PLAN DE MANAGEMENT din 10 mai 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 10 mai 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervației naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 462 bis din 22 iunie 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 874 din 10 mai 2016, publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 426 din 22 iunie

1. CUPRINS 1.
2. Generalități, principii ... 1.
3. Scurtă descriere a ariei naturale protejate - rezumat ... 1.
4. Scopul Planului de management ... 1.
5. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management ... 1.
6. Procesul de elaborare a Planului de management ... 1.
7. Istoricul elaborării, revizuirilor și modificărilor Planului de management ... 1.
8. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management ... 1.
9. Procedura de implementare a Planului de management ...
10. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
11. Informații generale 2.1.
12. Limitele ariei naturale protejate ... 2.1.
13. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate ... 2.1.
14. Zonarea internă a ariei naturale protejate ... ... 2.
15. Informații fizice ... 2.
16. Biodiversitatea ... 2.
17. Tipurile de habitate și speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată ... 2.
18. Informații socio - economice ... 2.
19. Impacturi și amenințări ... ...
20. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE 3.
21. Aspecte legislative referitoare la starea de conservare ... 3.
22. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ ... 3.
23. Evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor de interes comunitar ... ...
24. OBIECTIVE ȘI MĂSURI DE CONSERVARE - PENTRU SPECIILE ȘI HABITATELE REPREZENTATIVE 4.
25. Măsuri de conservare pentru habitatele de interes conservativ din aria naturală protejată ... 4.
26. Măsuri de conservare pentru speciile de interes conservativ din aria naturală protejată ... ...
27. IMPLEMENTARE ...
28. RESURSE UMANE, RESURSE FINANCIARE NECESARE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT ...
29. MONITORIZAREA STĂRII DE CONSERVARE ...
30. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT ...
31. BIBLIOGRAFIE ...
32. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT Anexa nr. 1 la Planul de management - angajament bugetar Anexa nr. 2 la Planul de management - hărți cu localizarea ariei naturale protejate Anexa nr. 4 la Planul de management - harta geomorfologică Anexa nr. 5 la Planul de management - harta geologică Anexa nr. 6 la Planul de management - harta hidrografică Anexa nr. 7 la Planul de management - harta solurilor Anexa nr. 8 la Planul de management - harta categoriilor de folosință ale terenurilor Anexa nr. 9 la Planul de management - harta tipurilor de proprietate ale terenurilor Anexa nr. 10 la Planul de management - harta formelor de administrare ale terenurilor Anexa nr. 11 la Planul de management - hărți de distribuție pentru speciile de interes conservativ Anexa nr. 12 la Planul de management - hărți de distribuție pentru habitatele de interes conservativ Anexa nr. 13 la Planul de management - harta traseelor turistice din aria naturală protejată Anexa nr. 14 la Planul de management - distribuția habitatelor forestiere, pe subparcele silvice ...
33. INTRODUCERE 1.
34. Generalități, principii Planul de management al ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului constituie un act de reglementare a tuturor activităților ce se derulează în interiorul sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului pentru a se asigura atingerea obiectivului general de conservare pentru care au fost desemnate aceste arii protejate. Planul de management, în conformitate cu principiul conservării biodiversității și cu cel al dezvoltării durabile, integrează obiectivele de conservare ale biodiversității cu cele de dezvoltare socio - economică ale comunităților locale și gestionarilor resurselor naturale, având prioritate obiectivele de conservare, conform scopului/tipului de arie naturală protejată și speciilor de interes comunitar ce au stat la baza declarării sale. Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatoriu de respectat pentru custodele ariei, proprietarii sau administratorii de terenuri și oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria naturală protejată. Planul de management oferă astfel cadrul stabil, pe termen scurt, mediu și lung, absolut necesar integrării măsurilor de conservare și protecție a naturii într-un spațiu bine delimitat cu acțiunile menite dezvoltării socio-economice în cadrul rețelei ecologice Natura
35. Mai mult, Planul de management constituie un instrument care asigură dialogul între toți factorii interesați în gestionarea directă sau indirectă a resurselor naturale din acest spațiu. Acest Plan de management este unul care integrează dublul statut al ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului - acela de rezervație naturală și sit de importanță comunitară, în conformitate cu cerințele impuse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. În Planul de management va fi utilizat termenul de "arie naturală protejată" atunci când se face referire la întregul teritoriu ocupat de ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. Aprobarea de către autoritățile publice centrale a Planului de management legiferează respectarea condițiilor impuse de acesta pentru gestionarea măsurilor de conservare și protecție a mediului. Organizațiile neguvernamentale completează panoplia factorilor interesați, respectiv susținerea întregii comunități locale sub toate formele de expresie. Administratorul fondului forestier va adapta amenajamentul silvic, conform prevederilor legale. În final, Planul de management reflectă o poziție comună organizațiilor și instituțiilor locale, județene și centrale care contribuie în mod decisiv la aplicarea lui și la promovarea acțiunilor de conservare și protecție a speciilor și habitatelor periclitate într-o concepție unitară transpusă fidel spațio-temporal. Principiile dezvoltării, implementării și revizuirii Planului de management Principiile Planului de management urmăresc trasarea unor linii generale și specifice pe care se va sprijini implementarea sa. În acest sens, este de dorit implementarea principiilor abordării ecosistemice și holistice cu privire la aplicarea celor mai adecvate măsuri de conservare și protecție a ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului ținând cont de faptul că are dublu statut: rezervație naturală și sit de importanță comunitară. Managementul ecosistemelor trebuie să funcționeze până la cel mai redus nivel de descentralizare. Planul de management urmărește promovarea exploatării durabile a spațiilor naturale, în măsura în care se respectă condițiile de protecție și conservare. La acestea se adaugă integrarea în procesul de realizare a regulamentelor locale de urbanism și a planurilor de amenajare a teritoriului a obiectivelor ariei naturale protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și a prevederilor art. 21 alin. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. ... 1.
36. Scurtă descriere a ariei naturale protejate - rezumat Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, au fost protejate cu mult înaintea apariției rețelei de arii protejate Natura
37. Astfel, a fost declarată ca arie naturală protejată prin Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 485/1964, fiind pusă sub ocrotire provizorie încă din 1954 cu ocazia emiterii Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 458/1954 și încadrată în grupa I, Păduri cu rol de protecție conform Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 114/
38. A urmat recunoașterea oficială prin Decizia 421/1980 a Consiliului Popular al Județului Brașov; Decizia nr. 149/1993, Anexa nr 2, a Consiliului Județean Brașov; Decizia nr. 124/1995 a Consiliului Județean Brașov; Hotărârea Consiliului Județean Brașov nr. 9/
39. În prezent Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului este recunoscută oficial la nivel național în baza Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate și are o suprafață de 394,90 ha. Aria naturală protejată se află în provincia istorică Transilvania, în Depresiunea Făgăraș, acoperită odinioară de păduri de stejar - Quercus robur și zăvoaie de anin - Alnus glutinosa. După defrișarea masivă a pădurilor practicată în trecut, solul având un orizont pseudo-gleic, în multe locuri s-a produs declanșarea înmlăștinirii. Pădurile care acopereau majoritatea interfluviilor, în prezent, sunt înlocuite aproape în totalitate de culturi. Singura pădure care mai prezintă indicii slabe asupra speciilor care populau aceste păduri, este Dumbrava Vadului, care așa cum spune și numele este puternic dumbrăvită. Această pădure, cu arbori rari sau în pâlcuri, adăpostește o bună parte din speciile și asociațiile depresiunii Făgărașului. Cea mai interesantă vegetație este cea din luminișurile mari. Solul fiind gleizat, s-au format mlaștini puțin adânci populate cu specii și asociații din regiune, din care nu lipsesc specii de mușchi de turbă - Sphagnum. Datorită înmlăștinirii s-a înmulțit masiv narcisele - Narcissus poeticus subspecia radiiflorus. Mai mult, din cauza existenței în vecinătate a Colinei cu mesteceni, aceștia s-au infiltrat în aria naturală protejată, ajungând la diametre considerabile. În urma aderării la Uniunea Europeană și armonizării cadrului legislativ național cu cel comunitar de mediu, privind clasificarea în spațiul european, această unitate majoră de peisaj de valoare conservativă ridicată, a fost declarată în mod oficial și arie naturală protejată de importanță comunitară - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, cu o suprafață de 399 hectar, conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. ... 1.
40. Scopul Planului de management Din punct de vedere legislativ adoptarea și implementarea unui Plan de management răspunde reglementărilor în vigoare conform cărora fost declarată aria naturală protejată și se aplică acel principiu prin care va predomina actul legislativ care impune măsuri mai restrictive pentru asigurarea menținerii pe termen lung a stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor. Scopul Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum și menținerea serviciilor ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. ... 1.
41. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management Baza legală a elaborării și aprobării Planului de management este reprezentată de următoarele acte normative: ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ● Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare. ● Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate; ● Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial; ● Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată; ● Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice; ● Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările ulterioare. ● Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate; ● Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare; ● Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare ● Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare; ● Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; ● Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice; ● Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatice -Directiva Habitate. În prezent, convenția de custodie fiind expirată, aria naturală protejată nu are custode. ... 1.
42. Procesul de elaborare a Planului de management Planul de management a fost elaborat ca un proces transparent, prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare și metodologiei consacrate. Prezentul Plan de management s-a elaborat în perioda 2013-2015 în cadrul proiectului realizat în cadrul Programului Operațional Sectorial,,Mediu", Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii,,Conservarea speciilor și habitatelor din ariile protejate Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, Muntele Tâmpa și Leaota", SMIS-CSNR 36856, implementat de Asociația Renaturopa. Elaborarea Planului de management, conform cerințelor contractuale ale proiectului și prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel: 1) inițial s-au demarat activitățile de colectare, analizare și interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum și de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate; ... 2) în cadrul proiectului, s-au efectuat studii complexe de inventariere a florei, faunei și habitatelor, asupra amenințărilor și stării de conservare a speciilor și habitatelor vizate prin implicarea experților pentru fiecare domeniu; ... 3) pentru fiecare specie și habitat de interes comunitar s-au propus măsuri de conservare în vederea asigurării stării de conservare favorabilă; ... 4) în urma analizării tuturor studiilor, a livrabilelor și bazei de date existente, s-a trecut la etapa întocmirii Planului de management de către experți în colaborare cu beneficiarul și alți factori interesați; ... 5) o componentă esențială a elaborării planului a constituit-o consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect; ... 6) după finalizarea Planului de management, acest document a parcurs etapele procedurii avizării de mediu, conform legislației în vigoare. ... ... 1.
43. Istoricul elaborării, revizuirilor și modificărilor planului de management Pentru această arie naturală protejată nu a fost realizat până în prezent nici un Plan de management cu valoare legală. Acest Plan de management este primul pentru situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. ... 1.
44. Procedura de modificare și actualizare a Planului de management Modificarea și actualizarea Planului de management se va face conform reglementărilor legale în domeniu. Acesta poate fi modificat și actualizat conform aceleiași legislații, fiind un document flexibil și adaptabil. Conform legislației actuale, Planul de management se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, iar după finalizarea perioadei de valabilitate, acesta se revizuiește printr-o procedură similară cu procedura de realizare a sa. Varianta revizuită a Planului de management se va aviza și aproba conform legislației în vigoare. ... 1.
45. Procedura de implementare a Planului de management Planul de management va fi implemetat de către custode, pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu prevederile acestuia și ale legislației în vigoare. Aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități sau au interese pe suprafața acestuia, conform legislației în vigoare. Organizarea activităților se va realiza de către custode și parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes. Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau națională care vor fi armonizate de către autoritățile responsabile. ... ...
46. DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE 2.
47. Informații generale 2.1.
48. Localizarea ariei naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu Narcise din Dumbrava Vadului se află pe teritoriul administrativ al județului Brașov și anume, în apropierea satului Vad, component al comunei Șercaia. Localitățile învecinate sitului sunt: la nord Bucium, la sud-est Toderița și la sud Dumbrăvița. Cea mai mare suprafață din aria naturală protejată fiind situată în unitatea administrativă teritorială a comunei Șercaia - 397,03 hectare. O mică parte din teritoriul ariei naturale protejate este situat pe teritoriul administrativ al comunei Șinca - 4,76 hectare. O suprafață foarte mică, de 0,07 hectare din aria naturală protejată se află pe teritoriul comunei Mândra - probalil această suprafață este apărută datorită erorilor de digitizare a limitelor ariei protejate în raport cu limitele unităților administrativ-teritoriale. Principalele coordonate geografice care încadrează aria naturală protejată sunt: latitudine N 45°46'23" și longitudine E 25°6'12". Principalele puncte și rute de acces spre aria naturală protejată sunt reprezentate de: calea ferată Brașov - Șercaia, la o distanță de 7 km de aria naturală protejată; drumul național DN1 Brașov-Șercaia, la o distanță de 7 km de aria naturală protejată; drumul național DN 73 A Șercaia - Vad, la o distanță de 3 km de aria naturală protejată și la nivel local DL G5 Vad - Poiana Narciselor, pentru acces direct. Harta localizării ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 2 la Planul de management. ... 2.1.
