literareCompetențe specificeConținuturi asociate3.1. Identificarea și explicarea relațiilor dintre operele literare și contextul cultural în care au apărut acestea- trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textele literare studiate sau în texte la prima vedere3.2. Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea și relaționarea cunoștințelor asimilate- fundamente ale culturii române (originile și evoluția limbii române)- perioada veche (formarea conștiinței istorice)- curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul și iluminismul- perioada modernă:a. secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (perioada pașoptistă; România, între Occident și Orient; criticismul junimist)b. curente culturale/literare în secolul al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul, prelungiri ale romantismului și clasicismului)c. perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic și al experienței; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică și de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiționalism; orientări avangardiste, identitate culturală în context european)- curente culturale/literare românești în context european ... 4. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicareCompetențe specificeConținuturi asociate4.1. Identificarea structurilor argumentative în texte literare și nonliterare studiate sau la prima vedere- construcția textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri și tehnici argumentative în texte literare și nonliterare, scrise sau orale- logica și coerența mesajului argumentativ4.2. Argumentarea unui punct de vedere față de o problematică pusă în discuție- verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivității evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare- construcția discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ4.3. Compararea și evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăți proprii- textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) în raport cu textul discutat- interpretări și judecăți de valoare exprimate în critica și în istoria literară- eseul structurat, eseul liber ... ... III. PRECIZĂRI PRIVIND CONȚINUTURILE PROGRAMEIa) LITERATURĂ Autori canonici: ● Mihai Eminescu ● Ion Creangă ● I. L. Caragiale ● Titu Maiorescu ● Ioan Slavici ● G. Bacovia ● Lucian Blaga ● Tudor Arghezi ● Ion Barbu ● Mihail Sadoveanu ● Liviu Rebreanu ● Camil Petrescu ● G. Călinescu ● E. Lovinescu.NotăConform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puțin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât și altor autori studiați. Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puțin numărul minim de texte prevăzute în programa școlară, aparținând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei românești despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie și teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală și stilistică) menționate în prezenta programă. Tematica studiilor de caz a dezbaterilor din programele școlare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale și scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăți de valoare pe marginea acestora. ...
8. b)LIMBĂ ȘI COMUNICARE Conținuturile de mai jos, vizează:– aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; ... – aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. ... Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic– pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul ... – cacofonia; hipercorectitudinea ... – pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) ... Nivelul lexico-semantic– variante lexicale; câmpuri semantice ... – erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică ... – derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale ... – relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) ... – sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor) ... – unități frazeologice (locuțiuni și expresii) ... – câmpuri semantice și rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise și orale ... – sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ ... Nivelul morfosintactic– forme flexionare ale părților de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparație; numerale etc.); valori expresive ale părților de vorbire, mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului ... – elemente de acord gramatical (între predicat și subiect - acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de vorbire determinată; ... – elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) ... Nivelul ortografic și de punctuație– norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărțirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie și de punctuație) ... – rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise ... Nivelul stilistico-textual– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situației de comunicare ... – coerență și coeziune în exprimarea orală și scrisă ... – tipuri de texte și structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ ... – stiluri funcționale adecvate situației de comunicare ... – limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon ... – stil direct, stil indirect, stil indirect liber ... – rolul figurilor de stil și al procedeelor artistice în constituirea sensului ... – rolul elementelor arhaice și regionale în receptarea mesajelor ... ... ... NOTĂ:Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare, în temeiul reglementărilor legale generate de instituirea unor măsuri referitoare la limitarea riscului de răspândire a COVID-19. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2020 se elaborează în baza prevederilor prezentei programe. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ MATERNĂ I. Kommunikációs képességekKompetenciák, képességekTartalmak1. Közlési helyzetek, nyelvváltozatok, nyelvi regiszterek felismerése és használata. Stiláris követelmények felismerése és alkalmazása a nyelvhasználatban.1.1. A nyelvi közlés tényezői (adó, vevő, csatorna, kód, üzenet, kontextus), funkciói (ismeretközlő, érzelemkifejező, felhívó, kapcsolatteremtő, metanyelvi, stilisztikai).1.2. Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvános kommunikáció; tömegkommunikáció.1.3. Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalmi nyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltérő kifejezési formái.1.4. Stílusrétegek, stílusárnyalatok (társalgási, tudományosszakmai, publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi).1.5. Stíluselem, stílushatás; állandó és alkalmi stílusérték; denotatív és konnotatív jelentés.2. A szövegértés képessége. A szövegszerűség felismerése és alkalmazása a szövegalkotásban.2.1. A szöveg. Szövegszervező eljárások. Szövegszerkezet, szövegösszefüggés,grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés (tételmondat, kulcsszó, témahálózat).2.2. Szövegtípusok, szövegműfajok (elbeszélő, leíró, érvelő; hivatalos írásművek: hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél).3. Az érvelő-meggyőző, értekező szövegek felismerése; érvelés szóban és írásban.3.1. Érvelő-meggyőző, értekező szövegek (szónoklat, értekezés).3.2. Az érvelő-meggyőző, értekező szöveg jellemzői: szókincs, terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív, induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat).4. Tudatos nyelvi magatartás: helyes beszéd és a helyesírási készség működtetése; a nyelvhelyességi vétségek és stílustalanságok, stílustörések felismerése és javítása.4.1. Szóbeli és írott szövegek jellemzői.4.2. A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodó megnyilatkozás.4.3. A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszerűsítés elve); az egybeírás és különírás szabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavak helyesírása; a központozás szabályai.5. Véleményalkotás különböző kommunikációs helyzetekben és adott szöveggel kapcsolatosan; a vélemény kifejtése összefüggő szövegben (szóban és írásban).5.1. Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggések megragadása, elfogadás elutasítás megfogalmazása.6. Bibliográfia használata a tájékozódásban, az önálló szövegalkotásban.6.1. Könyv-és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái és formai kötöttségei; idézés, hivatkozás. II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességeiKompetenciák, képességekTartalmak1. Az értéklátás képessége, saját olvasat létrehozása.1.1. Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek, értékrend, értékszerkezet.1.2. Esztétikai minőségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli, komikus, ironikus, szatirikus.1.3. Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus, nosztalgikus, elégikus, tárgyilagos.2. A nyelvi, kulturális hagyományok felismerése szépirodalmi szövegekben, tájékozódás az irodalmi korszakokban és stílusokban.2.1. Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek.3. Irodalmi formák és kódok felismerése és értelmezése.3.1. Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória, metonímia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus. Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés, gondolatpárhuzam.3.2. Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, időmértékes ritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett.3.3. Tér- és időszerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban.3.4. Epikai műfajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napvó, irodalmi levél.3.5. Lírai műfajok: dai, epigramma, óda, himnusz, költői levél, életkép, elégia, leíró költemény.3.6. Drámai műfajok: tragédia, tragikomédia, drámai költemény.4. Narrációs eljárások felismerése és értelmezése epikus művekben (történetalakítás: metaforikus, metonimikus; részletezés, sűrítés, jelenetezés; a folytonosság és megszakítottság alakzatai, téridőszerkezet, időkezoiés; hősteremtés; elbeszélöi nézőpontok, elbeszéőlői és szereplői szólamok, nézőpontváltás).4.1. Elbeszélés és tanítás a legendában és a tézisregényben.4.2. Hősteremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történeti tárgyú műballada, történelmi regény).4.3. Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél, szentimentalista énregény). Az elbeszélői ént létrehozó narrációs eljárások.4.4. Történetalakítás és idökezelés a romantikus, realista, klasszikus modern epikus alkotásokban.4.5. Romantikus, realista, naturalista, modern emberkép az epikus alkotásokban.5. Elbeszélői formák játékának felismerése és értelmezése.5.1. Elbeszélői formák játéka: elbeszélői modalitás, intertextualitás.5.2. Imitáció a barokk eposzban.6. A lírai én változatainak felismerése és értelmezése.6.1. A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai (keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista, romantikus, modern).6.2. Lírai én a romantikában (teremtő zseni, látnok, hasonmás), a klasszikus modernségben (az én felnövesztése, az én megsokszorozódása).7. A lírai beszéd változatainak felismerése és értelmezése.7.1. Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség.7.2. Egyszólamúság, többszólamúság, önmegszólitás.7.3. Allegorikusság, szimbolikusság, tárgyiasság.8. Az imitációelv működésének, a költőszerep és imitáció összefüggéseinek felismerése a lírai alkotásokban.8.1. Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra, szentencia), imitáció és verselés (klasszikus időmértékes verselés: hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és műfajok (óda, elégia, epigramma).8.2. Imitáció a humanista és klasszicista lírában.9. A drámai mü jellemzőinek a felismerése és értelmezése.9.1 Cselekmény, konfliktus, szereplők rendszere, drámai hós, szerkezet, beszédfajták.10. A drámaváltozatok kulturális összefüggéseinek felismerése és értelmezése.10.1. A romantikus dráma.10.2. Eszmetörteneti összefüggések a drámai költeményben. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ MATERNĂ PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ MATERNĂ I. LITERATURA SLOVACĂ1. Textul. Aspecte generale.– elemente de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, context); ... – funcțiile comunicării; ... – textul literar/nonliterar; ... – textul și contextual; ... – teme și motive literare; ... – literatura și alte specii ale artei. ... ... 2. Prozaa) proza epică - explicarea noțiunilor, dezvoltarea și tipologia (proza romantică, realistă și fantastică); ...
9. b)genurile epice (basm, povestire, nuvelă: istorică, fantastică, psihologică; romanul clasic, romanul slovac); ...
10. c)structura textului epic:– elementele textului epic (autorul, povestitorul, personajele, cititorul); ... – tipuri de povestitor din textul epic (povestitorul atotștiutor, personajul - povestitor, ochiul camerei; povestirea la persoana I. și a III-a); ... – compoziția operei epice; acțiunea, conflictul, fazele acțiunii, povestirea cadru; ... – personajele; ... – tipuri de personaje (principale, secundare, episodice); ... – caractere (moduri, caracterizarea personajelor). ... ...
11. d)limbajul operei epice– modalități de povestire: povestirea, dialogul, descrierea; ... – limbajul personajelor, vorbirea directă și indirectă, vorbirea semidirectă ... ... ... 3. Poeziaa) explicarea noțiunii, dezvoltarea (clasică, romantică, realistă, simbolismul, modernismul), tipologia (poezia lirică și epică), ...
12. b)structura operei lirice– comunicarea în textul poetic (subiectul liric, relația autorul - subiectul liric). ... ...
13. c)limbajul operei lirice– caracteristicile limbajului artistic (sugestivitatea, expresivitatea etc.); imaginația poetică; ... – mijloacele artistice (enumerarea, antiteza, sincretismul, repetiția, refrenul, întrebarea retorică, exclamația retorică, epitetul, metafora); ... – versul, strofa, versul liber, piciorul metric, rima, ritmul. ... ... ... 4. Dramaa) explicarea noțiunii; ...
