Acest ordin aprobă curriculumul și metodologia pentru învățământul special de pedagogie curativă, destinat elevilor și tinerilor cu deficiențe severe, profunde sau asociate. De asemenea, aprobă programe școlare revizuite pentru diverse activități specifice acestui tip de învățământ.
ORDIN nr. 5.236 din 1 septembrie 2008 privind aprobarea curriculumului pentru grupele de învăţământ special - pedagogie curativă, care integrează elevi/tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociate Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 2 decembrie 2008 În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special - pedagogie curativă, destinat elevilor/tinerilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate, şi metodologia privind aplicarea acestuia. Planul-cadru şi metodologia sunt cuprinse în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Formarea, stimularea şi compensarea limbajului" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 2. Articolul 3 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Citire-scriere-comunicare" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 3. Articolul 4 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Desenul formelor" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 4. Articolul 5 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 5. Articolul 6 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Elemente de matematică aplicată" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 6. Articolul 7 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Cunoştinţe despre om şi mediu" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 7. Articolul 8 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Elemente de fizică/chimie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 8. Articolul 9 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Religie - cultul ortodox" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.9. Articolul 10 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Geografie şi istorie locală" pentru nivelul V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 10. Articolul 11 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Geografie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 11. Articolul 12 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Istorie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 12. Articolul 13 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie plastică" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 13. Articolul 14 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie muzicală" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 14. Articolul 15 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Euritmie" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 15. Articolul 16 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie fizică şi activităţi sportive" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 16. Articolul 17 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Abilitare manuală" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 17. Articolul 18 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Activităţi de preprofesionalizare/meşteşugari" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 18. Articolul 19 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Consiliere şi orientare" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 19. Articolul 20 Programele şcolare cuprinse în anexele nr. 2-19 se aplică integral începând cu anul şcolar 2008-2009. Articolul 21 La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind programele şcolare pentru disciplinele menţionate la art. 2-19 se abrogă. Articolul 22 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 23 Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ special duc la îndeplinire prezentul ordin. Articolul 24 Anexele nr. 1-19*) fac parte integrantă din prezentul ordin. --------- Notă ... *) Anexele nr. 1-19 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr, 805 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos, Panduri nr. 1. p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Zvetlana Preoteasa, secretar de stat Bucureşti, 1 septembrie 2008. Nr. 5.236. Anexa 1 Plan cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul special care şcolarizează elevi/tineri cu deficienţe grave, profunde sau asociate PEDAGOGIE CURATIVĂ (alternativă educaţională) METODOLOGIE privind aplicarea Planului-cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul special - pedagogie curativă, care şcolarizează elevi/tineri cu deficiente grave, profunde sau asociate 1. Prezentul Plan-cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul special care şcolarizează copii/elevi/tineri cu deficiente severe, profunde sau asociate se aplică de către toate unităţile de învăţământ special, la grupele/clasele alcătuite din aceste categorii de elevi, precum şi de către şcolile de masă care şcolarizează grupe/clase cu acest specific şi aplică metodele alternativei educaţionale de pedagogie curativă. 2. Predarea disciplinelor de bază se face modular, în etape de 2-4 săptămâni, organizate într-un curs de bază de 90 minute, plasat la începutul activităţii zilnice. Disciplinele cuprinse în ariile curriculare: Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii sunt realizate după cursul de bază, nefiind predate modular. 3. Activităţile de predare-învăţare din ariile curriculare I-VII se constituie în catedre de educaţie specială pe clase, nu pe discipline de învăţământ. Astfel, o catedră de educaţie specială cuprinde disciplinele prevăzute la clasa respectivă, fără a depăşi norma didactică stabilită conform legislaţiei în vigoare. Aceste catedre pot fi ocupate de: absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior cu specializarea de: psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie cu studii de lungă durată sau absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior de scurtă şi de lungă durată care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995, precum şi cele prevăzute la alin. 2 art. 7 din Legea nr. 128/1997. 4. Cadrele didactice care predau la clasele din alternativa educaţională de pedagogie curativă necesită aviz de funcţionare eliberat de Federaţia de Pedagogie Curativă din România care atestă parcurgerea modulului de formare în specificul alternativei. 5. Orele de euritmie sunt predate de absolvenţi ai unui studiu de minim patru ani în Arta euritmiei, urmat la o instituţie recunoscută de Universitatea pentru Ştiinţe de la Goetheanum, Dornach Elveţia. Aceste ore se desfăşoară cu un corepetitor. 