Reglementării tehnice

REGLEMENTĂRII TEHNICE "Ghid privind inspecţia energetică a cazanelor şi a sistemelor de încălzire din clădiri", indicativ GEx 010 - 2013 Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 373 bis din 25 iunie 2013 ------- Notă ... *) Aprobat de Ordinul nr. 2.121, din 6 iunie 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 25 iunie 2013.

CUPRINS 1. Introducere 1.1. Scopul lucrării 1.2. Domeniul de aplicare 2. Procedura generală de inspecţie 2.1. Consideraţii generale 2.2. Inspecţia energetică a cazanelor 2.3. Inspecţia energetică a sistemelor de încălzire 2.4. Gradul de complexitate a inspecţiei energetice 2.5. Recomandări 2.6. Raportul de inspecţie 3. Procedura de inspecţie a cazanelor 3.1. Identificarea gradului de complexitate a inspecţiei 3.2. Identificarea cazanului 3.3. Procurarea documentaţiei 3.4. Inspecţia vizuală a cazanului 3.5. Starea de întreţinere a cazanului 3.6. Verificarea funcţionalităţii cazanului 3.7. Sistemul de automatizare al cazanului 3.8. Citirea aparatelor de măsură 3.9. Evaluarea performanţei cazanului 3.10. Raportul de inspecţie a cazanului şi recomandări 4. Procedura de inspecţie a sistemelor de încălzire 4.1. Identificarea gradului de complexitate a inspecţiei 4.2. Pregătirea inspecţiei energetice a sistemului de încălzire 4.3. Identificarea sistemului de încălzire 4.4. Verificarea funcţionalităţii sistemului de încălzire 4.5. Stadiul de întreţinere a sistemului de încălzire 4.6. Sistemul de automatizare al sistemului de încălzire 4.7. Consumul de combustibil pentru generarea de energie termică 4.8. Sistemul de emisie a căldurii 4.9. Controlul sistemului de emisie a căldurii 4.10. Sistemul de distribuţie a căldurii 4.11. Sistemul de generare a energiei termice 4.12. Verificarea capacităţii sistemului de generare 4.13. Sistemul de preparare a apei calde menajere 4.14. Raportul de inspecţie al sistemului de încălzire şi recomandări 5. Raportul de inspecţie 5.1. Raportul de inspecţie a centralei termice şi a cazanelor Fişa de inspecţie a cazanelor - FIC Fişa de inspecţie a sistemului de asigurare - FA Fişa de inspecţie a pompelor - FP 5.2. Raportul de inspecţie a instalaţiei de încălzire Fişa de inspecţie a sistemului de emisie a căldurii - FIE Fişa de inspecţie a sistemului de distribuţie a căldurii - FID Fişa de inspecţie a sistemului de alimentare cu căldură - FIG Fişa de inspecţie a sistemului de alimentare cu apă caldă de consum - FIA Anexe informative Anexa A - Inspecţia vizuală a cazanelor şi verificarea setărilor de bază ale cazanelor Anexa B - Analiza gazelor de ardere Anexa C - Evaluarea consumului de combustibil şi energii auxiliare pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră Anexa D - Verificarea sistemului de evacuare a gazelor de ardere Anexa E - Verificarea puterii termice a cazanului Anexa F - Stabilirea eficienţei sezoniere a cazanului Anexa G - Evaluarea necesarului de căldură al clădirilor pentru inspecţia cazanelor şi a sistemelor de încălzire

Anexa H - Evaluarea amortizării investiţiei făcute pentru înlocuirea cazanului Anexa I - Inspecţia sistemului de distribuţie a căldurii Anexa J - Inspecţia sistemului de emisie a căldurii Anexa K - Stratificarea termică în încăperile cu înălţimi mari ale plafonului Anexa L - Inspecţia sistemului de alimentare cu apă caldă menajeră Anexa M - Lista cu posibile recomandări de sporire a eficienţei energetice a cazanelor şi a sistemelor de încălzire Bibliografie (documente de referinţă) 1. Introducere 1.1. Scopul lucrării Ghidul privind inspecţia energetică a cazanelor şi a sistemelor de încălzire din clădiri este elaborat pentru a răspunde cerinţelor Directivei europene 2010/31/UE în ceea ce priveşte inspecţia energetică a cazanelor care utilizează combustibil neregenerabil sau alte tipuri de combustibil şi a sistemelor de încălzire, precum şi cele din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare.

În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, Legea nr. 372/2005 prevede:

Conform Directivei 2010/31/UE : "După fiecare inspecţie a unui sistem de încălzire (...) se elaborează un raport de inspecţie. Fiecare raport de inspecţie cuprinde rezultatul inspecţiei energetice desfăşurate în conformitate cu art. 14 (8) şi include recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a sistemului inspectat." ..... "Raportul de inspecţie este înmânat proprietarului sau locatarului clădirii."

Prezentul Ghid de inspecţie, respectă aceste indicaţii şi cuprinde proceduri de inspecţie, proceduri de măsurare, date de calcul, valori de referinţă, recomandări pentru creşterea eficienţei energetice a cazanelor şi a sistemelor de încălzire precum şi documentele care compun raportul de inspecţie.

Ghidul de inspecţie elaborat se extinde şi la inspecţia centralei termice pe ansamblu, întrucât performanţa energetică a furnizării energiei termice implică întreg ansamblul de echipamente din centrala termică.

1.2. Domeniul de aplicare Ghidul privind inspecţia energetică a cazanelor şi a sistemelor de încălzire din clădiri, este elaborat pe baza standardului european EN ISO 15378 şi a reglementărilor naţionale privind exploatarea şi întreţinerea cazanelor şi a sistemelor de încălzire.

Ghidul se aplică centralelor termice şi sistemelor de încălzire din clădiri care utilizează ca agent termic apa caldă.

Ghidul precizează proceduri de inspecţie energetică, metodologii de calcul şi măsurare a parametrilor specifici şi indică recomandări privind măsurile de creştere a performanţei energetice şi scădere a consumului de energie şi a emisiilor de CO(2) la nivelul cazanelor şi a sistemelor de încălzire.

Inspecţia energetică a cazanelor nu înlocuieşte verificarea tehnică la punerea în funcţiune şi verificarea tehnică periodică "în scopul evaluării măsurii în care aparatul satisface cerinţele de funcţionare în condiţii de siguranţă" aşa cum se precizează în reglementarea tehnică PT A1-2010 "Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale d 400 kW" elaborată de ISCIR.

Procedurile de bază referitoare la inspecţia energetică a centralelor termice, a cazanelor şi a sistemelor de încălzire sunt descrise în capitole separate.

Ghidul de inspecţie face referiri la următoarele categorii de cazane:

Procedurile prezentate în ghidul de inspecţie a cazanelor şi a sistemelor de încălzire se aplică următoarelor componente:

Ghidul de inspecţie se constitue într-un instrument de lucru concis, sintetic şi unitar care permite efectuarea inspecţiilor cazanelor şi instalaţiilor de încălzire din punct de vedere al performanţei energetice, pe baza unui document tehnic naţional. Ghidul prezintă forma Raportului de inspecţie a centralei termice şi a cazanelor precum şi fişele de inspecţie a echipamentelor din centrala termică. De asemenea, este detaliat Raportul de inspecţie a sistemului de încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum.

Pentru a sprijini activitatea experţilor tehnici atestaţi în domeniul performanţei energetice a instalaţiilor din clădiri, Ghidul este însoţit de un număr de Anexe care se referă la detalii privind efectuarea unor măsurări, la indicaţii privind valori de referinţă şi la metode de calcul a valorilor care conduc la concluzii privind funcţionarea cazanelor şi a sistemelor de încălzire. În Anexe, sunt indicate o serie de recomăndari privind creşterea performanţei energetice şi reducerea consumului de combustibil pe care expeţii tehnici atestaţi pot să le propună în raportul de inspecţie, fără a fi exhaustive.

Domeniul de aplicare este cel specificat în Legea nr. 372/2005, aşa cum s-a menţionat la paragraful 1.1.

Ghidul de inspecţie se adesează în primul rand specialiştilor atestaţi care au dreptul să efectueze astfel de inspecţii energetice pentru instalaţiile termice aferente clădirilor. De asemenea, lucrarea poate fi un document tehnic util şi pentru specialiştii din domeniul instalaţiilor pentru clădiri şi/sau pentru specialiştii autorizaţi care se ocupă de exploatarea şi intreţinerea aparatelor şi echipamentelor termice.

1.3. Terminologie, notaţii Următoarele expresiile utilizate în cuprinsul prezentei reglementări au următorul înţeles:

Terminologia şi notaţiile utilizate în această reglementare tehnică sunt în concordanţă cu termenii şi definiţiile folosite în normele româneşti din domeniu, respectiv: ● Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare; ● Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare; ● Normativul pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală; ● Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor;

Terminologia corespunde de asemenea, documentelor tehnice specificate în bibliografia indicată în această reglementare.

Procedurile de măsurare şi metodologiile de calcul corespunzătoare inspecţiei cazanelor şi sistemelor de încălzire din clădiri se găsesc detaliate în Anexele informative ale lucrării.

2.2. Inspecţia energetică a cazanelor Metodele şi procedurile de inspecţie energetică a cazanelor vizează:

2.3. Inspecţia energetică a sistemelor de încălzire Metodele şi procedurile de inspecţie a sistemelor de încălzire se referă la:

2.4. Gradul de complexitate a inspecţiei Gradul de complexitate a inspecţiei energetice a cazanelor şi a sistemelor de încălzire se stabilesc în conformitate cu unul sau mai mulţi din următorii parametrii:

Raportul de inspecţie şi Fişele de inspecţie a echipamentelor sunt prezentate sub o formă unică. Complexitatea diferită a inspecţiei este semnalată prin neglijarea anumitor categorii de informaţii în cadrul formularului. Ca urmare nu vor mai fi necesare anumite tipuri de măsurări şi anumite etape ale inspecţiei pentru echipamentele specificate.

2.5. Recomandări În capitolul 4.11.2 sunt specificate criteriile generale privind recomandările ce trebuie făcute în urma inspecţiei cazanului, atunci când este necesar.

În capitolul 4.14.2 sunt precizate criteriile generale privind recomandările ce trebuie făcute în urma inspecţiei sistemului de încălzire, atunci când este necesar.

2.6. Raportul de inspecţie În urma inspecţiei energetice a centralei termice, a cazanelelor şi a sistemelor de încălzire, rezultatele se consemnează într-un raport de inspecţie pentru a putea fi prezentate spre însuşire beneficiarilor şi responsabililor pentru operarea şi întreţinerea echipamentelor din centrala termică sau a sistemelor de încălzire.

Raportul trebuie să includă: ● identificarea cazanului, echipamentelor sau sistemului de încălzire; ● identificarea gradului de complexitate a inspecţiei energetice; ● descrierea oricărei activităţi (de ex. de ajustare, de setare) care a fost efectuată în timpul inspecţiei energetice; ● valorile înregistrate şi/sau măsurate în conformitate cu cerinţele fişei de inspecţie; ● sursa datelor înregistrate; ● valori de referinţă, în conformitate cu cerinţele fişei de inspecţie; ● recomandări, atunci când este necesar;

În cadrul raportului, trebuie indicate valorile de referinţă, comparativ cu valorilor efective corespunzătoare.

