(1)Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul și în spațiul aerian național este reglementată prin Codul Aerian, prin actele normative interne în domeniu, precum și în conformitate cu prevederile Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 cu unele amendamente aduse ulterior, ale altor convenții și acorduri internaționale la care România a aderat sau este parte.

(2)Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare precum și în conformitate cu prevederile Convenției privind aviația civilă internațională semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele și practicile recomandate în anexele la aceasta precum și cu prevederile convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent și modern procesului de elaborare și dezvoltare a cadrului național de reglementări aeronautice civile române.

(3)În conformitate cu prevederile Codului Aerian și în scopul reglementării domeniului aviației civile, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului în calitatea sa de autoritate de stat, emite sau asigură prin autorități delegate elaborarea și/sau emiterea reglementărilor aeronautice civile și conexe, precum și pentru persoanele care își propun ori desfășoară activități în zonele supuse servituților de aeronautică civilă.

(4)Autoritatea Aeronautică Civilă Română este autoritate delegată de către autoritatea de stat pentru asigurarea aplicării reglementărilor aeronautice civile naționale precum și supravegherea respectării lor de către persoanele juridice și fizice, române sau străine, care furnizează servicii sau produse pentru aviația civilă din România, realizând astfel funcția de supraveghere a siguranței în domeniul aviației civile. Capitolul 1 DEFINIȚII RACR-RA 1.010. În textul acestei reglementări termenul "serviciu" este utilizat ca o noțiune abstractă pentru a desemna funcții sau un serviciu furnizat; termenul "unitate" este utilizat pentru a desemna o entitate administrativă care asigură un serviciu. RACR-RA 1.020. Semnificația RR în aceste definiții indică o definiție extrasă din Regulamentele de Radio ale Uniunii Internaționale de telecomunicații (UIT) (vezi Manualul Cerințelor pentru Spectrul Frecvențelor Radio pentru Aviația Civilă incluzând declarația strategiilor aprobate ale ICAO (Doc 9718)). RACR-RA 1.030. Termenii și definițiile utilizate în prezenta reglementare au următorul înțeles: 1. Acord ADS-C. Un plan de raportare care stabilește condițiile de raportare a datelor ADS-C (de exemplu: datele solicitate de unitatea de trafic aerian și frecvența rapoartelor ADS-C care trebuie să fie agreate înaintea utilizării ADS-C în furnizarea serviciilor de trafic aerian). NOTĂ: Termenii acordului care se vor schimba între sistemul de la sol și aeronavă se stabilesc prin intermediul unui contract sau o serie de contracte. (la 22-01-2008, Pct. 1 al RACR-RA 1.030 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) ... 2. Aerodrom. O suprafață delimitată pe pământ sau pe apă, inclusiv clădirile, instalațiile și echipamentele, destinată să fie utilizată, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea și manevrarea la sol a aeronavelor. Un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere se numește heliport. ... 3. Aerodrom controlat. Un aerodrom la care se furnizează serviciu de control al traficului aerian traficului de aerodrom. Termenul "aerodrom controlat" indică faptul că se furnizează traficului de aerodrom serviciul de control al traficului aerian, dar aceasta nu implică în mod necesar existența unei zone de control de aerodrom. ... 4. Aerodrom de rezervă. Un aerodrom spre care o aeronavă se poate îndrepta atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte sau să aterizeze la aerodromul pe care intenționa să aterizeze. Aerodromurile de rezervă includ următoarele: Aerodrom de rezervă la decolare. Un aerodrom de rezervă la care o aeronavă poate ateriza în caz că acest lucru devine necesar la scurt timp după decolare și nu se poate utiliza aerodromul de plecare. Aerodrom de rezervă pe rută. Un aerodrom la care o aeronavă ar putea ateriza în urma apariției unei situații anormale sau de urgență în timpul zborului pe rută. Aerodrom de rezervă pe rută ETOPS. Un aerodrom de rezervă convenabil și adecvat la care o aeronavă ar putea ateriza în urma cedării unui motor sau a apariției unei alte situații anormale sau de urgență în timpul zborului pe rută într-o operațiune ETOPS (Extended-range twin-engine operations). Aerodrom de rezervă la destinație. Un aerodrom de rezervă spre care o aeronavă se poate îndrepta atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să aterizeze la aerodromul pe care intenționa să aterizeze. Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la destinație pentru acel zbor. ... 5. Aeronavă. Orice aparat care se poate menține în atmosferă cu ajutorul altor reacții ale aerului decât cele asupra suprafeței pământului. ... 6. Altitudine. Distanța verticală a unui nivel, punct sau obiect considerat ca punct, măsurată de la nivelul mediu al mării (MSL - Mean Sea Level). ... 7. Altitudine barometrică. O presiune atmosferică exprimată în termeni de altitudine care corespunde acelei presiuni din Atmosfera Standard (așa cum este definită în Anexa 8 OACI). ... 8. Altitudine de tranziție. Altitudinea la care sau sub care poziția în plan vertical a unei aeronave este controlată prin referință la altitudini. ... 8^1. Area navigation*(RNAV). O metodă de navigație care permite operarea aeronavelor pe orice rută de zbor dorită, în interiorul zonei de acoperire a mijloacelor de navigație, de sol sau spațiale, ori în limitele capabilităților mijloacelor independente de bord, sau o combinație a acestora. Notă: 1. Area navigation* (RNAV) include Performance based navigation* (PBN), precum și alte operări care nu se conformează definiției PBN. Notă: 2. "*" termen din limba engleză care nu are corespondență în limba română. (la 07-01-2009, Pct. 8^1 al RACR-RA 1.030 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.534 din 17 decembrie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 7 ianuarie 2009. ) ... 9. Autoritatea ATS corespunzătoare. Autoritatea corespunzătoare, desemnată de către statul român ca responsabilă în ceea ce privește furnizarea serviciilor de trafic aerian în spațiul aerian în cauză. Notă: Utilizarea în prezenta reglementare a sintagmei "autoritate ATS corespunzătoare" poate face referire, în funcție de context, la organismele sau organizațiile care dețin responsabilități privind furnizarea serviciilor de trafic aerian în FIR București, precum autoritatea de stat în domeniul aviației civile (conf. Codului Aerian și Legii Transporturilor), Administrația Serviciilor de trafic aerian din România (potrivit desemnării de competențe prin Hotărâre a guvernului) sau, la nivel de detaliu, o unitate de trafic aerian care furnizează efectiv servicii în spațiul aerian la care se face referire în textul respectiv, în baza unei autorizații/certificări corespunzătoare obținută potrivit prevederilor regulamentare aplicabile (o unitate de trafic aparținând ROMATSA sau o unitate de trafic aerian pentru zborurile VFR în spațiile aeriene de clasă inferioară). ... 10. Autoritate competentă.

1. a)Pentru zborurile deasupra mării libere: Autoritatea relevantă a statului de înmatriculare. ...
2. b)În alte cazuri decât cele deasupra mării libere: Autoritatea relevantă a statului care are suveranitate asupra teritoriul survolat. ... ... 11. Autorizare ATC (Autorizare pentru controlul traficului aerian). Autorizare acordată unei aeronave de a proceda potrivit condițiilor specificate de o unitate de control al traficului aerian. Nota 1: Pentru simplificare, expresia "autorizare pentru controlul traficului aerian" se abreviază în mod frecvent ca "autorizare" atunci când este folosită în contextul corespunzător. Nota 2: Termenul abreviat "autorizare" poate fi completat prin cuvintele "de rulare", "de decolare", "de plecare", "de rută", "de apropiere" sau "de aterizare" pentru a indica la care anume porțiune a zborului se referă autorizarea ATC. ... 12. Avion. O aeronavă mai grea decât aerul, cu aripa fixă, propulsată de motor, care se susține în zbor datorită reacțiunilor dinamice ale aerului asupra aripilor sale. ... 13. Balon liber nepilotat. O aeronavă mai ușoară decât aerul, nepilotată, fără mijloc propriu de propulsie, aflată în zbor liber. Baloanele libere nepilotate sunt clasificate în categoriile grea, medie sau ușoară în conformitate cu specificățiile cuprinse în Anexa 4 ... 14. Birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (sau Birou de raportare ATS). O unitate stabilită cu scopul de a primi rapoarte privind serviciile de trafic aerian și planuri de zbor depuse înainte de decolare. Notă: Un birou de raportare ATS poate fi o unitate separată sau combinat cu o altă unitate deja existentă, de exemplu cu o altă unitate de trafic aerian sau o unitate a serviciilor de informare aeronautică. ... 15. Cale aeriană. Un spațiu aerian controlat sau o porțiune din acesta definită sub forma unui culoar aerian. ... 16. Cale de rulare. Un drum definit pe suprafața unui aerodrom terestru destinat rulării aeronavelor și asigurării legăturii între părți diferite ale aerodromului, incluzând:
3. a)Culoarul de rulare pentru parcare/Aircraft stand taxilane. O porțiune din platformă desemnată ca o cale de rulare și destinată asigurării accesului numai către locurile de parcare a aeronavelor. ...
4. b)Calea de rulare pe platformă/Apron taxiway. O porțiune din sistemul căilor de rulaj situată pe o platformă și destinată asigurării traversării suprafeței respective. ...
5. c)Calea de rulare pentru degajare rapidă/Rapid exit taxiway. O cale de rulare legată la o pistă sub un unghi ascuțit și proiectată astfel încât să permită avioanelor care au aterizat să degajeze pista cu viteze mai mari decât cele permise de alte căi de rulare pentru degajare, reducându-se astfel durata de ocupare a pistei. ... ... 17. Cap. Direcția spre care este orientată axa longitudinală a unei aeronave, exprimată de obicei în grade față de direcția Nord (adevărat, magnetic, compas sau grilă). ... 18. Centru regional de control (ACC). O unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate în cuprinsul unor regiuni de control aflate în responsabilitatea sa. ... 19. Centru de informare a zborurilor (FIC). O unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor și serviciul de alarmare. ... 20. Comunicații controlor-pilot prin data link (CPDLC). Un mijloc de comunicație între controlor și pilot care utilizează data link pentru comunicațiile ATC. ... 21. Comunicații prin data link. Formă de comunicații în care schimbul de mesaje se realizează prin data link. ... 22. Condiții meteorologice de zbor instrumental (IMC). Condiții meteorologice exprimate în termeni de vizibilitate, distanță față de nori și plafon, inferioare minimelor specificate pentru condițiile meteorologice de zbor la vedere. ... 23. Condiții meteorologice de zbor la vedere (VMC). Condiții meteorologice exprimate în termeni de vizibilitate, distanță față de nori și plafon, egale cu sau superioare unor minime specificate. ... 24. Contract ADS-C. Un mijloc prin care termenii unui acord ADS-C vor fi schimbați între sistemul de la sol și aeronavă, prin data link, specificând condițiile în care rapoartele ADS-C vor fi inițiate și ce date vor conține rapoartele. NOTĂ: Termenul abreviat ADS contract este de obicei utilizat când se referă la eventualitatea unui contract ADS, o cerere de contract ADS, un contract ADS periodic sau un mod de urgență. (la 22-01-2008, Pct. 24 al RACR-RA 1.030 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) ... 25. Drum. Proiecția pe suprafața pământului a traiectoriei unei aeronave, a cărei direcție într-un punct oarecare este de obicei exprimată în grade față de Nord (adevărat, magnetic sau grilă). ... 26. Durata totală estimată, în cazul zborurilor IFR, timpul estimat necesar unei aeronave de la decolare până la ajungerea la verticala unui punct, definit prin referință la mijloace de navigație, de la care se intenționează începerea unei proceduri de apropiere instrumentală sau dacă la aerodromul de destinație nu există nici un mijloc de navigație, timpul estimat necesar pentru a ajunge la verticala aerodromului de destinație. În cazul zborurilor VFR, timpul estimat necesar de la decolare pentru a ajunge la verticala aerodromului de destinație. ... 27. Folosirea substanțelor psihoactive. Folosirea uneia sau mai multor substanțe psihoactive de către personalul aeronautic care să:
6. a)constituie un risc direct pentru consumator sau pune în pericol viețile, sănătatea sau bunăstarea altora; și/sau ...
7. b)creează probleme, înrăutățește sau împiedică desfășurarea activităților sociale, mentale sau fizice. ... ... 28. IFR. Abreviere folosită pentru a desemna regulile de zbor instrumental. ... 29. IMC. Abreviere folosită pentru a desemna condiții meteorologice de zbor instrumental. ... 30. Indicație de evitare a traficului. Indicație emisă de o unitate de control a traficului aerian prin care se specifică manevre în scopul de a asista pilotul să evite o coliziune. ... 31. Informare de trafic. Informație/informații emise de o unitate a serviciilor de trafic aerian în scopul alertării unui pilot despre alt trafic aerian cunoscut sau observat, care poate fi în proximitatea poziției sale sau a rutei de zbor intenționate, precum și ajutării pilotului să evite o coliziune. ... 32. Înălțime (H). Distanța verticală a unui nivel, punct sau un obiect considerat drept un punct, măsurată de la un punct de referință specificat. ... 33. Limita autorizării. Punctul până la care unei aeronave i-a fost acordată o autorizare ATC. ... 34. Membru al echipajului de zbor. Un membru al echipajului, posesor al unei licențe corespunzătoare, căruia îi revin sarcini esențiale pentru operarea aeronavei pe durata unei perioade de timp de serviciu în zbor. ... 35. Nivel. Termen generic referitor la poziția pe verticală a unei aeronave în zbor și care înseamnă, după caz, înălțime, altitudine sau nivel de zbor. ... 36. Nivel de croazieră. Un nivel menținut pe parcursul unei porțiuni semnificative a zborului. ... 37. Nivel de zbor. O suprafață de presiune atmosferică constantă care este raportată la o suprafață de referință de presiune specifică, 1013.2 hPa, și care este despărțită de alte asemenea suprafețe prin intervale de presiune specifice. Nota 1: Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu Atmosfera Standard:
8. a)va indica altitudinea atunci când este "calat pe QNH"; ...
9. b)va indica înălțimea deasupra unui element referit prin QFE atunci când este "calat pe QFE"; ...
