PLAN DE MANAGEMENT din 25 ianuarie 2016

PLAN DE MANAGEMENT din 25 ianuarie 2016 al sitului Natura 2000 ROSCI0037 Ciomad Balvanyos Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 231 bis din 29 martie 2016 Notă ... Aprobat prin Ordinul nr. 141 din 25 ianuarie 2016, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 231 din 29 martie 2016. CONȚINUT Termeni utilizați în Planul de management A. INTRODUCERE A.1. Scurtă descriere a planului de management ... A.2. Obiectivul general al planului de management ... A.3. Scopul și categoria ariei protejate ... A.4. Bazele legale A.4.1. Baza legală a elaborării planului de management ... A.4.2. Baza legală a sitului ... ... A.5. Procesul de elaborare a planului de management ... A.6. Procedura de modificare a planului de management ... A.7. Procesul de implementare a planului de management ... ... B. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE B.1. Aspecte generale B.1.1. Localizare și acces ... B.1.2. Resurse și infrastructură de management ... B.1.3. Limite ... ... B.2. Mediul fizic B.2.1. Geologia, geomorfologia, hidrologia ... B.2.2. Clima ... B.2.3. Soluri ... ... B.3. Mediul biotic B.3.1. Habitate ... B.3.2. Flora și fauna ... B.3.3. Peisajul ... ... B.4. Informații socio-economice și culturale B.4.1. Informații socio-economice și culturale: perspectivă istorică ... B.4.2. Informații socio-economice și culturale: situația prezentă ... B.4.3. Economia locală ... B.4.4. Dreptul de proprietate/administrare și folosința terenurilor ... B.4.5. Categoriile de folosință a terenurilor ... B.4.6. Factorii interesați ... B.4.7. Informare, conștientizare, educare ... ... B.5. Cercetare ... B.6. Acțiuni de management majore, desfășurate în aria protejată ... ... C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE C.1. Valori ... C.2. Presiuni și amenințări ... C.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate ... ... D. STRATEGIA DE MANAGEMENT D.1. Viziunea ... D.2. Strategia de management ... D.3. Planul operațional D.3.1. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional ... ... ... E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT E.1. Sistemul de luare a deciziilor ... E.2. Resursele necesare pentru implementarea planului de management ... ... F. BIBLIOGRAFIE F.1. Amfibieni ... F.2. Lilieci ... F.3. Carnivore ... F.4. Plante ... F.5. Habitate ... ... G. ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ... HĂRȚI GENERALE ANEXA NR. 1 LA PLANUL DE MANAGEMENT. LIMITA SITULUI ROSCI0037 CIOMAD-BALVANYOS ANEXA NR. 2 LA PLANUL DE MANAGEMENT. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ A SITULUI ROSCI0037 CIOMAD-BALVANYOS ANEXA NR. 3 LA PLANUL DE MANAGEMENT. REȚEAUA DE DRUMURI A SITULUI ROSCI0037 CIOMAD-BALVANYOS ANEXA NR. 4 LA PLANUL DE MANAGEMENT. PROPRIETARII DE TEREN/PĂDURI ÎN SITUL ROSCI0037 CIOMAD-BALVANYOS HĂRȚI CU DISTRIBUȚIA SPECIILOR ANEXA NR. 5.1. LA PLANUL DE MANAGEMENT. CURECHI DE MUNTE - LIGULARIA SIBIRICA ANEXA NR. 5.2. LA PLANUL DE MANAGEMENT. URS - URSUS ARCTOS ANEXA NR. 5.3. LA PLANUL DE MANAGEMENT. LUP - CANIS LUPUS ANEXA NR. 5.4. LA PLANUL DE MANAGEMENT. RÂS - LYNX LYNX ANEXA NR. 5.5. LA PLANUL DE MANAGEMENT. LILIAC CÂRN - BARBASTELLA BARBASTELLUS ANEXA NR. 5.6. LA PLANUL DE MANAGEMENT. LILIAC CU URECHI MARI - MYOTIS BECHSTEINII ANEXA NR. 5.7. LA PLANUL DE MANAGEMENT. LILIAC COMUN - MYOTIS MYOTIS ANEXA NR. 5.8. LA PLANUL DE MANAGEMENT. TRITON CU CREASTĂ - TRITURUS CRISTATUS ANEXA NR. 5.9. LA PLANUL DE MANAGEMENT. TRITON CARPATIC - TRITURUS MONTANDONI ANEXA NR. 5.10. LA PLANUL DE MANAGEMENT. BUHAI DE BALTĂ - BOMBINA VARIEGATA HĂRȚI CU DISTRIBUȚIA HABITATELOR ANEXA NR. 6.1. LA PLANUL DE MANAGEMENT. 91D0* TURBĂRII CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ, MLAȘTINI ÎMPĂDURITE ANEXA NR. 6.2. LA PLANUL DE MANAGEMENT. 9110 PĂDURI DE FAG DE TIP LUZULO-FAGETUM ANEXA NR. 6.3. LA PLANUL DE MANAGEMENT. 9130 PĂDURI DE FAG DE TIP ASPERULO-FAGETUM ANEXA NR. 6.4. LA PLANUL DE MANAGEMENT. 9170 PĂDURI DE STEJAR CU CARPEN DE TIP GALIO-CARPINETUM ANEXA NR. 6.5. LA PLANUL DE MANAGEMENT. 91V0 PĂDURI DACICE DE FAG SYMPHYTO-FAGION FIȘE SPECII ANEXA NR. 7.1. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI CURECHII DE MUNTE - LIGULARIA SIBIRICA ANEXA NR. 7.2. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI URS - URSUS ARCTOS ANEXA NR. 7.3. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI LUP - CANIS LUPUS ANEXA NR. 7.4. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI RÂS - LYBX LYNX ANEXA NR. 7.5. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI LILIAC CÂRN - BARBASTELLA BARBASTELLUS ANEXA NR. 7.6. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI LILIAC CU URECHI MARI - MYOTIS BECHSTEINII ANEXA NR. 7.7. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI LILIAC COMUN - MYOTIS MYOTIS ANEXA NR. 7.8. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI TRITON CU CREASTĂ - TRITURUS CRISTATUS ANEXA NR. 7.9. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI TRITON CARPATIC - TRITURUS MONTANDONI ANEXA NR. 7.10. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA SPECIEI BUHAI DE BALTĂ - BOMBINA VARIEGATA FIȘE HABITATE ANEXA NR. 8.1. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA HABITATULUI 91D0* TURBĂRII CU VEGETAȚIE FORESTIERĂ, MLAȘTINI ÎMPĂDURITE ANEXA NR. 8.2. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA HABITATULUI 9110 PĂDURI DE FAG DE TIP LUZULO-FAGETUM ANEXA NR. 8.3. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA HABITATULUI 9130 PĂDURI DE FAC DE TIP ASPERULO-FAGETUM ANEXA NR. 8.4. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA HABITATULUI 9170 PĂDURI DE STEJAR CU CARPEN DE TIP GALIO-CARPINETUM ANEXA NR. 8.5. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FIȘA HABITATULUI 91V0 PĂDURI DACICE DE FAG SYMPHYTO-GAION ALTE ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT ANEXA NR. 9. LA PLANUL DE MANAGEMENT. CALENDARUL DE IMPLEMENTARE ANEXA NR. 10. LA PLANUL DE MANAGEMENT. REGULAMENTUL SITULUI NATURA 2000 CIOMAD-BALVANYOS ANEXA NR. 11. LA PLANUL DE MANAGEMENT. FORMULARUL STANDARD AL SITULUI NATURA 2000 CIOMAD-BALVANYOS ANEXA NR. 12. LA PLANUL DE MANAGEMENT. LISTĂ CU OBIECTIVE - CONSTRUCȚII ȘI ACTIVITĂȚI ANEXA - EXISTENTE ÎN SITUL NATURA 2000 CIOMAD-BALVANYOS Termeni utilizați în Planul de management Habitatele de interes conservativ - habitate de interes comunitar, incluse în Formularul Standard, habitate importante pentru speciile de interes comunitar - ca loc de hrănire, reproducere, adăpost - incluse în Formularul Standard, habitate rare la nivel național. Habitat prioritar - habitate considerate rare sau valoroase la nivel european, pentru care au fost stabilite strategii de conservare la nivel comunitar. Specii de interes conservativ - specii de interes comunitar, incluse în Formularul Standard, specii importante pentru speciile de interes comunitar, incluse în Formularul Standard - de exemplu ca hrană - specii rare, protejate la nivel național. Aria protejată Ciomad-Balvanyos - situl Natura 2000 ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos. IUCN - Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii/The Internațional Union for the Conservation of Nature Coduri IUCN folosite în Planul de Management: LC - least concern = specie cu risc redus de amenințare NT - near threatened = specie aproape amenințată DD - data deficient = informații deficiente Direcție de management - termenul descrie ceea ce se dorește a fi realizat prin activități și măsuri de management. Se definește pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, detalierea activităților/acțiunilor specifice urmând să fie prezentată în planurile de lucru anuale. Activitate de management - una sau mai multe acțiuni care contribuie la obținerea rezultatelor dorite, pentru fiecare direcție de management, cum ar fi, de exemplu, activități de patrulare, control, educație, conștientizare. Măsuri de management - sunt reguli specifice de utilizare a terenurilor și resurselor din aria protejată, impuse de statutul de arie protejată, respectiv de necesitatea atingerii obiectivelor ariei, de