Raportul de inspecţie este însoţit de următoarele documente:

Raportul de inspecţie, rezultatele şi documentaţia trebuie arhivate şi păstrate disponibile ca referinţă pentru inspecţiile următoare, atât de către expertul tehnic atestat cât şi de către beneficiar.

Expertul tehnic atestat va întocmi şi va păstra un "Registru de evidenţă al inspecţiilor privind performanţa energetică".

Valorile care reprezintă performanţa energetică a cazanelor şi a sistemelor de încălzire rezultate în urma inspecţiei energetice pot fi utilizate în calculele privind certificarea şi auditul energetic al clădirilor.

3.2. Identificarea cazanului Informaţiile referitoare la utilizator, clădire şi identificarea cazanului se vor înregistra aşa cum se specifică în fişa de inspecţie a cazanelor FIC.

Se precizează în raport sursa informaţiilor înregistrate.

3.3. Procurarea documentaţiei Se procură şi se identifică documentele disponibile relevante care pot fi utile în cadrul inspecţiei energetice, ca de exemplu: instrucţiuni de punere în funcţiune a cazanului sau a sistemului de încălzire, rapoarte de inspecţie anterioare, rapoarte de întreţinere, facturi de combustibil, informaţii referitoare la exploatare, documentaţia de proiectare, etc.

Dacă cazanul are "Livretul aparatului" şi inspecţia periodică efectuată de către RVT(personal tehnic de specialitate, responsabil cu verificarea tehnică) conform reglementării tehnice PT A1 - 2010 emise de ISCIR, în perioada de valabilitate, pot fi preluate datele de identificare a aparatului şi informaţii privind verificările efectuate din Anexa 3 la acest document.

Dacă cazanul, centrala termică sau instalaţia de încălzire beneficiază de un contract de service şi întreţinere, pot fi utilizate datele din rapoartele periodice de mentenanţă, dar nu mai vechi de un an.

3.4. Inspecţia vizuală a cazanului Se verifică prin inspecţie vizuală:

3.5. Starea de întreţinere a cazanului Se verifică dacă întreţinerea cazanului a fost făcută cu regularitate şi în mod corespunzător de personal calificat.

Se fac referiri la: ● instrucţiunile proiectantului sistemului; ● instrucţiunile producătorului cazanului; ● reglementări privind întreţinerea cazanelor;

3.6. Verificarea funcţionalităţii cazanului Se verifică capacitatea cazanului de a satisface cerinţele funcţionale declarate de producător şi pe cele prevăzute prin proiect (încălzire, producerea apei calde menajere,etc.).

Se precizează în raport orice avarie în funcţionare şi se înregistrează orice informaţie relevantă din partea utilizatorului şi a personalului de exploatare sau întreţinere.

3.7. Sistemul de automatizare al cazanului, senzori şi elemente indicatoare.

Se verifică şi se oferă recomandări referitoare la:

3.8. Citirea aparatelor de măsură Pentru evaluarea performanţelor energetice ale cazanelor sunt necesare valori măsurate sau înregistrate de aparate şi echipamente care sunt montate pe cazan sau în instalaţii sau aparţin expertului tehnic atestat.

3.8.1. Aparate de măsură existente Se citesc înregistrările aparatelor de măsură şi a contoarelor disponibile, după cum urmează: ● contorul de combustibil: se notează dacă acelaşi contor înregistrează consumul de combustibil utilizat şi în alte scopuri; ● nivelul de combustibil din rezervorul de stocare; ● timere (înregistratoare timp de funcţionare); ● termometre ● manometre ● apometre ce contorizează consumul de apă rece; ● apometre ce contorizeaza consumul de apă caldă menajeră; ● numărătoare de cicluri de funcţionare ● contoare de energie termică; ● orice aparate auxiliare de măsurare a energiei; ● orice aparate care indică valori ale parametrilor funcţionali ai cazanului 3.8.2 Aparate de măsură suplimentare în dotarea expertului tehnic atestat În lipsa unui contor de combustibil, se va recomanda instalarea unui aparat simplu (ex. Înregistrator timp de funcţionare) pentru a se putea urmări consumul de combustibil.

3.9. Evaluarea performanţei funcţionale a cazanului Inspecţia privind performanţa funcţională reală şi setările corecte ale cazanului include: ● verificarea puterii de combustie a cazanului; ● verificarea consumului de combustibil; ● verificarea setărilor de bază ale cazanului şi a randamentului de ardere; ● verificarea pierderilor de căldură ale cazanului (pierderi prin suprafeţe exterioare, pierderi în perioadele de pauză, pierderi prin evacuarea gazelor de ardere,etc.); ● verificarea eficienţei sezoniere a cazanului; ● verificarea setărilor sistemului de automatizare; ● verificarea dimensionării cazanului în raport cu necesarul total de căldură;

Elementele care urmează a fi inspectate şi metodologiile cerute sunt specificate în fişa de inspecţie a cazanului FIC.

Exemple de metodologii legate de analiza gazelor de ardere şi inspecţia setărilor de bază ale cazanului sunt specificate în Anexa B şi Anexa A.

3.10. Raportul de inspecţie al cazanului şi recomandări 3.10.1. Raportul de inspecţie al cazanului După efectuarea inspecţie cazanului, se întocmeşte un raport de inspecţie care include fişa de inspecţie a cazanului - FIC şi recomandări pentru îmbunătăţirea performanţelor energetice, atunci când este cazul, aşa cum se precizează în capitolul 6.1; precum şi documentele specificate la capitolul 2.6.

3.10.2. Recomandări privind performanţa energetică a cazanului Orice recomandare cu privire la performanţa energetică a cazanului trebuie să fie elaborată în conformitate cu cerinţele generale şi legată de elementele de inspecţie cerute de raport şi fişa de inspecţie. Recomandările trebuie să se bazeze pe: ● rezultatele inspecţiei energetice; ● comparaţie între valorile reale înregistrate şi cele de referinţă corespunzătoare; ● oferta pieţii privind componente şi echipamente performante.

Recomandările trebuie să respecte următoarele aspecte: ● cerinţe legale aplicabile; ● informaţiile şi instrucţiunile producătorului; ● valorile medii pentru cazane similare ca tipologie, date în anexe sau tabele (aceste valori de referinţă sunt menite să sprijine identificarea unor posibile probleme ale cazanului); ● specificăţiile tehnice; ● cele mai bune valori posibil de obţinut cu tehnologiile disponibile (BAT).

Recomandările trebuie: ● să ţină cont de eficienţa economică şi fezabilitatea acţiunilor recomandate; ● să cuprindă/sugereze acţiuni imediate (înlocuiri) şi alte acţiuni ce urmează a fi realizate în eventualitatea unor lucrări importante de renovare sau de înlocuire din cauza îmbătrânirii sau deteriorării componentelor; ● să ia în considerare interdependenţele dintre acţiunile sugerate; ● să indice opţiuni disponibile de utilizare a energiilor regenerabile pe baza unui cost optim al investitiei; ● să includă sugestii referitoare la faptul că întreţinerea regulată efectuată de un personal calificat este esenţială pentru o bună performanţă energetică a cazanului;

Informaţiile necesare inspecţiei energetice a sistemului de încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum împreună cu procedurile obligatorii sunt specificate în Raportul de inspecţie a instalaţiei de încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum.

Inspecţia sistemului de încălzire precizează următoarele: ● suprafaţa încălzită; ● sistemul de generare a energie; ● anul de construcţie al clădirii; ● tipul clădirii (rezidenţială/nerezidenţială);

În funcţie de mărimea şi complexitatea instalaţiei de încălzire anumite proceduri sunt neglijate, aşa cum se specifică în Raportul de inspecţie şi în Fişele de inspecţie ale subsistemelor de încălzire.

4.2. Pregătirea inspecţiei energetice a sistemului de încălzire Pentru efectuarea inspecţiei a sistemului de încălzire, se identifică şi se colectează informaţiile necesare şi documentele disponibile relevante, în funcţie de clasa de inspecţie, ca de exemplu: planurile construcţiei, volumul încălzit, utilizarea actuală a clădirii, documentaţia de proiectare, scheme de principiu, fişe tehnice, instrucţiuni de punere în funcţiune a sistemului de încălzire sau a elementelor componente, operaţiuni de întreţinere, rapoarte de inspecţie anterioare, rapoarte de întreţinere, facturi de combustibil, informaţii referitoare la exploatare, calcul energetic, etc.

4.3. Identificarea sistemului de încălzire Informaţiile şi documentele necesare pentru identificarea proprietarului şi a sistemului de încălzire sunt colectate şi înregistrate în conformitate cu raportul de inspecţie.

Documentaţia şi informaţiile trebuie să permită identificarea: ● destinaţiei şi utilizării actuale a clădirii; ● destinaţiei şi utilizării actuale a sistemului de încălzire; ● tipului sistemului de încălzire; ● sursa de alimentare cu căldură a sistemului de încălzire ● locaţiei componentelor principale ale sistemului de încălzire; ● echipamentelor şi armăturilor pentru echilibrare hidraulică; ● tipului sistemului de automatizare şi a setărilor acestuia; ● diagramei de funcţionare a sistemului de încălzire; ● oricărui sistem ataşat şi a cerinţelor acestora;

În cazul în care nu este disponibilă o documentaţie satisfăcătoare sau un minim de informaţii cu privire la sistemul de încălzire, trebuie să fie întocmită o astfel de documentaţie în urma inspecţiei energetice.

Prin inspecţie trebuie verificată corespondenţa între documentaţia existentă şi echipamentele instalate. Orice diferenţă trebuie specificată în raport şi documentaţia trebuie corectată.

4.4. Verificarea funcţionalităţii sistemului de încălzire Se verifică capacitatea sistemului de încălzire de a furniza necesarul de căldură al clădirii şi funcţionarea sistemului în raport cu datele de proiectare.

Se precizează în raport orice abatere de la funcţionarea normală.

4.5. Întreţinerea sistemului de încălzire Se verifică dacă întreţinerea sistemului de încălzire a fost făcută cu regularitate şi în mod corespunzător de un personal calificat.

Se face referire la: ● instrucţiunile proiectantului sistemului; ● instrucţiunile producătorului aparatelor şi componentelor sistemului; ● calitatea agentului termic;

4.6. Sistemul de automatizare al sistemului de încălzire Se verifică şi se oferă recomandări referitoare la:

Se verifică locul de amplasare al unor astfel de senzori pentru a evita posibile interacţiuni negative cu mediul înconjurător, mobilierul, sursele de energie termică şi subsistemele de distribuţie a energiei termice.

4.7. Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice 4.7.1. Măsurarea Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice este evaluat în conformitate cu Anexa C.

Consumul de combustibil şi de energii auxiliare trebuie determinat separat.

4.7.2. Valori de referinţă Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice trebuie comparat cu următoarele valori de referinţă:

4.7.3. Recomandări privind consumul de combustibil pentru generarea energiei termice Recomandările trebuie să cuprindă o comparaţie între consumul real de combustibil pentru generarea de energie termică şi valorile de referinţă.