10. c)poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe presiunea standard 1013.2 hPa. ... Nota 2: Termenii înălțime și altitudine mai sus indică înălțimi și altitudini altimetrice, nu geometrice. ... 38. Ora prevăzută pentru apropiere (EAT). Ora la care serviciile de trafic aerian prevăd că o aeronavă, care sosește ca urmare a unei întârzieri, va părăsi punctul de așteptare pentru a efectua apropierea pentru aterizare. Ora reală de părăsire a punctului de așteptare va depinde de autorizarea ATC pentru apropiere. ... 39. Ora estimată de plecare de la locul de staționare. Ora estimată la care aeronava va începe să se deplaseze cu mijloace proprii în vederea plecării. ... 40. Ora estimată de sosire (ETA). În cazul zborurilor IFR, ora la care se estimează că aeronava va sosi la verticala unui punct desemnat, definit prin referință la mijloace de navigație, de la care se intenționează inițierea unei proceduri de apropiere instrumentală sau dacă aerodromul nu are mijloace de navigație, ora la care aeronava va sosi la verticala aerodromului. În cazul zborurilor VFR, ora la care se estimează că aeronava va sosi la verticala aerodromului. ... 41. Parașută. Echipament utilizat sau destinat a fi utilizat pentru a întârzia căderea unui corp sau obiect prin aer. ... 42. Personal critic pentru siguranța zborului. Persoane care pot periclita siguranța zborului dacă execută în mod inadecvat îndatoririle și funcțiile lor. Această definiție include atât membrii echipajelor cât și personalul de întreținere al aeronavelor și controlorii de trafic aerian. ... 43. Pilot comandant. Pilotul desemnat de către operator sau, în cazul aviației generale, de către proprietarul aeronavei, ca fiind la comandă și însărcinat cu conducerea în siguranță a aeronavei pe durata zborului. ... 44. Pistă. Suprafață dreptunghiulară definită, pe un aerodrom terestru, pregătită pentru aterizarea și decolarea aeronavelor. ... 45. Plafon. Înălțimea deasupra solului și a apei a bazei celui mai de jos strat de nori sub 6.000 m (20.000
11. ft)care acoperă mai mult de jumătate din suprafața cerului. ... 46. Plan de zbor. Informații specifice furnizate unităților serviciilor de trafic aerian cu privire la zborul sau la o porțiune din zborul pe care o aeronavă intenționează să îl efectueze. ... 47. Plan de zbor curent (CPL). Planul de zbor, inclusiv modificările, dacă există, aduse prin autorizări ulterioare. Notă: Când este folosit cuvântul "mesaj" ca prefix la acest termen, denotă conținutul și formatul datelor din planul de zbor curent, transmise de o unitate către alta. ... 48. Plan de zbor depus (FPL). Planul de zbor așa cum a fost depus la o unitate ATS de către pilot sau un reprezentant desemnat, fără nici o modificare ulterioară. Notă: Când este folosit cuvântul "mesaj" ca prefix la acest termen, el denotă conținutul și formatul datelor din planul de zbor depus, așa cum au fost transmise. ... 49. Plan de zbor repetitiv (RPL). Un plan de zbor referitor la o serie de zboruri individuale operate regulat, repetate frecvent cu caracteristici de bază identice, ce este depus de către un operator spre a fi reținut și utilizat repetat de către unitățile ATS. ... 49^1. Plan de zbor simplificat. Informații transmise din zbor către unitatea ATS competentă de echipajul unei aeronave aflate în zbor VFR, în scopul obținerii aprobării de traversare a unui spațiu controlat sau pentru aterizarea pe un aerodrom controlat. (la 22-04-2010, Capitolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010 ) ... 50. Platformă. Suprafață definită, pe un aerodrom terestru, destinată aeronavelor în scopul îmbarcării sau debarcării pasagerilor, încărcării sau descărcării mărfurilor și poștei, alimentării cu combustibil, parcării sau lucrărilor de întreținere. ... 51. Poziție de așteptare la pistă. O poziție marcată destinată să protejeze pista, o suprafață în care există limitări de obstacolare sau o zonă critică/sensibilă ILS/MLS la care aeronavele și vehiculele care rulează trebuie să oprească și să aștepte, cu excepția cazurilor când sunt autorizate altfel de către turnul de control de aerodrom. ... 52. Procedură de apropiere instrumentală. O succesiune de manevre predeterminate având ca referință indicațiile instrumentelor de bord, cu o protecție minimă specificată față de obstacole, (Minimum Obstacle Clearance/MOC) începând cu reperul apropierii inițiale sau, acolo unde este aplicabil, începând cu punctul inițial al unei rute de sosire definite, până la un punct din care aterizarea poate fi efectuată sau, în caz că aterizarea nu se efectuează, până la o poziție în care se pot aplica criteriile de trecere a obstacolelor în procedura de așteptare sau în zbor pe rută. ... 53. Publicația de Informare Aeronautică a României (AIP). O publicație emisă de către sau în numele statului și care conține informații aeronautice de durată, esențiale pentru navigația aeriană. ... 54. Punct de raport. O locație geografică precizată față de care poate fi raportată poziția unei aeronave. ... 55. Punct de schimbare a frecvenței. Punctul la care o aeronavă care navighează pe un segment de rută ATS definit prin referință la mijloace de navigație VOR trebuie, în principiu, să transfere referința de navigație de la mijlocul de navigație rămas în spatele aeronavei la următorul mijloc de navigație. Notă: Punctele de schimbare a frecvenței se stabilesc astfel încât să se asigure echilibrul optim din punct de vedere al intensității și calității semnalelor de la mijloacele de navigație, la toate nivelurile de zbor utilizate, precum și cu scopul de a se asigura o sursă comună de orientare în azimut pentru toate aeronavele ce evoluează în lungul aceleiași porțiuni de segment de rută. ... 56. Radiotelefonie. O formă de radiocomunicație prevăzută, în principal, pentru schimbul de informații prin voce. ... 57. Regiune de control. Un spațiu aerian controlat care se întinde în sus de la o limită specificată deasupra pământului. ... 58. Regiune de control terminal. Regiune de control stabilită în mod normal la intersecția rutelor ATS din vecinătatea unuia sau mai multor aerodromuri importante. ... 59. Regiunea de informare a zborurilor (FIR). Spațiu aerian de dimensiuni definite în cuprinsul căruia se furnizează serviciul de informare a zborurilor și serviciul de alarmare. ... 60. Rulare. Mișcarea unei aeronave pe suprafața unui aerodrom cu ajutorul mijloacelor proprii, excluzând decolarea și aterizarea. ... 61. Rulare aeriană. Mișcarea unui elicopter sau a unei aeronave cu decolare-aterizare verticală (VTOL) deasupra suprafeței unui aerodrom, efectuată în mod normal în efect de sol și cu o viteză față de sol mai mică decât 37 km/h (20 kt). Notă: Înălțimea poate varia iar unele elicoptere pot necesita efectuarea rulării aeriene la peste 8 m (25
12. ft)deasupra solului pentru a reduce turbulența datorată efectului de sol sau pentru a asigura siguranța unor sarcini suspendate. ... 62. Rută ATS. O rută specificată, proiectată în scopul direcționării fluxului de trafic după cum este necesar în furnizarea serviciilor de trafic aerian. Nota 1: Termenul "rută ATS" se utilizează pentru a desemna, după caz, o cale aeriană, o rută consultativă, o rută controlată sau necontrolată, o rută de sosire sau de plecare, etc. Nota 2: O rută ATS este definită prin specificății de rută care includ un indicativ de rută ATS, drumul spre sau de la puncte semnificative (puncte de drum), distanța între puncte semnificative, cerințe de raportare și altitudinea de siguranță cea mai coborâtă, așa cum a fost determinată de autoritatea ATS corespunzătoare. ... 63. Rută consultativă. Rută identificată de-a lungul căreia este disponibil serviciul consultativ de trafic aerian. ... 64. Serviciu de alarmare. Un serviciu furnizat în scopul înștiințării unor organizații desemnate cu privire la aeronave care necesită acțiuni de căutare și salvare, precum și în scopul de a asista astfel de organizații potrivit necesităților. ... 65. Serviciu consultativ de trafic aerian. Serviciu furnizat în cuprinsul unui spațiu aerian consultativ în scopul asigurării eșalonării, în măsura posibilului, între aeronavele care operează după planuri de zbor IFR. ... 66. Serviciu de control de aerodrom. Serviciul de control al traficului aerian furnizat traficului de aerodrom. ... 67. Serviciu de control de apropiere. Serviciul de control al traficului aerian furnizat zborurilor controlate care sosesc sau care pleacă. ... 68. Serviciu de control regional. Serviciu de control al traficului aerian furnizat zborurilor controlate în regiuni de control. ... 69. Serviciul de control al traficului aerian. Un serviciu furnizat în scopul:
13. a)de a preveni coliziunile: 1) între aeronave, și ... 2) pe suprafața de manevră între aeronave și obstacole; și ... ...
14. b)de a grăbi și a menține un flux ordonat de trafic aerian. ... ... 70. Serviciu de informare a zborurilor (FIS). Un serviciu furnizat în scopul de a da indicații și informații care sunt utile pentru desfășurarea în siguranță și cu eficiență a zborurilor. ... 71. Serviciu de trafic aerian (ATS). Un termen generic desemnând, după caz, serviciul de informare a zborului, serviciul de alarmare, serviciul consultativ de trafic aerian, serviciul de control al traficului aerian (serviciul de control regional, serviciul de control de apropiere sau serviciul de control de aerodrom). ... 72. Sistem de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS). Un sistem al aeronavei bazat pe semnalele de transponder SSR și care operează independent de echipamentele de la sol, cu scopul de a furniza pilotului indicații asupra aeronavelor echipate cu transpondere SSR și care pot intră în conflict cu aeronava sa. ... 73. Slot de decolare. Ora planificată pentru decolarea aeronavei, emisă de către autoritatea ATS competentă. Orei calculate de decolare îi este asociat un interval de timp, necesar unității ATC pentru rezolvarea eventualelor aglomerări create la aerodromul de plecare. ... 74. Spații aeriene în care se furnizează servicii de trafic aerian (Spații aeriene ATS). Spații aeriene de dimensiuni definite, desemnate alfabetic, în cuprinsul cărora pot opera tipuri specifice de zboruri și pentru care sunt specificate servicii de trafic aerian și reguli de operare. Notă: Spațiile aeriene ATS se clasifică, de la Clasa A până la Clasa G, potrivit prevederilor Anexei 4 la RACR-ATS, în conformitate cu prevederile Anexei 11 OACI. ... 75. Spațiu aerian consultativ. Un spațiu aerian de dimensiuni definite sau o rută desemnată în cuprinsul cărora este disponibil serviciul consultativ de trafic aerian. ... 76. Spațiu aerian controlat. Spațiu aerian de dimensiuni definite în interiorul căruia se furnizează serviciul de control al traficului aerian în conformitate cu clasa spațiului aerian respectiv. Notă: Expresia generică "spațiu aerian controlat" acoperă Clasele de spațiu aerian ATS A, B, C, D și E, potrivit prevederilor reglementării RACR-ATS. ... 77. Statutul zborului. O indicație care specifică dacă o anumită aeronavă necesită sau nu servicii speciale din partea unităților de trafic aerian. ... 78. Stație aeronautică. O stație terestră în serviciul mobil aeronautic. În anumite cazuri, o stație aeronautică poate fi amplasată, de exemplu, la bordul unui vas sau pe o platformă marină. ... 79. Stație radio de control aer-sol. O stație radio de telecomunicații aeronautice a cărei destinație principală este efectuarea comunicațiilor aferente operării aeronavelor precum și a controlului acestora într-o anumită zonă. ... 80. Substanțe psiho-active. Alcool, opioide, canabinoide, sedative și hipnotice, cocaina, alte psihostimulante, halucinogene și solvenți volatili; cafeaua și tutunul sunt excluse. ... 81. Suprafața de aterizare. Acea parte a suprafeței de mișcare destinată aterizării și decolării aeronavelor. ... 82. Suprafața de manevră. Acea parte a unui aerodrom a fi utilizată pentru decolarea, aterizarea și rularea aeronavelor, excluzând platformele. ... 83. Suprafața de mișcare. Acea parte a unui aerodrom destinată a fi utilizată pentru decolarea, aterizarea și rularea aeronavelor, constând din suprafața de manevră și platforma/platformele. ... 84. Supraveghere dependentă automată (ADS). Tehnică de supraveghere în care aeronava furnizează automat, prin data link, date provenite de la sistemele de bord pentru navigație și determinare a poziției, inclusiv identitatea aeronavei, poziția sa cvadri-dimensională și alte date suplimentare, după caz. ... 84^1. Supraveghere dependentă automată - ADS-B (broadcast-emisiune). Un mijloc prin care o aeronavă, vehicule de aerodrom și alte obiecte pot transmite și/sau recepționa automat date, precum: identificarea, poziția, și date adiționale, după caz, într-o emisiune prin data link. (la 22-01-2008, Pct. 84^1 al RACR-RA 1.030 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) ... 85. Trafic aerian. Toate aeronavele aflate în zbor sau care operează pe suprafața de manevră a unui aerodrom. ... 86. Trafic de aerodrom. Tot traficul aflat pe suprafața de manevră a unui aerodrom și toate aeronavele care zboară în vecinătatea aerodromului. Notă: Se consideră că o aeronavă este în vecinătatea aerodromului atunci când ea este în tur de pistă ori când intră sau iese din turul de pistă. ... 87. Turn de control de aerodrom. O unitate stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian traficului de aerodrom. ... 88. Unitate de control de apropiere (unitate APP). O unitate stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri. ... 89. Unitate de control al traficului aerian (Unitate ATC). Un termen generic desemnând, după caz, centru de control regional, centru de control al apropierii sau turn de control de aerodrom. ... 90. Unitate de trafic aerian (Unitate ATS). Un termen generic desemnând, după caz, unitate de control al traficului aerian, centru de informare a zborului sau birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO). ... 91. Urcare de croazieră. O metodă de urcare în zborul de croazieră, care are ca rezultat o creștere netă în altitudine pe măsură ce masa aeronavei scade. ... 92. VFR. Abrevierea utilizată pentru a se indica regulile zborului la vedere. ... 93. Vizibilitate. Vizibilitatea orizontală în domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre:
15. a)Distanța maximă la care poate fi observat și recunoscut un obiect negru de dimensiuni potrivite, situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un fond luminos; ...