49. Limitele ariei naturale protejate Limitele oficiale, în momentul elaborării Planului de management, ale sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare. În cadrul studiilor efectuate pentru realizarea Planului de management, au fost parcurse limitele sitului Natura 2000, în teren, fiind propuse corecturi la limite acolo unde transpunerea limitelor de pe site-ul autorității publice centrale care răspunde de arii protejate nu corespunde realității din teren. Aceste limite corectate, se află în baza de date GIS realizată în cadrul proiectului SMIS-CSNR 36856, de care dispune custodele ariei naturale protejate. La data supunerii spre aprobare a Planului de management, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor are în derulare proiectul privind revizuirea limitelor ariilor naturale protejate. Limitele Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului sunt cele propuse pe site-ul autorității centrale responsabile cu protecția mediului. Limitele ariei naturale protejate sunt reprezentate la nord de Dealul Măguricea, la nord- est de pășune, la est și sud-est de Valea Scurtă, iar în partea de sud, sud-vest și vest este limitrofă terenurilor agricole. Harta cu limitele ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management. Limitele actualizate ale ariilor naturale protejate sunt postate pe site-ul autorității centrale responsabile cu protecția mediului. ... 2.1.
50. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului are un dublu statut în ceea ce privește oficializarea implementării măsurilor de conservare, fiind atât SCI cu o suprafață de 399 hectar, conform legislației comunitare în vigoare, cât și rezervație naturală definită conform metodologiei Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii - IUCN, inclusă în categoria IV. Tipologic, este o rezervație botanică, cu o suprafață de 394,90 de ha. Deși limitele Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, de pe site-ul autorității centrale responsabile cu protecția mediului coincid aproape integral cu cele ale ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, totuși există o diferență de 4,1 hectare între suprafețele celor 2 categorii de arii naturale protejate, de la 399 hectar, la 394,90 hectar, în actele legislative care le certifică statutul. Limitele rezervației naturale nu au fost descrise în actul constitutiv, existând doar fișa rezervației respective, ca act de fundamentare a declarării prin Legea nr. 5/2000, în plus suprafețele rezervației nu coincid cu suprafața sitului Natura
51. Limitele și suprafața sitului Natura 2000 sunt cele din Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare. Harta cu limitele celor două categorii de arii protejate este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management. ... 2.1.
52. Zonarea internă a ariei naturale protejate Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului cuprinde două zone distincte: zona științifică, declarată ca atare încă de la legalizarea rezervației, din 1964, prin îngrădirea a 87 hectare cu gard de plasă de sârmă; restul rezervației, până la 394,9 hectare este îngrădită parțial și protejată cu un șanț cu taluz și tufărișuri pe taluz. Situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, nu prezintă o zonare internă. Se propune însă menținerea statutului de protecție strică a suprafeței de 87 hectar, aflată în prezent în proprietatea statului român și administrată de Direcția Silvică Brașov, prin Ocolul Silvic Făgăraș. ... ... 2.
53. Informații fizice 2.2.
54. Geologie Din punct de vedere al structurii geologice, Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului aparțin domeniului sedimentar format din depozite pleistocene, transportate și depuse de afluenții Oltului ce coboară din Munții Făgărașului. Harta geologică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management. ... 2.2.
55. Relief și geomorfologie Zona aparține câmpiei piemontane a Făgărașului - Depresiunea Făgărașului, ce se întinde de la Șinca Veche până la Tălmaciu. Altitudinea este cuprinsă între 492 și 508 m. Geomorfologic, terenul are denivelări greu sesizabile de la est spre vest, cu descreșterea altitudinii de la sud la nord, aceasta fiind și direcția de scurgere a apelor. Sub aspect geomorfologic, terenul rezervației se prezintă cu denivelări greu sesizabile de la est spre vest, dar cu descreșterea altitudinii de la sud la nord, aceasta fiind și direcția de curgere a pâraielor și respectiv de scurgere a apelor din precipitații sau din topirea zăpezilor spre zonele mai joase. Harta geomorfologică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management. ... 2.2.
56. Hidrografie Rețeaua hidrografică este reprezentată de Râul Șercaia și o serie de pâraie: Valea Scurtă traversând partea estică a ariei naturale protejate, Valea Răchiții care izvorăște din mijlocul rezervației, iar la ieșirea din aria naturală protejată este canalizată, Valea Zâmbrița al cărui izvor se află la vest de cantonul silvic unde s-a format un mic heleșteu, din cauza colmatării la ieșirea din rezervație. La est de canton se mai află un pârâu - Zâmbrița Seacă. Spre nord sunt alte pâraie cu debit mic ce se varsă unul în Valea Scurtă, iar altul în Zâmbrița. Pânza freatică se află la 3,5 m adâncime. Harta hidrografică a ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management. ... 2.2.
57. Clima Aria naturală protejată se situează în topoclimatul depresionar, uneori cu inversiuni termice în timpul iernii. În zonă este prezent și efectul de foehn, care este un vânt cald ce coboară din zonele înalte ale Făgărașului spre depresiune. Izoterma anuală înregistrează 8 grade C în zona Făgăraș. Precipitațiile ating o medie anuală de 600 mm, uneori mai puțin. Numărul zilelor cu zăpadă ajunge la 55-60 în zona ariei naturale protejate, fiind influențat de persistența zilelor cu inversiune termică. Munții de pe marginea depresiunii - Făgăraș, Țaga, Perșani - împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal care întârzie în depresiune, dar barează accesul liber al maselor de aer din sud. Temperatura aerului este destul de scăzută, apărând frecvente inversiuni termice, accentuate iarna. Vânturile dominante sunt din vest și nord-vest. Umiditatea relativă a aerului depășește aproape tot timpul anului 70%. Foehnul provoacă, primăvara, topirea bruscă a zăpezii. Precipitațiile scad la circa 500 mm anual. ... 2.2.
58. Solurile Cea mai mare parte a ariei naturale protejate este ocupată de hidrisoluri reprezentate prin stagnosol luvic. Luvisolurile ocupă, de asemenea, o suprafață mai extinsă. Pe o suprafață mai redusă apar aluvisolurile. Harta solurilor din aria naturală protejată este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management. ... ... 2.
59. Biodiversitatea Flora În ansamblu, flora se încadrează în grupa speciilor mezofile și mezohigrofile, în raport cu microzona în care se instalează. Pădurea este constituită dintr-un arboret echien, de peste de 100 ani, provenit fie din sămânță fie din lăstari, cu un diametru mediu de 36 cm și o înălțime medie de 15 m. Datorită variațiilor mari în privința umidității solului, de la umiditate abundentă până la excesivă sau din contră uscăciune, arboretul nu se dezvoltă în condiții favorabile. Înălțimea arborilor este redusă iar coronamentul este relativ dezvoltat, corelându- se cu distribiția rărită ceea ce, din punct de vedere economic, ar reprezenta un procent scăzut de lemn de lucru la care se adaugă o calitate redusă. Acest arboret are în schimb valoare peisagistică, datorată efectelor pe termen lung a managementul forestier derulat în această pădure, menținând în stare de echilibru subunități de peisaj unice, determinându-ne să îl definim ca peisaj unic pentru configurația vegetației stejăretelor. În flora lemnoasă a pădurii predomină stejarul - Quercus robur, alături de care se mai întâlnește plopul temurător - Populus tremula, mesteacănul - Betula pendula, salcia albă - Salix alba. Dintre arbuști, apar frecvent zălogul - Salix cinerea, crușânul sau pațachina - Frangula alnus, răchita roșie - Salix purpurea, păducelul - Crataegus monogyna, carpenul - Carpinus betulus care devine tot mai abundent. În zona poienilor cu narcise, se întâlnesc pâlcuri de Salix cinerea, Frangula alnus, Salix caprea, Salix rosmarinfoilia. Flora ierboasă este constituită dintr-un important număr de specii caracteristice stejăretelor sau provenite din făgetele situate mai la sud, fie fânețelor mezofile sau mezohigrofile, inclusiv unele specii carea au urcat pe altitudine dinspre Olt. Din prima categorie au fost identificate: Galium odoratum, Galium schultesii, Galium kitaibelianum, Carex brizoides, Lathyrus niger, Polygonum bistorta, Bruckenthalia spiculifolia, Antennaria dioica, Bistorta major iar din cea de a doua categorie: Peucedanum palustre, Selinum carvifolia, Cnidium dubium, Angelica sylvestris, Scutellaria galericulata, Phalaris arundinacea, Lysimachia thyrsiflora, Ranunculus flammula, Potentilla palustris, Gratiola officinalis. Se constată pătrunderea și de specii ruderale - Juncus bufonius, Descurainia sophia, Daucus carota, Pastinaca sativa, Saponaria officinalis și segetale - Cirsium arvense, Viola tricolor, Raphanus raphanistrum, Convolvulus arvensis din zonele învecinate, favorizate de pătrunderea turiștilor sau a mijloacelor de transport, care de-a lungul timpului au scos fânul cosit din aria naturală protejată. S-au identificat 516 specii de cormofite, grupate în 68 de familii. O specie caracteristică ariei naturale protejate este narcisa Narcissus poeticus subspecia radiflorus, Edafotipul acidofil, din zonele joase, prezintă flori albe clar și alb - gălbui, cel mai adesea solitare, rareori câte două. În interiorul rezervației științifice a fost identificat și relictul glaciar - Spiraea salicifolia, specie eurasiatică. Între raritățile floristice identificate în perimetrul rezervației mai pot fi menționate: Cnidium dubium, Lysimachia thyrsiflora, Potentilla palustris, Trollius europaeus, Iris sibirica, endemitul carpatic Phyteuma tetramerum. Vegetația Zona în care se află aria naturală protejată corespunde stejăretelor de terasă din nordul Munților Făgăraș, terase fragmentate în direcția sud-nord de pârâuri ce coboară din munți. În interfluvii, acolo unde probabil substratul a fost mai rezistent sau depozitele inter și postglaciare au fost mai extinse, s-au menținut pâlcuri de pădure și zăvoaie. Este interesantă Colina cu Mesteceni, ce se afla la nord-vest de aria naturală protejată, a cărei origine este discutabilă, ea fiind mai înaltă cu câțiva metri față de poienile cu narcise. Aria naturală protejată reprezintă, așadar, vestigiul unor stejărete de terasă din care s-a păstrat până în prezent doar o pădure "dumbrăvită", rărită artificial, dar și natural, urmare a uscării unor exemplare de stejar și datorită condițiilor nefavorabile de încolțire a ghindei și menținere a plantulelor, din cauza excesului de umiditate, din lunile de primăvară, ce caracterizează terenurile mai joase. Molinietele populează întreaga aria naturală protejată, fiind dominante în parcelele lipsite de vegetație arborescentă. Dacă în poieni, iarba albastră - Molinia caerulea constituie un covor aproape continuu, în zonele cu stejari și alte specii lemnoase formeaza niște "popândici" - buchete de tulpini mai vârstnice și din anul respectiv - printre care cresc alte plante ierboase de pădure sau de pajiște. În aria naturală protejată au fost identificate următoarele asociații vegetale: Caricetum vesicariae Chouard 1924; Phalaridetum arundinaceae-; Molinio - Salicetum rosmarinifoliae Magyar et So6 1933; Molinio-Quercetumroboris Scam. et Pass 1959; Junco - Molinietum Preising 1951, subas. narcissetosum stellaris - Sanda et Popescu 1991; Nardeto - Molinietum - narcissetosum stellaris Șerb. 1960; Deschampsietum caespitosae Horv. 1930; Calamagrosti-Salicetum cinereae So6 et Zol. în So6 1955 subas. spiraeetosum salicifoliae Fl. Rațiu 1978; Frangulo - Salicetum cinereae Malcuit 1929; Carici brizoides - Quercetum roboris Rațiu et all
60. Fauna de nevertebrate În aria naturală protejată au fost identificate 368 specii de fluturi. Sub aspect calitativ există o mare diversitate de specii, de la cele de pădure, până la cele de stepă. Sub aspect cantitativ predomină speciile carcteristice zonelor umede și mlaștinilor: Calamotropha paludella, Thaumatha senex karwajszki, Mythimna comma, Mythimna impura, Brenthis ino, Maculinea telejus, Lycaena helle. Dintre speciile importante fac parte: Lycaena helle, Euphydryas aurinia, Euthrix potatoria, Gastropacha populfolia, Maculinea teleius, Plebejus idas, Argynnis laodice, Brenthis ino, Hypoxistis pluviaria, Odezia atrata, Anticollix sparsata, Dicallomera fascelina, Cybosia mesomella. Fauna de vertebrate În aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului au fost identificate 160 specii de vertebrate. În râul Bucium, din partea de est a ariei naturale protejate, au fost identificate mai multe specii de pești: clean - Squalius cephalus, boiștean - Phoxinus phoxinus, porcușor - Gobio gobio, țipar - Misgurnus fossilis, molan - Nemachilus barbatulus, zvârlugă - Cobitis taenia. Dintre amfibieni, au fost semnalate: salamandra - Salamandra salamandra, specii de tritoni - Triturus vulgaris și Triturus cristatus, buhaiul de baltă cu burta galbenă - Bombina variegata. Dintre reptile au fost identificate: șopârla de câmp - Lacerta agilis, gușterul - Lacerta viridis, șarpele lui Esculap - Elaphe longissima. În aria naturală protejată au fost identificate peste 120 de specii de păsări, caracteristice zonei: barza neagră - Ciconia nigra, potârnichea - Perdix perdix, porumbelul de scorbură - Columba palumbus, acvila țipătoare mică - Aquila pomarina, șoimul călător - Falco peregrinnus, pupăza - Upupa epops, cucul - Cuculus canorus, ciuful de pădure - Asio otus, pițigoi, cinteze, ciocănitori și multe altele. Dintre mamifere au fost identificate 26 de specii: iepurele de câmp - Lepus europaeus, veverița - Sciurus vulgaris, porcul mistreț - Sus scrofa, cerbul - Cervus elaphus, căpriorul - Capreolus caprelous, vulpea - Vulpes vulpes, specii de jderi, lilieci, chițcani de pădure, pârși. În aria naturală protejată se mai pot întâlni, mai rar, mai ales iarna, pentru hrănire: lupul - Canis lupus, ursul - Ursus arctos, râsul - Lynx lynx și pisica sălbatică - Felis sylvestris. ... 2.
