ANEXE din 19 decembrie 2017

ANEXE din 19 decembrie 2017 privind programe școlare pentru învățământul liceal Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 172 bis din 23 februarie 2018 Notă ... Aprobate prin Ordinul nr. 5.677 din 19 decembrie 2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018 Anexa nr. 1 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE LISTA PROGRAMELOR ȘCOLARE pentru discipline de trunchi comun din învățământul liceal Anexa nr. 2 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Programa școlară pentru disciplina Limba chineză (Limba modernă 1) Clasele a IX-a - XII-a LICEU București, 2017 Notă de prezentare Programa școlară pentru predarea limbii chineze ca limba modernă 1 a fost elaborată pentru a permite elevilor interesați să studieze această disciplină și pentru a menține vii tradițiile lingvistice și culturale ale comunității chineze din România. Obiectivul fundamental al studierii limbii chineze în învățământul preuniversitar este achiziționarea de către toți elevii a competențelor de comunicare într-o limbă străină de circulație internațională, prin însușirea de cunoștințe, deprinderi și atitudini specifice, necesare pentru o comunicare adecvată situațional/acceptată social în contexte inter- și multiculturale, precum și pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (LLL), determinate de accentuarea fenomenului de globalizare și de exigențele impuse de dinamica societății mileniului III. Având în vedere că dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea mediului și activitățile/situațiile de învățare, programa pentru disciplina limba chineză este structurată de așa natură astfel încât să-i ofere elevului continuitate în învățare, dar și diversitate pentru o dezvoltare intelectuală armonioasă. Disciplina Limba Chineză are un rol deosebit de important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare "pentru a face față cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere și pentru a le facilita accesul post școlar la învățarea pe toată durata vieții "(Memorandumul asupra învățării permanente, 2002). Programa pentru disciplina Limba modernă 1, clasele a IX-a - a XII-a, care conform planului cadru de învățământ are alocate 2 ore TC/săptămână și se studiază în clasa a IX-a ca an 1 de studiu, în clasa a X-a ca an 2 de studiu, în clasa a XI-a ca an 3 de studiu, în clasa a XII-a ca an 4 de studiu, propune dezvoltarea unor competențe de comunicare care sunt compatibile cu nivelul A 2 conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), la finalul ciclului liceal. Aceasta presupune ca, la sfârșitul clasei a XII-a, elevii care studiază limba modernă 1 vor avea structurate competențe de comunicare de nivel A2 și vor fi început structurarea unor achiziții incipiente specifice nivelului B1 din CECRL. Prezentul curriculum a fost elaborat urmărindu-se: A. Practica rațională a limbii. Prin dezvoltarea competențelor de receptare și producere, elevul va putea, în limitele cunoștințelor dobândite, să decodifice și să producă, atât oral cât și înscris, mesaje corecte și adecvate funcțional și comunicativ. ... B. Formarea și dezvoltarea de competențe de comunicare și interacțiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conștient și adecvat funcțional modalități și tehnici de interacțiune (orală și în scris) în diverse contexte comunicative. ... C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăța să utilizeze strategii și tehnici de studiu prin care să valorifice cunoștințe și deprinderi achiziționate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informații din tabele, scheme, să folosească dicționare și alte tipuri de lucrări de referință, alte surse de informare, inclusive Internetul. ... Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziționarea și dezvoltarea de către elevi a competențelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situațional. Din punct de vedere structural, programa pentru limba chineză - L1 cuprinde: 1. COMPETENȚE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoștințe și deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului); ... 2. VALORI ȘI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învățământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene); ... 3. COMPETENȚE SPECIFICE (derivate din competențele generale și care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învață, dar mai ales pentru ce anume se învață anumite conținuturi. ... 4. SUGESTII METODOLOGICE: ● Conținuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă în: - Teme (prezintă domeniile și temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităților de învățare pe parcursul orelor de limba chineză și vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare.). - Elemente de construcție a comunicării (conțin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare). - Funcții comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcțională a comunicării). ● Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea și realizarea demersului didactic). ... CLASA A IX-A 1. COMPETENȚE GENERALE ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de │ │comunicare. │ │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de │ │comunicare. │ │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │ │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de │ │comunicare. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... 2. VALORI ȘI ATITUDINI ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, │ │spiritual, intelectual și fizic. │ │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine │ │și respectul față de cei din jur. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul │ │culturii asiatice. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și│ │la mediul de afaceri. │ │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │ │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului │ │sinic. │ │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice│ │prin receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la│ │civilizația spațiului cultural sinic. │ │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a │ │stereotipurilor culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │ │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și │ │tinerilor din spațiul cultural chinez. │ │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul │ │lucrului în echipă în diferite situații de comunicare. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... 3. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă ... 4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ... ... 4. SUGESTII METODOLOGICE CONȚINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme: ● Relații interumane ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezești ● Aspecte legate de profesie ● Activități din viața cotidiană ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții) ● Repere de cultură și civilizație ale spațiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparțin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcție a comunicării nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul activității didactice nu se va apela la conceptualizarea unităților lingvistice utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcții comunicative, nu vor fi tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultății lor și nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării: ● Normele de pronunție, sunetele specifice limbii chineze standard(Putonghua), ordinea scrierii caracterelor. ● Tonurile limbii chineze ● Interogația cu particulele ma și ne, interogația cu pronumele interogativ, interogația alternativă ● Pronumele personal - forma de singular și cea de plural, pronumele de politețe, pronumele demonstrative, pronumele interogativ ● Predicatul adjectival ● Exprimarea posesiei cu sau fără ajutorul particulei de ● CCL - exprimarea locului cu ajutorul prepoziției zai ● CCT - topica unităților de timp în propoziția în limba chineză/ Exprimarea orei/exprimarea datei ● Numeralul de la 1 la 99 ● Clasificatorii FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII Pe parcursul clasei a IX-a se vor exersa următoarele funcții comunicative ale limbii: – A saluta; ... – A (