obicei incluse în Regulamentul ariei protejate. Exemplu: cosirea pajiștilor de interes conservativ numai după data de 1 iulie. Management adaptabil - acțiunile de management sunt astfel definite, încât să permită adaptarea la modificări ale sistemelor naturale, intervenite în perioada de aplicare a planului de management, sau redefinirea activităților și măsurilor de management, dacă prin monitorizare, se dovedește că acest lucru este necesar. Defrișare - îndepărtarea totală a vegetației lemnoase de pe o anumită suprafață. În cazul în care termenul se utilizează pentru o suprafață din fond forestier, descrie o acțiune de îndepărtare a vegetației lemnoase, cu scopul de a schimba categoria de folosință, adică scoaterea din fond forestier. INTRODUCERE Siturile de importanță comunitară sunt arii naturale protejate al căror scop este de a conserva, menține și acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă, habitatele naturale și/sau populațiile speciilor pentru care situl este desemnat. Managementul siturilor de importanță comunitară necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate, sau integrate în alte planuri de management, precum și măsuri legale, administrative sau contractuale, în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor pentru care zonele au fost desemnate. În mare, aceste obiective vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor și habitatelor acestora, gestionarea durabilă a resurselor naturale și conservarea peisajului actual, prin menținerea și încurajarea activităților antropice tradiționale. A.1. Scurtă descriere a planului de management Planul de management, reprezintă documentul oficial care descrie procesul continuu, care, în timp, face posibilă realizarea unui management eficient, productiv și adaptabil al ariei naturale protejate. În forma cea mai simplă, planul de management este un document care exprimă clar: ● scopul ariei protejate; ● necesitățile pentru atingerea scopului; ● acțiunile necesar a fi întreprinse pentru realizarea acestora. ... A.2. Obiectivul general al planului de management Obiectivul general al planului de management este menținerea pe termen lung a stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes comunitar care au fundamentat instituirea sitului ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos, în contextul utilizării durabile a resurselor naturale și promovării dezvoltării comunităților locale. Obiectivele specifice și principalele direcții de management sunt: ● menținerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele și speciile de interes conservativ prin aplicarea și îmbunătățirea măsurilor de management în colaborare cu proprietarii/administratorii de terenuri și resurse naturale. ● creșterea nivelului de acceptare a ariei protejate Ciomad-Balvanyos și obținerea sprijinului factorilor interesați, în vederea realizării obiectivelor de conservare a ariei protejate prin activități de conștientizare, informare și educație ecologică în colaborare cu comunitățile locale și alți factori interesați. ● menținerea peisajului actual pentru evitarea activităților cu impact vizual major și/sau reducerea efectelor vizuale din activități anterioare. ● asigurarea condițiilor optime de vizitare, astfel încât speciile și habitatele de interes conservativ să nu fie afectate. Încurajarea dezvoltării ecoturismului în zona ariei protejate, ca activitate potențială pentru dezvoltarea durabilă a zonei. Ca mod de realizare a obiectivelor propuse, este necesar ca orice activitate care se va desfășura pe suprafața sitului ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos să fie în concordanță cu prevederile planului de management. ... A.3. Scopul și categoria ariei protejate Situl ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos face parte din categoria siturilor de importanță comunitară, desemnat pentru prezența a cinci habitate și 12 specii de importanță comunitară. Scopul sitului este menținerea pe termen lung a stării de conservare favorabilă a acestor specii și habitate. Situl se află în regiunea biogeografică alpină. Cele 5 habitate, listate în formularul standard al sitului sunt: 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91V0 Păduri dacice de fag Symphyto-Fagion, 91D0* Turbării cu vegetație forestieră. În sit a fost identificat habitatul prioritar de turbării cu vegetație forestieră, reprezentat cel mai bine de Tinovul Răbufnitoarea. Cele 12 specii de importanță comunitară sunt: Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus, Myotis bechsteinii, Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus, Triturus montandoni, Triturus cristatus, Bombina variegata, Pholidoptera transsylvanica, Ligularia sibirica. Pe lângă speciile amintite, întâlnim alte specii de interes comunitar: Bonasa bonasia, Motacilla cinerea, Sabanejewia aurata, Barbus peloponessius, Cottus gobio și altele asemenea. Alte specii protejate: Empetrum nigrum, Drosera rotundifolia, Vaccinium oxycoccos, Thelypteris palustris, Carex appropinquata și altele asemenea. Situl se remarcă prin prezența fenomenelor postvulcanice și existența unor peșteri de tip solfatare. ... A.4. Bazele legale Custodele sitului ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos este Asociația Vinca Minor, pe baza: Convenția de custodie nr. 0006/22.02.2010, Act adițional nr. 1 din 27.11.2014, Act adițional nr. 2 din 29.12.2014. Datele de contact ale asociației Vinca Minor: Strada Bem Iosif nr. 2, bl. 3, sc. C, ap. 12, 520023 Sfântu Gheorghe, Județul Covasna. Telefon/fax: 0267 314 917, e-mail: office@vincaminor.ro. A.4.1. Baza legală a elaborării planului de management Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, modificat prin Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1571/2014; Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992; Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna, la 19 septembrie 1979; Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III- a, zone protejate; Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare. Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare. ... A.4.2. Baza legală a sitului Ciomad-Balvanyos a fost declarat rezervație naturală prin Hotărârea Consiliului Județean Covasna nr. 39/2001, privind punerea sub regim provizoriu de ocrotire a bunurilor din patrimoniul natural județean, modificată și completată de Hotărârea Consiliului Județean Covasna nr. 45/2002 și de Hotărârea Consiliului Județean Covasna nr. 75/2005 cu o suprafață de 7413 ha. Prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, a fost desemnat sit de importanță comunitară. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 a modificat limitele inițiale ale sitului, astfel încât, suprafața actuală a acestuia este de 5993,34 ha. Situl Natura 2000 ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos se încadrează în Categoria IV IUCN, fiind desemnat pentru protejarea habitatelor și a speciilor. ... ... A.5. Procesul de elaborare a planului de management În procesul de elaborare a Planului de management al sitului Natura 2000 Ciomad-Balvanyos, s- a urmărit Ghidul Appleton Faună și Floră Internațională, elaborat în cadrul proiectului "Managementul Conservării Biodiversității în România", finanțat de Global Environment Facility, Guvernul României și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, precum și legislația de mediu în vigoare. Etapele procesului de elaborare a planului de management sunt:

1. a)Elaborarea studiilor de inventariere faună și floră care fundamentează măsurile de management; ...
2. b)Interpretarea rezultatelor campaniilor de măsurare din cadrul studiilor de bază; ...
3. c)Stabilirea măsurilor de management generale ale sitului; ...
4. d)Consultarea publică, a factorilor interesați, pentru a se asigura fezabilitatea și acceptarea Planului de Management; ...
5. e)Elaborarea Raportului de Evaluare Strategică de Mediu; ...
6. f)Îmbunătățirea Planului de Management ca urmare a Raportului de Evaluare Strategică de Mediu; ...
7. g)Aprobarea Planului de Management și a Raportului de Evaluare Strategică de Mediu; ...
