← România

ORDIN nr. 5.236 din 1 septembrie 2008

Pe scurt

Acest ordin aprobă curriculumul și metodologia pentru învățământul special de pedagogie curativă, destinat elevilor și tinerilor cu deficiențe severe, profunde sau asociate. De asemenea, aprobă programe școlare revizuite pentru diverse activități specifice acestui tip de învățământ.

Ce reglementează

Cui îi privește

Puncte cheie

Textul legii

ORDIN nr. 5.236 din 1 septembrie 2008 privind aprobarea curriculumului pentru grupele de învăţământ special - pedagogie curativă, care integrează elevi/tineri cu deficienţe severe, profunde sau asociate Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 2 decembrie 2008 În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite următorul ordin: Articolul 1 Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul special - pedagogie curativă, destinat elevilor/tinerilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate, şi metodologia privind aplicarea acestuia. Planul-cadru şi metodologia sunt cuprinse în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Formarea, stimularea şi compensarea limbajului" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 2. Articolul 3 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Citire-scriere-comunicare" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 3. Articolul 4 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Desenul formelor" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 4. Articolul 5 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 5. Articolul 6 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Elemente de matematică aplicată" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 6. Articolul 7 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Cunoştinţe despre om şi mediu" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 7. Articolul 8 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Elemente de fizică/chimie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 8. Articolul 9 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Religie - cultul ortodox" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr.9. Articolul 10 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Geografie şi istorie locală" pentru nivelul V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 10. Articolul 11 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Geografie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 11. Articolul 12 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Istorie" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 12. Articolul 13 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie plastică" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 13. Articolul 14 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie muzicală" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 14. Articolul 15 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Euritmie" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 15. Articolul 16 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Educaţie fizică şi activităţi sportive" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 16. Articolul 17 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Abilitare manuală" pentru nivelele IV-V. Programa este cuprinsă în anexa nr. 17. Articolul 18 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Activităţi de preprofesionalizare/meşteşugari" pentru nivelele V-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 18. Articolul 19 Se aprobă programa şcolară revizuită la activitatea "Consiliere şi orientare" pentru nivelele IV-VI. Programa este cuprinsă în anexa nr. 19. Articolul 20 Programele şcolare cuprinse în anexele nr. 2-19 se aplică integral începând cu anul şcolar 2008-2009. Articolul 21 La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziţie contrară privind programele şcolare pentru disciplinele menţionate la art. 2-19 se abrogă. Articolul 22 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 23 Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ special duc la îndeplinire prezentul ordin. Articolul 24 Anexele nr. 1-19*) fac parte integrantă din prezentul ordin. --------- Notă ... *) Anexele nr. 1-19 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr, 805 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul de vânzări şi informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos, Panduri nr. 1. p. Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Zvetlana Preoteasa, secretar de stat Bucureşti, 1 septembrie 2008. Nr. 5.236. Anexa 1 Plan cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul special care şcolarizează elevi/tineri cu deficienţe grave, profunde sau asociate PEDAGOGIE CURATIVĂ (alternativă educaţională) METODOLOGIE privind aplicarea Planului-cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul special - pedagogie curativă, care şcolarizează elevi/tineri cu deficiente grave, profunde sau asociate 1. Prezentul Plan-cadru de învăţământ pentru grupele/clasele din învăţământul special care şcolarizează copii/elevi/tineri cu deficiente severe, profunde sau asociate se aplică de către toate unităţile de învăţământ special, la grupele/clasele alcătuite din aceste categorii de elevi, precum şi de către şcolile de masă care şcolarizează grupe/clase cu acest specific şi aplică metodele alternativei educaţionale de pedagogie curativă. 2. Predarea disciplinelor de bază se face modular, în etape de 2-4 săptămâni, organizate într-un curs de bază de 90 minute, plasat la începutul activităţii zilnice. Disciplinele cuprinse în ariile curriculare: Arte, Educaţie fizică şi sport, Tehnologii sunt realizate după cursul de bază, nefiind predate modular. 3. Activităţile de predare-învăţare din ariile curriculare I-VII se constituie în catedre de educaţie specială pe clase, nu pe discipline de învăţământ. Astfel, o catedră de educaţie specială cuprinde disciplinele prevăzute la clasa respectivă, fără a depăşi norma didactică stabilită conform legislaţiei în vigoare. Aceste catedre pot fi ocupate de: absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior cu specializarea de: psihopedagogie specială, pedagogie sau psihologie cu studii de lungă durată sau absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior de scurtă şi de lungă durată care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 84/1995, precum şi cele prevăzute la alin. 2 art. 7 din Legea nr. 128/1997. 4. Cadrele didactice care predau la clasele din alternativa educaţională de pedagogie curativă necesită aviz de funcţionare eliberat de Federaţia de Pedagogie Curativă din România care atestă parcurgerea modulului de formare în specificul alternativei. 5. Orele de euritmie sunt predate de absolvenţi ai unui studiu de minim patru ani în Arta euritmiei, urmat la o instituţie recunoscută de Universitatea pentru Ştiinţe de la Goetheanum, Dornach Elveţia. Aceste ore se desfăşoară cu un corepetitor. 6. Efectivele de elevi din grupe/clase, precum şi normarea posturilor se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare. 7. Disciplinele opţionale se stabilesc de către conducerea şcolii, la recomandarea profesorului diriginte, în funcţie de tipul, de gradul şi de asocierea deficienţelor elevilor, luând în considerare recomandările Comisiei interne de evaluare şi opţiunile părinţilor acestora. Numărul maxim de ore alocate disciplinelor opţionale din aceeaşi arie curriculară nu poate fi mai mare de 2 ore. 8. Copiii/elevii/tinerii care nu pot desfăşura activitatea specifică unei ore de educaţie fizică, vor desfăşura, în timpul alocat acesteia, activităţi de euritmie. 9. Pentru disciplinele din aria curriculară Terapii specifice şi de compensare, repartizarea elevilor precum şi numărul de ore alocat fiecărui elev se face în funcţie de tipul, gradul şi asocierea deficienţelor. Comisia Internă de Evaluare Continuă stabileşte diagnosticul psihointelectual al fiecărui elev, urmând ca profesorul de specialitate să-şi stabilească activităţile şi modalităţile de realizare a acestora. Activităţile de terapie se desfăşoară în cabinete special amenajate, individual sau cu un grup de 2-3 elevi. 10. Pentru disciplinele marcate cu * din cadrul ariei curriculare Terapii specifice şi de compensare se încadrează numai absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior, cu specializarea: psihopedagogie specială, pedagogie, psihologie sau pedagogie socială, studii de lungă durată. 11. Proiectarea didactică, la disciplina Psihodiagnoză, consiliere, terapie şi programe de intervenţie se realizează pentru fiecare elev care participă la procesul de reabilitare şi de compensare prin programe de intervenţie personalizată. 12. Activităţile din aria curriculară Terapie educaţională complexă şi integrată: Formarea autonomiei personale, Socializare, Terapie ocupaţională, Stimulare cognitivă, Ludoterapie se normează astfel: un post de învăţător-educator sau de profesor-educator cu norma de 20 de ore, pentru fiecare clasă I - a X-a. Având în vedere specificul activităţilor din această arie curriculară, învăţătorul-educator poate fi angajat şi la clasele a V-a - a X-a, iar profesorul-educator poate fi încadrat şi la clasele I - a IV-a, aceştia fiind retribuiţi conform studiilor. Posturile pot fi ocupate, cu prioritate, de cadre didactice absolvente ale liceelor pedagogice, ale colegiilor pedagogice şi ale unor şcoli postliceale pedagogice. Activităţile propuse sunt realizate de către învăţătorul-educator sau de către profesorul-educator cu toţi elevii din clasă, în completarea programului de predare-învăţare evaluare. 13. Activităţile din cadrul ariilor curriculare I-VII se realizează, de regulă, dimineaţa, iar activităţile din cadrul ariilor curriculare VIII şi IX se realizează în completarea activităţilor menţionate mai sus, după-amiaza. 14. Comisia Internă de Evaluare Continuă poate hotărî ca unii copii/elevi/tineri să desfăşoare numai anumite activităţi specifice ariilor curriculare Terapii specifice şi de compensare şi Terapie educaţională complexă şi integrată, în funcţie de gradul şi de tipul deficienţei. 15. Unitatea de învăţământ special poate decide ca unele activităţi ale învăţătorului-educator şi ale profesorului-educator să se desfăşoare în parteneriat cu profesorul psihopedagog de la clasa (în cadrul ariilor curriculare Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică şi sport), cu condiţia respectării programului zilnic de reabilitare, compensare, recuperare, integrare a elevului. Anexa 2 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "FORMAREA, STIMULAREA ŞI COMPENSAREA LIMBAJULUI" Nivelele IV-V (Cls. I - VI) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Limbajul este un proces psihic complex prin care oamenii exprimă trebuinţe, sentimente, idei. Însuşirea lui oferă copilului posibilitatea de a se apropia de cei din jurul lui şi nu numai. Astfel, se poate vorbi de rolul determinant al formării, stimulării şi compensării limbajului în ceea ce-i priveşte pe copiii/elevii cu deficienţe grave, profunde sau asociate. Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină dificultăţi în realizarea actului vorbirii, perfecţionării şi dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de cunoaştere şi a auzului fonematic. În însuşirea, învăţarea limbajului şi recurgerea la oralitate a copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate, pot apărea, o sferă largă de dificultăţi de învăţare, consecinţe ale deficienţelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultăţi gramaticale în general, deficienţe de evocare, redare, relatări şi unele tulburări sub aspectul fonetic, articular, ritm, fluenţă. În programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care vor stimula acele laturi şi componente valide ale proceselor psihice ale copiilor. Ea oferă posibilitatea cadrului didactic să respecte ritmul copilului şi să aleagă activităţile accesibile în funcţie de potenţialul acestuia. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor 2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală 3. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală 4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajelor 2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală 3. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare verbală 4. Dezvoltarea capacităţii de comunicare, ca mijloc de relaţionare CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII (niv. IV-V) Comunicarea nonverbală ● Relaţionarea pe bază de procedee figurative (gest, mimică, pantonimă) Comunicarea verbală ● Sunet, silabă, cuvânt, propoziţie, text - pronunţarea sunetelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor; despărţire în silabe; formulare de propoziţii; identificarea obiectelor din mediul ambiant; identificarea şi denumirea părţilor componente ale corpului omenesc, identificarea mărimii, formei, culorii, relaţiilor spaţiale etc. ● Vorbire dialogată, formule de adresare, comunicare expresivă, relaţionare în grup Aria tematică ● Şcoala - clasa ● Familia - familia mea ● Corpul omenesc ● Obiecte de igienă personală ● Obiecte de vestimentaţie ● Zilele săptămânii ● Lunile anului ● Anotimpurile ● Formă, culoare, mărime, relaţii spaţiale, relaţii temporale ● Mijloacele de transport ● Formule de adresare (politeţe) ● Fructe ● Legume ● Animale, păsări ● Reguli de circulaţie ● Timpul/vremea ● Localitatea ● Judeţul ● Ţara LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Formarea, stimularea şi compensarea limbajului Nivelele IV - V (Cls. I - VI) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 3 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "CITIRE - SCRIERE - COMUNICARE" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Prin comunicare, omul se deosebeşte net de toate celelalte fiinţe. Ea este mijlocul cel mai important de înţelegere între noi şi serveşte în şcoală la schimbul dintre cadre didactice şi copii/elevi. Însă este vorba de mult mai mult. În cazul cultivării ei corespunzătoare, devine un mijloc de formare determinant pentru evoluţia copilului. În acest scop ea trebuie înţeleasă şi modelată artistic. Noul curriculum a dezvoltat un nou concept cu privire la disciplina citire - scriere - comunicare. Acesta a luat naştere din analiza modului în care interacţionează două forţe polare, cu legităţi specifice: receptarea mesajului oral/scris şi formele convenţionale de exprimare orală/scrisă. Din interacţiunea acestora ia naştere capacitatea de comunicare, ce se concretizează la nivelul individului în posibilitatea de exprimare a gândurilor, stărilor, sentimentelor şi opiniilor proprii. Astfel, obiectivul central al studiului disciplinei este dezvoltarea competenţelor cheie de comunicare, orală şi scrisă a copiilor/elevilor, precum şi familiarizarea acestora cu unele texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei. Copilul va deveni capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să se integreze şcolar şi profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi. Caracterul de interdisciplinaritate se reflectă în mod deosebit în predarea citirii - scrierii - comunicării, care devine un suport fundamental pentru dobândirea de cunoştinţe şi formarea deprinderilor. Conţinuturile propuse spre abordare cuprind elemente specifice educaţiei plastice, muzicale, istoriei, geografiei, ştiinţelor naturii, iar ea se regăseşte pe rând în fiecare dintre acestea. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Formarea capacităţii de citire/lectură ● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii ● Literele mari şi mici de tipar ● Alfabetul - vocale şi consoane ● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple 2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală ● Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului etc. ● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul ● Basme şi fabule din literatura română şi universală (Petre Ispirescu - "Basme", Fraţii Grimm "Basme", Grigore Alexandrescu - "Fabule", Jean de la Fontaine - "Fabule" etc.) ● Poveşti create de către cadrul didactic pentru introducerea literelor Comunicarea scrisă ● Literele mari şi mici de tipar ● Silabe. Cuvinte. Propoziţii simple. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte) 3. Elemente de construcţie a comunicării ● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor ● Silaba. Cuvântul. Propoziţia NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Formarea capacităţii de citire/lectură ● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii ● Literele mari şi mici de tipar şi de mână ● Alfabetul - vocale şi consoane ● Citirea silabelor, cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate, textelor scurte 2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală ● Poezii având ca temă anotimpurile, sărbătorile anului, natura şi fenomenele sale, părţile corpului etc. ● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul ● Povestiri biblice, legende, povestiri istorice etc. (Alexandru Odobescu - "Povestiri istorice", "Legende populare" etc.) Comunicarea scrisă ● Literele mari şi mici de tipar şi de mână ● Silabe, cuvinte, propoziţii simple şi dezvoltate. Aşezarea corectă în pagină (respectarea spaţiului dintre cuvinte) ● Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor ● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie 3. Elemente de construcţie a comunicării ● Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor ● Despărţirea cuvintelor în silabe ● Silaba. Cuvântul. Propoziţia ● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc. ● Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul (exemple, identificare) NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura) 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Formarea capacităţii de citire/lectură ● Caietul elevului. Desene. Organizarea paginii ● Cartea - volum (coperta, foaia, pagina, numerotarea paginilor). Aşezarea textului în pagină ● Citirea cuvintelor, propoziţiilor simple şi dezvoltate şi a textelor ● Textul narativ (personaje, povestire orală, caracterizarea personajelor etc.). Textul liric (poezii cu tematică diversă). Textul nonliterar (afişul, invitaţia etc.) 2. Formarea capacităţii de comunicare Comunicarea orală ● Cuvântul. Propoziţia. Dialogul ● Componentele comunicării dialogate. Mediul prin care este transmisă informaţia ● Formularea mesajului ● Planul simplu de idei. Rezumatul oral Comunicarea scrisă ● Procesul scrierii ● Organizarea textului scris ● Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor ● Punctuaţia. Semnele de punctuaţie ● Scrierea funcţională (scrisoarea, jurnalul) ● Scrierea imaginativă (compuneri libere sau cu temă dată) 3. Elemente de construcţie a comunicării ● Despărţirea în silabe a cuvintelor ● Cuvântul - sinonime, antonime, omonime etc. ● Propoziţia (afirmativă, negativă, exclamativă, interogativă, enunţiativă) ● Substantivul. Genul. Numărul. Funcţia sintactică ● Adjectivul. Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină ● Pronumele. Pronumele personal şi de politeţe. Genul. Funcţia sintactică ● Numeralul. Numeralul ordinal şi cardinal. Funcţia sintactică ● Verbul. Timpul. Modul. Persoana. Funcţia sintactică ● Predicatul. Predicatul verbal şi predicatul nominal ● Subiectul. Subiectul simplu şi subiectul multiplu ● Atributul ● Complementul. Complementul de loc, de timp, de mod SUGESTII METODICE (niv. IV-VI) Limba este un proces viu, în permanentă transformare, însă la baza ei stau legităţi general valabile - forme şi structuri stabile - care îşi au originea în vremuri îndepărtate. De aici s-a născut necesitatea expunerii de către cadrul didactic a acelor texte care au valoare artistică şi care stau la baza creaţiei literare actuale. Astfel, povestirea zilnică a cadrului didactic, în partea de final a orei principale ocupă un spaţiu larg în desfăşurarea activităţilor didactice din cadrul alternativei educaţionale de pedagogie curativă: basme în clasa I, fabule şi legende în clasa a II-a, texte biblice din Vechiul Testament în clasa a III-a, mitologie în clasa a IV-a. Textele povestite sunt apoi repovestite de copii/elevi, care preiau cu uşurinţă elemente de limbaj specifice, astfel încât se realizează atingerea unui obiectiv esenţial - dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral. De o deosebită importanţă este modul specific în care aceasta aşează înaintea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea), capacitatea de exprimare scrisă. Printr-o asemenea răsturnare de situaţie se urmăreşte, în clasa I, respectarea criteriului după care achiziţiile cognitive devin mai solide dacă sunt susţinute de activitatea proprie a copilului. Se înţelege prin activitate efortul concret pe care individul îl face cu mâinile sale. În clasa I copiii/elevii sunt conduşi întâi către scriere şi apoi către citire. Ei citesc la început numai ceea ce au scris ei înşişi, după modelul cadrului didactic. Citirea vine de la sine pentru fiecare copil, în ritm propriu. Copiii/elevii sunt activaţi mai uşor în ceea ce priveşte scrisul, care solicită mai puternic motricitatea. În predarea literelor, se propune o cale accesibilă vârstei copilului de 6-7 ani. Astfel, cadrul didactic porneşte de la o poveste pe care o expune copiilor/elevilor şi pe care apoi o reia în ziua următoare realizând şi un desen sugestiv pentru copii/elevi. În acelaşi timp, copiii/elevii desenează în caietele proprii imaginea din poveste. Din desenul realizat pe tablă şi în caiete se desprinde forma literei, fie din conturul elementelor imaginate, fie din atitudinea personajelor. Accentul se pune în acest fel pe calitatea scrierii şi nu pe cantitate, întrucât copii/elevii sunt îndrumaţi să perceapă formele în relaţie cu simţurile proprii. Cunoştinţele dobândite în acest mod devin mai solide şi au ca bază memoria afectivă. În clasele I şi a II-a se învaţă literele mari şi mici de tipar, iar în clasele a III-a şi a IV-a se învaţă literele mari şi mici de mână. Cu acestea copilul trebuie să înveţe treptat să scrie ceea ce i se povesteşte şi, mai târziu, să redea în mici descrieri ceea ce a învăţat el despre animale, plante, câmpie, pădure etc. Folosirea instrumentelor de scris, de la creioane groase de ceară la creioane colorate şi la stilou, reprezintă o cale firească şi necesară de a răspunde cerinţelor de vârstă ale copiilor/elevilor, cărora li se dezvoltă treptat motricitatea muşchilor fini ai mâinii. În acelaşi timp se are în vedere dezvoltarea simţului estetic. Scrierea caligrafică este exersată în aceeaşi măsură ca şi scrierea ortografică, realizându-se astfel dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Citire - scriere - comunicare Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 4 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "DESENUL FORMELOR" Nivelele IV - V (Cls. I - IV) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Desenul formelor, ca limbaj artistico-plastic îşi propune să realizeze o incursiune în desenarea neobiectuală. Linia nu este un contur, adică nu exprimă limitarea, mai mult sau mai puţin gândită, a unui fenomen din lumea exterioară, ea este o expresie a unui joc interior de forţe, care trezeşte la viaţă. Cu fantezie, cadrul didactic poate varia la nesfârşit motivele şi îndemnurile, astfel încât desenul formelor va deveni o ocupaţie mult îndrăgită de copii. Prin formele desenate copiii vor trăi calităţile mişcării, formându-se astfel înţelegerea gesturilor oprite în formele exterioare, aflate în lucrurile şi fiinţele naturale, cât şi în obiectele create. Prin raportarea la linie se educă sentimentul pentru forme şi se dezvoltă îndemânarea manuală, reuşindu-se pregătirea scrisului. Programa de Desenul formelor răspunde nevoilor elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate prin faptul că ea constituie un punct de plecare în însuşirea scrisului, dezvoltând, prin temele şi activităţile propuse, coordonarea oculo-motorie, percepţia vizuală, orientarea spaţială, capacitatea de concentrare, perfecţionând simetria, echilibrul şi armonia. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice 3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Linii drepte verticale, orizontale, oblice, curbe, frânte ● Unghiuri, forme stelare, triunghiuri, pătrate şi alte forme geometrice regulate ● Linii curbe concave, convexe, cercuri, elipse, spirale, lemniscate ● Forme reflectate faţă de o axă centrală verticală, constând din linii drepte, curbe, frânte ● Forme reflectate faţă de o axă orizontală, constând din linii drepte, curbe, frânte ● Transformarea desenului propus prin inversarea formelor rotunde în forme colţuroase şi invers ● Forme dinamice de linii continue sau întrerupte, ca pregătire pentru activitatea de scriere SUGESTII METODICE Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială fac obiectul primelor activităţi din cadrul disciplinei desenul formelor, având în vedere specificul deficienţei elevilor. Se continuă, apoi cu liniile drepte şi curbe care constituie punctul de pornire în realizarea desenelor ulterioare. Lucrul la aceste forme începe prin descoperirea lor prin activităţi ca: mersul de-a lungul unei linii, desenarea în aer, pe bancă etc. Observarea diferenţelor caracteristice dintre liniile drepte şi cele curbe va fi realizată cu întreg trupul mai întâi, apoi prin desen. Realizarea de forme simple, apoi mai complexe, cum ar fi: forme stelare, elipse, spirale, lemniscate etc., exerciţiile de simetrie şi de transformare a desenelor vor însemna parcursul de studiu în ciclul primar (nivelul IV). De asemenea, formele dinamice de linii continue sau întrerupte constituie o etapă pregătitoare pentru activitatea de scriere a literelor. În cadrul orelor de desenul formelor se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului. NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea şi aplicarea formelor plastice specifice 3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul specific 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea desenului de forme, în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Forme reflectate faţă de o axă centrală verticală sau orizontală ● Simetria centrală faţă de două axe ● Exerciţii de completare pentru echilibrarea formei ● Forme care conduc în interior sau în exterior ● Forme complexe realizate pe baza elementelor de simetrie studiate ● Spirala formată din linie curbă şi linie dreaptă ● Desenarea unor noduri simple SUGESTII METODICE Desenul formelor realizat la ciclul secundar (nivelul V, cls. III-IV) va aprofunda temele de la ciclul primar. Formele vor fi realizate într-un mod mai complex, continuând cu mărirea numărului de axe, pentru a se aprofunda capacitatea de percepere şi de concentrare. Exerciţiile de completare pentru echilibrarea formei, formele care conduc în interior sau în exterior sunt potrivite pentru cultivarea capacităţii de imaginare a interiorului/exteriorului unei forme, precum şi pentru concepţia echilibrului şi coerenţei formelor. Un element nou introdus va fi nodul simplu. Desenarea lui va fi făcută cu multă atenţie, fiind un element cu un grad mai mare de complexitate. Modelele dezvoltate în cadrul orelor de desenul formelor vor putea fi utilizate atât pentru ilustrarea diferitelor caiete sau lucrări, cât şi pentru aplicarea la orele de abilitare manuală şi nu numai. De asemenea, se va avea în vedere întotdeauna elementul de culoare, care subliniază caracteristica modelului ales, dar va fi, în acelaşi timp, un mijloc de lucru al cadrului didactic cu personalitatea copilului. Culoarea şi forma se vor putea astfel completa reciproc, acordându-se, în acelaşi timp, cu armonizarea interioară. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Desenul formelor Nivelele IV - V (Cls. I - IV) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 5 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "EDUCAŢIE SENZORIALĂ, MOTORIE ŞI PSIHOMOTORIE" Nivelele IV - V (Cls. I - V) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Programa propusă a fost concepută ţinându-se cont de particularităţile elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate. Psihomotricitatea este considerată ca o funcţie complexă, o aptitudine care integrează atât aspecte ale activităţii motorii, cât şi manifestări ale funcţiilor perceptive. Activitatea motorie a elevilor cu deficienţă gravă, profundă sau asociată se constituie în raport de nivelul de maturizare şi structurare a sistemului nervos şi de nivelul de dezvoltare fizică. Conduitele psihomotorii ale fiecărui individ evoluează în funcţie de înzestrarea sa aptitudinală, de gradul de dezvoltare fizică şi intelectuală şi de influenţele educative. Educaţia senzorială, motorie şi psihomotorie, integrată în procesul educaţional, constituie un mijloc de valorizare personală, ameliorând comportamentul şi activitatea de învăţare. Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului cu deficienţe grave, profunde sau asociate şi de a alege activităţile în funcţie de potenţialul acestuia. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor 2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale 3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă 4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale 5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Formarea şi dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor 2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de organizare a schemei corporale 3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de culoare, mărime şi formă 4. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice spaţiale 5. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice temporale CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII (niv. IV-V) 1. Deprinderi motrice de bază ● Mers cu ţinută corectă ● Mers asociat cu respectarea comenzilor de ritm ● Aruncare şi prindere de obiecte ● Alergare cu ritmuri diferite ● Respiraţie corectă costo-diafragmală ● Postura corporală corectă în diferite activităţi ● Motricitate şi dexteritate manuală 2. Schema corporală ● Părţi componente ● Diferenţierea dreapta-stânga a corpului uman ● Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp 3. Percepţia culorii, mărimii şi formei ● Culorile ● Figurile geometrice simple ● Discriminarea mărimii şi formei obiectelor ● Identificarea caracteristicilor obiectelor 4. Orientarea spaţială ● Poziţia spaţială a obiectelor ● Direcţia ● Dimensiunea ● Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp şi invers ● Terminologia specifică 5. Orientarea temporală ● Ordinea şi succesiunea evenimentelor curente ● Durata intervalelor ● Terminologia noţiunilor temporale ● Anotimpurile (caracteristici, succesiune) ● Ceasul ● Calendarul (lunile anului) ● Ziua de naştere LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Educaţie senzorială, motorie şi psihomotorie Nivelele IV - V (Cls. I - V) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 6 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "ELEMENTE DE MATEMATICĂ APLICATĂ" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Studiul Elementelor de matematică aplicată îşi propune să contribuie la perfecţionarea percepţiei senzoriale, la dobândirea unei reprezentări corecte asupra realităţii fizice şi la formarea competenţelor de bază, vizând calculul aritmetic, noţiuni intuitive de geometrie şi măsurarea. Raportându-se la nivelul de dezvoltare a copilului, elementele de matematică aplicată apare ca o disciplină dinamică, intim legată de domeniul volitiv-acţional al copilului, de unde este treptat extinsă şi consolidată. Se acordă o deosebită importanţă modului în care se formează primele noţiuni de calcul aritmetic, urmărindu-se evoluţia acestora în ontogeneză. Iniţial geometria, aritmetica şi practica nu sunt distincte. Treptat se diferenţiază o noţiune fundamentală: numărul natural. Acesta devine o obişnuinţă adânc înrădăcinată în procesul de gândire, punct de sprijin pentru extinderi succesive ale numerelor. Pornind de la considerarea calitativ - concretă a numerelor şi de la procesele de mişcare ce însoţesc numărarea şi calculul, se poate dezvolta în copil o formă de inteligenţă ce îi permite orientarea în spaţiul numeric interior. Structurarea şi educarea memoriei se realizează şi prin învăţarea ritmică însoţită de mişcare a tablei înmulţirii. Introducerea aritmeticii urmează principiul "de la întreg la parte". Astfel, se urmăreşte stabilirea unui raport echilibrat între gândirea analitică şi cea sintetică. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural (exemple practice pentru formarea ideii de corespondenţă între grupe, mulţimi de obiecte, pentru clasificarea unor obiecte după formă, culoare şi dimensiune, aprecierea şi compararea globală a elementelor unor grupe, scrierea semnelor grafice necesare începerii activităţii de scriere) ● Scrierea şi citirea cifrelor române (I-X) ● Scrierea şi citirea numerelor naturale (0-24) ● Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 24 SUGESTII METODICE Matematica implică ritm, de aceea învăţarea acesteia începe cu stimularea ritmului prin diferite exerciţii de mers şi bătăi din palme. Exerciţii ale degetelor, poezii, cântece sunt folosite pentru învăţarea numerelor naturale de la 0 la 24. Activitatea cu numere naturale determină o structurare de un anume tip a gândirii umane. Având în vedere importanţa noţiunii, se recomandă abordarea acesteia sub mai multe aspecte, atât calitative cât şi cantitative. Numerele naturale apar într-un proces de "frângere" a unităţii. Aspectul individual-calitativ este pus în evidenţă prin orientarea atenţiei copilului asupra însuşirilor obiectelor observate care pot contribui la sesizarea caracterului arhetipal al numerelor. Această prezenţă activă în realitate a numerelor conduce apoi, prin scrierea lor, la noţiunea de cifră - ca imagine a calităţii numerelor; imaginea este legată aşadar de esenţa numărului, şi nu de forma exterioară a cifrei. Aspectul ordinal - ritmic apare în cadrul procesului de numărare, accentul căzând acum pe cantitate. Aspectul cardinal este prezentat iniţial prin calculul cu obiecte concrete; ulterior apare calculul ritmic cu numere pure. Aspectul de cifră (mod de scriere) este ultima etapă în prezentarea numerelor naturale. Copilul învaţă să scrie numerele (0-24), să recunoască cantităţile, să cunoască succesiunea numerelor prin diferite jocuri şi bătăi ale palmelor. Sunt introduse, în cadrul acestui nivel şi operaţiile de adunare şi de scădere, însă pornind de la întreg, cu sesizarea calităţilor diferite ale celor două operaţii (de ex: 5 = 1+4 sau 5 = 2+3 sau 5 = 4+1). NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Numere naturale în concentrul 1-100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare ● Operaţii cu numere naturale în concentrul 1-100 - adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin; - terminologia specifică: termen, sumă, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin"; - înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali; - terminologia specifică: factor, produs, "de atâtea ori mai mare"; - împărţirea numerelor folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea; - terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, cât, "de atâtea ori mai mic"; - evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi înmulţirii cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia ● Probleme care se rezolvă cu ajutorul unei operaţii ● Elemente intuitive de geometrie, figuri geometrice: dreptunghi, pătrat, cerc, triunghi ● Măsurări folosind etaloane neconvenţionale (palma, cotul, pasul, prăjina etc.) ● Unităţi de măsură: - unităţi pentru lungime - metrul; - unităţi pentru capacitate - litrul; - unităţi pentru masă - kilogramul; - unităţi pentru timp - ora, ziua, săptămâna, luna, anul; - monede şi bancnote SUGESTII METODICE În cadrul acestui nivel, prin exerciţiile de adunare şi scădere repetată este învăţată tabla înmulţirii şi a împărţirii, precum şi toate metodele de calcul, începând de la întreg. Predarea este însoţită de jocuri şi întărită de demonstraţie cu material intuitiv. Tot acum, se exersează şi calculul mintal. Se introduc unităţile de măsură, la început cele non-standard, apoi cele standard, pentru lungime, capacitate, masă, timp şi bani, precum şi elementele de geometrie. Mai întâi copiii se familiarizează cu echipamentul folosit în geometrie: liniare, compase, apoi desenează triunghiuri, pătrate, cercuri, folosind echipamentul geometric şi învaţă despre conceptele acestea. NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii 2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizând limbajul matematic 4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Numere naturale: formare, clase (unităţi, mii, milioane), ordine, scriere, citire, comparare, ordonare ● Operaţii cu numere naturale - adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin; - terminologia specifică: termen, sumă, "cu atât mai mult", "cu atât mai puţin"; - înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali; - terminologia specifică: factor, produs, "de atâtea ori mai mare"; - înmulţirea unui număr cu 10, 100 şi 1000; - înmulţirea când unul dintre factori este o sumă (distributivitatea înmulţirii faţă de adunare, fără a folosi terminologia); - înmulţirea numerelor naturale când un factor are cel mult două cifre; - împărţirea la un număr de o cifră, diferit de zero; - împărţirea la 10, 100, 1000; - ordinea efectuării operaţiilor; - probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii ● Fracţii - noţiunea de fracţie, fracţii egale, reprezentări prin desene; - fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare; - compararea fracţiilor; - adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor ● Elemente intuitive de geometrie - figuri geometrice: punct, segment, poligon, unghi, drepte paralele, drepte perpendiculare; - patrulatere speciale: dreptunghi, romb, pătrat, paralelogram, trapez; - perimetrul, perimetrul dreptunghiului şi al pătratului; - aria, aria dreptunghiului şi a pătratului; - exerciţii de observare a unor obiecte cu formă de: cub, sferă, prisma, piramida, cilindru, con ● Unităţi de măsură - unităţi pentru lungime: metrul, multiplii şi submultiplii; - unităţi pentru capacitate: litrul, multiplii şi submultiplii; - unităţi pentru masă: kilogramul, multiplii şi submultiplii; - unităţi pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul, deceniul, secolul, mileniul; - monede şi bancnote SUGESTII METODICE Se reiau conţinuturile de la nivelul anterior şi se adaugă o serie de alte noutăţi. Se studiază formele geometrice solide, ca şi concepte. Copiii le desenează şi le confecţionează din carton, după măsurători. Un element deosebit de important este introducerea fracţiilor ca subdiviziuni ale întregului, intuitiv, prin desene, decupare, haşurare, colorare, apoi realizarea scrierii, citirii, comparării, adunării şi scăderii lor. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Elemente de matematică aplicată Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 7 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "CUNOŞTINŢE DESPRE OM ŞI MEDIU" Nivelele V - VI (Cls. III - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul de Cunoştinţe despre om şi mediu a fost realizat pornind de la înţelegerea unor fapte, realităţi şi fenomene din mediul imediat, familiar copiilor, precum şi trezirea curiozităţii copiilor cu deficienţă severă, profundă sau asociată. Programa are în vedere posibilităţile de înţelegere, conştientizare şi asimilare a cunoştinţelor referitoare la om şi mediul înconjurător de către copiii care fac parte din această categorie de deficienţă. Temele au fost selectate în aşa fel încât să asigure copiilor o informare corectă despre lumea înconjurătoare privind organizarea generală a plantelor şi animalelor, procesele cele mai importante care au loc în orizontul natural, sistemele de organe din corpul uman etc. Exemplele de activităţi de învăţare permit formarea la elevi a unor capacităţi de observare, identificare, localizare a unor fenomene naturale şi geografice de recunoaştere a plantelor, animalelor, de stabilire a unor corelaţii dintre organism şi mediu, cât şi a unor deprinderi de a folosi metode şi tehnici de lucru specifice în activitatea de cunoaştere. Astfel, elevii vor deveni capabili să recunoască organe şi sisteme de organe din corpul uman, să respecte reguli de igienă personală, să execute lucrări simple de întreţinere a unor plante de cultură, să participe activ la acţiuni de ocrotire şi conservare a mediului înconjurător, să demonstreze prin fapte sentimentele de dragoste şi grijă faţă de frumuseţile naturale. Cadrul didactic are libertatea de a căuta şi de a aplica metode adecvate, ţinând cont de particularităţile psihice şi individuale ale copiilor. OBIECTIVE CADRU NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu 2. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate 3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Meşteşuguri primordiale (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.) 