1. se)prezenta (pe cineva); ... – A identifica un obiect; ... – A localiza elementar; ... – A descrie simplu ceva/pe cineva (1-2 calități); ... – A felicita ... – A mulțumi ... – A număra ... SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare/învățare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: – proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare; ... – transpunerea proiectului în activități didactice concrete; ... – evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feed-back-ului obținut. ... I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ - este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situația concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul școlar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul. Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei și a manualului. ... 2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile/lecțiile din manual în care se regăsesc. ... 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. ... 4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră/ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă. ... 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate. ... Structura planificării calendaristice ... II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată. ... III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare – exerciții de identificare ... – exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris ... – exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) ... – exerciții de desprindere/înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire) ... – exerciții de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente, ... – proiecte ... ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare – exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri ... – exerciții de completare de formulare, text lacunar ... – exerciții de construire a paragrafului ... – exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan ... – exerciții de prezentare, relatare/repovestire, rezumare ... – dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere ... – discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming ... – expunere/prezentare sub formă de monolog ... – exerciții de formulare de corespondență personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) ... – exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat ... – exerciții de rezumare/expansiune (oral și în scris) ... – proiecte ... ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă – exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, ... – joc de rol, discuție, dezbatere ... – prezentare ... – exerciții de grup: formulare/ordonare/esențializare a unor idei/enunțuri ... – exerciții de formulare/construire a unei argumentări ... – exerciții de redactare a unor texte/scrisori ghidate ... – exerciții de luare de notițe ... – proiecte ... ... 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare – exerciții de transfer și transformare ... – exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) ... – exerciții de traducere și retroversiune ... – exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe ... – exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers ... – proiecte ... ... ... IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului: – să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor ... – să identifice lacunele și cauzele lor ... – să regleze procesul de predare/învățare ... Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ... ... CLASA A X-A 1. COMPETENȚE GENERALE ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. │ │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │ │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │ │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... 2. VALORI ȘI ATITUDINI ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, spiritual, │ │intelectual și fizic. │ │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și respectul│ │față de cei din jur. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │ │asiatice. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la mediul │ │de afaceri. │ │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │ │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic. │ │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │ │receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la civilizația │ │spațiului cultural sinic. │ │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │ │culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │ │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor din │ │spațiul cultural chinez. │ │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │ │echipă în diferite situații de comunicare. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă ... 4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ... SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte ușoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONȚINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme: ● Relații interumane ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezești ● Aspecte legate de profesie ● Activități din viața cotidiană ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții) ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării: ● Interogația cu haishi ● Substantivele post-poziții ● Exprimarea locului cu ajutorul verbelor zai, you și shi ● Reduplicarea verbelor ● Acțiunea în curs de desfășurare (folosirea lui zheng/zhengzai/zhengzai...
2. ne)● Aspectul perfectiv al verbelor particula modală le, viitorul proxim ● Verbele optative ● Elementul complementar de grad FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII: 1. A da și a solicita informații: – a oferi și a solicita informații privind locul de unde vin diverse persoane; ... – a oferi informații despre programul zilnic/săptămânal (orar școlar, materii școlare etc.); ... – a oferi informații despre vreme; ... – a solicita/oferi informații despre diverse evenimente; ... – a oferi și a solicita informații despre prețuri, alimente etc. ... ... 2. A descoperi și a exprima atitudini – a refuza o ofertă/invitație; ... – a exprima obligația de a face ceva. ... ... 3. A descoperi și a exprima atitudini morale: – a da sfaturi; ... – a cere scuze. ... ... 4. A comunica în societate: – a saluta; ... – a face prezentări; ... – a oferi un obiect în mod politicos. ... ... SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare/învățare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: – proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare; ... – evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut. ... I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a X-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat. ... 2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile/lecțiile din manual în care se regăsesc. ... 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. ... 4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră/ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă. ... 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate. ... Structura planificării calendaristice ... II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturi lor, în vederea formării competențelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată. ... III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare – exerciții de identificare ... – exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris ... – exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) ... – exerciții de desprindere/înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire) ... – exerciții de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente, ... – proiecte ... ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare – exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri ... – exerciții de completare de formulare, text lacunar ... – exerciții de construire a paragrafului ... – exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan ... – exerciții de prezentare, relatare/repovestire, rezumare ... – dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere ... – discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming ... – expunere/prezentare sub formă de monolog ... – exerciții de formulare de corespondență personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) ... – exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat ... – exerciții de rezumare/expansiune (oral și în scris) ... – proiecte ... ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă – exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, ... – joc de rol, discuție, dezbatere ... – prezentare ... – exerciții de grup: formulare/ordonare/esențializare a unor idei/enunțuri ... – exerciții de formulare/construire a unei argumentări ... – exerciții de redactare a unor texte/scrisori ghidate ... – exerciții de luare de notițe ... – proiecte ... ... 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare – exerciții de transfer și transformare ... – exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) ... – exerciții de traducere și retroversiune ... – exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe ... – exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers ... – proiecte ... ... ... IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului: – să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor ... – să identifice lacunele și cauzele lor ... – să regleze procesul de predare/învățare ... Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ... CLASELE A XI-A ȘI A XII-A 1. COMPETENȚE GENERALE ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. │ │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │ │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │ │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... 2. VALORI ȘI ATITUDINI ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, spiritual, │ │ intelectual și fizic. │ │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și respectul│ │ față de cei din jur. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │ │ asiatice. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la mediul │ │ de afaceri. │ │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │ │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic. │ │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │ │ receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la civilizația │ │ spațiului cultural sinic. │ │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │ │ culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │ │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor din │ │ spațiul cultural chinez. │ │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │ │ echipă în diferite situații de comunicare. │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... CLASA A XI-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă ... 