14. b)genurile (comedia, tragedia, drama); ...
15. c)structura textului dramatic; compoziția textului dramatic: act, scena, replica, indicații scenice, personajul dramatic, modalitățile de caracterizare; ...
16. d)limbajul dramatic; expresivitatea textului dramatic, specificități, construcția dialogului în textul dramatic; monologul; limbajul personajelor - mod de caracterizare a operei dramatice. ... ... 5. Curente literare– clasicismul; ... – romantismul; ... – realismul; ... – perioada interbelică. ... ... 6. Autorii canonici ... ... II. LIMBĂ ȘI COMUNICARE– aplicarea normelor ortografice, ortoepice, morfologice și de punctuație; ... – utilizarea adecvată a unităților lexicale și semantice; ... – fonetică: ● legea ritmică, ● clasificarea sunetelor, ● asimilare fonetică. ... ... III. LEXICOLOGIE– cuvântul, formarea cuvintelor, sinonime, antonime, omonime; ... – clasificarea vocabularului; ... – frazeologia și sensul cuvintelor. ... ... IV. STILISTICA– stilurile funcționale; ... – texte funcționale. ... ... V. BIBLIOGRAFIE ... PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ MATERNĂ PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ MATERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI Limba și literatura italiană are, în cadrul examenului de Bacalaureat pentru elevii claselor a XII-a, statut de disciplină obligatorie pentru absolvenții claselor a XII-a cu predare în limba italiană maternă. Curriculumul de Limba și literatura italiană maternă destinat studierii acestei discipline de către elevii aparținând etniei italiene care învață în școli cu predare în limba română contribuie la formarea și dezvoltarea progresivă la elevi a competențelor esențiale ale comunicării orale și scrise, permite cunoașterea de către aceștia a limbii materne și a patrimoniului spiritual și cultural al etniei, oferind o punte spre interculturalitate, spre o bună cunoaștere reciprocă între populația majoritară și minoritățile naționale din spațiul geografic românesc. Examenul de Bacalaureat pentru clasa a XII-a la limba și literatura italiană maternă vizează evaluarea competențelor elevilor aparținând etniei italiene de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse și de exprimare scrisă / de utilizare corectă și adecvată a limbii materne italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competențele sunt diferite ca ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a IX-a - a XII-a, subiectele pentru examenul de Bacalaureat vor evalua atât competențele specifice cât și conținuturile asociate acesteia. Prin evaluarea națională la limba și literatura italiană maternă, în evaluarea unităților de conținut care privesc domeniul limba italiană maternă (Elementele de construcție a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ - pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare. Structura testului pentru proba scrisă este formată din 3 subiecte, fiecare având 30 de puncte. Subiectele conțin itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi care au ca material suport texte literare și nonliterare. În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerințe, care privesc înțelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenței la un gen literar), reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidențierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere / într-un portret, scurte narațiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.). ... II. COMPETENȚE GENERALE, COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI ASOCIATE Tabelul de mai jos cuprinde competențele generale care vizează receptarea și producerea mesajelor scrise din programa școlară pentru clasa a XII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate, din programele școlare pentru clasele a IX-a - a XII-a.1. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverseCompetențe specificeConținuturi asociate1.1. dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date- idei principale, idei secundare; ordinea logică și cronologică a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text;- moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog);- subiectul operei literare;- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză, ingambament, metafora, aliterația);- sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat;- trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;- texte literare (aparținând diverselor genuri și specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/de revistă, anunțul, știrea);- reperarea unor informații esențiale dintr-un text;- completarea unui text lacunar;- recunoașterea secvențelor narative și dialogate dintr-un text;- recunoașterea de cuvinte și expresii noi în text;- utilizarea unui lexic diversificat recurgând la categoriile semantice studiate.1.2. sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuațieiComunicarea scrisăOrganizarea textului scris. Părțile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea. Organizarea unui text propriu (rezumat, caracterizare de personaj).Ortografia și punctuația. Scrierea corectă a cuvintelor. Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, trunchierea.Contexte de realizare:
17. a)Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat.