În cazul în care consumul de combustibil pentru generarea energiei termice înregistrează abateri semnificative de la valorile de referiţă estimate trebuie investigate posibilele cauze şi recomandat un audit energetic.

În capitolul C.4 din Anexa C sunt specificate posibilele cauze ale unor abateri semnificative de la valorile de referinţă.

4.8. Sistemul de emisie a căldurii Informaţiile referitoare la sistemul de emisie a căldurii sunt colectate şi înregistrate aşa cum se specifică în fişa de inspecţie a sistemului de emisie a căldurii - FIE.

Se verifică şi se indică recomandări referitoare la: ● tipul corpurilor de încălzire şi dacă acestea sunt potrivite pentru tipul şi destinaţia încăperii (pentru stratificarea termică în încăperi cu înălţimea plafonului mare se va consulta Anexa K); ● dimensionarea corpurilor de încălzire; ● amplasarea corpurilor de încălzire; ● izolaţii şi obstacole în jurul corpurilor de încălzire; ● cerinţe de energie auxiliară; ● cerinţe de întreţinere, dacă sunt aplicabile pentru respectivele tipuri de corpuri de încălzire; ● tipul de racordare hidraulică a corpurilor de încălzire la reţeaua de distribuţie; ● tipul echipamentelor utilizate pentru echilibrarea hidraulică.

4.9. Controlul sistemului de emisie a căldurii Informaţiile referitoare la reglarea sistemului de emisie a căldurii sunt colectate şi înregistrate aşa cum se specifică în fişa de inspecţie FIE.

Se verifică şi se indică recomandări referitoare la: ● tipul reglajului sistemului de emisie a căldurii, capacitatea acestuia de a menţine temperatura interioară şi emisia de căldură în conformitate cu pierderile de căldură ale încăperilor; ● modul de setare a temperaturii zonale şi de control în funcţie de gradul de ocupare al încăperii şi de aporturile gratuite de căldură; ● tipul şi locaţia elementelor de reglaj şi control, al senzorilor şi al indicatorilor; ● setările elementelor de reglaj şi control;

Informaţii referitoare la procedurile de inspecţie şi recomandări privind creşterea eficienşei sistemului de reglare şi control sunt precizate în Anexa J.

4.10. Sistemul de distribuţie a căldurii Informaţiile referitoare la sistemul de distribuţie a căldurii sunt colectate şi înregistrate aşa cum se specifică în fişa de inspecţie a sistemului de distribuţie a căldurii - FID.

Se verifică şi se indică recomandări referitoare la: ● tipul reţelei de distribuţie a căldurii din punct de vedere al agentului termic, al numărului de circuite, al modului de racordare la sursa de căldură directă/indirectă); ● tipul de reglare a presiunii diferenţiale din reţeaua de distribuţie a căldurii în timpul funcţionării normale a sistemului; ● tipul de echilibrare hidraulică a circuitelor de distribuţie a căldurii; ● temperatura circuitelor de distribuţie a căldurii; ● dimensionarea şi setările pompelor de circulaţie; ● compatibilitatea circuitelor de distribuţie a căldurii cu tipul de cazan şi cu consumatorii; ● izolaţia termică a conductelor şi a elementelor componente; ● tipul sistemului de asigurare a instalaţiei(vas de expansiune deschis/închis); ● pierderile de agent termic; ● calitatea agentului termic;

Informaţii referitoare la procedurile de inspecţie şi recomandări sunt precizate în Anexa I.

4.11. Sistemul de generare a energiei termice 4.11.1. Identificarea sistemul de generare a energiei termice Informaţiile referitoare la sistemul de generare a energiei termice sunt colectate şi înregistrate aşa cum se specifică în fişa de inspecţie a sistemului de alimentare cu căldură - FIG.

4.11.2. Inspecţia cazanelor care alimentează sisteme de încălzire Pentru fiecare cazan, informaţiile necesare inspecţiei energetice sunt colectate şi înregistrate aşa cum se specifică în fişa FIG şi FIC.

Pentru fiecare cazan, inspecţia privind setările corecte şi performanţa reală a cazanului include: ● verificarea puterii de combustie a cazanului; ● verificarea setărilor de bază ale cazanului şi a randamentului de ardere; ● verificarea pierderilor de căldură ale cazanului; ● verificarea eficienţei sezoniere a cazanului; ● verificarea setărilor sistemului de automatizare, inclusiv timpii de funcţionare şi efectul de inerţie termică;

Elementele care urmează a fi supuse inspecţiei energetice şi metodologiilor necesare în funcţie de clasa de inspecţie sunt specificate în fişa de inspecţie FIC.

4.11.3. Sistemul de stocare Se verifică şi se indică recomandări referitoare la dimensionarea, izolarea termică şi controlul temperaturii apei calde din rezervoarele de stocare.

4.11.4. Schimbătoarele de căldură ale sistemului de încălzire Se verifică şi se indică recomandări referitoare la dimensionarea, izolarea termică şi performanţa schimbătoarelor de căldură.

4.11.5. Alte sisteme de generare Se verifică şi se indică recomandări referitoare la dimensionarea, izolarea termică, performanţa, controlul temperaturii şi setările altor sisteme de generare conectate la sistemul de încălzire, inclusiv al celor care utilizeaza surse regenerabile de energie.

4.11.6. Inspecţia sistemelor de generare Dacă există mai multe generatoare de căldură (incluzând generatoarele ce nu utilizează arderea de combustibil), se identifică şi se fac recomandări referitoare la:

4.12. Verificarea capacităţii sistemului de generare 4.12.1. Generalităţi Puterea instalată a sub-sistemului de generare trebuie comparată cu puterea termică reală cerută de sistemul de încălzire şi de alte sisteme paralele alimentate, precum sistemul de producere al apei calde menajere.

Verificarea dimensionarii cazanul (sau sub-sistemului de generare) se face în conformitate cu fişa de inspecţie FIC.

4.12.2. Recomandări Orice inspecţie prin care se constată că supra sau subdimensionarea cazanului afectează eficienţa sistemului de încălzire trebuie să precizeze următoarele date:

4.13. Sistemul de preparare a apei calde menajere Informaţiile referitoare la sistemul de preparare a apei calde menajere sunt colectate şi înregistrate aşa cum se specifică în fişa de inspecvţie a sistemului de alimentare cu apă caldă de consum - FIA.

Se verifică şi se precizează recomandări referitoare la: ● structura sistemului de preparare a apei calde menajere; ● consumul real de apă caldă menajeră comparat cu cel estimat în faza de proiectare; ● izolarea termică a conductelor de apă caldă menajeră; ● timpul de funcţionare, setările şi controlul sistemului de preparare a apei calde menajere; ● tipul şi dimensiunea generatorului de căldură utilizat pentru producerea apei calde menajere; ● dimensiunea, izolarea termică şi controlul temperaturii rezervorului de stocare; ● dimensiunea, performanţa, izolarea termică şi controlul temperaturii schimbătorului de căldură; ● cerinţe de energie auxiliară (exemplu: pompa de circulaţie);

4.14. Raportul de inspecţie şi recomandările privind sistemul de încălzire şi sistemul de preparare a apei calde menajere 4.14.1. Raportul de inspecţie al sistemului de încălzire În urma inspecţiei energetice a sistemului de încălzire şi a sistemului de alimentare cu apă caldă de consum, se intocmeşte Raportul de inspecţie împreună cu Fişele de inspecţie ale subsistemelor de încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum, precum şi recomăndări pentru creşterea eficienţei energetice a sistemului de încălzire, împreună cu documentele specificate în capitolul 2.6.

4.14.2. Recomandări privind sistemul de încălzire Recomandările privind sistemul de încălzire trebuie redactate în conformitate cu cerinţele generale şi criteriile specifice legate de elementele de inspecţie cerute de clasa de inspecţie.

Recomandările făcute se vor baza pe rezultatele inspecţiei energetice, incluzând: ● sistemul iniţial proiectat; ● modificările apărute în utilizare, structura şi/sau proprietăţile clădirii şi a sistemului de încălzire; ● disponibilitatea de înlocuire a unor componente ale sistemului cu unele mai performante; ● comparaţia dintre proprietăţile actuale înregistrate, starea, valorile şi referinţele corespunzătoare;

Recomandările trebuie făcute în conformitate cu următoarele criterii:

Recomandările trebuie:

│17.│Modelul arzatorului (separat, înglobat în cazan), │ │ │ │producător │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │18.│Tipul arzătorului (autoaspirant, cu aer insuflat) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │19.│Tipul camerei de ardere (deschisă, închisă) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │20.│Modul de modulare a puterii termice (tot-nimic, în trepte│ │ │ │sau modulant continuu) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │21.│Puterea nominală maximă de intrare (puterea de combustie │ │ │ │la arzător - se va specifică dacă valoarea de referinţă a│ │ │ │puterii calorice a combustibilului cea inferioară sau │ │ │ │superioară) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │22.│Puterea de combustie: │ │ │ │a) pe bază de măsurări │ │ │ │b) pe baza rapoartelor de exploatare (se utilizează │ │ │ │datele din anexele E.1 şi E.2) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │23.│Puterea nominală maximă de ieşire (nu este obligatorie │ │ │ │pentru puteri mai mici de 100kW) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │24.│Puterea nominală minimă de intrare (puterea de combustie │ │ │ │la arzător - se va specifică dacă valoarea de referinţă a│ │ │ │puterii calorice a combustibilului cea inferioară sau │ │ │ │superioară) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │25.│Puterea nominală minimă de ieşire (nu este obligatorie │ │ │ │pentru puteri mai mici de 100kW) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │26.│Setări de bază ale cazanului, analiza gazelor de ardere │ │ │ │şi eficienţa arderii: a) măsurată b) din datele de │ │ │ │exploatare │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │27.│Clasificarea cazanului (Bxx sau Cxx funcţie de tipologia │ │ │ │de evacuarea a gazelor de ardere, pozitia ventilatorului,│ │ │ │etc.) - facultativ │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │28.│Tipul tirajului (natural, forţat) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │29.│Modul de racordare la coşul de evacuare (cu rupere de │ │ │ │presiune, fără rupere de presiune) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │30.│Tipul exhaustorului în cazul tirajului forţat │ │

│ │(ventilator, ejector) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │31.│Funcţionare ventilator sau exhaustor (cu modulare, fără │ │ │ │modulare) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │32.│Sistem coaxial pentru evacuare gaze de ardere/admisie aer│ │ │ │(da, nu) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │33.│Caracteristici coş de evacuare gaze de ardere (h(cos), │ │ │ │S(cos)) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │34.│Funcţionare sistem de evacuare gaze de ardere │ │ │ │(gravitaţional, forţat) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │35.│Verificare evacuare gaze de ardere (conformă/neconformă -│ │ │ │se utilizează anexa D - reverificare după conformare) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │36.│Eficienţa cazanului la sarcină totală │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │37.│Eficienţa cazanului la sarcină 30% din sarcina totală │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │38.│Eficienţa sezonieră a cazanului (se utilizează anexa F) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │39.│Eficienţa de combustie (se utilizează anexa B) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │40.│Evaluare consum de combustibil (se utilizează anexa C) - │ │ │ │consum anual de combustibil (estimat pe baza facturilor │ │ │ │din ultimii 3 ani) - consum anual de combustibil pentru │ │ │ │gătit şi preparare acc.(estimat pe baza facturilor din │ │ │ │timpul verii) - consumul anual de combustibil pentru │ │ │ │încălzire │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │41.│Evaluarea capacităţii cazanului în raport cu necesarul de│ │ │ │caldură (se utilizează anexa G) - capacitatea cazanului: │ │ │ │conformă, prea mare, prea mică │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │42.│Valori măsurate şi înregistrate - se vor citi valorile │ │ │ │aparatelor de masură şi se vor prezenta tabelar │ │ └───┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Citiri ale aparatelor de măsurare şi contorizare │ │ (Anexa B) │ ├───────────────────────────────┬─────┬────────────────────────────────┬─────┤