4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ... SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte ușoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONȚINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme: ● Relații interumane ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezești ● Aspecte legate de profesie ● Activități din viața cotidiană ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții) ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării: ● Elementul complementar de măsură a acțiunii verbale ● Indicarea experienței trecute cu ajutorul particulei aspectuale guo ● Propozițiile impersonale (fără S) ● Particula modală le pentru schimbarea de situație ● Construcția cong...dao, structura yu...jiu ● Aspectul continuu al unei acțiuni verbale ● Particula structurală de pentru formarea adverbelor ● Comparația cu ajutorul prepoziției bi, a verbului you și a structurii gen...yiyang ● Elementul complementar de rezultat, elementul complementar de direcție simplu, elementul complementar de posibilitate FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII: – A relata la prezent, trecut ... – A exprima intenții/planuri de viitor ... – A descrie obiecte, activități ... – A prezenta activități generale/obișnuite ... – A iniția și a menține un schimb verbal ... – A urma indicații de orientare ... – A compara ... – A solicita și a oferi informații despre evenimente, experiențe prezente și trecute ... – A exprima preferințe, gusturi ... – A exprima obligația, interdicția, necesitatea ... SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare/învățare/instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: – proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală la proiectarea unităților de învățare; ... – evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut. ... I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a XI-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat. ... 2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile/lecțiile din manual în care se regăsesc. ... 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. ... 4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră/ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă. ... 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate. ... Structura planificării calendaristice ... II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată. ... III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare – exerciții de identificare ... – exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris ... – exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) ... – exerciții de desprindere/înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire) ... – exerciții de operare cu fragmente de texte/texte de informare sau literare (completare de tabele/diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente, ... – proiecte ... ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare – exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri ... – exerciții de completare de formulare, text lacunar ... – exerciții de construire a paragrafului ... – exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan ... – exerciții de prezentare, relatare/repovestire, rezumare ... – dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere ... – discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming ... – expunere/prezentare sub formă de monolog ... – exerciții de formulare de corespondență personală/oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) ... – exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat ... – exerciții de rezumare/expansiune (oral și în scris) ... – proiecte ... ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă – exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, ... – joc de rol, discuție, dezbatere ... – prezentare ... – exerciții de grup: formulare/ordonare/esențializare a unor idei/enunțuri ... – exerciții de formulare/construire a unei argumentări ... – exerciții de redactare a unor texte/scrisori ghidate ... – exerciții de luare de notițe ... – proiecte ... ... 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare – exerciții de transfer și transformare ... – exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) ... – exerciții de traducere și retroversiune ... – exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe ... – exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers ... – proiecte ... ... ... IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului: – să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor ... – să identifice lacunele și cauzele lor ... – să regleze procesul de predare/învățare ... Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ... CLASA A XII-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă ... 4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ... SUGESTII METODOLOGICE GENERALE În clasele a IX-a - a XII-a, proiectarea didactică va avea în vedere situații de învățare compatibile cu dezvoltarea de competențe de comunicare corespunzătoare nivelului A2.1 (A1), cu precădere la clasa a XII-a fiind incluse achiziții incipiente de nivel A2. Pentru un demers eficient sugerăm: ● Folosirea cât mai frecventă a limbii țintă în fraze simple pentru orice situație de comunicare din clasă: se va evita, pe cât posibil, traducerea sau folosirea variantei familiare elevului; ● utilizarea non-verbalului pentru a sprijini învățarea intuitivă, profesorul recurgând la mimă, desen, filmulețe pentru a oferi puncte de acces relevante sau pentru a explica un concept; ● organizarea de activități pe grupe pentru a stimula interacțiunea în limba țintă; acest context de lucru este și un context de comunicare securizant în care elementele specifice limbii țintă (de la acte de vorbire la aspecte fonetice, de tonalitate) capătă funcționalitate fără niciun efort; ● monitorizarea activităților pe grupe în vederea folosirii limbii țintă; ● oferirea de exemple și analogii reprezentative pentru intuirea unor regularități ale limbii (articularea atentă și eventuala scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe elevi în a observa anumite mărci gramaticale, elevii structurându-și astfel progresiv regula); asemenea exemple nu ar trebui să facă obiectul unor lecții sau secvențe de lecții separate, ci să apară în mod firesc pe parcursul diverselor activități de comunicare (profesorul poate propune un "stop-cadru" pentru observarea regularității și poate oferi mai multe exemple, eventual solicitând elevilor să găsească și ei ceva similar; profesorul și clasa pot dezvolta împreună un set de semne/gesturi convenționale care să le amintească elevilor anumite regularități); ● recurgerea la un context autentic de comunicare, creat în clasă pentru a practica actele de vorbire recomandate și pentru a dezvolta competențele stipulate în prezenta programă; ● realizarea unei lecturi de comprehensiune: accentele formative trebuie să fie puse pe semnificații și pe explorarea acestora la nivelul textului; lectura este un scop explicit al învățării, de maximă importanță pentru cunoaștere și pentru dezvoltarea personală a elevului; lectura nu trebuie să fie utilizată ca mijloc pentru practicarea vocabularului și a gramaticii; totodată, lectura cu voce tare, ca activitate în sine, poate fi contraproductivă pentru comprehensiune; pronunția și intonația vor fi exersate prin activități de tipul: recitare de poezii, jocuri amuzante (de pronunție), cântece; ● recomandăm folosirea unei varietăți de texte care să cuprindă și elemente iconice - afiș, plan, tabel, bandă desenată, pliante bogat ilustrate etc.; ● stimularea exprimării orale și scrise simple, care se dezvoltă progresiv - de exemplu, în cadrul descrierii vom începe cu o singură trăsătură simplă (mic, mare, culori), apoi vom trece la două trăsături (de exemplu dimensiune + culoare) și așa mai departe; ● propunerea de teme motivante de lucru - teme simple pentru care se oferă sprijin în clasă sau prin intermediul TIC; ● propunerea de sarcini de lucru la alegere pentru a stimula implicarea tuturor elevilor; diversificarea sarcinilor de lucru se poate face în funcție de: – profilul cognitiv al elevului (de exemplu, ca răspuns la o solicitare de lectură elevii pot desena/ mima/ explica pentru a indica ceea ce au înțeles din text); ... – nivelul de achiziție (de exemplu, relatarea unei acțiuni sau a mai multora); ... – interese (de exemplu, modalități de lucru Ia proiecte sau de prezentare a acestora); ... ● centrarea probelor de evaluare pe măsurarea nivelului de performanță în cadrul diverselor competențe specifice avute în vedere (de ex., sarcini de producere a unui mesaj scris, înțelegerea unui text scris sau audiat). CONȚINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme: ● Relații interumane ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezești ● Aspecte legate de profesie ● Activități din viața cotidiană ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții) ● Repere de cultură și civilizație ale spațiului cultural sinic ● Stiluri de viață în lumea est-asiatică ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării: ● Elementul complementar de direcție complex ● Interogația retorică ● Construcția de întărire shi...de ● Prepoziția ba ● Propoziția pasivă marcată și pasivă nemarcată ● Folosirea conjuncțiilor FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII: – A solicita și a oferi informații legate de completarea unui formular ... – A solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri, etc.) ... – A solicita și a oferi informații despre fenomene, evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale ... – A formula comparații între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese ... – A exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune ... – A solicita și acorda/refuza permisiunea de face ceva ... – A utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice) ... – A întrerupe în mod politicos ... – A solicita și a da instrucțiuni ... – A solicita și a da sfaturi ... – A solicita și a formula propuneri, sugestii ... – A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul ... – A corecta/încuraja/avertiza pe cineva ... – A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acțiune ... – A caracteriza persoane, fapte, acțiuni ... – A formula concluzii ... – A exprima obligația/necesitatea/interdicția de a face ceva ... – A exprima diverse grade de certitudine/incertitudine ... – A exprima condiții ... – A exprima cauze și consecințe ... – A exprima intenții, dorințe, preferințe ... – A exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere ... – A exprima o hotărâre sau o promisiune ... – A solicita opinii/puncte de vedere personale ... – A exprima și a motiva acordul/dezacordul față de opiniile altora ... – A cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj ... – A cere și a da detalii și explicații ... – A solicita repetarea și reformularea ... SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: – proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare; ... – evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut. ... I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a XII-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat. ... 2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc. ... 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. ... 4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă. ... 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate. ... Structura planificării calendaristice ... II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată. ... III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare – exerciții de identificare ... – exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris ... – exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) ... – exerciții de desprindere/înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire) ... – exerciții de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente, ... – proiecte ... ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare – exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri ... – exerciții de completare de formulare, text lacunar ... – exerciții de construire a paragrafului ... – exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan ... – exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare ... – dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere ... – discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming ... – expunere / prezentare sub formă de monolog ... – exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) ... – exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat ... – exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris) ... – proiecte ... ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă – exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, ... – joc de rol, discuție, dezbatere ... – prezentare ... – exerciții de grup: formulare / ordonare / esențializare a unor idei / enunțuri ... – exerciții de formulare / construire a unei argumentări ... – exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate ... – exerciții de luare de notițe ... – proiecte ... ... 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare – exerciții de transfer și transformare ... – exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) ... – exerciții de traducere și retroversiune ... – exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe ... – exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers ... – proiecte ... ... ... IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului: – să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor ... – să identifice lacunele și cauzele lor ... – să regleze procesul de predare / învățare ... Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ... CONDIȚII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ȘI DE EVALUARE ● Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul școlar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul. ● Stabilirea competențelor care vor fi vizate și a conținuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligația acestora fiind să asigure achiziționarea de către elevi a tuturor competențelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător. ● Corelarea competențelor cu conținuturile tematice, lingvistice și funcționale recomandate în programa școlară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic. ● Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra și a funcțiilor comunicative care se vor achiziționa și exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase. ● În activitatea de învățare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive și activități centrate pe elev. ● Temele pentru acasă vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depășească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs ● Instrumentele și probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competențele din programe și în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic. Anexa nr. 3 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Programa școlară pentru disciplina Limba chineză (Limba modernă 2) Clasele a IX-a - XII-a LICEU Notă de prezentare Programa școlară pentru predarea limbii chineze ca limba modernă 2 a fost elaborată pentru a permite elevilor interesați să studieze această disciplină și pentru a menține vii tradițiile lingvistice și culturale ale comunității chineze din România. Obiectivul fundamental al studierii limbii chineze în învățământul preuniversitar este achiziționarea de către toți elevii a competențelor de comunicare într-o limbă străină de circulație internațională, prin însușirea de cunoștințe, deprinderi și atitudini specifice, necesare pentru o comunicare adecvată situațional / acceptată social în contexte inter- și multiculturale, precum și pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (LLL), determinate de accentuarea fenomenului de globalizare și de exigențele impuse de dinamica societății mileniului III. Având în vedere că dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea mediului și activitățile / situațiile de învățare, programa pentru disciplina limba chineză este structurată de așa natură astfel încât să-i ofere elevului continuitate în învățare, dar și diversitate pentru o dezvoltare intelectuală armonioasă. Disciplina Limba Chineză are un rol deosebit de important în formarea personalității elevilor, în formarea unor deprinderi și abilități necesare "pentru a face față cerințelor societății și economiei bazate pe cunoaștere și pentru a le facilita accesul post școlar la învățarea pe toată durata vieții" (Memorandumul asupra învățării permanente, 2002). Programa pentru disciplina Limba modernă 2, clasele a IX-a - a XII-a, care conform planului cadru de învățământ are alocate 2 ore TC/ săptămână și care se studiază în clasa a IX-a ca an 1 de studiu, în clasa a X-a ca an 2 de studiu, în clasa a XI-a ca an 3 de studiu, în clasa a XII-a ca an 4 de studiu, propune dezvoltarea unor competențe de comunicare care sunt compatibile cu nivelul A 2.1 conform Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), la finalul ciclului liceal. Aceasta presupune ca, la sfârșitul clasei a XII-a, elevii care studiază limba modernă 2 vor avea structurate competențe de comunicare de nivel A1 și vor fi început structurarea unor achiziții incipiente specifice nivelului A2 din CECRL. Prezentul curriculum a fost elaborat urmărindu-se: A. Practica raționala a limbii. Prin dezvoltarea competențelor de receptare și producere, elevul va putea, în limitele cunoștințelor dobândite, să decodifice și să producă, atât oral cât și înscris, mesaje corecte și adecvate funcțional și comunicativ. ... B. Formarea și dezvoltarea de competente de comunicare și interacțiune. Elevul va fi capabil să utilizeze conștient și adecvat funcțional modalități și tehnici de interacțiune (orală și în scris) în diverse contexte comunicative. ... C. Dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală. Elevul va învăța să utilizeze strategii și tehnici de studiu prin care să valorifice cunoștințe și deprinderi achiziționate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informații din tabele, scheme, să folosească dicționare și alte tipuri de lucrări de referință, alte surse de informare, inclusive Internetul. ... Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achiziționarea și dezvoltarea de către elevi a competențelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată situațional. Din punct de vedere structural, programa pentru limba chineza - L2 cuprinde: 1. COMPETENȚE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunoștințe și deprinderi care se formează pe întreaga durată a liceului); ... 2. VALORI ȘI ATITUDINI (ce urmează a fi formate pe întreg parcursul învățământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene); ... 