16. b)Distanța maximă la care pot fi observate și recunoscute lumini de aproximativ 1.000 de candele, atunci când sunt observate pe un fond întunecat. ... Cele două distanțe au valori diferite pentru același coeficient de transmitere și cea de la
17. b)variază cu iluminarea fondului. Cea de la
18. a)reprezintă distanța optică meteorologică (MOR). ... 94. Vizibilitate la sol. Vizibilitatea la un aerodrom, așa cum este raportată de un observator autorizat. ... 95. Vizibilitate în zbor. Vizibilitatea spre înainte stabilită din cabina de pilotaj a unei aeronave aflate în zbor. ... 96. VMC. Abrevierea utilizată pentru indicarea condițiilor meteorologice de zbor la vedere. ... 97. Zbor acrobatic. Manevre efectuate intenționat de către o aeronavă, implicând schimbarea bruscă a atitudinii, sau o variație anormală a vitezei. ... 98. Zbor controlat. Orice zbor care este supus unei autorizări pentru controlul traficului aerian. ... 99. Zbor IFR. Un zbor desfășurat în conformitate cu regulile zborului instrumental. ... 100. Zbor VFR. Un zbor desfășurat în conformitate cu regulile zborului la vedere. ... 101. Zbor VFR special. Un zbor VFR care este autorizat de controlul traficului aerian să opereze într-o zonă de control în condiții meteorologice inferioare VMC. ... 102. Zbor VFR de operațiuni speciale. Un zbor VFR autorizat în prealabil de către AACR și după caz de către MapN, pentru care s-a solicitat operarea la înălțimi de siguranță și/sau vizibilității în afara limitelor stabilite de prezenta reglementare, precum și/sau în zone aglomerate. ... 103. Zonă de control. Spațiu aerian controlat care se întinde de la suprafața solului în sus până la o limită superioară specificată. ... 104. Zonă interzisă. O porțiune de spațiu aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui Stat, în interiorul căruia zborul aeronavelor este interzis. ... 105. Zonă periculoasă. O porțiune de spațiu aerian de dimensiuni definite în care activități periculoase zborului aeronavelor pot exista în perioade de timp specificate. ... 106. Zonă restricționată. O porțiune de spațiu aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui Stat, în interiorul căruia zborul aeronavelor se poate efectua în condiții specificate. ... 107. Zonă cu semnale. O suprafață pe un aerodrom pe care sunt dispuse semnale de sol. ... 108. Zona de trafic de aerodrom. Un spațiu aerian de dimensiuni definite stabilit în jurul unui aerodrom pentru protecția traficului de aerodrom. ... Capitolul 2 DOMENIUL DE APLICARE AL REGULILOR AERULUI RACR-RA 2.010. Aplicarea teritorială a regulilor aerului 1. Prevederile prezentei reglementări sunt obligatorii pentru toate aeronavele civile și militare care operează în spațiul aerian național rezervat aviației civile. ... 2. Aeronavele civile române se vor conforma, oriunde s-ar afla, regulilor și regulamentelor aplicabile zborului și manevrării aeronavelor ale statului care are jurisdicție asupra teritoriului survolat. ... 3. Deasupra mării libere, acolo unde nu există acorduri regionale, regulile aplicabile sunt cele stabilite în Anexa 2 OACI. ... 4. Aeronavele civile române trebuie să respecte prevederile acordurilor regionale de navigație aeriană, cu excepția cazurilor în care există o notificare contrară, adresată OACI, din partea statului pe care îl survolează sau pe al cărui teritoriu se află. ... Pentru survolul acelor părți din marea liberă unde un stat contractant OACI a acceptat, în conformitate cu un acord regional de navigație aeriană, responsabilitatea asigurării serviciilor de trafic aerian, "autoritatea ATS corespunzătoare" la care se referă această reglementare este autoritatea relevantă desemnată de către statul responsabil pentru asigurarea acestor servicii. RACR-RA 2.020. Conformarea cu regulile aerului Operarea unei aeronave fie în zbor, fie pe suprafața de mișcare a unui aerodrom, se va conforma regulilor generale și în plus, când este în zbor, cu: – regulile de zbor la vedere; sau ... – regulile de zbor instrumental. ... Nota 1. Tabelul 2-1 Nota 2 - Pilotul poate să decidă să zboare în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR) în condiții meteorologice de zbor la vedere (VMC), sau aceasta poate să-i fie cerută de către unitatea ATS. RACR-RA 2.030. Responsabilitatea conformării cu regulile aerului 1. Responsabilitatea pilotului comandant Pilotul comandant, fie că manevrează comenzile de zbor sau nu, este responsabil pentru operarea aeronavei în conformitate cu regulile aerului, exceptând cazul în care, în interesul siguranței zborului, pilotul comandant se abate de la aceste reguli în circumstanțe care fac absolut necesară aceasta. ... 2. Pregătirea zborului Înainte de începerea zborului, pilotul comandant se va familiariza cu toate informațiile disponibile corespunzătoare operării ce se intenționează a fi efectuate. Pentru zborurile în afara vecinătății unui aerodrom și pentru toate zborurile IFR, pregătirea preliminară a zborului va include un studiu atent al rapoartelor și prognozelor meteorologice curente disponibile, luând în considerare cerințele referitoare la combustibil și o rută alternativă dacă zborul nu poate fi executat așa cum a fost planificat. ... RACR-RA 2.040. Autoritatea pilotului comandant Pilotul comandant, pe timpul cât are această responsabilitate, are autoritatea finală de a decide în legătură cu aeronava. RACR-RA 2.050. Folosirea substanțelor psiho-active Toate persoanele care exercită funcții de importanță capitală din punctul de vedere al siguranței zborului (personal hotărâtor pentru siguranța zborului) nu își vor exercita acele funcții în timpul cât sunt sub influența oricărei substanțe psiho-active deoarece acestea afectează în mod negativ performanțele umane. Este interzis acestor persoane să se implice în folosirea substanțelor psiho-active. TABELUL 2-1 CLASIFICAREA SPAȚIILOR AERIENE ATS - serviciile furnizate și cerințele privind zborul Nota 1: Tabelul 2-1 Nota 2: Din punct de vedere al asigurării serviciilor de trafic aerian structura spațiului aerian național, se stabilește, în timp de pace, de către Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului, împreună cu Ministerul Apărării Naționale, în conformitate cu standardele elaborate de organizațiile internaționale de aviație civilă la care România este parte contractantă și se publică în AIP România. Capitolul 3 REGULI GENERALE RACR-RA 3.010. Protecția persoanelor și a bunurilor 1. Operarea neglijentă sau nechibzuită a aeronavelor O aeronavă va fi operată numai într-o manieră care să asigure siguranța acesteia, a persoanelor și bunurilor aflate la bord. Operatorii aerieni sunt răspunzători privind operarea aeronavelor în conformitate cu condițiile și cerințele aplicabile. ... 2. Înălțimi minime Cu excepția cazurilor când este necesar la decolare sau la aterizare sau a cazurilor când există o autorizare din partea Autorității competente, aeronavele vor zbura deasupra zonelor dens populate ale orașelor sau ale altor așezări sau deasupra unor adunări de persoane în aer liber, la o asemenea înălțime care să le permită, în caz de urgență, să aterizeze fără a pune în pericol persoanele sau bunurile de la sol. Înălțimile minime pentru zborurile VFR sunt prezentate la articolele RACR-RA 4.060 RACR-RA 4.070 ... 3. Nivele de croazieră 3.1. Nivelele de croazieră la care un zbor sau o porțiune a zborului se va efectua vor fi exprimate în: 3.1.1. niveluri de zbor, pentru zborurile la sau deasupra celui mai jos nivel de zbor utilizabil sau, după caz, deasupra altitudinii de tranziție; ... 3.1.2. altitudini, pentru zborurile sub cel mai jos nivel de zbor utilizabil sau, după caz, la sau sub altitudinea de tranziție. ... ... 3.2. Nivelele minime pentru zborurile IFR sunt prevăzute de articolul RACR-RA 5.010.2 ... 3.3. Sistemul nivelelor de zbor este prezentat în Anexa 3 ... ... 4. Largarea sau pulverizarea Obiecte, substanțe, pulberi sau lichide pot fi largate sau pulverizate dintr-o aeronavă aflată în zbor numai în condițiile stabilite de către Autoritatea competentă și numai în conformitate cu informațiile, indicațiile și/sau autorizările primite de la unitatea ATS competentă. ... 5. Tractarea O aeronavă sau un obiect va putea fi tractat de o altă aeronavă, numai în condițiile respectării cerințelor Autorității Aeronautice Civile Române și numai în conformitate cu informațiile, indicațiile și/sau autorizările primite de la unitatea ATS competentă. ... 6. Salturile cu parașuta Salturile cu parașuta, altele decât salturile de urgență, pot fi efectuate numai în condițiile precizate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română și în conformitate cu informațiile, indicațiile și/sau autorizările relevante primite de la unitatea ATS competentă. ... 7. Zborul acrobatic O aeronavă poate efectua zbor acrobatic numai în condițiile precizate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română și în conformitate cu informațiile, indicațiile și/sau autorizările relevante primite de la unitatea ATS competentă. ... 8. Zborurile în formație Aeronavele pot efectua zbor în formație numai dacă există o înțelegere prealabilă între piloții comandanți ai aeronavelor care iau parte la zbor, iar pentru zborurile în formație în spațiul aerian controlat, zborul trebuie să fie în conformitate cu condițiile precizate de către autoritatea ATS corespunzătoare. Aceste condiții trebuie să includă următoarele: 8.1. formația operează ca o singură aeronavă în ce privește navigația și raportarea poziției; ... 8.2. separarea între aeronavele în zbor este în responsabilitatea comandantului aeronavei cap de formație și a piloților comandanți ai celorlalte aeronave participante la zbor și trebuie să includă perioade de tranziție în timpul cărora aeronavele manevrează pentru a realiza eșalonarea proprie în cadrul formației, pe timpul strângerii și degajării acesteia; și ... 8.3. dacă nu este prevăzut altfel, fiecare aeronavă va menține o distanță de maxim 1 km (0,5 NM) lateral și longitudinal și de 30 m (100
19. ft)pe verticală față de capul formației. ... ... 9. Baloane libere nepilotate Un balon liber nepilotat va fi operat într-o asemenea manieră încât să reducă riscul pentru persoane, bunuri sau alte aeronave și va fi operat numai în condițiile specificate în Anexa 4 ... 10. Zonele interzise și zonele restricționate Aeronavele nu vor zbura într-o zonă interzisă sau într-o zonă restricționată, ale căror detalii au fost în mod corespunzător publicate, decât în cazul respectării condițiilor de restricționare sau cu permisiunea statului peste al cărui teritoriu au fost stabilite zonele. ... RACR-RA 3.020. Evitarea coliziunilor Niciuna dintre aceste reguli nu îl absolvă pe pilotul comandant de responsabilitatea luării acestor măsuri, inclusiv manevrele de evitare a coliziunii bazate pe avertismentele de proximitate furnizate de echipamentul ACAS, prin care să evite eventuala coliziune. În scopul prevenirii potențialelor coliziuni, indiferent de tipul zborului sau de clasa spațiului aerian în care operează aeronava, vigilența echipajului la bordul unei aeronave trebuie să fie continuă atât în zbor, cât și în timpul deplasării pe suprafața de mișcare a unui aerodrom. (la 22-01-2008, Preambulul de la RACR-RA 3.020 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) 1. Proximitate O aeronavă nu va fi operată într-o astfel de proximitate față de o altă aeronavă încât să creeze un risc de coliziune. ... 2. Prioritatea de trecere Aeronava care are prioritate de trecere trebuie să își mențină capul de zbor și viteza. (la 22-01-2008, Preambulul de la pct. 2 al RACR-RA 3.020 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) 2.1. O aeronavă care, conform regulilor prezentate mai jos, trebuie să dea prioritate alteia, trebuie să evite să treacă peste, sub sau prin fața aeronavei respective, excepția situației în care trece la o distanță suficient de mare și ține cont de efectul turbulenței de siaj a aeronavei proprii și a celei depășite. ... 2.2. Aeronave care se apropie din față. Când două aeronave se apropie din față sau aproximativ din față și există pericol de coliziune, fiecare trebuie să-și modifice capul de zbor spre dreapta. ... 2.3. Traiectorii convergente. Când traiectoriile a două aeronave converg aproximativ la același nivel, aeronava care o are pe cealaltă în dreapta sa trebuie să dea prioritate, cu excepția următoarelor cazuri: 2.3.1. aeronavele motopropulsate mai grele decât aerul trebuie să dea prioritate dirijabilelor, planoarelor sau baloanelor; ... 2.3.2. dirijabilele trebuie să dea prioritate planoarelor și baloanelor; ... 2.3.3. planoarele trebuie să dea prioritate baloanelor; ... 2.3.4. aeronavele motopropulsate trebuie să dea prioritate aeronavelor care se văd că tractează alte aeronave sau obiecte. ... ... 2.4. Depășirea. O aeronavă care depășește este o aeronavă care se apropie de altă aeronavă din spate pe o traiectorie ce formează un unghi mai mic de 70° cu planul de simetrie a celei din urmă, adică este într-o astfel de poziție față de cealaltă aeronavă încât pe timp de noapte să fie în imposibilitatea de a vedea luminile de navigație ale aeronavei, fie cele din stânga, fie cele din dreapta. În momentul în care o aeronavă depășește o altă aeronavă, aceasta din urmă are prioritate de trecere iar aeronava care depășește, fie că se află în urcare, în coborâre, sau în zbor orizontal, trebuie să-și modifice corespunzător capul de zbor prin deviere spre dreapta. Nici o modificare ulterioară a pozițiilor relative ale celor două aeronave nu absolvă de această obligație aeronava care depășește până când depășirea s-a încheiat și aeronavele s-au distanțat suficient spre a nu mai prezenta un pericol de coliziune. ... 2.5. Aterizarea/amerizarea 2.5.1. O aeronavă în zbor sau manevrând la sol ori pe apă trebuie să dea prioritate unei aeronave care aterizează/amerizează sau care execută etapele finale ale unei apropieri pentru aterizare/amerizare. ... 2.5.2. Când două sau mai multe aeronave mai grele decât aerul se apropie de un aerodrom pentru aterizare, aeronava de la nivelul superior trebuie să dea prioritate celei de la nivelul inferior, dar cea din urmă nu trebuie să profite de această regulă și să se interpună în fața alteia aflate în etapele finale ale unei apropieri pentru aterizare sau să depășească acea aeronavă. Cu toate acestea aeronavele motopropulsate mai grele decât aerul trebuie să dea prioritate planoarelor. ... 2.5.3. Aterizare/amerizare de urgență. O aeronavă care este avertizată că o altă aeronavă este forțată să aterizeze/amerizeze trebuie să dea prioritate acelei aeronave. ... ... 2.6. Decolarea. O aeronavă care rulează pe suprafața de manevră a unui aerodrom trebuie să dea prioritate unei aeronave care decolează sau este pe punctul de a decola. ... 2.7. Deplasarea aeronavelor la sol 2.7.1. În caz de pericol de coliziune între două aeronave care rulează pe suprafața de mișcare a unui aerodrom, se vor aplica următoarele reguli: 2.7.1.
20. a)când două aeronave se apropie din față, sau aproximativ din față, fiecare se va opri sau, în măsura posibilului, își va modifica drumul spre dreapta sa pentru a trece la o distanță suficientă una de cealaltă; ... 2.7.1.
21. b)când două aeronave sunt pe traiectorii convergente, cea care o are pe cealaltă în dreapta sa trebuie să dea prioritate; ... 2.7.1.
22. c)o aeronavă care este depășită de către o altă aeronavă este obligată să-și mențină traiectoria, iar aeronava care depășește trebuie să păstreze o distanță suficientă față de aeronava depășită. ... Notă ... Manevra de depășire a unei aeronave este descrisă în articolul RACR-RA 3.020.2.4 ... 2.7.2. O aeronavă care rulează pe suprafața de manevră trebuie să oprească și să aștepte la toate pozițiile de așteptare pe pistă, cu excepția cazurilor în care este altfel autorizată de către turnul de control de aerodrom. ... 2.7.3. O aeronavă care rulează pe suprafața de manevră trebuie să oprească și să aștepte la toate baretele STOP luminate și poate să își continue rularea când luminile sunt stinse. ... ... ... 3. Cerințe privind folosirea luminilor care echipează aeronavele 3.1. De la apusul la răsăritul soarelui sau pe timpul oricărei alte perioade care poate fi precizată de Autoritatea competentă toate aeronavele în zbor trebuie să aibă și să aprindă: 3.1.1. luminile anticoliziune destinate să atragă atenția asupra aeronavei; și ... 3.1.2. luminile de navigație fiind destinate să indice traiectoria relativă a aeronavei pentru un observator, nici o altă lumină nu trebuie să fie expusă dacă aceasta poate fi confundată cu luminile de navigație ale aeronavei. Excepție fac cazurile prevăzute la articolul RACR-RA 3.020.3.5 Luminile instalate suplimentar, menite a amplifica ieșirea în evidență a aeronavei, pot fi folosite dacă aeronava a fost certificată în acest sens. ... ... 3.2. De la apusul la răsăritul soarelui sau pe timpul oricărei alte perioade care poate fi stabilită de autoritatea competentă: 3.2.1. toate aeronavele care se deplasează pe suprafața de mișcare a unui aerodrom trebuie să aprindă luminile de navigație destinate a indica traiectoria relativă a aeronavei pentru un observator; nici o altă lumină nu trebuie să fie aprinsă dacă aceasta poate fi confundată cu luminile de navigație ale aeronavei; ... 3.2.2. toate aeronavele de pe suprafața de mișcare a unui aerodrom trebuie să aprindă lumini destinate să indice extremitățile structurii lor, în afara cazului când sunt staționate și adecvat iluminate; ... 3.2.3. toate aeronavele care operează pe suprafața de mișcare a unui aerodrom trebuie să aprindă luminile destinate să atragă atenția asupra lor, cu excepția celor care staționează și care sunt iluminate adecvat; ... 3.2.4. toate aeronavele de pe suprafața de mișcare a unui aerodrom ale căror motoare funcționează trebuie să aprindă luminile care indică acest fapt. ... Excepție fac cazurile prevăzute la articolul RACR-RA 3.020.3.5 Dacă sunt corespunzător amplasate pe aeronavă, luminile de navigație la care se referă articolul RACR-RA 3.020.3.1.