18. b)Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar.Fonetică și ortografie:Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor.Lexic:Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte; expresii idiomatice; cuvinte compuse, neologisme;Sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice;Sensul denotativ și sensul conotativ al cuvintelor.Gramatică• Articolul: hotărât, nehotărât și partitiv; folosirea articolului cu numele proprii de persoane și geografice;• Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular/plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc;• Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice;• Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ;• Pronumele personal în acuzativ cu și fără prepoziție; pronumele în dativ cu și fără prepoziție; pronumele relativ; locul pronumelor combinate cu în grupurile verbale, propoziția asertivă și imperativă; pronumele de politețe; pronumele demonstrativ; particulele pronominale ci, ne; pronumele posesiv; pronumele interogative; pronumele nehotărâte;• Verbul: indicativul prezent al verbelor regulate și neregulate; perfectul compus al verbelor regulate și neregulate; imperfectul verbelor regulate și neregulate; perfectul simplu al verbelor regulate și neregulate; viitorul simplu și viitorul anterior; condiționalul prezent și trecut; folosirea condiționalului; modul imperativul (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut; conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ; concordanța timpurilor la modul conjunctiv; fraza ipotetică; verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului), forma activă, pasivă și reflexivă; verbele modale (dovere, patere, volere); verbele impersonale; verbe defective;• Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente”; adverbele de loc și de timp; adverbe de îndoială; adverbe de mod; adverbe interogative; adverbe de evaluare; locuțiuni adverbiale; particulele adverbiale ci, vi, ne; gradele adverbului; poziția adverbului;• Conjuncția: conjuncțiile coordonatoare; conjuncția subordonatoare; locuțiuni conjuncționale;• Prepoziția: folosirea prepozițiilor; prepoziții articulate; locuțiuni prepoziționale;• Interjecția: interjecții proprii (care exprimă uimirea, bucuria, amenințarea, îndemnul, regretul, indignarea): ah, eh, ih, oh, ahi, beh, uffa, ahime; interjecții improprii bravo, coraggio, avanii, via, su, forza, guai, peccato; locuțiuni;• Sintaxa: Propoziția simplă: Părți principale de propoziție (Subiectul; Predicatul); Părți secundare de propoziție (Atributul; Complementul direct și indirect; Complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, concesie, opoziție);• Sintaxa frazei: Propoziția simplă; Propoziția condițională si fraza ipotetică; Concordanța în indicativ și conjunctiv.1.3 identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor- elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea. ... 2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii italiene în producerea de mesaje scrise, în diferite situații de comunicareCompetențe specificeConținuturi asociate2.1. redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă- redactarea în scris de texte funcționale pe subiecte din viața cotidiană, mesaje, scrisori personale;- redactarea de mesaje pe o anumită temă, urmărind un plan dat: pagină de jurnal personal, povestire, descriere;- realizarea de texte, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și regulilegramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație;- redarea în scris a unor informații receptate prin lectură;- cartea - obiect cultural: teoria literară, destinatarul mesajului, structura textului narativ;- descrierea obiectivă și subiectivă, dialogul, personajul (caracterizarea sumară - portret fizic și portret moral);- structura prozodică (rimă, ritm, vers, strofă, vers liber); - figurile de stil: personificarea, comparația, enumerarea, repetiția, epitetul, antiteza metafora;- sensul de bază, sensul auxiliar; sensul figurat;- genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic);- textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar;- redactare de mesaje;- completare de texte lacunare;- redactare de scrisori în registru familiar;- construirea unor scurte povestiri;- folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor; - diferențierea semnificației sinonimelor în contexte diferite; - folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile;- folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;- folosirea conectorilor adecvați;- folosirea unor construcții verbale specifice pentru a spori expresivitatea comunicării;- rezumare, substituire, transformare, alegere multiplă;- identificarea structurii textului narativ;- sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de context;- stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie și polisemie într-un text dat;- identificarea secvențelor într-un text narativ;- structurarea unui text în secvențe distincte în funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, scrisoare etc.).2.2. utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație- elemente de lexic studiate în clasele a IX-a - a XII-a; mijloace de îmbogățire a lexicului;- folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei;- aplicarea adecvată a cunoștințelor de morfologie în exprimarea scrisă corectă: articolul, substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul, adverbul, conjuncția, prepoziția, interjecția, sintaxa propoziției și a frazei. ... ... Notă:Se recomandă următoarele texte:Testo poetico“Tanto gentile e tanto onesta pare”Canto V dell’Inferno, La Divina Commedia “Solo e pensoso”“Erano i capei d’oro a l'aura sparso”“Trionfo di Bacco e Arianna”“I mi trovai, fanciulle, un bel mattino" da Le Rime“L’apparizione di Angelica”, Canto Idi Orlando innamorato“Orlando in cerca di Angelica”, di Orlando Furioso“Ermina fra i pastori”, Canto VII di Gerusalemme liberataDante Alighieri Dante Alighieri Francesco Petrarca Francesco Petrarca Lorenzo de’ Medici Angelo Poliziano Matteo Maria BoiardoLudovico Ariosto Torquarto TassoTesto narrativo (racconto)“Federigo degli Alberighi” (V giornata, IX novella, Il Decameron)“I promessi sposi" (frammenti)“La lupa ”Giovanni BoccaccioAlessandro ManzoniGiovanni VergaTesto drammatico“La Locandiera”(frammento)Carlo Goldoni Teme recomandate:– Universul personal: gusturi și preferințe, activități școlare și în afara școlii, familia, prietenia, sentimente și emoții, sănătatea, jocul, timpul liber, vacanța; ... – Problemele adolescenților: integrarea în grup și acceptarea diferențelor; responsabilitate și implicare socială; ... – Mediul înconjurător: viața la țară și oraș, natura (plante, animale, locuri și peisaje), ecologie; ... – Progres și schimbare: ocupații și profesiuni de viitor, invenții și descoperiri; ... – Societatea informațională și mijloace de comunicare moderne: publicitate și anunțuri în presă, radioul și televiziunea, internetul; ... – Relații interpersonale: relații între tineri, corespondență și schimburi între școli, călătorii, ... – Oameni și locuri: aspecte ale vieții citadine, obiective turistice și culturale, personalități importante; ... – Obiceiuri și tradiții: mâncăruri specifice sărbătorilor tradiționale, activități specifice sărbătorilor tradiționale (reluare și îmbogățire); ... – Incursiuni în