8. h)Multiplicarea și diseminarea Planului de Management. ... ... A.6. Procedura de modificare a planului de management Planul de management a fost elaborat, inițial, sub forma unui draft, în cadrul proiectului "Elaborarea Planului de management al sitului Ciomad-Balvanyos și conștientizarea factorilor interesați", finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Sectorial "Mediu" - Axa 4 Conservarea Naturii. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos, a fost supus consultării publice, observațiile realizate de către părțile interesate, fiind analizate în cadrul grupului de lucru special constituit pentru elaborarea Planului de Management, rezultând o serie de propuneri pentru îmbunătățirea acestuia. Istoricul acestei versiuni, cuprinde anii 2012-2014, urmând ca prima revizuire a Planului de Management, să fie realizată în termen de cinci ani de la data aprobării. ... A.7. Procesul de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării Planului de Management revine custodelui sitului și se realizează prin acțiuni planificate. Activitățile se implementează/organizează astfel: 1) în mod direct, de către custode - prin responsabilii de activitate din cadrul personalului angajat; ... 2) prin implicarea unor parteneri, pe bază de contracte de colaborare, de voluntariat, sau pe bază de protocoale - organizații neguvernamentale, servicii publice sau voluntari. ... ... B. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE B.1. Aspecte generale Situl se remarcă prin prezența fenomenelor postvulcanice, cu cea mai mare mofetă din Europa cu scurgere de dioxid de carbon de circa 2000 mc/zi și o concentrație de dioxid de carbon de 98-99%, grote cu emanații sulfuroase, mofete, izvoare cu ape minerale și existența unor peșteri ca: peștera Ursului, peștera Timsos și peștera Gyilkos. În sit, a fost identificat habitatul prioritar 91 D0* Turbării cu vegetație forestieră, în care se întâlnesc plante rare, specifice zonelor mlăștinoase, cum sunt roua cerului și curechii de munte. Fauna protejată din sit, include carnivorele mari, ursul, râsul, lupul, dar și numeroase specii de lilieci și amfibieni. B.1.1. Localizare și acces Situl Natura 2000 Ciomad-Balvanyos, se situează în partea central-nordică a județului Covasna, în partea nordică a munților Bodoc, respectiv partea sudică a Masivului Ciomad, pe o suprafață de 5993,34 ha. La nord, se învecinează cu situl Natura 2000 ROSCI0248 Tinovul Mohoș-Lacul Sfânta Ana, iar, la vest, se suprapune, pe o suprafață de 1805,32 ha, cu situl de protecție specială avifaunistică ROSPA0082 Munții Bodoc-Baraolt, din care 1441,18 ha, se află pe teritoriul administrativ al comunei Bixad și 364,14 ha, pe teritoriul administrativ al comunei Turia. Situl este accesibil de pe drumul județean DJ113 Târgu Secuiesc - Bixad. Acesta, străbate situl, astfel încât, din localitățile Turia și Bixad, se poate intra în interiorul sitului prin partea sudică, spre Lacul Sfânta Ana, iar de pe drumul județean DJ113B, se poate ajunge în localitățile Lăzărești sau Tușnadul Nou, care sunt situate la nord de sit. Situl este accesibil pe cale ferată din Băile Tușnad, situat pe linia 400 Brașov - Deda, urmând apoi drumul județean DJ113 Băile Tușnad - Bixad - Băile Balvanyos, sau dinspre Târgu Secuiesc, situat pe linia căii ferate Sfântu Gheorghe - Brețcu, pe drumul județean DJ113. ... B.1.2. Resurse și infrastructură de management Sediul, unde membrii custodiei își desfășoară activitatea se află în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, strada Pârâului, numărul 6. Sediul este dotat cu mobilier de birou și tehnică de calcul. Problemele complexe din aria protejată, precum și dificultățile de administrare a sitului, impun necesitatea instruirii permanente în domeniul managementului ariilor protejate a personalului din cadrul custodiei. B.1.2.1. Personal Pentru executarea sarcinilor ce derivă din organizarea și supravegherea activităților, din executarea obligațiilor prevăzute în convenția de custodie, pentru implementarea activităților planului de management, este necesară o echipă compusă din: ● în caz critic, echipa va fi formată din minim două persoane. Dintre acestea o persoană va avea sarcini administrative, iar cealaltă va avea responsabilitatea de a efectua activitățile specifice pe teren. ● în caz optim, echipa de custodie va avea minim patru persoane. Dintre acestea o persoană va avea sarcina de coordonarea proiectelor, o persoană va avea sarcini administrative, iar celelalte două persoane vor avea responsabilitatea de a efectua activitățile specifice de teren. Pe parcursul implementării planului de management, custodele, va efectua periodic analiza gradului de încărcare a personalului și va lua măsuri conform rezultatelor. ... B.1.2.2. Resurse financiare Pentru implementarea activităților, din planul de management, este necesară atragerea unor fonduri și programe de finanțare, prin proiecte naționale, internaționale sau din mediul privat, care vizează managementul ariilor protejate, monitorizarea speciilor și habitatelor, creșterea nivelului de conștientizare a factorilor interesați, educația ecologică și ecoturismul. În vederea completării resurselor financiare necesare implementării activităților din planul de management, custodele va institui un sistem de tarife, conform prevederilor Ordinului nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize, conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial. ... ... B.1.3. Limite Limitele sitului Natura 2000 Ciomad-Balvanyos au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Perimetrul total al sitului este de 48,98 km, din care 24,03 km se regăsesc pe teritoriul administrativ al comunei Bixad și 24,94 km pe teritoriul administrativ al comunei Turia. Limita nordică începe de la borna silvică 1 a unității de producție V Șugaș-Bixad, administrat de Ocolul Silvic Tălișoara, aflat în spatele motelului "Hotarul", totodată atingând limita administrativă între județele Covasna și Harghita, aflat pe lângă Drumul Național 11. Limita continuă spre direcția estică, pe valea pârâului Hotarul, până la borna silvică 4 a unității de producție V, de aici schimbând direcția spre nord, până la la borna silvică 3 a unității de producție V. Limita sitului urmează spre est limita fondului forestier, respectiv limita dintre județele Covasna și Harghita până la borna silvică 17 din unitatea de producție V, astfel atingând marginea nord-estică a pășunii Muchia Lacului. De aici, limita urmărește liziera pădurii, aflată deasupra pășunii Muchia Lacului până la drumul spre lacul Sfânta Ana, borna silvică 22 din unitatea de producție V Șugaș-Bixad, administrat de Ocolul Silvic Tălișoara. Deasupra trupului Feketepatak, limita urmărește hotarul dintre cele două județe, traversând bornele silvice 23, 26, 27, 39, 42, 48 din unitatea de producție V, borna silvică 269 din unitatea de producție IV Cetate-Turia, administrat de Ocolul Silvic Brețcu, din acest punct trecând de pe teritoriul administrativ al comunei Bixad pe teritoriul administrativ al comunei Turia. Deasupra trupului Răbufnitoarea urmărește limita fondului forestier și hotarul dintre cele două județe, trecând pe lângă bornele silvice 83, 85, 87, 89, 131 din unitatea de producție IV, după care trece prin pășunea alăturată, atingând vârfurile Gheții 1093 m, Vârful de Mijloc 1087 m, Vârful Gorgan 1186 m, Vârful Țețelea până la Vârful Muntele Frumos 1182 m. Limita estică începe de la Vârful Muntele Frumos și se orientează spre sud urmărind în mare parte drumul de exploatare de pe culmea Ciucului, trecând în pășune atingând bornele silvice 188, 198, 221, 222, 204, 206, 218, 217 și 211 din unitatea de producție IV, după care trece lângă fânețele alăturate. Schimbându-și direcția spre sud-vest, ajunge la Drumul Județean 113 în imediata apropiere fiind limita vestică a intravilanului localității Turia. Limita sudică începe de la Drumul Județean 113 Turia-Bixad, unde limita se orientează spre vest de la confluența pârâului Turia cu pârâul Iadului, urmând drumul forestier aflat pe partea sudică a pârâului Iadului pe o lungime de 7,3 km până la borna silvică 148 din unitatea de producție III Turia, administrat de Ocolul Silvic Brețcu. Din acest punct trece de pe teritoriul administrativ al comunei Turia pe teritoriul administrativ al comunei Bixad. De aici limita sitului urmărește limita fondului forestier al unității de producție V Șugaș-Bixad, administrat de Ocolul Silvic Tălișoara