│Contor combustibil │(U.M)│Nivelul combustibilului │(U.M)│ ├───────────────────────────────┼─────┼────────────────────────────────┼─────┤ │Numărul de ore de funcţionare │ (h) │Numărul de ore de funcţionare │ (h) │ │ale arzătorului │ │ale cazanului │ │ ├───────────────────────────────┼─────┼────────────────────────────────┼─────┤ │Număr cicluri pornit/oprit ale │ (-) │Contor energie termică │(U.M)│ │arzătorului │ │ │ │ ├───────────────────────────────┼─────┼────────────────────────────────┼─────┤ │Apometru apă rece │(mc) │Apometru apă caldă menajeră │ (mc)│ ├───────────────────────────────┴─────┴────────────────────────────────┴─────┤ │Notă: U.M - unitatea de măsură │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Valori măsurate şi valori de referinţă(exemplu) │ ├────┬─────┬───────────┬─────────────┬───────────┬─────────┬─────────────────┤ │O(2)│ CO │Temperatura│Temperatura │Temperatura│Eficienţa│ Condiţii │ │ │ │gazelor de │aerului admis│agentului │de │ │ │ │ │ardere │ │termic │combustie│ │ ├────┼─────┼───────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤ │(%) │(Ppm)│ (°C) │ (°C) │ (°C) │ (%) │ - │ ├────┼─────┼───────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤ │5,2 │ 20 │ 162 │ 12 │ 64 │ 92,3 │Măsurate la │ │ │ │ │ │ │ │sarcina totală │ ├────┼─────┼───────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤ │8,4 │ 52 │ 142 │ 12 │ 58 │ 93,5 │Măsurate la │ │ │ │ │ │ │ │sarcina minimă │ ├────┼─────┼───────────┼─────────────┼───────────┼─────────┼─────────────────┤ │2-4 │< 100│120 ... 160│ - │ - │ > 92 │Valori de │ │ │ │ │ │ │ │referinţă │ └────┴─────┴───────────┴─────────────┴───────────┴─────────┴─────────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Setările cazanului │ ├────────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────────────┤ │ │Setările actuale│Setări recomandate│ ├────────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────────────┤ │Numele verificării │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────────────┤ │Temperatura termostatului agentului │ │ │ │termic │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────────────┤ │Temperatura termostatului apei calde │ │ │ │menajere stocate │ │ │ └────────────────────────────────────────┴────────────────┴──────────────────┘ FA FIŞA TEHNICĂ ŞI ENERGETICĂ A SISTEMULUI DE ASIGURARE ┌───┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐

│Nr.│ Indicator │Caracteristici│ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 1.│Sistem de asigurare │ │ │ │a) închis │ │ │ │b) deschis │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 2.│Număr vase de expansiune │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 3.│Capacitate vase de expansiune │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 4.│Rezervor de descărcare (da, nu) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 5.│Capacitate rezervor de descărcare │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 6.│Dispozitive de siguranţă ale cazanelor (număr, tip) │ │ └───┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘ FP 1 ... n FIŞA TEHNICĂ ŞI ENERGETICĂ A POMPELOR ┌───┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐ │Nr.│ Indicator │Caracteristici│ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 1.│Tipul pompei (circulaţie, recirculare, adaos, alimentare,│ │ │ │etc.) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 2.│Model, producător │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 3.│Putere motor │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 4.│Caracteristici pompă: │ │ │ │- înălţime de pompare │ │ │ │- debit │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 5.│Turaţie: │ │ │ │a) constanta │ │ │ │b) variabila │ │ └───┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘ 5.2. Raportul de inspecţie a instalaţiei de încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum Fişa de inspecţie a sistemului de emisie a căldurii - FIE Fişa de inspecţie a sistemului de distribuţie a căldurii - FID Fişa de inspecţie a sistemului de alimentare cu căldură - FIG Fişa de inspecţie a sistemului de alimentare cu apă caldă de consum - FIA 1. Date de identificare beneficiar

FID FIŞA DE INSPECŢIE A SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE A CĂLDURII ┌───┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐ │Nr.│ INDICATOR │CARACTERISTICI│ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 1.│Numărul de conducte a retelei de distribuţie │ │ │ │a) monotubulara │ │ │ │b) bitubulara │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 2.│Tipul reţelei de distribuţie │ │ │ │a) ramificată │ │ │ │b) inelară │ │ │ │c) perimetrală │ │ │ │d) radială (distribuitor/colector) │ │ │ │e) coloane │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 3.│Circulaţia agentului termic (forţat, gravitaţional) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 4.│Montarea sistemului de distribuţie │ │ │ │a) aparent │ │ │ │b) îngropat (zidărie, canale termice, etc) │ │ │ │c) mixt │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 5.│Contorizarea consumului de caldură │ │ │ │a) contor pe branşament │ │ │ │b) contor individual │ │ │ │c) module termo-hidraulice │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 6.│Dispozitive de echilibrare hidraulică │ │ │ │a) la corpuri de încălzire │ │ │ │b) la baza coloanelor │ │ │ │c) pe ramificaţii │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 7.│Filtre sau separatoare de impurităţi │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 8.│Clapete de sens (da/nu, nu există) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 9.│Tipul şi starea izolaţiei conductelor (bună, medie, │ │ │ │slabă, deteriorată, lipsă, etc.) │ │ └───┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘ FIG FIŞA DE INSPECŢIE A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ ┌───┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐ │Nr.│ INDICATOR │CARACTERISTICI│ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 1.│Tipul de alimentare cu caldură │ │ │ │a) branşament la reţea urbană (PT, CT zonală) │ │ │ │b) CT proprie (individuală, clădire) - se va completa │ │ │ │raportul de inspecţie a CT │ │ │ │c) modul termic de scară │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 2.│Puterea termică furnizată (kW) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 3.│Combustibil utilizat │ │

├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 4.│Furnizare agent termic pentru încălzire │ │ │ │a) continuu │ │ │ │b) cu intermitenţă - nr. ore/zi │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 5.│Modul de racordare la sursă │ │ │ │a) conexiune directă │ │ │ │b) vana de amestec cu 3 cai │ │ │ │c) altele │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 6.│Alte sisteme de furnizare a energiei (electrice, energii │ │ │ │regenerabile, altele) │ │ └───┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘ FIA FIŞA DE INSPECŢIE A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM ┌───┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐ │Nr.│ INDICATOR │CARACTERISTICI│ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 1.│Tipul şi numărul consumatorilor de acc. (baterii lavoar, │ │ │ │spălător, baie, duş, bideu, etc) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 2.│Calitatea şi intreţinerea bateriilor (bună, etanşe, │ │ │ │pierderi de apă, ruginite, etc.) │ │ │ │Tipul de alimentare cu acc. │ │ │ │a) branşament la reţea urbană (PT, CT zonală) │ │ │ │b) CT proprie (individuală, clădire) │ │ │ │c) modul termic de scară │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 3.│Modul de alimentare cu acc. │ │ │ │a) continuu │ │ │ │b) cu intermitenţă - nr. ore/zi │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 4.│Modul de preparare a acc. │ │ │ │a) direct │ │ │ │b) cu prioritate │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 5.│Sistemul de preparare │ │ │ │a) schimbător de căldură, caracteristici (tip, │ │ │ │capacitate) │ │ │ │b) schimbător de caldură + vase de acumulare - │ │ │ │caracteristici (tip, capacitate) │ │ │ │c) boiler - caracteristici (tip, capacitate) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 6.│Conducta de recirculare │ │ │ │a) la nivel de distribuţie │ │ │ │b) la nivel de coloane │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 7.│Pompa de recirculare - caracteristici (tip, putere, │ │ │ │înălţime de pompare, debit) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │ 8.│Montarea conductelor (aparent, îngropat) │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤

│ 9.│Contorizarea consumului de acc. │ │ │ │a) contor pe branşament │ │ │ │b) contor la puncte de consum │ │ │ │c) module termo-hidraulice │ │ ├───┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤ │10.│Tipul şi starea izolaţiei conductelor (bună, medie, │ │ │ │slabă, deteriorată, lipsă, etc.) │ │ └───┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘ Anexe informative Anexa A Inspecţia vizuală a cazanelor şi verificarea setărilor de bază a sistemului de automatizare A.1 Identificarea cazanului La inspecţia vizuală a cazanelor se verifică dacă: ● există scurgeri de combustibil sau de agent termic în încăperea în care este instalat cazanul; ● izolaţia cazanului este deteriorată; ● exista funingine sau alt tip de mizerie în arzător, camera de combustie sau în schimbătorul de căldură.

În raportul de inspecţie se precizează observaţiile din inspecţia vizuală.

A.2 Stadiul de întreţinere a cazanului Se verifică dacă întreţinerea cazanului a fost făcută cu regularitate şi în mod corect de către personal calificat. Se fac referiri la: ● instrucţiunile proiectantului sistemului; ● instrucţiunile producătorului cazanului; ● orice alte cerinţe legale.

A.3 Verificarea funcţionalităţii cazanului Se verifică capacitatea cazanului de a furniza sarcinile termice solicitate şi precizate în faza de proiectare (exemplu: încălzire, producerea apei calde menajere,etc.).

Se precizează în raport orice abatere de la funcţionarea normală a cazanului.

A.4 Elementele de automatizare ale cazanului Se identifică şi se prezintă recomandări cu privire la:

A5. Verificarea setărilor cazanului Valorile dispozitivelor de reglaj şi control ale cazanului se verifică şi se consemnează în raportul de inspecţie. Se va face referire la:

Valorile înregistrate se compară cu cele de referinţă indicate de documentaţia de proiectare sau a producătorului.

Recomandările privind creşterea performanţei energetice vor include referiri la reglările corespunzătoare ale dispozitivelor cazanelor şi instalaţiei alimentate cu căldură.

Anexa B Analiza gazelor de ardere şi randamentul de combustie B.1 Procedura de măsurare B.1.1 Procedura generală Probele de gaze de ardere se vor preleva din mijlocul curentului, în apropierea evacuării cazanului la o distanţă de maxim 3 diametre ale coşului de fum (sau ale canalului de gaze de ardere) de secţiunea de racord a acestuia.

Sunt acceptate de asemenea probele prelevate din punctul cu temperatura cea mai înaltă sau punctul în care concentraţia de oxigen este cea mai scăzută. Orificiul de colectare a probelor trebuie să fie etanş. Pentru cazanele cu rupere de presiune la nivelul colectorului de gaze de ardere se va face prelevarea de gaze de ardere din zona camerei de colectare a gazelor de ardere amonte ruperii de presiune. Temperatura aerului de combustie trebuie măsurată pe admisia arzătorului.