2. Tipuri de locuinţe (grotă, colibă de lut, cort, casă) 3. Tipuri de cereale şi activităţi agricole de cultivare şi recoltare a acestora 4. Bobul de grâu şi pâinea 5. Caracteristicile plantelor şi condiţiile lor naturale de existenţă ● Factori şi condiţii necesare germinării seminţelor şi creşterii plantelor ● Relaţia "sol - plantă" ● Răspândirea plantelor în raport cu zona de climat şi relief 6. Părţile componente ale plantelor: rădăcina, tulpina, frunza, floarea, fructul 7. Regnul vegetal ● Talofite: bacterii, alge, ciuperci, licheni, muşchi ● Cormofite: feriga, coada calului 8. Familii reprezentative de plante ● Leguminoase: fasolea, trifoiul ● Rosacee: căpşunul, trandafirul ● Crucifere: rapiţa, traista ciobanului ● Composite: floarea-soarelui, muşeţelul, păpădia ● Plante textile: inul, bumbacul ● Solanacee - alcătuire: cartoful - tulpina subterană - tuberculul ● Liliacee: ghiocelul, laleaua, crinul, ceapa ● Cerealele: grâul, porumbul 9. Animale - abordarea evolutivă a zoologiei ● Protozoare: euglena, amibe ● Metazoare: celenterate ● Nevertebrate: spongieri, viermi, moluşte, artropode ● Vertebrate: peşti, amfibieni, reptile, păsări, mamifere 10. Legătura floră-faună 11. Roci ● Roci ce alcătuiesc formaţiuni muntoase caracteristice ● Tipuri de roci: magmatice, sedimentare, metamorfice ● Pietre preţioase şi semipreţioase SUGESTII METODICE În clasa a III-a, disciplina Cunoştinţe despre om şi mediu începe prin a aduce copiii în legătură directă cu reprezentanţii meseriilor "primordiale" (păstoritul, vânatul, pescuitul, tăiatul lemnelor etc.). Acest lucru constituie o adevărată învăţătură de viaţă pentru copii. Din acestea ei vor dobândi înţelegerea rădăcinilor culturii noastre occidentale, iar înrădăcinarea propriu-zisă, individuală, o vor simţi prin modulul de construcţie a casei. Aici este bine să se înceapă cu locuinţele popoarelor primitive (grotă, colibă de lut, cort etc.), înainte de a trata actuala casă de locuit. Se vorbeşte despre arhitecţi, zidari, dulgheri, tâmplari etc., totul culminând cu construcţia propriu-zisă a unui zid de casă, pe cât posibil. În clasa a IV-a bobul de grâu şi pâinea trebuie să preceadă istoriei Genezei, până în punctul în care omul trebuie să devină el însuşi activ cu Pământul. Se face cunoştinţă copiilor cu cele patru tipuri de cereale mai importante şi îi lăsăm, pe cât posibil, să îndeplinească toate activităţile pe care le împlineşte un ţăran de-a lungul anului. În final, copiii vor putea frământa aluatul şi coace pâinea. Mai departe, copiii vor descoperi caracteristicile diferitelor specii de plante, apoi de animale descoperind că omul are parte în sine de tot ceea ce găsim în aceste regnuri, însă ajutat de gândire se înalţă deasupra tuturor şi gândurile sale se ridică deasupra instinctelor şi performanţelor animale. Prin studiul rocilor (mineralogia) din clasa a VI-a copiii vor putea descoperi faptul că acestea sunt compuse din diferite elemente: cuarţ - întunecat, granular; mică - luminoasă sau întunecată, strălucitoare etc. Modul deosebit de formare a rocilor trebuie abordat şi el. Astfel, fiecare copil poate trăi şi simţi intens legătura puternică a omului cu mineralul, vegetalul şi animalul. NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice ştiinţelor despre om şi mediu 2. Dezvoltarea capacităţilor/abilităţilor de explorare/investigare şi experimentare a realităţii, folosind instrumente şi procedee adecvate 3. Dezvoltarea interesului şi formarea unei atitudini corecte faţă de mediul înconjurător CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Corpul omenesc - structura corpului omenesc 2. Aparatul digestiv ● Părţile aparatului digestiv ● Boli ale aparatului digestiv ● Igiena alimentaţiei. Probleme legate de proteine, hidraţi de carbon ● Metabolismul ● Efectul drogurilor asupra corpului şi psihicului uman ● Aspecte de mediu şi aspecte sociale legate de problema drogurilor 3. Aparatul ritmic (aparatul respirator şi aparatul circulator) ● Aparatul respirator şi respiraţia ● Boli ale aparatului respirator ● Sistemul cardiovascular şi circulaţia ● Boli ale aparatului circulator 5. Aparatul locomotor ● Muşchii - structura şi funcţia lor. Statutul special al muşchiului cardiac ● Mecanica musculară în legătură cu scheletul ● Membrele şi craniul în structurile lor diferite ● Centura scapulară - coaste - centura pelviană ca sistem osos inserat între polarităţile membre-craniu ale sistemului osos ● Coloana vertebrală ● Consideraţii statice şi mecanice ale scheletului braţului şi piciorului ● Deosebirea dintre mişcarea conştientă, intenţionată şi cea reflexă 5. Organele de simţ ● Funcţia şi structura ochiului uman ca "aparat optic", "camera foto" ● Funcţia transmiterii mecanice a sunetului în urechea umană 6. Îngrijirea corpului uman ● Importanţa vestimentaţiei. Diferenţa dintre lână, bumbac, fibre sintetice ● Plantele medicinale folosite de medicina populară şi efectul lor asupra organismului uman (muşeţelul, urzica, sunătoarea etc.) ● Reguli de igienă corporală 7. Biosfera - învelişul viu al Terrei 8. Ecosisteme naturale şi ecosisteme artificiale 9. Ferma biodinamică ● Lucrările solului ● Îngrăşarea organică corectă ● Rotaţia culturilor ● Reciclarea reziduurilor organice din fermă SUGESTII METODICE Începând cu clasa a VII-a se studiază omul, astfel încât trebuie să se expună ceea ce este clădit înăuntrul lui, din afară: mecanica sistemului osos, mecanica sistemului muscular etc. Acum se adună cunoştinţe, se creează baze pentru elevi. La studierea scheletului uman se face legătura cu ceea ce s-a discutat la mineralogie despre calcar. Copiii trebuie lăsaţi să observe oasele, să li se arate cum muşchii menţin articulaţiile legate. Ei acum înţeleg cum legile elaborate la fizică sunt active şi în om, mecanica şi dinamica mişcărilor sale. Urmează apoi cele trei domenii - hrănire, respiraţie şi necesar de căldură - aici fiind stimulatorii indicaţiile asupra animalelor. Problemele de sănătate şi de hrănire pot fi apropiate copiilor de această vârstă prin expuneri intuitive şi apropiate de viaţă. Studiul cunoştinţelor despre om şi mediu se încheie, la acest ciclu, prin studiul biosferei, a ecosistemelor şi a fermei biodinamice. Acum se vor trata problema solului, teoria îngrăşământului, succesiunea culturilor şi folosirea preparatelor biodinamice. O practică agricolă realizată acum extinde mult experienţele şi cunoştinţele copiilor. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Cunoştinţe despre om şi mediu Nivelele V - VI (Cls. III - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 8 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "ELEMENTE DE FIZICĂ/CHIMIE" Nivelele V - VI (Cls. VI - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Fizica/chimia se înscrie printre disciplinele fundamentale care, alături de celelalte obiecte de învăţământ, aduce o contribuţie însemnată la dezvoltarea şi pregătirea elevilor. Predarea fizicii/chimiei trebuie să se clădească exclusiv pe fenomene, numai din ele vom deduce, prin descriere, legităţile fără a introduce formule abstracte. De aceea, vom căuta să legăm toate fenomenele de om şi/sau de viaţa practică şi de domeniul de experienţă a elevilor. Elementele de fizică/chimie pot folosi, pe de o parte pentru educarea activităţii organelor senzoriale, prin exersarea capacităţii de observare şi pe de altă parte sunt foarte bune pentru a ascuţi capacitatea de gândire prin descrierea exact formulată a experienţelor. Cel mai important principiu metodic al orelor de predare este acela de a prelucra procesul învăţării cu elevii în trei paşi: observarea experienţelor; descrierea recapitulativă şi rezumarea fenomenelor, precum şi elaborarea legităţilor care se realizează în ziua următoare. Astfel, reuşim să trezim în elevi sentimentul important al aşteptării, al curiozităţii. Considerăm că programa de Fizică/chimie, prin conţinuturile sale, permite elevilor plăcerea multor experimente, reprezentând o cale de cunoaştere activă, prin acţiune directă, a lumii înconjurătoare. OBIECTIVE CADRU NIVELELE V, VI (Cls. VI - X) OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi utilizarea unor termeni şi noţiuni specifice fizicii/chimiei 2. Dezvoltarea capacităţii de explorare - investigare a realităţii şi de experimentare, prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate 3. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea lumii înconjurătoare CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII - FIZICĂ (niv. V-VI) 1. Fenomene acustice ● Sunetul şi zgomotul ● Calităţile sunetului, studiate la instrumentele muzicale (instrumente de percuţie, cu coarde, de suflat) ● Figurile Chladni ● Viteza sunetului în aer şi în alte medii 2. Fenomene optice ● Surse de lumină. Corpuri luminate. Corpuri transparente, translucide şi corpuri opace ● Raza de lumină. Fasciculul de lumină ● Umbra şi penumbra ● Culori. Culori complementare ● Propagarea luminii ● Oglinzi plane. Oglinzi sferice ● Lentila. Instrumente optice 3. Fenomene termice ● Încălzire - răcire ● Evaporare. Condensare. Fierbere. Topire. Solidificare ● Dilatare - Contracţie ● Termometrul 4. Fenomene elementare de electrostatică ● Electrizarea corpurilor prin frecare, contact şi influenţă ● Interacţiunea corpurilor electrizate ● Fenomene electrice în atmosferă 5. Fenomene elementare magnetice ● Exemple privind magnetizarea şi demagnetizarea corpurilor ● Magneţi naturali şi magneţi artificiali. Polii unui magnet ● Busola. Magnetismul terestru 6. Fenomene mecanice ● Mişcarea mecanică. Deplasarea ● Deformarea corpurilor. Greutatea corpurilor ● Mecanisme simple: foarfecele, ranga, balanţa, roaba ● Pârghia, scripetele fix, scripetele mobil, planul înclinat 7. Fenomene electrice şi magnetice ● Curentul electric ● Circuite electrice. Componentele unui circuit electric simplu ● Legarea becurilor în serie şi în paralel ● Efectele curentului electric ● Câmp magnetic ● Pericolele curentului electric CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII - CHIMIE (niv. V-VI) 1. Stări de agregare ale substanţei ● Materie. Corp. Substanţă ● Stări de agregare ale substanţelor ● Transformări de stare: fierbere, evaporare, condensare, topire, solidificare 2. Arderea ● Arderea - fenomen prin care substanţele suferă o transformare ● Compuşii rezultaţi în urma arderii ● Arderea lichidelor inflamabile 3. Aerul ● Compoziţia, proprietăţi fizico-chimice ale aerului ● Importanţa aerului. Importanţa biologică a oxigenului ● Poluarea aerului. Măsuri de prevenire a poluării aerului 4. Apa ● Proprietăţile apei. Apa în natură (apa potabilă, apa minerală, apa distilată) ● Circuitul apei în natură. Importanţa apei ● Poluarea apei. Măsuri pentru combaterea poluării apei 5. Soluţii apoase ● Amestecuri omogene şi neomogene ● Dizolvarea în apă a unor substanţe solide, lichide 6. Metale. Aliaje ● Metale mai importante. Proprietăţi. Întrebuinţări ● Aliaje mai importante ● Protecţia împotriva coroziunii metalelor 7. Materii prime şi importanţa lor ● Sarea. Proprietăţi. Întrebuinţări ● Cărbuni naturali şi artificiali ● Calcarul ● Varul ● Nisipul ● Petrolul ● Gazul metan 8. Produse chimice mai importante pentru industrie, agricultură şi viaţă ● Vitaminele: A, D, E, K, B1, B12, C, P ● Zaharide, grăsimi, proteine ● Îngrăşămintele chimice ● Săpunul şi detergenţii: - noţiuni de igienă - prepararea săpunului în gospodărie ● Scoaterea petelor: - reguli pentru înlăturarea petelor - recunoaşterea naturii petelor - substanţe chimice utilizate la scoaterea petelor ● Amidonul. Celuloza SUGESTII METODICE Studiul fizicii începe cu acustica (lumea sunetelor), apoi urmează optica, teoria căldurii, electrostatica, magnetismul, mecanica şi în final electricitatea, toate acestea urmând cursul firesc de dezvoltare a copiilor/elevilor. În ceea ce priveşte studiul chimiei, aceasta se bazează pe studiul proceselor chimice. Foarte important este că procesele fundamentale din chimie sunt arderea şi dizolvarea în apă. Astfel, studiul chimiei se începe cu arderea diferitelor materiale, cum ar fi: lemnul, diferite părţi ale plantelor, diferite materiale textile, diferite sortimente de cărbuni etc. Copiii/elevii vor fi tot timpul antrenaţi în realizarea de experienţe pentru a descoperi diferitele fenomene fizice şi procese chimice. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Elemente de fizică/chimie Nivelele V - VI (Cls. VI - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 9 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "RELIGIE CULTUL ORTODOX" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Religie a fost concepută ţinându-se cont de particularităţile psihointelectuale ale elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate. Considerăm că în programa propusă au fost introduse teme şi activităţi accesibile care să ofere posibilitatea cadrului didactic de a respecta ritmul copilului şi de a alege activităţile în funcţie de potenţialul acestuia. Dacă unele conţinuturi pot părea uşor exagerate în raport cu vârsta elevilor, trebuie să ţinem seama că prezenta programă este un document şcolar destinat în primul rând profesorilor, la îndemâna cărora stau modalităţi variate de abordare a lecţiilor în vederea realizării obiectivelor propuse. Fiecare domeniu din programă are importanţa sa bine determinată astfel încât, la sfârşitul nivelului VI, elevul să poată avea un cumul de cunoştinţe şi deprinderi religioase bine formate. Conţinuturile prezentei programe au fost preluate din programa analitică pentru disciplina Religie, cultul ortodox, aprobat în şedinţa Sfântului Sinod din data de 16 iunie 1999. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană 3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral 4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Noţiuni de Catehism ● Vechiul Testament ● Noul Testament ● Noţiuni de Morală Creştină NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană 3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral 4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Noţiuni de Catehism ● Noţiuni de Morală creştină ● Istoria Bisericii Universale ● Spiritualitate şi misiune NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu 2. Cunoaşterea şi folosirea adecvată a limbajului religios în viaţa cotidiană 3. Formarea virtuţilor creştine şi cultivarea comportamentului religios - moral 4. Educarea atitudinilor de acceptare, înţelegere şi respect faţă de alte credinţe şi convingeri CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Noţiuni de Catehism ● Noţiuni de Morală creştină ● Istoria Bisericii Ortodoxe Creştine ● Spiritualitate şi misiune LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Religie - cultul ortodox Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 10 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "GEOGRAFIE ŞI ISTORIE LOCALĂ" Nivelul V (Cls. a IV-

  1. a)Învăţământ special NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina de Geografie şi istorie locală presupune studiul domeniului istoriei şi al geografiei României, abordabile la vârsta de 10-11 ani, corespunzătoare clasei a IV-a de şcolarizare. Această disciplină sa născut din necesitatea de a corela interdisciplinar cele două domenii - istoria şi geografia. Ele nu se pot încă diferenţia prea bine ca discipline la această clasă, întrucât obiectivul general este acela de a dobândi noţiuni, cunoştinţe şi capacităţi elementare referitoare la cadrul geografic şi socio-istoric în care trăieşte copilul. Astfel, se porneşte în mod treptat de la mediul apropiat, concret, cunoscut din proprie experienţă pentru ca, în clasele următoare, să se poată extinde privirea către spaţiul geografic, respectiv timpul istoric al omenirii. Programa de Geografie şi istorie locală orientează activitatea de învăţare înspre formarea capacităţilor de înţelegere a faptelor şi fenomenelor caracteristice mediului geografic înconjurător, în procesul dezvoltării sale istorice, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Accentul cade pe formarea deprinderilor de investigare şi orientare, prin activităţi de învăţare, care au ca punct de pornire contactul direct cu faptul studiat - descoperirea. Conţinuturile programei sunt structurate într-un mod care permite delimitarea clară a elementelor specifice istoriei de cele ale geografiei, dar în acelaşi timp oferă libertate cadrului didactic în decizia sa de a alege modul în care le parcurge. Prin parcurgerea programei, alternativa educaţională de Pedagogie Curativă urmăreşte stabilirea unui echilibru între studiul elementelor istoriei şi geografiei locale şi celei naţionale, astfel încât să răspundă în mod concret cerinţelor de vârstă ale elevilor, pentru crearea unui mod de raportare optim la acestea în studiul ulterior al acestor materii. OBIECTIVE CADRU NIVELUL V (cls. a IV-