și continuă prin trupul Bobeka până la borna silvică 106, pe o lungime de 1,7 km. De aici, spre direcția nordică, limita sitului urmează drumul forestier Burde pe o distanță de 5,25 km până la borna silvică 79 din unitatea de producție V Șugaș-Bixad al Ocolului Silvic Tălișoara. Limita trece peste pârâul Zsombor și peste Drumul Județean 113 Bixad-Turia, urmând limita pășunii împădurite din trupul Felsodongo până la borna silvică 237. De aici își schimbă direcția spre vest pe limita fondului forestier a unității de producție V Șugaș-Bixad, a Ocolului Silvic Tălișoara până la borna silvică 239. Limita se continuă pe versantul sudic al pășunii Muchia Lacului, atingând limita pădurii la borna silvică 18. Limita urmează liziera pădurii de la borna silvică 15, își schimbă direcția spre vest, urmând limita pădurii, ocolește fânețele și pășunile învecinate situate deasupra localității Bixad până la borna silvică 7 din unitatea de protecție V Șugaș-Bixad al Ocolului Silvic Tălișoara. Limita vestică începe de la borna silvică 7 din unitatea de producție V Șugaș-Bixad al Ocolului Silvic Tălișoara, continuă spre nord unde urmărește limita pădurii, ocolind fânețele și pășunile învecinate până la borna silvică 1 din unitatea de producție V Șugaș-Bixad al Ocolului Silvic Tălișoara, aflat în spatele motelului "Hotarul", totodată atingând limita administrativă între județele Covasna și Harghita, aflat pe lângă Drumul Național 11. ... ... B.2. Mediul fizic B.2.1. Geologia, geomorfologia, hidrologia Situl se încadrează în grupa centrală a Carpaților Orientali, mai precis în sectorul sud-estic al Munților Harghitei și în partea de nord a Munților Bodocului. Masivul Ciomad-Puturosu este alcătuit din Muntele Bolondos - 1084 m, Muntele Puturosu - 1143 m și Vârful Balvanyos - 1057 m și este o formațiune vulcanică, cu o constituție geologică uniformă. Din punct de vedere geologic, rolul esențial l-a jucat activitatea vulcanică, care a modelat această zonă prin crearea unor cratere, într-unul dintre acestea, aflându-se unicul lac vulcanic din România, lacul Sfânta Ana și depunerea materialului rezultat în urma fenomenelor vulcanice pe povârnișul conului vulcanic. Masivul Ciomad-Puturosu constituie cea mai tânără formațiune vulcanică a Munților Harghita, având altitudinea medie de 914 m, cu o altitudine minimă de 641 m și o altitudine maximă de 1244 m. Acesta este definit de o energie mare de relief, cu variații semnificative ale înclinării versanților, cu grote și peșteri. Fiind o zonă vulcanică, situl este caracterizat de fenomene postvulcanice precum mofete, grote și peșteri mici, izvoare cu apă minerală, total diferite între ele, din punct de vedere al conținutului de minerale, gustului sau mirosului. Hidrologia sitului are la bază, bazinul pârâului Turia, cu afluentul său cel mai important, pârâul Karatna. Situl este străbătut și de pâraiele Turia și Zsombor, a căror obârșie marchează șaua Sosmezo, legătura Muntelui Puturosu cu Munții Bodoc. Fenomenele post-vulcanice din zonă au ca rezultat emanații de gaze cu efecte curative: mofete, solfatare, fumarole. Cea mai vestită peșteră este Peștera Puturosu, solfatară, cu cel mai mare debit din Europa. Un alt fenomen post- vulcanic este reprezentat de apele minerale carbogazoase, sărate, feruginoase. Izvoarele cu ape minerale foarte cunoscute în zonă sunt: Valea Iadului din Alungeni, Izvorul Transilvania, Izvorul Imola, Izorul Ibolya, Izvoarele Băilor Transilvania, Baia Hammaș, Baia cu ciocolată, Izvoarele Ape de ochi, Izvorul Iordan, Izvorul Sofia, Băile Mikeș, Baia Timșoș, Izvoarele Băilor Cisar. ... B.2.2. Clima Clima este temperat-continentală, cu veri relativ răcoroase și umede și ierni geroase. În Depresiunea Bixad, temperatura medie anuală variază între 5,5 și 6,5°C, în funcție de altitudine, cea mai rece lună fiind februarie cu -4°C și cea mai caldă fiind iulie. Temperatura minimă absolută a fost de -32°C, măsurată în februarie și temperatura maximă absolută, de 37,8°C în iulie. Sezonul de vegetație este de 153 de zile, în medie, deci de cinci luni. De-a lungul pârâului Turia, temperatura medie anuală variază între 5,8 și 7,6°C, în funcție de altitudine. Sezonul de vegetație este de 166 de zile, în medie, adică aproximativ de 5,5 luni. Prima zi de ger se înregistrează între 5 și 10 octombrie, iar ultimele zile de ger întârziat se înregistrează între 24 și 30 aprilie. Vara domină vânturile dinspre nord și est. Precipitațiile oscilează între 480 mm/an și 880 mm/an. Lunile cu cele mai multe precipitații sunt iunie și mai, iar cele mai uscate sunt lunile de toamnă. Aproximativ 55-60 la sută din precipitații se prezintă sub formă de ploaie, iar restul, sub formă de zăpadă. Numărul zilelor cu zăpadă atinge anual 40-50 de zile. Numărul zilelor ploioase oscilează de regulă între 110-125 de zile. Solul este acoperit de stratul de zăpadă, în medie 95-120 zile pe an. ... B.2.3. Soluri În zona muntoasă, în condițiile unui climat umed și răcoros, sunt răspândite solurile brune și brune acide care s-au format pe substratul litologic, alcătuit din roci eruptive, cristaline și gresii. În zona dealurilor și depresiunilor, întâlnim, predominant, solurile argiloiluviale podzolice și, în mică măsură, solurile litomorfe. Pădurile Symphito-Fagion sunt răspândite pe soluri neutre, bazice și acide. Pe soluri neutre sau aproape neutre sunt prezente pădurile de fag Asperulo-Fagetum. Pe soluri acide, pădurile sunt dominate la nivel de coronament de fag, constituind habitatul Luzulo-Fagetum. ... ... B.3. Mediul biotic În cursul anilor 2011-2012, au fost inventariate și evaluate habitatele și speciile de interes conservativ ale sitului, în urma cărora specialiștii au elaborat o documentație detaliată asupra a cinci habitate de interes comunitar, din care unul este prioritar - 91D0* Turbării cu vegetație forestieră - și 12 specii, din care două sunt prioritare și anume ursul și lupul. B.3.1. Habitate B.3.1.1. Habitate de interes comunitar prezente și situația lor la nivelul regiunii biogeografice precum și la nivel național Tabel nr. 1. Corespondența între habitatele de interes comunitar, habitatele conform clasificării din România și asociațiile vegetale Toate habitatele Natura 2000 sunt de interes conservativ. Tabelul de mai jos redă, sintetic, situația fiecărui habitat la nivelul UE și al țării. Tabel nr. 2. Situația habitatelor de interes comunitar prezente în aria protejată Ciomad-Balvanyos la nivelul regiunii biogeografice și la nivel național, amenințări și măsuri de conservare ... B.3.1.2. Metoda de inventariere În urma cartării habitatelor, a fost folosit protocolul dezvoltat în cadrul Sistemului de Monitorizare a Biodiversității din Ungaria, luând în considerare și așteptările tipologiei cartării din România. Caracterizarea pădurilor a luat în considerare categoria de vârstă, gradul de degradare și, în cazul pădurilor prioritare, factorii de risc. Suprafața ariei a fost împărțită în trei mari unități de cercetare. În aceste unități, au fost delimitate cu ajutorul programelor informatice specializate, în mod provizoriu, acele poligoane, care, pe baza ortofotografiilor, au fost considerate habitate diferite. Cu ocazia studiului pe teren, habitatele au fost identificate, iar pe baza condițiilor de teren, s-a trecut la modificarea acestora: fuzionarea sau despărțirea lor, modificarea limitelor poligoanelor. Tabel nr. 3. Situația actuală a suprafețelor ocupate de habitatele de interes comunitar * Stadiul de conservare - gradul de conservare a structurilor și funcțiile tipului de habitat natural, precum și posibilitățile acestuia de refacere/reconstrucție. Pentru evaluare, se utilizează trei criterii: gradul de conservare a structurii, gradul de conservare a funcțiilor, posibilitățile de refacere a habitatului. ● A - conservare excelentă; ● B - conservare bună; ● C - conservare medie sau redusă. ... B.3.1.3. Habitate importante pentru conservare, altele decât cele de interes comunitar În urma evaluării, s-au identificat o serie de ecosisteme importante, de interes deosebit pentru conservare. Acestea sunt critice pentru speciile de interes conservativ, inclusiv pentru cele de interes comunitar. Tabel nr. 4. Extinderea habitatelor seminaturale, cu suprafață mai mult de 2 ha Alte habitate cu suprafețe mai mici, dar importante din punct de vedere al protecției naturii: ● fânețe; ● habitate umede de pajiști; ● habitate umede de pajiști și mlaștini de tranziție. ... ... B.3.2. Flora și fauna