Se recomandă măsurarea simultană a temperaturii gazelor de ardere şi a aerului de combustie. În cazul în care există un preîncălzitor al aerului de combustie, temperaturile gazelor de ardere şi a aerului de combustie vor fi măsurate astfel încât preîncălzitorul de aer să fie cuprins în conturul de bilanţ. Măsurarea se va face între cazan şi recuperatorul de căldură numai dacă treapta de recuperare de căldură nu face parte integrantă din cazan sau din furnitura standard a acestuia şi cu precizarea existenţei şi parametrilor de proiect ale treptei de recuperare de căldură.

Sonda de prelevare a gazelor de ardere trebuie completată cu un termocuplu de măsurare a temperaturii gazelor de ardere şi cu sistem de măsurare a presiunii (de obicei cuprins în analizorul de gaze de ardere.

Următoarele proprietăţi ale gazelor de ardere vor fi măsurate în acelaşi punct, de preferinţă cu un aparat multifuncţional acceptat de standardele în vigoare (EN 50379): ● (teta)(ga) - temperatura gazelor de ardere; ● X(O(2),ga.usc) - conţinutul de oxigen al gazelor de ardere uscate; ● X(CO,ga.usc) - conţinutul de monoxid de carbon al gazelor de ardere uscate; ● (teta)(aer) - temperatura aerului de combustie (măsurată la admisia arzătorului la sistemele fără preîncălzitor de aer sau la aspiraţia preîncălzitorului de aer);

Orificiile de măsurare adecvate vor fi asigurate de către instalator sau de către producătorul cazanului.

Înainte de citirea şi înregistrarea valorilor, operatorul va aştepta timpul de stabilizare al aparatului de măsurare.

Temperatura agentului termic poate fi citită pe afişajul cazanului dacă aparatura are gradul de precizie necesar sau pe termometrul de pe conductă (variantă recomandată).

B.1.2 Eficienţa arderii Pierderile de căldura prin entalpia gazelor de ardere la coş, f2α(coş) se vor calcula cu ajutorul proprietăţilor măsurate în conformitate cu B.1.1.

Ecuaţie de calcul:

C(1) f2α(coş)= ((theta)(ga)-(theta)(aer))( ───────────────── + C(2) (B.1) 21-X(0(2),ga.usc) C(1), C(2) - constante oferite în tabelulul următor B.0. ┌──────────────────┬──────────────────┬───────────────────┬──────────────────┐ │ COMBUSTIBIL │ c(1) │ C(2) │ CO(2max) │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ C.L.U. │ 0.68 │ 0.007 │ 15.4 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ Motorina │ 0.68 │ 0.007 │ 15.3 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ Gaz Metan │ 0.65 │ 0.009 │ 11.8 │ ├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤ │ G.P.L. │ 0.63 │ 0.008 │ 13.9 │ └──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘ Eficienţa de combustie (eta)(cmb) se determină astfel: (eta)(cmb)= 100 - f2α(cos) (B.2) Notă: (eta)(cmb) se va corecta şi cu un coeficient de pierderi de căldură prin ardere incompletă, f2α(ch) pentru valori ale CO în gazele de ardere uscate cu 0% oxigen ce depăşesc 1000 ppm.

V(ga.usc) f2α(ch) = 12600 * ──────── * CO [%] (B.2)' H(i) Unde CO este concentraţia de oxid de carbon, exprimată în procente [%], în gazele de ardere uscate iar V(ga.usc) este volumul specific de gaze de ardere uscate. (eta)(cmb)= 100 - f2α(cos) - α(ch) (B.2)"

B.1.3 Recuperarea căldurii latente de condensare B.1.3.1 Generalităţi Pentru gazele de ardere a căror temperatură este scăzută (la cazanele cu condensaţie, în urma transferului de căldură pe suprafeţe utile de transfer cu capacitate de drenare a condensului), trebuie aplicată o corecţie, luând în considerare recuperarea căldurii latente de condensare. (eta)(cmb,cor) = (eta)(cmb) + f2α(cond) (B.3) Factorul de corecţie pentru condensare f2α(cond) poate fi calculat în conformitate cu metodologia oferită în B.1.3.2.

B.1.3.2 Calculul recuperării căldurii latente de condensare Valorile de referinţă pentru calculul recuperării de căldură latentă de condensare, specifice combustibilului utilizat, sunt oferite în tabelul B.1.

Tabelul B.1 - Valori de referinţă utilizate pentru calculul recuperării de căldură latentă de condensare (conform SR EN 437:2004 - Gaze de încercare, situaţie naţională) Următoarele proprietăţi ale gazelor de ardere trebuiesc măsurate sau estimate: ● (theta)(ga) - temperatura gazelor de ardere; ● X(O(2),ga,usc) - conţinutul de oxigen al gazelor de ardere uscate; ● (theta)(aer) - temperatura aerului de combustie (în cazul în care nu este măsurată se poate adopta temperatura exterioară corespunzătoare zonei climatice); ● X(aer) - umiditatea relativă a aerului de combustie (în cazul în care nu este măsurată se poate considera 50%); ● X(ga) - umiditatea relativă a gazelor de ardere la coş (în cazul în care nu este măsurată se poate considera 100%);

Dacă în gazele de ardere se va măsura conţinutul de CO(2), conţinutul de oxigen se determina astfel:

X(CO(2),st) - X(CO(2),st.usc) X(O(2),ga.usc) = 20,94 * (─────────────────────────────) (B.4) X(CO(2),st) X(CO(2),st) - reprezintă conţinutul de CO(2) al gazelor de ardere ale amestecului stoechiometric;

20,94 V(ga.usc) = V(ga,st.usc) * (──────────────────────) (B.5) 20,94 - X(O(2),ga,usc) V(ga,st) - reprezintă volumul gazelor de ardere pentru arderea stoichiometrică;

V(aer,usc) = V(aer,st,usc) + V(ga,usc) - V(ga,st,usc) V(ga,usc) - V(ga,st,usc) reprezintă excesul de aer; (B.6) Umiditatea de saturaţie a aerului (Xi)(H(2)O,aer,sat) şi cea a gazelor de ardere (Xi)(H(2)O,aer,sat) trebuie calculată în funcţie de (theta)(aer) şi respectiv (theta)(ga).

Valorile sunt date în tabelul B.2 Tabelul B.2- Umiditatea de saturaţie a gazelor de ardere în funcţie de temperatură (valori medii aproximative) *Font 9* ┌────────────────────┬─────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────┬──────┬──────┐ │Temperatura │[°C] │ 0 │ 10 │ 20 │ 30 │ 40 │ 50 │ 60 │ 70 │ │((theta)(aer) sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(theta)(ga)) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────┼─────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────┼──────┼──────┤ │Umiditatea de │[kg/ │0,00493│0,00986│0,01912│0,03521│0,06331│0,1112│0,1975│0,3596│ │saturaţie │Nmc] │ │ │ │ │ │ │ │ │ │((Xi)(H(2)O,aer,sat)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sau │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │((Xi)(H(2)O,ga,sat) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────────────────────┴─────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────┴──────┴──────┤ │ Notă: Umiditatea de saturaţie este exprimată în Kg de vapori de apa pe Nmc de gaz │ │uscat (aer sau gaze de ardere) │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Umiditatea totală a aerului de combustie m(H(2)O,aer) se determină astfel:

X(aer) m(H(2)O,aer) = (Xi)(H(2)O,aer,sat) * V(aer,usc) * ────── (B.7) 100 Umiditatea totală a gazelor de ardere m(H(2)O,ga) se determină astfel:

X(ga) m(H(2)O,ga) = (Xi)(H(2)O,ga,sat) * V(ga,usc) * ────── (B.8) 100 Cantitatea de apă condensată m(H(2)O,cond) se determină astfel: m(H(2)O,cond) = m(H(2)O,st) + m(H(2)O,aer) - m(H(2)O,ga) (B.9) Dacă m(H(2)O,cond) este negativă înseamnă că nu există condensaţie, m(H(2)O,cond) = 0 şi (eta)(cond) = 0 sau este un caz special conform paragraf B.1.3.1 şi tabel B.2.

Căldura specifică latentă de condesare h(cond,ga) se determină cu relaţiile următoare în funcţie de unităţile de măsură alese pentru energie şi timp: h(cond,ga) = 2.500.600 [J/kg] - (theta)(ga) * 2.435 [J/kg °C] (B.10) h(cond,ga) = 694,61 [Wh/kg] - (theta)(ga) * 0,6764 [Wh/kg °C] (B.11) Căldura de condensare Q(cond) se determină astfel:

Q(cond) = m(H(2)O,cond) * h(cond,ga) (B.12) În cazul în care calculul este bazat pe valori calorice inferioare, căldura latentă de condensaţie recuperată f2α(cond) se determină astfel:

Q(cond) f2α(cond) = 100 * ─────── (B.13) Hi În cazul în care calculul este bazat pe valori calorice superioare, căldura latentă de condensaţie recuperată f2α(cond) se determină astfel:

Q(cond) f2α(cond) = 100 * ─────── (B.14) Hs Pentru gaz natural şi ulei EL, factorul de corecţie al eficienţei de combustie ce ia în considerare recuperarea căldurii latente de condensare f2α(cond) este oferit în tabelul B.3 în funcţie de conţinutul de oxigen uscat al gazelor de ardere şi temperatură.

Se consideră: (theta)(aer) = 12 [°C]; X(aer) = 80 [%]; X(ga)=100 [%];

Tabelul B.3 - Factorul de corecţie ce ia în considerare recuperarea căldurii latente de condensare f2α(cond) pentru gaz natural şi comb lichid tip M *Font 8* ┌─────────────────────────────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬────┬───┬───┐ │Temperatura gazului de ardere│[°C]│ 10 │ 15 │ 20 │ 25 │ 30 │ 35 │ 40 │ 45 │ 50 │ 55 │ 58 │ 60 │ 62│ 64│ ├───────────┬─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │Gaz natural│f2α(cond) cu │[%] │11,1│10,8│10,4│10,0│ 9,5│ 8,8│ 8,0│ 6,9│ 5,6│ 4,1│ 3,0│ 2,2│0,2│0,1│ │ │X(O(2),ga,usc)= │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0 % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │ │α(cond) cu │[%] │11,1│10,7│10,3│ 9,8│ 9,2│ 8,4│ 7,5│ 6,3│ 4,8│ 3,0│ 1,7│ 0,8│ │ │ │ │X(O(2),ga,usc)= │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │3 % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │ │α(cond) cu │[%] │11,0│10,7│10,2│ 9,6│ 8,9│ 7,9│ 6,8│ 5,3│ 3,6│ 1,4│ │ │ │ │ │ │X(O(2),ga,usc)= │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │6 % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │ │α(cond) cu │[%] │11,1│10,5│10,0│ 9,2│ 8,3│ 7,2│ 5,8│ 4,0│ 1,8│ │ │ │ │ │ │ │X(O(2),ga,usc)= │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │9 % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├───────────┼─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │comb lichid│α(cond) cu │[%] │ 6,0│ 5,7│ 5,3│ 4,9│ 4,4│ 3,7│ 2,9│ 1,8│ 0,5│ │ │ │ │ │ │tip M │X(O(2),ga,usc)= │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0% │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │ │α(cond) cu │[%] │ 6,0│ 5,6│ 5,2│ 4,7│ 4,1│ 3,3│ 2,4│ 1,2│ │ │ │ │ │ │ │ │X(O(2),ga,usc)= │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │3 % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │ │α(cond) cu │[%] │ 5,9│ 5,6│ 5,1│ 4,5│ 3,8│ 2,8│ 1,7│ 0,2│ │ │ │ │ │ │ │ │X(O(2),ga,usc)= │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │6 % │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴─────────────────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┘ B.3 Valori de referinţă pentru analiza gazelor de ardere Valorile de referinţă pentru gazele de ardere vor ţine cont de:

Dacă astfel de valori nu sunt disponibile se vor considera cele din tabelul B.4 ca valori reprezentative (valori de bună practică).