  2. a)OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic şi a timpului istoric 2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic şi istoric pe baza observării şi descrierii diverselor surse geografice şi istorice 3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specifice geografiei şi istoriei 4. Interpretarea faptelor şi a proceselor istorice 5. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru mediul înconjurător CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Orientarea în orizontul apropiat ● Locul geografic, linia orizontului ● Poziţia soarelui în momentele principale ale zilei ● Punctele cardinale ● Orientarea în teren, metode de orientare ● Drumul de acasă la şcoală (reprezentare prin desen) 2. Reprezentarea suprafeţei terestre ● Planul clasei, al camerei, al şcolii ● Planul localităţii (sau al cartierului) ● Dezvoltarea în timp a localităţii ● Harta judeţului sau a regiunii ● Harta României 3. Observarea cerului ● Mişcarea unor corpuri cereşti în timpul zilei sau al nopţii ● Elemente de meteorologie (temperatură, mişcarea aerului, precipitaţii, nori etc.) 4. Elemente ale cadrului natural ● Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii ● Apele de suprafaţă: ape curgătoare (râuri locale şi râuri importante ale ţării), ape stătătoare 5. Elemente de geografie umană ● Populaţia regiunii şi ocupaţii tradiţionale (agricultură, meşteşuguri, comerţ şi industrie) ● Dezvoltarea turismului local şi regional, obiective turistice importante ● Protecţia şi conservarea mediului înconjurător 6. Elemente de istorie locală ● Din istoria familiei ● Din istoria localităţii ● Legende, povestiri, întâmplări istorice semnificative ● Personalităţi din istoria localităţii ● Ocupaţii ale locuitorilor regiunii natale ● Manifestări culturale şi spirituale locale 7. Elemente de istoria naţională ● Personalităţi şi evenimente reprezentative (legende) LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Geografie şi istorie locală Nivelul V (Cls. a IV-
  3. a)Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 11 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "GEOGRAFIE" Nivelele V - VI (Cls. V - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE O sarcină esenţială a predării geografiei este aceea de a trezi în copil interesul faţă de lume. Prin considerarea elementului spaţial, o predare intuitivă a geografiei ajută copiilor în vederea unei anumite consolidări în sine. Ea are efect asupra formării morale şi trezeşte sentimente sociale, dirijând conştienţa asupra faptului că împărţim spaţiul terestru cu alţi oameni. Prezenta programă de Geografie urmăreşte trezirea interesului de a cunoaşte direct, de a investiga şi de a înţelege faptul geografic, precum şi importanţa prezervării unui mediu ambiant favorabil unei vieţi sănătoase şi echilibrate. Curriculum-ul de faţă este conceput astfel încât să nu îngrădească stilul cadrului didactic, să ofere acestuia libertate de alegere şi de organizare a unor activităţi de învăţare, considerate a fi cele mai adecvate potenţialului intelectual şi ritmului copilului cu deficienţă severă, profundă sau asociată. OBIECTIVE CADRU NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic 2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza observării şi descrierii diverselor surse geografice 3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei 4. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru mediul înconjurător CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Elemente de geografie fizică ● Forma şi dimensiunile pământului ● Sistemul solar. Constelaţii ● Globul geografic. Polii, paralelele, meridianele, emisferele ● Harta şi atlasul geografic ● Forme de relief ale uscatului ● Ape continentale: izvoare, râuri, lacuri, bălţi, mlaştini ● Clima caldă, temperată şi rece. Tipuri de climă în Europa 2. Europa ● Localitatea natală. Judeţul. Ţara ● Europa - aşezare geografică, vecini, suprafaţă, ţărmuri ● Polarităţi între Nord-Vest şi Sud-Est, Vest şi Est, Nord şi Sud 3. Geografia continentelor 4. Continentele lumii NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Perceperea şi reprezentarea spaţiului geografic 2. Relaţionarea elementelor de mediu geografic pe baza observării şi descrierii diverselor surse geografice 3. Cunoaşterea şi utilizarea unor elemente de limbaj specific geografiei 4. Dezvoltarea interesului şi a responsabilităţii pentru mediul înconjurător CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Elemente de geografie fizică ● Orientarea geografică. Coordonatele geografice ● Învelişurile geografice: litosferă, atmosferă, hidrosferă, biosferă 2. Geografia continentelor ● Populaţia şi aşezările umane ● Elemente de etnografie şi antropografie comparată ● Mari mişcări de populaţie ● Economia mondială ● Organizarea pe criterii geografice şi administrativ-teritoriale 3. Geografia României ● Aşezare geografică ● Cadru natural ● Populaţia şi aşezările ● Economia ● Probleme ecologice pe plan mondial şi naţional SUGESTII METODICE (niv. V-VI) În clasa a V-a, pentru a da copiilor/elevilor o imagine a întregului pământ, se vor aborda părţile pământului cu principalele masive muntoase şi cu oceanele, se vor discuta diversele zone climatice, curenţii marini şi mareele. Predarea geografiei este strâns legată de desen: hărţi, clădiri, peisaje, oameni, plante etc. Unele pot fi chiar şi modelate, ceea ce duce la solicitarea de a se raporta şi mai concret şi mai plin de viaţă de configurarea obiectului ales. Atunci când se studiază o anumită ţară, este important să se realizeze, împreună cu copiii/elevii, ceva caracteristic pentru ţara respectivă: un lucru de mână simplu, ceva artistic sau de artă decorativă etc. Astfel, se creează o legătură între viaţa copilului şi viaţa din lume. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Geografie Nivelele V - VI (Cls. V - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 12 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "ISTORIE" Nivelele V - VI (Cls. V - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Predarea istoriei în alternativa educaţională de pedagogie curativă respectă treptele de maturizare psihică, de la gândirea concretă, cauzală, la gândirea creatoare, ajungându-se astfel la formarea unei imagini asupra evoluţiei biografiei umanităţii. Atmosfera de înţelepciune şi dreptate a culturilor antice, crearea ordinelor cavalereşti, cu principiile lor, marile descoperiri geografice, războaiele purtate de diverse popoare, sunt povestite copiilor. Acestea constituie adevărate exemple de curaj, moralitate şi de ordine socială. Astfel, copilul simte fazele existenţei umane foarte puternic în interiorul lui. Secvenţele instructiv-educative vor fi stabilite, de către fiecare cadru didactic, în funcţie de nivelul de înţelegere al copiilor cu care lucrează, urmărind, pe cât posibil, înlăturarea barierelor de înţelegere a faptului istoric prin folosirea materialelor auxiliare ca: imagini, filme istorice, hărţi etc. Considerăm că în conceperea programei de Istorie s-a ţinut cont de particularităţile copilului cu deficienţă severă, profundă sau asociată şi de ritmul de dezvoltare al acestuia. OBIECTIVE CADRU NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive pentru înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric 2. Cunoaşterea modului de viaţă al oamenilor de-a lungul timpului, creaţiile culturilor şi civilizaţiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunităţilor umane 3. Încadrarea istoriei poporului român în istoria universală 4. Formarea priceperilor de a folosi harta istorică, reprezentarea spaţiului istoric CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Viaţa oamenilor şi societăţile primitive - epoca pietrei şi a metalelor ● Civilizaţii şi state în Orientul Antic: Mesopotamia, Babilon, Egipt, India, Persia ● Grecia Antică: culturi, războaie ● Roma Antică: expansiunea romană, societatea romană, Imperiul Roman, cultura romană, războaiele cu Dacia ● Marile migraţii: celţii, germanii şi tracii ● State feudale centralizate, din Europa Medievală NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive pentru înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric 2. Cunoaşterea modului de viaţă al oamenilor de-a lungul timpului, creaţiile culturilor şi civilizaţiilor în diferite perioade de dezvoltare a comunităţilor umane 3. Încadrarea istoriei poporului român în istoria universală 4. Formarea priceperilor de a folosi harta istorică, reprezentarea spaţiului istoric CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Marile descoperiri geografice şi urmările lor ● Reforme şi contrareforme - reforma în Germania, Franţa, Anglia ● Monarhiile absolutiste în Franţa, Imperiul Habsburgic, Prusia, Rusia ● Marea revoluţie franceză - primul Imperiu Francez, Napoleon Bonaparte ● Anul revoluţionar 1848 în Europa ● România - dacii şi românii, marii domnitori români ● Războiul de Independenţă a României ● Cele două conflagraţii mondiale şi urmările lor ● Democraţiile occidentale şi statele totalitare comuniste ● Cultura universală în epoca contemporană - învăţământul, artele, revoluţia tehnico-ştiinţifică SUGESTII METODICE (niv. V-VI) În clasa a V-a, pentru predarea vechilor popoare orientale, cadrul didactic trebuie să trăiască intens în dispoziţia şi atmosfera vechilor culturi, astfel încât să poată îmbrăca în descrieri cât mai imaginative relaţiile existente. La rândul lor, copiii/elevii trebuie să înţeleagă faptul că oamenii vechilor culturi au trăit şi au gândit la fel ca noi. Toate descrierile pentru această vârstă vor fi pătrunse de fantezii, pentru ca sentimentul şi puterile sensibile ale copiilor să poată participa activ. Începând cu clasa a VII-a, predarea istoriei trebuie pătrunsă de raporturile de cauzalitate. Populaţiile şi conducătorii lor vom fi descrise în aşa fel încât elevii să resimtă specificul diferit al fiecărui popor. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Istorie Nivelele V - VI (Cls. V - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 13 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "EDUCAŢIE PLASTICĂ" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Educaţia plastică are un rol important în dezvoltarea armonioasă a copilului. Ea reprezintă, pe tot parcursul şcolarităţii, una dintre căile de conducere a copilului către cunoaşterea lumii şi cunoaşterea de sine. Astfel, această activitate are în vedere cultivarea gustului pentru frumos, capacitatea de exprimare liberă, prin compoziţii plastice, a propriilor gânduri şi sentimente în legătură cu spaţiul perceput sau cu cel imaginar. Educaţia plastică, alături de abilitarea manuală şi de disciplinele tehnologice, contribuie la obţinerea motricităţii fine, exprimând o bună coordonare şi, prin aceasta, poate fi considerată un factor armonizator al fiinţei copilului pe mai multe planuri. Conţinuturile, obiectivele de referinţă şi activităţile de învăţare propuse în programă pot fi adaptate la particularităţile intelectuale şi fizice ale fiecărui elev în parte. Predarea acestei discipline necesită din partea cadrului didactic o documentare minimă obligatorie, cum ar fi: cunoaşterea limbajului plastic, cercul culorilor, reproduceri după opere de artă etc. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice 3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor 4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Materialele de lucru şi folosirea lor ● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică ● Grupele de culori - culori primare - culori secundare, obţinerea lor prin amestecul celor primare - tonuri ale culorilor primare - culori calde, culori reci, calitatea acestora ● Forme elaborate - suprafeţe realizate prin tehnica sugestivă a caracteristicilor de culoare aleasă - povestiri prin personificări ale culorilor - ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază ● Noţiuni elementare de compunere a spaţiului plastic SUGESTII METODICE Activităţile de educaţie plastică din clasele I şi a II-a contribuie la educarea simţurilor şi astfel la hrănirea percepţiilor afective. Povestirile despre culori introduc exerciţiile şi personifică culorile în caracterul şi interacţiunile lor. Se poate însoţi povestirea cu pictarea simultană pe foaia cadrului didactic, udă, lipită de tablă. Este o cale de a le furniza copiilor o îndrumare tehnică, în acelaşi timp cu povestirea propriu-zisă. Folosirea corectă a pensulei poate fi astfel vizualizată şi imitată de toţi copiii. Pe măsură ce au fost introduse o serie de elemente de culoare şi de combinaţii de culori primare şi secundare, se poate trece la picturi care ilustrează conţinutul narativ al basmelor sau fabulelor. Întotdeauna strădania este de a realiza figura din culoarea însăşi şi nu de a o identifica prin liniaritate sau prin folosirea stilului de grafică pictată. Culorile de apă folosite tind să accentueze această tehnică, deci nu va fi foarte greu să o inducem şi ne vor sluji în evitarea formelor naturaliste. Perceperea calităţii culorilor trebuie să fie întotdeauna linia directoare a picturii. NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice 3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor 4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Materialele de lucru şi folosirea lor ● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică ● Grupele de culori - tonuri ale culorilor secundare - nuanţe ale culorilor primare şi secundare - culori complementare ● Dominantă de culoare. Contrast de cantitate. Armonii cromatice ● Forme elaborate - suprafeţe realizate prin tehnica sugestivă a caracteristicilor de culoare aleasă - ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază ● Compoziţia echilibrată a spaţiului plastic SUGESTII METODICE Începând cu clasa a III-a povestirile despre culori sunt transformate în exerciţii de nuanţare a posibilităţilor de expresie a culorilor. Crearea impresiei de lumină sau de întuneric în aplicarea culorilor, crearea diferitelor nuanţări şi intensităţi de culoare, precum şi formarea pe hârtie a culorilor complementare din suprapunerea culorilor primare, sunt teme de studiat aparte cu elevii. Pe măsură ce au fost prelucrate o serie de elemente de culoare şi de combinaţii de culori primare şi secundare, se pot realiza picturi care ilustrează conţinutul narativ al lecţiilor, povestiri, legende şi mituri. Tehnicile deprinse în anii precedenţi vor sprijini cu folos strădania actuală de a ilustra, de a da imagine subiectelor studiate la ştiinţe sau personajelor din povestirile şi legendele audiate. Exerciţiile de acum conduc culorile spre forme care ilustrează figurat esenţa subiectului. Forma trebuie găsită prin culoare, iar culoarea dedusă din tema zilei. Astfel, un urs poate să se nască din fundalul realizat cu grijă, nu prea ud, în care culorile pădurii se îngemănează şi contribuie la naşterea din ele a formei caracteristice. În alt sens, ursul polar poate lua naştere din păstrarea foii albe intacte şi înconjurarea albului cu albastrul pal al gheţii, până ce rămâne sub forma animalului. Suprafeţe întinse de peisaj, păduri, diferiţi copaci, vor susţine aplicarea tehnicii studiate până acum. O variantă de lucru ar putea fi şi pictura pe foi colorate, care creează ele însele o atmosferă specifică şi cer o atenţie mărită în aplicarea nuanţelor potrivite. La început se caută mai mult reflectarea atmosferei povestirii, dar rând pe rând picturile pot deveni mai figurative, arătând forme de plante, animale sau figuri omeneşti. NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea structurilor şi conduitelor perceptiv-motrice de organizare şi orientare spaţială 2. Cunoaşterea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice 3. Recunoaşterea tipurilor de culori şi nonculori - obţinerea amestecurilor 4. Utilizarea materialelor şi a elementelor de limbaj plastic CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Materialele de lucru şi folosirea lor ● Spaţiul natural şi reprezentarea lui plastică ● Grupele de culori şi nonculori. Dominantă de culoare. Contrast de cantitate. Armonii cromatice ● Punctul şi linia şi rolul lor de semne plastice ● Forme elaborate - suprafeţe realizate urmărind jocul luminos-întunecat, echilibrul, proporţia, perspectiva, contrastul cald-rece - ilustrarea dispoziţiilor din natură - ilustrarea unor momente din povestirile orei de bază sau unor compoziţii libere ● Compoziţia echilibrată a spaţiului plastic SUGESTII METODICE Începând cu clasa a VII-a, disciplina educaţie plastică este legată mult de domeniul geografiei. Din punct de vedere tematic, fenomenele din natură sunt punctul central, la fel ca şi hărţile. Elementul sufletesc ce se poate vieţui în elementul culorii se uneşte la configurarea atentă a unei hărţi geografice cu o putere crescândă a raţiunii. Prin activitatea artistică, elevii însoţesc cu sentimentul cele învăţate în privinţa diversităţii configurării lumii. Pentru fenomenele din natură se preiau teme din domeniul atmosferei, procese ale vremii, cum ar fi de exemplu: o furtună, îngheţul, căldura etc. Dinamica ce se formează în natură, lupta dintre lumină şi întuneric sunt experimentate la această vârstă şi în propriul suflet. Ceea ce urcă şi coboară ca val în suflet poate fi obiectivat prin teme picturale. La acest nivel se utilizează toate tehnicile cu care copiii au fost familiarizaţi de-a lungul orelor de educaţie plastică. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Educaţie plastică Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 14 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "EDUCAŢIE MUZICALĂ" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice, dispune de valenţe formative multiple, vizând toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective, cât şi pe cele psihomotrice şi intelectuale. Scopul educaţiei muzicale constă în dezvoltarea sensibilităţii estetice a elevilor, a capacităţilor de receptare şi exprimare muzicală, prin activităţi practice vocale şi instrumentale. Un element deosebit de important în cadrul acestei discipline de învăţământ este armonia dintre gest şi faptă, precum şi dintre cuvânt şi faptă, ceea ce implică participarea integrală a copilului/elevului la acest tip de activităţi. Educaţia muzicală nu este privită doar ca o educaţie de specialitate, ci ca o educaţie care formează omul. Prin cântecele studiate vocal şi instrumental copilul trăieşte justa orientare a voinţei în activitatea sa. În primii ani de şcoală cântecele se învaţă exclusiv după auz şi îl vor ajuta pe copil să trăiască sunetele şi spaţiul sonor în mod liber, aşa cum este posibil în cântecele pentatonice. În clasele mai mari se face cunoştinţă cu sunete noi, intonând diferite cântece în tonalităţi majore, iar sunetele muzicale vor fi scrise şi citite, acordându-se o atenţie sporită duratelor muzicale. Astfel, educaţia muzicală se desfăşoară în două etape: etapa oral intuitivă (a prenotaţiei), în care muzica se învaţă exclusiv după auz, prin ascultare şi cântare, mişcare şi acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuţie şi etapa notaţiei (a scris-cititului muzical), în care cunoaşterea şi aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizează în mod conştient. Repertoriul clasei va conţine cântece accesibile, potrivite cu vârsta copiilor, bogate în conţinut, iar planificarea acestora va fi făcută în strânsă legătură cu tematica orei de bază. Cântecele studiate vocal vor fi redate şi instrumental. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 4. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală şi instrumentală 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin muzică (vocală şi instrumentală) 3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activităţile muzicale CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Cântarea vocală în colectiv (poziţia corporală, emisia naturală, dicţia, sincronizarea) ● Cântarea instrumentală - Jucării muzicale - Instrumente muzicale - flaut interval - Percuţie corporală - Cântarea cu acompaniament (flaut, liră) ● Elemente de limbaj muzical 1. Timbrul - Sunete din natură şi din mediul înconjurător - Sunete vocale şi instrumentale - Timbrul vocal (sunete calde, aspre, moi, stridente, liniştite, agitate) - Timbrul instrumental (flaut, tamburină, trianglu, clopoţei, xilofon, tobă mică) 2. Ritmul - Sunete lungi şi scurte - Pauzele (momente de tăcere în muzică) - Asocierea ritmului cu mişcarea - Acompaniament ritmic - Recunoaşterea auditivă a structurilor ritmice din cântece - Improvizaţia spontană colectivă 3. Melodia - Sunete înalte şi joase - Melodii pătrunse preponderent de trăirea cvintei - Asocierea mersului melodiei cu mişcări ale mâinilor 4. Interpretarea - Sunete care se aud tare - încet - Mişcarea pe muzică (liberă, ritmică) - Nuanţe: tare, potrivit, încet - Acompaniamentul ritmic cu jucării muzicale şi cu instrument mânuit de cadrul didactic 5. Elemente de cultură muzicală - Date despre cântece: titlul, autorul textului - Povestiri şi poveşti despre atmosfera cântecului - Audiţii muzicale (pe viu, fără înregistrări) 6. Sugestii pentru repertoriul de cântece - Cântece cu teme din basme, fabule - Cântece despre anotimpuri, cu teme din natură - Cântece din folclorul copiilor - Colinde SUGESTII METODICE Ora de Educaţie muzicală începe prin a se preciza schimbările din natură remarcate în ziua respectivă. Ritmul plin de viaţă, încadrat în măsuri de doi şi trei timpi va fi realizat în strânsă legătură cu textul cântecului pentru a nu frâna înainte de vreme capacitatea deosebită a copiilor de percepere a lumii. O deosebită importanţă se va acorda pauzelor, pentru a realiza imaginile dorite. Cântecele noi vor fi prezentate printr-o scurtă poveste. Învăţarea acestora se face după auz, prin imitaţie şi vor fi selectate ţinându-se cont şi de mesajul educativ al textului şi de valoarea lor din punct de vedere artistic. Se va urmări formarea unui repertoriu de bază, tematica fiind legată de viaţa plantelor, a animalelor, de sărbători şi de anotimpuri. Se va exersa mai ales cântatul la unison pentru a se omogeniza colectivul nou format. Alături de cântece sunt exersate şi diferite jocuri pentru a-l face pe copil să înţeleagă sensul cunoştinţelor. Apar diferite jocuri în cerc în care sunt exersate alergarea, diferiţi paşi şi sărituri ca şi orientarea pentru recunoaşterea diferitelor părţi ale corpului. Cântecelor pe o voce li se vor alătura cântece însoţite de acompaniament la flaut, dar cu o armonie liberă în vederea dezvoltării auzului muzical. Tot acum se introduce şi studiul la flaut (flautul interval). Studiul acestui instrument va fi cu multă grijă condus, însă în cadrul acestui nivel copiii doar vor învăţa cum se mânuieşte acest instrument, vor face improvizaţii şi simple exerciţii de emitere a sunetelor. NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală şi instrumentală 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin muzică (vocală şi instrumentală) 3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activităţile muzicale CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Cântarea vocală în colectiv (poziţia corporală, emisia naturală, dicţia, sincronizarea), pe grupe sau în canon ● Cântarea instrumentală - Jucării muzicale - Instrumente muzicale -flaut pentatonic - Percuţie corporală - Cântarea cu acompaniament (flaut, liră) ● Elemente de limbaj muzical 1. Timbrul - Sunete vocale şi instrumentale - Timbrul vocal - Timbrul instrumental (flaut, tamburină, trianglu, clopoţei, xilofon, tobă mică) 2. Ritmul - Asocierea ritmului cu mişcarea - Acompaniament ritmic - Recunoaşterea auditivă a structurilor ritmice din cântece - Improvizaţia spontană - Duratele muzicale: pătrime, optime, doime, notă întreagă - Pauzele muzicale corespunzătoare duratelor studiate - Combinaţii ritmice în măsura de doi timpi, trei timpi, patru timpi 3. Melodia - Melodii pătrunse preponderent de trăirea terţei, cvintei, cvartei, sextei - Portativul - Cheia sol - Formule melodice cu sunetele învăţate - Sunetele şi notele muzicale do1 - do2 - Legătura dintre text şi melodie (strofa şi refrenul) 4. Interpretarea - Mişcarea pe muzică (liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii, mişcarea de dans) - Nuanţe: tare, potrivit, încet - Tempo: repede-lent - Acompaniamentul ritmic cu jucării muzicale sau cu instrument mânuit de cadrul didactic 5. Elemente de cultură muzicală - Date despre cântece: titlul, autorul textului, compozitorul, tematica - Audiţii muzicale (pe viu, fără înregistrări) 6. Sugestii pentru repertoriul de cântece - Cântece cu teme din natură - Cântece despre anotimpuri, meserii, munca câmpului - Cântece religioase - Cântece populare - Colinde - Canon SUGESTII METODICE În predarea elementelor de bază ale scrierii notelor se vor folosi ca puncte de plecare cântecele învăţate în clasele anterioare. Fiecare sunet trebuie descoperit auditiv, intonat corect şi apoi transformat în culoare de către copil, ca primă formă de notare şi, în cele din urmă, transformat în notă muzicală şi scris pe portativ. Un alt element important acum este notarea duratelor muzicale, care se face în strânsă legătură cu fracţiile învăţate la matematică. Relaţia dintre duratele muzicale va fi studiată cu ajutorul exerciţiilor ritmice. Exerciţiile ritmice vor fi realizate cu instrumente de percuţie din dotare care reprezintă cel mai bine caracterul fiecărei durate. Sunt posibile mici teme de compoziţie ritmică, de exemplu, pe patru instrumente de percuţie. Cântecul studiat poate fi acum acompaniat (bătăi din palme) cu ritmul lui complementar. Exerciţiul trebuie să-i ajute pe elevi să facă legătura între melodie şi ritmul ei. Este important să afle de fiecare dată ce efect are asupra cântecului, ritmul adăugat. Tot acum se mai are în vedere perceperea auditivă şi înţelegerea terţei, cvintei, cvartei şi sextei, continuându-se studiul instrumentelor muzicale în paralel cu interpretarea vocală. În interpretarea vocală, ca punct de plecare rămâne cântatul pe o voce şi canon la două voci, dacă se poate. Cântecele vor avea tematica legată de muncă, meserii, obiceiuri, sărbători, anotimpuri. Fiecare cântec este preluat printr-o scurtă povestire despre compozitor sau despre tematica cântecului. Elevul poate fi şi dirijor, poate conduce cântând la un instrument. Se va continua şi studiul instrumentelor muzicale. Se vor exersa mai întâi cântece din două sunete, compuse de către cadrul didactic sau din folclorul copiilor. Apoi se va trece mai departe la cântece din trei sunete, din patru sunete ş.a.m.d.. La sfârşitul anului şcolar se pot face mici exerciţii în timpul cărora copiii să poată arată că degetele lor stăpânesc instrumentul. În cântarea alternativă, schimbul se va produce fluent, activitatea va începe în auz şi apoi va fi transferată în cânt. Elevii vor fi solicitaţi să compună cu ajutorul instrumentelor melodii scurte sub formă de întrebare-răspuns. Cântecele bine cunoscute vor fi cântate prin imitaţie la flautul pentatonic, dacă se poate. Începând cu clasa a VI-a în centrul atenţiei va sta familiarizarea elevilor cu expresivitatea minorului şi a majorului. Cu ajutorul jocului şi al cântecului popular, elevii vor face adevărate excursii în ţară, familiarizându-se cu expresivitatea majorului şi minorului modal. Pot fi abordate instrumentele muzicale, dansuri populare şi cântece specifice zonei folclorice. NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Receptarea elementelor de limbaj muzical în practica muzicală vocală şi instrumentală 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare prin muzică (vocală şi instrumentală) 3. Educarea şi stimularea interesului şi a dragostei