B.3.2.1. Specii de interes comunitar Formularul Standard impune asigurarea stării favorabile de conservare pentru speciile de interes comunitar. Tabel nr. 5. Specii indicatoare de interes comunitar, prezente în situl ROSCI0037 LC - least concern - specie cu risc redus de amenințare NT - near threatened - specie aproape amenințată DD - data deficient - informații deficiente În cadrul procesului de realizare a planului de management, în perioada 2011-2012, s-au făcut inventarieri, rezultând următoarele: Tabel nr. 6. Situația actuală a speciilor de interes comunitar identificate în sit * Stadiul de conservare - gradul de conservare al structurilor și funcțiile tipului de habitat natural, precum și posibilitățile acestuia de refacere/reconstrucție. Pentru evaluare, se utilizează trei criterii: gradul de conservare a structurii, gradul de conservare a funcțiilor, posibilitățile de refacere a habitatului. ● A - conservare excelentă; ● B - conservare bună; ● C - conservare medie sau redusă. ● N/A - nedisponibil ... B.3.2.2. Alte specii de interes de conservare Pe lângă speciile de interes comunitar, au fost identificate specii de floră și faună importante în ceea ce privește conservarea. Tabel nr. 7. Alte specii de interes comunitar prezente în sit În cadrul evaluărilor de bază din 2011-2012 și a monitorizărilor, au fost semnalate în sit specii listate în Anexa 2 a Directivei Habitate, astfel custodele va realiza demersuri în sensul includerii lor în Formularul Standard al sitului ROSCI0037 Ciomad-Balvanyos. Totodată, custodele va face propuneri de scoatere a speciei Myotis blythii, din Formularul Standard, deoarece specia nu a fost găsită în urma inventarierilor din 2011-2012, iar pe baza rezultatelor monitorizării se poate afirma că nu formează colonii în cadrul sitului. Tabel nr. 8. Alte specii protejate caracteristice E - taxoni periclitați, în pericol de extincție, a căror supraviețuire este improbabilă dacă factorii cauzali continuă să acționeze sau a căror populații au fost sărăcite până la nivelul critic R - taxoni cu populații mondiale mici, care în prezent nu sunt amenințați dar care se află sub risc ca urmare a arealului lor restrictiv LC - least concern - specie cu risc redus de amenințare ... ... B.3.3. Peisajul Situl Natura 2000 Ciomad-Balvanyos are un peisaj caracteristic zonelor montane, cu masive muntoase împădurite. În centrul sitului este situată așezarea Băile Balvanyos, care imprimă peisajului caracteristici culturale. Acest tip de peisaj, dominat de pădurile înconjurătoare, de pârâurile repezi, de băile "Csiszar", "Timsos", și "Balvanyos" și de Cetatea Balvanyos, reprezintă o valoare ecologică deosebită pentru un număr mare de specii. Habitatele forestiere și speciile care trăiesc aici își găsesc și astăzi condițiile necesare pentru supraviețuire. Intensitatea și suprafața de fond forestier exploatată este redusă, starea de conservarea a habitatelor forestiere fiind bună. În afară de zona Băile-Balvanyos, antropizarea nu a afectat peisajul. Izvoarele cu ape minerale, grotele cu gaze, mofetele, și valorile geologice în general, fac ca acest peisaj să aibă o valoare de neprețuit. ... ... B.4. Informații socio-economice și culturale B.4.1. Informații socio-economice și culturale: perspectivă istorică Comuna Bixad, formată doar din satul Bixad, a devenit comună independentă în anul 2004. Timp de 36 de ani, între anii 1968 și 2004, a aparținut de comuna Malnaș. Satul este situat în punctul cel mai nordic al județul Covasna. În timpul năvălirii tătarilor, cele două cetăți din regiune, cetatea Vapa și cetatea Piatra Șoimului, au servit ca adăpost localnicilor. Contele Miko Ferenc a înființat fabrici de sticlă, mai întâi în Mereni, apoi în valea pârâului Zsombor, din apropiere. În anul 1782, Contele Mike Miklos a mutat fabrica pe teritoriul actual al Bixadului. Fabrica se afla în centrul satului, într-o clădire existentă și astăzi. Aici s-au fabricat borcane, tuburi de lămpi, dar și sticlă șlefuită și pictată, cu valoare artistică. Prima consemnare scrisă a satului apare în anul 1782. Localitatea s-a format din muncitorii fabricii și familiile meseriașilor veniți din alte zone. În Bixad a trăit și a lucrat maestrul renumit al sticlăriei transilvănene, Sovanka Istvan 1858-1944, care, în anul 1908, s-a stabilit în sat și a înălțat această meserie la rang de artă. Maestrul este înmormântat în cimitirul comunei. Poteci turistice marcate ne conduc din sat spre cetățile amintite mai sus. Cetatea Vapa se află pe vârful înconjurat de valea pârâului Rakottyas și a râului Olt. Cercetările arheologice au scos la iveală aici vestigii din epoca neolitică, de bronz și de fier. În trecut, în locul cetății a existat probabil o așezare primitivă, întărită. S-a găsit aici și o monedă de aur din perioada împăratului Nero. Se spune că, în evul mediu, secuii au înălțat aici o cetate și că, pe acest loc, s-au găsit câțiva pinteni, o teacă de sabie, săgeți, tocuri de săgeți și arme turco-tătare. Cetatea "Solyomko" s-a aflat pe vârful stâncos Piatra Șoimului, înalt de 717 m, bazele cetății fiind vizibile și astăzi. Cercetările arheologilor, susțin ipoteze potrivit cărora cetatea a fost construită în sec. al XII-lea, după care, în secolele XIV-XV, a intrat în posesia familiei Miko. Cetatea a fost distrusă în urma atacurilor turco-tătare din secolul al XVII-lea. Locul fabricii de sticlă a fost luat de carierele de piatră de pe malul drept al Oltului, acestea reprezentând o sursă de venit pentru populație. În această perioadă, au fost stabilite aici familii de pietrari, printre care și italieni, artiști în sculptura pietrei. După anul 1891, în perioada construirii liniei de cale ferată Brașov-Sfântu Gheorghe, carierele de piatră au dat de lucru multor localnici. Turia este o așezare străveche, care avea o suprafață atât de întinsă, încât din aceasta s-a desprins orașul Târgu Secuiesc. Comuna, din regiunea Trei Scaune, a luat naștere în august 1917 din unificarea satelor Turia, Volalul de Sus, Volalul de Jos și Volal. Înainte de unificare, în 1899 Volalul de Sus și Volalul de Jos s-au unit sub numele de Turia. Aceste localități de sine stătătoare ale satului, până în 1876, aparțineau de comitatul Alba de Sus. Din punct de vedere administrativ, de comună mai aparțin satul Alungeni și stațiunea Băile Balvanyos. Primul sat se situează la 2 km, iar cea de-a doua localitate, la 13 km de reședința de comună. Turia de Sus este amintită în scris prima oară în 1307, Turia de Jos în 1332, iar despre partea Volal a satului Karatna avem date din 1427. Așezarea a fost printre cele mai importante încă din trecut, dispunând de un sistem economic dezvoltat, o importantă sursă de venit fiind reprezentată de activitățile de prelucrare a lemnului. ... B.4.2. Informații socio-economice și culturale: situația prezentă Bixad: O parte din cariere funcționează și astăzi, cu efectiv micșorat. După schimbarea de regim, s-a dezvoltat exploatarea pădurii și prelucrarea lemnului. Pe suprafețele agricole din regiune se cultivă cereale și cartofi. La baza creșterii animalelor stau pășunile și fânețele întinse. În satul Bixad se găsesc mai multe pensiuni, unde turiștii au cele mai bune condiții. De aici, pe poteci turistice marcate se poate ajunge, pe jos, la lacul vulcanic Sf. Ana și la Rezervația Naturală Tinovul Mohoș. Subsolul localității este bogat în ape minerale carbogazoase calde și de izvoare de ape acidulate. Pentru a ajuta dezvoltarea regiunii, bogată în valori și atracții turistice, a fost înființată "Microregiunea Ciomad-Balvanyos", care include localitatea Bixad, Turia cu Băile Balvanyos din județul Covasna și localitățile Băile Tușnad, Tușnad, Lăzărești și Cozmeni din județul Harghita. Alte atracții turistice din sat sunt biserica catolică, construită în 1867, pe un loc donat de contele Mike Gyorgy. Populația localității Bixad, conform datelor recensământului din anul 2002, numără 1011 de persoane, din care 1,15% se declară de etnie română, 94,45% de etnie maghiară și 4,28% de etnie romă, vorbitoare a limbii maghiare. Vechea biserică ortodoxă poartă hramul Sfântului Gheorghe, cea nouă, construită în perioada 1936-1940, cu fresce interioare îl înfățișează pe Sfântul Dumitru, noul hram al bisericii. Comunitatea reformată a construit o biserică în 1978. Clădirea școlii din localitate a fost cândva castelul de vânătoare a contelui Mikes Armin, în prezent fiind proprietatea comunității. La Turia locuiesc în jur de 4000 de persoane, din care 