lumea artei: personaje îndrăgite din cărți, filme, muzica italiană; ... – Elemente culturale ale spațiului italian: Referințe istorice. Începuturile literaturii italiene. Evul Mediu, începuturile Renașterii - principalele etape și răspândirea modelului renascentist (secolul al XII-lea, al XIII-lea, al XIV-lea, al XV-lea); ... – Elemente culturale ale spațiului italian: Referințe istorice. Renașterea. Umanismul. Reforma și Contrareforma. Clasicismul. Barocul. Commedia dell'arte. Începuturile Iluminismului, (secolul al XV-lea, al XVI-lea, începuturile secolului al XVII-lea); ... – Elemente culturale ale spațiului italian: Romantismul. Verismul. ... PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINALIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ MATERNĂ(PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC) PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ În cadrul examenului național de bacalaureat Matematica are statut de disciplină obligatorie în funcție de filieră, profil și specializare. Astfel, programele de examen se diferențiază, în funcție de filiera, profilul și specializarea absolvite, în:– programa M_mate-info pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică și pentru filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică; ... – programa M_șt-nat pentru filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii; ... – programa M_tehnologic pentru filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse naturale și protecția mediului, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate calificările profesionale; ... – programa M_pedagogic pentru filiera vocațională, profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare. ... PROGRAMA M_mate-info Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică Filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD) CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD) CLASA a XI-a - 4 ore/săpt. CLASA a XII-a - 4 ore/săpt. PROGRAMA M_șt-nat Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI CLASA a IX-a - 4 ore/săpt. (TC+CD) CLASA a X-a - 4 ore/săpt. (TC+CD) CLASA a XI-a - 3 ore/săpt. CLASA a XII-a - 3 ore/săpt. PROGRAMA M_tehnologic Filiera tehnologică, profilul servicii, toate calificările profesionale, profilul resurse naturale și protecția mediului, toate calificările profesionale, profilul tehnic, toate calificările profesionale COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI CLASA a IX-a - 3 ore/săpt. (TC+CD) CLASA a X-a - 3 ore/săpt. (TC+CD) CLASA a XI-a - 3 ore/săpt. (TC+CD) CLASA a XII-a - 3 ore/săpt. (TC+CD) PROGRAMA M_pedagogic Filiera vocațională, profilul pedagogic, specializarea învățător-educatoare COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI CLASA a IX-a - 2 ore/săpt. (TC) CLASA a X-a - 2 ore/săpt. (TC) CLASA a XI-a - 1 oră/săpt. (TC) CLASA a XII-a - 1 oră/săpt. (TC) PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA ISTORIE COMPETENȚE DE EVALUAT1. Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric ... 1.2. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise ... 1.3. Evidențierea relației cauză - efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice ... 1.4. Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie ... ... 2. Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice2.1. Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj ... 2.2. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate ... ... 3. Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice3.1. Selectarea și comentarea surselor istorice pentru a susține/combate un punct de vedere ... 3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor și proceselor istorice ... 3.3. Analiza diversității sociale, culturale și de civilizație în istorie pornind de la sursele istorice ... ... 4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor și a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale și spațiale relative la un subiect istoric ... 4.2. Construirea de sinteze tematice ... ... DOMENII DE CONȚINUT/CONȚINUTURI (clasa a XII-a)A. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. ... ... B. OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR1. Secolul XX - între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. ... 2. Constituțiile din România. ... ... C. STATUL ȘI POLITICA1. Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII). ... 2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX) - cu excepția aspectelor referitoare la secolul al XX-lea din acest conținut. ... ... PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI FIZICA are în cadrul examenului de bacalaureat național în anul școlar 2019 - 2020 statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă scrisă în conformitate cu filiera, profilul și specializarea absolvită. În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru două dintre cele patru modulele (A. MECANICĂ, B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, D. OPTICĂ). Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de Programele Școlare de Fizică în vigoare pentru absolvenții promoției 2020 și având în vedere următoarele principii:1. Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii care permit, în cadrul examenului de bacalaureat, o evaluare a atingerii competențelor de mai jos; ... 2. Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite; ... 3. Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cea din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase; ... 4. Elementele din Lista de termeni fac referire la noțiunile/cunoștințele care se pot regăsi în itemii subiectului de examen. ... 5. Pornind de la competențele generale și specifice ale învățării fizicii s-a optat pentru un conținut diferențiat al programei de examen, în funcție de filieră și profil. ... ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1.1. definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material; ... 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; ... 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora; ... 1.4. descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații. ... ... 2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ:2.1. selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; ... 2.2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor, ... 2.3. utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; ... 2.4. utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme; ... 2.5. interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme. ... ... 3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:3.1. identificarea fenomenelor fizice în situații din viața cotidiană; ... 3.2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple; ... 3.3. selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice; ... 3.4. anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate; ... 3.5. descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii. ... ... 4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:4.1. decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele; ... 4.2. selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice. ... ... ... III. ARII TEMATICE Filiera teoretică - profilul real, Filiera vocațională - profilul militarA. MECANICA CONȚINUTURI1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ1.1. Mișcare și repaus ... 1.2. Principiul I ... 1.3. Principiul al II-lea ... 