pentru activităţile muzicale CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Cântarea vocală în colectiv, pe grupe, în canon pe două sau pe trei voci ● Cântarea instrumentală - Instrumente muzicale - flaut pentatonic, flaut diatonic - Cântarea cu acompaniament (flaut, liră etc.) ● Elemente de limbaj muzical 1. Timbrul - Timbrul vocal - Timbrul instrumental (flaut, chitară) 2. Ritmul - Acompaniament ritmic - Improvizaţia spontană - Duratele muzicale: pătrime, optime, doime, notă întreagă - Pauzele muzicale corespunzătoare duratelor studiate - Combinaţii ritmice în măsura de doi timpi, trei timpi, patru timpi 3. Melodia - Melodii pătrunse preponderent de trăirea septimei, octavei - Formule melodice cu sunetele învăţate - Sunetele şi notele muzicale do*1) - sol*2) 4. Interpretarea - Mişcarea pe muzică (liberă, ritmică, pe timpii măsurii, inspirată de caracterul muzicii, mişcarea de dans) - Nuanţe: tare, potrivit, încet - Tempo: repede-lent - Acompaniamentul ritmic cu instrument mânuit de cadrul didactic (chitară) 5. Elemente de cultură muzicală - Date despre cântece: titlul, autorul textului, compozitorul, tematica - Date din biografiile unor mari compozitori - Audiţii muzicale (pe viu, fără înregistrări) 6. Sugestii pentru repertoriul de cântece - Cântece din creaţia românească şi universală - Cântece religioase - Cântece populare - Colinde - Canon, pe voci - Menuet - Balade SUGESTII METODICE La acest nivel copiii se concentrează asupra sextei şi a octavei. Ei trebuie să simtă bucuria pe care le-o produce muzica şi să o savureze ca pe un scop în sine. Ca atare, vor lua contact direct cu opera "Flautul fermecat" de W. A. Mozart, ascultând fragmente din lucrare. Contactul cu marile perioade din istoria muzicii şi marii compozitori se va face prin intermediul lucrărilor muzicale. Vor fi selecţionate lucrări ce pot fi audiate cu clasa pentru a se familiariza cu stilul compozitorului. Dacă este posibil, se va interpreta un fragment dintr-o lucrare muzicală reprezentativă. Este momentul când elevii pot fi solicitaţi să cânte într-o formaţie de două instrumente, să interpreteze balade cu schimb de replici sau să fie solişti. Astfel, copiii sunt îndrumaţi spre admiraţia frumuseţii muzicii. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Educaţie muzicală Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 15 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "EURITMIE" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Euritmia este o artă a mişcării care exprimă prin gesturi şi forme specifice, de mişcare ale membrelor şi corpului, legităţile vorbirii şi muzicii. Transpunând în domeniu vizibil, euritmia este vorbire vizibilă şi muzică vizibilă. Prin gesturi şi mişcări ale membrelor superioare şi corpului sunt redate în principal sunetele vorbirii, stări sufleteşti, tonuri, intervale şi armonii muzicale. Prin formele coregrafice parcurse individual sau configurate în grup, apar elementele formale, conţinuturile ideatice, sensurile şi structurile ce stau la baza creaţiilor poetice sau a compoziţiilor muzicale. Vorbirea şi muzica impresionează nemijlocit omul. Atunci când legităţile lor sunt transpuse şi se exprimă prin formele de mişcare ale corpului omenesc, ele acţionează nemijlocit, formator şi configurator asupra constituţiei omeneşti. Prezentul curriculum de Euritmie cuprinde obiective care sunt centrate pe formarea de capacităţi şi atitudini esenţiale în formarea personalităţii. Parcursurile de învăţare oferite elevilor cu deficienţe grave, profunde sau asociate asigură continuitate în progresul copilului/elevului de la un nivel la altul. Propunerile privind textele poetice şi piesele muzicale sunt orientative. Repertoriul poate fi modificat şi extins atâta vreme cât el pune în practică obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă specifice fiecărui nivel. În predarea euritmiei este necesară prezenţa unui corepetitor. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie poetică 2. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie muzicală 3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Mişcări pentru redarea prin imitaţie a gesturilor euritmice vocalice şi consonantice ● Mişcări corporale pentru realizarea unor ţinute care redau "prezenţa", "verticalitatea", trăsăturile unor personaje din basme sau fabule ● Mişcări de redare a ritmurilor prin bătaie din palme sau păşire ● Basme, fabule, piese versificate tematizate ca subiecte pentru a fi exprimate euritmic ● Parcurgerea în mers a unor trasee în linie dreaptă, curbă, în cerc, în spirală, în linie şerpuită ● Intervalul muzical de cvintă ● Motive muzicale pentatonice Propuneri pentru texte poetice: ● Otilia Cazimir - "Poezii" ● Vasile Alecsandri - "Pasteluri" ● Petre Ispirescu - "Basme" ● Fraţii Grimm - "Basme" ● Grigore Alexandrescu - "Fabule" ● Emil Gârleanu - "Povestiri despre animale" Propuneri pentru piese muzicale: ● Improvizaţii muzicale reprezentative pentru diferitele tipuri de păşire ● Cântece pentru copii din folclorul românesc sau al altor popoare ("Alunelu", "Vine, vine primăvara!" etc.) ● Kunstler - "Ploaia" ● C. Runecke - "Lento" SUGESTII METODICE Lucrul cu copiii/elevii se desfăşoară în cea mai mare parte a timpului în formaţia de cerc. Gesturile şi mişcările euritmice vor fi învăţate de copii/elevi prin imitarea mişcărilor cadrului didactic. Lecţia se desfăşoară, în principal, în atmosfera specifică a basmului, iar formele de mişcare şi gesturile sunt adecvate caracterului imaginativ al acestuia. În cadrul lecţiei se utilizează texte poetice despre anotimpuri, fabule şi povestiri versificate despre animale. Piesele muzicale pentatonice vor fi integrate în contextul unitar al lecţiei, ca suport pentru părţile ritmice sau de sine stătătoare, în vederea redării mişcării euritmice a intervalului muzical de cvintă. NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie poetică 2. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie muzicală 3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Ritmurile: iamb, troheu, anapest şi dactil ● Parcurgerea, în mers, în linie dreaptă sau frântă, în formă de spirală, de curbă dublă, de lemniscată ● Parcurgerea, în mers, a figurilor geometrice: cerc, triunghi, pătrat, pentagon stelat ● Mişcări euritmice pentru vocale, consoane, intervale muzicale ● Euritmizarea unor texte poetice aparţinând culturilor româneşti şi antice Propuneri pentru textele poetice Mihai Eminescu - "Poezii" Vasile Alecsandri - "Poezii" George Coşbuc - "Antologie sanscrită" George Agenor Crişan - "Drumul tăcerii" Eugeniu Speranţia - "Poezii" Rudolf Steiner - "Sunetul clopotelor" Propuneri pentru textele muzicale B. Bartok - "Menuet" L. Mozart - "Poloneza" G. Handel - "Gavotă" J. Haydn - "Allegro" P. I. Ceaikovski - "Polka" D. Kabaleski - "Variaţiuni" L. v Beethoven - "Bagatelle" SUGESTII METODICE La acest nivel, se va trece treptat de la lucrul în formaţie de cerc, la lucrul în formaţie frontală, în grupe mici, pe perechi şi individual. Se va lucra cu grupe mici, folosindu-se figurile geometrice simple triunghiul şi pătratul. Pentru lucrul cu grupe mari se vor folosi forme mari, circulare, şerpuitoare şi cu intersecţie (lemniscata). În ceea ce priveşte euritmizarea tonurilor şi intervalelor muzicale, aceasta se face în poziţia "stând". Exerciţiile euritmice cu bagheta de cupru se vor exersa cu atenţie, cât mai exact. NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie poetică 2. Dezvoltarea personalităţii prin euritmie muzicală 3. Formarea unei imagini interioare coerente cu privire la propria dezvoltare CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII ● Euritmizarea unor texte poetice umoristice ● Euritmizarea unor fragmente din balade ● Euritmizarea intervalelor muzicale: cvinta, terţa, octava Propuneri pentru textele poetice Vasile Voiculescu - "Poezii" Ştefan Augustin Doinaş - "Atlas de sunete fundamentale" Agenor Crişan - "Drumul tăcerii" Rudolf Steiner - "Texte pentru euritmie" Propuneri pentru piese muzicale P. I. Ceaikovski - "Micul călăreţ" R. Schumann - "Călăreţul sălbatic", "Cântec de vânătoare" G. Ph. Telemann - "Fantezie" L. v Beethoven - "Rondo" M. Reger - "Vânătoarea" W. A. Mozart - "Marş turcesc" SUGESTII METODICE Începând cu clasa a VII-a se va acorda o atenţie deosebită în ceea ce priveşte exactitatea parcurgerii formelor spaţiale simetrice şi a executării exerciţiilor cu bagheta de cupru. Astfel, se va urmări realizarea unei participări angajate şi plină de expresie prin accentuarea caracterelor şi dispoziţiilor sufleteşti ce se regăsesc în textele poetice prelucrate. Piesele muzicale se vor alege, cu preponderenţă, din perioada clasică. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Euritmie Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 16 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI ACTIVITĂŢI SPORTIVE" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul şcolar de Educaţie fizică şi activităţi sportive propus la ciclul primar pentru şcolile, grupele/clasele de copii/elevi cu deficienţă severă, profundă sau asociată a rezultat din necesitatea diversificării ofertei educaţionale, care să permită forme de activitate la care să participe toţi copiii/elevii. Curriculum-ul de faţă reflectă concepţia după care aceşti copii/elevi sunt ajutaţi, în dezvoltarea complexă a personalităţii lor, de a fi capabili să devină persoane autonome la vârstă matură, să nu aibă nevoie permanentă de membrii familiei şi să se integreze eficient. Prin obiectivele stabilite, sunt urmărite corectarea deficienţelor individului, motricitatea, starea de sănătate şi menţinerea echilibrului dintre acestea. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor şi formarea deprinderilor igienico-sanitare se va realiza printr-o activitate permanentă în cadrul activităţilor organizate pe tot parcursul claselor I-X. Dezvoltarea capacităţilor psihomotrice au un rol dominant alături de dezvoltarea fizică armonioasă şi educarea unor trăsături pozitive de comportament. Programa acordă importanţă deosebită jocurilor de mişcare care trebuie să fie organizate la toate activităţile de educaţie fizică, legate de tematica activităţii şi aplicarea practică a celor învăţate în jocurile alese. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor 2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calităţilor motrice de bază 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare 4. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor 2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calităţilor motrice de bază 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare 4. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor/elevilor 2. Parcurgerea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului prin dezvoltarea calităţilor motrice de bază 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare 4. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, prin conştientizarea şi respectarea sistemului de reguli acceptate CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII (niv. IV-VI) 1. Elemente de organizare a activităţii practice sportive ● Formaţii de adunare (în linie pe un rând/pe două rânduri) ● Formaţii de deplasare în coloană câte unul şi câte doi ● Poziţiile de drepţi şi pe loc repaus ● Întoarceri la dreapta/stânga de pe loc ● Pornire şi oprire din mers ● Formarea şi strângerea coloanei de gimnastică 2. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase ● Postura corectă în poziţii şi acţiuni motrice variate ● Poziţiile de bază: stând, stând depărtat, stând ghemuit, pe genunchi, şezând, culcat ● Poziţii şi mişcări specifice segmentelor corpului: cap-gât, braţe, picioare, trunchi ● Complexe de dezvoltare fizică cu/fără obiecte portative ● Exerciţii corective pentru atitudini deficiente (cu/fără obiecte de sprijin) ● Educarea actului respirator, reglarea respiraţiei în efort 3. Calităţi motrice de bază ● Viteza (viteză de reacţie la stimuli vizuali, auditivi şi tactili, viteză de execuţie în acţiuni motrice complexe, viteză de deplasare) ● Îndemânarea (coordonarea acţiunilor motrice în acţiunile segmentelor corpului, în manevrarea de obiecte, în relaţiile motrice de colaborare cu partenerii) ● Rezistenţa (rezistenţă generală la eforturi aerobe, rezistenţă musculară locală) ● Forţa (exerciţii dinamice segmentare, cu învingerea greutăţii propriului corp) ● Mobilitate şi stabilitate articulară 4. Deprinderi motrice de bază ● Mers şi variante de mers (pe vârfuri, pe călcâie, ghemuit, cu ridicarea coapsei la piept, mers cu schimbarea direcţiei de deplasare, mers cu purtare de obiecte) ● Alergare şi variante de alergare (alergare şerpuită, alergare cu pendularea gambei înapoi, alergare laterală cu pas adăugat, alergare cu diferite sarcini: opriri, ocoliri, întoarceri, alergare cu accelerare, alergare cu transport de obiecte) ● Săritură (sărituri în adâncime de pe suprafeţe înălţate, săritură cu desprindere de pe un picior şi de pe ambele picioare, sărituri cu deplasare: înainte, înapoi, săritura la coardă, săritura în lungime de pe loc, pasul săltat) ● Aruncare şi prindere de pe loc şi din deplasare (aruncări lansate, azvârlire, aruncare la ţintă, aruncare la distanţă, aruncare la partener, prinderi în sus, prinderi în podea, prinderi cu două mâini) 5. Deprinderi motrice utilitar-aplicative ● Echilibrul (deplasări în echilibru pe suprafeţe înguste şi înălţate, deplasări în echilibru cu purtare şi păşire peste obstacole) ● Târâre (târâre joasă şi laterală, târâre pe sub obstacole cu/fără obiecte) ● Căţărare (căţărare pe scară fixă şi pe banca înclinată) ● Escaladare (escaladare cu apucare, sprijin şi păşire peste obstacol) ● Tracţiune (pe perechi) ● Împingere (împingerea de obiecte, individual şi pe perechi, împingere reciprocă între parteneri, cu/fără obiecte, împingeri reciproce din şezând spate în spate) ● Transport (transport de obiecte) LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Educaţie fizică şi activităţi sportive Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 17 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "ABILITARE MANUALĂ" Nivelele IV - V (Cls. I - IV) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina Abilitare manuală urmăreşte stimularea forţelor care dezvoltă o