99% se declară de etnie maghiară. Din punct de vedere religios, majoritatea sunt de religie romano-catolică, dar este considerabil și numărul credincioșilor reformați. Locuitorii Turiei de Jos și Volalului sunt aproape toți romano- catolici, reformații trăind mai ales la Turia de Sus și Karatna. În perioada actuală, principala activitate a locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor. Totodată, se pune accent deosebit pe turism. Sunt lucrate aproape cincisprezece mii de hectare de teren, din care, mare parte sunt reprezentată de terenuri arabile și pășuni. Aici funcționează sediul Asociației Naționale de Turism Rural și Ecologic, filiala Covasna, care se ocupă cu turismul rural. Primirea oaspeților pune accent pe prezentarea aspectelor specifice ale vieții populare secuiești. Pe lângă acestea, localnicii încearcă să crească atractivitatea acestor meleaguri prin punerea în valoare a resurselor naturale deosebite specifice zonei. Localitatea Băile Balvanyos care aparține din punct de vedere administrativ teritorial, de comuna Turia se situează pe cursul superior al pârâului Turia, la confluența pârâurilor Puturosu și Balvanyos care curg din direcția NV, respectiv N. În preajma conurilor vulcanice ale munților Puturosu și cetatea Balvanyos sunt activitățile postvulcanice cele mai spectaculoase. Cele mai cunoscute emanații vulcanice se găsesc în peșterile: Puturosul, Timsos, Grota Ucigașă și Cimitirul de Păsări. Tabel nr. 9. Date statistice referitoare la localitățile învecinate cu situl Natura 2000 ... B.4.3. Economia locală Turia este o comună care, preponderent, are zona înconjurătoare cu relief de tip "dealuri", astfel încât agricultura și creșterea animalelor reprezintă un potențial deosebit. Ramura industrială cea mai dezvoltată în comună, este industria prelucrătoare, fiind reprezentată de unități de prelucrare a lemnului, unități ale industriei ușoare, unități de morărit și panificație, unități ale industriei meșteșugărești și artizanale. Un segment important al industriei, în comună, este industria construcțiilor, ramură care a avut o dezvoltare intensă în ultimii ani. Potențialul turistic din zonă este extrem de ridicat datorită proprietăților sale naturale. Apele minerale și băile cu diverse compoziții chimice, mofetele și emanațiile sulfuroase au creat condiții pentru dezvoltarea ecoturismului și a balneoturismului. În ceea ce privește activitățile economice, în comuna Bixad, există o carieră cu profil de exploatare a pietrei, unități de prelucrarea lemnului, precum și unități cu profil de cioplit piatră. Există și diverși meșteșugari cum ar fi: fierari, croitori, potcovari, cizmari și dulgheri. În comuna Bixad, activitatea turistică, exploatează particularitățile naturale extraordinare specifice zonei într-o proporție, din păcate, deosebit de mică. Tabel nr. 10. Efective de animale Sursă: Studiu privind utilizarea terenurilor efectuat de Bioaqua Pro KFT în perioada 2011-2012 ... B.4.4. Dreptul de proprietate/administrare și folosința terenurilor Terenurile aflate în perimetrul sitului Ciomad-Balvanyos se află în proprietatea: ● persoanelor fizice; ● composesoratelor; ● consiliilor locale; ● consiliului județean; ● statului. Situația proprietarilor și suprafețele de teren sunt redate în tabelul nr. 11 și în tabelul nr. 12. Tabel nr. 11. Dreptul de proprietate a terenurilor din situl Natura 2000 Ciomad-Balvanyos Sursă: Studiu privind utilizarea terenurilor efectuat de Bioaqua Pro KFT în perioada 2011-2012 Terenurile din tabelele 11 și 12 au fost dobândite conform Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997, Legii nr. 1/2000 și Legii nr. 247/2005 și corespund vechilor amplasamente. Dovada proprietății terenurilor este reprezentată de: adeverințe emise conform Legii nr. 18/1991, titluri de proprietate, drepturi validate prin hotărâri ale comisiei locale și hotărâri ale comisiei județene Covasna, ordin al prefectului județului Covasna în cazul iazurilor comunale, hotărâri judecătorești, cărți funciare. Tabel nr. 12. Dreptul de proprietate a terenurilor din situl Ciomad-Balvanyos defalcat pe teritorii administrative Sursă: Studiu privind utilizarea terenurilor efectuat de Bioaqua Pro KFT în perioada 2011-2012 Situația titlurilor de proprietate pentru terenurile aflate în situl Ciomad-Balvanyos este următoarea: ● pentru terenurile aflate în sit, situate pe teritoriul administrativ al comunei Bixad sunt emise titluri de proprietate în procent de 99%; ● pentru terenurile aflate în sit, situate pe teritoriul administrativ al comunei Turia, sunt emise titluri de proprietate în procent de 85%; În condițiile în care elaborarea documentațiilor necesare intabulării imobilelor presupune costuri considerabile, doar un procent de 35% din terenurile aflate pe suprafața sitului sunt întabulate. ... B.4.5. Categoriile de folosință a terenurilor În situl Ciomad-Balvanyos există următoarele categorii de folosință a terenurilor: ● terenuri agricole care sunt reprezentate de pășuni și fânețe; ● fond forestier; ● terenuri neagricole, reprezentate de drumuri și terenuri cu construcții. Folosința actuală a terenurilor este determinată de modul de administrare și gospodărire a pădurilor, pășunilor și fânețelor. Pădurile de pe suprafața sitului Natura 2000 Ciomad-Balvanyos sunt administrate, în baza amenajamentelor silvice de: Ocolul Silvic Tălișoara, Primăria Bixad, Roy Chowdhury Ecaterina Susana, Ocolul Silvic Brețcu. Amenajamentele silvice ale unităților de producție, ce intră în componența sitului Natura 2000 Ciomad-Balvanyos, vor fi revizuite, în mod obligatoriu, în conformitate cu prevederile planului de management. Suprafața terenurilor cu vegetație forestieră proprietate privată este de 4255 ha. Momentan, Ocolul Silvic Tălișoara administrează o suprafață de 106.7 ha din fondul forestier național de stat, în unitatea de producție V Șugaș-Bixad, iar Ocolul Silvic Brețcu administrează 206.8 ha, în unitatea de producție IV Cetate-Turia. În cazul terenurilor, ale căror situație juridică nu este clarificată în momentul de față, se vor face demersuri pentru clarificarea acestora. Acest lucru este necesar în vederea implementării regulilor impuse de planul de management pe toată suprafața sitului. Categoria de folosință a terenurilor și suprafețele de teren cu ponderea acestora din aria totală a sitului, sunt redate în tabelul nr. 13. Tabel nr. 13. Categoriile de folosință a terenurilor din situl Ciomad-Balvanyos Sursă: Studiu privind utilizarea terenurilor efectuat de Bioaqua Pro KFT în perioada 2011-2012 Administrarea fondului forestier se face pe baza amenajamentelor silvice. Tabel nr. 14. Amenajamente silvice și silvopastorale Pășunile și fânețele sunt utilizate în proporție de 80% ca pășuni montane, din cauza amplasării acestora la distanțe mari față de localități și a numărului descrescător a efectivelor de ovine, bovine și cabaline. În acest context, necesarul de fân este produs în zonele limitrofe localităților. ... B.4.6. Factorii interesați Tabel nr. 15. Lista factorilor interesați ... B.4.7. Informare, conștientizare, educare Scopul comunicării este ca Rețeaua Natura 2000 și obiectivele acesteia, să fie aduse la cunoștința tuturor grupurilor interesate și publicului, eliminând temerile anumitor grupuri țintă vis-a-vis de consecințele instituirii regimului de arie naturală protejată de interes comunitar a zonei, precum și implicarea localnicilor din împrejurimurile sitului în realizarea proiectului. Pentru ca acest lucru să fie cât mai eficient este necesară desfășurarea unei activități asidue de informare și conștientizare, în școlile din jurul sitului, cu precădere în localitățile Turia și Bixad. În procesul de comunicare, informare și conștientiare vor fi folosite următoarele căi de comunicare: ● materiale elaborate de custodele sitului: albume foto cu speciile și habitatele din situl Natura 2000, postere, pliante; ● panouri informative - actualizarea panourilor informative existente în sit; ● filme scurte - elaborare filme scurte despre specii și habitate; ● caravane de informare; ● vizite tematice; ● aplicații practice în teren; ● terminale touchscreen amplasate în unități turistice din sit, pentru prezentarea informațiilor; ● organizarea de întâlniri pentru facilitarea implementării recomandărilor din planul de management și a proiectului; ● pagină de web. ... ... B.5. Cercetare Momentan nu există infrastructură destinată cercetării, custodele considerând necesară efectuarea