Tabelul B.4 - Valori de referinţă (de bună practică) pentru proprietăţile gazelor de ardere ┌─────────────────────┬──────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┐ │Tipul combustibilului│X(O(2),ga,usc)│(theta)(ga) │X(CO,ga,usc)│(eta)(cmb) [%]│ │ │ [%] │ [°C] │ [ppm] │ │ ├─────────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤ │Gaz natural fără │ 3...8 *) │ 120...160 │ < 100 │ > 92 │ │condensaţie │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤ │Gaz natural în │ 2...4 │(theta)(a,i)│ < 100 │eficienţa │ │condensaţie │ │+ 5...20 │ < 50 │termică │ │ │ │**) │ │raportată la │ │ │ │ │ │puterea │ │ │ │ │ │calorică │ │ │ │ │ │inferioară: │ │ │ │ │ │Eff(Hi) > 100 │ │ │ │ │ │**) │ ├─────────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤ │Combustibil M fără │ 3...5 │ 140...180 │ < 50 │ > 90 │ │condensaţie │ │ │ │ │ ├─────────────────────┼──────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┤ │Combustibil M în │ 2...5 │(theta)(a,i)│ <50 │ **) │ │condensaţie │ │+ 5...20 │ │ │ │ │ │ **) │ │ │ ├─────────────────────┴──────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┤ │*) Înainte de diluţia cu aer terţiar la ruperea de presiune la coş │ │**) Depind de temperatura de retur a apei, (theta)(a,i) şi de puterea termică│ │momentană (procent din puterea nominală). │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ B.4 Recomandări referitoare la reglajele de bază ale cazanului:

Recomandarea generală este de a respecata parametrii indicaţi în capitolul B.3 dar cu următoarele precizări:

B.5 Exemplu de calcul al eficienţei de combustie: (eta)(cmb) = 100 - f2α(cos) c(1) α(cos) = ((theta)(ge)-(theta)(aer))(───────────────────── + c(2)) 21 - X(O(2),ge.uscat) (theta)(ge) = 162 [°C]; (theta)(aer) = 12 [°C] X(O(2), ge.uscat) = 5,2 [%] c1 = 0.65; c2= 0.009 (Anexa B, Tabelul B.0);

0,65 α(cos) = (162 - 12) * (────── + 0,009) = 7,59 21-5,2 (eta)(cmb) = 92,48 [%] (eta)(cmb,cor) = (eta)(cmb) + α(cond) α(cond) = 0,8(X(O(2),ga.usc)= 3%, t(ga)= 60°C) (Anexa B, Tabelul B.3); (eta)(cmb,cor) = 93,28 [%] Anexa C Evaluarea consumului de combustibil şi energii auxiliare pentru încălzire şi preparare apă caldă menajeră C.1 Generalităţi Evaluarea consumului de combustibil utilizat pentru generarea energiei termice se va face separat pentru încălzirea spaţiilor, prepararea apei calde menajere şi consumul pentru alte utilităţi.

Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice utilizate de sistemul de încălzire al spaţiilor se va raporta la un sezon de încălzire.

Consumul de combustibil pentru generarea energiei termice utilizate de sistemul de preparare a apei calde menajere se va raporta la:

Perioadele de funcţionare de vară şi de iarnă se vor considera separat.

C.2 Metode de măsurare a consumului de energiei pentru generarea energiei termice C.2.1 Contorizarea consumului de combustibil Se identifică orice alte utilizări (gătit, apă caldă menajeră, etc) al căror consum este înregistrat de acelaşi contor, pentru separarea acestora.

Volumul de combustibil furnizat "V(f)" se va determina astfel:

V(f) = V(citit,fin) - V(citit,în) (C.1) Unde:

V(citit,fin) - reprezintă citirea finală:

V(citit,în) - reprezintă citirea iniţială;

Citirile se pot obţine din:

Informaţiile fiecărei citiri vor fi verificate cu atenţie.

În cazul în care sursa de informaţii este o factură, se va verifica:

C.2.2 Determinarea consumului de combustibil atunci când se utilizează un rezervor de stocare a combustibilului Volumul de combustibil furnizat "V(f)" se va determina astfel:

V(f) = V(mas,în) + f2ΣV(f) - V(mas,fin) (C.2) Unde:

V(mas,fin) - reprezintă volumul final de combustibil aflat în rezervorul de stocare V(mas,în) - reprezintă volumul iniţial de combustibil aflat în rezervorul de stocare f2ΣV(f) - reprezintă suma furnizărilor în perioada considerată C.2.3 Evaluarea consumului de combustibil pe baza contorizarii orelor de funcţionare În cazul în care nu sunt disponibile aparate de măsurare a consumului de combustibil, evaluarea acestuia se poate face pe baza citirilor aparatelor de contorizare a orelor de funcţionare, amplasate fie direct pe aparate, fie integrate în sistemul de automatizare.

Volumul de combustibil furnizat "V(f)" se va determina astfel:

V(f) = f2Σ [(t(citit,fin,i) - t(citit,în,i) * V(i)'] (C.3) i Unde: t(citit,fin,i) - reprezintă citirea finală a aparatului de contorizare a orelor de funcţionare; t(citit,în,i) - reprezintă citirea iniţială a aparatului de contorizare a orelor de funcţionare;

V(i) - volumul de combustibil asociat orelor de funcţionare;

Proporţionalitatea dintre consumul de combustibil şi citirile aparatelor de contorizare a orelor de funcţionare trebuie verificată.

C.2.4 Măsurarea energiei electrice C.2.4.1 Contorizarea energiei electrice în cazul în care sunt disponibile aparate de măsură În cazul în care este disponibil un aparat de măsurare a consumului de energie electrică, se utilizează metodologia specificată în C.2.1.

Se verifică pentru care echipamente este înregistrat consumul de energie electrică prin intermediul aparatelor de măsurare.

Se pot opera corecţii, în conformitate cu metodologiile indicate în paragraful C.2.4.2, în măsura în care este posibil, pentru:

C.2.4.2 Estimarea consumului de energie electrică în cazul în care nu sunt disponibile aparate de măsură În cazul în care nu sunt disponibile dispozitive de contorizare, energia electrică furnizată "W(f)" se va estima astfel:

W(f) = f2Σ t(i) * P(el,i) i Unde: t(i) - timpul de funcţionare (măsurat sau estimat) al echipamentului care utilizează energie electrică;

P(el,i) - puterea electrică absorbită (măsurată sau estimată) de echipamentul respectiv;

Pentru a estima timpul de funcţionare al echipamentelor, acestea trebuie clasificte în următoarele categorii principale:

C.3 Perioada de măsurare C.3.1 Generalităţi Consumul de energie pentru generarea energiei termice va fi evaluat pe o perioadă de referinţă clar definită, care ar trebui să fie de un an sau de un sezon de încălzire. Perioada reală de măsurare poate fi diferită faţă de perioada de referinţă, prin urmare aceasta va fi clar identificată şi înregistrată, precum şi metodologia utilizată pentru calculul consumului echivalent în aceasta perioadă de referinţă.

C.3.2 Determinarea consumului de energiei pentru generarea de energie termică prin extrapolare t(ref) E(ref) = E(mas) * ────── (C.5) t(mas) Unde: t(mas) - perioada de măsurare t(ref) - perioada de referinţă E(mas) - consumul de energiei pentru generarea de energie termică măsurat în timpul perioadei de măsurare E(ref) - consumul de energiei pentru generarea de energie termică în timpul perioadei de referinţă C.4 Evaluarea consumului anual de combustibil atunci când nu sunt disponibile valori măsurate P(cz) B(h) = 1,5 * ─────────────────── [Nmc/h] (C.6) (eta)(sist) * P(ci) B(anual) = N(h) * B(h) [Nmc/an] (C.7) (eta)(sist) = (eta)(cz)*(eta)(distr)*(eta)(emisie) unde:

B(h) - consumul orar de combustibil;

B(anual) - consumul anual de combustibil;

Nh - numărul de ore de funcţionare ale cazanului;

P(cz) puterea cazanului;

P(ci) - puterea calorică inferioară a combustibilului;

C.5 Recomandări privind reducerea consumului de energiei pentru generarea de energie termică Recomandările vor lua în considerare că posibilele cauze ale unui consum sporit de energiei pentru generarea de energie termică, pot fi: ● gradul de utilizarea al clădirii (ocuparea); ● modul de utilizare a clădirii; ● ventilarea necorespunzătoare a încăperilor; ● pierderi de căldură importante prin anvelopa clădirii; ● condiţiile climatice reale; ● ineficienţa sistemului de încălzire; ● supradimensionarea cazanelor; ● setări necorespunzătoare ale sistemului de control al instalaţiei de încălzire; ● pierderi de agent termic; ● pierderi de combustibil;

Pentru a uşura urmărirea consumului de energiei pentru generarea de energie termică, se vor recomanda următoarele acţiuni:

Anexa D Verificarea sistemului de evacuare a gazelor de ardere D.1. Cazane cu tiraj natural, arzător atmosferic şi rupere de presiune (tip B(11) sau B(11BS) conf. SR EN 297/2005) Tirajul coşului trebuie să asigure aspiraţia intregului debit de gaze de ardere generat de cazan şi a aerului de diluţie, la sarcina nominală şi în condiţia de temperatură maximă exterioară pe perioada de utilizare.

Deoarece acest tip de cazan funcţionează sub tiraj propriu, decuplat de la tirajul coşului de evacuare, este necesar a se verifică doar buna funcţionare a sistemului de oprire de siguranţă a cazanului în cazul obturării parţiale sau totale a coşului.

Indicaţii privind verificarea! Cele de la D2 D.2. Cazane cu tiraj fortat (tip B conf. SR EN 483/2005) Tirajul coşului trebuie, în general, să asigure depresiune zero la baza coşului, pierderile de sarcină hidraulică pe traseul gazelor de ardere şi suprapresiunea în focar fiind suportate de către ventilatorul de introducere de aer de ardere al arzătorului.

În acest caz se va verifica întâi dacă secţiunea şi înălţimea minimă a coşului, indicate în cartea tehnică a cazanului, sunt respectate.