61. Tipurile de habitate și speciile pentru care a fost desemnată aria naturală protejată 2.4.
62. Tipurile de habitate pe baza cărora a fost declarată aria naturală protejată ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului Formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, menționează ca fiind prezente pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele tipuri de habitate: 1) 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion caeruleae; ... 2) 6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii; ... 3) 6510 Pajiști de altitudine joasă - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis; ... 4) 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ... 5) 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri - Ulmenion minoris; ... 6) 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. ... În formularul standard al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului anexat Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007,cu modificările și completările ulterioare este menționat tipul de habitat 9160 Păduri subatlantice și medio - europene de stejar sau stejar cu carpen, din Carpinion betuli. În Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile 1964/2007, acest tip de habitat a fost înlocuit cu tipul 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. În urma studiilor realizate în teren, au fost identificate următoarele habitate: 1) 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase - Molinion caeruleae; ... 2) 6510 Pajiști de altitudine joasă - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis; ... 3) 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen. Acest habitat ocupă întreaga suprafață împădurită. Studiile din teren arată acest habitat are numeroase elemente care îl încadrează mai degrabă la tipul 9190 - Stejărete acidofile bătrâne cu Quercus robur pe câmpii nisipoase, un habitat foarte rar și valoros din punct de vedere conservativ. ... Descrierea habitatelor de interes comunitar
63. 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto-argiloase - Molinion caeruleae. Descriere generală Pajiști cu Molinia din zona de câmpie până în etajul montan, pe soluri mai mult sau mai puțin umede și sărace în nutrienți. Acestea s-au format în urma unei exploatări extensive, ce implică uneori cositul întârziat al pajiștilor, spre sfârșitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă drenate. Subtipuri: 37.311: pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă, relativ bogate în specii --Eu-molinion. Solul este uneori turbos și devine uscat, vara. 37.312: pe solurile mai acide cu Junco-Molinion --Juncion acutiflori, cu excepția pajiștilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate. Plante: 37.311 - Molinia caerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus; 37.312 - Viola persicifolia, Viola palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, Potentilla anglica, Carex pallescens. În unele regiuni, aceste pajiști sunt în contact direct cu comunități de Nardetalia. În pajiștile cu Molinia de pe văile râurilor se observă o tranziție către alianța Cnidion dubii. Asociații vegetale: Junco-Molinietum Preising 1951 ex Klapp 1954; Peucedano rocheliani- Molinietum caeruleae Boșcaiu 1965; Molinio-Salicetum rosmarinifoliae Magyar ex So6 1933; Nardo-Molinietum Gergely
64. Corespondență cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 37.
65. Corespondență cu tipurile de habitate din România: R3710, R
66. Suprafață Habitatul ocupă o suprafață de 138,7 ha. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Acest habitat se regăsește în toate zonele ariei naturale protejate, ocupând și luminișurile habitatelor forestiere. ...
67. 6510 Fânețe de joasă altitudine - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis Descriere generală Fânețe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de câmpie până în etajul submontan, aparținând alianțelor Arrhenatherion și Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajiști exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori și nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească și după aceea, numai o dată sau de două ori pe an. Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, Leontodo nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata. Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundentă a îngrășămintelor, diversitatea speciilor scade rapid. Asociații vegetale: Arrhenatheretum elatioris Br.-Bl. ex Scherrer
68. Corespondență cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 38.
69. Corespondență cu tipurile de habitate din România: R
70. Suprafață Habitatul ocupă o suprafață de 6 hectare. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Habitatul este prezent în zonele marginale ale ariei naturale protejate în sectoarele nordic și sudic. ...
71. 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen Descriere generală Păduri de Carpinus betulus și diverse specii de Quercus, de pe versanții și piemonturile Carpaților Orientali și Meridionali, și din podișurile din vestul Ucrainei; păduri extrazonale, adesea izolate, de stejar și carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto, din zona de silvostepă est-panonică și vest-pontică și din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto și, în est, de specii pontice - euxinice. Plante: Carpinus betulus, Quercus robur, Quercus petraea, Quercus dalechampii, Quercus cerris, Quercus frainetto, Tilia tomentosa, Pyrus eleagrifolia, Cotinus coggygria, Stellaria holostea, Carex pilosa, Carex brevicollis, Carpesium cernuum, Dentaria bulbifera, Galium schultesii, Festuca heterophylla, Ranunculus auricomus, Lathyrus hallersteinii, Melampyrum bihariense, Aposeris foetida, Helleborus odorus. Asociații vegetale: Aro orientalis-Carpinetum-; Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975; Melampyro bihariensis-Carpinetum -Borza 1941 So6 1964 em. Coldea 1975; Evonymo nanae-Carpinetum -Seghedin et al. 1977; Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988; Ornithogalo-Tilio-Quercetum Dihoru 1976; Tilio tomentosae-Quercetum dalechampii Sârbu
72. Corespondență cu tipurile din clasificarea habitatelor Palearctice: 41.2C. Corespondență cu tipurile de habitate din România: R4124, R4125, R4126, R4143, R
73. Suprafață Habitatul ocupă 254,3 hectare - 64% din suprafața ariei naturale protejate. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Habitatul este prezent pe întreg teritoriul ariei naturale protejate. ... ... 2.4.
74. Hărțile de distribuție a tipurilor de habitate Hărțile de distribuție ale tipurilor de habitate se regăsesc în Anexa nr. 12 la Planul de management. Informațiile se găsesc în baza de date a custodelui ariei naturale protejate. ... ... 2.4.
75. Specii pentru care a fost declarată aria naturală protejată Formularul standard al ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, menționează ca fiind prezente pe teritoriul ariei naturale protejate următoarele specii: 1) specii de amfibieni: Bombina variegata; ... 2) specii de nevertebrate: Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Lycaena helle; ... 3) specii de plante: Eleocharis carniolica. ... Pe lângă speciile menționate în formularul standard, în teren au fost identificate alte patru specii de fluturi de interes conservativ: Leptidea morsei, Callimorpha quadripunctaria, Neptis sappho, Parnassius mnemosyne. 2.4.3.
76. Specii de amfibieni
77. 1193 Bombina variegata - buhaiul de baltă cu burtă galbenă Descriere generală, distribuție, habitat Specie de anur relativ mica, până la 5 cm lungime, cu aspect robust, îndesat, dar și turtit. Pe spate are aspect rugos dat de negii proeminenți, fiecare prevăzut cu spinișori ascuțiți. Pupila în formă de "inimioară". Colorația dorsală este pământie sau cenușiu-cafenie, cu pete neregulate, de culoare mai închisă. Pe partea ventrală, colorația este vie, predominant galbenă, cu marmorație cenușiu-verzuie, predominând însă colorația deschisă. Masculul nu are saci vocali. De aceea, cântecul se aseamănă cu un "hum... hum...hum" rapid și slab. Specia este prezentă în Europa Centrală și Sudică. Pe teritoriul României apare în zone de munte și deal. Ocupă mici bazine acvatice, temporare sau permanente - bălți, băltoace, mlaștini, șanțuri, gropi cu apă, fiind prezentă însă și în ape curgătoare - pâraie, râuri. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă. Specia este prezentă în bălțile permanenente și temporare sau în bălțile formate în preajma izvoarelor. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Se estimează o populație de 100-500 exemplare. Prezența speciei depinde de formarea și de menținerea bălților permanente și temporare. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Bălțile de reproducere ale speciei Bombina variegata sunt localizate mai ales în zona de la marginea sitului - în special în zona de nord și de sud. ... ... 2.4.3.
78. Specii de nevertebrate
79. 1065 Euphydryas aurinia - fluturele auriu Descriere generală, distribuție, habitat La adult, sau fluturele propriu-zis, se observă culoarea de fond a aripilor portocalie - galbenă și marginea lor neagră. Este de reținut faptul că pot să apară diferențe de colorit între indivizii aceleiași colonii sau între indivizii din sezoane diferite. Anvergura aripilor este la mascul de 34-49 mm iar la femelă de 34-51 mm. Perioada de zbor, când pot fi observați adulții, este specifică intervalului aprilie - iulie, în corelație directă cu altitudinea. Ouăle sunt depuse în grămăjoare pe partea inferioară a frunzelor, iar larvele se hrănesc cu acestea pentru ca apoi să hiberneze în țesătura de mătase specifică coconilor. Plantele gazdă pentru stadiile larvare sunt șopârlița - Succisa pratensis, Scabiosa columbaria, mai rar specii de Gentiana sau Centaurea. Fluturii sunt fideli habitatului și nu zboară departe. Larvele trăiesc în cuiburi formate pe plantă, unde și iernează. După iernare, larvele se hrănesc cu un spectru mult mai larg de plante suculente. După ultima năpârlire, larvele devin solitare și împupează înainte de eclozarea parazitului Apanteles bignellii, care ajunge să paraziteze numai ultimele larve, de regulă femele. Pentru nectar, fluturii vizitează mai ales florile galbene. Prezența fluturelui poate fi semnalată și după perioada de zbor, adică în lunile de vară, după cuiburile cu larve gregare de pe Succisa pratensis. Cuiburile sunt țesute cu fire de mătase albă, în interiorul cărora se disting larvele foarte active. După consumarea unei plante, larvele se mută pe următoarea, țesând un tunel de mătase, fie pe sol sau de pe o planta pe cealaltă. Este o specie răspândită în întreaga Europă, exceptând insulele din Marea Mediterană. În Romania, specia este răspândită în particular în zonele de deal și de munte. Se întâlnește în locuri umede sau uscate, înflorite sau ierboase, luminișuri sau margini de păduri de foioase sau de conifere, pe substrat calcaros sau acid, teren mlăștinos sau buruienos, locuri protejate de pante muntoase. Sunt identificate populații mici, izolate, în Transilvania și Banat iar numărul indivizilor unei populații nu depășește 200-300 indivizi, deseori mult mai puțin. În zona Brașov - Făgăraș, specia este destul de frecventă. Tipul populației speciei în aria naturală protejată: Populație permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: Populația speciei este viabilă, cu efectiv relativ mare 1000-2000 indivizi/ generație. Populația de Euphydryas aurinia de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 3% din efectivele naționale. Față de zona favorabilă din aria naturală protejată, zona cu maximă abundența a speciei Succisa pratensis, în luminișurile mai mici invadate de tufe, efectivele scad între 10 și 50%. Tendința efectivului general se află în scădere în ultimii 20 de ani. Declinul estimat este de circa 1%/an. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate: Specia este comună, distribuită în majoritatea luminișurilor în care este prezentă planta Succisa pratensis, sau în lungul drumurilor forestiere însorite sau semiumbrite. ...