de cercetări având ca obiect de studiu: geologia, climatologia, grotele cu gaze. ... B.6. Acțiuni de management majore, desfășurate în aria protejată Organizația Vinca Minor, în calitate de custode, a desfășurat următoarele acțiuni principale de management: ● implementarea legislației în vigoare pentru menținerea valorilor de biodiversitate, pentru care a fost declarată aria protejată; ● identificarea și asigurarea de fonduri pentru elaborarea planului de management; ● colectarea informațiilor și organizarea întâlnirilor preliminare cu factorii interesați; ● informarea populației locale cu privire la importanța ariei protejate și legislația în vigoare; ● identificarea și asigurarea fondurilor necesare managementului ariei protejate Ciomad- Balvanyos. ... ... C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE C.1. Valori Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de: ● speciile și habitatele de interes comunitar, prezentate în Formularul Standard și prezentate în tabelele nr. 2, nr. 5. ● habitatele importante pentru speciile de interes comunitar, care nu sunt incluse în Formularul Standard, prezentate în tabelul nr. 4. ● speciile de interes comunitar, care nu sunt incluse în Formularul Standard, prezentate în tabelul nr. 7. ● speciile și habitatele care sunt importante pentru aria protejată Ciomad-Balvanyos, altele decât cele de interes comunitar, prezentate în tabelul nr. 8. Pe lângă acestea, au fost identificate și alte valori importante pentru zonă, mai ales cele ce se constituie în resurse pentru localnici și dezvoltarea zonei. De exemplu, se menționează peisaje valoroase, care pot constitui atracții turistice sau valori care sunt importante pentru comunitățile locale și care, dacă sunt păstrate și valorificate, ajută la dezvoltarea locală și la obținerea unui sprijin real din partea autorităților și a localnicilor pentru implementarea măsurilor de management. Tabel nr. 16. Valori de biodiversitate identificate * Triturus montandoni: în urma evaluărilor, prezența speciei a fost semnalată în bălți, ochiuri de apă, de-a lungul drumurilor forestiere, acestea fiind habitate capcană pentru specie. Totuși, în cazul Triturus montandoni, dar și la celelalte specii de amfibieni, aceste habitate deja existente trebuie protejate în perioada de reproducere, pentru că specia are puține apariții în cadrul sitului. Numărul indivizilor găsiți poate varia de la an la an, și în funcție de prezența acestor habitate capcană. Tabel nr. 17. Valori din aria protejată care reprezintă resurse naturale importante pentru comunitățile locale ... C.2. Presiuni și amenințări Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din trecut sau care au loc în prezent și care afectează cumulat sau separat, viabilitatea pe termen lung/mediu a speciei sau a habitatului. Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme, putând afecta, în mod cumulat sau separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare sau previzibile. Pentru analiza de mai jos, s-au luat în calcul amenințările și presiunile identificate în prezent și cele ce pot deriva în următorii cinci ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile. Legendă pentru tabel: Tabel nr. 18. Presiuni și amenințări ... C.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor ariei protejate Inventarierile speciilor și habitatelor de interes conservativ, efectuate în perioada 2011-2012, au dus la stabilirea direcțiilor principale de management. Aceste inventarieri și cartări arată că starea speciilor și habitatelor de interes comunitar, în general, este bună. Habitatul prioritar 91D0* este cel mai vulnerabil, secetele prelungite din ultima perioadă putând agrava starea lui. Habitatele forestiere prioritare se află într-o stare de conservare relativ bună care trebuie menținută. În acest proces, principalii factori interesați sunt ocoalele silvice și proprietarii de păduri. Din acest motiv, trebuie construită și menținută a colaborare eficientă cu aceștia. Custodele are sarcina de a conserva speciile și habitatele identificate și de a se asigura că proprietarii și gestionarii de terenuri respectă legislația existentă, dar și restricțiile stabilite prin Planul de management. Speciile de interes comunitar au efective relativ bune, cu excepția speciilor de tritoni a căror locuri de reproducere sunt limitate la un număr redus de habitate. Pentru conservarea speciilor de tritoni, aceste locuri, micile ochiuri de ape, trebuie protejate în perioada de reproducere. O amenințare pentru habitate și specii o reprezintă utilizarea terenurilor pentru activități tip off-- road. Situl este străbătut de un drum județean, cu acces ușor pentru persoanele care practică acest tip de activitate. Este necesar să se prevină apariția unei asemenea amenințări. Din acest motiv, se recomandă luarea de măsuri preventive, prin introducerea unor restricții în Regulamentul sitului. În viitor, pot apărea alte amenințări, necunoscute în prezent pentru care custodele va trebui să stabilească măsuri de prevenire, chiar dacă în acest plan nu a fost identificată o acțiune sau măsură specială. ... ... D. STRATEGIA DE MANAGEMENT D.1. Viziunea Valorile din aria protejată și peisajul sunt de o importanță deosebită, menținerea lor fiind necesară pentru generațiile viitoare. Procesele naturale conservate, strânsa legătură dintre om și natură, au avut ca rezultat, menținerea echilibrului și condiții bune de conservare. Ca urmare, viziunea pentru aria protejată Ciomad-Balvanyos poate fi definită astfel: Situl Natura 2000 Ciomad-Balvanyos este o perlă a naturii cu o varietate de valori naturale, cu fenomene postvulcanice, izvoare și băi cu ape minerale, mofete și emisii de gaze și în același timp constituie un important refugiu cu o biodiversitate bogată a speciilor, cu un mozaic de păduri și pajiști care definesc peisajul. ... D.2. Strategia de management Având în vedere valorile ariei protejate Ciomad-Balvanyos și amenințările identificate la adresa lor, cât și tendințele descrise prin evaluarea acestora, pentru realizarea viziunii, managementul ariei protejate se va integra în cadrul a cinci programe de management: Programul 1: Managementul biodiversității Scop: Menținerea/refacerea stării favorabile de conservare pentru habitatele și speciile de interes conservativ, prin aplicarea și îmbunătățirea măsurilor de management, în colaborare cu proprietarii/administratorii de terenuri și resurse naturale. Managementul biodiversității are cinci subprograme: ● Subprogramul 1.1. Managementul pădurilor Obiectiv: Menținerea suprafețelor de păduri de interes conservativ care se află în stare favorabilă de conservare. ● Subprogramul 1.2. Managementul pajiștilor Obiectiv: Menținerea suprafeței și calitatea pajiștilor, prin management activ, pentru menținerea habitatelor și speciilor. ● Subprogramul 1.3. Managementul turbăriilor Obiectiv: Asigurarea condițiilor necesare menținerii, în mod cât mai natural, a stării de conservare favorabile a habitatelor de turbării. ● Subprogramul 1.4. Managementul speciilor Obiectiv: Asigurarea condițiilor necesare pentru menținerea, în starea actuală de conservare, a speciilor din cadrul sitului. ● Subprogramul 1.5. Managementul terenurilor cu utilități speciale Obiectiv: Asigurarea unui management eficient cu privire la terenurile cu utilități speciale. Programul 2: Conștientizare, informare, educație ecologică Scop: Creșterea nivelului de acceptare a ariei protejate Ciomad-Balvanyos și obținerea sprijinului factorilor interesați, în vederea realizării obiectivelor de conservare a ariei protejate, prin activități de conștientizare, informare și educație ecologică, în colaborare cu comunitățile locale și alți factori interesați. ● Subprogramul 2.1. Informare și conștientizare Obiectiv: Informarea factorilor interesați, prin programe de conștientizare și educație ecologică, asupra valorilor și actualităților din situl Natura 2000. ● Subprogramul 2.2. Dezvoltarea durabilă a comunităților locale Obiectiv: Asigurarea dezvoltării durabile a comunităților locale și proprietarilor de teren prin programe și întâlniri. Programul 3: Peisaj Scop: Menținerea peisajului actual, în vederea evitării activităților cu impact vizual major și/ sau reducerea efectelor vizuale din activități anterioare. Programul 4: Managementul vizitatorilor Scop: Asigurarea condițiilor optime de vizitare, astfel încât speciile și habitatele de interes conservativ să nu fie afectate. Încurajarea