Dacă valoarea conţinutului de O(2) din gazele de ardere, determinată conform Anexei B, se găseşte în interiorul domeniului recomandat prin valorile de referinţă (Tab. B.4.) se poate considera că sistemul de evacuare a gazelor de ardere funcţionează corect. Neîncadrarea valorii conţinutului de O(2) din gazele de ardere în domeniul recomandat va impune următoarele acţiuni:

Estimarea prezentată anterior nu suplineşte necesitatea efectuării unei verificări funcţionale de vară ci doar dă indicaţii referitor la posibilitatea funcţionării în regim de vară a instalaţei dacă inspecţia se face în regim de iarnă.

D.3. Cazane care funcţionează independent faţă de mediul încăperii în care sunt montate (tip C(xx) conf. SR EN 483/2005).

Pentru aceste tipuri de cazane se utilizează şi denumirea de "cazane cu camera etanşă". Ele sunt echipate cu o tubulatură etanşă de aspiraţie a aerului de ardere din exteriorul clădirii şi cu o altă pentru evacuarea gazelor de ardere în exteriorul cladirii.

În acest caz este suficient să se verifice respectarea lungimilor maximale de conductă pe traseul de aspiraţie şi pe cel de evacuare, specificate în cartea tehnică a cazanului functie de tipologia de montaj.

Dacă valoarea conţinutului de O(2) din gazele de ardere, determinată conform Anexei B, se găseşte în interiorul domeniului recomandat prin valorile de referinţă (Tab. B.4.) se poate considera că sistemul de evacuare a gazelor de ardere funcţionează corect. Neîncadrarea valorii conţinutului de O(2) din gazele de ardere în domeniul recomandat va impune, ca primă recomandare, verificarea grilelor de aspiraţie a aerului de ardere şi respectiv de evacuare a gazelor de ardere. Dacă nu se constată obturări ale secţiunii de curgere ale grilelor se va recomanda reglarea excesului de aer prin dispozitivele de reglaj ale cazanului.

Anexa E Verificarea puterii termice a cazanului E.1 Puterea termică stabilită pe bază de măsurări E.1.1 Cazane alimentate cu combustibil gazos prevăzute cu contor:

A) Procedura de măsurare a debitului volumic V' gaz:

B) Corecţia citirilor volumului de gaz În cazul în care presiunea gazului este mai mare cu 20 mbar sau temperatura gazului diferă cu mai mult de 10°C de condiţiile de referinţă, se procedează după cum urmează:

P(abs,mas) T(0) f(vol) = ────────── * ────── P(abs,0) T(mas) f(vol) - factorul de corecţie a debitelor volumice T(mas) - temperatura absolută a gazului în punctul de măsurare P(abs,mas) - presiunea absolută a gazului în punctul de măsurare T(0) - temperatura absolută de referinţă a gazului: 0°C pentru normalizare, 15°C pentru condiţii tehnice Presiunea absolută de referinţă a gazului P(abs,0) = 1013 mbar Debitul volumic corectat V'(gaz,cor) se determină astfel:

V'(gaz,cor) = V'(mas) * f(vol) [mc(N) sau mc(teh)] (E.2) V'(mas) - debitul volumic de gaz măsurat C) Determinarea puterii de combustie (Phi)(cmb) se stabileşte astfel: (Phi)(cmb) = V'(gaz) * H(x) [kW] (E.3) V'(gaz) - debitul volumic de combustibil [mc(N) sau mc(teh)] H(x) - puterea calorică a combustibilului pe unitatea de volum în condiţii precizate.

E.1.2 Cazane alimentate cu combustibil lichid A) Măsurarea debitului volumic V'(cl):

B) Calculul puterii de combustie (Phi)(cmb): (Phi)(cmb) = V'(cl)*(ro)(cl)*H(x) [KW] (E.4) V'(cl) - debitul volumic de combustibil H(x) - puterea calorică a combustibilului (ro)(cl) - densitatea combustibilului (la temperatura din punctul de măsură) E.1.2.1. Stabilirea puterii termice la arzătoarele cu combustibil lichid prin cântărire

Se calculează puterea termică la arzător (Phi)(cmb): (Phi)(cmb) = (m(c)/(Delta)(tau)) * H(x) [KW] (E.5) H(x) - puterea calorică a combustibilului E.1.2.2. Stabilirea puterii termice la arzătoarele de combustibil lichid fără măsurarea debitului de combustibil Debitul de combustibil poate fi stabilit indirect prin următoarea metodă:

Observaţie:

E.2 Stabilită pe baza informaţiilor oferite de rapoartele de mentenanţă Puterea de combustie poate fi obţinută din înregistrările de mentenanţă, dacă sunt disponibile.

Înregistrările de mentenanţă vor fi verificate pentru siguranţă.

Sursa informaţiilor va fi înregistrată.

E.3 Recomandări practice privind puterea de combustie Recomandările referitoare la setarea puterii termice la arzător vor fi bazate pe următoarele criterii:

Astfel se obţin: ● creşterea randamentului cazanului ● reducerea pierderilor de căldură datorită reducerii timpului de stand-by, Se va ţine cont de următoarele limitări: ● orice setare va trebui să fie în intervalul specificat şi acceptat de producătorul cazanului şi/sau arzătorului; ● arzătoarele fără setarea aerului de combustie (doar setarea combustibilului) nu pot beneficia de reducerea puterii termice ● puterea termică maximă setată nu va depăşi puterea nominală; ● puterea termică minimă setată la arzător va trebui să fie suficientă pentru a:

Anexa F Stabilirea eficienţei sezoniere a cazanului F.1 Metode de măsurare şi estimare a eficienţei sezoniere a cazanului F.1.1 Metoda utilizării datelor de identificare A) Cazane cu modulare (sau reglaj în trepte) a sarcinii termice la arzător Pentru a obţine eficienţa sezonieră aproximativă se va utiliza randamentul la 50% din sarcina nominală a cazanului precizată în datele de identificare şi se va multiplica cu un factor prezentat în tabelul F.1.

Se va specifică dacă eficienţa cazanului a fost calculată cu valoarea calorică superioară sau inferioară a combustibilului.

Tabelul F.1 - Factori de multiplicare a eficienţei la 50% din sarcina cazanului *Font 8* ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐ │ Cazan montat pe podea │ Cazan montat pe perete │ ├──────────────────────┬─────────────────────┼───────────────────────┬───────────────────────┤ │ Tiraj natural │ Arzător cu aer │ Arzător │ Arzător cu aer │ │ │ insuflat │ autoaspirant │ insuflat │ ├──────────┬───────────┼──────────┬──────────┼───────────┬───────────┼───────────┬───────────┤ │Flacăra │Aprindere │Fără │Cu clapetă│Fără │Cu cameră │Fără │Cu clapetă │ │de veghe │electronică│clapetă │automată │cameră │presurizată│clapetă │automată de│ │permanentă│ │automată │de │presurizată│de ardere │automată de│închidere a│ │ │ │de │închidere │de ardere │ │închidere a│admisiei de│ │ │ │închidere │a admisiei│ │ │admisiei de│aer de │ │ │ │a admisiei│de aer de │ │ │aer de │ardere │ │ │ │de aer de │ardere │ │ │ardere │ │ │ │ │ardere │ │ │ │ │ │ ├──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤ │ 0,85 │ 0,9 │ 0,91 │ 0,98 │ 0,91 │ 0,96 │ 0,93 │ 0,98 │ └──────────┴───────────┴──────────┴──────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┘ B) Cazane cu sarcină termică la arzător fixă (reglaj tot-nimic) Se va utiliza eficienţa la sarcină nominală şi se va multiplica cu un factor prezentat în tabelul F.2 pentru a obţine eficienţa sezonieră aproximativă.

Se va specifică dacă eficienţa cazanului a fost calculată cu valoarea calorică superioară sau inferioară a combustibilului.

Tabelul F.2 - Factori de multiplicare a eficienţei cazanului la sarcina totală pentru determinarea eficienţei sezoniere *Font 8* ┌────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐ │ Cazan montat pe podea │ Cazan montat pe perete │ ├──────────────────────┬─────────────────────┼───────────────────────┬───────────────────────┤ │ Tiraj natural │ Arzător cu aer │ Arzător │ Arzător cu aer │ │ │ insuflat │ autoaspirant │ insuflat │ ├──────────┬───────────┼──────────┬──────────┼───────────┬───────────┼───────────┬───────────┤ │Flacăra │Aprindere │Fără │Cu clapetă│Fără │Cu cameră │Fără │Cu clapetă │ │de veghe │electronică│clapetă │automată │cameră │presurizată│clapetă │automată de│ │permanentă│ │automată │de │presurizată│de ardere │automată de│închidere a│ │ │ │de │închidere │de ardere │ │închidere a│admisiei de│ │ │ │închidere │a admisiei│ │ │admisiei de│aer de │ │ │ │a admisiei│de aer de │ │ │aer de │ardere │ │ │ │de aer de │ardere │ │ │ardere │ │ │ │ │ardere │ │ │ │ │ │ ├──────────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼───────────┼───────────┼───────────┤ │ 0,80 │ 0,85 │ 0,88 │ 0,95 │ 0,86 │ 0,93 │ 0,89 │ 0,95 │ └──────────┴───────────┴──────────┴──────────┴───────────┴───────────┴───────────┴───────────┘ F.1.2 Metoda pierderilor de căldură ● Se determină eficienţa de combustie, (eta)(cmb) în conformitate cu anexa B; ● Se determină factorul de pierdere de căldură, f2α(ge) în conformitate cu F.3.1; ● Se determină factorul de pierdere de căldură, f2α(cos) în conformitate cu F.3.2; ● Se estimează (beta)(cmb) aşa cum se specifică în ecuaţia (F.4);

Notă: Pierderile prin mantaua cazanului şi pierderile în stand-by prin coşul de evacuare a gazelor de ardere sunt considerate proporţionale cu diferenţa dintre temperatura medie a cazanului şi temperatura încăperii în care este montat cazanul.

Estimarea eficienţei sezoniere a cazanului (eta)(gen) se face astfel: *Font 9* 1 1 (eta)(gen) =(eta)(cmb)-(─────────── - 1)*f2α(cos) - ─────────── * α(ge) [%] (F.1) (beta)(cmb) (beta)(cmb) F.1.3 Metoda pierderilor de căldură totală în stand by ● Se determină eficienţa de combustie (eta)(cmb) în conformitate cu anexa B; ● Se determină factorul de pierdere de căldură f2α(ge) în conformitate cu F.3.1; ● Se determină factorul de pierdere de căldură f2α(P0) în conformitate cu F.3.3; ● Se estimează (beta)(cmb) aşa cum se specifică în ecuaţia (F.4);

Calculul eficienţei sezoniere a cazanului (eta)(gen) se face astfel: f2α(P0) 100 - ─────────── (beta)(cmb) (eta)(gen) = ((eta)(cmb) - α(ge)) * ───────────────── [%] (F.2) 100 - α(P0) F.2 Determinarea sarcinii medii a cazanului (beta)(cmb) F.2.1 Metoda consumului de combustibil Se determină consumul real de combustibil "V(f)" aşa cum este specificat în capitolul C.2 din anexa C.

Se determină puterea termică la arzător "(Phi)(cmb)" aşa cum este specificat în anexa E.