inteligenţă vie şi sănătoasă şi duce la maturizarea personalităţii copilului/elevului. Relaţia dintre domeniul capului şi al membrelor este spaţiul afectiv al sentimentului. Aici se face posibilă pe de o parte, perceperea senzorială a materialelor şi a proceselor, care creează o viaţă diferenţiată a simţirii, iar pe de alta, experienţa estetico-artistică, ce transformă acele sentimente în baza judecăţii sănătoase. Activităţile manuale trebuie integrate în întregul curriculum şi nu separate de conţinuturile şi scopurile diferitelor discipline de învăţământ. Astfel, fiecare activitate manuală trebuie trăită în context şi legată de componentele de viaţă. În cadrul activităţilor de abilitare manuală, copiii/elevii îşi dezvoltă spiritul de observaţie şi învaţă să reproducă ceea ce văd sau simt. Ei îşi dezvoltă o mai bună coordonare şi îşi îmbunătăţesc motricitatea fină prin modelaj, îndoire, înşiruire, rupere, legare etc. În elaborarea programei de Abilitare manuală s-au avut în vedere următoarele aspecte: ● dezvoltarea abilităţii de lucru cu diferite materiale şi cu instrumentele/uneltele adecvate; ● însuşirea unor tehnici de lucru (pliere, tăiere, asamblare, lipire etc.); ● formarea priceperilor şi însuşirea cunoştinţelor pentru realizarea de lucrări gospodăreşti şi de grădinărit; ● realizarea unor produse de utilitate practică; ● stimularea copiilor pentru folosirea simţurilor, pentru dobândirea siguranţei şi a independenţei în acţiunile proprii; ● educarea comportamentului social prin lucrări colective şi de întrajutorare în lucru; ● dezvoltarea simţului artistic; ● educarea respectului pentru natură; ● cultivarea respectului pentru muncă; ● pregătirea pentru viaţa profesională. OBIECTIVE CADRU NIVELUL IV OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Însuşirea mişcărilor fundamentale de lucru cu scopul utilizării diverselor materiale şi instrumente 2. Manipularea diverselor instrumente şi materiale de lucru în vederea confecţionării unor produse simple şi utile 3. Asumarea responsabilităţilor pentru activităţile practice realizate şi pentru protejarea mediului înconjurător NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Însuşirea mişcărilor fundamentale de lucru cu scopul utilizării diverselor materiale şi instrumente 2. Manipularea diverselor instrumente şi materiale de lucru în vederea confecţionării unor produse simple şi utile 3. Asumarea responsabilităţilor pentru activităţile practice realizate şi pentru protejarea mediului înconjurător CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII (niv. IV-V) 1. Lucrări din materiale din natură (fructe uscate, coji de fructe, frunze, petale, flori, ghinde, conuri, castane, seminţe, paie, crengi, scoarţe de arbori, rădăcini, pietre, nisip, scoici etc) ● Colaje tematice ● Obiecte decorative ● Felicitări tematice ● Mărţişoare ● Tablouri tematice 2. Lucrări din fire de lână şi material textil ● Obiecte decorative ● Tablouri tematice ● Păpuşi şi marionete ● Covoraşe ● Săculeţe ● Tricotaje 3. Lucrări din hârtie ● Colaje ● Măşti pentru Carnaval ● Teme realizate prin tehnica Origami ● Rame foto ● Felicitări tematice ● Tablouri tematice ● Ornamente pentru pomul de iarnă 4. Modelaj (plastilină, ceară, aluat) ● Obiecte decorative ● Mărţişoare ● Figurine (animale, plante, forme de relief, litere, cifre etc) 5. Activităţi gospodăreşti 6. Activităţi de grădinărit 7. Activităţi de îngrijire a animalelor SUGESTII METODICE (niv. IV-V) În clasa întâi orele de abilitare manuală încep cu învăţarea mânuirii instrumentelor şi a materialelor de lucru specifice. Prima acţiune a copiilor/elevilor în cadrul acestei discipline este lucrul cu firul de lână. Acesta poate începe printr-o poveste despre un loc deosebit de unde vin sau se duc firele şi prin câteva versuri pentru însoţirea activităţilor. Toarcerea firului de lână, realizarea de fire răsucite, împletiturile simple pe degete, urmate de realizarea de bucle şi noduri, umplerea cu lână a figurinelor sau realizarea de tablouri tematice cu lână fac doar o parte obiectul activităţilor de abilitare manuală. La învăţarea tricotatului se poate introduce gestul de punere a ochiurilor printr-o poveste sau un vers semnificativ, care-l poate ajuta pe copil atunci când lucrează singur. O altă activitate, croşetatul, pune accent pe o singură mână în loc de două. Echilibrul este diferit, deşi ambele mâini sunt ocupate. Este nevoie de o concentrare nouă, mai intensă. Aceasta este o altă activitate ritmică, repetitivă cu mâinile, care întăreşte voinţa şi aduce limpezime în gândire. Învăţarea cusutului este o altă activitate importantă care necesită multă răbdare şi mai ales multă atenţie. În funcţie de posibilităţile fizice ale copiilor se pot realiza diferite obiecte (şerveţele, semne de carte sau doar simple exerciţii de coasere pe o bucată mare de etamină). Este potrivit să se înceapă cu o lucrare mai mare, care să le ofere copiilor posibilitatea coaserii pe o perioadă mai lungă de timp. Lucrările realizate cu materiale din natură, lucrările din hârtie, modelajul în ceară, activităţile gospodăreşti, precum şi cele de grădinărit sunt o altă categorie de activităţi realizate în cadrul disciplinei de abilitare manuală. În alegerea tematicii se are foarte mult în vedere anotimpul, sărbătorile de peste an, evenimentele deosebite care au loc în şcoală (carnaval, expoziţii etc.). Pentru desfăşurarea orelor se poate folosi un vers, în care se regăseşte ideea de semnificaţie a mâinilor şi a muncii. La sfârşitul orelor se poate spune o poveste, pentru a linişti clasa şi a încheia cu sens activitatea de creaţie. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Abilitare manuală Nivelele IV - V (Cls. I - IV) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 18 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "ACTIVITĂŢI DE PRE-PROFESIONALIZARE/MEŞTEŞUGURI" Nivelele V - VI (Cls. V - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina Activităţi de preprofesionalizare/meşteşuguri pregăteşte copilul/elevul cu deficienţă, în timp, în vederea dobândirii unor abilităţi practice necesare pentru a trece treptat în activitatea de profesionalizare, permiţând astfel orientarea profesională şi inserţia socială a tinerilor absolvenţi. Acum, activităţile devin mai complexe, necesită mai multă atenţie şi precizie, iar cel mai important pentru elevi este exemplul personal, experimentarea de către cadrul didactic a tuturor lucrărilor pentru a întări convingerea copilului că ceea ce urmează să facă este practic, util şi poate fi realizat. În elaborarea curriculum-ului s-au fost avut în vedere următoarele aspecte: ● dezvoltarea abilităţii de lucru cu diferite materiale şi cu instrumentele/uneltele adecvate; ● însuşirea unor tehnici de lucru; ● formarea priceperilor şi însuşirea cunoştinţelor pentru realizarea de lucrări gospodăreşti şi de grădinărit; ● realizarea unor produse de utilitate practică; ● stimularea copiilor pentru folosirea simţurilor, pentru dobândirea siguranţei şi a independenţei în acţiunile proprii; ● educarea comportamentului social prin lucrări colective şi de întrajutorare în lucru; ● cultivarea respectului pentru muncă; ● pregătirea pentru viaţa profesională. OBIECTIVE CADRU NIVELUL V OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Manipularea diverselor materiale şi instrumente de lucru 2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse practice şi utile 3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în grup şi asumarea responsabilităţilor pentru activităţile realizate 4. Diversificarea modalităţilor de rezolvare a situaţiilor practice şi de viaţă CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 8. Lucrări din materiale din natură (fructe uscate, coji de fructe, frunze, petale, flori, ghinde, conuri, castane, seminţe, paie, crengi, scoarţe de arbori, rădăcini, pietre, nisip, scoici etc.) ● Colaje tematice ● Obiecte decorative ● Felicitări tematice ● Mărţişoare ● Tablouri tematice 9. Lucrări din fire de lână şi material textil ● Obiecte decorative ● Tablouri tematice ● Păpuşi şi marionete ● Covoraşe ● Săculeţe ● Tricotaje 10. Lucrări din hârtie ● Colaje ● Măşti pentru Carnaval ● Teme realizate prin tehnica Origami ● Rame foto ● Felicitări tematice ● Tablouri tematice ● Ornamente pentru pomul de iarnă 11. Modelaj (ceară, lut) ● Obiecte decorative ● Mărţişoare ● Figurine (animale, plante, forme de relief etc) 12. Cusut, tricotat ● Obiecte decorative (şerveţele, fulare etc.) 13. Activităţi gospodăreşti 14. Activităţi de grădinărit 15. Activităţi de îngrijire a animalelor NIVELUL VI OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Manipularea diverselor materiale şi instrumente de lucru 2. Confecţionarea şi evaluarea unor produse practice şi utile 3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în grup şi asumarea responsabilităţilor pentru activităţile realizate 4. Diversificarea modalităţilor de rezolvare a situaţiilor practice şi de viaţă CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Lucrări din materiale din natură, fire de lână, material textil, hârtie, ceară, lut ● Obiecte realizate în funcţie de anotimpuri, sărbători şi evenimente (măşti pentru Carnaval, felicitări tematice, ornamente pentru pomul de iarnă, mărţişoare etc.) ● Obiecte de uz personal (suport pentru creioane, cutii de diferite forme şi mărimi etc.) ● Obiecte de design interior (tablouri tematice, panouri decorative, colaje pentru sala de clasă, şcoală sau camera proprie etc. ● Teme realizate prin tehnica Origami, păpuşi şi marionete (lână), figurine (animale, plante, forme de relief etc.) 2. Ţesut, croitorie, broderie ● Cusături decorative (puncte de cusături la alegere) ● Utilizarea războiului de ţesut şi a maşinii de cusut ● Noţiuni de croitorie: aşezarea şi fixarea tiparului pe material; trasarea conturului după şablon; decuparea după contur; asamblarea materialelor textile croite prin însăilare ● Săculeţe, semn de carte, covoraşe ● Obiecte de design vestimentar (şnur, batic, cravată, cordon etc.) 3. Prelucrarea lemnului ● Materiale lemnoase ● Operaţii de pregătire, de prelucrare şi de finisare a bucăţilor din lemn ● Operaţii de îmbinare a componentelor produselor din lemn ● Produse din lemn (marionete, puzzle, jucării, obiecte decorative) 4. Activităţi gospodăreşti ● Salate de legume, de fructe etc. ● Pregătire pentru drumeţie (aranjarea rucsacului, folosirea sacului de dormit, instalarea cortului etc.) ● Bucătăria (vase şi ustensile), aranjarea şi decorarea mesei 5. Activităţi de grădinărit şi de îngrijire a animalelor ● Creşterea plantelor ● Creşterea animalelor ● Valorificarea şi depozitarea produselor agricole şi a reziduurilor ● Îngrijirea animalelor de apartament/casă SUGESTII METODICE (niv. V-VI) Începând cu clasa a V-a copiii sunt gata să facă proiecte, să lucreze manual destul de bine şi să confecţioneze obiecte cât mai utile. În cazul în care există posibilităţi şi interes, se pot realiza proiecte de genul realizării de păpuşilor din material textil, îmbrăcarea lor umplerea lor cu lână netoarsă şi alte operaţii atractive, care îl fac pe copil să descopere spaţiul tridimensional. Toate acestea pot fi finalizate într-o expoziţie care să cuprindă lucrările elevilor din întreaga clasă la sfârşitul de semestru sau cu ocazia unor evenimente din cadrul şcolii: serbările şcolare, carnavalul primăverii sau altele. În clasele mai mari se va pune accent pe activitatea de tricotat, de data aceasta pentru a se realiza un obiect de îmbrăcăminte care să ia forma unei părţi a corpului. Tot acum se introduc şi noţiunile de croitorie şi de utilizare a războiului de ţesut. Mai întâi vor crea un model, vor realiza modelul cu toate detaliile şi vor învăţa să folosească decupajele în diferite moduri. Vor studia modul în care modelele de lucru, pot potenţa aspectul hainei, dacă vor şti cum şi unde să fie plasate. Un element deosebit de important în cadrul acestei discipline este prelucrarea lemnului. Această activitate începe cu studiul materialelor lemnoase (caracteristici ale lemnului), se continuă cu operaţiile de pregătire, de prelucrare şi de finisare a bucăţilor de lemn. În cadrul acestor activităţi se vor realiza diferite produse, cum ar fi: marionete, puzzle, jucării, obiecte decorative etc. Lucrările din materiale naturale, din fire de lână şi materiale textile, din hârtie, activităţile gospodăreşti, de grădinărit şi de îngrijire a animalelor fac în continuare obiectul activităţilor de preprofesionalizare. În cadrul acestor activităţi, cadrul didactic poate adapta materialele, tehnicile de lucru cât şi conţinutul, la specificul deficienţei, în funcţie de nevoile subiectului cu care lucrează. Astfel, explicaţiile trebuie să fie scurte şi concrete, pe sarcini uşoare, iar implicarea elevilor trebuie să se realizeze în toate etapele realizării unui produs în grup, în funcţie de posibilităţile fiecăruia. LISTA CU MEMBRII COMISIEI care au definitivat forma revizuită a curriculum-ului la disciplina Activităţi de preprofesionalizare/meşteşuguri Nivelele V - VI (Cls. V - X) Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă Anexa 19 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ "CONSILIERE ŞI ORIENTARE" Nivelele IV - VI (Cls. I - X) Învăţământ special Bucureşti, 2008 NOTĂ DE PREZENTARE De-a lungul şcolarizării toate disciplinele îşi asumă o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea în plan personal, social şi profesional a elevilor, precum şi pentru achiziţionarea abilităţilor necesare integrării în societate. În cadrul Consilierii şi orientării preocuparea pentru cele trei arii de dezvoltare devine centrală, focalizarea pe acestea fiind evidentă. Derularea activităţilor specifice ariei curriculare Consiliere şi orientare la clasele I - X are în vedere: ● dezvoltarea abilităţilor necesare în viaţa socială; ● nivelul de dezvoltare şi maturizare personală; ● pregătirea elevilor pentru a face faţă integrării şcolare şi profesionale. În cursul orelor de Consiliere şi orientare, elevii au posibilitatea de a exersa abilităţi de comunicare eficientă, de relaţionare, de învăţare şi de a deveni conştienţi de posibilitatea de transferare a acestora în con

Explicație AI pe baza textului oficial al legii. Orientativă, nu înlocuiește consilierea juridică.