3. COMPETENȚE SPECIFICE (derivate din competențele generale și care se formează pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învață, dar mai ales pentru ce anume se învață anumite conținuturi. ... 4. SUGESTII METODOLOGICE: ● Conținuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în: – Teme (prezintă domeniile și temele care vor constitui contextul pentru realizarea activităților de învățare pe parcursul orelor de limba chineză și vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare). ... – Elemente de construcție a comunicării (conțin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare). ... – Funcții comunicative ale limbii (precizează actele de vorbire utile pentru adecvarea funcțională a comunicării). ... ● Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea și realizarea demersului didactic). ... CLASA A IX-A 1. COMPETENȚE GENERALE ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.│ │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │ │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │ │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare.│ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... 2. VALORI ȘI ATITUDINI ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, spiritual,│ │ intelectual și fizic. │ │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și │ │ respectul față de cei din jur. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │ │ asiatice. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la │ │ mediul de afaceri. │ │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │ │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic. │ │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │ │ receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la civilizația│ │ spațiului cultural sinic. │ │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │ │ culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │ │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor din │ │ spațiul cultural chinez. │ │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │ │ echipă în diferite situații de comunicare. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... 3. COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă ... 4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ... ... 4. SUGESTII METODOLOGICE CONȚINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme: ● Relații interumane ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezești ● Aspecte legate de profesie ● Activități din viața cotidiană ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparțin metalimbajului de specialitate. Terminologia elementelor de construcție a comunicării nu va face obiectul unei învățări explicite. În cadrul activității didactice nu se va apela la conceptualizarea unităților lingvistice utilizate în situațiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru realizarea unor funcții comunicative, nu vor fi tratate izolat și analitic, ci vor fi abordate global. Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultății lor și nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate. Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării: ● Normele de pronunție, sunetele specifice limbii chineze standard (Putonghua), ordinea scrierii caracterelor. ● Tonurile limbii chineze ● Interogația cu particulele ma și ne, interogația cu pronumele interogativ, interogația alternativă ● Pronumele personal - forma de singular și cea de plural, pronumele de politețe, pronumele demonstrative, pronumele interogativ ● Predicatul adjectival ● Exprimarea posesiei cu sau fără ajutorul particulei de ● CCL - exprimarea locului cu ajutorul prepoziției zai ● CCT - topica unităților de timp în propoziția în limba chineză/Exprimarea orei/exprimarea datei ● Numeralul de la 1 la 99 ● Clasificatorii FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII: Pe parcursul clasei a IX-a se vor exersa următoarele funcții comunicative ale limbii: – A saluta; ... – A (
3. se)prezenta (pe cineva); ... – A identifica un obiect; ... – A localiza elementar; ... – A descrie simplu ceva/pe cineva (1-2 calități); ... – A felicita ... – A mulțumi ... – A număra ... SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: – proiectarea de la Curriculum-ul Național la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare; ... – transpunerea proiectului în activități didactice concrete; ... – evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feed-back-ului obținut. ... I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ - este un instrument de interpretare personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situația concretă din clasă. Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate pentru întreg anul școlar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul. Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei și a manualului. ... 2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc. ... 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. ... 4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă. ... 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate. ... Structura planificării calendaristice ... II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată. ... III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare – exerciții de identificare ... – exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris ... – exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) ... – exerciții de desprindere / înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire) ... – exerciții de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente, ... – proiecte ... ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare – exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri ... – exerciții de completare de formulare, text lacunar ... – exerciții de construire a paragrafului ... – exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan ... – exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare ... – dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere ... – discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming ... – expunere / prezentare sub formă de monolog ... – exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) ... – exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat ... – exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris) ... – proiecte ... ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă – exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, ... – joc de rol, discuție, dezbatere ... – prezentare ... – exerciții de grup: formulare / ordonare / esențializare a unor idei / enunțuri ... – exerciții de formulare / construire a unei argumentări ... – exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate ... – exerciții de luare de notițe ... – proiecte ... ... 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare – exerciții de transfer și transformare ... – exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) ... – exerciții de traducere și retroversiune ... – exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe ... – exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers ... – proiecte ... ... ... IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului: – să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor ... – să identifice lacunele și cauzele lor ... – să regleze procesul de predare / învățare ... Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competentelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ... ... CLASA A X-A 1. COMPETENTE GENERALE ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.│ │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │ │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │ │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare.│ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... 2. VALORI ȘI ATITUDINI ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, spiritual,│ │ intelectual și fizic. │ │● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și │ │ respectul față de cei din jur. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │ │ asiatice. │ │● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la │ │ mediul de afaceri. │ │● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │ │● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic. │ │● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, prin │ │ receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la civilizația│ │ spațiului cultural sinic. │ │● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │ │ culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │ │● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor din │ │ spațiul cultural chinez. │ │● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │ │ echipă în diferite situații de comunicare. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă ... 4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ... SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte ușoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONȚINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme: ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezești ● Aspecte legate de profesie ● Activități din viața cotidiană ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții) ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării: ● Interogația cu haishi ● Substantivele post-poziții ● Exprimarea locului cu ajutorul verbelor zai, you și shi ● Acțiunea în curs de desfășurare (folosirea lui zheng/zhengzai/zhengzai...