Se determină durata perioadei de funcţionare a cazanului "t(fg)" în conformitate cu programul sezonier de încălzire sau programul anual de funcţionare. Prin "funcţionare" se înţelege perioada cât cazanul a fost în funcţiune, stand-by plus debitare sarcină termică, sub comanda automatizării.

Sarcina medie (beta)(cmb) a cazanului se determină astfel:

V(f) * H(x) (beta)(cmb) = ──────────────── (F.3) (Phi)(cmb)*t(fg) H(x) - reprezintă H(s) sau H(i) (puterea calorică superioară sau inferioară), în conformitatea cu cea utilizată pentru determinarea puterii de combustie (Phi)(cmb).

F.2.2 Metoda contorizării orelor de funcţionare În cazul în care un contor este montat pe valva de alimentare cu combustibil se va citi timpul cât acesta a fost deschis "t(d)".

Determinarea perioadei de funcţionare ale cazanului "t(fg)" se face aşa cum este specificat în capitolul F.2.1.

Sarcina medie (Beta)(cmb) a generatorului se determină astfel: t(d) (Beta)(cmb) = ───── (F.4) t(fg) F.3 Estimarea factorilor de pierdere de căldură F.3.1 Pierderi de căldură prin carcasa cazanului F.3.1.1 Metoda temperaturilor suprafeţelor cazanului Pierderile prin carcasa cazanului, notate cu f2α(ge), pot fi estimate astfel:

Pentru fiecare suprafaţă elementară "S(i)":

Pierderile relative de căldură prin anvelopa cazanului f2α(ge) se determină astfel:

100 * (Phi)(ge) f2α(ge) = ─────────────── [%] (F.6) (Phi)(cmb) (Phi)(cmb) - puterea termică la arzător a cazanului [W] Determinarea se va face la o temperatură medie a apei din cazan de 70°C.

În cazul în care temperatura medie a apei din cazan (theta)(ma,ge), nu este 70°C sau temperatura încăperii în care este montat cazanul (theta)(int) nu este de 20 °C în timpul determinării, valoarea f2α(ge) se va obţine cu ajutorul valorii f2α(ge,mas) (corespunzătoare situaţiei de măsurători) astfel:

50 f2α(ge) = α(ge,mas) ───────────────────────────── [%] (F.7) (theta)(ma,ge) - (theta)(int) F.3.1.2 Valori de referinţă Pierderile de căldură prin carcasa cazanului, notate cu f2α(ge), pot fi calculate cu relaţia (F.8) dacă puterea termică instalată a cazanului este în domeniul 20-1000 kW, dacă nu se pot efectua măsurările prevăzute la F.3.1.1: (Phi)(cmb) f2α(ge)= c(1)-c(2)*log(──────────) [%] (F.8) 1000 W c(1), c(2) - parametri daţi în tabelul F.4 (Phi)(cmb) - puterea termică la arzător Tabelul F.4 - Valori ale parametrilor c(1) şi c(2) ┌──────────────────────────────────────────────────────────┬────────┬────────┐ │Tipul izolaţiei cazanului │c(1) [%]│c(2) [%]│ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤ │Cazan bine izolat, eficienţă ridicată │ 1,72 │ 0,44 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤ │Cazan bine izolat şi întreţinut │ 3,45 │ 0,88 │ ├──────────────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┤ │Cazan vechi mediu izolat │ 6,90 │ 1,76 │ └──────────────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┘ F.3.2 Pierderi de căldură prin coşul de evacuare a gazelor de ardere atunci când arzătorul este oprit Pierderile de căldură în stand-by prin coşul de evacuare a gazelor de ardere atunci când arzătorul nu funcţionează, notată cu f2α(cos), sunt date în tabelul F.5. pentru cazane nelegate în baterie şi cu coş independent, fără rupere de presiune.

Tabelul F.5 - Valori ale pierderilor de căldură prin coşul de fum "f2α(cos)" ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐ │Descrierea cazanului │f2α(cos) [%]│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Cazane ce utilizează combustibil lichid sau gaz, cu ventilatorul │ 0,2 │ │montat înaintea camerei de ardere şi închidere automată a │ │ │clapetei de admisie a aerului atunci când arzătorul este oprit. │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Cazane montate pe perete ce utilizează combustibil lichid, cu │ 0,4 │ │ventilator şi evacuarea gazelor arse prin perete. │ │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Cazane ce utilizează combustibil lichid sau gaz, cu ventilatorul │ │ │montat înaintea camerei de ardere şi a cărui clapetă de admisie a│ │ │aerului nu se închide atunci când arzătorul este oprit. │ │ │h(cos) < 10 m │ 1,0 │ │h(cos) > 10 m │ 1,2 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Cazane cu tiraj natural cu rupere de presiune şi cu arzător │ │ │atmosferic. │ │ │h(cos) < 10 m │ 0,4 │ │h(cos) > 10 m │ 0,5 │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤ │Cazane cu tiraj natural fără rupere de presiune şi cu arzător │ │ │atmosferic. │ │ │h(cos) < 10 m │ 1,2 │ │h(cos) > 10 m │ 1,6 │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ F.3.3 Pierderi totale în stand-by F.3.3.1 Valori de referinţă Identificarea pierderilor totale în stand-by, f2α(P0), din:

F.3.3.2 Valori măsurate pentru perioada de stand-by Pierderile în stand-by pot fi măsurate ca o valoare relativă în conformitate cu următoarea procedură:

F.3.3.3 Metoda surselor de căldură auxiliare Pierderile de căldură în stand-by pot fi estimate printr-o valoare relativă în conformitate cu următoarea procedură:

Q(p,P0) = Q(aux)-Q(p,aux)+(eta)(p)*W(p) [W] (F.10)

Q(p,PO) * 100 f2α(PO) = ────────────────── [%] (F.11) (Phi)(cmb)*t(test) Anexa G Evaluarea necesarului de căldură pentru inspecţia cazanelor şi a sistemelor de încălzire În cazul în care nu se cunoaşte din documentaţia tehnică necesarul de căldură al clădirii, acesta se poate stabili estimativ pe baza coeficientului de izolare termică normat G(N), prevăzut în reglementarea tehnică "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107-2005", respectiv în Partea 1 - "Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit, indicativ C 107/1", astfel: (phi)(nec) = G * (Delta)(theta)*V(inc) [W] (G.1) Unde: (phi)(nec) - necesarul de caldură al clădirii [W] G(N) - coeficient global de izolare termică pentru clădiri de locuit [W/mcK];

V(inc) - volumul încălzit [mc];

Semnificaţia termenilor este următoarea:

A(A) - aria anvelopei;

A(A) = S(PE) + S(UE,FE) + S(PL,SS) + S(PL,POD(TE)) Unde:

S(PE) - suprafaţa pereţilor exteriori;

S(UE,FE) - suprafaţa uşilor şi ferestrelor exterioare;

S(PL SS) - suprafaţa planşeului peste subsol;

S(PL SS) - suprafaţa planşeului sub pod; (Delta)(theta) = (theta)(i) - (theta)(e) - diferenţa de temperatura interior exterior [K] Unde: (theta)(i) - temperatura interioară; (theta)(e) - temperatura exterioară convenţională de calcul, cf. SR 1907/1; ● Evaluarea capacităţii cazanului în raport cu necesarul de căldură

Exemplu de calcul ----------------- Se cunosc:

Suprafaţa totală construită, S(tot)= 120 mý;

Regim de înălţime: P+1 Anul construirii: 2005 Suprafaţa totală încălzită, S(inc)= 100 mý;

Temperatura exterioară de calcul, t(e)= -15 °C (Phi)(nec) = G*(Delta)(theta)*V(inc) [W] ┌──────────────────────────────┬──────────┐ │ Element de construcţie [-] │ Aria │ │ │ [mý] │ ├──────────────────────────────┼──────────┤ │ Pereţi exteriori │ 180 │ ├──────────────────────────────┼──────────┤ │ Uşi şi ferestre exterioare │ 30 │ ├──────────────────────────────┼──────────┤ │ Planşeu peste subsol │ 120 │ ├──────────────────────────────┼──────────┤ │ Planşeu sub pod (terasa) │ 120 │ ├──────────────────────────────┼──────────┤ │ Aria totală a anvelopei [mý] │ 450 │ └──────────────────────────────┴──────────┘ A(A) = 450 mý V(inc) = S(inc)*h(nivel)*nr.nivele = 100*3*2 = 600 mc => A(A)/V(inc) = 0,75 => G(N)=0,75 [W/mcK]; (Delta)(theta) = 35 [K] (Phi)(nec)= 0,75*35*600 = 15750 [W] Anexa H Evaluarea amortizării investiţiei făcute pentru înlocuirea cazanului În cazul în care se recomandă înlocuirea cazanului, este necesară prezentarea unui calcul economic care să demonstreze creşterea performanţei energetice şi perioada de recuperare a investiţiei. Valoarea investiţiei V(inv) va cuprinde atât valoarea echipamentelor cât şi valoarea manoperei. Conform SR EN 15378, se recomndă înlocuirea cazanelor atunci când eficienţa sezonieră este mai mică de 70%.

H.1 Economii anuale la facturile de combustibil Q B(comb,h) = ──────────── [Nmc/h] (H.1) (eta)(cz)*Hi B(comb,h) - consumul orar de combustibil al vechiului cazan [Nmc/h]; (eta)(cz) - eficienţa vechiului cazan [%];

Q - necesarul de căldură al clădirii [KW];

Hi - puterea calorică inferioară a combustibilului [KWh/Nmc] (Tabelul B.1, Anexa B);

Q B(comb,h')= ──────────── [Nmc/h] (H.2) (eta)(cz)'*Hi B(comb,h') - consumul orar de combustibil al vechiului cazan [Nmc/h]; (eta)(cz)' - eficienţa noului cazan [%]; (Delta)B(comb,h) = B(comb,h) - B(comb,h)' [Nmc/h] (H.3) (Delta)B(comb,h) - economia orară de combustibil; (Delta)B(comb,an) =(Delta)B(comb,h)*n(h)*n(zile)*n(luni) [Nmc/an]; (H.4) (Delta)B(comb,an) - economia anuală de combustibil; n(h) - numărul zilnic de ore de funcţionare a cazanului; n(zile) - numărul de zile de funcţionare a cazanului dintr-o lună; n(luni) - numărul lunilor din sezonul de încălzire;

E(an,comb) =(Delta)B(comb,an)*X(mc,comb) [RON]; (H.5) E(an,comb) - economii anuale la facturile de combustibil [RON];

X(mc,comb) - costul unui metru cub de combustibil [RON/Nmc];

Notă: Dacă cazanul alimentează şi alţi consumatori în afara sistemului de încălzire, consumul de combustibil se va calcula pentru fiecare sarcină termică şi număr de ore de funcţionare.

H.2 Economii anuale la factura de energie electrică (Delta)P(el,h) = P(el,h) - P(el,h)' [KWh]; (H.6) (Delta)P(el,h) - economia orară de energie electrică [KWh];

P(el,h) - consumul orar de energie electrică al vechiului cazan [KWh];

P(el,h)'- consumul orar de energie electrică al noului cazan [KWh]; (Delta)P(el,an) = (Delta)P(el,h)*n(h) [KWh]; (H.7)