6. Efectivele de elevi din grupe/clase, precum şi normarea posturilor se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare. 7. Disciplinele opţionale se stabilesc de către conducerea şcolii, la recomandarea profesorului diriginte, în funcţie de tipul, de gradul şi de asocierea deficienţelor elevilor, luând în considerare recomandările Comisiei interne de evaluare şi opţiunile părinţilor acestora. Numărul maxim de ore alocate disciplinelor opţionale din aceeaşi arie curriculară nu poate fi mai mare de 2 ore. 8. Copiii/elevii/tinerii care nu pot desfăşura activitatea specifică unei ore de educaţie fizică, vor desfăşura, în timpul alocat acesteia, activităţi de euritmie. 9. Pentru disciplinele din aria curriculară Terapii specifice şi de compensare, repartizarea elevilor precum şi numărul de ore alocat fiecărui elev se face în funcţie de tipul, gradul şi asocierea deficienţelor. Comisia Internă de Evaluare Continuă stabileşte diagnosticul psihointelectual al fiecărui elev, urmând ca profesorul de specialitate să-şi stabilească activităţile şi modalităţile de realizare a acestora. Activităţile de terapie se desfăşoară în cabinete special amenajate, individual sau cu un grup de 2-3 elevi. 10. Pentru disciplinele marcate cu * din cadrul ariei curriculare Terapii specifice şi de compensare se încadrează numai absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior, cu specializarea: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau pedagogie socială, studii de lungă durată. 11. Proiectarea didactică, la disciplina Psihodiagnoză, consiliere, terapie şi programe de intervenţie se realizează pentru fiecare elev care participă la procesul de reabilitare şi de compensare prin programe de intervenţie personalizată. 12. Activităţile din aria curriculară Terapie educaţională complexă şi integrată: Formarea autonomiei personale, Socializare, Terapie ocupaţională, Stimulare cognitivă, Ludoterapie se normează astfel: un post de învăţător-educator sau de profesor-educator cu norma de 20 de ore, pentru fiecare clasă I - a X-a. Având în vedere specificul activităţilor din această arie curriculară, învăţătorul-educator poate fi angajat şi la clasele a V-a - a X-a, iar profesorul-educator poate fi încadrat şi la clasele I - a IV-a, aceştia fiind retribuiţi conform studiilor. Posturile pot fi ocupate, cu prioritate, de cadre didactice absolvente ale liceelor pedagogice, ale colegiilor pedagogice şi ale unor şcoli postliceale pedagogice. Activităţile propuse sunt realizate de către învăţătorul-educator sau de către profesorul-educator cu toţi elevii din clasă, în completarea programului de predare-învăţare evaluare. 13. Activităţile din cadrul ariilor curriculare I-VII se realizează, de regulă, dimineaţa, iar activităţile din cadrul ariilor curriculare VIII şi IX se realizează în completarea activităţilor menţionate mai sus, după-amiaza. 14. Comisia Internă de Evaluare Continuă poate hotărî ca unii copii/elevi/tineri să desfăşoare numai anumite activităţi specifice ariilor curriculare Terapii specifice şi de compensare şi Terapie educaţională complexă şi integrată, în funcţie de gradul şi de tipul deficienţei. 15. Unitatea de învăţământ special poate decide ca unele activităţi ale învăţătorului-educator şi ale profesorului-educator să se desfăşoare în parteneriat cu profesorul psihopedagog de la clasa (în cadrul ariilor curriculare Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică şi sport), cu condiţia respectării programului zilnic de reabilitare, compensare, recuperare, integrare a elevului. Anexa 2 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "FORMAREA, STIMULAREA ŞI COMPENSAREA LIMBAJULUI" Nivelele IV-V (Cls. I - VI) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Limbajul este un proces psihic complex prin care oamenii exprimă trebuinţe, sentimente, idei. Însuşirea lui oferă copilului posibilitatea de a se apropia de cei din jurul lui şi nu numai. Astfel, se poate vorbi de rolul determinant al formării, stimulării şi compensării limbajului în ceea ce-i priveşte pe copiii/elevii cu deficienţe grave, profunde sau asociate. Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină dificultăţi în realizarea actului vorbirii, perfecţionării şi dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de cunoaştere şi a auzului fonematic. În însuşirea, învăţarea limbajului şi recurgerea la oralitate a copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate, pot apărea, o sferă largă de dificultăţi de învăţare, consecinţe ale deficienţelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultăţi gramaticale în general, deficienţe de evocare, redare, relatări şi unele tulburări sub aspectul fonetic, articular, ritm, fluenţă. În programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care vor stimula acele laturi şi componente valide ale proceselor psihice ale copiilor. Ea oferă posibilitatea cadrului didactic să respecte ritmul copilului şi să aleagă activităţile accesibile în funcţie de potenţialul acestuia. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor 2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală 3. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală 4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor 2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală 3. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală 4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII (niv. IV-V) Comunicarea nonverbală ● Relaţionarea pe bază de procedee figurative (gest, mimică, pantonimă) Comunicarea verbală ● Sunet, silabă, cuvânt, propoziţie, text - pronunţarea sunetelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor; despărţire în silabe; formulare de propoziţii; identificarea obiectelor din mediul ambiant; identificarea şi denumirea părţilor componente ale corpului omenesc, identificarea mărimii, formei, culorii, relaţiilor spaţiale etc. ● Vorbire dialogată, formule de adresare, comunicare expresivă, relaţionare în grup Aria tematică ● Şcoala - clasa ● Familia - familia mea ● Corpul omenesc ● Obiecte de igienă personală ● Obiecte de vestimentaţie ● Zilele săptămânii ● Lunile anului ● Anotimpurile ● Formă, culoare, mărime, relaţii spaţiale, relaţii temporale ● Mijloacele de transport ● Formule de adresare (politeţe) ● Fructe ● Legume ● Animale, păsări ● Reguli de circulaţie ● Timpul/vremea ● Localitatea ● Judeţul ● Ţara LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Formarea, stimularea şi compensarea limbajului Nivelele IV - V (Cls. I - VI) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 3 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "CITIRE - SCRIERE - COMUNICARE" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Prin comunicare, omul se deosebeşte net de toate celelalte fiinţe. Ea este mijlocul cel mai important de înţelegere între noi şi serveşte în şcoală la schimbul dintre cadre didactice şi copii/elevi. Însă este vorba de mult mai mult. În cazul cultivării ei corespunzătoare, devine un mijloc de formare determinant pentru evoluţia copilului. În acest scop ea trebuie înţeleasă şi modelată artistic. Noul curriculum a dezvoltat un nou concept cu privire la disciplina citire - scriere - comunicare. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţionează două forţe polare, cu legităţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare orală/scrisă. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare, ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor şi opiniilor proprii. Astfel, obiectivul central al studiului disciplinei este dezvoltarea competenţelor cheie de comunicare, orală şi scrisă a copiilor/elevilor, precum şi familiarizarea acestora cu unele texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei. Copilul va deveni capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să se integreze şcolar şi profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi. Caracterul de interdisciplinaritate se reflectă în mod deosebit în predarea citirii - scrierii - comunicării, care devine un suport fundamental pentru dobândirea de cunoştinţe şi formarea deprinderilor. Conţinuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educaţiei plastice, muzicale, istoriei, geografiei, ştiinţelor naturii, iar ea se regăseşte pe rând în fiecare dintre acestea. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Formarea capacităţii de citire/lectură ● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii ● Literele mari şi mici de tipar ● Alfabetul - vocale şi consoane ● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple 2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală ● Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului etc. ● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul ● Basme şi fabule din literatura română şi universală (Petre Ispirescu - "Basme", Fraţii Grimm "Basme", Grigore Alexandrescu - "Fabule", Jean de la Fontaine - "Fabule" etc.) ● Poveşti create de către cadrul didactic pentru introducerea literelor Comunicarea scrisă ● Literele mari şi mici de tipar ● Silabe. Cuvinte. Propoziţii simple. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte) 3. Elemente de construcţie a comunicării ● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor ● Silaba. Cuvântul. Propoziţia NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Formarea capacităţii de citire/lectură ● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii ● Literele mari şi mici de tipar şi de mână ● Alfabetul - vocale şi consoane ● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate, textelor scurte 2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală ● Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului etc. ● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul ● Povestiri biblice, legende, povestiri istorice etc. (Alexandru Odobescu - "Povestiri istorice", "Legende populare" etc.) Comunicarea scrisă ● Literele mari şi mici de tipar şi de mână ● Silabe, cuvinte, propoziţii simple şi dezvoltate. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte) ● Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor ● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie 3. Elemente de construcţie a comunicării ● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor ● Despărţirea cuvintelor în silabe ● Silaba. Cuvântul. Propoziţia ● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc. ● Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul (exemple, identificare) NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Formarea capacităţii de citire/lectură ● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii ● Cartea - volum (coperta, foaia, pagina, numerotarea paginilor). Aşezarea textului în pagină ● Citirea cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate şi a textelor ● Textul narativ (personaje, povestire orală, caracterizarea personajelor etc.). Textul liric (poezii cu tematică diversă). Textul nonliterar (afişul, invitaţia etc.) 2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală ● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul ● Componentele comunicării dialogate. Mediul prin care este transmisă informaţia ● Formularea mesajului ● Planul simplu de idei. Rezumatul oral Comunicarea scrisă ● Procesul scrierii ● Organizarea textului scris ● Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor ● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie ● Scrierea funcţională (scrisoarea, jurnalul) ● Scrierea imaginativă (compuneri libere sau cu temă dată) 3. Elemente de construcţie a comunicării ● Despărţirea în silabe a cuvintelor ● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc. ● Propoziţia (afirmativă, negativă, exclamativă, interogativă, enunţiativă) ● Substantivul. Genul. Numărul. Funcţia sintactică ● Adjectivul. Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină ● Pronumele. Pronumele personal şi de politeţe. Genul. Funcţia sintactică ● Numeralul. Numeralul ordinal şi cardinal. Funcţia sintactică ● Verbul. Timpul. Modul. Persoana. Funcţia sintactică ● Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal ● Subiectul. Subiectul simplu şi subiectul multiplu ● Atributul ● Complementul. Complementul de loc, de timp, de mod SUGESTII METODICE (niv. IV-VI) Limba este un proces viu, în permanentă transformare, însă la baza ei stau legităţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepărtate. De aici s-a născut necesitatea expunerii de către cadrul didactic a acelor texte care au valoare artistică şi care stau la baza creaţiei literare actuale. Astfel, povestirea zilnică a cadrului didactic, în partea de final a orei principale ocupă un spaţiu larg în desfăşurarea activităţilor didactice din cadrul alternativei educaţionale de pedagogie curativă: basme în clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii/elevi, care preiau cu uşurinţă elemente de limbaj specifice, astfel încât se realizează atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral. De o deosebită importanţă este modul specific în care aceasta aşează înaintea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea), capacitatea de exprimare scrisă. Printr-o asemenea răsturnare de situaţie se urmăreşte, în clasa I, respectarea criteriului după care achiziţiile cognitive devin mai solide dacă sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Se înţelege prin activitate efortul concret pe care individul îl face cu mâinile sale. În clasa I copiii/elevii sunt conduşi întâi către scriere şi apoi către citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, după modelul cadrului didactic. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii/elevii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicită mai puternic motricitatea. În predarea literelor, se propune o cale accesibilă vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, cadrul didactic porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor/elevilor şi pe care apoi o reia în ziua următoare realizând şi un desen sugestiv pentru copii/elevi. În acelaşi timp, copiii/elevii desenează în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablă şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copii/elevii sunt îndrumaţi să perceapă formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bază memoria afectivă. În clasele I şi a II-a se învaţă literele mari şi mici de tipar, iar în clasele a III-a şi a IV-a se învaţă literele mari şi mici de mână. Cu acestea copilul trebuie să înveţe treptat să scrie ceea ce i se povesteşte şi, mai târziu, să redea în mici descrieri ceea ce a învăţat el despre animale, plante, câmpie, pădure etc. Folosirea instrumentelor de scris, de la creioane groase de ceară la creioane colorate şi la stilou, reprezintă o cale firească şi necesară de a răspunde cerinţelor de vârstă ale copiilor/elevilor, cărora li se dezvoltă treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligrafică este exersată în aceeaşi măsură ca şi scrierea ortografică, realizându-se astfel dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Citire - scriere - comunicare Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 4 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "DESENUL FORMELOR" Nivelele IV - V (Cls. I - IV) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Desenul formelor, ca limbaj artistico-plastic îşi propune să realizeze o incursiune în desenarea neobiectuală. Linia nu este un contur, adică nu exprimă limitarea, mai mult sau mai puţin gândită, a unui fenomen din lumea exterioară, ea este o expresie a unui joc interior de forţe, care trezeşte la viaţă. Cu fantezie, cadrul didactic poate varia la nesfârşit motivele şi îndemnurile, astfel încât desenul formelor va deveni o ocupaţie mult îndrăgită de copii. Prin formele desenate copiii vor trăi calităţile mişcării, formându-se astfel înţelegerea gesturilor oprite în formele exterioare, aflate în lucrurile şi fiinţele naturale, cât şi în obiectele create. Prin raportarea la linie se educă sentimentul pentru forme şi se dezvoltă îndemânarea manuală, reuşindu-se pregătirea scrisului. Programa de Desenul formelor răspunde nevoilor elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate prin faptul că ea constituie un punct de plecare în însuşirea scrisului, dezvoltând, prin temele şi activităţile propuse, coordonarea oculo-motorie, percepţia vizuală, orientarea spaţială, capacitatea de concentrare, perfecţionând simetria, echilibrul şi armonia. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice 3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Linii drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte ● Unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pătrate şi alte forme geometrice regulate ● Linii curbe concave, convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate ● Forme reflectate faţă de o axă centrală verticală, constând din linii drepte, curbe, frânte ● Forme reflectate faţă de o axă orizontală, constând din linii drepte, curbe, frânte ● Transformarea desenului propus prin inversarea formelor rotunde în forme colţuroase şi invers ● Forme dinamice de linii continue sau întrerupte, ca pregătire pentru activitatea de scriere SUGESTII METODICE Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială fac obiectul primelor activităţi din cadrul disciplinei desenul formelor, având în vedere specificul deficienţei elevilor. Se continuă, apoi cu liniile drepte şi curbe care constituie punctul de pornire în realizarea desenelor ulterioare. Lucrul la aceste forme începe prin descoperirea lor prin activităţi ca: mersul de-a lungul unei linii, desenarea în aer, pe bancă etc. Observarea diferenţelor caracteristice dintre liniile drepte şi cele curbe va fi realizată cu întreg trupul mai întâi, apoi prin desen. Realizarea de forme simple, apoi mai complexe, cum ar fi: forme stelare, elipse, spirale, lemniscate etc., exerciţiile de simetrie şi de transformare a desenelor vor însemna parcursul de studiu în ciclul primar (nivelul IV). De asemenea, formele dinamice de linii continue sau întrerupte constituie o etapă pregătitoare pentru activitatea de scriere a literelor. În cadrul orelor de desenul formelor se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului. NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice 3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Forme reflectate faţă de o axă centrală verticală sau orizontală ● Simetria centrală faţă de două axe ● Exerciţii de completare pentru echilibrarea formei ● Forme care conduc în interior sau în exterior ● Forme complexe realizate pe baza elementelor de simetrie studiate ● Spirala formată din linie curbă şi linie dreaptă ● Desenarea unor noduri simple SUGESTII METODICE Desenul formelor realizat la ciclul secundar (nivelul V, cls. III-IV) va aprofunda temele de la ciclul primar. Formele vor fi realizate într-un mod mai complex, continuând cu mărirea numărului de axe, pentru a se aprofunda capacitatea de percepere şi de concentrare. Exerciţiile de completare pentru echilibrarea formei, formele care conduc în interior sau în exterior sunt potrivite pentru cultivarea capacităţii de imaginare a interiorului/exteriorului unei forme, precum şi pentru concepţia echilibrului şi coerenţei formelor. Un element nou introdus va fi nodul simplu. Desenarea lui va fi făcută cu multă atenţie, fiind un element cu un grad mai mare de complexitate. Modelele dezvoltate în cadrul orelor de desenul formelor vor putea fi utilizate atât pentru ilustrarea diferitelor caiete sau lucrări, cât şi pentru aplicarea la orele de abilitare manuală şi nu numai. De asemenea, se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului. Culoarea şi forma se vor putea astfel completa reciproc, acordându-se, în acelaşi timp, cu armonizarea interioară. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Desenul formelor Nivelele IV - V (Cls. I - IV) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 5 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "EDUCAŢIE SENZORIALĂ, MOTORIE ŞI PSIHOMOTORIE" Nivelele IV - V (Cls. I - V) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Programa propusă a fost concepută ţinându-se cont de particularităţile elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate. Psihomotricitatea este considerată ca o funcţie complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale activităţii motorii, cât şi manifestări ale funcţiilor perceptive. Activitatea motorie a elevilor cu deficienţă gravă, profundă sau asociată se constituie în raport de nivelul de maturizare şi structurare a sistemului nervos şi de nivelul de dezvoltare fizică. Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcţie de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică şi intelectuală şi de influenţele educative. Educaţia senzorială, motorie şi psihomotorie, integrată în procesul educaţional, constituie un mijloc de valorizare personală, ameliorând comportamentul şi activitatea de învăţare. Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate şi de a alege activităţile în funcţie de potenţialul acestuia. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor 2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale 3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă 4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale 5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor 2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale 3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă 4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale 5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII (niv. IV-V) 1. Deprinderi motrice de bază ● Mers cu ţinută corectă ● Mers asociat cu respectarea comenzilor de ritm ● Aruncare şi prindere de obiecte ● Alergare cu ritmuri diferite ● Respiraţie corectă costo-diafragmală ● Postura corporală corectă în diferite activităţi ● Motricitate şi dexteritate manuală 2. Schema corporală ● Părţi componente ● Diferenţierea dreapta-stânga a corpului uman ● Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp 3. Percepţia culorii, mărimii şi formei ● Culorile ● Figurile geometrice simple ● Discriminarea mărimii şi formei obiectelor ● Identificarea caracteristicilor obiectelor 4. Orientarea spaţială ● Poziţia spaţială a obiectelor ● Direcţia ● Dimensiunea ● Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp şi invers ● Terminologia specifică 5. Orientarea temporală ● Ordinea şi succesiunea evenimentelor curente ● Durata intervalelor ● Terminologia noţiunilor temporale ● Anotimpurile (caracteristici, succesiune) ● Ceasul ● Calendarul (lunile anului) ● Ziua de naştere LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie Nivelele IV - V (Cls. I - V) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 6 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "ELEMENTE DE MATEMATICĂ APLICATĂ" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Studiul Elementelor de matematică aplicată îşi propune să contribuie la perfecţionarea percepţiei senzoriale, la dobândirea unei reprezentări corecte asupra realităţii fizice şi la formarea competenţelor de bază, vizând calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie şi măsurarea. Raportându-se la nivelul de dezvoltare a copilului, elementele de matematică aplicată apare ca o disciplină dinamică, intim legată de domeniul volitiv-acţional al copilului, de unde este treptat extinsă şi consolidată. Se acordă o deosebită importanţă modului în care se formează primele noţiuni de calcul aritmetic, urmărindu-se evoluţia acestora în ontogeneză. Iniţial geometria, aritmetica şi practica nu sunt distincte. Treptat se diferenţiază o noţiune fundamentală: numărul natural. Acesta devine o obişnuinţă adânc înrădăcinată în procesul de gândire, punct de sprijin pentru extinderi succesive ale numerelor. Pornind de la considerarea calitativ - concretă a numerelor şi de la procesele de mişcare ce însoţesc numărarea şi calculul, se poate dezvolta în copil o formă de inteligenţă ce îi permite orientarea în spaţiul numeric interior. Structurarea şi educarea memoriei se realizează şi prin învăţarea ritmică însoţită de mişcare a tablei înmulţirii. Introducerea aritmeticii urmează principiul "de la întreg la parte". Astfel, se urmăreşte stabilirea unui raport echilibrat între gândirea analitică şi cea sintetică. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural (exemple practice pentru formarea ideii de corespondenţă între grupe, mulţimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte după formă, culoare şi dimensiune, aprecierea şi compararea globală a elementelor unor grupe, scrierea semnelor grafice necesare începerii activităţii de scriere) ● Scrierea şi citirea cifrelor române (I-X) ● Scrierea şi citirea numerelor naturale (0-24) ● Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 24 SUGESTII METODICE Matematica implică ritm, de aceea învăţarea acesteia începe cu stimularea ritmului prin diferite exerciţii de mers şi bătăi din palme. Exerciţii ale degetelor, poezii, cântece sunt folosite pentru învăţarea numerelor naturale de la 0 la 24. Activitatea cu numere naturale determină o structurare de un anume tip a gândirii umane. Având în vedere importanţa noţiunii, se recomandă abordarea acesteia sub mai multe aspecte, atât calitative cât şi cantitative. Numerele naturale apar într-un proces de "frângere" a unităţii. Aspectul individual-calitativ este pus în evidenţă prin orientarea atenţiei copilului asupra însuşirilor obiectelor observate care pot contribui la sesizarea caracterului arhetipal al numerelor. Această prezenţă activă în realitate a numerelor conduce apoi, prin scrierea lor, la noţiunea de cifră - ca imagine a calităţii numerelor; imaginea este legată aşadar de esenţa numărului, şi nu de forma exterioară a cifrei. Aspectul ordinal - ritmic apare în cadrul procesului de numărare, accentul căzând acum pe cantitate. Aspectul cardinal este prezentat iniţial prin calculul cu obiecte concrete; ulterior apare calculul ritmic cu numere pure. Aspectul de cifră (mod de scriere) este ultima etapă în prezentarea numerelor naturale. Copilul învaţă să scrie numerele (0-24), să recunoască cantităţile, să cunoască succesiunea numerelor prin diferite jocuri şi bătăi ale palmelor. Sunt introduse, în cadrul acestui nivel şi operaţiile de adunare şi de scădere, însă pornind de la întreg, cu sesizarea calităţilor diferite ale celor două operaţii (de ex: 5 = 1+4 sau 5 = 2+3 sau 5 = 4+1). NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Numere naturale în concentrul 1-100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare ● Operaţii cu numere naturale în concentrul 1-100 - adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin; - terminologia specifică: termen, sumă, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin"; - înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali; - terminologia specifică: factor, produs, "de atâtea ori mai mare"; - împărţirea numerelor folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea; - terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, cât, "de atâtea ori mai mic"; - evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi înmulţirii cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul unei operaţii ● Elemente intuitive de geometrie, figuri geometrice: dreptunghi, pătrat, cerc, triunghi ● Măsurări folosind etaloane neconvenţionale (palma, cotul, pasul, prăjina etc.) ● Unităţi de măsură: - unităţi pentru lungime - metrul; - unităţi pentru capacitate - litrul; - unităţi pentru masă - kilogramul; - unităţi pentru timp - ora, ziua, săptămâna, luna, anul; - monede şi bancnote SUGESTII METODICE În cadrul acestui nivel, prin exerciţiile de adunare şi scădere repetată este învăţată tabla înmulţirii şi a împărţirii, precum şi toate metodele de calcul, începând de la întreg. Predarea este însoţită de jocuri şi întărită de demonstraţie cu material intuitiv. Tot acum, se exersează şi calculul mintal. Se introduc unităţile de măsură, la început cele non-standard, apoi cele standard, pentru lungime, capacitate, masă, timp şi bani, precum şi elementele de geometrie. Mai întâi copiii se familiarizează cu echipamentul folosit în geometrie: liniare, compase, apoi desenează triunghiuri, pătrate, cercuri, folosind echipamentul geometric şi învaţă despre conceptele acestea. NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Numere naturale: formare, clase (unităţi, mii, milioane), ordine, scriere, citire, comparare, ordonare ● Operaţii cu numere naturale - adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin; - terminologia specifică: termen, sumă, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin"; - înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali; - terminologia specifică: factor, produs, "de atâtea ori mai mare"; - înmulţirea unui număr cu 10, 100 şi 1000; - înmulţirea când unul dintre factori este o sumă (distributivitatea înmulţirii faţă de adunare, fără a folosi terminologia); - înmulţirea numerelor naturale când un factor are cel mult două cifre; - împărţirea la un număr de o cifră, diferit de zero; - împărţirea la 10, 100, 1000; - ordinea efectuării operaţiilor; - probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii ● Fracţii - noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene; - fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare; - compararea fracţiilor; - adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor ● Elemente intuitive de geometrie - figuri geometrice: punct, segment, poligon, unghi, drepte paralele, drepte perpendiculare; - patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pătrat, paralelogram, trapez; - perimetrul, perimetrul dreptunghiului şi al pătratului; - aria, aria dreptunghiului şi a pătratului; - exerciţii de observare a unor obiecte cu formă de: cub, sferă, prisma, piramida, cilindru, con ● Unităţi de măsură - unităţi pentru lungime: metrul, multiplii şi submultiplii; - unităţi pentru capacitate: litrul, multiplii şi submultiplii; - unităţi pentru masă: kilogramul, multiplii şi submultiplii; - unităţi pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul; - monede şi bancnote SUGESTII METODICE Se reiau conţinuturile de la nivelul anterior şi se adaugă o serie de alte noutăţi. Se studiază formele geometrice solide, ca şi concepte. Copiii le desenează şi le confecţionează din carton, după măsurători. Un element deosebit de important este introducerea fracţiilor ca subdiviziuni ale întregului, intuitiv, prin desene, decupare, haşurare, colorare, apoi realizarea scrierii, citirii, comparării, adunării şi scăderii lor. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Elemente de matematică aplicată Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 7 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "CUNOŞTINŢE DESPRE OM ŞI MEDIU" Nivelele V - VI (Cls. III - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul de Cunoştinţe despre om şi mediu a fost realizat pornind de la înţelegerea unor fapte, realităţi şi fenomene din mediul imediat, familiar copiilor, precum şi trezirea curiozităţii copiilor cu deficienţă severă, profundă sau asociată. Programa are în vedere posibilităţile de înţelegere, conştientizare şi asimilare a cunoştinţelor referitoare la om şi mediul înconjurător de către copiii care fac parte din această categorie de deficienţă. Temele au fost selectate în aşa fel încât să asigure copiilor o informare corectă despre lumea înconjurătoare privind organizarea generală a plantelor şi animalelor, procesele cele mai importante care au loc în orizontul natural, sistemele de organe din corpul uman etc. Exemplele de activităţi de învăţare permit formarea la elevi a unor capacităţi de observare, identificare, localizare a unor fenomene naturale şi geografice de recunoaştere a plantelor, animalelor, de stabilire a unor corelaţii dintre organism şi mediu, cât şi a unor deprinderi de a folosi metode şi tehnici de lucru specifice în activitatea de cunoaştere. Astfel, elevii vor deveni capabili să recunoască organe şi sisteme de organe din corpul uman, să respecte reguli de igienă personală, să execute lucrări simple de întreţinere a unor plante de cultură, să participe activ la acţiuni de ocrotire şi conservare a mediului înconjurător, să demonstreze prin fapte sentimentele de dragoste şi grijă faţă de frumuseţile naturale. Cadrul didactic are libertatea de a căuta şi de a aplica metode adecvate, ţinând cont de particularităţile psihice şi individuale ale copiilor. OBIECTIVE CADRU NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu 2. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate 3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Meşteşuguri primordiale (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.) 