23. b)pot de asemenea să îndeplinească cerințele articolului RACR-RA 3.020.3.2.b). Luminile anticoliziune roșii instalate să îndeplinească cerințele articolului RACR-RA 3.020.3.1.
24. a)pot de asemenea să îndeplinească cerințele articolelor RACR-RA 3.020.3.2.
25. c)și RACR-RA 3.020.3.2.
26. d)dacă ele nu produc un disconfort vizual major participanților la trafic. ... 3.3. Toate aeronavele aflate în zbor și dotate cu lumini anticoliziune care îndeplinesc cerințele articolului RACR-RA 3.020.3.1.1 trebuie să aprindă astfel de lumini și în afara perioadei specificate în articolul RACR-RA 3.020.3.1. Excepție fac cazurile prevăzute în articolul RACR-RA 3.020.3.5 ... 3.4. Cu excepția cazurilor prevăzute în articolul RACR-RA 3.020.3.5 3.4.1. care operează pe suprafața de mișcare a unui aerodrom și dotate cu lumini anticoliziune, îndeplinind cerințele articolului RACR-RA 3.020.3.2.c), sau ... 3.4.2. aflate pe suprafața de mișcare a unui aerodrom și dotate cu lumini, îndeplinind cerințele articolul RACR-RA 3.020.3.2.d), trebuie să aprindă luminile respective și în afara perioadei specificate în articolul RACR-RA 3.020.3.2. ... ... 3.5. Pilotul poate să stingă sau să reducă intensitatea oricăror lumini intermitente instalate să îndeplinească cerințele articolelor RACR-RA 3.020.3.1, RACR-RA 3.020.3.2, RACR-RA 3.020.3.3 și RACR-RA 3.020.3.4 dacă ele deranjează sau sunt pe punctul de a: 3.5.1. afecta îndeplinirea satisfăcătoare a îndatoririlor, sau ... 3.5.2. supune participanții la trafic aflați în exteriorul aeronavei unui disconfort vizual major. ... ... ... 4. Zboruri instrumentale simulate O aeronavă poate să opereze în condiții de zbor instrumental simulat numai dacă: 4.1. în aeronavă este instalat un sistem complet de comenzi duble în stare de funcționare; și ... 4.2. un pilot calificat corespunzător ocupă un post de pilotaj care îi permite să acționeze ca pilot de siguranță pentru persoana care zboară în condiții instrumentale simulate. Pilotul de siguranță trebuie să aibă un câmp vizual corespunzător spre în față și spre fiecare parte laterală a aeronavei, în caz contrar un observator competent, având posibilitate de comunicare cu pilotul de siguranță, va ocupa o poziție în aeronavă de unde câmpul vizual al acestuia îl suplimentează în mod corespunzător pe cel al pilotului de siguranță. ... ... 5. Operarea pe un aerodrom și în vecinătatea acestuia Aeronava care operează pe un aerodrom sau în vecinătatea acestuia, fiind sau nu în zona de trafic de aerodrom, trebuie: 5.1. să observe traficul de aerodrom pentru evitarea coliziunii; ... 5.2. să se conformeze și/sau să evite procedurile de trafic executate de alte aeronave în operare; ... 5.3. să execute toate virajele spre stânga, când efectuează o apropiere pentru aterizare și după decolare, dacă nu este prevăzut, nu i s-a solicitat sau nu i s-a aprobat altfel; ... 5.4. să aterizeze și să decoleze cu vântul de față, cu excepția cazului când siguranța zborului, configurația pistei sau considerații de trafic aerian determină altă direcție preferabilă. ... 5.5. să respecte eventualele reguli adiționale aplicabile pentru zonele de trafic de aerodrom. ... ... 6. Operarea pe apă În timpul rulării sau staționării pe apă, hidroavioanele vor fi considerate ambarcațiuni și se vor supune regulilor expuse în Reglementările Internaționale pentru Prevenirea Coliziunilor pe Mare, dezvoltate de către Conferința Internațională despre Revizuirea Regulilor Internaționale pentru Prevenirea Coliziunilor pe Mare (Londra, 1972). 6.1. Când două aeronave sau o aeronavă și o navă se apropie una de alta și există riscul de coliziune, pilotul aeronavei trebuie să procedeze cu atenție deosebită și să țină cont de circumstanțele și condițiile existente inclusiv de posibilitățile de manevră ale aeronavelor și navelor respective. 6.1.1. Rute convergente. Aeronava care are o altă aeronavă sau o navă în dreapta sa trebuie să dea prioritate și să păstreze o distanță corespunzătoare. ... 6.1.2. Apropiere din față. Aeronava care se apropie de o altă aeronavă sau o navă din față sau aproximativ din față trebuie să-și modifice capul de zbor spre dreapta pentru a păstra o distanță suficientă. ... 6.1.3. Depășirea. Aeronava sau vasul care este depășit are prioritate de trecere iar cea care depășește trebuie să-și modifice capul de zbor pentru a păstra o distanță suficientă. ... 6.1.4. Amerizare și decolare. Aeronava care amerizează sau decolează de pe apă trebuie, în măsura posibilului, să păstreze o distanță suficientă față de toate navele aflate în vecinătatea traiectoriei sale și să evite stânjenirea navigației acestora. ... ... 6.2. Cerințe privind dotarea și aprinderea luminilor aeronavelor pe apă. între apusul și răsăritul soarelui sau într-o altă perioadă, între apus și răsărit, care poate fi prevăzută de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, toate aeronavele care manevrează pe apă trebuie să aprindă luminile care sunt prevăzute de Regulile Internaționale pentru Prevenirea Coliziunilor pe Mare în vigoare, excepție făcând situația în care acest lucru este practic imposibil, caz în care ele trebuie să aprindă, pe cât posibil, lumini aproximativ similare în caracteristici și poziție cu cele prevăzute de Reglementările Internaționale în vigoare. ... ... RACR-RA 3.030. Planuri de zbor 1. Depunerea unui plan de zbor 1.1. Informațiile care se furnizează unităților ATS, referitoare la un zbor sau la o porțiune din zborul intenționat, vor fi sub forma unui plan de zbor. ... 1.2. Un plan de zbor trebuie să fie depus înainte de efectuarea: 1.2.1. oricărui zbor sau a unor porțiuni din acesta căruia urmează să-i fie asigurate servicii de control al traficului aerian; ... 1.2.2. oricărui zbor IFR în spațiul aerian consultativ; ... 1.2.3. oricărui zbor în interiorul unor zone desemnate sau către acestea sau de-a lungul rutelor desemnate, atunci când este astfel solicitat de către autoritatea ATS corespunzătoare pentru a facilita furnizarea serviciilor de informare a zborurilor, de alarmare, căutare și de salvare; ... 1.2.4. oricărui zbor în interiorul unor zone desemnate sau către acestea sau de-a lungul rutelor desemnate, atunci când este astfel solicitat de către autoritatea ATS corespunzătoare pentru a facilita coordonarea cu unitățile militare competente sau cu unitățile ATS din statele adiacente pentru a evita posibilele interceptări în scopul identificării; ... 1.2.5. oricărui zbor care traversează granițele internaționale. ... ... 1.3. Cu excepția cazurilor în care s-a stabilit folosirea planurilor de zbor repetitive, înainte de plecare trebuie ca un plan de zbor să fie depus la un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO) sau, în timpul zborului, transmis unității ATS competente sau stației radio de control aer-sol. ... 1.4. Dacă nu a fost altfel stabilit de către autoritatea ATS corespunzătoare, pentru un zbor căruia urmează să i se asigure serviciul de control al traficului aerian sau serviciul consultativ de trafic aerian, trebuie depus un plan de zbor cu cel puțin șaizeci de minute înainte de plecare sau, dacă planul de zbor se comunică în timpul zborului, acesta se va transmite la o oră care să asigure primirea lui de către unitatea ATS competentă cu cel puțin zece minute înainte de ora la care se estimează că aeronava va survola: 1.4.1. punctul intenționat de intrare în regiunea de control sau în regiunea consultativă; sau ... 1.4.2. punctul de traversare a unei căi aeriene sau a unei rute consultative. ... ... ... 2. Conținutul unui plan de zbor 2.1. Planul de zbor trebuie să conțină informațiile referitoare la acele elemente, prevăzute în lista de mai jos, considerate relevante de către autoritatea ATS corespunzătoare: 2.1.1. Identificarea aeronavei ... 2.1.2. Regulile de zbor și tipul zborului ... 2.1.3. Numărul și tipul (tipurile) aeronavei (aeronavelor) și categoria turbulenței de siaj ... 2.1.4. Echipament ... 2.1.5. Aerodromul de plecare/Heliportul/Terenul temporar de zbor (poziția aeronavei la momentul depunerii în timpul zborului a unui nou plan de zbor) ... 2.1.6. Ora estimată de plecare de la locul de staționare (estima survolării primului punct de pe ruta planului de zbor depus în timpul zborului) ... 2.1.7. Viteza (vitezele) de croazieră ... 2.1.8. Nivelul (nivelurile) de croazieră ... 2.1.9. Ruta de urmat ... 2.1.10. Aerodromul/Heliportul/Terenul temporar de zbor de destinație și durata totală estimată a zborului ... 2.1.11. Aerodromul (aerodromurile) de rezervă ... 2.1.12. Autonomia aeronavei ... 2.1.13. Numărul total de persoane la bord ... 2.1.14. Echipamentul de urgență și supraviețuire ... 2.1.15. Alte informații ... ... 2.2. Planul de zbor simplificat conține informațiile solicitate de unitatea ATS competentă și se transmite cu cel puțin 10 minute înainte de ora la care se estimează că aeronava va pătrunde în spațiul aerian controlat. ... (la 22-04-2010, Punctul 2. din RACR-RA 3.030. , Capitolul 3 a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010 ) ... 3. Completarea unui plan de zbor 3.1. Oricare ar fi scopul pentru care a fost depus, un plan de zbor trebuie să conțină informații, după caz, referitoare la elementele relevante ale planului de zbor până la rubrica "aerodrom (aerodromuri) de rezervă" inclusiv, cu referire la ruta întreagă sau porțiunea din aceasta pentru care planul de zbor este depus. ... 3.2. În plus, planul de zbor trebuie să conțină informații, după caz, referitoare la toate celelalte elemente prevăzute de către autoritatea ATS corespunzătoare sau considerate a fi necesare de către persoana care a depus planul de zbor. ... 3.3. În cazul planului de zbor simplificat nu este necesară completarea unui formular FPL, iar unitatea ATS competentă nu are obligația de a retransmite datele acestuia. (la 22-04-2010, Punctul 3. din RACR-RA 3.030. , Capitolul 3 a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010 ) ... ... 4. Modificări ale planului de zbor Luând în considerare prevederile articolului RACR-RA 3.060.2.2., toate modificările la un plan de zbor depus pentru un zbor IFR sau pentru un zbor VFR efectuat ca un zbor controlat trebuie raportate cât mai repede posibil unității ATS competente. Pentru celelalte zboruri VFR, modificările semnificative la un plan de zbor vor fi raportate cât mai repede posibil unității ATS competente. Dacă informațiile furnizate înainte de plecare cu privire la autonomia aeronavei sau numărul total de persoane la bord sunt incorecte la momentul plecării, acestea constituie o modificare semnificativă la planul de zbor și trebuie raportată. ... 5. Închiderea unui plan de zbor 5.1. Dacă autoritatea ATS corespunzătoare nu a stabilit altfel, pentru orice zbor pentru care a fost depus un plan de zbor care acoperă întreg zborul sau porțiunea de zbor rămasă de efectuat până la aerodromul de destinație, trebuie transmis direct un raport de sosire, prin radio sau prin data link, cât mai repede posibil după aterizare, unității ATS competente de pe aerodromul de sosire. ... 5.2. Planul de zbor simplificat se consideră închis la părăsirea spațiului aerian controlat sau la aterizarea pe un aerodrom controlat. (la 22-04-2010, Paragraful 5.2. din Punctul 5. , RACR-RA 3.030. , Capitolul 3 a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010 ) ... 5.3. În cazul în care nu există unitate ATS la aerodromul de sosire, raportul de sosire va fi făcut cât mai repede după aterizare și comunicat, prin mijlocul cel mai rapid disponibil, către unitatea ATS cea mai apropiată dacă se solicită aceasta. ... 5.4. Dacă se știe că mijloacele de comunicație de la aerodromul de sosire nu sunt corespunzătoare și alte mijloace de transmitere la sol a raportului de sosire nu sunt disponibile, se va proceda după cum urmează: imediat înainte de aterizarea aeronavei, dacă este posibil, se va transmite unității ATS competente un mesaj asemănător unui raport de sosire, acolo unde un astfel de raport este solicitat. În mod normal, acest mesaj va fi transmis stației aeronautice care deservește unitatea ATS responsabilă pentru regiunea de informare a zborurilor în care aeronava operează. ... 5.5. Rapoartele de sosire transmise de către aeronave vor să conțină următoarele elemente: 5.5.1. identificarea aeronavei; ... 5.5.2. aerodromul de plecare; ... 5.5.3. aerodromul de destinație (numai în cazul aterizării în alt loc decât aerodromul de sosire prevăzut); ... 5.5.4. aerodromul de sosire; ... 5.5.5. ora de sosire. ... ... ... Notă ... Când este solicitat un raport de sosire, orice neconformare cu aceste prevederi poate cauza întreruperi grave în serviciile de trafic aerian și poate provoca cheltuieli considerabile prin efectuarea de operațiuni de căutare și salvare inutile. RACR-RA 3.040. Semne și semnale 1. La observarea oricăror semne sau recepționarea oricăror semnale descrise în Anexa 1 ... 2. Atunci când se folosesc semnele sau semnalele din Anexa 1 ... 3. Dispecerul care efectuează semnalele conform Anexei 1 ... 4. Nici o persoană nu va dirija o aeronavă decât dacă va fi autorizată de autoritatea corespunzătoare să îndeplinească funcția de dispecer dirijare sol. ... 5. Dispecerul va purta o vestă de identificare distinctă, fluorescentă care să-i permită echipajului de zbor să-l identifice ca persoana responsabilă pentru dirijarea operării. ... 6. Pe parcursul zilei, întregul personal de sol participant pentru semnalizări vor utiliza barele, paletele gen palete de tenis de masă sau mănușile fosforescente. Pe timpul nopții sau în condiții de vizibilitate scăzută, vor fi utilizate barele luminoase. ... RACR-RA 3.050. Timp 1. Pe toată durata zborului și în legătură cu zborul va fi folosit Timpul Universal Coordonat (UTC) exprimat în ore și minute, iar când se solicită, și în secunde. (Pentru ore se va folosi numerotarea de la 0 la 23 începând cu miezul nopții). ... 2. Înaintea operării oricărui zbor controlat și ori de câte ori este necesar și util în timpul zborului, va fi făcută o verificare a orei (time check). Verificarea orei se va face prin coordonarea ei cu o unitate ATS. ... 3. Ori de câte ori timpul este utilizat în aplicațiile de comunicații prin legături de date, el va fi exprimat în UTC cu precizia de o secundă. ... RACR-RA 3.060. Serviciul de control al traficului aerian 1. Autorizări de trafic aerian (Autorizări ATC) 1.1. Înainte de efectuarea oricărui zbor controlat sau a unei porțiuni a unui zbor efectuat ca zbor controlat va fi obținută o autorizare ATC. O astfel de autorizare trebuie solicitată prin depunerea unui plan de zbor la o unitate ATC. Un plan de zbor poate acoperi numai o parte a zborului, dacă este necesar, pentru a descrie acea parte a zborului sau acele manevre pentru care se va furniza serviciul de control al traficului aerian. O autorizare ATC poate acoperi numai o parte a unui plan de zbor curent, aceasta fiind indicat printr-o limită a autorizării sau prin referirea la o anumită manevră ca de exemplu rularea, aterizare sau decolare. Dacă o autorizare ATC nu este satisfăcătoare pentru pilotul comandant al unei aeronave, acesta poate solicita o autorizare modificată care, dacă este posibil, îi va fi acordată. ... 1.2. Ori de câte ori o aeronavă solicită o autorizare ATC care implică acordarea unei priorități, aceasta trebuie să înainteze, dacă este solicitat de către unitatea ATC competentă, un raport în care explică necesitatea acordării respectivei priorități. ... 1.3. Posibilitatea re-autorizării din zbor. Dacă înainte de plecare se poate anticipa, în funcție de autonomia de zbor a aeronavei și condiționat de re-autorizarea din zbor, că există posibilitatea ca aeronava să aterizeze pe un alt aerodrom de destinație, unitatea ATC competentă va fi anunțată prin inserarea în planul de zbor a informațiilor cu privire la ruta modificată (dacă este cunoscută) și la destinația alternativă. ... 1.4. O aeronavă care operează pe un aerodrom controlat nu va rula pe suprafața de manevră fără autorizare din partea turnului de control de aerodrom și se va conforma cu orice instrucțiune dată de această unitate. ... ... 2. Respectarea planului de zbor 2.1. O aeronavă se va conforma cu planul de zbor curent sau cu partea aplicabilă a planului de zbor curent, depus pentru un zbor controlat, dacă: – nu a fost solicitată o modificare a acestuia și nu a fost obținută o autorizare din partea unității ATC competente, sau ... – nu a apărut o situație de urgență care a făcut necesară o acțiune imediată din partea aeronavei, în care caz, de îndată ce circumstanțele permit, după ce s-au pus în aplicare măsurile impuse de starea de urgență, unitatea ATS competentă trebuie anunțată asupra acțiunii și cauzelor ce a impus-o. ... Excepție fac cazurile prevăzute în articolele RACR-RA 3.060.2.2 RACR-RA 3.060.2.4 2.1.1. Dacă nu au fost altfel autorizate sau instruite de către unitatea ATS competentă, în măsura posibilului, zborurile controlate vor fi efectuate: 2.1.1.