1.4. Principiul al III-lea ... 1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir ... 1.6. Legile frecării la alunecare ... ... 2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică ... 2.2. Teorema variației energiei cinetice a punctului material ... 2.3. Energia potențială gravitațională ... 2.4. Legea conservării energiei mecanice ... 2.5. Teorema variației impulsului ... 2.6. Legea conservării impulsului ... ... LISTA DE TERMENI1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ ● viteză, vectorul viteză ● accelerație, vectorul accelerație ● modelul punctului material ● principiul inerției ● principiul fundamental al mecanicii clasice ● unitatea de măsură a forței ● principiul acțiunilor reciproce ● forțe de contact între corpuri ● legile frecării la alunecare ● legea lui Hooke, forța elastică ● forța de tensiune ... 2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ ● lucrul mecanic, mărime de proces ● unitatea de măsură a lucrului mecanic ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic ● expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform, a lucrului mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare și a lucrului mecanic efectuat de forța elastică ● puterea mecanică ● unitatea de măsură a puterii în S.I. ● randamentul planului înclinat ● energia cinetică a punctului material ● teorema variației energiei cinetice a punctului material ● energia potențială ● variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp - Pământ ● energia mecanică, mărime de stare ● legea conservării energiei mecanice ● impulsul punctului material și a unui sistem de puncte material ● teorema variației impulsului ● legea conservării impulsului ... ... B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ CONȚINUTURI1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ ... 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII ... 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL ... 4. MOTOARE TERMICE ... 5. PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII ... LISTA DE TERMENI1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ ● masă moleculară ● masă moleculară relativă ● cantitate de substanță ● masă molară ● volum molar ● numărul lui Avogadro ● echilibru termic ● corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin ... 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII ● lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică ● energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare ● căldura, mărime de proces ● înveliș adiabatic ● principiul I al termodinamicii ● coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI) ● relația Robert - Mayer ... 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL ● energia internă a gazului ideal (monoatomic, diatomic, poliatomic) ● variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal (izobară, izocoră, izotermă, adiabatică) ... 4. MOTOARE TERMICE ● explicarea funcționării unui motor termic ● descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel - pe baza cărora funcționează motoarele termice ● randamentul unui motor termic ... 5. PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII ● ciclul Carnot, randamentul ciclului Carnot ... ... C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU CONȚINUTURI1. CURENTUL ELECTRIC ... 2. LEGEA LUI OHM ... 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF ... 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE ... 5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ ... LISTA DE TERMENI1. CURENTUL ELECTRIC ● curentul electric ● intensitatea curentului electric ● unitatea de măsură a intensității curentului electric ● circuit electric simplu ● tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului ... 2. LEGEA LUI OHM ● rezistența electrică ● legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul ● unitatea de măsură pentru rezistența electrică ● rezistența electrică a unui conductor liniar ● rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură ... 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF ● rețeaua electrică ● nodul de rețea ● ochiul de rețea ● legile lui Kirchhoff ... 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE ● rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori ● rezistența electrică echivalentă și t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice ... 5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ ● expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp ● expresia energiei disipate în interiorul generatorului ● randamentul unui circuit electric simplu ● puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electrică ... ... D. OPTICA CONȚINUTURI1. OPTICA GEOMETRICĂ1.1. Reflexia și refracția luminii ... 1.2. Lentile subțiri. Sisteme de lentile ... ... 2. OPTICA ONDULATORIE2.1. Interferența ... 2.2. Dispozitivul Young ... ... 3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ3.1. Efect fotoelectric extern ... ... LISTA DE TERMENI1. OPTICA GEOMETRICĂ ● reflexia luminii ● refracția luminii ● legile reflexiei ● legile refracției ● indicele de refracție ● punctele conjugate ● fasciculele paraxiale ● imaginile reale/virtuale ● lentila optică ● elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); ● convergența unei lentile subțiri ● formulele lentilelor subțiri ● imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri ● sisteme de lentile ... 2. OPTICA ONDULATORIE ● condiții de obținere a interferenței staționare ● lungimea de undă ● elementele componente ale dispozitivului Young ● franje de interferență ● diferența de drum optic ● condițiile de maxim, respectiv de minim de interferență ● interfranja ... 3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ ● legile efectului fotoelectric extern ● ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein ● interpretarea legilor efectului fotoelectric extern ... ... Filiera tehnologică - profilul tehnic și profilul resurse naturale și protecția mediuluiA. MECANICA CONȚINUTURI1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ1.1. Mișcare și repaus ... 1.2. Principiul I ... 1.3. Principiul al II-lea ... 1.4. Principiul al III-lea ... 1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea în fir ... 1.6. Legile frecării la alunecare ... ... 2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanică ... 2.2. Teorema variației energiei cinetice a punctului material ... 2.3. Energia potențială gravitațională ... 2.4. Legea conservării energiei mecanice ... ... LISTA DE TERMENI1. PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ ● viteză, vectorul viteză ● accelerație, vectorul accelerație ● modelul punctului material ● principiul inerției ● principiul fundamental al mecanicii clasice ● unitatea de măsură a forței ● principiul acțiunilor reciproce ● forțe de contact între corpuri ● legile frecării la alunecare ● legea lui Hooke, forța elastică ● forța de tensiune ... 2. TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ ● lucrul mecanic, mărime de proces ● unitatea de măsură a lucrului mecanic ● expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța de greutate în câmp gravitațional uniform ● lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare ● puterea mecanică ● unitatea de măsură a puterii în S.I. ● randamentul planului înclinat ● energia cinetică a punctului material ● teorema variației energiei cinetice a punctului material ● energia potențială ● variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului corp - Pământ ● energia mecanică, mărime de stare ● legea conservării energiei mecanice ... ... B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ CONȚINUTURI1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ ... 