dezvoltării ecoturismului în zona ariei protejate, ca potențială activitate pentru dezvoltarea durabilă a zonei. ... D.3. Planul operațional Pentru implementarea strategiei de management, prezentată la capitolul anterior, au fost definite principalele direcții de management pentru primii cinci ani de implementare a Planului de Management. Direcțiile, descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și resurselor de pe teritoriul ariei protejate, precum și ceea ce trebuie să urmărească custodele, pentru a realiza obiectivele de management pentru programele și sub-programele definite în cadrul strategiei. Activitățile detaliate vor fi stabilite prin Planul de lucru anual. Măsurile specifice pentru conservarea speciilor și habitatelor sunt redate în fișa speciei/habitatului: Tabel nr. 18 - Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri specifice. Important: În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de management, descrise în Planul operațional, este important să se înțeleagă următoarele: obligația și responsabilitatea adaptării managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele ariei protejate Ciomad-Balvanyos revine proprietarilor și gestionarilor de drept, conform prevederilor art. 21, alineatul 4 din O.U.G. nr. 57/2007 cu modificările și completările ulterioare. Responsabilitatea reglementării activităților pe teritoriul ariei protejate, în conformitate cu prevederile Planului de management, revine autorităților competente, în colaborare cu administratorul ariei protejate - conform prevederilor art. 21 alineatul 60 din O.U.G. nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare, fapt reflectat în coloana "Principalii factori interesați în implementare" din Tabelul 19. Custodele, propune măsurile și activitățile de management, în baza recomandărilor specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea împreună cu gestionarii terenurilor, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite. Ca urmare, atunci când se definesc Direcțiile de management - coloana 1 a Tabelului 19 - acestea se referă nu numai la obligațiile sau acțiunile realizate de custode, ci și la cele ale factorilor interesați, direct implicați. De exemplu, dacă acțiunea se referă la "reglementarea activităților de .........." - obligativitatea reglementării revine autorității desemnate legal, custodele având rolul, prin emiterea unui aviz, de a se implica activ în armonizarea reglementărilor cu cerințele speciilor și habitatelor. Având în vedere resursele limitate de care dispune custodele, precum și faptul că, în prezent, niciun administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar continuu, direcțiile de management au fost prioritizate, după cum urmează: ● prioritatea 1 - direcții de management foarte importante pentru realizarea obiectivelor și pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice resursele necesare; ● prioritatea 2 - direcții importante de management, dar a căror realizare nu este critică pentru atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza; ● prioritatea 3 - direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunități pentru atragerea resurselor necesare. Tabel nr. 19. Principalele direcții de management D.3.1. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul Operațional, este necesar să fie planificate și realizate activități de management și deopotrivă, să fie stabilite măsuri specifice, în condițiile respectării legislației în vigoare aplicabilă domeniului ariilor naturale protejate. În acest subcapitol sunt prezentate acțiunile și măsurile specifice care se vor implementa de către custodele ariei protejate Ciomad-Balvanyos. Activitățile specifice, vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în Regulamentul ariei protejate Ciomad-Balvanyos. În tabelul de mai jos, sunt prezentate posibile activități și măsuri specifice ce se impun pentru realizarea unora dintre măsurile de management. Activitățile și măsurile, prezentate în tabelul de mai jos, nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de Management. În baza prevederilor din Planul Operațional, se vor defini și alte activități și măsuri, care vor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de implementare, vor fi stabilite activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea factorilor interesați, custodele se obligă să se consulte cu aceștia. Tabel nr. 20. Modalități de implementare a măsurilor de management și măsuri specifice ... ... ... E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT E.1. Sistemul de luare a deciziilor Deciziile privind implementarea Planului de Management vor fi luate de către custode, cu respectarea legislației în vigoare. Custodele se va consulta cu proprietarii și administratorii de terenuri cu privire la acțiunile de management, precum și cu privire la inițierea și implementarea de proiecte pe teritoriul ariei protejate, informându-i totodată asupra măsurilor/restricțiilor impuse. Custodele va colabora cu autoritățile cu responsabilități de control, cu comunitățile și cu autoritățile locale, care trebuie să asigure respectarea statutului de arie protejată, respectarea reglementărilor legale în vigoare și a prevederilor Planului de Management. ... E.2. Resursele necesare pentru implementarea planului de management Bugetul critic necesar pentru implementarea managementului ariei protejate Ciomad-Balvanyos este prezentat în tabelul nr. 21. Bugetul de nivel critic pentru implementarea planului de management este estimat pe baza contractelor de finanțare încheiate în momentul de față, luând totodată în considerare și sursele proprii de care dispune custodele. Pentru realizarea în condiții ideale a măsurilor, bugetul optim necesar este prezentat în tabelul nr. 22. Valorile din tabelele de mai jos sunt valori estimative, astfel, bugetul și anul implementării estimate aferente diferitelor activități de management, depind de finanțările obținute. Sursele de finanțare identificate sunt: Program operațional Sectorial de Mediu, Program Operațional Infrastructură Mare, Administrația Fondului de Mediu, Fondul Norvegian, Fondul Elvețian și altele asemenea. Tabel nr. 21. Buget nivel critic - RON Cheltuielile sunt estimative și nu conțin TVA. Tabel nr. 22. Buget nivel optim - RON Cheltuielile sunt estimative și nu conțin TVA. * În cazul în care, pe perioada implementării planului de management apar fenomene imprevizibile, în urma cărora va fi necesară reconstrucție ecologică, reintroducerea speciilor dispărute, sau altele asemenea, care la momentul actual nu pot fi anticipate și prin urmare nu pot fi incluse în buget, acestea vor fi realizate prin atragerea unor fonduri de finanțare corespunzătoare. ... E.3. Monitorizarea implementării planului de management Pentru monitorizarea gradului de implementare a Planului de management, a fost elaborat un calendar de implementare, Anexa nr. 9. Acest calendar conține activitățile planificate pentru următorii cinci ani, având rolul unui ghid pentru custodele sitului Ciomad-Balvanyos. Pe lângă activitățile enumerate în cuprinsul acestuia, pot apărea și alte activități pe parcursul implementării Planului de management. Pentru monitorizarea habitatelor și speciilor de interes comunitar și prioritar, au fost elaborate protocoale de monitorizare. Vor fi monitorizate de asemenea, activitățile umane care sunt sau pot deveni o amenințare pentru habitatele și speciile sitului. Situația de referință este rezultatul inventarierilor din perioada 2011-2012. Aceste inventarieri au pus baza direcției de management și activităților necesare în următorii cinci ani. ... E.4. Monitorizarea habitatelor și a speciilor de interes comunitar și prioritar Pentru realizarea monitorizării habitatelor și speciilor, au fost realizate protocoale de monitorizare. În total au fost elaborate și avizate de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, 16 protocoale de monitorizare pentru 5 habitate și 11 specii. Habitate: 9110 Luzulo Fagetum, 9130 Asperulo-Fagetum, 9170 Galio-Carpinetum, 91V0 Symphyto-Fagion, 91D0* Turbării cu vegetație forestieră. Specii: Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis myotis, Triturus cristatus, Triturus montandoni, Bombina variegata, Pholidoptera transsylvanica, Ligularia sibirica. Monitorizarea speciilor și habitatelor de interes comunitar se va realiza conform protocoalelor de monitorizare. ... ... F. BIBLIOGRAFIE F.1. Amfibieni – Ardelean, G., Beres, I.