4. ne)● Aspectul perfectiv al verbelor particula modală le, viitorul proxim ● Verbele optative ● Elementul complementar de grad FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII: 1. A da și a solicita informații: – a oferi și a solicita informații privind locul de unde vin diverse persoane; ... – a oferi informații despre programul zilnic/săptămânal (orar școlar, materii școlare etc.); ... – a oferi informații despre vreme; ... – a solicita/oferi informații despre diverse evenimente; ... – a oferi și a solicita informații despre prețuri, alimente etc. ... ... 2. A descoperi și a exprima atitudini – a refuza o ofertă/invitație; ... – a exprima obligația de a face ceva. ... ... 3. A descoperi și a exprima atitudini morale: – a da sfaturi; ... – a cere scuze. ... ... 4. A comunica în societate: – a saluta; ... – a face prezentări; ... – a oferi un obiect în mod politicos. ... ... SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: – proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare; ... – evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut. ... I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a X-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat. ... 2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc. ... 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. ... 4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă. ... 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate. ... Structura planificării calendaristice ... II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturi lor, în vederea formării competențelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată. ... III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare – exerciții de identificare ... – exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris ... – exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) ... – exerciții de desprindere / înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire) ... – exerciții de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente, ... – proiecte ... ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare – exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri ... – exerciții de completare de formulare, text lacunar ... – exerciții de construire a paragrafului ... – exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan ... – exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare ... – dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere ... – discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming ... – expunere / prezentare sub formă de monolog ... – exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) ... – exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat ... – exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris) ... – proiecte ... ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă – exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, ... – joc de rol, discuție, dezbatere ... – prezentare ... – exerciții de grup: formulare / ordonare / esențializare a unor idei / enunțuri ... – exerciții de formulare / construire a unei argumentări ... – exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate ... – exerciții de luare de notițe ... – proiecte ... ... 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare – exerciții de transfer și transformare ... – exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) ... – exerciții de traducere și retroversiune ... – exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe ... – exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers ... – proiecte ... ... ... IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului: – să stabilească nivelul de achiziție a competentelor și a cunoștințelor ... – să identifice lacunele și cauzele lor ... – să regleze procesul de predare / învățare ... Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ... CLASELE A XI-A ȘI A XII-A 1. COMPETENȚE GENERALE ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare.│ │2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare. │ │3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă. │ │4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare.│ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... 2. VALORI ȘI ATITUDINI ┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ ● Dezvoltarea personalității în planurile moral, social, emoțional, estetic, │ │spiritual, intelectual și fizic. │ │ ● Dezvoltarea unor atitudini și concepții care să dezvolte respectul de sine și │ │respectul față de cei din jur. │ │ ● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii │ │asiatice. │ │ ● Conștientizarea rolului limbii chineze ca mijloc de acces la piața muncii și la │ │mediul de afaceri. │ │ ● Conștientizarea rolului culturii chineze în cultura universală. │ │ ● Manifestarea curiozității față de tradiții și obiceiuri specifice spațiului sinic.│ │ ● Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale specifice, │ │prin receptarea unei varietăți de texte în limba chineză și prin raportarea la │ │civilizația spațiului cultural sinic. │ │ ● Înțelegerea și acceptarea diferențelor prin abordarea critică a stereotipurilor │ │culturale. Respectarea și valorizarea diversității culturale. │ │ ● Manifestarea curiozității față de aspecte legate de viața copiilor și tinerilor │ │din spațiul cultural chinez. │ │ ● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei și în cadrul lucrului în │ │echipă în diferite situații de comunicare. │ └───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ ... CLASA A XI-A COMPETENTE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă ... 4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ... SUGESTII METODOLOGICE Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte ușoare, se va avea în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru să fie sporit. CONȚINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme: ● Relații interumane ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezești ● Aspecte legate de profesie ● Activități din viața cotidiană ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții) ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a XI-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării: ● Indicarea experienței trecute cu ajutorul particulei aspectuale guo ● Propozițiile impersonale (fără S) ● Particula modală te pentru schimbarea de situație ● Construcția cong...dao, structura yi...jiu ● Aspectul continuu al unei acțiuni verbale ● Comparația cu ajutorul prepoziției bi, a verbului you și a structurii gen...yiyang ● Elementul complementar de rezultat, elementul complementar de direcție simplu FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII: – A relata la prezent, trecut ... – A exprima intenții/planuri de viitor ... – A descrie obiecte, activități ... – A prezenta activități generale/ obișnuite ... – A compara ... – A solicita și a oferi informații despre evenimente, experiențe prezente și trecute ... – A exprima preferițe, gusturi ... – A exprima obligația, interdicția, necesitatea ... SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: – proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare; ... – evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut. ... I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a XI-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat. ... 2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc. ... 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. ... 4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturi lor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă. ... 