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII ... 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL ... 4. MOTOARE TERMICE ... LISTA DE TERMENI1. NOȚIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ ● masă moleculară ● masă moleculară relativă ● cantitate de substanță ● masă molară ● volum molar ● numărul lui Avogadro ● echilibru termic ● corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin ... 2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII ● lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces ● interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică ● energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare ● căldura, mărime de proces ● înveliș adiabatic ● principiul I al termodinamicii ● coeficienți calorici (relații de definiție, unități de măsură în SI) ● relația Robert - Mayer ... 3. APLICAREA PRINCIPIULUI I Al TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL ● energia internă a gazului ideal (monoatomic, diatomic, poliatomic) ● variația energiei interne, lucrul mecanic și cantitatea de căldură pentru transformările simple ale gazului ideal (izobară, izocoră, izotermă, adiabatică) ... 4. MOTOARE TERMICE ● explicarea funcționării unui motor termic ● descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel pe baza cărora funcționează motoarele termice ... ... C. PRODUCEREA ȘI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU CONȚINUTURI1. CURENTUL ELECTRIC ... 2. LEGEA LUI OHM ... 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF ... 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE ... 5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ ... LISTA DE TERMENI1. CURENTUL ELECTRIC ● curentul electric ● intensitatea curentului electric ● unitatea de măsură a intensității curentului electric ● circuit electric simplu ● tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea de tensiune în interiorul generatorului ... 2. LEGEA LUI OHM ● rezistența electrică ● legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit și pentru întreg circuitul ● unitatea de măsură pentru rezistența electrică ● rezistența electrică a unui conductor liniar ● rezistivitatea electrică, dependența rezistivității electrice de temperatură ... 3. LEGILE LUI KIRCHHOFF ● rețeaua electrică ● nodul de rețea ● ochiul de rețea ● legile lui Kirchhoff ... 4. GRUPAREA REZISTOARELOR ȘI GENERATOARELOR ELECTRICE ● rezistența electrică echivalentă a grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori ● rezistența electrică echivalentă și t.c.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a mai multor generatoare electrice identice ... 5. ENERGIA ȘI PUTEREA ELECTRICĂ ● expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp ● expresia energiei disipate în interiorul generatorului ● randamentul unui circuit electric simplu ● puterea electrică; relații ce caracterizează puterea electrică ... ... D. OPTICA CONȚINUTURI1. OPTICA GEOMETRICĂ1.1. Reflexia și refracția luminii ... 1.2. Lentile subțiri. Sisteme de lentile ... ... 2. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ2.1. Efect fotoelectric extern ... ... LISTA DE TERMENI1. OPTICA GEOMETRICĂ ● reflexia luminii ● refracția luminii ● legile reflexiei ● legile refracției ● indicele de refracție ● punctele conjugate ● fasciculele paraxiale ● imaginile reale/virtuale ● lentila optică ● elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); ● convergența unei lentile subțiri ● formulele lentilelor subțiri ● imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subțiri ● sisteme de lentile ... 2. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ ● legile efectului fotoelectric extern ● ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuația lui Einstein ● interpretarea legilor efectului fotoelectric extern ... ... ... PROGRAMELE DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA CHIMIE STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat, chimia are statutul de disciplină opțională, fiind susținută la proba E.
19. d)în funcție de filieră, profil și specializare/ calificare profesională. Elevii care susțin bacalaureatul la chimie pot opta pentru programa de chimie anorganică și generală sau pentru programa de chimie organică. PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ I. COMPETENȚE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi.1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii. ... 1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat. ... 1.3. Diferențierea substanțelor chimice după natura interacțiunilor dintre atomi, ioni, molecule. ... 1.4. Structurarea cunoștințelor anterioare, în scopul explicării proprietăților unui sistem chimic. ... 1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicațiilor acestora. ... ... 2. Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice.2.1. Efectuarea de investigații pentru evidențierea unor caracteristici, proprietăți, relații. ... 2.2. Formularea de concluzii folosind informațiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate. ... 2.3. Utilizarea investigațiilor în vederea obținerii unor explicații de natură științifică. ... ... 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive.3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relațiile relevante, etapele rezolvării. ... 3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situații din cotidian. ... 3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condițiilor analizate. ... ... 4. Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate.4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei științifice în descrierea sau explicarea fenomenelor și proceselor. ... 4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei. ... ... 5. Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului.5.1. Compararea acțiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului. ... 5.2. Anticiparea efectelor unor acțiuni specifice asupra mediului înconjurător. ... ... ... II. CONȚINUTURIStructura atomuluiTabelul periodic al elementelor chimiceAtom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali.Structura învelișului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3.Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d.Corelații între structura învelișului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, poziția în tabelul periodic și proprietăți ale elementelor.Variația proprietăților periodice ale elementelor, în grupele principale și în perioadele 1, 2, 3.Variația caracterului metalic și nemetalic în grupele principale și perioadele 1, 2, 3. Proprietăți chimice ale sodiului: reacții cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului.Variația caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, față de O₂, H₂O.Variația caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A). Proprietăți chimice ale clorului: reacții cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului.Legături chimice Interacții între atomi, ioni, moleculeLegătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H₂, N₂, Cl₂.Legătura covalentă polară: HCl, H₂O.Legătura covalent-coordinativă: NH₄⁺ și H₂O⁺ .Legătura de hidrogen. Proprietăți fizice ale apei.Starea gazoasăEcuația de stare a gazului ideal.Volum molar (mol, numărul lui Avogadro).Soluții apoaseDizolvarea.Factorii care influențează dizolvarea.Dizolvarea unui compus ionic și a unui compus covalent polar în apă.Solubilitatea substanțelor în solvenți polari și nepolari.Concentrația soluțiilor: concentrația procentuală masică, concentrația molară. Soluții apoase de acizi (tari și slabi) și de baze (tari și slabe): HCl, H₂CO₃, HCN, NaOH, NH₃. Cupluri acid-bază conjugate.Reacții acido-bazice. Reacția de neutralizare.Determinarea caracterului acido-bazic al soluțiilor cu indicatori. pH-ul soluțiilor apoase.Determinarea pH-ului unor soluții de acizi și baze cu hârtie indicator de pH. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcție de pH).Reacții redox. Aplicații ale reacțiilor redoxReacții de oxido-reducere.Număr de oxidare. Stabilirea coeficienților reacțiilor redox.Caracter oxidant și reducător.Aplicații ale reacțiilor redox: pila Danieli (construcție și funcționare), acumulatorul cu plumb (construcție și funcționare). Coroziunea și protecția anticorosivă.Noțiuni de termochimieReacții exoterme, reacții endoterme.Entalpie de reacție.Căldura de combustie - arderea hidrocarburilor. Legea Hess.Căldură de neutralizare (acid tare - bază tare). Căldură de dizolvare.Noțiuni de cinetică chimicăReacții lente, reacții rapide.Catalizatori.Viteza de reacție. Constanta de viteză. Legea vitezei.Calcule chimiceRezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală. ... PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICĂ I. COMPETENȚE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi.1.1. Clasificarea compușilor organici în funcție de natura grupei funcționale. ... 1.2. Diferențierea compușilor organici în funcție de structura acestora. ... 1.3. Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență. ... ... 2. Investigarea comportării unor substanțe chimice sau sisteme chimice.2.1. Efectuarea de investigații pentru evidențierea unor caracteristici, proprietăți, relații. ... 2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relații de tip cauză-efect. ... 2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigației susțin predicțiile inițiale. ... ... 3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelații relevante, demonstrând raționamente deductive și inductive.3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative. ... 3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situație. ... 3.3. Justificarea explicațiilor și soluțiilor la probleme. ... ... 4. Comunicarea înțelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicațiilor, în conducerea investigațiilor și în raportarea de rezultate.4.1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare. ... 4.2. Procesarea unui volum important de informații și realizarea distincției dintre informații relevante/ irelevante și subiective/ obiective. ... 4.3. Decodificarea și interpretarea limbajului simbolic și înțelegerea relației acestuia cu limbajul comun. ... ... 5. Evaluarea consecințelor proceselor și acțiunii produselor chimice asupra propriei persoane și asupra mediului.5.1. Analizarea consecințelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante și folosirea necorespunzătoare a produselor chimice. ... 5.2. Justificarea importanței compușilor organici. ... ... ... II. CONȚINUTURIStructura și compoziția substanțelor organiceIntroducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuși organici studiați. Legături chimice în compușii organici.Izomeria de catenă, de poziție pentru compușii organici studiați.Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.Clasificarea compușilor organiciClasificarea compușilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni.Clasificarea compușilor organici în funcție de grupa funcționalăCompuși cu grupe funcționale monovalente: compuși halogenați, compuși hidroxilici, amine.Compuși cu grupe funcționale divalente și trivalente: compuși carbonilici, compuși carboxilici.Compuși cu grupe funcționale mixte: aminoacizi, hidroaxiacizi, zaharide.Tipuri de reacții chimice în chimia organicăReacții de substituție (monohalogenarea propanului nitrarea fenolului).Reacții de adiție (bromurarea propenei (cu Br₂ și HBr), bromurarea acetilenei (cu Br₂ și HBr)).Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2-butanolului).Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului).AlcaniAlcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăți chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea și dehidrogenarea butanului, arderea. Importanța practică a metanului. Putere calorică.AlcheneAlchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăți chimice: adiția H₂, X₂, HX, H₂O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanța practică a etenei.AlchineAlchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăți chimice: adiția H2, X₂, HX, H₂O la acetilenă, arderea. Obținerea acetilenei din carbid. Importanța practică a acetilenei.Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.Cauciucul natural și sintetic Mase plasticeCauciucul natural sintetic, mase plastice: proprietăți fizice, importanță.AreneArene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare și de structură plane, proprietăți fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină - halogenare, nitrare.Alchilarea benzenului cu propenă.BenzineCifra octanică. Putere calorică.AlcooliAlcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structură, denumire, proprietăți fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol - fermentația acetică, metanol - arderea, glicerină - obținerea trinitratului de glicerină.Oxidarea etanolului (KMnO₄, K₂Cr₂O₇). Importanța practică și biologică a etanolului.Acizi carboxiliciAcizi carboxilici: acidul acetic - reacțiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonați, etanol.Importanța practică și biologică a acidului acetic.Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.GrăsimiAgenți tensioactiviGrăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor.Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți - acțiunea de spălare. Obținerea săpunului.AminoaciziProteineAminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiție, denumire, clasificare, proprietăți fizice, caracter amfoter. Identificarea aminoacizilor. Condensarea aminoacizilor.Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță.Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor.ZaharideZaharide: glucoza, zaharoza, amidon, celuloză - stare naturală, proprietăți fizice, importanță.Monozaharide: glucoza și fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza.Oxidarea glucozei (reactiv Tollens și Fehling).Condensarea monozaharidelor.Hidroliza enzimatică a amidonului.Calcule chimice Utilizări ale substanțelor studiateRezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament.Utilizări ale substanțelor studiate.Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală. ... NOTĂ: Programele de examen sunt realizate în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele dezvoltate pe parcursul învățământului liceal, se elaborează în conformitate cu prezenta programă și nu vizează conținutul unui manual anume. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE I.