27. a)de-a lungul axului definit al rutei, când se desfășoară pe o rută ATS stabilită; sau ... 2.1.1.
28. b)direct între mijloacele de navigație și/sau punctele ce definesc ruta, când se desfășoară pe oricare alte rute. ... ... 2.1.2. Luând în considerare cerințele articolului RACR-RA 3.060.2.1.1 ... 2.1.3. Abaterile de la cerințele articolului RACR-RA 3.060.2.1.1 vor fi anunțate unității ATS competente. ... ... 2.2. Devieri involuntare. În cazul în care un zbor controlat se abate involuntar de la planul său de zbor curent, vor fi luate următoarele măsuri: – Abaterea de la traiect: dacă aeronava este în afara traiectului, vor fi luate măsuri imediate pentru a modifica capul aeronavei pentru revenirea la traiect de îndată ce este posibil. ... – Variația vitezei adevărate (TAS): dacă valoarea medie a TAS, la nivelul de croazieră, variază sau se presupune că va varia, între punctele de raport, cu plus sau minus 5% din valoarea TAS înscrisă în planul de zbor, va fi informată în acest sens unitatea ATS competentă. ... – Modificarea orei estimate: dacă ora estimată pentru următorul punct de raport, următoarea limită a unei regiuni de informare a zborului sau aerodromul de destinație, care dintre acestea se realizează prima, este diferită cu mai mult de trei minute față de cea transmisă serviciilor de trafic aerian sau orice altă diferență de timp specificată de autoritatea ATS corespunzătoare sau stabilită în baza unui acord regional de navigație aeriană, ora estimată revizuită va fi transmisă unității ATS competente, cât mai curând posibil. ... 2.2.1. În plus, când este în vigoare un acord ADS, unitatea ATS va fi informată automat prin data link ori de câte ori apar schimbări care depășesc valorile limită prevăzute în contractul de eveniment ADS. ... ... 2.3. Schimbări intenționate. Cererile pentru modificări în planul de zbor vor include următoarele informații: 2.3.1. Schimbarea nivelului de croazieră: identificarea aeronavei; noul nivel de croazieră solicitat și viteza de croazieră la acest nivel, orele estimate revizuite (dacă este cazul) la limitele regiunilor de informare a zborului care urmează. ... 2.3.2. Schimbarea rutei: 2.3.2.
29. a)Destinație neschimbată: identificarea aeronavei, reguli de zbor; descrierea noii rute de zbor incluzând datele corespunzătoare din planul de zbor, începând cu poziția de la care începe schimbarea de rută solicitată, orele estimate revizuite precum și orice alte informații relevante. ... 2.3.2.
30. b)Destinație schimbată: identificarea aeronavei, reguli de zbor, descrierea rutei revizuite a zborului către noul aerodrom de destinație incluzând datele corespunzătoare din planul de zbor începând cu poziția de la care începe schimbarea de rută solicitată, orele estimate revizuite, aerodromul (aerodromurile) de rezervă precum și orice alte informații relevante. ... Operarea în condiții meteorologice deosebite și evitarea fenomenelor meteorologice periculoase pentru zbor. ... ... 2.4. Deteriorarea condițiilor meteo sub valorile VMC. Când devine evident că nu mai este posibil să se continue zborul în VMC conform planului de zbor curent, aeronava care efectuează un zbor VFR operat ca zbor controlat: 2.4.1. va solicita o autorizare modificată care să permită aeronavei să continue zborul în VMC spre destinație ori spre un aerodrom de rezervă sau să părăsească spațiul aerian în care este necesar să aibă autorizare ATC; sau ... 2.4.2. dacă nu se poate obține o autorizare în conformitate cu paragraful a), va continua operarea în VMC și va notifica unitatea ATC competentă despre măsurile luate, fie de părăsire a spațiului aerian respectiv, fie să aterizeze la cel mai apropiat aerodrom corespunzător; sau ... 2.4.3. dacă zborul este operat într-o zonă de control, va solicita autorizarea să opereze ca un zbor VFR special; sau ... 2.4.4. va solicita autorizarea să opereze în conformitate cu regulile de zbor instrumental. ... ... ... 3. Rapoarte de poziție 3.1. Aeronava care efectuează un zbor controlat va raporta unității ATS competente, cât de curând posibil, informații privind timpul și nivelul de zbor la survolarea fiecărui punct de raport obligatoriu desemnat, împreună cu orice alte informații solicitate, în afara cazului când este exceptată de către autoritatea ATS corespunzătoare în condițiile stabilite de acea autoritate. La solicitarea unității ATS competente se vor face, în mod similar, rapoarte de poziție referitoare la puncte adiționale. În absența punctelor de raport desemnate, rapoarte de poziție vor fi făcute la intervale sau puncte prevăzute de către autoritatea ATS competentă sau specificate de către unitatea ATS competentă. 3.1.1. Aeronavele aflate în zboruri controlate, care transmit către unitățile ATS competente informații de poziție prin data link, trebuie să transmită rapoartele de poziție prin voce numai la cerere. NOTĂ: Condițiile și circumstanțele în care transmisia ADS-B sau SSR Mod C a altitudinii barometrice îndeplinește cerințele pentru informația de nivel în rapoartele de poziție sunt indicate în PANS-ATM (Doc. OACI 4444). (la 22-01-2008, Pct. 3.1.1. al RACR-RA 3.060 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) ... ... ... 4. Ieșirea de sub control Cu excepția aterizării la un aerodrom controlat, aeronava care execută un zbor controlat va informa unitatea ATC competentă de îndată ce zborul nu mai face obiectul serviciului de control al traficului aerian. ... 5. Comunicații 5.1. O aeronavă care operează ca zbor controlat va supraveghea permanent comunicațiile aer-sol prin voce pe canalul de comunicație corespunzător al unității ATC competente și va stabili comunicația bilaterală cu aceasta ori de câte ori este necesar. Excepție fac cazurile în care este altfel prevăzut de către autoritatea ATS corespunzătoare referitor la aeronavele care fac parte din traficul de aerodrom de la un aerodrom controlat. O aeronavă trebuie să supravegheze comunicațiile aer-sol prin voce și după stabilirea comunicației controlor-pilot prin legătura de date (CPDLC). ... 5.2. Întreruperea comunicației. Dacă întreruperea comunicației împiedică conformarea cu prevederile articolului RACR-RA 3.060.5.1, aeronava se va conforma cu procedurile de întrerupere a comunicației din Anexa 10 OACI, Volumul II și cu procedurile următoare, după caz. Aeronava va încerca să stabilească comunicația cu unitatea ATC competentă prin folosirea tuturor celorlalte mijloace posibile. În plus, atunci când aeronava face parte din traficul de aerodrom la un aerodrom controlat, trebuie să supravegheze continuu aerodromul pentru a recepționa eventualele instrucțiuni care îi pot fi transmise prin semnale vizuale. 5.2.1. La întreruperea comunicației în condiții meteorologice de zbor la vedere (VMC), aeronava: 5.2.1.
31. a)va continua să zboare în condiții meteorologice de zbor la vedere (VMC), să aterizeze pe cel mai apropiat aerodrom corespunzător și să raporteze sosirea sa prin cele mai rapide mijloacele disponibile, unității ATC competente; ... 5.2.1.
32. b)va efectua un zbor IFR în conformitate cu articolul RACR-RA 3.060.5.2.2 ... ... 5.2.2. La întreruperea comunicației în condiții meteorologice de zbor instrumental (IMC) sau când condițiile sunt astfel încât pilotul estimează că este imposibil să se continue zborul în conformitate cu prevederile articolului RACR-RA 3.060.5.2.1.a), aeronava: 5.2.2.
33. a)în spațiul aerian unde radarul nu este folosit în controlul traficului aerian, va menține ultimul nivel de zbor și viteză autorizate sau altitudinea de zbor minimă dacă aceasta este mai mare, pentru o perioadă de 20 de minute din momentul în care aeronava nu a reușit să raporteze poziția la verticala unui punct de raport obligatoriu și apoi își va modifica nivelul și viteza în conformitate cu planul de zbor depus. Excepție fac cazurile în care există prevederi contrare având la bază un acord regional de navigație aeriană. ... 5.2.2.
34. b)în spațiul aerian unde este folosit radarul pentru controlul traficului aerian, va menține ultima viteză autorizată precum și ultimul nivel de zbor autorizat sau altitudinea de zbor minimă dacă aceasta este mai mare, pentru o perioadă de 7 minute, după ce: (
35. i)s-a atins ultimul nivel de zbor autorizat sau altitudinea de zbor minimă; sau ... (
36. ii)transponderul este setat pe cod 7600; sau ... (iii) aeronava nu reușește să își raporteze poziția deasupra unui punct obligat de raportare; ... oricare este realizată mai târziu, după care va modifica nivelul de zbor și viteza așa cum au fost aprobate în planul de zbor depus; ... 5.2.2.
37. c)În situația în care aeronava este vectorizată radar sau este îndrumată de unitatea ATC să folosească abateri laterale utilizând area navigation (RNAV) fără a i se specifică limitările, va reveni la ruta din planul de zbor curent nu mai târziu decât la următorul punct semnificativ, luând în considerare altitudinea minimă de zbor corespunzătoare. (la 07-01-2009, Subpct. 5.2.2.
38. c)de la paragraful RACR-RA 3.060 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.534 din 17 decembrie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 7 ianuarie 2009. ) ... 5.2.2.
39. d)va proceda în conformitate cu ruta din planul de zbor curent către mijlocul de navigație sau punctul corespunzător desemnat care deservește aerodromul de destinație și, când este solicitat se va conforma cu paragraful 5.2.2.
40. e)... 5.2.2.
41. e)va începe coborârea la verticala mijlocului de navigație sau punctului desemnat specificat în paragraful 5.2.2.
42. d)... 5.2.2.
43. f)va efectua procedura normală de apropiere instrumentală specificată pentru mijlocul de navigație desemnat sau punctul desemnat; și ... 5.2.2.
44. g)va ateriza, dacă este posibil, în intervalul de treizeci de minute după ora de sosire estimată specificată în paragraful 5.2.2.