80. 1060 Lycaena dispar - fluturașul purpuriu Descriere generală, distribuție, habitat: Fluturele adult are o anvergură a aripilor de 28-36 mm, fiind ușor de recunoscut după culoarea gri-deschis a aripii inferioare, care devine albastru deschis, la baza acesteia și după modul de dispunere a petelor negre. Vârful aripilor are o nuanță portocalie-purpurie. Marginea externă a feței superioare a aripilor posterioare irizează violet. Femela, are fața superioară a aripilor portocaliu-roșcată, cele posterioare întunecate, brune și șiruri evidente de pete negre. Fluturii prezintă un vizibil dimorfism sexual, dar și unul sezonier, cei din prima generație dosebindu-se de cei din a doua generație. La modul general, specia are două perioade de zbor, în lunile mai-iunie și iulie- septembrie. Specia dezvoltă două generații pe an. Indivizii generației a doua sunt mai numeroși. Ouăle sunt depuse în grămăjoare pe specii de măcriș - Rumex hydrolapatum, Rumex crispus, Rumex sanguineus, Rumex obtusifolius, Rumex aquaticus. O femelă poate depune pînă la 500 de ouă. Larvele din generația a doua, în stadiul 2 sau 3, se colorează din verde în brun-violet. Fixate pe tijele speciilor de Rumex, larvele pot rezista până la 4 săptămâni sub apă. Este o specie cu o distribuție sibero-europeană, cunoscută din Franța, centrul și estul Europei, țările balcanice până în nordul Turciei. În România, este relativ larg răspândită din Delta Dunării până la peste 1000 m în Carpați, în zone umede cu specii de Rumex. Fluturașul purpuriu este o specie higrofilă, caracteristică malurilor de ape curgătoare sau stătătoare, zonelor înmlăștinite dar prezentă și în alte zone umede în care vegetează specii de Rumex. Poate fi întâlnită în orice habitat ruderalizat sau semiruderalizat, deschis, pe soluri bogate în substanțe organice, prielnice dezvoltării speciilor de Rumex. Tipul populației speciei în aria naturală protejată: Populație permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: Viabilitatea populației este dependentă de managementul aplicat, efectivul populațional fiind estimat la 50-100 indivizi. Populația de Lycaena dispar de la Dumbrava Vadului reprezintă sub 0,1% din efectivele naționale. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Lycaena dispar este o apariție sporadică în habitatele formate în lungul pârâiașelor din estul și partea central-nordică a ariei natural protejate. ...
81. 1059 Maculinea teleius - fluturașul albastru cu puncte negre Descriere generală, distribuție, habitat Este un fluture cu o anvergură a aripilor de 31-36 mm. Aripile au o culoare albastră, bordurate cu negru-cenușiu, prezentând numeroase puncte de aceeași culoare. Are o singură perioadă de zbor pe an, de la mijlocul lui iunie până în mijlocul lui august. Ouăle sunt depuse pe inflorescențele, încă nedeschise, de sorbestrea - Sanguisorba officinalis. Larvele trăiesc până la a 3-a năpârlire în interiorul inflorescențelor, unde sunt camuflate prin culoare și desen. Larvele de vârsta a 3-a coboară la sol unde atrag furnicile din genul Myrmica, cu predilecție Myrmica scabrinodis. După ritualul de adopție, larva este transportată în furnicar, unde se hrănește cu ouă sau larve de furnici. Prezența furnicilor gazdă este o condiție esențială pentru existența și menținerea populațiilor de Maculinea teleius. Principala sursă de nectar pentru această speciei o reprezintă florile de sorbestrea, mai rar de răchitan - Lythrum salicaria, busuioc de câmp - Prunella vulgaris. Populațiile și coloniile sunt extrem de fidele locului, distanța maximă de zbor fiind de numai 300 m. Este o specie sibero-europeană, semnalată din Franța, peste lanțul Alpilor în Europa centrală și de est până în Mongolia. Lipsește din Asia Mică. În România, este semnalată din Transilvania, Maramureș, Crișana, Bucovina și câteva localități din Banat și nordul Olteniei, la altitudini cuprinse între între 200 și 900 m. Preferă pajiștile umede, zonele înmlăștinite, din care nu lipsește sorbestreaua. Fânețele umede, cosite manual, cu iarbă albastră - Molinia caerulea și sorbestrea, sunt habitatele tipice din Transilvania. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Populația este viabilă, cu efectiv populațional mediu, de 300-500 indivizi. Populația de Maculinea teleius de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 2% din efectivele naționale. Față de aria favorabilă, zona cu maximă abundența a speciei Sanguisorba officinalis și Narcisus stellaris, în pajiștile umede mai mici, invadate de tufe și Filipendula ulmaria, efectivele scad între 10 și 70%. Tendința efectivului general se află în scădere în ultimii 20 de ani. Declinul estimat este de circa 1%/an. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Specia este prezentă în pajiști umede, zone umede înmlăștinite din care nu lipsește sorbestreaua - Sanguisorba officinalis. Fânețele umede, cosite manual, cu Molinia caerulea și Sanguisorba officinalis sunt habitatele tipice. ...
82. 4038 Lycaena helle - fluturașul punctat Descriere generală, distribuție, habitat Fluturele adult are o deschidere a aripilor de 21-27 mm, fiind greu de confundat datorită irizațiilor albastre ale aripilor. Partea superioară a aripilor are o culoare violetă, strălucitoare, cu pete mari portocalii și puncte negre, marginile aripilor fiind de culoare neagră. Partea inferioară a aripilor, este de culoare violetă, cu o bandă portocalie de-a lungul marginilor, însoțită de o dungă subțire neagră, albă sau albastră. De asemenea, sunt vizibile și punctele negre. Femelele au o culoare mai mult brună decât violetă, în comparație cu masculii. În Transilvania, specia are două perioade de zbor, mai-iunie și iulie-august, prezentând două generații. Fluturii prezintă un vizibil dimorfism sexual, dar și unul sezonier, cei din prima generație deosebindu-se de cei din cea de a doua. Larvele se dezvoltă monofag, pe fața inferioară a frunzelor de Polygonum bistorta. Ouăle sunt depuse de obicei izolat, pe fața inferioară a limbului foliar. Împupează la suprafața solului, printre frunze. Pupa din generația a doua iernează. Este o specie foarte fidelă locului, nu se deplasează mai mult de 250 m. Masculii au un teritorialism accentuat, pândind intrușii de pe tufele situate în habitat, la circa 1-1,5 m înălțime. Adulții, zboară numai pe timp însorit, ascunzându-se în vegetație imediat ce soarele a dispărut după nori. Este o specie sibero-europeană. În România au fost înregistrate puține populații, în Transilvania. Populații viabile se cunosc de lângă Baia Mare, Satu Mare și Șercaia - Vad. Preferă luminișurile și poienile bogate în plante de răcușor - Polygonum bistorta. În aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, fluturașul punctat este destul de răspândit în zonele mlăștinoase, în pajiștile umede și în luminișurile pădurii. Tipul populației speciei în aria naturală protejată: Populație permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: Populația este viabilă, cu efectiv mare, circa 5000-10000 indivizi în generația de primăvară. Populația de Lycaena helle de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 25% din efectivele naționale. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate: Fluturașul punctat este destul de răspândit în zonele mlăștinoase, în pajiștile umede și în luminișurile pădurii. ... ... 2.4.3.
83. Specii de de plante
84. 1898 Eleocharis carniolica - pipiriguț Descriere generală, distribuție, habitat Pipiriguțul este o plantă perenă de 10-20 cm, rar atingând 30 de cm. Spre deosebire de alte specii înrudite, nu prezintă stoloni. Tulpinile sunt numeroase, filiforme, prezentând patru muchii, care în secțiune par să formeze paralelipipede dreptunghiulare sau pătrate. Floarea este de tip spic și este lungă de până la 10 mm, având o formă alungită, ovoidă de culoare brun-închis. Prezintă marginile de culoare ușor deschisă care contrastează cu nervura mediană de culoare verde mai închis. Eleocharis carniolica este o specie sporadică pentru România, caracteristică pajiștilor temporar inundate sau înmlăștinite. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Conform estimărilor din teren populația speciei este formată din minimum 200 - maximum 1000 de exemplare. Este o specie de dimensiuni mici, greu de identificat. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Planta apare în zonele mlăștinoase și în pajiștile umede. ... ... 2.3.3.
85. Hărțile de distribuție ale speciilor Hărțile de distribuție ale speciilor se regăsesc în Anexa nr. 11 la Planul de management. Informațiile se găsesc în baza de date a custodelui ariei naturale protejate. ... 2.4.
86. Alte tipuri de habitate, specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată 2.3.4.
87. Specii de nevertebrate de interes comunitar/național identificate în aria naturală protejată
88. 1078 Callimorpha quadripunctaria - fluturele vărgat, tigratul roșu Specia este inclusă în anexa II din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuție, habitat Anvergura aripilor este de 43-60 mm. Prin culoare și desen este inconfundabilă în fauna României. Se aseamănă cu Callimorpha dominula, dar spre deosebire de aceasta, pe aripile anterioare, la Callimorpha quadripunctaria apar striuri albe evidente și nu puncte sau pete albe. Aripile anterioare sunt negre-verzui, cu luciu metalic și striuri transversale albe-gălbui. Partea superioară a aripilor posterioare este roșu-intens și prezintă două pete negre central și o pată semilunară neagră situată marginal. Abdomenul este galben-portocaliu, cu un șir de puncte negre lateral și dorsal. Nu are un habitat anume. Poate fi întâlnită în lungul apelor curgătoare, păduri de luncă, zăvoaie, liziere, luminișuri sau tăieturi de pădure, stâncării și canioane, în lungul drumurilor forestiere, a șoselelor nemodernizate, în locuri calde, însorite, ușor umede. Preferă vegetația înaltă bogată în Eupatorium cannabinum, Origanum vulgare, Sambucus ebulus, Stachys officinalis, Cirsium arvense, specii de Rubus, cu nectarul cărora se hrănește, ca adult. Larvele sunt polifage consumând specii de Rubus, Urtica dioica, specii de Lamium, Salix caprea, Eupatorium cannabinum, Senecio fuchsia, Onobrychis viciifolia. Zboară din a doua jumătate a lunii iulie până la începutul lunii septembrie, într-o singură generație. Larvele iernează în stadiu foarte tânăr. După iernare se hrănesc intens începand din a doua jumătate a lunii aprilie până la începutul lunii iunie. Împupează la suprafața solului. Fluturii zboară ziua, în bătaia razelor solare, perioadă în care se și hrănesc cu nectar. Noaptea fluturii sunt atrași și de lumina artificială, albă sau ultravioletă. Răspândire: eurasiatică, semnalată din Peninsula Iberică, peste Europa Centrală și de est până în Rusia. Spre sud-est ajunge în Asia Mică. În România este o specie răspândită în regiunea colinar-montană. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Populația este viabilă, cu efectiv mare, circa 1000-1500 indivizi/generație. Populația de Callimorpha quadripunctaria de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,3% din efectivele naționale. Tendința efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani. Populația ocupă circa 30% din suprafața ariei naturale protejate, starea habitatului speciei fiind foarte diferită de la bună la nesatisfăcătoare. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Pe toata suprafața ariei naturale protejate la liziere, în luminișuri, în lungul drumurilor, în locuri calde, însorite. ...
89. 4036 Leptidea morsei - albilița de pădure Specia este inclusă în anexa II din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuție, habitat Anvergura aripilor este de 36-48 mm. Este foarte asemănătoare cu Leptidea sinapis și Leptidea juvernica/reali. De regulă mai mare, aripa anterioară are apexul mai ascuțit, dentiform. Dimorfismul sexual al indivizilor din prima generație este puțin evidențiat. Masculii din generația a doua prezintă spre apexul aripilor anterioare o pată neagră evidentă, slab evidențiată sau absentă la femele. Populațiile din sud-estul Europei aparțin de Leptidea morsei subspecia major. Habitatul speciei este reprezentat de luminișuri și rariști de păduri de foioase xeroterme, de preferință cvercete din zona colinar-submontană. Luminișurile cvercetelor, bogate în specii de Lathyrus constituie habitatul principal. Perioada de zbor a speciei este reprezentată, pentru prima generație de luna aprilie- jumătatea lunii iunie iar pentru a doau generație de lunile iulie-august. Pupa din generația a doua iernează. Fluturii au un zbor lent, putând fi ușor observați și urmăriți. Masculii patrulează în căutarea femelelor. Florile speciilor de Lathyrus constituie principală sursă de nectar. Ouăle sunt depuse izolat pe frunzele sau tulpinile de Lathyrus vernus și Lathyrus niger dar în Transilvania cel mai frecvent pe Lathyrus hallersteini, pe care se dezvoltă apoi și larvele. Leptidea morsei are o răspândire siberian-est europeană. În Europa a fost semnalată din Solvenia, Croația, Ungaria, Austria, sudul Slovaciei, România, Polonia, Ucraina și Bulgaria. În România este cunoscută din Transilvania, Crișana, Maramureș, Banat și Moldova. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Este vorba de o populație permanentă, cu efectiv nedeterminat, probabil redus la 100 - 200 indivizi în generația de primăvară și mai puțini în cea de vară. La nivel național populația de Leptidea morsei de la Dumbrava Vadului reprezintă sub 1% din efectiv. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Luminișurile cvercetelor, bogate în specii de Lathyrus constituie habitatul principal. Pădurea de stejar - Quercus robur, constituie un habitat prielnic pentru protecția și conservarea speciei. ...