2. Tipuri de locuinţe (grotă, colibă de lut, cort, casă) 3. Tipuri de cereale şi activităţi agricole de cultivare şi recoltare a acestora 4. Bobul de grâu şi pâinea 5. Caracteristicile plantelor şi condiţiile lor naturale de existenţă ● Factori şi condiţii necesare germinării seminţelor şi creşterii plantelor ● Relaţia "sol - plantă" ● Răspândirea plantelor în raport cu zona de climat şi relief 6. Părţile componente ale plantelor: rădăcina, tulpina, frunza, floarea, fructul 7. Regnul vegetal ● Talofite: bacterii, alge, ciuperci, licheni, muşchi ● Cormofite: feriga, coada calului 8. Familii reprezentative de plante ● Leguminoase: fasolea, trifoiul ● Rosacee: căpşunul, trandafirul ● Crucifere: rapiţa, traista ciobanului ● Composite: floarea-soarelui, muşeţelul, păpădia ● Plante textile: inul, bumbacul ● Solanacee - alcătuire: cartoful - tulpina subterană - tuberculul ● Liliacee: ghiocelul, laleaua, crinul, ceapa ● Cerealele: grâul, porumbul 9. Animale - abordarea evolutivă a zoologiei ● Protozoare: euglena, amibe ● Metazoare: celenterate ● Nevertebrate: spongieri, viermi, moluşte, artropode ● Vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere 10. Legătura floră-faună 11. Roci ● Roci ce alcătuiesc formaţiuni muntoase caracteristice ● Tipuri de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice ● Pietre preţioase şi semipreţioase SUGESTII METODICE În clasa a III-a, disciplina Cunoştinţe despre om şi mediu începe prin a aduce copiii în legătură directă cu reprezentanţii meseriilor "primordiale" (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.). Acest lucru constituie o adevărată învăţătură de viaţă pentru copii. Din acestea ei vor dobândi înţelegerea rădăcinilor culturii noastre occidentale, iar înrădăcinarea propriu-zisă, individuală, o vor simţi prin modulul de construcţie a casei. Aici este bine să se înceapă cu locuinţele popoarelor primitive (grotă, colibă de lut, cort etc.), înainte de a trata actuala casă de locuit. Se vorbeşte despre arhitecţi, zidari, dulgheri, tâmplari etc., totul culminând cu construcţia propriu-zisă a unui zid de casă, pe cât posibil. În clasa a IV-a bobul de grâu şi pâinea trebuie să preceadă istoriei Genezei, până în punctul în care omul trebuie să devină el însuşi activ cu Pământul. Se face cunoştinţă copiilor cu cele patru tipuri de cereale mai importante şi îi lăsăm, pe cât posibil, să îndeplinească toate activităţile pe care le împlineşte un ţăran de-a lungul anului. În final, copiii vor putea frământa aluatul şi coace pâinea. Mai departe, copiii vor descoperi caracteristicile diferitelor specii de plante, apoi de animale descoperind că omul are parte în sine de tot ceea ce găsim în aceste regnuri, însă ajutat de gândire se înalţă deasupra tuturor şi gândurile sale se ridică deasupra instinctelor şi performanţelor animale. Prin studiul rocilor (mineralogia) din clasa a VI-a copiii vor putea descoperi faptul că acestea sunt compuse din diferite elemente: cuarţ - întunecat, granular; mică - luminoasă sau întunecată, strălucitoare etc. Modul deosebit de formare a rocilor trebuie abordat şi el. Astfel, fiecare copil poate trăi şi simţi intens legătura puternică a omului cu mineralul, vegetalul şi animalul. NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu 2. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate 3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Corpul omenesc - structura corpului omenesc 2. Aparatul digestiv ● Părţile aparatului digestiv ● Boli ale aparatului digestiv ● Igiena alimentaţiei. Probleme legate de proteine, hidraţi de carbon ● Metabolismul ● Efectul drogurilor asupra corpului şi psihicului uman ● Aspecte de mediu şi aspecte sociale legate de problema drogurilor 3. Aparatul ritmic (aparatul respirator şi aparatul circulator) ● Aparatul respirator şi respiraţia ● Boli ale aparatului respirator ● Sistemul cardiovascular şi circulaţia ● Boli ale aparatului circulator 5. Aparatul locomotor ● Muşchii - structura şi funcţia lor. Statutul special al muşchiului cardiac ● Mecanica musculară în legătură cu scheletul ● Membrele şi craniul în structurile lor diferite ● Centura scapulară - coaste - centura pelviană ca sistem osos inserat între polarităţile membre-craniu ale sistemului osos ● Coloana vertebrală ● Consideraţii statice şi mecanice ale scheletului braţului şi piciorului ● Deosebirea dintre mişcarea conştientă, intenţionată şi cea reflexă 5. Organele de simţ ● Funcţia şi structura ochiului uman ca "aparat optic", "camera foto" ● Funcţia transmiterii mecanice a sunetului în urechea umană 6. Îngrijirea corpului uman ● Importanţa vestimentaţiei. Diferenţa dintre lână, bumbac, fibre sintetice ● Plantele medicinale folosite de medicina populară şi efectul lor asupra organismului uman (muşeţelul, urzica, sunătoarea etc.) ● Reguli de igienă corporală 7. Biosfera - învelişul viu al Terrei 8. Ecosisteme naturale şi ecosisteme artificiale 9. Ferma biodinamică ● Lucrările solului ● Îngrăşarea organică corectă ● Rotaţia culturilor ● Reciclarea reziduurilor organice din fermă SUGESTII METODICE Începând cu clasa a VII-a se studiază omul, astfel încât trebuie să se expună ceea ce este clădit înăuntrul lui, din afară: mecanica sistemului osos, mecanica sistemului muscular etc. Acum se adună cunoştinţe, se creează baze pentru elevi. La studierea scheletului uman se face legătura cu ceea ce s-a discutat la mineralogie despre calcar. Copiii trebuie lăsaţi să observe oasele, să li se arate cum muşchii menţin articulaţiile legate. Ei acum înţeleg cum legile elaborate la fizică sunt active şi în om, mecanica şi dinamica mişcărilor sale. Urmează apoi cele trei domenii - hrănire, respiraţie şi necesar de căldură - aici fiind stimulatorii indicaţiile asupra animalelor. Problemele de sănătate şi de hrănire pot fi apropiate copiilor de această vârstă prin expuneri intuitive şi apropiate de viaţă. Studiul cunoştinţelor despre om şi mediu se încheie, la acest ciclu, prin studiul biosferei, a ecosistemelor şi a fermei biodinamice. Acum se vor trata problema solului, teoria îngrăşământului, succesiunea culturilor şi folosirea preparatelor biodinamice. O practică agricolă realizată acum extinde mult experienţele şi cunoştinţele copiilor. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Cunoştinţe despre om şi mediu Nivelele V - VI (Cls. III - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 8 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "ELEMENTE DE FIZICĂ/CHIMIE" Nivelele V - VI (Cls. VI - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Fizica/chimia se înscrie printre disciplinele fundamentale care, alături de celelalte obiecte de învăţământ, aduce o contribuţie însemnată la dezvoltarea şi pregătirea elevilor. Predarea fizicii/chimiei trebuie să se clădească exclusiv pe fenomene, numai din ele vom deduce, prin descriere, legităţile fără a introduce formule abstracte. De aceea, vom căuta să legăm toate fenomenele de om şi/sau de viaţa practică şi de domeniul de experienţă a elevilor. Elementele de fizică/chimie pot folosi, pe de o parte pentru educarea activităţii organelor senzoriale, prin exersarea capacităţii de observare şi pe de altă parte sunt foarte bune pentru a ascuţi capacitatea de gândire prin descrierea exact formulată a experienţelor. Cel mai important principiu metodic al orelor de predare este acela de a prelucra procesul învăţării cu elevii în trei paşi: observarea experienţelor; descrierea recapitulativă şi rezumarea fenomenelor, precum şi elaborarea legităţilor care se realizează în ziua următoare. Astfel, reuşim să trezim în elevi sentimentul important al aşteptării, al curiozităţii. Considerăm că programa de Fizică/chimie, prin conţinuturile sale, permite elevilor plăcerea multor experimente, reprezentând o cale de cunoaştere activă, prin acţiune directă, a lumii înconjurătoare. OBIECTIVE CADRU NIVELELE V, VI (Cls. VI - X) OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice fizicii/chimiei 2. Dezvoltarea capacităţii de explorare - investigare a realităţii şi de experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate 3. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea lumii înconjurătoare CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII - FIZICĂ (niv. V-VI) 1. Fenomene acustice ● Sunetul şi zgomotul ● Calităţile sunetului, studiate la instrumentele muzicale (instrumente de percuţie, cu coarde, de suflat) ● Figurile Chladni ● Viteza sunetului în aer şi în alte medii 2. Fenomene optice ● Surse de lumină. Corpuri luminate. Corpuri transparente, translucide şi corpuri opace ● Raza de lumină. Fasciculul de lumină ● Umbra şi penumbra ● Culori. Culori complementare ● Propagarea luminii ● Oglinzi plane. Oglinzi sferice ● Lentila. Instrumente optice 3. Fenomene termice ● Încălzire - răcire ● Evaporare. Condensare. Fierbere. Topire. Solidificare ● Dilatare - Contracţie ● Termometrul 4. Fenomene elementare de electrostatică ● Electrizarea corpurilor prin frecare, contact şi influenţă ● Interacţiunea corpurilor electrizate ● Fenomene electrice în atmosferă 5. Fenomene elementare magnetice ● Exemple privind magnetizarea şi demagnetizarea corpurilor ● Magneţi naturali şi magneţi artificiali. Polii unui magnet ● Busola. Magnetismul terestru 6. Fenomene mecanice ● Mişcarea mecanică. Deplasarea ● Deformarea corpurilor. Greutatea corpurilor ● Mecanisme simple: foarfecele, ranga, balanţa, roaba ● Pârghia, scripetele fix, scripetele mobil, planul înclinat 7. Fenomene electrice şi magnetice ● Curentul electric ● Circuite electrice. Componentele unui circuit electric simplu ● Legarea becurilor în serie şi în paralel ● Efectele curentului electric ● Câmp magnetic ● Pericolele curentului electric CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII - CHIMIE (niv. V-VI) 1. Stări de agregare ale substanţei ● Materie. Corp. Substanţă ● Stări de agregare ale substanţelor ● Transformări de stare: fierbere, evaporare, condensare, topire, solidificare 2. Arderea ● Arderea - fenomen prin care substanţele suferă o transformare ● Compuşii rezultaţi în urma arderii ● Arderea lichidelor inflamabile 3. Aerul ● Compoziţia, proprietăţi fizico-chimice ale aerului ● Importanţa aerului. Importanţa biologică a oxigenului ● Poluarea aerului. Măsuri de prevenire a poluării aerului 4. Apa ● Proprietăţile apei. Apa în natură (apa potabilă, apa minerală, apa distilată) ● Circuitul apei în natură. Importanţa apei ● Poluarea apei. Măsuri pentru combaterea poluării apei 5. Soluţii apoase ● Amestecuri omogene şi neomogene ● Dizolvarea în apă a unor substanţe solide, lichide 6. Metale. Aliaje ● Metale mai importante. Proprietăţi. Întrebuinţări ● Aliaje mai importante ● Protecţia împotriva coroziunii metalelor 7. Materii prime şi importanţa lor ● Sarea. Proprietăţi. Întrebuinţări ● Cărbuni naturali şi artificiali ● Calcarul ● Varul ● Nisipul ● Petrolul ● Gazul metan 8. Produse chimice mai importante pentru industrie, agricultură şi viaţă ● Vitaminele: A, D, E, K, B1, B12, C, P ● Zaharide, grăsimi, proteine ● Îngrăşămintele chimice ● Săpunul şi detergenţii: - noţiuni de igienă - prepararea săpunului în gospodărie ● Scoaterea petelor: - reguli pentru înlăturarea petelor - recunoaşterea naturii petelor - substanţe chimice utilizate la scoaterea petelor ● Amidonul. Celuloza SUGESTII METODICE Studiul fizicii începe cu acustica (lumea sunetelor), apoi urmează optica, teoria căldurii, electrostatica, magnetismul, mecanica şi în final electricitatea, toate acestea urmând cursul firesc de dezvoltare a copiilor/elevilor. În ceea ce priveşte studiul chimiei, aceasta se bazează pe studiul proceselor chimice. Foarte important este că procesele fundamentale din chimie sunt arderea şi dizolvarea în apă. Astfel, studiul chimiei se începe cu arderea diferitelor materiale, cum ar fi: lemnul, diferite părţi ale plantelor, diferite materiale textile, diferite sortimente de cărbuni etc. Copiii/elevii vor fi tot timpul antrenaţi în realizarea de experienţe pentru a descoperi diferitele fenomene fizice şi procese chimice. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Elemente de fizică/chimie Nivelele V - VI (Cls. VI - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 9 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "RELIGIE CULTUL ORTODOX" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Religie a fost concepută ţinându-se cont de particularităţile psihointelectuale ale elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate. Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului şi de a alege activităţile în funcţie de potenţialul acestuia. Dacă unele conţinuturi pot părea uşor exagerate în raport cu vârsta elevilor, trebuie să ţinem seama că prezenta programă este un document şcolar destinat în primul rând profesorilor, la îndemâna cărora stau modalităţi variate de abordare a lecţiilor în vederea realizării obiectivelor propuse. Fiecare domeniu din programă are importanţa sa bine determinată astfel încât, la sfârşitul nivelului VI, elevul să poată avea un cumul de cunoştinţe şi deprinderi religioase bine formate. Conţinuturile prezentei programe au fost preluate din programa analitică pentru disciplina Religie, cultul ortodox, aprobat în şedinţa Sfântului Sinod din data de 16 iunie 1999. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană 3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral 4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Noţiuni de Catehism ● Vechiul Testament ● Noul Testament ● Noţiuni de Morală Creştină NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană 3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral 4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Noţiuni de Catehism ● Noţiuni de Morală creştină ● Istoria Bisericii Universale ● Spiritualitate şi misiune NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană 3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral 4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Noţiuni de Catehism ● Noţiuni de Morală creştină ● Istoria Bisericii Ortodoxe Creştine ● Spiritualitate şi misiune LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Religie - cultul ortodox Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 10 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "GEOGRAFIE ŞI ISTORIE LOCALĂ" Nivelul V (Cls. a IV-
Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.