45. e)sau la ultima ora de apropiere estimată și confirmată, care dintre ele este mai târzie. ... ... ... ... Nota 1. Serviciul de control al traficului aerian asigurat altor aeronave care efectuează zboruri în spațiul aerian în cauză se va baza pe principiul că o aeronavă, în cazul întreruperii comunicației, se va conforma cu regulile prevăzute în paragraful 5.2.2. de mai sus. Nota 2. Vezi de asemenea RACR-RA 5.010 RACR-RA 3.070. Intervenția ilicită 1. O aeronavă care face obiectul unei intervenții ilicite va depune toate eforturile și va folosi toate mijloacele disponibile pentru a notifica unității ATS competente despre acest fapt, indicându-i toate circumstanțele semnificative asociate acestei intervenții și orice deviere necesară de la planul de zbor curent impusă de circumstanțe, în scopul de a permite unității ATS să dea prioritate acelei aeronave și să reducă pe cât posibil conflictul de trafic cu alte aeronave. NOTE: 1. Responsabilitățile unităților ATS în situații de intervenție ilicită sunt conținute în RACR-ATS, ediția 1/ 2005. ... 2. Procedurile care trebuie urmate de o aeronavă supusă unei intervenții ilicite și care nu poate să notifice aceasta unei unități ATS sunt conținute în anexa nr. 5 6 ... 3. Măsurile ce trebuie luate de aeronavele echipate cu transponder SSR, ADS-B și ADS-C, care fac obiectul unei intervenții ilicite, sunt conținute în anexa 11 OACI, PANS-ATM (OACI Doc. 4444) și PANS-OPS (OACI Doc. 8168), în reglementările naționale române și în actele normative interne din domeniu aplicabile, respectiv se va afișa cod 7700. ... ... 2. Dacă o aeronavă face obiectul unei intervenții ilicite, pilotul comandant trebuie să încerce să aterizeze cât mai repede posibil pe cel mai apropiat aerodrom adecvat sau desemnat de autoritatea corespunzătoare, dacă situația de la bordul aeronavei nu impune altceva. NOTE: 1. Cerințele referitoare la situațiile în care o aeronavă aflată la sol face obiectul unei intervenții ilicite sunt conținute în legislația și reglementările naționale specifice privind securitatea aeronautică - Hotărârea Guvernului nr. 443/2005 pentru aprobarea Programului național de securitate aeronautică. ... 2. A se vedea paragraful 2.040 ... ... (la 22-01-2008, RACR-RA 3.070. a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) RACR-RA 3.080. Interceptarea În acest context cuvântul "interceptare" nu include serviciul de interceptare și escortă asigurat, la cerere, aeronavelor aflate în dificultate, în conformitate cu Manualul Internațional de Căutare și Salvare Aeronautică și Maritimă (OACI Doc. 9731, vol. II și vol. III), cu reglementările naționale române și cu actele normative interne din domeniu aplicabile. 1. Pentru siguranța navigației aeronavelor civile, în ceea ce privește intercepția acestora, România se conformează prevederilor Convenției Aviației Civile Internaționale, în particular articolului 3 (
46. d)al acesteia. Procedurile și metodele obligatorii de intercepție ale aeronavelor interceptoare precum și a celor interceptate sunt prevăzute în Anexa 5 6 ... 2. Dacă este interceptat, pilotul comandant va aplica cerințele Anexei 2 Anexa 1 ... RACR-RA 3.090. Minimele VMC de vizibilitate și distanța față de nori Minimele VMC de vizibilitate și distanță față de nori sunt conținute în Tabelul 3-1 Capitolul 4 REGULI DE ZBOR LA VEDERE RACR-RA 4.010 Zborurile VFR vor fi executate în condiții de vizibilitate și distanță față de nori cel puțin egale cu cele specificate în tabelul 3.1 Zborurile VFR de operațiuni speciale care urmează a fi efectuate la înălțimi de siguranță și/sau vizibilități în afara limitelor stabilite de prezenta reglementare, precum și/sau în zone aglomerate necesită aprobarea AACR și, după caz, a MAp. Regulile pentru efectuarea zborurilor la vedere (VFR) sunt aplicabile tuturor zborurilor efectuate ziua și/sau noaptea, în condiții VMC, specificate în tabelul 3.1 (la 22-01-2008, RACR-RA 4.010. a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) RACR-RA 4.020 Aeronavele care efectuează zboruri VFR nu vor decola sau ateriza pe un aerodrom situat într-o zonă de control sau să între în zona de trafic de aerodrom sau în procedura de trafic: 1. dacă plafonul este mai mic de 450 m (1.500 ft); sau ... 2. dacă vizibilitatea la sol este mai mică decât 5 km. Excepție fac cazurile când s-a obținut o autorizare ATC de la o unitate ATC competentă. ... RACR-RA 4.030 Zborurile VFR care au loc între apusul și răsăritul soarelui vor fi operate în conformitate cu condițiile specificate de reglementările în vigoare. RACR-RA 4.040 Zborurile VFR nu vor fi efectuate, cu excepția cazului când sunt autorizate de către autoritatea ATS competentă: 1. peste FL 200; ... 2. la viteze transonice și supersonice. ... RACR-RA 4.050 Autorizarea ATC pentru ca zborurile VFR să fie efectuate peste FL 290 nu va fi acordată în zonele unde o eșalonare minimă pe verticală de 300 m (1.000
47. ft)se aplică peste FL 290. RACR-RA 4.060 Un zbor VFR nu va fi efectuat: 1. deasupra zonelor dens populate ale metropolelor, orașelor sau ale altor așezări sau peste o adunare de persoane în aer liber la o înălțime mai mică de 300 m (1.000
48. ft)peste cel mai înalt obstacol aflat într-o suprafață cu raza de 600 m măsurată de la aeronavă; ... 2. în alte locuri decât cele specificate în paragraful

(1)la o înălțime mai mică de 150 m (500

1. ft)deasupra solului sau apei. ... Excepție fac cazurile când este necesar să se decoleze sau să se aterizeze sau când există o autorizare corespunzătoare acordată de Autoritatea competentă. RACR-RA 4.070 Zborurile VFR efectuate la nivelurile de croazieră, atunci când se operează peste altitudinea de 900m (3000
2. ft)deasupra solului sau apei ori la valori mai mari specificate de autoritatea ATS competentă, vor fi efectuate la un nivel de croazieră corespunzător traiectului, așa cum este specificat în tabelul cuprinzând nivelurile de croazieră cuprins în anexa nr. 3 (la 22-01-2008, RACR-RA 4.070. a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) RACR-RA 4.080 Zborurile VFR trebuie să se conformeze cu prevederile paragrafului RACR-RA 3.060: 1. când sunt operate în spațiile aeriene de Clasă B, C și D; ... 2. când fac parte din traficul de aerodrom al unui aerodrom controlat; sau ... 3. când sunt operate ca zboruri VFR speciale. ... RACR-RA 4.090 Un zbor VFR care operează către, în interiorul zonelor, sau în lungul rutelor desemnate de către autoritatea ATS competentă în conformitate cu prevederile articolului RACR-RA 3.030.1.2.3 articolului RACR-RA 3.030.1.2.4 RACR-RA 4.100 O aeronavă care operează în conformitate cu regulile de zbor la vedere (VFR) și care dorește să treacă la aplicarea regulilor de zbor instrumental (IFR): 1. va comunică modificările necesar a fi făcute la planul de zbor în vigoare, dacă s-a depus un plan de zbor, sau ... 2. va depune un plan de zbor la unitatea ATS competentă, dacă zborul corespunde condițiilor cerute de articolul RACR-RA 3.030.1.2 ... Capitolul 5 REGULI DE ZBOR INSTRUMENTAL RACR-RA 5.010. Reguli aplicabile tuturor zborurilor IFR 1. Echipamentul aeronavei Aeronava destinată a executa zbor după reguli IFR va fi echipată cu instrumente adecvate și cu echipament de navigație corespunzător rutei pe care zboară. ... 2. Niveluri minime Cu excepția cazurilor când este necesar la decolare sau la aterizare și a cazurilor când există o autorizare din partea Autorității competente, un zbor IFR va fi efectuat la un nivel care nu este situat sub altitudinea minimă de zbor stabilită și publicată în documentele de informare aeronautică (de către statul al cărui teritoriu este survolat) sau, acolo unde astfel de altitudini de zbor minime nu au fost stabilite, după cum urmează: 1. deasupra terenurilor înalte sau zonelor muntoase, la un nivel care este cu cel puțin 600 m (2.000
3. ft)deasupra celui mai înalt obstacol situat într-o suprafață cu raza de 8 km de la poziția estimată a aeronavei; ... 2. în alte locuri decât este specificat în a), la un nivel care este la cel puțin 300 m (1.000
4. ft)deasupra celui mai înalt obstacol situat într-o suprafață cu raza de 8 km de la poziția estimată a aeronavei. ... Notă - Poziția estimată a aeronavei va ține cont de precizia de navigație care poate fi obținută pe segmentul de rută relevant, având în vedere mijloacele de navigație și supraveghere disponibile. ... 3. Trecerea de la zborul IFR la zborul VFR 1. O aeronavă care decide să-și schimbe categoria zborului de la conformarea cu regulile de zbor instrumental la conformarea cu regulile de zbor la vedere, dacă s-a depus un plan de zbor, va notifica unitatea ATS competentă că zborul IFR este anulat și va comunică modificările de făcut la planul de zbor curent, corespunzător noilor condiții de zbor. ... 2. Atunci când o aeronavă care operează după regulile de zbor instrumental se află în, sau întâlnește, condiții meteorologice de zbor la vedere nu își va anula zborul IFR decât dacă anticipează și intenționează ca zborul să fie continuat pentru o perioadă de timp suficient de lungă în condiții meteorologice de zbor la vedere neîntrerupte. ... ... RACR-RA 5.020. Reguli aplicabile zborurilor IFR în spațiul aerian controlat 1. Zborurile IFR se vor conforma cu prevederile paragrafului 3.6 când sunt operate în spațiul aerian controlat. ... 2. Un zbor IFR ce operează în zbor de croazieră, în spațiul aerian controlat, va fi efectuat la un nivel de croazieră, sau, dacă este autorizat să folosească tehnicile de urcare de croazieră, între două niveluri sau deasupra unui nivel, care sunt alese după cum urmează: 1. din tabelele cu niveluri de croazieră din Anexa 3 ... 2. dintr-un tabel modificat cu niveluri de croazieră, când aceasta s-a specificat în conformitate cu Anexa 3 ... ... Excepție fac cazurile când corelarea nivelurilor cu traiectul, prevăzută aici, nu se va aplica pentru că s-a indicat altfel în autorizările ATC sau s-a specificat astfel de către autoritatea ATS competentă în Publicațiile de Informare Aeronautică (AIP). RACR-RA 5.030. Reguli aplicabile zborurilor IFR în afara spațiului aerian controlat 1. Nivele de croazieră Un zbor IFR care operează la nivelul de croazieră, în afara spațiului aerian controlat, va fi efectuat la un nivel de croazieră corespunzător traiectului său după cum este specificat: 1. în tabelele cu nivelele de croazieră din Anexa 3 ... 2. într-un tabel modificat cu nivelele de croazieră, când s-a specificat astfel în conformitate cu Anexa 3 ... Această prevedere nu interzice folosirea tehnicilor de urcare de croazieră de către aeronavele în zbor supersonic. ... 2. Comunicații Un zbor IFR care operează în afara spațiului aerian controlat, însă în interiorul unor zone sau către acestea sau de-a lungul rutelor desemnate de către autoritatea ATS competentă în conformitate cu cerințele paragrafului 3.3.1.2
5. c)sau
6. d)va menține o supraveghere a comunicației aer-sol, prin voce, pe canalul de comunicație corespunzător și va stabili comunicația bilaterală, după caz, cu unitatea ATS care asigură serviciul de informare a zborurilor. ... 3. Rapoarte de poziție Un zbor IFR care operează în afara spațiului aerian controlat și căruia i se cere de către autoritatea ATS competentă: 1. să depună un plan de zbor, ... 2. să mențină o supraveghere a comunicației aer-sol, prin voce, pe canalul corespunzător și să stabilească comunicația bilaterală după caz, cu unitatea ATS ce asigură serviciul de informare a zborurilor, trebuie să raporteze poziția în conformitate cu prevederile paragrafului 3.6.3 pentru zborurile controlate. ... ... Notă. - Aeronavele care doresc să folosească serviciul consultativ de trafic aerian în timp ce operează IFR în cuprinsul unui spațiu aerian consultativ specificat se vor conforma cu prevederile paragrafului 3.6, cu excepția faptului că planul de zbor și modificările la acesta nu fac obiectul autorizărilor ATC iar comunicația bilaterală va fi menținută cu unitatea care asigură serviciul consultativ de trafic aerian. Anexa nr. 1 SEMNE ȘI SEMNALE (Notă - vezi cap. 3.4.1, 3.4.2, 3.8.1, 3.8.2) 1. SEMNALE DE PERICOL ȘI DE URGENȚĂ Prevederile conținute în această anexă nu împiedică folosirea, de către un avion aflat în pericol, a oricărui mijloc de urgență pe care îl are la dispoziție pentru atragerea atenției, solicitarea asistenței sau transmiterea poziției sale. 1.1. Semnale de pericol Următoarele semnale, utilizate împreună sau separat, înseamnă apariția unui pericol grav și iminent și semnifică solicitarea de asistență imediată:
7. a)un semnal emis prin radiotelegrafie sau prin orice altă metodă de semnalizare constând în grupul SOS (... _ _ _ ... în Codul Morse); ...
8. b)un semnal de pericol în radiotelefonie constând în rostirea cuvântului MAYDAY; ...
9. c)un mesaj de pericol transmis prin legătură de date, a cărui emitere are sensul cuvântului MAYDAY; ...
10. d)rachete fumigene de culoare roșie, aprinse câte una la intervale scurte de timp; ...
11. e)parașuta de semnalizare arătând ca o lumină roșie; ... În conformitate cu Articolul 41 al Regulamentului Radio ITU (ref. la ns. 3268, 3270 și 3271) furnizează informații asupra semnalelor de alarmă pentru acționarea sistemelor automate de alarmare radiotelegrafică și radiotelefonică sunt:

(3268)Semnalul radiotelegrafic de alarmare constă într-o serie de douăsprezece linii transmise pe minut, durata fiecărei linii fiind de patru secunde și durata intervalului dintre două linii consecutive fiind de o secundă. Transmisia poate fi făcută manual dar se recomandă utilizarea unui mijloc automat.

(3270)Semnalul radiotelefonic de alarmare constă în două frecvențe audio de bază transmise alternativ. O frecvență va fi de 2200 Hz și cealaltă de 1300 Hz, durata fiecărui semnal fiind de 250 milisecunde.

(3271)Semnalul radiotelefonic de alarmare, generat cu mijloace automate, va fi transmis continuu pentru o perioadă de cel puțin 30 de secunde dar fără să depășească un minut; când este generat cu alte mijloace, semnalul trebuie transmis cât de continuu se poate pentru o perioadă de aproximativ un minut. ... 1.2. Semnale de urgență 1.2.1. Următoarele semnale, utilizate împreună sau separat, înseamnă că o aeronavă dorește să avertizeze asupra unor dificultăți care o constrâng să aterizeze, fără a solicita asistență imediată:

1. a)aprinderea și stingerea repetată a luminilor de aterizare; sau ...
2. b)aprinderea și stingerea repetată a luminilor de navigație în asemenea manieră încât să fie distinctă față de luminile intermitente de navigație. ... ... 1.2.2. Următoarele semnale, utilizate împreună sau separat, înseamnă că o aeronavă are de transmis un mesaj foarte urgent referitor la siguranța unei nave, aeronave sau vehicul, sau a unei persoane aflate la bord sau în raza sa vizuală:
3. a)un semnal emis prin radiotelegrafie sau prin orice alte metode de semnalizare constând în grupul XXX în Codul Morse; ...
4. b)un semnal de urgență în radiotelefonie constând în rostirea cuvintelor PAN, PAN; ...