90. Parnassius mnemosyne - apollo negru Specia este inclusă în anexa IV din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuție, habitat Anvergura aripilor este de 50-65 mm. Prezența petelor negre de pe aripi, exclude confuzia cu Aporia crataegi. Apexul și marginea externă a aripilor anterioare este transparentă, lipsită de solzi. Perioada de zbor este reprezentată de lunile mai-iunie, la altitudini de peste 1000 m zburând și în luna iulie. Iernează ca larvă formată în ou. Stadiul pupal durează 3-4 săptămâni. Este o specie mezohigrofilă, preferă pajiști cu tufărișuri, liziere sau luminișuri relativ umede, bogate în specii de brebenei - Corydalis. Ouăle nu sunt depuse pe planta gazdă, ci în apropierea organelor subterane ale acesteia. Larvele se hrănesc cu diverse specii de Corydalis. Fluturii zboară numai în orele însorite, orele matinale fiind utilizate pentru încălzirea corpului la razele solare. Sursele de nectar sunt constituite în general din flori violet, albastre sau purpurii. Produc sunete caracteristice de apărare, prin frecarea aripilor posterioare cu picioarele. Specie sedentară, puțin mobilă. Împerecherea are loc în orele după amiezii. După împerechere, femela poartă pe abdomen un scut membranos, protector, numit sphragis care împiedecă noi acuplări. Este o specie cu răspândire central asiatică-europeană, cunoscută din Pirinei, centrul, partea sudică a nordului și sudul Europei până în Orientul Apropiat și Mijlociu, peste Siberia până Munții Tienschan. În România este semnalată din toate provinciile istorice, de la 30-40 m până la peste 2000 m altitudine. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă, sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Populația este viabilă, cu efectiv populațional mediu, circa 100-200 indivizi/generație. Populația de Parnassius mnemosyne din Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,1% din efectivul național. Tendința efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Este o specie întâlnită pe toată suprafața ariei naturale protejate în habitatele de pajiști cu tufărișuri, liziere sau luminișuri, bogate în specii de brebenei. ...
91. Neptis sappho - fluturele zebră Specia este inclusă în anexa IV din Directiva 92/43/CEE. Descriere generală, distribuție, habitat Anvergura aripilor este de 50-58 mm. Aripile sunt negre cu dungi albe, longitudinale. Pe aripa posterioară se disting două benzi de pete albe. În câmpul median al aripilor anterioare prezintă două pete albe în formă de ic, alăturate. Fața inferioară a aripilor este brun-roșcată cu pete albe. În Europa este reprezentată numai prin subspecia nominotipică. Habitatul speciei este reprezentat prin luminișuri și liziere de păduri de foioase, cu multă lumină și căldură la sol. Specia este frecvent întâlnită de-a lungul drumurilor forestiere și plantațiilor de salcâm, în cvercete gospodărite tradițional, la altitudini cuprinse intre 200 și 500 m. Perioada de zbor a speciei este reprezentată, pentru prima generație de lunile aprilie- iunie, a doua generație zburând din prima jumătate a lunii iulie până la începutul lunii septembrie. Ouăle sunt depuse în lunile mai-iunie și la sfârșitul lunii iulie-începutul lunii august. Ouăle sunt depuse pe frunzele speciilor de Lathyrus sau pe salcâm - Robinia pseudacacia. Larvele se hrănesc cu Lathyrus niger și Lathyrus vernus dar și cu frunze de salcâm, care în multe zone devine preferențial. Este o specie sibero-europeană. Arealul vestic începe din Austria și Cehia, extinzându- se peste Europa de Est, Ucraina, sudul Uralilor, vestul Siberiei până în regiunea Amurului. În România este cunoscută din toate provinciile, fiind frecventă în Banat, nordul Olteniei și zona colinar-submontană din Transilvania. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Populația este viabilă, cu efectiv populațional mediu, circa 200-300 indivizi/generație. Populația de Neptis sappho de la Dumbrava Vadului reprezintă circa 0,2% din efectivul național. Tendința efectivului general este stabilă în ultimii 20 de ani. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate În luminișurile, drumurile forestiere și liziera pădurii. ... ... 2.3.4.
92. Specii de plante de interes comunitar/național identificate în aria naturală protejată
93. Narcissus poeticus subspecia radiiflorus - narcisă Deși narcisa nu este o specie protejată la nivel european, ea reprezintă unul dintre elementele care au stat la baza declarării Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului, constituind și o specie emblemă pentru zonă, dând și numele ariei protejate. Specia este reprezentativă pentru personalizarea ei în plan estetic, în particular, datorită perioadei de înflorire care se suprapune cu o serie de sărbători ale calendarului creștin: Paște, Florii, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Descriere generală, distribuție, habitat În sol, planta prezintă un bulb alungit sau rotunjit, ovoidal. Frunzele în număr de 2-5 au o culoare verde-alburie, sunt lungi, liniare, mai scurte decât tulpina. Tulpina este subțire și lungă de 20-40 cm. Florile sunt solitare, mai rar căte 2 pe aceeași tulpină, cu tepale albe, uneori verzui sau gălbui, cu aspect de stea, având 50-65 mm în diametru. Narcisele vegetează pe soluri bogate în substanțe nutritive, bazice - Munții Țarcu, Muntele Pop Ivan, Munții Ciucaș - sau zonele joase cu soluri mai sărace, dar mai umede primăvara - Căuașd, Preajba, Dealul Ciocârlău - Tg. Jiu, Vad - Șercaia. Specie vest-mediteraneană, ca origine, narcisa a evoluat dintr-o formă străveche a genului, după o serie de cercetători, probabil în prima jumătate a Pliocenului,--acum 5,3-2,6 milioane ani. Odată apărută s-a înmulțit spre centrul și estul Europei. Există o ipoteză care susține că centrul de origine ar fi în Munții Alpi Orientali, unde se regăsește densitatea maximă a populațiilor acestei specii. Tipul populației speciei în aria naturală protejată Populație permanentă sedentară/rezidentă. Mărimea populației speciei în aria naturală protejată Populația este viabilă, cu efectiv populațional mare, de câteva zeci de mii de exemplare. Tendința efectivului general este în scădere în ultimii 20 de ani. Localizare pe teritoriul ariei naturale protejate Pajiștile cu Molinia caerulea, prezente aproape în întreaga aria naturală protejată, constituie habitatul acestei specii. ... ... ... ... 2.
94. Informații socio-economice Încadrarea în teritoriu Aria naturală protejată Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului se situează pe raza administrativă a județului Brașov, cea mai mare parte fiind situată în unitatea administrativă teritorială a comunei Șercaia - 397,03 hectare. O mică parte din teritoriul ariei naturale protejate este situat pe teritoriul administrativ al comunei Șinca - 4,76 hectare. O suprafață foarte mică, de 0,07 hectare din aria naturală protejată se află pe teritoriul comunei Mândra. Comuna Șercaia este situată în partea de sud-est a Transilvaniei, cuprinsă între apele Oltului și Carpații Meridionali. Comuna Șercaia se găsește în parte de est a depresiunii, la confluența râului Șercaia cu râul Olt și întretăierea drumului național DN 1 cu drumul național DN
95. Harta poziției ariei naturale protejate în cadrul unității teritorial administrative este reprezentată în Anexa nr. 3 la Planul de management. 2.5.
96. Comunitățile locale și factorii interesați 2.5.1.
97. Comunități locale Caracterizarea unității administrativ-teritoriale Comuna Șercaia
98. Date demografice privind comunitatea locală Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șercaia se ridică la 2822 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3050 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 81,33%. Principalele minorități sunt maghiarii - 10,31% și romii - 4%. Pentru 3,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși - 80,23%, dar există și minorități de evanghelici-luterani - 6,63%, greco-catolici - 2,83%, adventiști de ziua a șaptea - 2,59%, reformați - 1,7% și romano-catolici - 1,03%. Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. ...
99. Date privind activitățile economice Activitatea economică a Comunei Șercaia are la bază activități agricole, de cultivare a terenurilor și creștere a animalelor, unități de prelucrare a lemnului, ateliere de tâmplărie, depozite de stocare a materialului lemnos, microîntreprinderi de prelucrare și valorificare a produselor cerealiere și animaliere, unități de prelucrare a materialelor de construcție, microunități de confecționat produse betonate, fabricare nutrețuri concentrate. În Comuna Șercaia au fost înregistrați 32 de de agenți economici activi. ... Caracterizarea unității administrativ-teritoriale Comuna Șinca
100. Date demografice privind comunitatea locală Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șinca se ridică la 3401 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3545 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 90,18%, cu o minoritate de romi - 3,59%. Pentru 6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși - 86,62%, dar există și minorități de greco-catolici - 5,15% și adventiști de ziua a șaptea - 1,21%. Pentru 6,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională ...
101. Date privind activitățile economice Activitatea economică a Comunei Șinca are la bază activități agricole, de cultivare a terenurilor și creștere a animalelor, unități de prelucrare a lemnului, ateliere de tâmplărie, depozite de stocare a materialului lemnos, microîntreprinderi de prelucrare și valorificare a produselor cerealiere și animaliere, unități de prelucrare a materialelor de construcție, microunități de confecționat produse betonate, activități turistice. În Comuna Șinca au fost înregistrați 34 de de agenți economici activi. ... ... 2.5.1.
102. Factorii interesați Lista celor mai importanți factori interesați, care se manifestă și se implică cu privire la aria naturală protejată este prezentată în tabelul nr.
103. Tabelul nr.
104. Lista celor mai importanți factori interesați ... ... 2.5.
105. Utilizarea terenurilor Modul principal de utilizare a terenului este managementul silvic. Lista tipurilor de utilizare ale terenurilor se regăsește în tabelul nr.
106. Tabelul nr.
107. Lista tipurilor de utilizare ale terenurilor Harta categoriilor de folosință ale terenurilor este prezentată în Anexa nr. 8 la Planul de management ... 2.5.
108. Situația juridică a terenurilor În prezent pe suprafața de 399 hectare sunt următorii proprietari: 1) 7,16 hectare proprietar Consiliul Local al Comunei Șercaia; ... 2) 288,37 hectare validate către persoane fizice din satul Vad; ... 3) 103,47 hectare statul român - Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, Direcția Silvică Brașov. ... Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor se regăsește în Anexa nr. 9 la Planul de management. ... 2.5.
109. Infrastructură și construcții Circulația în satul Vad se desfășoară pe străzi ce constituie artere principale provenite din drumurile naționale DN73A și DC65, constituite în străzi de categoria a III-a cu îmbrăcăminte asfaltică. Rețeaua secundară de deservire locală este alcătuită din străzi de categoria a III-a și a IV-a cu îmbrăcăminți diverse. Drumul național DN73A penetrează intravilanul satului Vad în direcția nord-sud pe o lungime de 1600 m asigurând relația între Șercaia și Zărnești și constituie strada Principală. Drumul comunal DC65 penetrează intravilanul satului Vad în direcția est-vest asigurând relația Poiana Narciselor - intersecția cu drumul național DN73A. Aceasta se desfășoară în intravilan pe o lungime de 650 m și constituie strada Peste Vale. Teritoriul comunei Șercaia este străbătut de calea ferată Brașov - Făgăraș - Sibiu. În prezent, în cadrul ariei naturale protejate naturale, infrastructura este reprezentată de drumul forestier de acces și cantonul silvic. La cele două puncte de intrare în aria protejată este montată câte o barieră. ... 2.5.