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate. ... Structura planificării calendaristice ... II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturi lor, în vederea formării competențelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată. ... III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare – exerciții de identificare ... – exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris ... – exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) ... – exerciții de desprindere / înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire) ... – exerciții de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare în ordinea logică a desfășurării unor evenimente, ... – proiecte ... ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare – exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri ... – exerciții de completare de formulare, text lacunar ... – exerciții de construire a paragrafului ... – exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan ... – exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare ... – dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere ... – discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming ... – expunere / prezentare sub formă de monolog ... – exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) ... – exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat ... – exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris) ... – proiecte ... ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă – exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, ... – joc de rol, discuție, dezbatere ... – prezentare ... – exerciții de grup: formulare / ordonare / esențializare a unor idei / enunțuri ... – exerciții de formulare / construire a unei argumentări ... – exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate ... – exerciții de luare de notițe ... – proiecte ... ... 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare – exerciții de transfer și transformare ... – exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) ... – exerciții de traducere și retroversiune ... – exerciții de reformulare și transpunere în alt registru funcțional, luare de notițe ... – exerciții de transformare a unui text narativ în dialog și invers ... – proiecte ... ... ... IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului: – să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor ... – să identifice lacunele și cauzele lor ... – să regleze procesul de predare / învățare ... Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ... CLASA A XII-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI FORME DE PREZENTARE A CONȚINUTURILOR 1. Receptarea mesajelor transmise oral și în scris în diverse situații de comunicare ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă ... 4. Transferarea și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ... SUGESTII METODOLOGICE GENERALE În clasele a IX-a a XII-a, proiectarea didactică va avea în vedere situații de învățare compatibile cu dezvoltarea de competențe de comunicare corespunzătoare nivelului A2.1 (A1), cu precădere la clasa a XII-a fiind incluse achiziții incipiente de nivel A2. Pentru un demers eficient sugerăm: ● Folosirea cât mai frecventa a limbii țintă în fraze simple pentru orice situație de comunicare din clasă; se va evita, pe cât posibil, traducerea sau folosirea variantei familiare elevului; ● utilizarea non-verbalului pentru a sprijini învățarea intuitivă, profesorul recurgând la mimă, desen, filmulețe pentru a oferi puncte de acces relevante sau pentru a explica un concept; ● organizarea de activități pe grupe pentru a stimula interacțiunea în limba țintă; acest context de lucru este și un context de comunicare securizant în care elementele specifice limbii țintă (de la acte de vorbire la aspecte fonetice, de tonalitate) capătă funcționalitate fără niciun efort; ● monitorizarea activităților pe grupe în vederea folosirii limbii țintă; ● oferirea de exemple și analogii reprezentative pentru intuirea unor regularități ale limbii (articularea atentă și eventuala scriere pe tablă a unor cuvinte pentru a-i sprijini pe elevi în a observa anumite mărci gramaticale, elevii structurându-și astfel progresiv regula); asemenea exemple nu ar trebui să facă obiectul unor lecții sau secvențe de lecții separate, ci să apară în mod firesc pe parcursul diverselor activități de comunicare (profesorul poate propune un "stop-cadru" pentru observarea regularității și poate oferi mai multe exemple, eventual solicitând elevilor să găsească și ci ceva similar; profesorul și clasa pot dezvolta împreună un set de semne / gesturi convenționale care să le amintească elevilor anumite regularități); ● recurgerea la un context autentic de comunicare, creat în clasă pentru a practica actele de vorbire recomandate și pentru a dezvolta competențele stipulate în prezenta programă; ● realizarea unei lecturi de comprehensiune: accentele formative trebuie să fie puse pe semnificații și pe explorarea acestora la nivelul textului; lectura este un scop explicit al învățării, de maximă importanță pentru cunoaștere și pentru dezvoltarea personală a elevului; lectura nu trebuie să fie utilizată ca mijloc pentru practicarea vocabularului și a gramaticii; totodată, lectura cu voce tare, ca activitate în sine, poate fi contraproductivă pentru comprehensiune; pronunția și intonația vor fi exersate prin activități de tipul: recitare de poezii, jocuri amuzante (de pronunție), cântece; ● recomandăm folosirea unei varietăți de texte care să cuprindă și elemente iconice - afiș, plan, tabel, bandă desenată, pliante bogat ilustrate etc.; ● stimularea exprimării orale și scrise simple, care se dezvoltă progresiv - de exemplu, în cadrul descrierii vom începe cu o singură trăsătură simplă (mic, mare, culori), apoi vom trece la două trăsături (de exemplu dimensiune + culoare) și așa mai departe; ● propunerea de teme motivante de lucru - teme simple pentru care se oferă sprijin în clasă sau prin intermediul TIC; ● propunerea de sarcini de lucru la alegere pentru a stimula implicarea tuturor elevilor; diversificarea sarcinilor de lucru se poate face în funcție de: – profilul cognitiv al elevului (de exemplu, ca răspuns la o solicitare de lectură elevii pot desena/ mima/ explica pentru a indica ceea ce au înțeles din text); ... – nivelul de achiziție (de exemplu, relatarea unei acțiuni sau a mai multora); ... – interese (de exemplu, modalități de luciu la proiecte sau de prezentare a acestora); ... ● centrarea probelor de evaluare pe măsurarea nivelului de performanță în cadrul diverselor competențe specifice avute în vedere (de ex., sarcini de producere a unui mesaj scris, înțelegerea unui text scris sau audiat). CONȚINUTURI RECOMANDATE TEME Se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme: ● Relații interumane ● Viața personală (alimentație, sănătate, educație, activități de timp liber) ● Universul tinerilor (cultura, sport) ● Obiective turistice în China ● Aspecte din viața contemporană (sociale, culturale etc) ● Mass-media ● Obiceiuri chinezești ● Aspecte legate de profesie ● Activități din viața cotidiană ● Viața culturală și lumea artelor (film, muzică, teatru, expoziții) ● Repere de cultura și civilizație ale spațiului cultural sinic ● Stiluri de viață în lumea est-asiatică ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII: Pe parcursul clasei a XII-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării: ● Elementul complementar de direcție complex ● Prepoziția ba ● Propoziția pasivă marcată și pasivă nemarcată ● Folosirea conjuncțiilor FUNCȚII COMUNICATIVE ALE LIMBII: – A solicita și a oferi informații legate de completarea unui formular ... – A solicita și a oferi informații despre produse și servicii (inclusiv despre