5. c)un mesaj de urgență transmis prin legătură de date, a cărui emitere are sensul cuvintelor PAN, PAN. ... ... ... ... 2. SEMNALE UTILIZATE ÎN CAZUL INTERCEPTĂRII 2.1. Semnalele inițiate de aeronava interceptoare și răspunsurile aeronavei interceptate ... 2.2. Semnalele inițiate de aeronava interceptată și răspunsurile aeronavei interceptoare ... ... 3. SEMNALE VIZUALE UTILIZATE PENTRU AVERTIZAREA UNEI AERONAVE NEAUTORIZATE CARE ZBOARĂ ÎN SAU APROAPE SĂ INTRE ÎNTR-O ZONĂ DE RESTRICȚIE, INTERZISĂ SAU PERICULOASĂ Ziua sau noaptea, o serie de rachete de semnalizare lansate de la sol la intervale de 10 secunde, fiecare din ele degajând, prin explozie, lumini roșii și verzi sau steluțe, pentru a indica unei aeronave neautorizate că este în zbor într-o, sau aproape de, o zonă de restricție, interzisă sau periculoasă, și că trebuie să ia măsurile corective necesare. ... 4. SEMNALE PENTRU TRAFICUL DE AERODROM 4.1. Semnale luminoase și pirotehnice 4.1.1. Instrucțiuni Detalierea semnalelor din Fig. 1.1 Aprinderea intermitentă a luminilor de la balizajul pistei, căilor de rulare - semnifică - eliberați suprafața de manevră ... 4.1.2. Confirmările aeronavei
6. a)Când aeronava este în zbor: 1. Ziua – prin balansarea aripilor cu excepția situației în care aeronava se află pe laturile de bază și finale ale apropierii. ... ... 2. Noaptea – prin aprinderea și stingerea de două ori a luminilor de aterizare sau, dacă nu este echipată cu acestea, prin aprinderea și stingerea de două ori a luminilor de navigație ... ... ...
7. b)Când aeronava este la sol 1) Ziua – prin mișcarea eleroanelor sau a direcției ... ... 2) Noaptea – prin aprinderea și stingerea de două ori a luminilor de aterizare sau dacă nu este echipată cu acestea, prin aprinderea și stingerea de două ori a luminilor de navigație. ... ... ... ... ... 4.2. Semne vizuale dispuse la sol Pe aeroporturile unde activitatea de Aviație Generală asigură un număr mare de mișcări mijloacele vizuale vor fi dispuse în Suprafața de Semnalizare pentru a oferi informații privind conducerea și operațiunile de zbor. Suprafața de semnalizare va fi astfel amplasată, încât să fie vizibilă oricărui observator aflat la o înălțime de 300 m din toate direcțiile și pentru toate unghiurile mai mari de 10° deasupra orizontalei. Suprafața de semnalizare va fi o suprafață plană, orizontală și pătrată, cu latura de cel puțin 9 m. Culoarea suprafeței de semnalizare va fi astfel aleasă, încât să contrasteze cu culorile panourilor de semnalizare folosite și aceasta ar trebui delimitată cu un contur alb, de cel puțin 0,5 m lățime. Semnificația fiecărui semnal folosit și care este dispus în Suprafața de semnalizare sunt următoarele 4.2.1. Interzicerea aterizării Un panou pătrat de culoare roșie cu diagonale galbene și cu dimensiunile conform imaginii, așezat orizontal în zona de semnalizare arată că aterizarea este interzisă iar interdicția poate fi de lungă durată. Fig. 1.2. ... 4.2.2. Necesitatea unor precauții speciale în timpul procedurilor de apropiere sau aterizării. Un panou pătrat de culoare roșie cu o diagonală galbenă și cu dimensiunile conform imaginii, când este așezat orizontal în zona de semnalizare indică faptul că datorită stării necorespunzătoare a zonei de manevră sau din orice alte motive, sunt necesare precauții speciale ce trebuie luate la apropierea pentru aterizare sau la aterizare. Fig. 1.3. ... 4.2.3. Utilizarea pistelor și a căilor de rulare 4.2.3.1. O figură albă de forma unei haltere cu dimensiunile conform imaginii (Fig. 1.4) dispusă în zona de semnalizare arată că aeronava trebuie să aterizeze, să decoleze și să ruleze numai pe pistele și căile de rulare. ... 4.2.3.2. Aceeași figură ca mai sus cu dimensiunile conform imaginii, dispusă în zona de semnalizare (vezi 4.2.3.1), dar cu cercurile tăiate cu bare negre amplasate transversal și paralele între ele, arată că aeronava trebuie să aterizeze și decoleze numai de pe pistă, iar celelalte manevre nu se fac în apropierea pistelor sau căilor de rulare. Fig. 1.5. ... ... 4.2.4. Piste și căi de rulare închise Două bare încrucișate de o singură culoare contrastantă, albă sau galbenă, dispuse orizontal pe pistele și căile de rulare sau în părți ale acestora arată că suprafața în cauză este ne corespunzătoare mișcării aeronavelor. Fig. 1.6. ... 4.2.5. Direcțiile de aterizare sau decolare 4.2.5.1. Un "T" de aterizare alb sau portocaliu cu dimensiunile conform imaginii dispus orizontal în zona de semnalizare indică direcția de aterizare și decolare a unei aeronave, axa T-ului fiind paralelă cu această direcție brațele T-ului fiind către în față. (Fig. 1.7.) Dacă este utilizat noaptea, "T"-ul de aterizare este fie iluminat, fie delimitat cu lumini de culoare albă. ... 4.2.5.2. Un grup de două cifre dispuse vertical în apropierea turnului de control al aerodromului indică aeronavei aflate în zona de manevră direcția pentru decolare, exprimată în unități de câte 10 grade rotunjite la cea mai apropiată valoare divizibilă cu 10 a valorii capului magnetic. Fig. 1.8. ... ... 4.2.6. Turul de pistă pe dreapta Când este dispus într-o zonă de semnalizare sau orizontal la capătul pistei sau benzii în serviciu, o săgeată în culori contrastante cu vârful îndreptat spre dreapta arată că virajele se execută pe partea dreaptă înainte de aterizare și după decolare. Fig. 1.9. ... 4.2.7. Biroul de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO) Litera C dispusă vertical și colorată în negru pe fond galben și cu dimensiunile conform imaginii arată localizarea acestui birou. Fig. 1.10. ... 4.2.8. Zboruri de planoare în desfășurare O cruce dublă, albă sau de culoare contrastantă față de culoarea de fond, cu dimensiunile conform imaginii dispusă orizontal în zona de semnalizare arată că aerodromul este folosit de planoare și că zborul acestora este în curs de desfășurare. Fig. 1.11. ... 4.2.9. Un indicator de direcție a vântului trebuie amplasat astfel, încât să fie vizibil din aeronava aflată în zbor sau pe suprafața de mișcare și în așa fel, încât să nu fie influențat de curenții de aer determinați de obiectele apropiate. Amplasarea a cel puțin unui indicator de direcție a vântului va fi marcată printr-o bandă circulară cu diametrul de 15 m și lățimea de minim 1,2 m. Banda va fi centrată pe axul suportului și va avea o culoare astfel aleasă încât să-i permită o evidențiere adecvată, aceasta fiind de preferință de culoare albă. Indicatorul de direcție a vântului va fi în formă de trunchi de con, confecționat din material textil, va avea o lungime de cel puțin 3,6 m și un diametru, la capătul mai larg, de cel puțin 0,9 m. Acesta va fi construit astfel încât să dea o indicație clară privind direcția vântului la sol și o indicație generală privind viteza vântului. Culoarea sau culorile trebuie alese astfel încât să facă indicatorul de direcție a vântului vizibil și definit clar pe fundal, de la o înălțime de minim 300 m. Acolo unde este posibil, se recomandă folosirea unei singure culori, de preferință alb sau portocaliu. Unde este necesară folosirea unei combinații de două culori, pentru a fi evidențiate în contrast cu fundalul, acestea trebuie să fie de preferință portocaliu și alb, roșu și alb, sau roșu și negru, și trebuie aranjate în cinci benzi alternative, prima și ultima fiind culorile cele mai închise. Pe aerodromurile destinate folosirii pe timp de noapte, vor fi luate măsuri pentru iluminarea a cel puțin unui indicator de direcție a vântului. ... ... 4.3. Alte semne folosite în mod curent pe aerodromuri sau terenuri temporare. 4.3.1. Un disc alb cu dimensiunile stabilite în imagine dispus deasupra brațelor intersectate semnifică faptul că direcția de decolare și direcția de aterizare nu coincid neapărat. ... 4.3.2. Două discuri unite printr-o bandă, albe, având un "L" roșu dispus perpendicular pe bandă, cu dimensiunile conform imaginii, permite avioanelor și planoarelor să decoleze/aterizeze atât pe pista de decolare/aterizare cât și pe suprafața de pe aerodrom marcată cu un L alb. ... 4.3.3. Un H alb cu dimensiunile conform imaginii indică faptul că elicopterele vor ateriza/decola numai în zona marcată cu un H mare alb. ... ... 4.4. Semnalele și marcajele pe un aerodromuri unde nu este stabilită o suprafață de semnalizare. 4.4.1. Un panou sau steag constând într-o suprafață cu pătrate roșii și galbene. Dispus în mod normal pe turnul de control sau pe catarg, indică aeronavelor cerința rulării în concordanță cu dispozițiile serviciilor de trafic. ... 4.4.2. Un H alb dispus în zona de aterizare indică o zonă rezervată decolării/aterizării elicopterelor ... 4.4.3. O cruce dublă albă dispusă în zona de aterizare indică o zonă rezervată decolării/aterizării planoarelor. ... 4.4.4. O literă "L" mare, albă dispusă în zona de aterizare indică o zonă înierbată pentru aterizarea și decolarea aeronavelor ușoare. ... 4.4.5. O cruce mare galbenă dispus într-o zonă aleasă a aeroportului. indică o zonă rezervată pentru largarea cablului de remorcare. ... 4.4.6. Benzi verticale portocalii și albe dispuse la intervale egale la limita de proprietate a aerodromului sunt folosite la delimitare și bornare, pentru a atrage atenția în zonele în care vizibilitatea este insuficientă. ... 4.4.7. Marcaje în portocaliu și alb la dimensiunile și modelul indicat. Dispuse de-a lungul marginii zonei desemnate delimitează o zonă considerată improprie a fi folosită de aeronave. ... 4.4.8. Balize paralelipipedice cu secțiune triunghiulară vopsite în alb și roșu (negru) la mărimile indicate dispuse la marginile pistei pentru marcarea limitelor acesteia. ... 4.4.9. În plus la aerodrom pot fi dispuse alte semnale, având semnificațiile descrise mai jos, suspendate de un catarg în vecinătatea suprafeței de semnalizare. ... ... 4.5. Semnale dispuse pe catarg 4.5.1. O sferă neagră suspendată de un catarg semnifică faptul că direcția de decolare și direcția de aterizare nu sunt neapărat aceleași. ... 4.5.2. Două sfere roșii suspendate de catarg semnifică faptul că o activitate de zbor cu planorul este în desfășurare. ... 4.5.3. Un steag dreptunghiular de culoare verde suspendat de catarg semnifică faptul că în turul de pistă virajele trebuie executate pe partea dreaptă. ... ... ... 5. SEMNALE PENTRU DIRIJAREA LA SOL 5.1. De la dispecerul de sol către aeronavă 5.1.1. Semnificația semnalelor obligatorii efectuate de Dispecerul de sol pentru dirijarea aeronavelor precum și a semnelor făcute de piloți sunt descrise în Tabelul A. Alte semne utilizate în mod frecvent sunt ilustrate în Tabelul B. ... 5.1.2. Mijloacele de semnalizare (paletele, barele luminoase, lanternele electrice etc.) vor fi utilizate de dispecerul de sol/controlorul de trafic aerian dirijare sol (persoană autorizată intern în cazul aerodromurilor) pentru a facilita observarea lor de către pilot. Acesta va fi poziționat cu fața la aeronavă după cum urmează:
8. a)pentru aeronave cu aripi fixe, în fața extremității planului stâng, unde poate fi văzut cel mai bine de către pilot; ...
9. b)pentru elicoptere, în locul în care este cel mai vizibil de către pilot. ... (la 22-04-2010, Subpunctul 5.1.2. din Punctul 5.1. , Punctul 5. , Anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010 ) ... 5.1.3. Semnificația semnalelor este aceeași și în cazul paletelor, barelor luminoase sau lanternelor. ... 5.1.4. Pentru dispecerul de sol poziționat cu fața la aeronavă, motoarele aeronavei sunt numerotate, de la dreapta la stânga (ex. motorul 1 este motorul exterior din partea stângă a aeronavei). ... 5.1.5. Semnalele marcate cu simbolul (simbol elicopter) sunt destinate utilizării de către elicoptere în zbor la punct fix. ... 5.1.6. Referitor la palete, acestea pot fi palete gen tenis de masă vopsite în culori fluorescente sau mănuși fluorescente (numai pe timp de zi). ... 5.1.7. Noaptea în amurg sau în condiții de vizibilitate scăzută este obligatorie folosirea barelor luminoase sau lanternelor electrice. ... 5.1.8. Pentru a nu crea confuzie echipajelor, pe toată perioada cât Controlorii Trafic Aerian Dirijare Sol desfășoară activități de dirijare a aeronavelor sau de coordonare a activității pe suprafețele de mișcare, au obligația de a purta echipament distinctiv, vizibil atât ziua cât și noaptea, cu elemente reflectorizante și diferențiat în codul culorilor de restul personalului cu activități pe suprafața de mișcare. Prevederile referitoare la dispecerul semnalizator se aplică și la dispecerul de dirijare sol. ... 5.1.9. Înaintea utilizării semnalelor următoare, dispecerul semnalizator se va asigura că zona în care urmează să fie dirijată aeronava este liberă de obiecte cu care aeronava, conformându-se cu 3.4.1, s-ar putea ciocni. ... ... 5.2. De la pilot către dispecer Aceste semnale vor fi folosite de către pilot în cabină cu mâinile la vederea dispecerului de sol și iluminate pentru a facilita observarea corespunzătoare de către acesta. Motoarele aeronavei sunt numerotate în raport cu dispecerul de sol care este poziționat cu fața către aeronavă de la dreapta la stânga (de ex. Motorul nr. 1 este motorul exterior din partea sa dreaptă). 5.2.1. Frâne Momentul când pumnul este strâns sau degetele extinse indică momentul punerii respectiv al eliberării frânelor.
10. a)Frânele puse: brațul și mâna întinse, cu degetele extinse, orizontal în fața feței, apoi pumnul strâns. ...
11. b)Frânele eliberate: brațul întins, pumnul strâns, orizontal în fața feței, apoi degetele vor fi extinse. ... ... 5.2.2. Cale
12. a)Calele puse: brațele întinse, cu palmele spre exterior, mâinile vor fi mișcate înspre interior pentru a fi încrucișate în fața feței. ...