110. Patrimoniu cultural Pe teritoriul ariei naturale protejate nu există obiective culturale. În comuna Șercaia au loc în fiecare an obiceiul tradițional Plugarul, Sărbătoarea Narciselor precum și Ceata Feciorilor. Plugarul este un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morții și renașterii anuale a divinității vegetale. Rolul principal îl are flăcăul care a ieșit primul la arat în acel an. Ceremonialul cuprinde mai multe secvențe rituale: după alegerea plugarului urmează ca în prima zi de Paște fetele să împletească legături din grâu verde cu care a doua zi plugarul va fi "gătit". Grâul verde este simbol al începutului unui nou ciclu. Serbarea plugarului începe cu ascunderea acestuia în incinta gospodăriei sale, urmată de căutarea lui. După ce este găsit, urmează gătirea cu grâul verde; plugarul este apoi urcat pe o grapă de lemn și purtat spre râu de către ceilalți feciori. Aici este scufundat în râu, cu grapă cu tot de patru ori în cele patru zări. Plugarul îi stropește apoi pe sătenii adunați pe malurile râului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an, cu scopul ca gospodăriile și căsnicia lor să fie rodnice și îmbelșugate. Sărbătoarea narciselor din comuna Șercaia are loc în fiecare duminică imediat urmatoare datei de 21 mai - Sfinții Constantin și Elena. Ceata Feciorilor colindători își are originea, dupa părerea etnografilor, în ciclul agrar după care se hotărau anotimpurile în vremurile pre-romane și pre-creștine. Ele invocau zeii, oamenii crezând că simpla lor numire era ca o vrajă, ce provoca realizarea în fapt a lucrului dorit. Odată cu apariția creștinismului, colinda a asimilat puternice elemente religioase. Cele două lumi au rămas contopite într-un colind până în zilele noastre. Se consideră ca fiind mai autentice colindele care nu pierd din elementele acelor ritualuri pre-creștine. În satele de sub Muntii Făgăraș accesoriul specific al cetei este Steagul. Cetele de feciori mai au un aspect interesant: ele se formează, de fapt, după un sistem de organizare clar stabilit. Întâi e vătaful, apoi urmează alegerea ajutoarelor sale: ghirăul, colăcarul și crâșmarul, având fiecare rolul său precis. Alegerea acestora a rămas în unele sate asemănătoare ritualurilor arhaice de inițiere prin care, la o anumită vârstă, băieții intrau sau nu în rândul feciorilor. În majoritatea satelor, însă, alegerea se face dupa un obicei lăsat din generație în generație. Ceata se adună de Sfântul Nicolae și se hotărăsc șefii cetei - vătaf mare, vătaf mic, colăcar, crâșmar. În perioada de timp rămasă până la Crăciun toți feciorii trebuie să învețe toate textele și cântecele colindelor. Pe teritoriul Comunei Șercaia se găsește o biserică săsească, în stil gotic, atestată în anul 1429, dărâmată și reconstruită între 1868 și
111. Patrimoniul cultural istoric al comunei Șinca este reprezentat prin valori materiale multiple: 1) situl arheologic de pe Dealul Sălauș, situat la 1 km de localitatea Șinca Veche, o așezare din a doua epocă a fierului - Latene; ... 2) ruinele a trei schituri, în fundul Văii Crețului, pe valea Strâmbei și la locul numit "Din Jos", la 1,5 km nord-vest spre Ohaba; ... 3) ruinele mănăstiri rupestre de pe Dealul Crețului - datând din secolul XVIII, și morminte princiare, mai la sud, la 500 - 600 m; ... 4) Biserica ortodoxa Sfinții Arhangheli din Perșani, datând din anul 1793; ... 5) Biserica ortodoxa Sfânta Maria din Ohaba, datând din secolul XVIII,; ... 6) Biserica ortodoxa Cuvioasa Paraschiva din Șercăița, datând din perioada 1700 - 1720,; ... 7) Mănăstirea Bucium, din Bucium, construită pe locul unui așezământ monahal mai vechi, datând din anul 1737; ... 8) casa erarhială din Șinca Veche, construită în anul 1770; ... 9) crucea cu litere chirilice din Șinca Veche, datând din anul 1800; ... 10) clădirea poștalionului din Perșani, datând din secolul XIX; ... 11) școala grănicerească din Ohaba, care funcționa în anul 1772; ... 12) crucea de piatră cu litere chirilice, de la intersecția drumului național DN 73 cu drumul județean DJ 104, la intrarea în Ohaba. ... ... 2.5.
112. Obiective turistice Obiectivul turistic principal îl constituie aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, principalul scop al vizitării zonei fiind reprezentat de vizionarea narciselor în perioada înflorii. În Șinca Veche, se află o mănăstire și un lacaș de cult săpat în piatră. Se presupune că acest lăcaș de cult, denumit "Templul Ursitelor", "Mănăstirea Săpată în Piatră" sau "Templul de la Șinca Veche", are o vechime de aproximativ 7000 de ani. Turiștii care vizitează acest templu, ajung de multe ori și în aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului. În comuna Șinca, la marginea localității Perșani, lângă șoseaua naționala Făgăraș - Brașov, o serie de izvoare sărate cu debit mic și concentrație medie sunt colectate în două bazine de agrement și tratament în aer liber. În afara de complexitatea hidrochimică a apei din aceste izvoare, este de menționat prezența bromului și a nămolului terapeutic. În unele cazuri, turiștii care vizitează Băile Perșani, ajung și în aria naturală protejată Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului. Traseu de vizitare în aria naturală protejată Traseul propus pentru vizitarea ariei naturale protejate, urmează în totalitate drumurile forestiere, și are o lungime de 4,3 km și se parcurge în circa 4 ore de plimbare obișnuită pentru o zi însorită. Direcția către către Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului este marcată pe drumul european E68 din localitatea Șercaia care orientează turistul către satul Vad de la al cărui nume vine și denumirea ariei naturale protejate. La intersecții există indicatoare vizibile către aria naturală protejată. Practic, rulând cu 50 km/h în 10 minute se poate parcurge distanța Șercaia - Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului. Intrarea în aria naturală protejată se poate face dinspre localitatea Vad, județul Brașov. La intrarea în aria naturală protejată, după barieră apare o pajiște aparținând tipului de habitat 6510 Pajiști de altitudine joasă - Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, invadată de arbuști. Spre interior, pădurea seculară de stejari se profilează maiestoasă. Din păcate narcisele lipsesc în pajiștile situate pe prima porțiune a traseului, datorită colectării lor excesive. Se poate remarca în această pajiște prezența puieților de stejar, regenerați natural a căror înălțime variază de la câțiva centimetrii până la peste 1 m. Traseul străbate, șerpuind pădurea dumbrăvită de stejari, aparținând tipului de habitat 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, cu un strat arbustiv bogat format preponderent din păducel și crușin. În zonele cu umiditate mai ridicată, întâlnite de-a lungul traseului se remarcă formele globuloase ale tufelor de salcie cenușie. Poienile din pădurea de stejari dominate de iarba albastră aparțin tipului de habitat de interes comunitar 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase -- Molinion caeruleae. Ochiurile de pajiște sunt invadate, treptat, de mesteacăn, păducel, specii de sălci, ca urmare a abandonării cositului tradițional. În zilelele însorite, din mai până în augut, în ochiurile de pajiște apar numeroase specii de fluturi, unelel dintre ele protejate conform legislației: fluturele auriu - Euphydryas aurinia, fluturașul purpuriu - Lycaena dispar, fluturașul punctat - Lycaena helle, fluturașul albastru cu puncte negre - Maculinea teleius. Poteca parcurge o zonă bine umbrită de coronamentele stejarilor. După alți zeci de metri parcurși se observă o altă pajiște invadată de mesteacăn și crușin. Urmând traseul, vizitatorul ajunge la o răscruce de două poteci, după o zonă umbrită, unde se pot observa și câteva exemplare de ienupăr. Spre dreapta, poteca se îndreaptă spre un observator de faună. Spre stânga, traseul merge spre marginea ariei potejate. De aici se poate admira silueta Munților Făgăraș. Pe partea dreaptă a traseului se remarcă prezența unui pârâu care în sezonul uscat este aproape secat. În bălțile temporare care se formează în acestă zonă se poate remarca prezența buhaiului de baltă cu burta galbenă - Bombina variegata. Urmând poteca, se ajunge din nou în pădurea de stejari, traversând zone de umbră și luminișuri. De-a lungul traseului pot fi observate urme ale trecerii porcilor mistreți, specie frecventă pe teritoriul ariei naturale protejate. Traseul de vizitare ajunge la o răscruce dominată de un stejar, în care este construit un observator pentru speciile de faună. Alegând poteca din dreapta, vizitatorul se poate întoarce, pe drumul pe care a venit, până la intrarea în aria naturală protejată. Continuând drumul pe poteca din stânga, se poate ajunge spre cea de a doua zonă de intrare în aria naturală protejată. Drumul conduce, la umbra pădurii de stejari spre o poiană cu narcise situată în partea stângă a traseului, care va continua sinuos prin luminișuri și zone de umbră unde se remarcă bogăția botanică a pajiștilor de iarbă albastră. Ultima parte a traseului, după ce părăsește pădurea, presărată aici cu iriși, străbate o pajiște bogată în narcise și sorbestrea, zonă importantă pentru speciile e fluturi din aria naturală protejată. Traseul de vizitare se termină la o altă barieră, care marchează a doua intrare în aria naturală protejată. În depărtare, pe partea stângă, se poate admira admira Colina cu Mesteceni aflată în exteriorul ariei naturale protejate. ... 2.5.
113. Peisajul Peisajul ariei naturale protejate este o formă de expresie a echilibrului natural rezultat în urma acțiunii în timp a factorilor naturali și antropici. Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, din punct de vedere peisagistic, aparțin peisajului de podiș, de tip forestier aflat la limita localității Vad de lângă Făgăraș. Pădurea dumbrăvită aparține peisajului sălbatic care are capacitatea de a se autoregla și este reprezentat în particular de habitatele tipice zonei și bine conservate. ... ... 2.
114. Impacturi și amenințări 2.6.
115. Lista presiunilor actuale și a amenințărilor cu impact la nivelul ariei naturale protejate Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra ariei naturale protejate sunt sintetizate în tabelul nr.
116. Tabelul nr.
117. Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra ariei naturale protejate - sinteză ... 2.6.
118. Evaluarea impacturilor asupra speciilor Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra speciilor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate în tabelul nr.
119. Intensitatea presiunilor și amenințărilor a fost cuantificată astfel: ridicată - R - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată; medie - M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată; scazută - S - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Tabelul nr.
120. Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra speciilor ... 2.6.
121. Evaluarea impacturilor asupra tipurilor de habitate Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor realizate în teren, sunt sintetizate în tabelul nr.
122. Intensitatea presiunilor și amenințărilor a fost cuantificată astfel: ridicată - R - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată; medie - M - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată; scazută - S - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. Tabelul nr.
123. Presiunile actuale și amenințările potențiale - viitoare asupra habitatelor ... ... ...
124. EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE 3.
125. Aspecte legislative referitoare la starea de conservare Conform art. 2.
126. al Directivei 92/43/CEE, măsurile prevăzute în directivă sunt destinate să mențină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de habitate naturale și speciile de floră și faună sălbatică de importanță comunitară. Prin urmare atingerea și/sau menținerea "stării de conservare favorabilă" reprezintă obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele și speciile de importanță comunitară din aria naturală protejată. Pentru definirea și evaluarea stării de conservare, respectiv a stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, în cadrul studiilor care au satat la baza elaborării Planului de management s-a utilizat abordarea din Directiva 92/43/CEE, considerând că:
127. starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale specifice și care ar putea afecta negativ pe termen arealul său natural de distribuție, structura și funcțiile sale, precum și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale specifice; ...
128. starea de conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă: arealul natural al habitatului și aria suprafețelelor ocupate de către habitat sunt stabile sau în creștere; și structura și funcțiile specifice habitatului necesare pentru menținerea sa pe termen lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe și în viitorul predictibil; și starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă; ...
129. starea de conservare a unei specii reprezintă suma influențelor ce acționează asupra unei specii, și care ar putea afecta pe termen lung distribuția și abundența populației acesteia; ...
130. starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă: datele de dinamică a populației pentru specia respectivă indică faptul că specia se menține pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; și arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în viitorul predictibil; și specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat suficient de extins pentru a-și menține populația pe termen lung. ... Evaluarea stării de conservare este critică în cadrul procesului de elaborare a unui Plan de management pentru o arie naturală protejată, deoarece obiectivele specifice, măsurile, activitățile și regulile necesare pentru fiecare tip de habitat, specie sau grup de specii de interes conservativ, prezente în cuprinsul respectivei arii naturale protejate derivă din starea lor actuală de conservare. Metodologia de evaluare a stării de conservare a fost dezvoltată inițial pentru raportarea către Comisia Europeană din anul 2007 în conformitate cu art. 17 al Directivei 92/43/ CEE, fiind ulterior revizuită pentru următorul ciclu de raportare din anul
131. Cu toate că în baza acestei metodologii, evaluarea stării de conservare se face la nivel național pentru fiecare regiune biogeografică, pentru siturile din cadrul rețelei Natura 2000 și pentru întreg teritoriul național, aceeași metodologie a fost adaptată pentru a fi aplicată și la nivelul unei arii naturale protejate cu unele modificări/ adaptări. Astfel, starea de conservare a unui tip de habitat într-o arie naturală protejată, presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: suprafața ocupată de tipul de habitat; structura și funcțiile tipului de habitat; perspectivele viitoare ale tipului de habitat. Astfel, starea de conservare a unei specii într-o arie naturală protejată presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: mărimea populației speciei; habitatul speciei; perspectivele viitoare ale speciei. Valorile de referință pentru starea favorabilă stau la baza metodologiei de evaluare a stării de conservare a speciilor și a tipurilor de habitate. Metodologia de evaluare a stării de conservare a unei specii presupune utilizarea unor valori de prag pentru suprafața habitatului acesteia și pentru mărimea populației speciei pe teritoriul ariei naturale protejate, pentru a putea aprecia dacă acești parametri sunt "favorabili" sau "nefavorabili", respectiv "nefavorabil-inadecvat" sau "nefavorabil-rău". Respectivele valori de prag constituie deci valori de referință pentru starea favorabilă a speciilor și tipurilor de habitate. ... 3.
132. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ În cadrul subcapitolului se prezintă rezultatele evalurii stării de conservare a speciilor de interes comunitar/național din formularul standard al sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului, și a altor specii de intres național/comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate în urma studiilor din teren. Evaluarea stării de conservare s-a realizat pe baza parametrilor recomandați în "Sistem integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000 - SINCRON". Rezultatele evaluării stării de conservare a speciilor de interes național/comunitar sunt redate sintetic în tabelul nr.
133. Tabelul nr.
134. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes național/comunitar ... 3.
135. Evaluarea stării actuale de conservare a habitatelor de interes comunitar În cadrul subcapitolului se prezintă rezultatele evalurii stării de conservare a habitatelor de interes comunitar/național din formularul standard al sitului Natura 2000 - ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și a altor habitate de intres național/comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate în urma studiilor din teren. Evaluarea stării de conservare s-a realizat pe baza parametrilor recomandați în "Sistem integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000 - SINCRON". Starea de conservare se referă la habitat ca întreg, la nivel de sit și nu la porțiuni din acesta. Rezultatele evaluării stării de conservare a habitatelor de interes național/comunitar sunt redate sintetic în tabelul nr.
136. Tabelul nr.
137. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes național/comunitar Suprafața cu arboretelor care au stare de conservare favorabilă este aproape egală cu cea a arboretelor cu stare nefavorabilă. Pe tipuri de habitate situația este următoarea:
138. pentru tipul de habitat 91Y0 - 50%, adică 127,5 hectar, au stare de conservare favorabilă și 50%, adică 126,8 hectar, au stare de conservare nefavorabilă; ...
139. pentru habitatele fără cod Natura 2000, toate au stare de conservare nefavorabilă. ... Situația pe categorii de parametrii care determină stare nefavorabilă de conservare este:
140. compoziția necorespunzătoare a semințișului, în arborete în curs de regenerare, arborete bătrâne având consistență redusă - 43%, adică 111,8 ha; ...
141. compoziția necorespunzătoare a etajului arborilor, privitor la ponderea speciilor principale de bază - 7%, adică 19,0 ha. ... Cauza principală care a determinat această situație este reprezentată de statutul de protecție excesivă, impus de legislația românească în rezervațiile naturale, care a interzis orice lucrare silvică. Din punct de vedere al amenajamentului silvic au fost sesizate câteva deficiențe mai importante:
142. există zone în care separarea subparcelelor este insuficientă sau incorectă. Exemple sunt unitățile amenajistice: 112 E, 118 E1, 120 A2, 115 C; ...
143. există subparcele în care descrierea parcelară este greșită, în sensul că în loc de pădure este menționată pajiște. Exemple sunt unitățile amenajistice: 111 B, 112 AA3, 113 B, 115 A, 118 E. ... Probleme de importanță secundară sunt: lipsa lemnului mort din pădure și compoziția necorespunzătoare a semințișului instalat în unele arborete bătrâne. Evidența stării de conservare a arboretelor și a amenințărilor din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului se regăsește prezentată detaliat, la nivel de unitate amenajistică, în tabelul nr.
144. Tabelul nr.
145. Evidența stării de conservare a arboretelor și a amenințărilor la nivel de unitate amenajistică ... ...
146. OBIECTIVE ȘI MĂSURI DE CONSERVARE - PENTRU SPECIILE ȘI HABITATELE REPREZENTATIVE Obiectivul principal de management al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului este reprezentat de menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar, ținând cont de amenințările identificate până în prezent precum și de starea de conservare actuală. Obiectivul principal de management al Rezervației Naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului constă în conservarea menținerea pe termen lung a populației de narcise și a habitatelor caracteristice acestora. Ca urmare, obiectivul de management global al ariei naturale protejate este menținerea stării ecologice favorabile a habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică pentru care acest teritoriu a fost desemnat ca arie naturală protejată, precum și menținerea serviciilor ecosistemelor din situl Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului. Având în vedere faptul că cea mai mare parte a teritoriului ariei naturale protejate este ocupat de habitate de importanță națională/comunitară iar conservarea speciilor de interes comunitar implică și protejarea habitatelor favorabile ale acestora, măsurile de management propuse pentru conservarea acestor elemente de interes comunitar/național vizează întreaga suprafață a ariei naturale protejate. Ca urmare, aceste măsuri contribuie și la menținerea obiectivelor pentru care a fost declarată Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului - conservarea speciilor de plante și a peisajului. 4.
147. Măsuri de conservare pentru habitatele de interes conservativ din aria naturală protejată Măsuri cu caracter general 1) Măsurile de conservare propuse sunt în general axate pe menținerea sau readucerea habitatelor în parametrii structurali normali, în special în ceea ce privește compoziția etajului arborescent și/sau semințișului și compoziția habitatelor de pajiște, definiți potrivit tipului natural de pădure și de habitat. ... 2) Eliminarea tufărișurilor invadante din pajiști și cosirea anuală sau bianuală, după caz, a pajiștilor. ... 3) Din punct de vedere al amenințărilor, cea mai importantă măsură este legată de luarea tuturor măsurilor privind prevenția unor posibile incendii. Este necesară elaborarea unor planuri de acțiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile. ... 4) Dirijarea strictă a vizitatorilor pe traseele amenajate și interzicerea accesului acestora în alte zone ale ariei naturale protejate, fără autorizație din partea custodelui. ... 5) Mangementul eficient al deșeurilor, astfel încît acestea să nu fie aruncate în aria naturală protejată de către vizitatori - realizarea unor facilități de depozitare și transport al deșeurilor, activități de pază și patrulare. ... 6) Realizarea unor activități de pază și patrulare constante și aplicarea de măsuri coercitive persoanelor care: părăsesc traseele turistice; rănesc sau taie arbori; recoltează plante, ciuperci și plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deșeuri; culeg pplante sau insecte rare sau/și ocrotite. ... 7) Interzicerea aprinderii de focuri pe tot teritoriul ariei naturale protejate și în imediata vecinătate a lizierelor. ... 8) Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 și a rezervației naturale. ... 9) Adaptarea amenajamentului silvic conform prevederilor actualului Plan de management și remediere erorilor legate de stabilirea tipurilor naturale de pădure, de separarea și/sau descrierea unor subparcele. ... 10) Atât siturile Natura 2000 cât și rezervațiile naturale care corespund categoriei de management IV a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, permit măsuri active de gospodărire în vederea menținerii habitatelor și speciilor în stare favorabilă de conservare, inclusiv unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, pentru fiecare tip de habitat vor fi implementate măsuri de conservare care să permită menținerea habitatului într-o stare de conservare favorabilă, sau să îl în aducă într-o stare de conservare favorabilă - pentru habitatele aflate într-o stare de conservare nefavorabilă. Aceste măsuri vor fi detaliate în Planul de management pentru fiecare tip de habitat. ... 11) Având în vedere faptul că aria naturală protejată este o zonă importantă din punct de vedere turistic, se vor permite intervenții operative, cu acordul custodelui, pentru îndepărtarea arborilor care periclitează siguranța persoanelor, construcțiilor și amenajărilor, sau care blochează circulația pe traseele turistice amenajate. ... Măsuri specifice 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 1) Pentru menținerea stării de conservare favorabile sau pentru aducerea porțiunilor de habitat cu stare de conservare nefavorabilă în stare de conservare favorabilă, se aplică măsuri silviculturale de conservare dinamice prin: lucrări de ajutorare a regenerării și de îngrijire a semințișului de stejar; realizarea unor tratamente silviculturale intensive cât mai prietenoase ecosistemelor forestiere. ... 2) Se va evita plantarea de specii aflate în afara arealului lor natural în zonele neregenerate din habitatele forestiere și se va evita substituirea speciilor native cu specii repede crescătoare chiar în cazul în care acest lucru se face în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune a solului. ... 3) Activitățile turistice vor fi strict controlate, pentru a nu conduce la degradarea habitatului. La nevoie se vor aplica măsuri coercitive persoanelor care: rănesc sau taie arbori; recoltează flori, ciuperci și plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deșeuri în pădure; culeg pplante sau insecte rare sau/și ocrotite. ... 4) Interzicerea strictă a aprinderii focului în pădure, în poienile din interiorul ariei naturale protejate, dar și în imediata vecinătate a lizierelor. Având în vedere pericolul legat de apariția unor posibile incendii se impune luarea tuturor măsurilor privind prevenția acestora. De asemenea se impune elaborarea unor planuri de acțiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile. ... 5) Menținerea efectivelor de mistreț în parametrii optimi și evitatea concentrării în sit a populațiilor din zonele învecinate - interzicerea atragerii în sit a mistreților. ... 6) Astuparea canalelor de drenaj, care reduc umiditatea din habitatele sitului și conduc la uscarea solului și la degradrea habitatului. ... 7) Revizuirea amenajamentului forestier în sensul corectării erorilor legate de separarea și/sau descrierea unor subparcele și a includerii măsurilor de conservare pentru habitatele forestiere. ... Evidența măsurilor propuse pentru habitatele cu stare favorabilă de conservare din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului se regăsește, prezentată detaliat, la nivel de unitate amenajistică în tabelul nr.
148. Scopul aplicării acestor măsuri este acela de a menține aceste habitate într-o stare de conservare favorabilă. Tabelul nr.
149. Evidența măsurilor propuse pentru habitatele cu stare de conservare favorabilă Arboretele respective fiind bătrâne, 130-150 ani, sunt necesare lucrări pentru sprijinirea și/sau îngrijirea regenerării naturale a speciilor principale de bază, mai ales că stejarul fructifică abundent destul de rar și pătura erbacee este în majoritatea cazurilor foarte bine dezvoltată. Evidența măsurilor propuse pentru habitatele cu stare nefavorabilă din ROSCI0205 Poienile cu Narcise de la Dumbrava Vadului și Rezervația Naturală Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului se regăsește în tabelul nr.
150. Scopul aplicării acestor măsuri este acela de a aduce aceste habitate, aflate în prezent într-o stare de conservre nefavorabilă, într-o stare de conservare favorabilă. Tabelul nr. 10 Evidența măsurilor propuse pentru habitatele cu stare de conservare nefavorabilă Rărituri sunt necesare într-un arboret parțial derivat - ponderea mesteacănului și plopului tremurător fiind de 70% - cu vârsta de aproximativ 50 ani, momentul executării lucrării fiind condiționat și de existența unei consistențe corespunzătoare, de 0,9 - 1,0, pe suprafața în cauză. În arboretele bătrâne, de 130-140 ani, rărite și fără o compoziție corespunzătoare a semințișului, sunt necesare lucrări pentru sprijinirea și/sau îngrijirea regenerării naturale a speciilor principale de bază, mai ales că stejarul fructifică abundent destul de rar și pătura erbacee este în majoritatea cazurilor foarte bine dezvoltată. În cazul amenințărilor identificate în aceste arborete, trebuie să se procedeze în mod asemănător celor propuse pentru arboretele care au stare favorabilă de conservare. Măsurile propuse sunt în general axate pe menținerea sau readucerea arboretelor în parametrii structurali normali, în special în ceea ce privește compoziția etajului arborescent și/sau semințișului, definiți potrivit tipului natural de pădure și de habitat. Habitate de pajiște: 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri carbonatice, turboase sau luto- argiloase -Molinion caeruleae. și 6510 Fânețe de joasă altitudine -Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis. Măsurile care vizează conservarea pajiștilor, ca tip de habitat, sunt identice cu cele care vizează conservarea speciilor de interes conservativ care trăiesc aici. Aceste măsuri vizează, în egală măsură și conservarea populației de narcise - Narcisus poeticus subspecia radiiflorus.