costuri, prețuri, etc.) ... – A solicita și a oferi informații despre fenomene, evenimente, experiențe, acțiuni și activități profesionale ... – A formula comparații între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activități, evenimente, procese ... – A exprima și a argumenta refuzul de a face o acțiune ... – A solicita și acorda/refuza permisiunea de face ceva ... – A utiliza formule adecvate contextual de inițiere, întreținere și încheiere a unei conversații (inclusiv telefonice) ... – A întrerupe în mod politicos ... – A solicita și a da instrucțiuni ... – A solicita și a da sfaturi ... – A solicita și a formula propuneri, sugestii ... – A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul ... – A corecta/încuraja/avertiza pe cineva ... – A exprima acordul/dezacordul cu un curs de acțiune ... – A caracteriza persoane, fapte, acțiuni ... – A formula concluzii ... – A exprima obligația / necesitatea / interdicția de a face ceva ... – A exprima diverse grade de certitudine/ incertitudine ... – A exprima condiții ... – A exprima cauze și consecințe ... – A exprima intenții, dorințe, preferințe ... – A exprima atitudini emoționale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere ... – A exprima o hotărâre sau o promisiune ... – A solicita opinii / puncte de vedere personale ... – A exprima și a motiva acordul / dezacordul față de opiniile altora ... – A cere și a da clarificări pentru înțelegerea unui mesaj ... – A cere și a da detalii și explicații ... – A solicita repetarea și reformularea ... SCURT GHID METODOLOGIC Procesul de formare / învățare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune: – proiectarea de la Curriculum-ul Național - la planificarea anuală - la proiectarea unităților de învățare; ... – evaluarea procesului care se desfășoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedbackului obținut. ... I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ Elaborarea planificărilor pentru clasa a XII-a presupune următoarele etape: 1. Studierea atentă a programei și a manualului pentru care s-a optat. ... 2. Corelarea competențelor și conținuturilor din programă cu unitățile / lecțiile din manual în care se regăsesc. ... 3. În cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa, căutarea altor resurse didactice. ... 4. Stabilirea succesiunii unităților de învățare (oră / ore de curs) și detalierea conținuturilor tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competențe specifice care le sunt asociate prin programă. ... 5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu competențele specifice vizate. ... Structura planificării calendaristice ... II. PROIECTAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE Metodologia de proiectare a unei unități de învățare constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic, ce contribuie la detalierea conținuturilor, în vederea formării competențelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleași oricare ar fi unitatea de învățare vizată. ... III. TIPURI DE ACTIVITĂȚI ȘI EXERCIȚII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare – exerciții de identificare ... – exerciții de verificare a înțelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris ... – exerciții de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris) ... – exerciții de desprindere / înțelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversație, descriere, discuție, raport, grafic, prezentare, povestire) ... – proiecte ... ... 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare – exerciții de formulare de întrebări și răspunsuri ... – exerciții de completare de formulare, text lacunar ... – exerciții de construire a paragrafului ... – exerciții de redactare simplă cu întrebări de sprijin și plan ... – exerciții de prezentare, relatare / repovestire, rezumare ... – dialog, conversație dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere ... – discuții, descrieri, asocieri, comparații, povestire, comentariu, brainstorming ... – expunere / prezentare sub formă de monolog ... – exerciții de formulare de corespondență personală / oficială (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare) ... – exerciții de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat ... – exerciții de rezumare / expansiune (oral și în scris) ... – proiecte ... ... 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală și scrisă – exerciții pe perechi și în grup: dialog, conversație (față în față sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns, ... – joc de rol, discuție, dezbatere ... – prezentare ... – exerciții de redactare a unor texte / scrisori ghidate ... – exerciții de luare de notițe ... – proiecte ... ... 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare – exerciții de transfer și transformare ... – exerciții de transfer de informație în și din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini) ... – exerciții de traducere și retroversiune ... – proiecte ... ... ... IV. EVALUAREA Evaluarea formativă curentă este implicită demersului pedagogic în orele de limbă modernă, permițând atât profesorului cât și elevului: – să stabilească nivelul de achiziție a competențelor și a cunoștințelor ... – să identifice lacunele și cauzele lor ... – să regleze procesul de predare / învățare ... Pentru a se realiza o evaluare completă a învățării, este necesar să se aibă în vedere evaluarea proceselor de învățare, a competențelor achiziționate, a progresului realizat, a produselor activității și a învățării elevilor. Este evident că metodele și instrumentele tradiționale de evaluare nu pot acoperi toată această paletă de rezultate școlare care trebuie evaluate. În aceste condiții, pentru a putea obține cât mai multe date relevante privind învățarea, este necesar ca pentru evaluare, profesorii să facă apel și la metode și instrumente complementare de evaluare. Pentru evaluarea achizițiilor (în termeni cognitivi, afectivi și performativi) elevilor, a competențelor lor de comunicare și inter-relaționare, la limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode și instrumente: ● Observarea sistematică (pe baza unei fișe de observare) ● Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării ● Proiectul ● Portofoliul ● Autoevaluarea ... CONDIȚII OBLIGATORII DE APLICARE DIDACTICĂ ȘI DE EVALUARE ● Planificările calendaristice vor fi elaborate pentru întreg anul școlar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculumului pe întreg anul. ● Stabilirea competențelor care vor fi vizate și a conținuturilor care vor fi parcurse în fiecare semestru este la latitudinea profesorilor, obligația acestora fiind să asigure achiziționarea de către elevi a tuturor competențelor prevăzute de programă la un nivel satisfăcător. ● Corelarea competențelor cu conținuturile tematice, lingvistice și funcționale recomandate în programa școlară va fi realizată de către profesor, în procesul de proiectare didactică, având drept repere sugestiile din ghidul metodologic. ● Alegerea temelor, contextelor, textelor pe baza cărora se va lucra și a funcțiilor comunicative care se vor achiziționa și exersa se va face în corelare cu domeniul de specializare al fiecărei clase. ● În activitatea de învățare-predare vor fi folosite metode comunicative, tehnici interactive și activități centrate pe elev. ● Temele pentru acasă vor fi stabilite astfel încât timpul necesar elevului pentru rezolvarea lor să nu depășească timpul de lucru efectiv al elevilor pe parcursul orei de curs ● Instrumentele și probele de evaluare vor fi elaborate în strictă corelare cu competențele din programe și în conformitate cu recomandările privind evaluarea din ghidul metodologic. -------