13. b)Calele eliberate: mâinile încrucișate în fața feței, palmele spre exterior, mâinile vor fi mișcate spre exterior. ... ... 5.2.3. Gata pentru pornirea motorului (motoarelor). Palma va fi desfăcută indicând cu degetele extinse numărul motorului ce urmează a fi pornit. ... ... 5.3. Semnalele serviciilor tehnic/comunicații 5.3.1. Semnalele manuale vor fi folosite doar în cazul în care nu este posibilă comunicarea verbală. ... 5.3.2. Dispecerul de sol se va asigura de confirmarea primirii acestor semnale din partea echipajului de zbor. Semnalele serviciilor tehnice/comunicații sunt incluse în Anexa 1 Tabelul A: Semnale obligatorii efectuate de Dispecerul de sol pentru dirijarea aeronavelor precum și semne făcute de piloți (la 22-04-2010, Paragraful 1 din Tabelul A a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010 ) (la 22-04-2010, Paragraful 21 a fost abrogat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010, iar textul a fost renumerotat ) Tabelul B: Semnificația altor semnale folosite în mod curent de Dispeceri de sol și de piloți Dispecerul dirijare sol își semnalizează prezența și dă indicații pilotului atunci când condițiile de circulație pe aerodrom necesită aceasta. ... ... ... 6. SEMNALIZARE STANDARD, CU MÂINILE, PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Următoarele semnale făcute cu mâna sunt stabilite ca minim necesar pentru comunicații de urgență între personalul implicat în acțiunile de salvare și de stingere a incendiilor (coordonator/agenți de salvare și stingere), echipajele de comandă și/sau echipajele de cabină ale aeronavelor implicate în incident. Semnalele de urgență ar trebui să se facă din partea stângă față a aeronavei pentru echipajul aflat în cabină. Notă: În scopul comunicării eficiente cu echipajul de cabină, semnalizarea cu brațele a situațiilor de urgență poate fi făcută de către agenți de salvare și stingere și de pe alte poziții. 1. RECOMANDĂ EVACUAREA - evacuare recomandată de către coordonatorul situației de urgență în scopul salvării ocupanților aeronavei și al intervenției contra incendiului, în baza evaluării, din exterior, a stării navei. Brațul stâng întins în față și ținut la orizontală, cu antebrațul ridicat la nivelul ochilor. Executați cu brațul un semn de mișcare către înapoi. Mâna dreaptă este lipită de corp Noaptea - la fel, dar cu baghete luminoase ... 2. RECOMANDĂ OPRIREA - oprirea evacuării aflate în curs de desfășurare sau oprirea deplasării aeronavei ori oprirea altor activități aflate în desfășurare Mâinile în fața capului - încrucișate în dreptul încheieturilor Noaptea - la fel, dar cu baghete luminoase ... 3. URGENȚĂ ÎNLĂTURATĂ - nu sunt evidente condiții periculoase, în afara aeronavei, sau "totul este în regulă Mâinile întinse spre exterior și în jos, la un unghi de 45 grade. Mâinile se mișcă simultan spre interior mai jos de talie până se încrucișează la nivelul încheieturilor, după care revin la poziția inițială Noaptea - la fel, dar cu baghete luminoase ... 4. INCENDIU Se mișcă mâna dreaptă sub forma cifrei 8 (opt), de la umăr către genunchi, indicându-se, în același timp, cu mana stângă zona incendiului Noaptea - la fel, dar cu baghete luminoase ... (la 22-04-2010, Anexa nr. 1 a fost completată de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010 ) ... Anexa nr. 2 INTERCEPTAREA AERONAVELOR CIVILE (Notă - vezi cap. 3, paragraful 3.080. din prezentul RACR-RA) 1. Principii generale 1.1.
14. a)Interceptarea aeronavelor civile va fi luată numai ca o ultimă măsură.
15. b)Dacă este întreprinsă, interceptarea se va limita la determinarea identității aeronavei, în afară de cazul în care este necesară aducerea aeronavei pe traiectul planificat, situație în care aceasta va fi direcționată în afara spațiului aerian național, a zonelor interzise, zonelor cu restricție sau periculoase sau va fi dirijată să efectueze o aterizare pe un aerodrom desemnat. ...
16. c)Nu vor fi întreprinse exerciții de antrenament pentru intercepția aeronavelor civile. ...
17. d)Instrucțiunile de navigație și informațiile transmise în legătură cu aceasta vor fi date aeronavei interceptate prin radio ori de câte ori poate fi stabilită legătura bilaterală radio, și ...
18. e)în situația în care aeronavei civile interceptate i se cere să aterizeze în teritoriul survolat se va avea grijă ca aerodromul destinat să fie corespunzător unei aterizări în siguranță pentru tipul respectiv de aeronavă. ...
19. f)Aeronavele interceptoare se vor abține de la folosirea armamentului împotriva aeronavelor civile în zbor. ... ... 1.2. Metoda standard pentru manevrele executate de aeronava interceptoare față de o aeronavă civilă este prezentată în Anexa 6 ... 1.3. Când este disponibil radarul secundar de supraveghere sau ADS-B , acesta va fi folosit pentru identificarea aeronavelor civile în zonele unde acestea pot fi supuse interceptării. (la 22-01-2008, Pct. 1.3. din anexa 2 la RACR-RA "Interceptarea aeronavelor civile" a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) ... ... 2. Acțiunile aeronavei interceptate 2.1. O aeronavă civilă care este interceptată de o altă aeronavă trebuie imediat:
20. a)să urmeze instrucțiunile date de aeronava interceptoare, să interpreteze și să răspundă corespunzător la semnalele vizuale în conformitate cu cele prevăzute în anexa 1 la prezenta; ...
21. b)să notifice, de îndată ce este posibil, unitatea ATS competentă; ...
22. c)să încerce să stabilească comunicația radio cu aeronava interceptoare sau cu unitatea corespunzătoare de conducere a interceptării, efectuând un apel general pe frecvența de urgență de 121,5 MHz, comunicând identitatea și natura zborului; dacă contractul nu a putut fi stabilit și, dacă este posibil, să repete acest apel pe frecvența de urgență de 243 MHz; ...
23. d)dacă este echipată cu transponder SSR, să selecteze Modul A și Codul 7700, dacă nu s-a dispus altfel de către unitatea ATS competentă. ...
24. e)să selecteze funcțiunea corespunzătoare de urgență dacă este echipată cu ADS-B sau ADS-C, dacă nu sunt furnizate alte instrucțiuni de către unitatea de trafic aerian corespunzătoare. (la 22-01-2008, Litera
25. e)a pct. 2.1. din anexa 2 la RACR-RA "Interceptarea aeronavelor civile" a fost introdusă de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 25 din 11 ianuarie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 49 din 22 ianuarie 2008. ) ... ... 2.2. Dacă orice instrucțiuni primite prin radio de la orice sursă contravin celor transmise de aeronava interceptoare prin semnale vizuale, aeronava interceptată va solicită clarificări imediate, în timp ce va continua să se conformeze instrucțiunilor vizuale date de aeronava interceptoare. ... 2.3. Dacă orice instrucțiuni primite prin radio de la orice sursă contravin celor transmise de aeronava interceptoare prin radio, aeronava interceptată va solicita clarificări imediate, în timp ce va continua să se conformeze instrucțiunilor radio date de aeronava interceptoare. ... ... 3. Comunicații radio în timpul interceptării Dacă este stabilit contactul radio în timpul interceptării dar comunicația într-o limbă comună nu este posibilă, se vor face încercări de transmitere și confirmare a instrucțiunilor și a informațiilor esențiale, prin utilizarea expresiilor și pronunțiilor din Tabelul A2.1, transmițând fiecare frază de câte două ori. TABELUL A2-1 ------- *1) - În coloana a 2-a silabele accentuate sunt subliniate. *2) - Indicativul cerut să fie dat este cel folosit în comunicările radiotelefonice cu unitățile serviciilor trafic aerian și corespunzător cu identificarea aeronavei din planul de zbor. *3) - Împrejurările pot să nu permită întotdeauna, sau nu este de dorit, utilizarea frazei "HI JACK". ... Anexa nr. 3 Tabele cu niveluri de croazieră Niveluri de croazieră care trebuie respectate RVSM - ÎN PICIOARE
26. a)În regiunile în care altitudinea este exprimată în picioare, în baza unor acorduri regionale de navigație aeriană și conform condițiilor specificate în această reglementare, se aplică o eșalonare minimă pe verticală (VSM) de 1.000 ft între nivelurile de zbor de la FL 290 până la FL 410 inclusiv*): DIRECȚIE MAGNETICĂ DE ZBOR**) Notă ... *) Fac excepție cazurile în care, în baza unor acorduri regionale de navigație aeriană, este prevăzută utilizarea unui tabel modificat al nivelurilor de zbor, bazat pe o eșalonare minimă verticală nominală de 1.000 ft (300 m), de către aeronave care operează peste FL 410 în zonele desemnate ale spațiului aerian, în condițiile specificate. **) Direcția magnetică sau, în regiunile polare la latitudini mai mari de 70 grade și în extensiile la aceste zone așa cum sunt indicate de către autoritatea ATS competentă, direcția de rețea (grid tracks) determinată de linii paralele cu meridianul Greenwich, suprapusă pe o hartă polară stereografică în care direcția către nordul magnetic este folosită ca nord rețea (Grid North). ***) Cu excepția cazurilor când, în baza unor acorduri regionale de navigație aeriană, pe direcțiile de la 090 la 269 grade și de la 270 la 089 grade, sunt specificate direcții predominante de trafic și proceduri de tranziție corespunzătoare asociate acestora. Notă ... Materialul de îndrumare referitor la eșalonarea verticală se află în Manualul de implementare a eșalonării verticale minime de 300 m (1.000
27. ft)între FL 290 și FL 410 inclusiv (OACI doc. 9574) și pentru spațiul EUR RVSM în Manualul ATC pentru asigurarea eșalonării verticale minime (RVSM) în Europa (doc. EUROCONTROL ASM.ET.1:ST.13.5000). ... RVSM - ÎN METRI
28. b)În regiunile în care altitudinea este exprimată în metri, în baza unor acorduri regionale de navigație aeriană și conform condițiilor specificate în această reglementare, se aplică o eșalonare minimă pe verticală (VSM) de 300 m între 8.900 metri și 12.500 metri inclusiv*): DIRECȚIE MAGNETICĂ DE ZBOR**) Notă ... *) Fac excepție cazurile în care, în baza unor acorduri regionale de navigație aeriană, este prevăzută utilizarea unui tabel modificat al nivelurilor de zbor, bazat pe o eșalonare minimă verticală nominală de 1.000 ft (300 m), de către aeronave care operează peste FL 410 în zonele desemnate ale spațiului aerian, în condițiile specificate. **) Direcția magnetică sau, în regiunile polare la latitudini mai mari de 70 grade și în extensiile la aceste zone așa cum sunt indicate de către autoritatea ATS competentă, direcția de rețea (grid tracks) determinată de linii paralele cu meridianul Greenwich, suprapusă pe o hartă polară stereografică în care direcția către nordul magnetic este folosită ca nord rețea (Grid North). ***) Cu excepția cazurilor când, în baza unor acorduri regionale de navigație aeriană, pe direcțiile de la 090 la 269 grade și de la 270 la 089 grade, sunt specificate direcții predominante de trafic și proceduri de tranziție corespunzătoare asociate acestora. Notă ... Materialul de îndrumare referitor la eșalonarea verticală se află în Manualul de implementare a eșalonării verticale minime de 300 m (1.000
29. ft)între FL 290 și FL 410 inclusiv (OACI doc. 9574) și pentru spațiul EUR RVSM în Manualul ATC pentru asigurarea eșalonării verticale minime (RVSM) în Europa (doc. EUROCONTROL ASM.ET.1:ST.13.5000). ... NON-RVSM - ÎN PICIOARE
30. c)În alte regiuni în care unitatea de măsură primară utilizată este exprimată în picioare: DIRECȚIE MAGNETICĂ DE ZBOR*) Notă ... *) Direcția magnetică sau, în regiunile polare la latitudini mai mari de 70 grade și în extensiile la aceste zone așa cum sunt indicate de către autoritatea ATS competentă, direcția de rețea (grid tracks) determinată de linii paralele cu meridianul Greenwich, suprapusă pe o hartă polară stereografică în care direcția către nordul magnetic este folosită ca nord rețea (Grid North). **) Cu excepția cazurilor când, în baza unor acorduri regionale de navigație aeriană, pe direcțiile de la 090 la 269 grade și de la 270 la 089 grade, sunt specificate direcții predominante de trafic și proceduri de tranziție corespunzătoare asociate acestora. Notă ... Materialul de îndrumare referitor la eșalonarea verticală se află în Manualul de implementare a eșalonării verticale minime de 300 m (1.000
31. ft)între FL 290 și FL 410 inclusiv (OACI doc. 9574) și pentru spațiul EUR RVSM în Manualul ATC pentru asigurarea eșalonării verticale minime (RVSM) în Europa (doc. EUROCONTROL ASM.ET.1:ST.13.5000). ... NON-RVSM - ÎN METRI
32. d)În alte regiuni în care unitatea de măsură primară utilizată este metrul: DIRECȚIE MAGNETICĂ DE ZBOR*) Notă ... *) Direcția magnetică sau, în regiunile polare la latitudini mai mari de 70 grade și în extensiile la aceste zone așa cum sunt indicate de către autoritatea ATS competentă, direcția de rețea (grid tracks) determinată de linii paralele cu meridianul Greenwich, suprapusă pe o hartă polară stereografică în care direcția către nordul magnetic este folosită ca nord rețea (Grid North). **) Cu excepția cazurilor când, în baza unor acorduri regionale de navigație aeriană, pe direcțiile de la 090 la 269 grade și de la 270 la 089 grade, sunt specificate direcții predominante de trafic și proceduri de tranziție corespunzătoare asociate acestora. Notă ... Materialul de îndrumare referitor la eșalonarea verticală se află în Manualul de implementare a eșalonării verticale minime de 300 m (1.000
33. ft)între FL 290 și FL 410 inclusiv (OACI doc. 9574) și pentru spațiul EUR RVSM în Manualul ATC pentru asigurarea eșalonării verticale minime (RVSM) în Europa (doc. EUROCONTROL ASM.ET.1:ST.13.5000). ... (la 22-04-2010, Anexa nr. 3 a fost modificată de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 276 din 7 aprilie 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010 ) Anexa nr. 4 BALOANE LIBERE NEPILOTATE (Notă - Vezi cap. 3 din prezenta reglementare) 1. Clasificare Baloanele libere nepilotate (vezi Fig. A4.1.) sunt clasificate astfel:
34. a)ușoare: un balon liber nepilotat care duce o încărcătură formată din unul sau mai multe pachete (cutii) cu o masă totală mai mică de 4 kg, exceptând cazul în care este calificat ca balon greu conform cu
35. c)2), 3), sau 4) de mai jos; sau ...
36. b)medii: un balon liber nepilotat care duce o încărcătură formată din 2 sau mai multe pachete (cutii) cu o masă totală mai mare de 4 kg dar mai mică de 6 kg, exceptând cazul în care este calificat ca balon greu conform cu
37. c)2), 3), sau 4) de mai jos; sau ...
38. c)grele: un balon liber nepilotat care duce o încărcătură care: 1) are masa totală de 6 kg sau mai mare; sau ... 2) conține un pachet de 3 kg sau mai mult; sau ... 3) conține un pachet cu masa de 2 kg sau mai mult și cu masa pe unitatea de suprafață mai mare de 13 g/cmp; sau ... 4) utilizează o coardă sau alt mijloc de suspendare a încărcăturii care necesită o forță de impact de 230 N sau mai mare pentru a detașa încărcătura suspendată de balon. ... Notă: Masa pe unitatea de suprafață de la pct.
39. c)alin. 3) este