151. Pentru controlarea invaziei de arbuști și stoparea proceselor de succesiune a habitatului se recomandă: a) îndepărtarea exemplarelor mature de mesteceni - Betula pendula din habitatele de pajiște prin tăiere, cu mențiunea de la punctul 1c; ... b) îndepărtarea tufărișurilor invadante formate din crușin - Frangula alnus, păducel - Crataegus monogyna, plop - Populus tremula, mesteacăn - Betula pendula, specii de sălcii - Salix prin tăiere sau chiar dezrădăcinare, acolo unde este posibil, cu mențiunea de la punctul 1c; ... c) se vor menține tufărișurile: la liziera pădurii, în componența pădurii ca strat arbustiv și în zonele identificate ca și loc de cuibărit pentru speciile de păsări și pe toată suprafața pajiștilor, cu o acoperire între 10% și 15%. ... Este important ca tăierea arbuștilor să fie efectuată manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante și pentru speciile de fauna. Măsura se va aplica în toate suprafețele ocupate de habitatele de pajiște. ...
152. Reglementarea cositului pe suprafața habitatului. Pajiștile aparținând acestui tip de habitat sunt bine adaptate la cositul anual. În trecut, pajiștile erau cosite anual. Modul de utilizare a acestor fânețe variază puțin în funcție de precipitații/creșterea biomasei, dar de obicei se practica tradițional o singură tăiere pe sezon. Cositul reglementat, aplicat o dată pe an și întârziat spre sfârșitul anului, trebuie promovat și menținut ca și măsură de conservare. În cazurile în care cositul extensiv se transformă în unul intensiv și practicile de exploatare includ și o utilizare abundentă a îngrășămintelor, diversitatea de specii scade rapid în aceste fânețe. Astfel, aceste practici de intensificare a exploatării vor trebui interzise. Cositul se va efectua anual sau o dată la doi ani, după caz. Cositul trebuie să fie efectuat manual, deoarece această metodă produce deranjul cel mai scăzut pentru habitatele importante și pentru speciile de fauna. Măsura se va aplica în toate suprafețele ocupate de habitatele de pajiște. ...
153. Interzicerea oricărei intervenții în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă. Lucrările de drenaj afectează în mod negativ acest tip de habitat. Pe lângă desecare care cauzează dispariția rapidă a speciilor caracteristice, foarte sensibile la modificări în regimul hidrologic al habitatului, drenajul declanșează procesele de succesiune spre alt tip de habitat mai adaptat la condiții mai uscate, cu altă compoziție specifică. Pentru a asigura menținerea fragmentelor de habitat într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate. În cazul proprietarilor privați vor trebui luate în considerare măsuri compesatorii pentru pagube colaterale în producția de fân, acolo unde se constată acestea, datorate inundațiilor periodice. Măsura se va aplica pe toată suprafața sitului. ...
154. Astuparea cu pământ a șanțului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. În condițiile schimbărilor climatice prognozate și a aridizării zonei, astuparea canalului de drenaj este o condiție obligatorie pentru menținerea umidității zonei. Astuparea șanțului trebuie să se facă cu pământ, pentru a se asigura circulația optima a apei subterane din și înspre aria naturală protejată. Este total contraindicată depozitarea în șanțul de drenaj a crengilor și resturilor rezultate din îndepărtarea tufărișurilor și acoperirea lor ulterioară cu pământ. Măsura propusă se va aplica pe toată lungimea canalului de drenaj. ...
155. Interzicerea pășunatului intensiv în aria naturală protejată și promovarea pășunatului controlat. Chiar dacă pășunatul nu este practicat în sit, animalele pătrunzând în mod accidental doar în zonele marginale ale sitului, pășunatul intensiv trebuie interzis prin Planul de management. Se va lua în discuție posibilitatea realizării unui pășunat controlat, exclusiv cu vaci, cu supravegherea strictă a unui paznic. Măsura se va aplica în toate suprafețele ocupate de habitatele de pajiște. ...
156. Pază și controlul strict al vizitării. Se recomandă o întărire a pazei și controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiștii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate. Activitățile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui și administratorilor de terenuri. ...
157. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. ... ... 4.
158. Măsuri de conservare pentru speciile de interes conservativ din aria naturală protejată Măsuri cu caracter general 1) Luarea tuturor măsurilor privind prevenirea unor posibile incendii. Este necesară elaborarea unor planuri de acțiune rapidă, în caz de necesitate, pe diferite scenarii posibile. ... 2) Dirijarea strictă a vizitatorilor pe traseele amenajate și interzicerea accesului acestora în alte zone ale ariei naturale protejate, fără autorizație din partea custodelui. ... 3) Mangementul eficient al deșeurilor, astfel încât acestea să nu fie aruncate în aria naturală protejată de către vizitatori - realizarea unor facilități de depozitare și transport al deșeurilor, activități de pază și patrulare. ... 4) Realizarea unor activități de pază și patrulare constante și aplicarea de măsuri coercitive persoanelor care: părăsesc traseele turistice; rănesc sau taie arbori; recoltează plante, ciuperci și plante medicinale, în vederea valorificării; abandonează deșeuri; culeg plante sau insecte rare sau/și ocrotite. ... 5) Interzicerea aprinderii de focuri pe tot teritoriul ariei naturale protejate și în imediata vecinătate a lizierelor. ... 6) Materializarea pe teren a limitei sitului Natura 2000 și a rezervației naturale. ... 7) Adaptarea amenajamentului silvic conform prevederilor actualului Plan de management. ... 1193 Bombina variegata
159. Reducerea deteriorării sau a dispariției habitatelor de reproducere prin menținerea habitatelor acvatice existente și crearea de noi habitate. Acest lucru se poate realiza prin alimentarea bălților deja existente cu apă din pâraie și alte surse sau crearea de habitate noi prin formarea pe cursul pâraielor și a zonei din imediata apropiere a izvoarelor a unor zone unde apa să stagneze. Aceste locuri ar putea reprezenta habitate favorabile de reproducere pentru specia Bombina variegata. Aceste măsuri se pot aplica pentru toate zonele din sit în care a fost identificată specia. ...
160. Atenuarea intrării substanțelor chimice - îngrășăminte chimice, insecticide, pesticide - în apele din aria naturală protejată. Problema este generală în tot situl și poate afecta toate speciile. Se recomandă monitorizarea activității pe terenurile agricole, lângă pâraie, în perioada folosirii substanțelor chimice pe terenuri agricole și sesizarea autorităților responsabile, în măsura în care sunt observate nereguli. Amenințarea venind mai ales din afara sitului Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului, agenții de teren ar trebui să supravegheze și porțiunile din afara sitului. ...
161. Pază și controlul strict al vizitării. Se recomandă o întărire a pazei și controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiștii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate. Activitățile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui și administratorilor de terenuri. ...
162. Interzicerea oricărei intervenții în zonă, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă. Pentru a asigura menținerea habitatului speciei într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul ariei naturale protejate. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. ...
163. Astuparea cu pământ a șanțului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. În condițiile schimbărilor climatice prognozate și a aridizării zonei, astuparea canalului de drenaj este o condiție obligatorie pentru menținerea umidității zonei. ...
164. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. ... 1065 Euphydryas aurinia Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităților, măsurile de protecție și conservare pentru această specie să depășească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puțin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate.
165. Eliminarea speciilor de arbuști invadanți din pajiști și stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei. Datorită lipsei oricărei activități tradiționale - cosit, pășunat - are loc un fenomen natural normal soldat cu închegarea vegetației ierboase și apoi apariția tufelor de diferite specii, predominant de plop. Se impune îndepărtarea parțială a lăstarilor și tufelor pentru menținerea structurii habitatului. Acoperirea cu tufăriș nu trebuie să depășească 10-15%. Se vor păstra câteva structuri arbustive de 1,5-2,5 m înălțime, utilizate de mascul speciei Euphydryas aurinia ca posturi de observare și apărare a teritoriului. Trebuie avut însă în vedere că prezența tufelor este un element important din structura habitatului preferat de Euphydryas aurinia. Ca urmare îndepărtarea completă a tufelor din ochiurile de pajiște este total contraindicată. În vederea eliminării parțiale a tufărișurilor invadante, se recomandă îndepărtarea lor manuală în fiecare an, de preferință în luna martie sau octombrie-noiembrie. Tufele tăiate se îndepărtează din aria naturală protejată. Nu se admite arderea în interiorul ariei naturale protejate. Măsura se va aplica în toate luminișurile și poienile cu suprafață mai mare de 300 mp. ...
166. Extragerea selectivă de arbori adulți pentru menținerea luminișurilor semiumbrite necesare speciilor Euphydryas aurinia. Această operațiune se efectuează numai la indicația și supravegherea specialistului, în cazul închegării coronamentului sub limita optimului ecologic al speciei. Măsura se va aplica în toate luminișurile și poienile cu suprafață mai mare de 300 mp. ...
167. Reglementarea cositului pe suprafața habitatului Îndesirea vegetației ierboase în detrimentul bazei trofice larvare - Succisa pratensis se poate reduce sau preîntâmpina prin cositul manual sau în mod excepțional, cu utilaje ușoare sub 350 kg. Cositul se va practica după data de 10 august, cu îndepărtarea materialului vegetal în maxim 10 zile de la cosire. Recomandăm cosirea o dată la doi ani, în alternanță. În acest fel nu toate poienile se vor cosi în același an. Măsura se va aplica în toate poienile și luminișurile. ...
168. Interzicerea oricărei intervenții în aria naturală protejată, care poate duce la scăderea aportului hidric, atât suprateran, cât și subteran în zonă. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. Lucrările de drenaj afectează în mod negativ habitatul speciei. Pe lângă desecare care cauzează dispariția rapidă a speciilor caracteristice, foarte sensibile la modificări în regimul hidrologic al habitatului, drenajul declanșează procesele de succesiune spre alt tip de habitat, mai adaptat la condiții mai uscate, cu altă compoziție specifică. Pentru a asigura menținerea fragmentelor de habitat care adăpostește specia într-o stare bună de conservare vor trebui interzise orice lucrări de drenaj în interiorul ariei naturale protejate. De asemenea se vor sesiza autoritățile responsabile, în măsura în care sunt observate activități ilegale de desecare în vecinătatea ariei naturale protejate. ...
169. Astuparea cu pământ a șanțului de drenaj care înconjoară aria naturală protejată. Măsura a fost descrisă anterior. ...
170. Verificarea interdicției cu privire la pășunatul intensiv în aria naturală protejată și promovarea pășunatului controlat. Chiar dacă pășunatul nu este practicat în sit, animalele pătrunzând în mod accidental doar în zonele marginale ale sitului, pășunatul intensiv trebuie interzis prin planul de management. Se va lua în discuție posibilitatea realizării unui pășunat controlat, exclusiv cu vaci, cu supravegherea strictă a unui paznic. Măsura se va aplica în toate suprafețele ocupate de habitatele de pajiște. ...
171. Pază și controlul strict al vizitării. Se recomandă o întărire a pazei și controlalelor mai ales în perioda înfloririi narciselor, sau în perioadele secetoase în care turiștii ar putea aprinde focul, cauzând astfel incendierea ariei naturale protejate. Activitățile de pază trebuie să se realizeze pe tot parcursul anului, fiind în responsabilitatea custodelui și administratorilor de terenuri. ...
172. Interzicerea strictă a aprinderii focului pe teritoriul și în imediata vecinătate a ariei naturale protejate. ... 4038 Lycaena helle Se vor face demersuri pentru ca, în măsura posibilităților, măsurile de protecție și conservare pentru această specie să depășească limita ariei naturale protejate, extinzându-se cu cel puțin 500 m în afara perimetrului ariei naturale protejate. Aceste măsuri au fost descrise în amănunt la specia Euphydryas aurinia.
173. Eliminarea speciilor de arbuști invadanți din pajiști și stoparea proceselor de succesiune a habitatului speciei. Se impune îndepărtarea parțială a lăstarilor și tufelor pentru menținerea structurii habitatului. Acoperirea cu tufăriș nu trebuie să depășească 10-15%. Se vor păstra câteva structuri arbustive de 1,5-2,5 m înălțime, utilizate de mascului speciei Lycaena helle ca posturi de observare și apărare a teritoriului. Trebuie avut însă în vedere că prezența tufelor este un element important din structura habitatului preferat de Lycaena helle. Ca urmare îndepărtarea completă a tufelor din ochiurile de pajiște este total contraindicată. În vederea eliminării parțiale a tufărișurilor invadante, se recomandă îndepărtarea lor manuală în fiecare an, de preferință până în luna martie sau octombrie-noiembrie. Tufele tăiate se îndepărtează din rezervație. Nu se admite arderea în interiorul ariei naturale protejate. Măsura se va aplica în toate luminișurile și poienile cu suprafață mai mare de 300 mp. ...
174. Extragerea selectivă de arbori adulți pentru menținerea luminișurilor semiumbrite necesare speciei Lycaena helle. Această operațiune se efectuează numai la indicația și supravegherea specialistului în cazul închegării coronamentului sub limita optimului ecologic al speciei Lycaena helle în aria